Sunteți pe pagina 1din 13

Secia Organizarea Proteciei Populaiei i Teritoriului n Situaii Excepionale NORD

al Centrului Republican de Instruire


al Serviciului Proteciei Civile i Situaiilor Excepionale MAI

Rolul apei n viaa noastr este unic.


Organismul persoanelor vrstnice conine
aproape 60 % de ap, a celor tineri circa
70%, a sugarilor aproximativ 80 %, iar a
unui embrion de 6 sptmni peste 90%!
Apa contribuie la desfurarea
corect a proceselor biologice, pierderea
acesteia sau lipsa cantitii necesare duce la
mbtrnirea organismului. Concluzia este
evident: sntatea i tinereea omului sunt
direct dependente de cantitatea i calitatea
apei consumate. S-ar prea c nu exist nicio
problem n acest sens sortimentul de ap
potabil n magazine este bogat, alege pe
oriicare.
Oare chiar pe oricare?

n
Republica
Moldova,
aprovizionarea
cu
ap
constituie
o
problem stringent, deoarece sursele de
apa sunt distribuite neuniform n teritoriu,
iar calitatea ei n foarte multe cazuri nu
corespunde
standardelor
naionale
existente.
Concomitent,
e
necesar
de
menionat ca att dezvoltarea economic,
ct i sntatea populaiei n ara noastr
depind n mare masur de creterea
permanenta
a
deficitului
resurselor
acvatice.
Circa 50% din populaia Republicii
Moldova nu are acces la apa potabil de calitate.
Aproape 60% este aprovizionat cu ap prin
sistemul decentralizat (fantani, izvoare). De regul,
acestea sunt apele freatice. n ultimul timp, tot mai
mult atenie se acord la exploatarea pnzelor de
ap de profunzime (arteziene). Pe piaa au aparut
diverse ape imbuteliate. Evident, este important ca
i consumatorul s cunoasc particularitile
cerinelor igienice fa de apa de but.

Apa potabil i
caracteristicile ei

Temperatura

8-12 C
Variaiile apelor subterane a
cror temperatur este
constant, indic posibilitatea
de ptrundere n sursa de ap
a poluanilor din exterior.

Culoarea
Apa potabila nu are culoare.
O ap colorat intens indic o
poluare cu substane toxice,
culoarea apei poate evidenia
prezena crescut a unor poluani
solubili n ap;

Mirosul
Apa potabil trebuie s
fie
fr
miros.
Mirosul este legat de
prezena n exces a unor
elemente naturale , provenite
din poluarea apei sau
anumite substane chimice,
mai
ales
poluante.

Gustul
Apa potabil
trebuie s aib gust plcut
gustul particular al apei este
determinat de prezena peste
anumite limite a srurilor minerale
i a substanelor organice .
Astfel, concentraii crescute de fier
d apei un gust metalic, calciul d
gust slciu, magneziul gust amar,
clorurile gust srat.

Turbiditatea
Turbiditatea este dat de particule
foarte fine aflate n suspensie care
nu sedimenteaz n timp.
Se admite o tulbureal de 1 NTU
(unitate de turbiditate
nefelometric), o ap cu valori de
NTU >1 se consider poluat.

Duritatea

pH-ul

n
anul
1980
examinnd
aspectele impactului apei demineralizate
asupra organismului i sntii omului, a
ajuns la concluzia c pentru consum
trebuie s fie folosit ap cu mineralizare
nu mai mic de 100 mg/litru. Iar optim
pentru om este apa cu mineralizarea de la
200 pn la 500 mg/litru. Acest raport al
OMS a stat la baza standardelor europene
i internaionale de ap potabil elaborate
mai trziu. Pe lng aceasta, documentul
conine recomandri cu privire la
coninutul de calciu n ap, care nu trebuie
s fie mai mic de 30 mg/litru. n caz
contrar, n organismul nostru va fi tulburat
procesul de schimb a calciului i a
fosforului, ceea ce va reduce coninutul de
minerale n os. Toate aceste cifre au fost
luate ca baz de productorii apei potabile
"Ap Bun".
Aadar: mineralizarea apei potabile
consumate zilnic nu trebuie s fie mai mic
de 100 mg/litru, indicile optim 300-500
mg/litru. Cantitatea de calciu nu trebuie s fie
mai mic de 30 mg/litru. Dar cum rmne cu
rigiditatea?

Apele supramineralizate pot avea efect curativ in unele maladii gastrointestinale. Insa folosirea lor in acest scop
poate fi acceptata doar consultand medicul. Utilizarea indelungata in scop potabil a apei cu o mineralizare inalta influenteaza
negativ asupra starii functionale a organismului, provocand chiar si diverse patologii. Prin cercetarile stiintifice efectuate in
cadrul Universitatii de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu si in cadrul Centrului national stiintifico-practic
de medicina preventiva s-a demonstrat ca apele supramineralizate contribuie la cresterea morbiditatii populatiei prin litiaza
urinara.
De asemenea, mineralizarea inalta a apei contribuie la aparitia maladiilor digestive (gastrite, duodenite,
insuficienta secretiei gastrice), cardiovasculare (boala hipertensiva, boala ischemica), osteoarticulare (osteocondroza,
radiculitele). Practic fiecare macro- si microelement al apei determina unele sau altele forme morbide.
De exemplu, consumul inalt de apa potabila in perioadele anului cu temperatura inalta (vara, primavara,
toamna), precum si consumul unei cantitati normale de apa, dar cu un continut marit de fluor determina o expunere a
omului la o doza majorata a fluorului, fapt care provoaca starea patologica cunoscuta sub denumirea de fluoroza. Primele
manifestari ale fluorozei endemice apar la concentratii de fluor in apa potabila de peste 1,5-2,0 mg/dm3 si se localizeaza la
nivelul dintilor.
La concentratii mai mari de fluor (peste 5 mg/dm3) in apa, acesta influenteaza si asupra oaselor, producand
osteoscleroza sau osteofluoroza asimptomatica. Insuficienta fluorului in apa contribuie la dezvoltarea cariei dentare, foarte
raspandita in Republica Moldova, de care sufera circa 90% de populatie. Maladia consta in dereglarea legaturii dintre
elementele organice (proteinice) si neorganice (calcaroase) ale smaltului si dentinei dintilor.
Dintre sarurile ce se contin in apa pot fi mentionati sulfatii (SO4) care, de regula, au provenienta telurica, in zone cu soluri cu
ghips sau carbune brun, dar pot proveni (in apele freatice) si din descompunerea substantelor organice ce impurifica apa, din
ploile acide etc. Apa cu un continut sporit de sulfati influenteaza negativ starea functionala a organismului.
In special, sulfatii grabesc evacuarea alimentelor din stomac in intestin. In intestin acestea nu sunt ingerate si exercita o
actiune laxativa (diareica). Concomitent, sulfatii stimuleaza tonusul muschilor vezicii biliare, ceea ce contribuie la grabirea
miscarii fierii din ficat in duoden.
In literatura de specialitate sunt date si despre influenta pozitiva a apelor minerale cu continut sporit de sulfati.
In combinatie cu ionii de calciu, sulfatii diminueaza procesele inflamatorii din tractul gastrointestinal si caile urinare. Insa
folosirea acestor ape se permite doar consultand medicul. Trebuie de luat in considerare ca apa bogata in sulfati este
contraindicata copiilor, adolescentilor si femeilor gravide, din cauza proprietatilor lor de a retine asimilarea calciului, deci si
formarea oaselor. Conform normativelor igienice nr. 934 din 15 august 2007, in apa potabila se admite un continut de pana
la 250 mg/l de sulfati.
Sistemul de sanatate al Republicii Moldova se caracterizeaza prin mai multe activitati pozitive in aspectul diagnosticarii,
inregistrarii si evidentei maladiilor hidrice non-transmisibile. Datele prezentate mai sus demonstreaza existenta anumitor
investigatii stiintifice in privinta patologiei dependente de gradul de mineralizare a apei. Supravegherea igienica a calitatii
apei se efectueaza de catre serviciul sanitaro-epidemiologic de stat in mod periodic, in conformitate cu prevederile
monitoringului socio-igienic.