Sunteți pe pagina 1din 2

Constndoiu Cezar

Poluarea
Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care
interfereaz cu s- ntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural
a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori
poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar f
erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din
activitile umane.
Biodegradarea const n substane, cum ar f cele din n apa menajer, care
se descompun rapid prin unele procese naturale. Aceti poluani devin o
problem, deoarece se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun.
Poluarea poate f de trei feluri:
Poluarea aerului
Poluarea apei
Poluarea solului
Exemple de poluare a aerului:
Fumul fabricilor
Fumul masinilor
Spray-urile sub presiune
Fumul igrilor
Exemple de poluare a apei:
Deeuri aruncate n ap
Apa menajer Aruncate n golfuri i ruri
Apa industrial
ngrminte
Pesticide
Eroziunea
Exemple de poluare a solului:
Ploaia acid
Minerale radioactive
Merale grele
Patogeni
Compui chimici toxici
Principalii factori poluani din zona n care locuiesc sunt: fumul mainilor,
spray-urile sub presiune, aruncarea gunoaielor oriunde numai n cosurile de
gunoi si tomberoane nu, fumul igrilor i aruncarea lor n locuri nemarcate
gunoi.
Poluarea duneaz grav sntii. Organismele dunatoare din apele uzate
se reproduc in molute si transmit omului numeroase boli. Cea mai raspndit
este bacteria Escherichia coli, care este folosit ca un indicator al contaminrii.
Pentru a nu provoca boala ar trebui sa existe mai puin de 230 Escherichia coli
la 100 g esut. Alte microorganisme care ridic probleme pentru om sunt
bacteriile Salmonella i Staphyloccus, care pot s apar in crustacee, i in

climatele calde.
Poluanii sunt vinovai i pentru scderea rezistenei la boli a mamiferelor
marine care au dus la declansarea unei epidemii in perioada 1987-1988, in
Marea Nordului, cand cel putin 11.000 de foci comune si cenusii au murit.
Poluanii metalici din oceane au fost probabil vinovai si pentru incidenta mare
a petilor, cum ar f cambulele, care astzi au ulceratii mari pe piele si fcatul
mrit.
Atunci cnd oceanul este afectat de poluani toxici, acetia s-ar putea s nu
duneze tuturor organismelor, mai ales formelor inferioare, dintre care unele se
pot chiar dezvolta mai bine. Viermii Polychaeta traiesc in ape relativ poluate i
sunt adesea folosii ca indicatori ecologici ai strii relative a polurii. Se
continua cercetarile i cu nematode marine, pentru a determina utilitatea
acestora in monitorizarea strii de sntate a oceanelor.
Pn acum s-au descoperit peste 4.000 de specii i s-ar putea ca numrul
lor sa fe i mai mare pe fundul oceanelor; pn la 0,1 milioane pe metru
patrat. n estuarele mltinoase si mlatinile srate, numrul acestora este de
10-20 milioane pe metru patrat.
Industria chimic poate polua aerul, apa sau pmntul dac nu-i monteaz
fltre de ultim generatie i nu are grij ca deversrile chimice s le fac in
bazine sau cisterne speciale.
Chimia are i un rol important n protecia mediului. Laboratorele de
specialitate pot face analize chimice in zonele cu probleme si astfel se va ti
mult mai bine care este problema i cum trebuie sa intervin cei competeni.
Pentru a diminua poluarea putem:
S mergem pe jos sau cu bicicleta (trotineta, rolele, etc.) n loc de
main, pe distane scurte;
S nu mai aruncm gunoaie n locuri nemarcate gunoi;
S nu mai rupem crengile copacilor;
S nu mai folosim deodorant spray, ci deodorant cu bil sau stick
S folosim mai puin curentul electric (putem s nu lsm becurile
aprinse)