Sunteți pe pagina 1din 5

SOCIOLOGIE ROMNEASC

Alegeri multiple
1. Coordonatele generale ale concepiei lui Spiru Haret asupra esenei societii sunt:
a. societatea omeneasc este un corp social constituit din indivizi reali, vii,
concrei
b. indivizii se reunesc n grupuri sociale, fiind produi ai acestora
c. membrii individuali ai societii sunt adevrai ageni ai activitii
sociale
d. societatea reprezint o realitate ontologic n sine si pentru sine
e. viata social este nu numai static, ci si dinamic
R: a+b+e
2. n sociologia haretian sensul general si scopul final al dinamicii sociale l
constituie:
a. realizarea echilibrului si a civilizaiei interioare
b. creterea continu a bogiei sociale
c. asigurarea binelui social
d. transformarea naturii intime a omului, n sensul debarasrii sale totale
de slbticia primitiv
R: a+b+d
3. n domeniul metodologiei sociologice, Spiru Haret are o contribuie original
concretizat n:
a. ncercarea de aplicare a metodei tiinifice la problemele sociale
b. aplicarea matematicii n sociologie
c. conceperea aceleiai scheme metodologice de investigare sociologic ca
si reprezentanii mecanismului sociologic
R: a+b
4. Domeniul fundamental de activitate al lui Spiru Haret l-a constituit educaia si
nvmntul. n acest domeniu el a susinut c:
a. educaia si instrucia trebuie s transforme personalitatea uman astfel
nct aceasta s asimileze ceea ce a acumulat pozitiv omenirea
b. educaia s scoat omul din starea de violent primitiv si s-l conduc
la civilizaia integral
c. s se realizeze numai n instituii colare specializate
R: a+b
5. Sistemul sociologic gustian este format din:
a. teoria voinei sociale
b. teoria cadrelor si manifestrilor sociale
c. conceptul disciplinaritii

d. conceptele de unitate, relaii si procese sociale


e. legea dialecticii sociologice
R: a+b+d
6. Tezele de baz ale teoriei voinei sociale a lui D. Gusti, sunt:
a. voina social constituie esena vieii sociale
b. ea constituie principiul explicativ al societii ntruct are o morfologie
simpl
c. voina social are o determinare dubl una afectiv si alta raional
d. n evoluia sa voina social parcurge dou trepte: voina scurt si voina
lung
e. voina social este causa causans a vieii sociale
R: a+c+e
7. n concepia lui D. Gusti cadrele vieii sociale, virtualitile de devenire a vieii
sociale sunt:
a. timpul sau cadrul istoric- cadrele natural al vieii sociale
b. viata sau cadrul biologic cadrele natural al vieii sociale
c. natura sau cadrul cosmic cadrele social imanent
d. contiina sau cadrul psihic cadrele social imanent
R : b+d
8. n viziunea lui Gusti, unitile sociale sunt:
a. ansambluri de cadre sociale
b. ansambluri de manifestri cu oarecare stabilitate si consistent
c. comuniti care prezint un grad maxim de integrare
d. uniti de stri si funciuni ale membrilor societii
R : b+c
9. D. Gusti a definit raporturile sociale ca fenomene de interaciune ntre:
a. membrii familiei
b. familii
c. grupuri sociale
d. generaii
R: b+c+d
10. Monografia sociologic a fost conceput de D. Gusti ca:
a. sistem sociologic
b. instrument de lucru
c. mijloc de cunoatere integral si amnunit a realitii
R: a+b+c

11. n concepia lui D.Gusti, motivarea afectiv a voinei se exprim prin urmtoarele
afecte:
a. altruism
b. iubire de sine
c. antipatie
d. religiozitate
e. simpatie
R: b+d+e
12. D.Gusti afirma c, n funcie de reprezentarea scopului i mijloacelor exist
urmtoarele trepte de evoluie a voinei sociale:
a. voina scurt sau embrionar
b. voina dezvoltat
c. voina slab dezvoltat
d. voina lung
R: a+c+d
13. n concepia lui D.Gusti cadrele naturale, asociate ale devenirii vieii sociale
sunt:
a. Timpul sau cadrul istoric
b. viaa sau cadrul biologic
c. natura sau cadrul cosmic
d. contiina sau cadrul psihic
R: b+c
14. n concepia lui D.Gusti cadrele imanente sociale sunt:
a. cadrul cosmic
b. cadrul istoric
c. cadrul biologic
d. cadrul psihic
R: b+d
15. n viziunea lui Gusti, unitile sociale sunt:
a. ansambluri de cadre sociale
b. ansambluri de manifestri cu oarecare stabilitate i consisten
c. comuniti care prezint un grad maxim de integrare
d. uniti de stri i funciuni ale membrilor societii
R: b+c
16. Potrivit legii paralelismului sociologic a lui D.Gusti, raporturile dintre cadre,
manifestri i voin sunt:
a. raporturi de dependen
b. raporturi de interdependen
c. raporturi de coexisten
d. raporturi de subordonare logic

R: b+c
17. n viziunea lui D.Gusti, dup gradul de consisten, obiectivare i durabilitate,
unitile sociale se clasific n:
a. agregate
b. grupri
c. comuniti
d. instituii
R: b+c+d
18. D.Gusti a definit raporturile sociale ca fenomene de interaciune ntre:
a. membrii familiei
b. familii
c. grupuri sociale
d. generaii
R: b+c+d
Completare de rspunsuri:
19. D.Gusti susinea c voina social n unitatea afectelor i mobilurilor sale
constituie causans a vieii sociale.
Alegei din rspunsurile de mai jos variata corect:
a. esena
b. causa
c. fundamentul
d. baza
R: b
20. n sociologia gustian, materialul asupra cruia se exercit imboldul de
socializare al voinei este constituit din unitatea mediului sau a .. vieii
sociale
Care din variantele de mai jos este cea corect:
a. cadrelor
b. componentelor
c. laturilor
R: a
21. D.Gusti a formulat teza potrivit creia orice fapt care este o activitate actual i
e condiionat de ali factori constituie . unitii sociale.
Completai spaiile libere cu una din variantele de mai jos:
a. afectele
b. manifestrile
c. indicatorii
R: b

Adevrat / Fals:
22. D. Gusti susinea c voina social are capacitatea de a crea unitatea social n
virtutea constituiei sale intime, a morfologiei sale.
R: A
23. Motivarea raional a voinei, afirma D.Gusti, este, n esen, o succesiune
progresiv de reprezentri ale scopului i a mijloacelor necesare pentru atingerea lui.
R: A
24. n concepia lui D.Gusti manifestrile economice i spirituale sunt constitutive
vieii sociale.
R: A
25. D.Gusti considera c manifestrile etico-juridice i politico-administrative,
reglative sau funcionale sunt valori scopuri, adic n sine i pentru sine.
R: F
26. Paralelismul sociologic gustian semnific ideea c nici una din mprejurrile
care condiioneaz faptele sociale nu constituie ns, luate n parte, o cauz a vieii
unitii (sociale) investigate, ci numai o condiie a ei.
R: A