Fitoterapie curs

Cuvnt nainte
n gradina naturii, floarea cea mai aleasa e nsusi omul si n
om, frumusetea spiritului sau arata Ion Agrbiceanu. nsusi
Dumnezeu i-a pus numele de Adam, adica Om si l-a strigat pe
numele sau. Si a pus Adam femeii sale numele de Eva, adica
viata, caci ea avea sa fie mama celor vii, iar Oamenii au fost
facuti pentru viata nemuritoare, spunea parintele Dumitru
Staniloaie. Si a facut Dumnezeu pe om, dupa chipul sau; dupa
chipul lui Dumnezeu l-a facut; a facut barbat si femeie. Si i-a
binecuvntat si le-a zis Dumnezeu:
<<Fiti roditori si va-nmultiti si umpleti pamntul si supuneti-l;
si stapniti peste mari si peste pasarile cerului si peste toate
vietatile care se misca pe pamnt>> (Facerea I, 27-28). Si
trimitnd pe Adam n gradina Edenului, Dumnezeu i-a poruncit:
Din toti pomii gradinii vei mnca, dar din pomul cunostintei
binelui si raului sa nu mannci, fiindca, n ziua cnd vei mnca
din el, vei muri negresti ! (Facerea 2, 1617).
ncercnd sa supuna si sa stapneasca, omul a facut atentatul
divin, caci nu putea supune si stapni pentru a cunoaste.
Iar atunci Dumnezeu n-a vrut sa frneze setea de cunoastere a
omului. Si l-a pedepsit dndu-i libertatea ! Libertatea de a alege
ntre BINE si RAU, de a opta pentru unul dintre ele este
esentiala. Viata fiintei umane este un miracol si un dar divin.
Dar, asa cum arata Euripide: De bine raul nu este despartit
niciodata, ci sunt amestecate asa cum trebuie. Toti
oamenii cauta sa traiasca fericirea, dar cum ei o concep diferit
ajung sa aleaga prost si ncep sa traiasca n pacat, departe de
Dumnezeu si n dezacord cu natura. n libertatea de a alege
ntre bine si rau, n ncercarea de a cunoaste si supune toate
vietatile de pe pamnt, omul a devenit fiinta muritoare, iar
pentru el viata si sanatatea au nceput sa reprezinte elemente de
nepretuit. Nu fara acoperire, va spune un mare spirit, Leonardo
da Vinci: Cine nu pretuieste viata n-o merita. Viata este un
miracol si fericirea terestra depinde de sanatatea omului. Daca
esti om nu trebuie sa respingi bucuria clipei. ntlnirea ta cu
fericirea este att de rara, ca nu stii daca astazi o ratezi, cnd vei
mai avea privilegiul sa o traiesti. Jean Giono spunea: Zilele
sunt frumoase, iar rostul nostru e sa ne nfruptam din ele.
Experienta multimilenara arata ca fara sanatate, orict de bogat
ar fi un om, oricti supusi ar avea sau ct de pretuit ar fi, sufera
cumplit si ar da totul ca sa se faca bine, sanatos, sa nu mai
sufere si sa nu se mai chinuiasca.
Nu fara acoperire se zice: Esti sanatos, ai totul ! Nu esti
sanatos, nu ai nimic ! Din vremuri vechi razbate ideea marelui
filozof antic Democrit: Oamenii solicita n rugaciunile lor
sanatate de la zei, fara a sti ca au mijloacele apararii lor, n
propriile mini. Care este sfatul de urmat: Pentru a conserva
sanatatea si tineretea, pentru a mpinge viata peste limite, -este
suficient a trai n conformitate cu Natura si Legile sale.
Este o filozofie pe care trebuie s-o aplici toata viata si ea te va
face sa te simti mai fericit: Omul trebuie sa traiasca n armonie
cu Natura si sa-i respecte Legile. Nu trebuie uitat ceea ce
spune un vechi proverb arab: De doua lucruri si bate joc omul
cnd le are: tineretea si sanatatea. Pornind de la ideea lui

1
B.Pascal: Omul este nascut pentru placere, fiinta umana alege
gresit, se departeaza de poruncile divine sisimtindu-se muritor
vrea sa traiasca ct mai intens viata terestra. Atunci pacatuieste
grav si rupe armonia sa cu Natura. Si parca-i un facut si vrem
sau nu vrem trebuie sa-i dam dreptate lui Morogan Salomie
care arata: Tot ceea ce este bun n viata ori este imoral, ori
ilegal, ori ngrasa. Cauza principala a mbolnavirii fiintei
umane este fara ndoiala modul de viata gresit.
mbolnavirile nu sunt acte de mnie ale zeilor, pedepse primite
de la Dumnezeu sau simple fatalitati, ci manifestari ale modului
de trai gresit, sanctiuni aspre si dureroase ale vietii traite n
dezacord cu Natura si cu Legile ei. Vindecarea sta n puterea
Domnului, dar trebuie si noi s-o ajutam.
ntelepciunea presupune darul de a nu spori singur raul pe care
ti l-au facut altii, ne nvata Octavian Paler, iar marele
romancier Maurice Druon completeaza: Providenta are grija sa
ne
ndeplineasca dorintele, dar sa-i dam o mna de ajutor ceva mai
tare. Cteva lucruri trebuie cunoscute si respectate:
-Doctorul Russ Jaff arata n 1984 ca: sanatatea este mai usor
de pastrat dect de obtinut. Deci fiecare dintre noi trebuie sa
dea atentie sanatatii, s-o protejeze, ba mai mult ncalcnd ct
mai putin armoniile dintre fiinta sa si Natura, de fapt si apara
viata de mari nenorociri si si-o face mai placut de trait.
-Paracelsus arata ca: Toata lumea este o farmacie
Pornind de la aceasta idee exceptionala confirmata de practica
multimilenara, trebuie sa gasesti ceea ceti trebuie tie ca sa-ti
pastrezi sanatatea, iar atunci cnd esti bolnav sa-ti alegi din
Natura medicamentul care te va vindeca fara sa-ti produca alt
rau. Dar atentie:
Este usor sa prescrii medicamente, dar este dificil sa
diagnostichezi boala ne nvata un vechi proverb chinez.
-O alta idee este data de un proverb francez: Excesul n orice
este un defect. Att n viata de fiecare zi, ct si n tratamente
trebuie sa ne ferim de excese.
Nu fara acoperire sta scrisa n piatra pe frontispiciul templului
de la Delphi vestita maxima: Dintre toate, cel mai bun lucru
este masura. Si nu trebuie uitat niciodata, asa cum spune
Protagoras, Omul este masura tuturor lucrurilor.
- Ce e greu? Cunoasterea de sine.
Si ce e usor? A da sfaturi altora, ne nvata Thales din Milet.
Exista o obligatie absolut necesara tuturor celor care se respecta
ca oameni si care vor sa traiasca fericiti si sanatosi, aceea de a
se cunoaste pe sine si n functie de aceasta sa-si traiasca viata
n armonie cu Natura. A nu se uita ca cel mai bun doctor al
dumneavoastra trebuie sa fiti chiar voi, caci nimeni nu va poate
cunoaste mai bine si nimeni nu sufera n locul vostru atunci
cnd, stiind ca un lucru sau ceva va face rau l consumati sau l
faceti constient.
Nosce te ipsumCunoaste-te pe tine nsuti este o lege
generala pe care trebuie sa o aplici creativ si s-o respecti cu cea
mai mare strictete. Nu uitati ca zicala daca ai bani poti cumpara
totul poate fi completata cu n afara de fericire si de
sanatate.

Fitoterapie curs
Un mare filozof, A.Schopenhauer spunea: Sanatatea nu este
totul, dar fara sanatate nu este nimic.
-Merita aici s-o citam pe cunoscuta Silvia Wallimann care arata:
nvata de la Natura. Ea raspunde tuturor ntrebarilor.
Urmarind animalele bolnave cum se trateaza si cum se vindeca
primim adevarate lectii practice n domeniul medicinii. Din
instinct si din experienta genetica acumulata n mii de ani,
constatam ca animalele folosesc pentru a se trata sau pentru a-si
alina durerile diverse plante.
Animalele cauta, n primul rnd, singuratatea, linistea si odihna
absoluta, iar plantele n aerul curat le sunt medicamentele cele
mai bune.
Nu fara acoperire, un proverb chinez ne nvata: Primele si
adevaratele medicamente sunt plantele, iar Claude Naitvell
scria: n plante se afla o comoara. Nu-i totul sa traiesti, ci sa
fii sanatos, ne sfatuia Martial, iar Platon declara: Cel mai
bine e sa fi sanatos; al doilea sa fii frumos; al treilea sa fii bogat
n mod cinstit. Panchatantra concluziona:
Nu e prieten la fel ca sanatatea; nu e dusman la fel ca boala;
nu e iubire la fel ca aceea fata de copii; nu e durere la fel ca
foamea.
Plantele vindeca. Cu plante se pot face vindecari miraculoase.
Nu uitati ca Dumnezeu a zis: Iata, va dau toata iarba ce face
samnta de pe toata fata pamntului si tot pomul ce are rod cu
samnta n el. Aceasta va fi hrana voastra (Facerea 1;29).
Alegerea plantelor ca medicamente de exceptie nu este
ntmplatoare. Cuvier, creatorul anatomiei comparate, dupa o
viata de munca stiintifica arata: Hrana naturala a omului,
judecnd dupa structura sa, se pare ca trebuie sa se fi compus
din fructe, radacini si legume, iar un alt mare savant, Linn,
spunea: Organismul omului, n comparatie cu celelalte
vietuitoare, arata ca fructele si cerealele constituie hrana ce-i
prieste cel mai bine. Pornind de la conceptul lui
Hipocrate: Ceea ce veti mnca va va fi si medicament,
alegem plantele cu virtutile lor extraordinare pentru tratamente
n armonie cu Natura si Legile ei. Creat de Dumnezeu ca sa fie
vegetarian, omul gaseste n plante cel mai bun leac de a-si trata
suferintele. Nu trebuie uitat ca organismul uman iesti din
minile Creatorului este o masina perfecta, o minune divina
care are o perfecta armonie n alcatuirea lui. Pe ct este aceasta
armonie de perfecta, pe att de usor omul o poate deregla si
vatama. De aceea, nu fara o puternica implicare noi trebuie:
Sa pazim echilibrul naturii
Sa dam cumpana vietii-napoi
Viitorul e-n minile noastre,
Regasirea naturii e-n noi ne spune Adrian Paunescu n
Balada pentru echilibrul naturii. Tratamentul cu plante
porneste de la nevoia de a regasi n organismul fiintei umane
att armonia sa interna, ct si cea externa. Si a nu se uita
principiul parintelui medicinii antice, Hipocrate care spunea:
Medicus curat, Natura sanatMedicul trateaza, Natura
vindeca.

Fitoterapie curs
Capitolul 1
FITOTERAPIA
Din cele trei sute saptezeci si cinci de miliarde de tone de hrana
care se consuma n fiecare an pe Terra, partea cea mai
importanta vine de la plante, care cresc si se dezvolta lund
hrana din aer si din sol, cu ajutorul soarelui.
Asa cum arata Peter Tompkins si Christopher Bird n cartea lor
Viata secreta a plantelor, Alimentele, bauturile, inclusiv cele
alcoolice, drogurile si medicamentele care l mentin pe om n
viata si ntr-o stare buna a sanatatii atunci cnd sunt
administrate judicios, toate acestea le avem n primul rnd
datorita fotosintezei. Hidrocarburile plantelor verzi ne ofera
amidonuri, grasimi, uleiuri, diferite sortimente de ceara si de
celuloza. Din clipa nasterii sale si pna intra n mormnt, omul
are nevoie de celuloza ca sa se adaposteasca, sa se nveleasca si
sa se ncalzeasca: fibrele, tesaturile, corzile instrumentelor
muzicale, pna si hrtia pe care si zugraveste gndurile, toate
provin din aceeasi sursa. F.F.Virey afirma ca animalele au fost
primii medici pe care i-a format Natura. Celebrul Jean Valnet,
cavalerul medicini care si trateaza bolnavii cu ierburi bine
alese si le este nu numai medic, ci si duhovnic, reusind
adevarate vindecari miraculoase, spune ntr-o carte a sa: Omul
secolului al XX-lea, al electronului si mitochodrinei, recunoaste
ca-i mai greu sa se apropie de sinteza verzei, dect sa
ntocmeasca programe <<Apollo>>
Din aceasta cauza, multi, foarte multi oameni n loc sa caute
sanatatea n calitatile terapeutice ale plantelor si n armonizarea
cu natura, lucruri simple, dar extrem de eficiente, din
comoditate, dar si din snobism si prostie, se trateaza cu
medicamente sintetice, toxice si extrem de daunatoare corpului
omenesc. Leon Binet, prin experienta lui practica demonstreaza
ca: gradina este un laborator (de farmacie) din care ar trebui sa
ne servim mai des.
Si nu trebuie niciodata uitat ca: Vindecarea este ntotdeauna
posibila cnd exista vointa necesara de a actiona.
Definita, fitoterapia reprezinta vindecarea bolilor prin utilizarea
efectelor benefice ale plantelor medicinale.
Cuvntul fitoterapie provine din asocierea cuvntului grecesc
phyton planta si cuvntul francez therapie stiinta
tratarii si vindecarii bolilor. Fitoterapia utilizeaza n tratarea si
vindecarea bolilor energiile subtile existente n radacinile,
frunzele, florile, semintele si fructele plantelor si se poate spune
ca, n particular, se adreseaza direct omului, inimii, mintii si
simturilor fiintei umane. Ea este una din cele mai vechi ramuri
a terapeuticii, cu o ampla arie de raspndire nca din antichitate
si a fost utilizata cu succes alaturi de helio si hidroterapie,
balneoterapie si terapia cu remedii de origine minerala.
Istoric se poate spune ca fitoterapia a fost cunoscuta si aplicata
cu succes nca din antichitate n marile civilizatii din: Egipt,
China, Babilon, India, n tarile arabe si tinde sa fie din ce n ce
mai pretuita n zilele noastre. Dupa definitia data si utilizata n
tarile Uniunii Europene, fitoterapia reprezinta utilizarea n
terapie a plantelor, extractelor din plante sau a totalului

3
principiilor active din plante, fara a include n acest domeniu si
substanta unitara, n starepura, izolata din plante. n ultimul caz
prezentat este vorba despre o chimioterapie naturala. Progresele
extraordinare facute de chimie n ultimele doua secole au facut
sa se creada ca medicamentele de sinteza vor nlocui cu succes
medicina naturista si n special, produsele specifice fitoterapiei.
Daca anual intra n farmacia circa 1200 de produse noi, iar la
nivel mondial cifra medicamentelor de sinteza a ajuns la
250.000 300.000, viata arata ca marea majoritate a acestora
au efecte secundare, vindeca un organ si le mbolnaveste mai
grav pe altele, elimina durerea si nu tamaduiesc organismul n
adevaratul sens al cuvntului. S-a creat o adevarata maladie de
a lua medicamente, oamenii fiind convinsi prin publicitate si
manipulati prin metodele specifice ale mass-mediei.
Nu fara acoperire, Pierre Raymond, un specialist francez n
domeniu arata ca () multi si petrec viata prin a fi bolnavi.
Acestia se umfla de medicamente n tot cursul vietii: dimineata
pentru a se destepta, la prnz pentru a dejuna mai bine, dupa
amiaza pentru a nu avea dureri de cap, seara pentru a dormi
().
Efectele nocive ale medicamentelor de sinteza sunt att de
grave si de necontrolat ca noi recomandam cititorilor nostri ca
atunci cnd se trateaza cu un medicament de sinteza sa se
gndeasca foarte bine si cel mai bine sa caute vindecarea prin
utilizarea unor tratamente naturiste, dintre care simpla si extrem
de eficienta este fitoterapia. Sfntul Albert cel Mare spunea:
Numai experienta ti da certitudinea.
ncercati si va veti convinge singuri. Prejudecatile sunt
ratiunea prostilor, spunea Voltaire, iar un mare spirit, Tudor
Vianu arata: Noi suntem ceea ce faptele noastre sunt,
Despre eficienta fitoterapiei vorbesc numeroase vindecari
miraculoase ale unor personaje celebre, care, dupa ce au
ncercat numeroase tratamente si au constatat ineficienta
acestora, au apelat la terapii utiliznd virtutile tamaduitoare ale
plantelor.
Maurice Messgu, un foarte cunoscut fitoterapeut francez
arata ntr-un best-seller al sau, Oameni si plante ca prin
miracolul fitoterapiei au fost vindecati: amiralul Franois
Darlan, Edouard Herriot, fost presedinte al Frantei, marii
oameni politici Robert Schuman, Winston Churchil, Konrad
Adeanauer, regele Egiptului Farouk, pictorul Utrillo etc.
Chinezii, un popor deosebit de inventiv si talentat au descoperit
si utilizat plantele n terapeutica cu circa 5000 de ani n urma.
Astfel, n China se utiliza reventul n vindecari fara sa i se
cunoasca principiile active. Tot asa se folosea si Ephedra sp. n
tratarea astmei, efedrina, principiul activ al acestei plante, fiind
descoperit abia n anul 1887 (Magai).
Medicul chinez Go Hong a scris Manualul de prescriptiuni
pentru tratamente de urgenta. n jurul anului 340 d.H si n care
este recomandata o planta pentru tratarea malariei. n China, n
permanenta, medicii au tratat cu mare atentie problema
utilizarii plantelor medicinale n vindecarea celor mai diverse
maladii. Un tratat foarte cunoscut n medicina naturista este cel
scris de Li Shizen si a aparut la 13 secole dupa lucrarea lui Go
Hong,

Fitoterapie curs
Si astazi, n China tratamentele utiliznd virtutile terapeutice
ale plantelor sunt la mare pret. Celebrul alchimist elvetian
Paracelsus, n 1527 a aratat ca doar o mica parte din planta este
activa, si pe aceasta a denumit-o ARCANUM sau QUINTA
ESSENTIA.
Marele nvatat aprecia ca Arcanum se gaseste n plante n
cantitati extrem de mici. Prin aceasta ipoteza, Paracelsus a pus
bazele notiunii de principii active, pe care mai trziu chimistii
le-au putut separa din plante. Cunoscutul scriitor si doctor
Arcadie Percek, n cartea sa Terapeutica naturista, vorbeste
despre Pudra iezuitilor sau Pudra contesei
preparata dintr-un arbore care creste n Muntii Anzi, un fel de
chinina care a servit la vindecarea Dauphin-ului, ceea ce l-a
convins pe Regele Soare sa cumpere secretul de fabricatie.
Un mare enciclopedist roman, Aulus Cornelius Celsus a scris
prin anii 3035 d.H. o importanta lucrare tehnico-stiintifica din
care s-a pastrat doar volumul Despre medicina. Ceea ce este
extrem de interesant n aceasta lucrare este aprecierea facuta de
autor privind reactia particulara a bolnavilor fata de
medicamente. Enciclopedistul roman constata ca fiecare bolnav
are particularitati specifice fata de boala pe care a contractat-o
si totodata dispune de reactivitati proprii fata de medicamentul
care i s-a prescris. nca din antichitate s-a descoperit principiul
Primum non nocere, adica n primul rnd sa nu vatami,
prin urmare sa nu faci rau prin tratament. Ceea ce este
caracteristic fitoterapiei este ca utilizarea plantelor n
terapeutica nu prezinta efecte secundare, ca n cazul
medicamentelor de sinteza. Acest important avantaj a fost
sintetizat de un mare specialist n domeniu, Maurice Messgu
care concluzioneaza: Plantele pot vindeca, dar nu pot ucide.
Parintele istoriei, Herodot a lasat scris despre iscusinta getodacilor n utilizarea terapeutica a plantelor. n secolul al V-lea
.H. stramosii nostri erau celebri n cunoasterea plantelor si n
utilizarea lor practica n tamaduirea bolilor.
Ca este asa, o dovedeste lucrarea lui Discoride purtnd titlul
De materia medica, scrisa n secolul I d.H., n care se gasesc
27 de denumiri dacice ale unor
plante medicinale. Tezaurul de plante medicinale de pe
pamnturile Daciei este descoperit si de marele poet latin
Ovidiu, care exilat la Pontul Euxin, va afirma n scrisorile sale:
Pontul (n.a. Euxin) da
leacuri si Multe ierburi rodeste Pontul.
ntr-un foarte cunoscut tratat medical, celebrul savant francez
Paul Savy spune: () cu putin pamnt si soare, docile ritmului
lor etern plantele au realizat aceste energii puternice care
dormiteaza n radacinile, n frunzele si n fructele lor. Si, din
toate timpurile, sesiznd aceste forte latente, omul le-a cules,
cndva n sonoritati de incantatie magica si sub clar de luna, iar
astazi, n baza unor indicatii precise si la lumina Codex-ului
atotputernic (n.a. Codexul
farmacopeic) . Bernadin de Saint-Pierre este si mai precis n a
semnala ca natura marcheaza ntr-un anumit fel legatura dintre
remediu si boala. O concluzie clara se desprinde extrem de
usor: n alchimia lor interna, plantele condenseaza fortele
subtile ale energiei solare si misterioasele forte ale pamntului.
Nu trebuie uitat ca, desi omul este n sine un microcosmos, fata

4
de Univers, fiinta umana reprezinta un microelement al
Cosmosului. Altfel spus, Arcadie Percek arata: Plantele
medicinale, fie ca se exprima prin radacini, rizomi, bulbi, tije,
ramuri, frunze, flori sau fructe, reprezinta n esenta fortele
benefice ale Cosmosului.
ntr-un studiu al sau Oku Ampofo preciza: Este o greseala
desigur, de a ignora sau subaprecia experienta populara pe linie
de terapie, transmisa din generatie n generatie. De fapt, a
ignora experienta multimilenara adunata de popoarele
diferitelor civilizatii n domeniul utilizarii terapeuticii cu plante,
este ca si cum ai arunca la gunoi un tezaur imens, tu aflndu-te
ntr-o societate moderna, bolnav, sarac si neajutorat. Un
important specialist romn n materie, Ovidiu Bojor, sustine ca
50% din medicamentele actuale, ar putea fi fabricate din plante
medicinale.
Referindu-se comparativ la medicamentele de sinteza si cele de
origine vegetala, profesorul Teodor Goine arata ca multe din
medicamentele de sinteza au aparut exploziv n deceniile al VIlea si al VII-lea ale secolului trecut, dar tot att de rapid au
disparut, n timp ce musetelul, simbol al plantelor medicinale, a
ramas n terapeutica neclintit de mii de ani. Daca la sfrsitul
secolului al XIX-lea, fitoterapia detinea 80% din arsenalul
terapeutic, dezvoltarea extraordinara a chimiei a dus la o
avalansa de medicamente de sinteza.
Multi au crezut ca era plantelor a apus si ca ncepe era
chimioterapiei. Viata a demonstrat ca multe din medicamentele
de sinteza au efecte secundare, dar si principale nocive si
ca, vrnd, nevrnd, chimioterapia trebuie sa coexiste cu
fitoterapia. n ceea ce priveste Romnia, n tara noastra se
gasesc toate conditiile necesare dezvoltarii medicinii naturiste,
iar dintre ramurile acesteia cu prioritate, fitoterapia. La noi
cresc peste 3700 de plante, adica mai mult de jumatate din cele
existente n Europa, dintre care peste 700 au calitati terapeutice.
Traditia romneasca n fitoterapie si are originea n antichitate
si s-a pastrat pna n zilele noastre. Numeroase documente
atesta aceasta traditie:
-amintim Herbarium, prima carte despre plantele medicinale,
aparuta la Cluj n 1578;
-Pravila lui Matei Basarab, tiparita la Trgoviste n anul
1652;
-Lexiconul slavo-romn din 1694;
-Hrisovul domnitorului Grigore Ghica emis n 1725, care
prevedea, printre altele, si rolul farmacistului ca stiutor si
cunoscator al botanicestilor ierburi;
-Prima farmacopee romneasca a fost editata n Bucuresti n
anul 1862, ea
cuprinznd circa 300 de remedii simple, dintre care 217 erau de
origine vegetala.
-Pe vremea domnitorului Ioan Sturza, la Piatra Neamt, s-au
deschis farmacia si cunoscutul laborator al fratilor Vorel.
Continund traditia nascuta n 26 mai 1825, n timpurile
noastre, dupa o desfiintare politica abuziva n 1947, activitatea

Fitoterapie curs
laboratorului va fi reluata si n vechiul local seva nfiinta un
nou centru numit Plantavorel. Aici se vavalorifica cca 80%
din flora medicinala carpatina.
Ceea ce este extrem de important este faptul ca n Romnia
postdecembrista, care a demolat cu asiduitate toate institutiile,
inclusiv cele medicale, pentru a se face reforma de dragul
reformei, Plantavorel s-a pastrat. ntr-un interviu acordat de
doamna Elena Ionescu, director al acestei institutii de referinta
n fitoterapia romneasca, se arata ca aici continua sa se
produca medicamente de mare valoare terapeutica si ca se fac
cercetari stiintifice pentru a se gasi noi
medicamente de mare eficienta.
Ct de prestigioasa este activitatea medicala de aici, o
dovedeste faptul ca, an de an, Multi romni stabiliti n
Germania, Canada, SUA si Australia vin si si fac vacantele la
Piatra Neamt, pentru a urma tratamente cu produsele
Plantavorel. n 1935, la Fundatia Regala, n colectia Cartea
satului, a aparut sub semnatura lui Vasile Voiculescu, cunoscut
poet, prozator si dramaturg romn, lucrarea
Toate leacurile la ndemna. Din spusele autorului aflam:
() cartea ne deprinde n mnuirea buruienilor si florilor de
leac, cum si cnd sunt folosite, dupa felul bolii si vrsta
bolnavului.
Aceste buruieni de leac, apucate din mosi stramosi, ne vin ca o
zestre a trecutului, care nu este bine sa fie lepadata.
n 1972 este publicata Enciclopedia de etnobotanica
romneasca a lui Valer Butura, o lucrare prestigioasa, care
mentioneaza 3200 de plante, dintre care 876 de specii sunt
folosite n traditiile terapeutice ale poporului romn. Dorim sa
mentionam ca n aceasta lucrare am folosit informatii extrem de
utile din cartile celor mai prestigiosi specialisti n materie
romni si straini, cum ar fi: Ovidiu Bojor, Sebastian Kneipp,
Virgil T.Geiculescu, Stefan Mocanu, Dumitru Raducanu,
Maurice Messgu, Michel Bontemps, Arcadie Percek,
Speranta Anton, Gregorian Bivolaru, Elena Chitimia,
A.Agopian, Floretin Craciun, Mircea si Carmen Alexan, Pavel
si Maria Chirila, Alexandru Dobos, Dumitru Constantin,
Mircea Tames, Georgeta Dumitrescu, Corina Baban, Maria
Treben, Edgar Cayce, Jean Valnet, Alexandru Borza,
C.Constantinescu, F.Silva, Peter Tompkins, Christopher Bird
etc.

Fitoterapie curs

6
vitaminizarea copiilor (n special cei cu debilitati fizice), dar si
a batrnilor si a adultilor.

Capitolul 2
FORMELE FARMACEUTICE
PLANTELOR MEDICINALE

DE

UTILIZARE

Cartea noastra are un scop concret si anume acela de a da

cititorilor nostri posibilitatea practica de a se trata singuri dupa
ce au fost bine diagnosticati de medicul specialist si au fost
sfatuiti de catre acesta. n vederea alegerii formei farmaceutice
de tratament cu plante medicinale trebuie luate n consideratie o
serie de elemente specifice:
-daca sunt pentru uz intern sau extern;
-cui i sunt adresate: pentru adulti sau copii, femei sau barbati
etc.;
-se tine cont de principiile active continute;
-de afectiunea pe care dorim sa o tratam;
-de organul vegetal si structura sa depinznd si forma de
prezentare;
-se vor lua masuri stricte de conservare a medicamentului;
-se vor lua masuri
medicamentul obtinut;

pentru

stabilitatea

carcteristicilor

-stabilirea stricta a dozelor se va face n functie de pacient, de

vrsta, sex
etc.;

Un loc aparte l ocupa cidrurile, care sunt bauturi cu un continut

moderat de alcool si sunt obtinute prin fermentarea sucurilor de
fructe si a florilor unor plante medicinale uzuale.
Trebuie stiut ca n terapia naturista, cidrurile pot fi folosite cu
succes datorita continutului lor n substante active, ca tonice
vitaminizante pentru adultii convalescenti sau fara pofta de
mncare.
Cidrul de fructe se prepara astfel: Se iau 23 kg de fructe
proaspete sau 1kg de fructe uscate care se vor taia n fragmente
ct mai mici. La ele se vor adauga: 2,8-3 kg de miere, 10 l apa,
30 g drojdie de bere, sucul de la 2 lami si coaja de la o
jumatate de lamie data pe razatoare. Amestecul de mai sus se
va pune ntr-o damigeana de sticla cu un dop perforat n care se
va introduce un tub de sticla, care sa nu ajunga la suprafata
lichidului. Capatul tubului de sticla ndoit va fi pus ntr-un vas
cu apa.
Cnd nu se va mai barbota bioxid de carbon, procesul de
fermentare a ncetat si cidrul este gata preparat. n general,
fermentatia dureaza 4-6 saptamni, la temperatura camerei.
Cidrul preparat se filtreaza si se pastreaza n sticle nchise n
frigider. Cidrul se consuma de catre adulti.
-se consuma sub forma de pudra. Planta uscata (sau o parte a ei)
se macina si se administreaza sub forma de pudra. Praful este
luat fie direct, fie introdus n capsule. Noi recomandam ca n
tratamente sa se utilizeze capsulele, caci la ele dozarea este
stricta, precizia fiind tipic farmaceutica. Pulberea administrata
n capsule de gelatina ofera o serie de avantaje, care trebuie
luate n consideratie:

-la produsele vegetale cu aspect sau gust neplacut se vor gasi

solutii de tip placebo care i vor ameliora calitatile pentru
administrare;

-izolarea pulberii n capsule de gelatina ascunde gustul neplacut

al unor medicamente si le face mai usor de luat;

-luarea unor masuri tehnice stricte pentru a mpiedica

contaminarea bacteriana a produsului;

-eficacitatea este maxima caci pulberile contin toate principiile

active ale plantei fara vreun produs chimic;

-asigurarea unei importante disponibilitati pentru a continua

tratamentul cu medicamentul vegetal n cantitati suficiente si la
o calitate buna constanta.

-dozarea administrarii este exacta si se poate face tinnd cont

de bolnav, de vrsta lui etc.

2.1 Pentru uz intern

Pentru administrare n uz intern, formele farmaceutice utilizate
sunt numeroase si variate:
-consumul direct al unor parti din plante. De exemplu sunt
consumate: seminte, fructe, frunze etc. Consumul ca atare este
cel mai vechi si este nca folosit si raspndit n China, India,
tarile din America Latina etc. La noi se recomanda pentru unele
seminte care au mare continut n mucilagii, cum ar fi semintele
de in.
-se poate folosi sucul plantei proaspete obtinut prin zdrobirea
acesteia si se bea.
Sucurile medicinale se pot prepara n casa, din fructe coapte,
muguri tineri sau din alte parti ale plantei prin strivire, cu sau
fara adaos de miere naturala. Sunt folosite att pentru

Observatie ! Macinarea plantelor uscate se face cu ajutorul

pietrelor de moara
n uz intern sunt folosite n tratamente si solutii extractive care
servesc ca solvent al principiilor active existente n materia
vegetala utilizata pentru tratament.
Cel mai des solvent al principiilor active este apa, dar mai pot fi
utilizati si alti solventi cum ar fi: alcoolul, uleiul, otetul, vinul
etc. Principalele solutii extractive apoase sunt: infuzia, decoctul
si maceratul. n functie de starea bolnavului, de maladia de care
sufera, acestea pot fi ndulcite cu zahar, noi nsa indicam a se
folosi la ndulcire mierea, care este si ea un factor terapeutic de
exceptie. Atentie! Nu se indica a se ndulci solutia extractiva
apoasa n cazul bolnavilor de diabet, obezitate, colite de
fermentatie, gastrite hiperacide, ulcer etc.

Fitoterapie curs
Regula de aplicat Necesarul de solutie extractiva se va
prepara doar pentru 24 de ore pentru a se evita degradarea lui
prin procese fermentative, dezvoltare de microorganisme sau
chiar pierderea eficientei provocate de distrugerea n timp a
substantelor active.
Infuzia
Definita, infuzia reprezinta o solutie apoasa obtinuta prin
oparire cu apa fiarta a produselor vegetale, n scopul extragerii
principiilor active din acestea. Astfel, se obtin infuzii de tei,
infuzii de menta, infuzii de sunatoare etc.
Infuzarea este recomandata pentru plantele la care peretii
celulari sunt subtiri: la flori, la frunze, la partea aeriana a
plantelor si chiar la fructe. Pentru obtinerea infuziei se
procedeaza astfel:
Se iau 1-2 lingurite de planta maruntita si se introduce ntr-un
vas din ceramica, din sticla de Jena sau ntr-un vas smaltuit mai
mare de 250 ml. Peste planta se vor turna 250 ml apa clocotita,
se va amesteca bine si apoi se va acoperi vasul.
Se lasa la infuzat timp de 15-20 de minute, iar apoi infuzia se
va filtra cu o strecuratoare sau printr-un tifon. Pentru o extractie
mai completa, recomandam cititorilor a proceda astfel: Peste 12 lingurite de plante maruntite se vor turna
trei parti apa rece si se va tine la macerat 5 minute. Apoi se
toarna deasupra o parte apa clocotita. Infuzia astfel obtinuta se
va mai tine timp de 5 minute pe o baie de apa n clocot.

7
Macerarea
Maceratul este o solutie extractiva apoasa obtinuta din plante la
temperatura mediului ambiant un timp mai ndelungat.
Termenul de macerare provine de la cuvntul latin
macerare si are semnificatia de a dizolva. Maceratul la rece
se realizeaza astfel: plantele bine maruntite se introduc n apa
rece (15-250C) si se lasa la temperatura camerei timp de 2-12
ore.
Pentru ca dizolvarea substantelor active sa fie ct mai completa
se agita din cnd n cnd lichidul pus la macerat. Dupa
macerare se va trece la filtrare, maceratul obtinut fiind pastrat
n sticle nchise la rece. Se recomanda ca maceratul sa fie
consumat n aceeasi zi.
Operatia de macerare este indicata la plantele care au organe cu
un continut bogat n mucilagii, ca de exemplu: vscul, inul,
nalba etc. Atentie ! Se alege timpul de macerare suficient pentru
dizolvarea principiilor active din plante, dar nu prea mare caci
este posibil ca solutia sa fie infestata de microorganisme si n
felul acesta, calitatile curative ale maceratului sa fie
compromise.

Dupa ce s-a acoperit vasul si s-a lasat la infuzat 20-30 de

minute, ceaiul obtinut se filtreaza.

Un loc aparte l ocupa maceratele glicerinate din muguri. Acest

procedeu se utilizeaza cu succes n terapia naturista cu muguri.
Sunt utilizati muguri proaspeti, bine maruntiti care sunt supusi
unei extractii prin maceratie, utiliznd un amestec de apa,
alcool si glicerina.
Eficienta unor tratamente cu macerate glicerinate din muguri
este mare, deoarece mugurii sunt posesorii unor substante
active deosebite.

Decoctul

Siropul

Se recomanda prepararea lui n cazul rizomilor, radacinilor, a

scoartelor, a frunzelor coriacee, n general la plantele care au
peretii mai grosi si la acele organe de plante la care
solubilizarea principiilor active se face mai greu. Decoctul este
o solutie apoasa obtinuta prin fierberea n apa a produselor
vegetale n scopul extragerii principiilor active din acestea.
Denumirea de decoct vine de la cuvntul
latin decoctus care se traduce prin fiert, fiertura.

Face parte din categoria solutiilor apoase si se prepara din

macerate, decocturi sau sucuri din plante la care se adauga 64%
zahar care-i asigura o buna conservarea n timp.

Decoctul se obtine astfel: 1-2 lingurite din planta bine maruntita

se introduc ntr-un vas cu apa rece (cca 250 ml) si se fierb la foc
domol timp de 20-30 de minute (lund n consideratie
momentul nceperii fierberii). n final, decoctul se filtreaza
utiliznd o strecuratoare sau tifon, iar cantitatea de lichid se
reconstituie la 250 ml prin adaos de apa fiarta si racita, turnata
peste plantele din strecuratoare.
Atentie ! Se indica a se prepara decoct din: radacini si coji,
respectiv din acele organe ale plantelor care au celule cu
membrane prin care procesele de difuzare se fac mai greu, care
au ngrosari secundare etc. Mai rar se prepara decoct din
frunze, flori si fructe si numai atunci cnd se urmareste a se
obtine o extractie a principiilor active ct mai completa.
Atentie ! n toate tratamentele naturiste se va evita utilizarea
vaselor si ustensilelor din metal care influenteaza negativ
remediile preparate, prin deteriorarea principiilor active
continute n solutie si micsoreaza efectul curativ al lor.

Pentru cei care l prepara acasa, la cantitatea de 1000 ml lichid

se va adauga un minim de 64o g de zahar.
Prezenta zaharului n sirop are mai multe scopuri si anume de
conservant, mbunatateste gustul si totodata da un important
aport energetic extrem de important n cazul bolnavilor si
convalescentilor. n sirop se mai pot adauga tincturi sau alte
substante medicamentoase naturale, pentru a-i mari eficienta.
Tinctura
Tinctura este un cuvnt latin care se traduce prin vopsea. n
medicina naturista, tinctura reprezinta un medicament n care
principiul activ a fost extras cu alcool din unele plante sau din
unele organe animale (tinctura animala). n cazul tratamentelor
cu plante, tinctura este medicamentul natural obtinut prin
extractie alcoolica a
principiilor active, la temperatura camerei, prin macerare n
Farmacia casei. Zilnic, de cteva ori, lichidul se va agita
pentru ca extractia sa fie mbunatatita. Macerarea dureaza 7-10
zile si se utilizeaza alcool de diferite
concentrate, cel mai adesea de 40-700.

Fitoterapie curs

8
Inhalatie

Concentratia plantelor este de 20% la cele cu actiune blnda si

de 10% la cele cu actiune puternica. Dupa filtrare, tinctura se
pastreaza n sticle brune, nchise si la rece.
Se administreaza bolnavilor sub forma de picaturi, dupa
indicatiile medicului.
Vinul medicinal
Se prepara prin macerarea plantei bine maruntite n vin de buna
calitate, la temperatura camerei. Este recomandat pentru
stimularea apetitului si pentru aceasta se indica a se administra
cu 30 de minute nainte de masa.
Atentie ! Pentru bolnavii de: gastrite acide, hipertensiune,
hepatite, gravide, mame care alapteaza nu se indica vinul
medicinal.

Definita, inhalatia reprezinta o metoda terapeutica care consta

din a absorbi prin inspiratie vapori de apa ncarcati cu
medicamente volatile. n terapia naturista se inspira vapori de
apa cu esente (uleiuri volatile) care se evapora n timpul
fierberii anumitor plante. Modul de a trata prin inhalatii consta
n a aseza bolnavul acoperit cu un prosop sau un cearsaf
deasupra unui vas n care este fiarta planta si se emana vapori.
Un alt procedeu indicat este de a fixa deasupra vasului n care
fierbe planta un cornet din carton sau din plastic, iar pacientul
va inspira vaporii la capatul ngust al cornetului.
Tratamentele cu inhalatii sunt indicate n: astm, bronsite,
faringite, traheite etc. Se obtin bune rezultate n calmarea cailor
respiratorii si n usurarea expectorarii.
Gargarisme

Recomandare. Va recomandam a respecta strict indicatiile de

preparare a fiecarui medicament natural pentru a nu se produce
accidente nedorite. Timpul de
fierbere, de macerare, cantitatea de produs sunt elemente
extrem de importante n reteta produsului si trebuie respectate
n mod obligatoriu.
2.2. Pentru uz extern
Oteturile aromatice
Sunt preparate din materia prima vegetala, bine maruntita,
macerata la rece, n otet din vin de buna calitate.Se recomanda
concentratia de 50-150 g de planta macerata n 1000 ml de otet
din vin, procesul du-rnd 7-10 zile.Pentru ca extractia
substantelor active sa fie ct mai buna, este indicat ca maceratul
sa fie agitat zilnic de 2-3 ori. Dupa timpul de macerare, lichidul
se filtreaza si se pastreaza n sticle brune, bine nchise, la
temperatura de 10-200C. n tratamentele naturiste, oteturile
aromatice sunt utilizate la frictiuni.
Uleiurile medicinale
Se prepara prin macerarea la rece a materiei vegetale bine
maruntite, n ulei comestibil, timp de 4-6 saptamni.
Cele mai folosite uleiuri medicinale sunt de: musetel,
sunatoare, cimbru, conifere, levantica, coriandru, ienupar etc.
Ca tratamente externe, uleiurile medicinale sunt utilizate n:
lotiuni (frictii), cataplasme, bai fitoterapeutice, inhalatii,
gargarisme etc. Ele sunt recomandate si pentru ngrijirea
degeraturilor n arsuri sau n tratarea si vindecarea unor plagi
vechi infectate.
Lotiunile
Lotiunile (frictiile) se obtin din extrase apoase (infuzii,
decocturi, alcoolice (tincturi) sau prin diluarea unor uleiuri
volatile cu care se va frictiona zona bolnava a corpului
omenesc.

Prin gargara se desinfecteaza gura si faringele. Se realizeaza

prin tinerea n gura si vnturarea lichidului (n.a.
medicament pentru gargara) pna ajunge n zona amigdalelor.
Terapia naturista prin gargarisme se reco-manda n: stomatite,
afte, amigdalite, abcese si dureri dentare.
Gargarismele si apele de gura sunt preparate lichide destinate
spalarii si
igienizarii cavitatii bucale si tratarii unor afectiuni ale cavitatii
bucale si faringelui.
Nota ! Apa de gura contine o infuzie din flori de musetel,
mentol, bicarbonat de sodiu si cteva picaturi de apa oxigenata.
Spalaturile si compresele
Solutiile care contin substante active sunt utilizate pentru a
spala, umecta si trata anumite mucoase, tegumene sau cavitati.
Extractele vegetale folosite au calitati cicatrizante, calmante,
antiinflamatoare. Cel mai des folosite sunt: infuzia din flori de
musetel si tinctura de arnica, iar ca o compresa cu vata
termogena se utilizeaza tinctura de ardei iute.
Cataplasmele
Termenul de cataplasma vine de la cuvntul englez
cataplasm si reprezinta o substanta medica-mentoasa,
pastoasa, destinata de a fi aplicata pe piele, la cald sau la rece,
ca un decongestiv local, ca revulsiv. Ele se prepara din plante
macinate fin n amestec cu apa pna formeaza o pasta care se
pune ntre doua bucati de pnza curata.
Se pot aplica cataplasme cu faina de in, de mustar etc. Popular,
cataplasmele se mai numesc prisnite sau oblojeli.
Tratamentele naturiste cu cataplasme se fac n scop emolient,
calmant, n caz de inflamatii subcutanate dureroase, sau pentru
a grabi coacerea abceselor.
Cteva sfaturi practice n tratamentele cu cataplasme:
- pasta de materie vegetata se va proteja cu pnza curata sau va
fi pusa ntr-un tifon ndoit;

Fitoterapie curs

- peste cataplasma se va pune un molton gros care va proteja si

ncalzi zona afectata;
-daca actiunea este prea puternica si pacientul nu o suporta, se
nlatura imediat cataplasma.

Baile cu plante pot fi locale sau generale. Cele locale sunt

utilizate n tratarea unor afectiuni locale cum ar fi: reumatism,
plagi purulente, hemoroizi etc.
Baile de sezut
Se va face mai nti toaleta atenta a regiunii anale.

Unguente
Sunt preparate medicinale cu consistenta moale obtinute prin
incorporarea substantelor active n excipient si sunt destinate
aplicarii pe piele sau pe mucoase.
Ele au actiuni: cicatrizante,
antiinflamatoare etc.

antiacneice,

antimicotice,

Baia de sezut se va efectua la o temperatura de 370C si va dura

15 minute.
Se indica a se efectua doua bai/zi, din care, una seara, nainte de
culcare. Asa cum arata Stefan Mocanu si Dumitru Raducanu:
Tratamentul cu bai se continua pna la descongestionarea
totala a hemoroizilor, uneori chiar pna la disparitia lor si
vindecarea fistulelor anale.

Baile cu plante

Clismele

Sunt recomandate n medicina naturista pentru ca, actionnd la

nivelul tegumentului, au actiuni terapeutice complexe:
antiseptica, antiinflamatoare, cicatrizante, avnd un puternic
efect benefic n tratarea bolilor de piele.

Cuvntul grecesc klysma se traduce prin spalatura, iar din

punct de vedere medical, clismele reprezinta introducerea pe
cale rectala, n scop terapeutic a unei cantitati de lichid, cu
ajutorul unei pere de cauciuc sau a unui irigator, n vederea
destinderii intestinului gros, pentru a evacua fortat materiile
fecale. Pentru efectuarea clismelor se folosesc infuzii sau
decocturi de plante.

Prin bai cu plante sunt tratate: guta, bolile de piele,

reumatismul, diverse boli interne etc. Pregatirea unei bai de
plante se face astfel:
1. Se introduce n apa o cantitate precisa de decoct si se
amesteca pna la omogenizarea cu apa din baie.
2. O alta metoda consta n a se pune plantele bine maruntite
ntr-un saculet de tifon sau de pnza si acesta se va introduce n
apa fierbinte a baii si se va amesteca bine pna ce substantele
active vor fi dizolvate din continutul vegetal.
La tratamentele cu bai de plante sunt necesare a fi respectate
cteva indicatii medicale:
-Baile medicinale cu plante se fac doar cu avizul prealabil al
medicului.
- Tratamentul se face n cure de minim 5-7 bai, curele putnd
ajunge pna la 21 de bai. Dupa fiecare cura se va face
obligatoriu o pauza.
-Durata unei bai este de 15-30 de minute, iar temperatura apei
este de 36-370C.
-ncaperile n care se fac baile trebuie sa fie ferite de curenti de
aer rece, pentru a nu se mbolnavi pacientul.
-Dupa baie se indica pacientului un repaus de minim 60 de
minute. Din acest motiv se pot face tratamentele cu bai de
plante seara, nainte de culcare.
-Medical, timpul optim pentru bai de plante este vara sau ntrun
anotimp cald al anului.
Atentie! nainte de a face o baie cu plante, este obligatoriu ca
pacientul sa-si spele bine corpul pentru a curata astfel
substantele grase, transpiratia si murdaria.

Se recomanda ca temperatura ceaiului utilizat la clisma sa fie

cu cteva grade mai mare dect a organismului uman.

Fitoterapie curs

10
Capitolul 3
SFATURI PRACTICE N APLICAREA FITOTERAPIEI
n cele ce urmeaza va vom da cteva sfaturi utile n obtinerea
materialului vegetal necesar att pentru pregatirea tratamentului
propriu-zis, ct si n aplicarea practica a fitoterapiei:
3.1. Recoltarea, uscarea si pastrarea
plantelor medicinale
Romnia este o tara daruita de Dumnezeu cu imense comori de
sanatate gazduite n plantele care cresc spontan sau care sunt
cultivate cu vrednicie de oameni priceputi si devotati cu trup si
suflet sa aline suferintele celor chinuiti de boli necrutatoare.
Un fir de iarba, o floare, un arbust cu fructe, un copac cu ramuri
puternice etc. gasim la tot locul, iar n ele sunt depozitate n
camarile celulelor misterioase substante active care, folosite
cu grija, pot alina dureri, vindeca suferinte.
Trebuie bine nteles ca vegetalele au capatat o importanta
deosebita n terapii nu numai din cauza saraciei si a foamei din
lume, ci n special datorita calitatii lor miraculoase de a
tamadui.
Plantele medicinale se vor recolta de pe terenuri nepoluate si se
va avea grija ca atunci cnd ele vor fi cultivate, ngrasamintele
utilizate sa fie doar cele
naturale, traditionale. Compozitia solului, ct si conditiile de
cultura au o mare importanta n asigurarea calitatii plantelor
medicinale obtinute.
A Recoltarea plantelor medicinale
Este de mare importanta a se face de catre persoane bine
pregatite si informate.
n ceea ce priveste recoltarea plantelor medicinale se va tine
cont de anumite reguli, iar acestea sunt stabilite n functie de
partile vegetale care urmeaza a fi recoltate.
a) -Recoltarea partilor subterane ale plantelor, adica a
radacinilor si tulpinilor subterane (rizomi, tuberculi, bulbi) se
va face cnd planta este n stare de odihna, adica toamna trziu
sau primavara.
n cazul n care, radacinile sau tulpinile subterane se spala de
pamnt, ele se pun n cosuri pentru a se scurge apa si a se usca.
nainte de curatare sau spalare, se vor ndeparta partile
nefolositoare (cioturi, parti aeriene, radacini seci etc.). Sunt
plante cum ar fi nalba la care partile subterane se curata de
coaja si numai apoi se pun la uscat.
b)-Recoltarea partii aeriene a plantei medicinale
Partea aeriana a plantei formata din tulpina cu frunze si flori,
numita Herba Iarba, se recolteaza cnd planta este
nflorita, prin taierea tulpinii, nu prin smulgere.

Fitoterapie curs

11

Atunci cnd plantele cresc masate n colonii, ele se recolteaza

prin cosire sau secerare. Dupa recoltare vor fi ndepartate
plantele straine, cele nnegrite sau decolorate, ct si tulpinile
lemnificate.

Regula ! Radacinile sunt uscate atunci cnd se rup cu zgomot

sec identic cu
cel al ruperii unui bat de lemn.

c) -Recoltarea frunzelor se face cnd ele sunt complet

dezvoltate, ntregi,
de culoare verde caracteristica, nepatate sau atacate de rugina
sau de insecte.

b) -Uscarea frunzelor se face n camere bine aerisite, materialul

vegetal fiind ntins n straturi subtiri. Uscarea frunzelor se poate
realiza n aer liber, pe rame speciale, acoperite cu hrtie, pentru
ca lumina soarelui sa nu le decoloreze.

d) -Recoltarea florilor se face cnd acestea sunt perfect

dezvoltate fara a fi trecute. Ele se culeg fara codite. Operatia
de recoltare se face dimineata, dupa ce s-a ridicat roua, pentru a
se evita umezeala si nnegrirea lor la uscare.

Frunzele uscate se rup cu un zgomot caracteristic care anunta

ca procesul de uscare este terminat.

La recoltare, florile se pun n cosuri sau ladite, fara a fi sufocate

prin presare si a se ncinge. Se va avea grija ca imediat sa fie
puse la uscat. Atentie ! Sunt unele flori care se recolteaza n
stare de boboci cum ar fi cele de arnica sau de podbal care se
culeg n stare de boboci, deoarece atunci cnd sunt recoltate ca
flori deschise, ele la uscare se transforma n puf si devin
nefolositoare.
e) -Recoltarea fructelor si a semintelor se face cnd planta a
ajuns la maturitate.
f) -Recoltarea mugurilor se face primavara devreme sau chiar
iarna cnd ei sunt bine dezvoltati fara nsa a fi deschisi.
Atentie ! Mugurii de plop, atunci cnd contin rezina (se lipesc
ntre degete), se culeg unul cte unul si se aseaza n cosuri sau
saci.
g) -Recoltarea scoartelor se face primavara, cnd n planta
ncepe circulatia sevei.
n ceea ce priveste recoltarea plantelor otravitoare, ea se va face
numai de catre persoane autorizate, bune cunoscatoare n
domeniu.
Observatie ! n timpul recoltarii plantelor otravitoare este total
interzis a se duce mna la gura, la nas, sau la ochi. Se interzice
cu desavrsire culegerea concomitenta a plantelor medicinale
neotravitoare cu cele otravitoare.
B Uscarea plantelor medicinale
Temperatura ideala pentru uscarea plantelor medicinale este cea
a mediului ambiant. Uscarea se face n straturi subtiri, pe rame
de lemn prevazute cu site sau tifon, n locuri uscate, bine
aerisite, ferite de praf, mucegai, insecte, animale, etc. Se va
trece la uscarea masei vegetale dupa ce plantele au fost sortate
calitativ si spalate, n aer liber, la soare sau la umbra, n functie
de principiile active pe care le contine organul respectiv din
planta.

c) -Uscarea florilor este indicat a se face imediat dupa recoltare

pentru ca ele sa nu-si piarda calitatile terapeutice. La uscare,
florile se ntind n straturi subtiri pe hrtie si se are grija sa nu
fie expuse direct razelor de soare. n acest sens, ele se acopera
cu coli de hrtie alba.
Regula ! n timpul uscarii, florile nu se ating sau ntorc,
deoarece prin aceste operatii se produce patarea lor.
d) -Uscarea ierbii (Herbei) se face n ncaperi bine aerisite,
materia vegetala fiind ntinsa n straturi subtiri, sau operatia se
poate realiza si n aer liber, pe rame speciale, acoperite cu
hrtie, ca sa impiedice decolorarea.
Regula ! Uscarea este realizata cnd materia vegetala cuprinsa
ntre degete se sfarma usor.
e) -Uscarea fructelor si a semintelor se face n uscatorii
artificiale sau n aer liber, materia vegetala fiind ntinsa n
straturi subtiri pe hrtie sau pe rame. Pentru a urgenta procesul
uscarii semintelor, ele se ntorc n procesul uscarii prin lopatare.
f) -Uscarea scoartelor se face n uscatorii artificiale ct si n aer
liber.
Procesul uscarii este terminat cnd ele se rup usor, cu un
zgomot sec, caracteristic.
g) -Uscarea plantelor otravitoare se face cu atentie, n ncaperi
ncuiate si separat de plantele medicinale neotravitoare.
Procedeul de uscare propriu-zisa a acestor plante nu difera
tehnic de al celor neotravitoare. Atentie ! n ncaperile unde sau uscat plante otravitoare, pe sitele utilizate, sau pe rogojinile
folosite nu se vor usca dect plante otravitoare.
Dupa ce operatia s-a terminat se are grija a se lua toate masurile
necesare ca ncaperile sa fie bine curatate, iar gunoiul ars si
ndepartat fie prin ngropare, fie dus n locuri special amenajate.
C Pastrarea plantelor medicinale

a) -Uscarea radacinilor se realizeaza dupa ce au fost curatate si

spalate, eventual taiate, n general n uscatorii artificiale.

Conditiile de pastrare ale plantelor medicinale sunt extrem de

importante, de ele depinznd ca materialul terapeutic sa nu se
degradeze, sa nu-si piarda o parte sau total principiile active. n
cele ce urmeaza vom da cteva reguli de urmat:

n gospodarii, uscarea se poate face si n aer liber, ntinse la

soare pe rogojini, saci sau n nca-peri bine aerisite.

Ambalarea partilor ierboase ale plantelor se va realiza pe timp

noros sau dimineata, pe racoare si se va evita sfarmarea lor.

Fitoterapie curs
Exista standarde speciale pentru fiecare planta privind pastrarea
si ambalarea, care trebuie atent respectate.
Astfel, florile se ambaleaza n saci de hrtie sau n lazi captusite
cu hrtie alba.
Frunzele si iarba se ambaleaza n saci si saltele de pnza.
Radacinile se ambaleaza n saci de pnza. Fiecare ambalaj va fi
etichetat si pe eticheta se va mentiona denumirea plantei, partea
din planta ambalata, greutatea etc. Atentie ! Plantele otravitoare
se vor depozita separat de plantele medicinale neotravitoare.
D Conditii de calitate la plantele medicinale
Cerintele de calitate ale plantelor medicinale sunt nscrise n
standardele existente si care trebuie strict respectate.
Cteva dintre cerintele de calitatea obligatorii le vom prezenta
si noi n continuare:
- Recoltarea plantelor se va face din zone nepoluate. Cnd se
fac culturi de plante medicinale, ngrasamintele si tratamentele
aplicate trebuie sa fie din cele naturale. Se interzice utilizarea
ngrasamintelor sintetice si a pesticidelor etc.
-La recoltare vor fi alese numai plantele sanatoase, neatacate de
rugina sau de insecte.
-Frunzele se vor culege fara petiol, cu exceptia celor care au
principiile active n petiol si n nervuri. n stare uscata frunzele
vor fi ntregi, alese de cele galbene sau lipite.
-Florile nu trebuie sa fie patate, decolorate, nnegrite etc.
-Iarba sa nu contina radacini si pamnt.
-Fructele sa fie bine uscate, dar fara sa fie arse.
-Mugurii sa nu fie desfacuti sau arsi de soare.
3.2. Pacientul trebuie sa stie
Bolnavul care trebuie sa se trateze cu plante medicinale trebuie
sa stie:
-cana sau paharul n care se vor prepara infuziile sau
decocturile va fi din sticla de Jena, din ceramica sau din metal
emailat si va avea o capacitate de 250 ml;
-este strict interzis a se utiliza vase, lingurite, strecuratori etc
din metal;
-la masurarea cantitatilor de materie vegetala maruntita se vor
utiliza lingurite sau linguri din plastic. n calcule se va avea n
vedere ca o lingura are volumul a doua lingurite.
Pentru ca cititorii nostri sa poata calcula precis sau sa poata
face fata usor la aplicarea unor retete n practica terapeutica,
dam cantitatile aproximative de materie prima vegetala uscata
si maruntita echivalenta a unei linguri rase:
-flori -3-4 g
-frunze -2-3 g
-partea aeriana -4-5 g
-radacini, rizomi -5-7 g
-fructe -5-6 g
-scoarta -6-7 g

12
n tratamentele n care se cer dimensiuni foarte precise ale
cantitatilor de materie prima vegetala se vor utiliza balante
farmaceutice.
3.3. Recomandari medicale de aplicat n terapeutica cu
ceaiuri din plante
Pentru a conserva frumusetea corpului, pentru a pastra
sanatatea si tineretea, pentru a trai peste media de vrsta a
epocii, exista o regula clasica pe care trebuie s-o aplice fiecare
fiinta umana: Omul trebuie sa traiasca n armonie cu Natura,
sa respecte stric legile ei. n acest sens si tratamentele naturiste
cu ceaiuri trebuie sa respecte o serie de reguli stricte.
Profesorul Franz Halberg din SUA arata ca Un om nu este
acelasi om la orele 10 dimineata si la 10 seara. Cercetarile
medicale au dovedit ca n alternanta zi-noapte exista ritmuri
specifice de activitate pentru fiecare organ n parte din corpul
omenesc si ele impun o adevarata cronologie n terapeutica, n
general, iar pe fiecare individ personalizat.
Din aceasta cauza, pentru ca prin fitoterapie sa se obtina
rezultate maxime, este necesar a se respecta strict o serie de
reguli care tin de cronofarmacologie:
- Ceaiurile (infuzii, decocturi) cu caracter vita-minizant se beau
n mai multe reprize n cursul unei zile.
-Ceaiurile pentru terapia obezitatii se beau dupa mese.
-Ceaiurile n tratarea diabetului se beau nainte de mese.
-Ceaiurile din plante tonice aperitive se administreaza cu 30 de
minute nainte de mese, ele avnd rolul de a produce o marire a
secretiei digestive.
-Ceaiurile vermifuge se beau dimineata pe stomacul gol.
-Ceaiurile indicate n tratarea colitelor si enteritelor se
recomanda a se bea dupa mese.
-Ceaiurile laxative se beau seara, nainte de culcare, iar daca
este necesar a se lua si un al doilea ceai, el va fi servit
dimineata, pe stomacul gol.
-Ceaiurile stomachice (n.a. ajuta digestia) vor fi administrate
la 30 de minute dupa mese.
-n tratamentele afectiunilor hepatice (diskinezii, colecistite,
stimularea functiei hepatice) recomandarile medicale sunt
stricte: se bea mai nti o cana de ceai, dimineata pe stomacul
gol, iar apoi se va sta culcat pe partea dreapta 30 de minute.
A doua cana de ceai se va bea n doua reprize egale, nainte de
mesele principale.
-Ceaiurile sedative, hipnotice, cele care au un rol calmant n
tulburari cronice, astm bronsic etc. se beau, de regula nainte de
culcare, sau portionat, o parte dimineata, iar cealalta seara.
-Fitoterapia aparatului respirator si a celui urinar se face n mai
multe reprize, n cursul unei zile.
-Terapeutica cu ceaiuri n situatii cu simptome acute (voma,
diaree, colici biliare, renale etc.) se realizeaza imediat, n
urgenta.
-Farmacia verde de tip fitoterapie are si unele contraindicatii
medicale generale sau temporare pe care noi le vom semnala
cititorilor nostri:

Fitoterapie curs
a) n timpul menstruatiei nu se vor bea ceaiuri cu caracter
purgativ, hemostatic, anticoagulant, emenagog;
b) la gravide sunt interzise ceaiurile cu efect purgativ puternic
sau ceaiurile emenagoge;
c) n timpul lactatiei este interzisa consumarea ceaiurilor care
contin substante amare sau produc purgatii puternice.
Atentie ! Pentru a nu se produce fenomene de incompatibilitate
sau chiar reactii adverse, fitoterapia nu se aplica la ntmplare,
ci riguros, dupa indicatii medicale.
n ceea ce priveste utilizarea capsulelor cu prafuri de plante,
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda:
a) -Primavara se vor administra organismului capsule cu scopul
de a elimina deseurile si toxinele acumulate n timpul iernii. n
acest caz, se vor utiliza capsule cu pudre avnd actiuni
depurative asupra sngelui si a ficatului.
b) -Vara si iarna, cnd organismul trebuie sa atinga cote
maxime pentru a se apara mpotriva oboselii si a
microorganismelor, n afara revigorarii prin expunere la soare
sau la ceilalti factori naturali de calire a organismului, se
recomanda a se lua capsule cu prafuri vegetale dupa cum
urmeaza:
-nainte de masa - pentru a asigura activitatea drenajului;

13
Organizatia Mondiala a Sanatatii a tras cu putini ani n urma, un
semnal de alarma: 60% din maladiile lumii occidentale sunt
provocate n mod cert, de un medicament. n aceste conditii,
apare obligatorie utilizarea din ce n ce mai intensiva a
fitoterapiei. Este interesant a cita aici pe cunoscutul specialist n
medicina naturista, Michel Bontemps care arata, vorbind despre
fitoterapie:
() noi vindecam prin dragostea ce o purtam plantelor, prin
dragostea pe care suntem n stare s-o daruim bolnavilor nostri.
Scopul sau nu era sa nlocuiasca remediile chimice cu o planta,
ci sa renvete sa avem grija fata de noi, sa nu abdicam n fata
bolii.
Sa nu uitam, dragi cititori, ca plantele va pot vindeca si ca, nu
rareori ele pot face minuni acolo unde medicamentele sintetice
si-au dovedit neputinta. Conditiile obligatorii ntr-un tratament
cu plante sunt:
- a se cunoaste exact diagnosticul bolii de care noi suferim;
- sa fie bine ales si mai bine individualizat tratamentul care
trebuie urmat;
- materialul vegetal sa fie de cea
mai buna calitate, iar la pregatiriea remediului natural sa se
acorde cea mai mare atentie;
- cunoscndu-ne reactiile, sa urmarim constienti procesul de
vindecare, iar daca apar probleme sa ne adresam doctorului si
sa modificam, n caz extrem, tratamentul.

-n timpul mesei pentru a favoriza asimilatia;

-dupa masa cu efect digestiv.
c) -Toamna -nainte de solicitarile mari ale organismului care
sunt efectuate iarna, se vor lua capsule cu prafuri vegetale
avnd scopul de a revigora sngele, respectiv organismul si se
va avea n vedere si mbunatatirea activitatii rinichilor.
Specialistii n materie de fitoterapie cred ca datorita eficientei
lor extraordinare, multe din tratamentele cu ceaiuri vor putea fi
nlocuite cu capsule cu pudra de plante.
Capitolul 4
AFECTIUNI SI TRATAMENTE FOLOSIND PLANTELE
MEDICINALE
Vindecari cu adevarat miraculoase n afectiuni digestive, ale
sngelui, rinichilor si organelor genitale, n diabet, reumatism,
obezitate, n stari de soc, convulsii, spasmofilie, n boli
cardiovasculare, de nervi, de piele, n alergii, n stres,
frigiditate, impotenta, caderea parului etc. fac din fitoterapie un
procedeu al terapeuticii moderne, dar mai ales al viitorului.
Simplitatea tratamentelor, eficienta lor, dar n special faptul ca
nu dau reactii secundare extrem de daunatoare ca n cazul
medicamentelor sintetice, determina o aplicabilitate tot mai
mare a tratamentelor cu plante.

n cele ce urmeaza pentru ca cititorii nostri, sa-si trateze diverse

afectiuni, boli, suferinte, le vom da retete pentru tratamente
naturiste folosind plantele medicinale, adevarate miracole n
terapeutica.
1. Abcesul
El reprezinta o formatie purulenta n interiorul unui tesut
(conjunctiv, muscular) sau a unui organ (plamn, creier etc),
formata n urma unei infectii. n interior, abcesul este captusit
de o membrana groasa ( cu fibrina) care contine puroi, de cele
mai multe ori amestecat cu snge si chiaguri de fibrina.
Ajuns la suprafata, abcesul apare sub forma unui punct galben
nconjurat de un tesut tumefiat si rosu, pacientul simtind dureri
la atingere. Clasificate, abcesele pot fi calde, cnd provoaca
febra (prin fistula se pot deschide singure spre exterior) sau
reci, cnd sunt produse de o infectie tuberculoasa (ganglionii
cervicali tuberculosi).
Abcesele sunt de mai multe tipuri: dentare, tegumentare
(buboaie), renale, hepatice etc. Plantele medicinale
recomandate n fitoterapie sunt: socul sulfina, tataneasa, urzica
moarta, volbura, coada-soricelului, nalba mare, podbalul,
salvia, sunatoarea, cerentelul, musetelul etc.
A. Tratarea abcesului dentar
Abcesul dentar este o inflamatie circum-scrisa, cu o punga de
puroi n jurul dintelui afectat. Tratarea se realizeaza prin
gargarisme cu ceaiuri din plante medicinale.

Fitoterapie curs

14

Cu ceai de musetel

b) -Cu ceai de usturoi

Infuzia se prepara din trei linguri de flori la o cana de 250 ml

apa clocotita. Ceaiul fierbinte se tine n gura timp de 5 minute
si se fac gargarisme, iar tratamentul se repeta din ora n ora.

Se prepara o infuzie din 3-5 catei de usturoi pisati n 250 ml de

apa clocotita. Se administreaza 8-10 linguri de ceai/zi la adulti.
Tratamentul dureaza pna la vindecare.
Tratamentele sunt eficiente si pentru copii, dar n functie de
vrsta acestora cantitatile sunt 1/4 la cei cu vrsta pna la 6 ani
si 1/2 la cei cu vrsta de 6-12 ani.

Cu ceai de sunatoare
Se face gargara si se mesteca n gura infuzia fierbinte preparata
dintr-o lingura de plante la 250 ml apa clocotita.
Este un ceai care calmeaza durerile dentare.

D Tratarea unor abcese n care sunt afectati si ganglionii

limfatici sau daca faringita este urmare a unei amigdalite

Cu ceai din flori de coada soricelului

a) Ceai dupa reteta 1

Infuzia se prepara din 3 linguri de flori la 250 ml apa clocotita.

Ceaiul fierbinte se tine n gura si se fac gargarisme timp de 3-5
minute. Operatia se repeta din ora n ora.

-Flori de musetel -15 g

-Flori de salvie -15 g
-Turtita mare -50 g

Cu ceai din rizomi de cerentel

Din plantele bine amestecate si bine maruntite se va lua o

lingurita si se va prepara o infuzie cu 250 ml apa clocotita.

Se prepara un decoct dintr-o lingura de rizomi bine maruntiti la

o cana de apa clocotita de 250 ml.
Tratamentul consta n aplicarea direct pe abces a unor
tampoane de vata sau de tifon, mbibate n decoct.
Cu ceai din radacini de tataneasa
Se prepara un decoct din 4-5 linguri de radacini maruntite de
tataneasa la o cana de 250 ml cu apa clocotita. Se fac spalaturi
timp de 5 minute, iar tratamentul se repeta din ora n ora.
Se mai pot prepara ceaiuri din: salvie, soc, sulfina, urzica,
podbal, volbura. Unii astrofitoterapeuti recomanda n tratarea
abceselor dentare crinul de gradina.
El colecteaza si dreneaza abcesele. n aplicatii de uz extern sunt
utilizate att florile, ct si radacinile. El are calitati emoliente,
colecteaza puroiul, dreneaza abcesul si fluidifica procesele
inflamatorii ndurate.

Tratamentul consta n a se face gargara cu ceai fierbinte timp de

3-5 minute, din doua n doua ore.
b) Ceai dupa reteta 2
-Frunze de salvie -100 g
-Frunze de podbal -25 g
-Frunze de mur -20 g
-Frunze de nalba -25 g
Din amestecul de plante, bine maruntit si omogenizat, se ia o
lingurita si se prepara un ceai cu 250 ml de apa clocotita. Dupa
infuzare, se face gargara cu ceaiul fierbinte timp de 3-5 minute.
Tratamentul se repeta din doua n doua ore.
2. Aciditate gastrica
Se manifesta prin arsuri la stomac.
Tratamentul recomandat este a se bea o cana de ceai facut
conform retetei de mai jos, dupa fiecare din mesele principale:

B Tratarea unor abcese ale pielii

Se fac spalaturi cu infuzie de musetel la fiecare doua ore.
Ceaiul de musetel se prepara dintr-o lingurita de flori n 250 ml
de apa clocotita.
C Tratarea abcesului pulmonar
Asa cum arata Virgil T.Geiculescu n lucrarea sa Bioterapie,
abcesul pulmonar se caracterizeaza prin febra, tuse,
expectoratie purulenta, uneori fetida si vomica.
a) -Cu ceai dupa reteta:
- Roua-cerului -50 g
- Lichen de piatra - 50 g
Din amestecul de plante bine omogenizat si maruntit se vor lua
doua lingurite si se va face o infuzie cu 250ml
de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi, cu miere de
albine si se tin cure de 30 de zile.

- Flori de violete - 50 g
- Seminte de fenicul - 50 g
- Radacini de nalba mare -100 g
- Flori de nalba de padure - 50 g
- Frunze de roinita -50 g
-Coada soricelului (planta fara radacina) - 100 g
Din plantele bine omogenizate si maruntite se ia o lingura si se
va prepara un ceai, care se va lasa la infuzat 15 minute.
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda si
tratamentul cu capsule:
-n timpul celor trei mese principale se vor lua doua capsule de
fenicul.
-Dupa fiecare masa se vor lua 2 capsule de complex
magneziu+vitamina D.

Fitoterapie curs
3. Acrocianoza
Este o afectiune caracterizata prin tulburarea spastica
vasomotorie a retelei arteriale de la extremitati si apare mai ale
la femeile tinere. n unele cazuri se asociaza cu focare
infectioase cronice, tulburari endocrine sau precede debutul
unor boli autoimune. Pentru ntelegerea cititorului este o
tulburare locala n circulatia sngelui, la mini si la picioare si
apare datorita lipsei de tonicitate a capilarelor si venelor mici
care se comporta ca si cnd ar fi paralizate.
Tratament cu ceai de talpa-gstei
Se prepara o infuzie cu 15 g de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se iau 34 linguri pe zi.

15
Se mai recomanda a se lua dimineata si la prnz: doua capsule
de brusture, 2 capsule de urzica moarta si 2 capsule de trei frati
patati. Ele se vor lua toate odata. Se indica a se consuma ct
mai mult din: papadie, anghinare, morcovi, castraveti, ceapa,
pere sparanghel. Alimente contraindicate: brnza fermentata,
cafea, alcool, grasimi animale.
e) -Tratament cu ceai din flori de galbenele
Se prepara o infuzie cu 15-20 g de flori de galbenele la 1000 ml
de apa clocotita. Acest ceai va fi utilizat la a face bai, spalaturi
si a pune cataplasme pe locul acneei. Virgil T.Geiculescu
recomanda a se utiliza n tratamente tinctura preparata din 20 g
flori de galbenele, macerate timp de 8 zile n 100 ml de alcool.
Se pun comprese cu 10 ml din tinctura diluata cu 100 ml apa
fiarta si racita.

4. Acnee (cosuri)
f) -Tratament cu ceai din cicoare
Acneea reprezinta o dermatoza caracterizata prin-tr-o inflamatie
purulenta a folicului pilo-sebaceu, nsotita de secretie exagerata
a glandelor sebacee. Ea apare la adolescenta sau la femei dupa
vrsta de 40 de ani sub forma acneei rozacee.
Fitoterapeutica se face cu urmatoarele plante medicinale:
galbenele, brusture, cicoare, trei frati patati, dud, frasin, hamei,
osul-iepurelui, sovrv, unguras, plop, urzica etc. precum si cu
legume ca napul, prazul, varza, tomatele.
Atentie ! Tratamentul de acnee este dificil, de lunga durata si
cere multa vointa pentru reusita lui.
a) - Tratament cu ceai din conuri de hamei
Se prepara o infuzie dintr-o lingura de conuri de hamei la 100
ml de apa clocotita. Se aplica comprese pe zona afectata.
b) -Tratament cu ceai din muguri de plop
Infuzia se obtine dintr-o lingurita de muguri de plop zdrobiti
pusi n 250 ml de apa clocotita. Tratamentul consta n a aplica
pe locul afectat cataplasme, spalaturi si bai locale cu acest ceai.

Se prepara o infuzie cu 20-40 g de cicoare la 1000 ml de apa

clocotita. Cu acest ceai se fac spalaturi si se pun cataplasme pe
zona vatamata.
g) -Tratament cu ceai din trei frati patati
Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de plante la 250 ml de apa
clocotita.
h) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta 1:
-Frunze de mesteacan rios - 15 g
- Frunze de salvie - 15 g
- Frunze de roinita - 15 g
- Urzica mare - 15 g
Se iau 3 lingurite din amestecul de plante bine omogenizat si
maruntit si se prepara o infuzie cu 250 ml de apa clocotita.
Tratamentul indica a se bea dimineata si seara cte o cana de
ceaicald.
i) -Tratament dupa Maria Treben

c) -Tratament cu ceai din radacina de brusture

Se va prepara ceaiul dupa reteta:

Se prepara o infuzie din 20-30 g de radacini maruntite de

brusture la 1000 ml de apa clocotita. Cu acest ceai, pe locul
afectat se pun comprese sau se fac spalaturi.

- Frunze de nuc - 20 g
-Trei frati patati -20 g
-Radacini de sanisoara -20 g
-Radacini de patrunjel de cmp -20g
-Flori de porumbar -20 g

d) -Tratament recomandat de MauriceMessgu si Michel

Bontemps
Seara dupa cina, se va bea o cana de 250 ml din ceaiul preparat
dupa reteta:
-Flori de iarba neagra -50 g
-Coada soricelului (planta fara radacina) -50 g
-Fructe de ienupar -25 g
-Frunze de cimbru -50 g
-Frunze de rozmarin -50 g
Se va lua o lingura de plante din amestecul bine omogenizat si
maruntit si se va fierbe n 250 ml de apa, timp de 5 minute.

Se iau doua lingurite din amestecul vegetal bine omogenizat si

maruntit si se fierb n 750 ml de apa, timp de 5-10 minute.
Tratamentul consta n a se bea zilnic 3 cani de ceai cald.
) -Tratarea acneei rozacee
Tratamentul consta n a se bea dimineata, la prnz si seara o
cana de ceai preparata dupa reteta:
-Frunze de rozmarin -40 g
-Frunze de salvie -20 g
-Flori de nalba de padure -10 g

Fitoterapie curs
-Muguri florali de portocal amar -20 g
-Urzica moarta (planta fara radacina) -20 g
Se ia o lingura din amestecul vegetal bine omogenizat si
maruntit si se pune n 250 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat
15-20 de minute si se va bea cu putina miere de paducel.
Maurice Messgu si Michel Bontemps mai recomanda a se
administra:
a) 2 capsule de paducel nainte de fiecare masa;
b) 3 pastile de complex-vita de vie, la prnz si seara n timpul
meselor.

16
nainte de masa, la prnz si seara o cana de ceai preparat dupa
reteta:
- Frunze de rozmarin -40 g
- Radacina de gentiana- 20 g
- Seminte de anason -20 g
- Frunze de busuioc -40 g
- Seminte de fenicul -20 g
Ceaiul se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal bine
omogenizat si maruntit la o cana de 250 ml de apa clocotita. Se
lasa la infuzat 15 minute nainte de a se strecura.

5. Actinomicoza
Este o maladie cronica, comuna omului si animalelor, produsa
de o ciuperca, care patrunznd n cavitatea bucala invadeaza
osul maxilar inferior si tesuturile nvecinate. Ea produce
ulceratii si lasa sa se scurga un puroi ce contine niste graunte
galbui caracteristice.
Tratamentul se realizeaza cu un ceai din muguri de plop negru.
Prepararea ceaiului se face dintr-o infuzie cu o lingurita de
muguri de plop negru zdrobiti n 250 ml de apa clocotita. Cu
ceaiul obtinut se va face gargara de mai multe ori pe zi.
6. Acuitate vizuala
Acuitatea vizuala (diferentierea unor detalii si nuante de culori)
scade cu vrsta si cu diverse modificari n structura ochiului.
Plantele medicinale
recomandate n fitoterapie sunt salvia si
afinul.

Maurice Messgu si Michel Bontemps mai recomanda a se

administra:
a) 2 capsule de angelica nainte de masa de prnz si cea de
seara;
b) 2 pastile de complex-drojdie vitaminizata n timpul
prnzului si al cinei.
8. Afrodisiace
Afrodisiacele sunt substante sau alimente care stimuleaza
impulsurile (apetitul) sexual. Recomandam pentru calitatile lor
afrodisiace, fitoterapie cu urmatoarele plante medicinale:
busuioc de cmp, asudul calului, morcovi de cmp (se foloseste
inflorescenta), telina (radacina) , dumbet, bujorei, priboi,
schinduf.
a) -Tratament cu telina

a) -Tratament cu ceai de salvie

Se consuma radacina de telina cruda sau n mncare de telina.

Infuzia se prepara din 4 linguri de frunze la 1000 ml de apa

clocotita. Se administreaza dupa infuzare n cursul unei zile,
ntre mese si la distanta de ele.

b) -Tratament cu ceai dupa reteta 1

b) -Tratament cu ceai de afin

Se prepara dintr-o lingurita de frunze la 250 ml apa clocotita.
Se beau 2-3 cani pe zi.
c) -Tratament cu macerat de afin
Se obtine dintr-o lingurita de fructe zdrobite care se lasa la
macerat 8 ore n 200 ml de apa rece. Maceratul preparat se bea
n trei reprize, n cursul unei zile.
d) -Tratament prin consum direct de fructe
Se recomanda a se face cure de 1520 de zile, n care se vor
consuma cca 80100 g de afine pe zi.
7. Aerofagie
Definita, aerofagia nseamna nghitirea unei cantitati de aer care
patrunde n stomac, unde se acumuleaza.
Tratamentul consta n a se bea

Se prepara un ceai din cte o lingurita de priboi, de banat si de

floareavntului la 2000 ml de apa clocotita si se fierb un minut.
Se utilizeaza att radacinile, ct si frunzele acestor plante bine
maruntite.
Se administreaza cte 6-8 linguri pe zi sau se beau la cele trei
mese principale, cte 1-2 cani. Tratamentul se face n cure de
40 de zile.
c) -Tratament cu ceai dupa reteta 2
Se prepara un ceai din: 30 g radacini de lemn-dulce, 30 g
seminte de susan, 30 g seminte de lemn-dulce. Amestecul bine
maruntit si pisat se pune n 600 ml de apa clocotita. Se fierbe 5
minute la foc iute, iar apoi nca 20 de minute la foc moale.
9. Afte
Definite, aftele reprezinta niste exulceratii galbui, rotunde sau
ovale, nconjurate de un halo rosu, urmnd dupa o vezica
uneori de origine virala, si situate pe mucoasa bucala,
faringiana sau genitala.
Ele sunt nsotite de o senzatie de arsura.

Fitoterapie curs
Fitoterapia se face cu: salvie, salcie, sulfina, trandafir, busuioc.
a) -Tratament cu ceai din petale de trandafir
Infuzia se prepara din doua linguri cu petale de trandafiri la 250
ml de apa clocotita. Tratamentul consta n gargarisme cu infuzie
si mestecarea plantelor care se afla n ceai.
b) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta 1
- Frunze de salvie - 20 g
- Radacini de brusture - 20 g
- Coji de lamie - 20 g
- Fructe de ienupar - 20 g
-Planta ntreaga-sovrv - 20 g
Ceaiul se prepara lund o lingura din amestecul vegetal bine
omogenizat si maruntit n 250 ml de apa si se va fierbe 57
minute. Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda ca
n ceaiul obtinut sa se adauge o lingura de otet de cidru.
Tratamentul consta n a se face gargara de 4 ori pe zi cu ceaiul
preparat, foarte fierbinte, att ct suporta pacientul.
c) -Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se obtine dintr-o lingura de planta n 100 ml de apa
clocotita. Tratamentul consta n a face gargara cu acest ceai de
mai multe ori pe zi.

17
10. Albuminurie
Albuminuria este ntotdeauna legata de o proasta eliminare a
toxinelor din organism. Se recomanda a se face o cura de 21 de
zile, mai ales toamna, cnd se va face o mare cura depurativa
pentru a curata filtrul renal.
a) -Tratament cu ceai dupa reteta 1
-Radacini de brustur -35 g
-Maduva alba de tei -35 g
-Radacini de pir -35 g
-Frunze de coacaz -35 g
-Radacini de papadie -35 g
- Frunze de trifoiste de balta -35 g
-Cozi de cirese -35 g
Se iau 4 linguri din amestecul vegetal bine maruntit si se fierb 2
minute n 1000 ml de apa. n ceaiul obtinut se va introduce o
lingura din coada calului si, acoperit, se va lasa la infuzat 15
minute.
Tratamentul recomanda a se bea 1000 ml de ceai zilnic.
b) -Tratament cu capsule
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se
administra:
a) nainte de fiecare masa 2 capsule de pir;
b) n timpul meselor principale 2 capsule de frasin.
c) dupa fiecare masa 2 pastile de complex-alge+coacaz negru

d) -Tratament cu ceai de sulfina

Ceaiul se prepara dintr-o lingura de planta la 100 ml de apa.
Tratamentul consta n a face gargara si a mesteca n gura
frunzele infuziei de mai multe ori pe zi.
e) -Tratament cu ceai de nalba
Se prepara un decoct din 50 g de radacina de nalba bine
maruntita, fiarta n 1000 ml apa. Cu acest decoct se face
gargara de mai multe ori pe zi.
f) -Tamponarea aftelor cu suc de lamie
g) -Tratament cu ceai de morcov
Se prepara un decoct din 20 g de frunze de morcov n 1000 ml
apa clocotita.
Se face gargara de mai multe ori pe zi.
h) -Tratament cu ceai de afin
Se prepara un decoct dintr-o lingura de fructe de afin zdrobite
n 1000 ml de apa clocotita. Se va fierbe decoctul pna scade
volumul lui la jumatate.
Tratamentul consta n gargarisme repetate.
Nota. n general, aftele apar, n mare masura, ca produse de
hiperaciditatea stomacului. Recomandarea este ca atunci cnd
apar aftele, pacientul sa fie tratat si de arsuri gastrice.

Speranta Anton recomanda o infuzie din 15 g radacini de telina,

sparanghel, marar, ghimpe, patrunjel+miere sau o infuzie din
pastai de fasole boabe.
11. Alcoolism
Alcoolismul este o maladie legata de ingestia repetata, ani de
zile a unor cantitati excesive de alcool. El se manifesta prin
tulburari
afective,
euforie,
scaderea
memoriei
si
adiscernamntului, tulburari nervoase, leziuni organice (mai
ales ciroza si gastrite). Alcoolismul este adesea nsotit de
probleme psihologice si sociale. Complicatiile cele mai grave
sunt: ciroza, delirum tremens, halucinoza alcoolica, etc.
Fitoterapia se face cu urmatoarele plante: bradisor, ardei iute,
coacaz negru, catina alba, maces.
a) -Tratament cu ceai de maces
Se face o cura de dezintoxicare pna ce bolnavul este vindecat.
Ceaiul se prepara din 2 linguri de fructe zdrobite n 500 ml de
apa clocotita. Decoctul se va fierbe 5 minute si se bea n cursul
unei zile.
b) -Tratament cu ceai de catina alba
Infuzia de prepara din 2 linguri de fructe zdrobite, n 500 ml de
apa clocotita.
Se lasa ceaiul la infuzat 20-30 de minute si se bea fractionat n
cursul unei zile.
Tratamentul de dezintoxicare se face pna la vindecarea
bolnavului.

Fitoterapie curs
c) -Tratament cu tinctura de ardei iute
Tinctura se va prepara din 200 g de ardei iute macerat n 100 ml
alcool, timp de 7-8 zile. n curele de dezalcoolizare, pacientul
va bea un ceai amar de anghinare, unguras sau tintaura n care
se vor adauga 15-30 de picaturi de tinctura de ardei iute.
d) -Tratament cu ceai de coacaz negru
Se prepara un decoct dintr-o lingurita de frunze uscate n 250
ml de apa clocotita. Se fierbe ceaiul timp de 5 minute.
Tratamentul consta ntr-o cura de 30-40 de zile n care se va bea
dimineata jumatate din cana de ceai, iar seara, cealalta
jumatate.

18
A nu se confunda cu calvitia care este o cadere definitiva a
parului.
Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale: ardei iute,
nasturel, coada calului, brusture.
a) -Tratament cu suc proaspat de nasturel
Tratamentul consta ntr-o frictiune zilnica, seara, cu suc
proaspat de nasturel.
b) -Tratament cu tinctura de ardei iute
Virgil T.Geiculescu recomanda tratamentul cu tinctura
preparata din 200g de ardei iute si 100 ml de alcool, procesul de
maceratie durnd 8 zile.

12. Alergie
Alergia este o hipersensibilitate a organismului uman fata de o
substanta straina, fie fata de o substanta care n mod natural
este inofensiva (par, praf, polen, lapte) -, fie un produs
bacterian sau medicamentos. Ea se manifesta printr-o reactie
imediata n diverse moduri (eczema, urticarie, astm bronsic
etc.).
a) -Tratament cu decoct de coacaze negre
Se prepara decoctul de coacaze negre: 10 g la 250 ml de apa
clocotita. Se fierbe 15 minute.

Cu aceasta tinctura se va freca radacina parului o data sau de

doua ori pe saptamna.
c) -Tratament cu ceai de brusture
Se prepara un decoct dintr-o lingura de radacini de brusture
fierte 5-10 minute n 500 ml de apa. Se beau zilnic 2 cani de
ceai. Tratamentul creste n eficienta, daca se completeaza cu
spalari si masari ale pielii capului cu acelasi decoct, o data sau
de doua ori pe saptamna si cu ungerea pielii capului cu ulei
din radacini de brusture.
d) -Maria Treben recomanda:

Se iau cte trei linguri de trei ori pe zi.

b) -Tratament n eczeme alergice
Se prepara un decoct din 40 g rizomi de pir si 20 g de
sapunarita n 500 ml de apa. Se fierbe timp de 30 de minute.
Tratamentul consta n a se bea 2 cani pe zi, ct si n aplicarea de
comprese.
c) -Tratarea guturaiului de fn

Lotiunea pentru cresterea parului se prepara din 3 lingurite

amestec de plante din reteta de mai jos n 500 ml de apa
clocotita:
-frunze de mesteacan rios - 50 g
- urzica mare - 50 g
Tratamentul consta n a se spala si masa pielea capului cu acest
ceai cald, dimineata si seara.
14. Ametelile

Tratamentul recomandat: a se bea 3-4 cani de ceai de urzici n

care se amesteca o lingura de bitter suedez.

Ametelile sau crizele de ameteala sunt produse de foarte multe

cauze:

d) -Tratament cu ceai dupa reteta:

-Frunze de frag -35 g
-Frunze de frasin -35 g
-Fructe de ienupar -35 g
-Radacini de brustur -35 g
Ceaiul de prepara din amestecul vegetal bine maruntit, fiert
timp de 2-3 minute n 1000 ml de apa.
Tratamentul consta n a se bea zilnic 1000 ml din acest ceai.
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda si
tratamentul cu capsule: ser vor lua 2 capsule de ienupar nainte
de masa.

-tulburari datorate unor boli ale vaselor sanguine

(arterioscleroza, hipertensiune), ct si a hipertensiunii propriuzise;
-tulburari la nivelul creierului n cazul migrenelor si a sclerozei
vaselor sanguine cerebrale;
-ca efect al actiunii unor toxine;
-ca rau de mare, etc.
Tratamentele sunt diverse de la caz la caz:
a) -Tratament cu ceaiuri
Se poate bea ceai de anason sau se fac inhalatii cu aburi de
levantica sau esenta de menta.

13. Alopecie
b) -Tratament cu ceai dupa reteta:
Reprezinta o cadere temporara, partiala sau generala a parului.
-Frunze de maghiran -40 g

Fitoterapie curs
-Frunze de menta dulce -20 g
-Flori de levantica -40 g
-Flori de musetel mare -20 g
Ceaiul se prepara dintr-o cana de apa clocotita n care se va
pune o lingura din amestecul de plante.
Se va bea dimineata, pe nemncate si seara, nainte de culcare
cte o cana de
ceai.
c) -Tratament cu capsule dupa Maurice Messgu si Michel
Bontemps care recomanda a se lua:
a) 1 capsula de paducel naintea celor trei mese principale;
b) 2 capsule de sulfina dupa masa de prnz si cea de seara.
d) -Tratament dupa Maria Treben la ameteli cu slabirea
memoriei, fara hipertensiune:
Se va prepara un ceai dupa reteta:
-Vinant -30 g
-Cimbrisor -30 g
-Frunze de roinita -100 g
Se va lua o lingurita din amestec peste care se va turna o cana
de 250 ml de apa clocotita si se va infuza 5-10 minute. Zilnic se
va bea o cana de ceai cald.
e) -Tratament dupa Maria Treben la ameteli cu slabirea
memoriei si a puterii de concentrare
Se prepara un ceai dupa reteta:
- Flori de arnica -5 g
- Coada soricelului -25 g
- Sunatoare -50 g
Se ia o lingurita din amestec si se toarna peste plante 250 ml de
apa clocotita si se lasa la infuzat 5-10 minute. Se beau zilnic, 23 cani de ceai cald.
15. Amenoree
Definita, amenoreea reprezinta absenta menstrelor, survenita n
afara sarcinii la femei si la vrsta la care trebuie sa existe ciclul
normal. Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se
face, nainte cu 3 zile de data ciclului, o baie la picioare
fierbinte n care se vor introduce 2 linguri de ulei de rozmarin.
Baia va dura 10-15 minute, iar apa va fi att de fierbinte ct
poate suferi pacienta. Ca tratament indicat se va face:
a) -Timp de 60 de zile se va bea un ceai dupa reteta:
- Seminte de fenicul - 50 g
- Frunze de trifoiste de balta - 50 g
-Coada soricelului (planta fara radacina) - 50 g
-Frunze de rozmarin -100g
Ceaiul se va prepara din 4 linguri
din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit n 1000 ml
de apa clocotita. Se va infuza ceaiul 15 minute. Se va
administra pacientei o cana de ceai dimineata, pe nemncate si
alta, seara, la culcare.

19
b) -Tratament cu pulbere de musetel mare
Se vor lua 2 capsule de musetel mare nainte de fiecare masa.
Tratamentul se va completa cu regim alimentar din care nu
trebuie sa lipseasca patrunjelul verde si sofranul natural.
16. Amigdalita
Este una dintre cele mai frecvente maladii si consta ntr-o
inflamare acuta sau cronica a amigdalelor palatine. Fitoterapia
se face cu plantele medicinale: tei, musetel, menta, fenicul,
sunatoare, salvie, nalba mare, cerentel, etc.
a) -Tratament cu ceai de musetel
Se prepara o infuzie de musetel din 2 linguri de flori de musetel
n 250 ml de apa clocotita. Ceaiul de musetel este puternic
antiseptic, antiinflamator si anestezic, iar tratamentul consta n
bautul a 2-3 cani pe zi si efectuarea de gargarisme de 4-5 ori pe
zi.
b) -Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se face dintr-o lingura plina de salvie la 25o ml de apa
clocotita. Se vor bea 2 cani de ceai zilnic.
c) -Tratament cu ceai de musetel si de salvie
Se fac gargarisme cu un ceai preparat din 2 linguri de flori de
musetel si 3 lingurite de frunze de salvie n 250 ml de apa
clocotita, pna la vindecarea totala.
d) -Tratament pentru amigdalita nsotita de tuse
Se vor face gargarisme cu ceai preparat din frunze de nuc, rug
de mure si petale de trandafir.
e) -Tratament cu ceai de cerentel
Se prepara un decoct dintr-o lingura de radacini de cerentel bine
maruntite n 250 ml de apa. Ceaiul se fierbe timp de 30 de
minute. Se va bea zilnic, n 3 reprize, dupa mesele principale.
La gargara se va utiliza un decoct preparat din 3 lingurite de
radacina maruntita n 300 ml de apa rece, fiert timp de 30 de
minute.
f) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
-Frunze de salvie -45 g
-Frunze de izma -45 g
-Flori de musetel -45 g
-Seminte de fenicul -15 g
Ceaiul se va prepara lund o lingurita din amestecul vegetal
bine omogenizat si maruntit si se vor turna peste el 250 ml de
apa clocotita. Cu infuzia astfel obtinuta se va face gargara la
1,5-2 ore.
g) -Tratamente pentru copii recomandate de Maria Treben
A. Tratament cu ceai din casul popii
Se pune la macerat, n apa rece, timp de 12 ore, o lingurita din
casul popii,

Fitoterapie curs

20

Dupa macerare, continutul se va ncalzi si strecura. Zilnic se

vor bea 2-3 cani de ceai.

f) -Pentru cresterea poftei de mncare, Maria Treben recomanda

a se utiliza urmatoarea reteta de plante:

B. Tratament cu ceai din coada calului

Se prepara ceaiul dintr-o lingurita de coada calului la 250 ml de
apa clocotita.
Se strecoara ceaiul cald si se face cu el gargara.

-Patlagina ngusta -10 g

-Pelin -5g
-Sunatoare -10 g
-Cretisoara -10 g
-Unguras -10 g
-Obligeana -45 g
-Radacina de sclipeti -10 g
-Flori de tei -10 g
-Flori de paraluta -10 g
-Frunze de urzica mare -10 g
-Frunze de nuc -10 g
- Pir - 10 g
- Roinita - 45 g
Tot amestecul de plante se pune ntr-un recipient cu 2 l de vin
rosu si se lasa la macerat 14 zile la ntuneric.

17. Anemie
Diagnosticata clinic prin paloare, astenie, ameteli, tulburari
trofice, anemia apare n special ca urmare a scaderii numarului
de globule rosii sau a continutului lor n hemoglobina.
Producerea anemiei are la baza pierderi de snge ca urmare a
unor hemoragii interne sau externe sau a unor boli cronice cu
distrugerea masiva de globule rosii. De subliniat ca anemia mai
poate fi produsa si din cauza lipse din organism a fierului si a
vitaminelor. Pentru fitoterapie se recomanda plantele
medicinale: urzica, coada calului, cimbrisorul, cimbrul de
cultura, troscotul, porumbarul, turita-mare, tecile de fasole
uscata, angelica, gentiana, catina alba etc.

Tratamentul consta n a se bea zilnic cte un pahar din lichidul

obtinut care va stimula att pofta de mncare, ct si va
mbunatati numarul de globule rosii n snge.

a) -Tratament cu ceai de catina alba

g) -Tratamente pentru copii
Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de fructe zdrobite, n 250
ml de apa clocotita. Se vor bea 3 cani de ceai pe zi, din care o
cana seara, la culcare.
b) -Tratament cu ceai din teci de fasole fara seminte
Se prepara un ceai dintr-o lingura de teci de fasole fara seminte
la 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai zilnic

A. Tratament cu ceai de turita mare

Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de planta maruntita oparita
timp de o jumatate de minut cu 250 ml de apa clocotita. Se
beau doua cani de ceai zilnic.
B. Tratament cu ceai de urzica
Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de plante n 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-4 cani zilnic, cu nghitituri mici.

c) - Tratament cu ceai de urzica

18. Anafrodisiace
Se prepara dintr-o lingurita de plante la 250 ml de apa clocotita.
Se beau 3 cani de cei zilnic, nainte de mesele principale.
d) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
- Frunze de verbina mirositoare -20 g
-Radacina de gentiana -20 g
-Frunze de fag -40 g
-Fumarita (planta fara radacina) -40 g
-Rotungioara (planta fara radacina) -40 g
Din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit se iau 2
linguri si se prepara ceaiul cu 500 ml de apa clocotita.
Se va fierbe 1-1,5 minute, dupa care se va infuza 10 minute.
Tratamentul consta n consumarea unei cani de ceai nainte de
fiecare masa principala.
e) -Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda
tratamentul cu capsule:
-nainte de fiecare masa se vor
lua 2 capsule de angelica;
-n timpul meselor principale se iau 2 pastile de complex-fier.

Anafrodisiac reprezinta un calmant n excitatiile sexuale si

poate fi un aliment sau o anumita substanta speciala. Se
recomanda a se bea 2 cani de ceai pe zi dintr-o infuzie preparata
din 2 linguri de conuri de hamei zdrobite, n 500 ml de apa
clocotita. Se mai poate folosi si planta ca atare: conurile de
hamei puse ntr-un saculet de tifon care se aseaza seara pe
perna n dreptul nasului. Cele 50 de conuri puse n saculetul de
tifon se schimba la 15 zile.
19. Anghina pectorala
Anghina pectorala se manifesta printr-o senzatie de angoasa si
opresiune toracica provocata de un aport insuficient de oxigen
la inima. Durerea iradiaza deseori spre membrul inferior stng,
maxilar si spate. Ea este declansata de efort sau de emotie,
uneori de frig. Ea se poate calma prin repaus sau tratament.
Fitoterapia se realizeaza cu urmatoarele plante medicinale:
traista ciobanului, rostopasca, anghinare, coada calului,
rostopasca, anghinare, coada calului, paducel, vinant, crusin,
frasin, cicoare, cimbrisor, vsc alb etc.
a) -Tratament cu ceai dupa reteta 1
-Talpa-gstei -30 g
-Menta -20 g
-Coada racului -10 g

Fitoterapie curs
-Cimbrisor -10 g
-Roinita -20 g
-Soc -10 g
Se prepara o infuzie dintr-o lingura de amestec de plante n 250
ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi.
b) -Tratament cu ceai dupa reteta 2
-Vsc alb -20 g
-Flori de paducel -20 g
-Vinant -20 g
-Coada calului -20 g
-Traista ciobanului -20 g
Se va proceda astfel: se iau 3 lingurite de vsc alb, peste care se
toarna 750 ml de apa si se lasa la macerat 8 ore.
Celelalte ingrediente se amesteca n cantitatile indicate. Peste 3
lingurite din amestec se toarna 3 cani de 250 ml cu apa
clocotita si se lasa la infuzat 5-10 minute.

21
21. Anorexie
Anorexia reprezinta o afectiune a organismului uman
manifestata prin lipsa poftei de mncare cauzata fie de o
afectiune a tubului digestiv, sau de o tumoare maligna.
Anorexia mai poate fi provocata si de un factor psihic.
Fitoterapia aplicata utilizeaza urmatoarele plante: isopul,
anasonul, mustarul alb, ghintura, hameiul, pelinul, maghiranul,
papadia, roinita, ienuparul, sovrvul, ungurasul, troscotul etc.
a) -Tratament cu ceai dupa O.Bojor si M.Alexan
Ceaiul se prepara dintr-un amestec din: ghintura, rizomi de
obligeana, tintaura, schinel, pelin, macese si coriandru. Din
amestecul de plante omogenizat se ia o lingurita de vegetale
peste care se toarna 250 ml de apa clocotita. Se beau 2 cani de
ceai pe zi, cu 30 de minute nainte de mesele principale.
b) -Tratament cu ceai de ghintura

Se amesteca cele doua lichide pna la omogenizare si se beau n

timpul unei zile 3 cani de ceai cald.

Se prepara un decoct dintr-o jumatate de lingurita de radacini

maruntite de ghintura n 250 ml de apa si se fierb 510 minute.
Se bea n cursul unei zile.

20. Angiocolita

c) -Tratament cu ceai de urzici

Este o maladie care apare datorita inflamatiilor cailor biliare

intrahepatice si extrahepatice. Se ntlneste n infectii
intestinale (de ex. febra tifoida) si n afectiuni nsotite de
perturbare scurgerii bilei pe caile biliare (calcul pe choledoc,
tumoare a capului pancreasului etc.).

Se prepara infuzia din 1-2 lingurite de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se bea n cursul unei zile, nghititura cu nghititura.

Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale: anghinare,

frasin, crusin, cimbru, cimbrisor, cicoare.
a) -Tratament cu ceai de crusin
Se prepara un decoct dintr-o lingurita de coaja maruntita de
crusin (n.a.
se utilizeaza dupa un an de la recoltare) cu 250 ml de apa
clocotita. Se lasa la infuzat 15 minute si apoi se fierbe la foc
mic 15 minute. Se bea seara la culcare.
Atentie ! Nu se bea n doze mari sau prea concentrat deoarece
poate provoca niste colici puternice.
b) -Tratament cu ceai de frasin

d) -Tratament cu ceai dupa reteta 1

-Coada soricelului -45 g
-Frunze de roinita -45 g
-Pelin -45 g
-Tintaura -45 g
Se iau 3 lingurite din amestecul vegetal bine omogenizat si
maruntit peste care se toarna 500 ml de apa clocotita si se lasa
la infuzat 5-10 minute.
Tratamentul recomandat este a se bea o cana de ceai cald
nendulcit cu 30 de minute naintea meselor principale.
22. Anxietate

Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de plante la 250 ml de apa

n clocot. Se bea fractionat n timpul unei zile.
Este un ceai cu calitati deosebite: colagog, coleretic si
antiinflamator.

Definita anxietatea reprezinta o senzatie de maleza psihica

manifestata prin teama de un pericol iminent, real sau imaginar.
Se manifesta prin nesiguranta, neliniste, transpiratie, paloare,
tulburari neuro-vegetative, tahicardie. Este de fapt, o forma de
neliniste, care se manifesta constient sau inconstient.
Fitoterapia foloseste ca plante medicinale: levantica, obligeana,
odoleanul, valeriana, rozmarinul, roinita etc.

c) -Tratament cu ceai de cicoare

a) -Tratament cu ceai dupa reteta 1

Decoctul se prepara dintr-o lingura de radacina bine maruntita

de cicoare n 250 ml de apa si se fierbe 5 minute.
Tratamentul consta n a bea ceaiul cald n trei reprize, naintea
meselor principale.

-Sunatoare -50 g
-Frunze de roinita -25 g
-Radacina de valeriana -25 g
-Frunze de rozmarin -25 g

Fitoterapie curs
Din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit se iau 3
lingurite peste care se toarna 500 ml de apa clocotita. Se lasa la
infuzat 10-15 minute.

22
obtinut se bea n cursul zilei, tratamentul durnd pna la
disparitia aritmiilor.
25. Arsuri

Tratamentul este de a bea seara 1-2 cani de ceai cald.

b) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta 2
-Frunze de maghiran - 40 g
- Frunze de busuioc -40 g
-Muguri florali de portocal amar - 40 g
-Isop (planta fara radacini) - 40 g
-Frunze de verbina mirositoare - 40 g
Se iau din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit doua
linguri de plante peste care se toarna 500 ml de apa clocotita si
se lasa la infuzat 15 minute.
Tratamentul consta din a bea seara, la culcare 1 cana de ceai
cald si nca o cana dimineata.

Arsurile reprezinta leziuni cutanate sau ale mucoasei produse

de caldura sau de alti agenti fizici: radiatii, electricitate, frig etc.
Exista patru grade de arsuri:
a) gradul unu roseata si tumefiere dureroasa;
b) arsura de gradul al doilea se va adauga formarea de
basici;
c) arsura de gradul al treilea basicile sunt nsotite de
necroza dermica si uneori de necroza unei parti a zonei
afectate;
d) arsura de gradul al patrulea

c) -Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda si

tratamentul cu capsule:
-se administreaza naintea meselor de prnz si de seara 2
capsule de sulfina. Pulberea de sulfina este obtinuta din
vrfurile inflorescentelor nflorite.

reprezinta carbonizarea unei parti a corpului.

Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale: coada
soricelului, frasinul, galbenelele, plopul negru, salcmul,
schinelul, socul stejarul, sunatoarea, tataneasa etc.
a) -Tratament cu ceai de sunatoare

-dupa mesele de prnz si de seara se vor lua 2 capsule de

musetel mare.

Se fac bai locale cu infuzie preparata din 30-40 g de flori de

sunatoare peste care s-au turnat 1000 ml de apa clocotita.

23. Apa de gura

b) -Tratament cu ceai din muguri de plop
Apa de gura se prepara dintr-o infuzie de izma cu care se vor
face gargarisme. Infuzia se obtine din 1-2 lingurite de frunze de
izma peste care se toarna 250 ml de apa clocotita.

Se vor face spalaturi si bai locale cu infuzie preparata din 20 g

muguri de plop zdrobiti peste care s-au turnat 1000 ml de apa
clocotita.

24. Aritmiile cardiace

c)- Tratament cu ceai din flori de coada soricelului
Reprezinta tulburari ale ritmului normal de contractie a inimii.
Cresterea peste 70-80 de batai pe minut se numeste
tahicardie, iar scaderea sub 68 de batai pe minut este
denumita bradicardie.

Se pun comprese cu o infuzie obtinuta din 2 linguri de flori

peste care s-au turnat 250 ml de apa clocotita.
d) -Tratament cu ceai de musetel

a) -Tratament cu ceai de unguras

Are calitatea de a regla ritmul cardiac. T.V.Geiculescu
recomanda a se bea 2-3 cani de ceai pe zi dintr-o infuzie
preparata cu o lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita.
Se mai indica a se prepara un ceai concentrat din doua linguri
de plante la 250 ml de apa clocotita. n cazul ceaiului
concentrat se va lua o lingura de ceai nainte de mesele
principale.
b) -Tratament cu ceai din talpagstei
Se prepara infuzia din 15 g planta maruntita peste care se vor
turna 250 ml de apa clocotita. Se vor lua cte 3-5 linguri pe zi.
c) -Tratament cu ceai de paducel
Se face o infuzie dintr-o lingurita de planta (frunze, flori,
fructe) peste care se toarna 250 ml de apa clocotita. Ceaiul

Se fac spalaturi si bai locale cu o infuzie din 2 linguri de flori

de musetel peste care s-au turnat 250 ml de apa clocotita.
e) -Tratament cu cataplasme cu frunze de varza, de vnata,
gutui sau smochine
f) -Tratament cu macerat din flori de crin
Se prepara maceratul din flori de crin de gradina luat o parte si
ulei 2 parti.
Macerarea dureaza 8 zile. Se vor unge arsurile cu macerat care
are un rol calmant si vindecator.
26. Arterita
Reprezinta inflamatii ale arterelor, ntlnite, mai ales, la barbatii
tineri. Se localizeaza n special la membrele inferioare si si
anunta prezenta prin greutati n glezene si pulpe. Fitoterapia
utilizeaza urmatoarele plante medicinale: macesul, catina alba,

Fitoterapie curs
coacazul negru, sulfina, salvia, ghimpele, vscul etc. Ca
tratament profilactic se recomanda: evitarea fumatului, a
expunerii la frig, umezeala sau caldura excesiva, evitarea
traumatismelor si a emotiilor.
a) -Tratament cu ceai de coacaz negru dupa V.T.Geiculescu

23
Din amestecul vegetal de mai sus se va lua o lingura de plante
peste care se vor turna 250 ml de apa clocotita. Se lasa ceaiul la
infuzat 5-10 minute.
Se mai recomanda ca naintea celor trei mese sa ia 2 capsule de
musetel mare.

Se beau 2 cani pe zi dintr-o infuzie preparata cu 2 lingurite de

fructe de coacaz negru zdrobite peste care se vor turna 250 ml
de apa clocotita. Se pot folosi coacazele negre n tratament si
sub forma de sirop sau gem.

28. Artroza

b) -Tratament cu ceai de catina alba

Este o boala a vrstei, dar poate aparea si la tineri la cei care fac
munci fizice grele sau sport.

Tratamentul consta n a se consuma 2 cani pe zi dintr-o infuzie

preparata dintr-o lingurita de fructe zdrobite peste care se vor
turna 250 ml de apa clocotita.

Artroza reprezinta o afectiune degenerativa a tesuturilor

cartilaginoase si osoase, ce formeaza articulatia.

Fitoterapia apeleaza la urmatoarele plante medicinale: mustar

negru, hrean, tataneasa, varza, coada calului, galbenele, flori de
fn, paie de orez, pedicuta, cimbru, urzica etc.

c) -Tratament cu ceai de maces

a) -Tratament cu frunze de varza sau de pedicuta
Se va prepara o infuzie sau un decoct din 2 linguri de macese la
1000 ml de apa clocotita. Se va bea ceaiul n cursul unei zile.

Se pun comprese pe zona respectiva cu foi de varza sau de

pedicuta.

d) -Tratament cu ceai de sulfina

b) -Se aplica cataplasme cu flori de fn n apa fierbinte.
Se beau 2 cani de ceai pe zi dintr-o infuzie preparata dintr-o
lingurita de sulfina la 250 ml de apa clocotita.

c) - Tratament cu paie de orez n apa fierbinte

e) -Tratament cu ceai de ghimpe

d)-Tratament n bai generale cu faina de mustar

Se beau doua cani de ceai pe zi din decoctul preparat cu 2

lingurite de frunze de ghimpe peste care s-au turnat 250 ml de
apa.

Se pune n apa baii un saculet cu 250 g faina de mustar si se

agita apa din baie.
e) -Tratament cu cataplasme din amestecul

27. Artrita
Artrita reprezinta o inflamatie a articulatiilor (ncheieturilor).
Plantele medicinale utilizate n fitoterapie sunt: lemnul dulce,
porumbul, scaiul vnat.
a) -Tratament cu ceai din scoarta de par
Se va prepara ceaiul din 15 g scoarta de par fiarta 20 de minute
n 500 ml de apa. Tratamentul prevede a se bea o cana de ceai
dimineata, pe stomacul gol, a doua la ora 17, iar a treia, seara.
Ceaiul se va ndulci cu miere.

- Pulbere de frasin -50g

-Pulbere de argila verde -100 g
-Pulbere de cretusca -100 g
-Pulberea de iarba neagra -50g
Aceste pulberi, bine amestecate, se vor combina cu apa
fierbinte pna se va obtine compozitia unei cataplasme, care se
va aseza pe articulatia bolnava. Se va pastra pe locul afectat
toata noaptea.
f) -Tratament cu perna calda cu iarba neagra

b) -Tratament prin aplicarea pe zona afectata de comprese cu

foi de varza ncalzite cu fierul de calcat

ntr-un sac mare de pnza de bumbac se va pune o cantitate mai

mare de flori uscate de iarba mare,

c) -Tratament dupa Maurice Messgu si

Michel Bontemps

Se va ncalzi sacul pe o plita sau ntr-un cuptor, iar apoi se va

aseza pe articulatia bolnava si se va acoperi cu un fular gros.

Se va bea o cana de ceai, seara, dupa cina preparat dupa reteta:

29. Ascardioza (Limbrici)

-Maduva alba de tei - 25 g

-Frunze de frag - 25 g
-Flori de iarba neagra - 25 g
-Frunze de cimbru - 25 g

Este o boala parazitara produsa de un vierme, foarte raspndita

la copii. Boala se manifesta prin oboseala, mncarimi nazale si
anale, dureri de cap, scaderea atentiei si a memoriei etc.
Se trateaza prin ceaiuri si sucuri.

Fitoterapie curs
Fitoterapia utilizeaza urmatoarele plante medicinale: crusinul,
coada soricelului, iarba mare, ghintura, macesul, schinduful,
coriandrul etc.
a) -Tratament dupa Virgil T.Geiculescu
Se prepara o infuzie din 2 lingurite de coaja de crusin si pelin
amestecate n parti egale peste care se toarna cca 250-300 ml de
apa clocotita. Tratamentul recomanda ca pacientul sa bea ceaiul
dimineata, pe stomacul gol.
b) -Tratament cu ceai din coada soricelului
Ceaiul de prepara dintr-o infuzie cu 2 linguri de planta la 100
ml de apa clocotita. Se bea nendulcit, dimineata, pe stomacul
gol.
c) -Tratament cu ceai de coriandru
Se bea dimineata, pe stomacul gol, o infuzie preparata din 2
linguri de coriandru peste care s-au turnat 100 ml de apa
clocotita.

24
b) - Tratament cu ceai de cimbru de cultura sau cimbrisor de
cmp.
Se prepara o infuzie din 1-2 lingurite de plante la o cana de apa
clocotita. Se beau doua cani de ceai pe zi.
c) -Tratament cu ceai preparat
dupa reteta:
-Flori de levantica -20 g
-Flori de nalba -40 g
-Frunze de podbal -40 g
-Frunze de menta -40 g
-Flori de coada soricelului -60 g
Este o reteta de ceai utila n tratamente pentru crize de astm.
Infuzia se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal peste care
se toarna 250 ml de apa clocotita. Se recomanda a se bea 3 cani
de ceai pe zi ndulcite cu miere.
d) -Tratament cu pulbere de valeriana
Se administreaza de 3 ori pe zi, un vrf de pulbere.

d) -Tratament cu ceai din radacini de ghintura

Ceaiul se va prepara dintr-un decoct obtinut dintr-o lingura de
radacini maruntite fierte n 1000 ml de apa. Se bea cte o
jumatate de cana de doua ori pe zi.
30. Astenie de primavara
Astenia de primavara apare ca o stare de oboseala, ca o
slabiciune fizica si mentala dupa iarna n care organismul uman
n-a fost bine energizant de lumina soarelui si alimentatia a avut
carente de vitamine.
Se recomanda a se bea un cei din urmatorul amestec de plante:
- Rostopasca -40 g
- Bobornic -40 g
-Papadie (frunze si radacini) -80 g
- Coada soricelului -40 g
- Rotungioara -40 g
Ceaiul se obtine din fierberea timp de 5-10 minute a 3 lingurite
din amestecul vegetal n 750 ml de apa.

Cu valeriana se poate face si tratamentul cu ceai preparat dintro infuzie cu o lingurita de planta peste care se toarna 250 ml de
apa clocotita. Se bea ceaiul n cursul unei zile.
e) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Frunze de cimbru de gradina-60 g
-Frunze de cimbru -60 g
-Frunze de eucalipt -30 g
-Frunze de menta dulce -60 g
-Frunze de roinita -60 g
Se va lua o lingura din amestec peste care se vor turna 250 ml
de apa clocotita. Dupa o infuzare de 10-15 minute, ceaiul va fi
baut dupa masa de seara.
f) - Tratament cu vsc de mar
Se iau 3-4 lingurite de plante maruntite si se pun ntr-o cana cu
apa rece si se lasa la macerat 7-8 ore. Se beau 2-3 cesti pe zi.
g) -Tratament cu ceai de
lumnarica

Se beau ntr-o zi 3 cani de ceai cald.

31. Astm bronsic
Astmul reprezinta o afectiune care se manifesta prin senzatia
lipsei de aer, cu expiratie dificila si prelungita. Adesea,
pacientul sufera si de o tuse cu expectoratie si are senzatia de
sufocare. Fitoterapia utilizeaza ca plante medicinale: isopul,
ungurasul, sovrvul, musetelul, patlagina, podbalul, vscul,
valeriana, talpa-gstei, levantica, nalba, socul, pinul, menta etc.
a) -Tratament cu ceai de patlagina
Se prepara dintr-o lingura de frunze peste care s-au turnat 250
ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi, ndulcite.

Se prepara o infuzie cu o lingurita de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se bea n cursul unei zile.
h) -Tratament cu ceai din lichen de piatra
Tratamentul recomanda a se bea 2 cani de ceai pe zi dintr-un
decoct preparat dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa. Se
amesteca cu lapte.
32. Ateroscleroza
Este o maladie cronica a arterelor ca urmare a modificarii
interne si intermediare a peretilor acestora si nlocuirea lor cu
fibre conjunctive colagene

Fitoterapie curs
o reactie scleroasa cu depunerea ntre ele a unei substante
grase (colesterol) si a calcului. Fitoterapia se realizeaza cu :
patlagina, traista ciobanului, vsc, anghinare, nuc, paducel,
papadie, catina alba, maces, coacaz negru etc.
a) -Tratament cu suc de ceapa
Ceapa curatata se da pe razatoare sau prin masina de tocat. Prin
presare se obtine sucul. Tratamentul este de 30 de zile si consta
n administrarea zilnica de 15-30 de picaturi de suc cu apa sau
n mncare.
Poate fi si un tratament de prevenire a maladiei.

25
33. Avitaminoza
Avitaminoza este o afectiune grava produsa de lipsa vitaminelor
din alimentatia pacientului. Fitoterapia recomanda a se utiliza
urmatoarele plante medicinale: urzica, macesul, catina alba.
a) -Tratament cu ceai din urzica
Se obtine infuzia dintr-o lingura de frunze peste care s-au turnat
250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi.
b) - Tratament cu ceai din catina alba

b) -Tratament cu coacaz negru

Se mai poate utiliza n tratament si sucul sau gemul de coacaze

negre. Ceaiul se ndulceste cu miere.

Ceaiul se obtine dintr-o infuzie din 2 lingurite de fructe zdrobite

peste care se toarna 500 ml de apa clocotita. Ceaiul se bea n
reprize, n cursul unei zile. Din catina alba, gospodinele prepara
vinuri, marmelade, gemuri, siropuri etc, toate fiind adevarate
tezaure de vitamine si pot fi utilizate cu succes si cu placere n
tratarea bolii.

c) -Tratament cu catina alba

c) - Tratament cu ceai de macese

Se prepara un decoct cu 5% catina alba. Se beau 2 cani de ceai

pe zi, ndulcite cu miere. Se mai pot utiliza n tratamente:
sucul, marmelada si genul de catina alba.

Macesul este un adevarat rege ntre plantele utilizate n

tratarea avitaminozei. Ceaiul se obtine din 3 linguri de fructe
uscate, bine zdrobite, peste care se toarna 500-750 ml de apa si
se fierbe 15 minute. Se infuzeaza 10-15 minute si se filtreaza.
Se consuma ntr-o zi, cu o ora naintea meselor principale, cte
o cana de ceai ndulcit cu miere din flori de cmp.

Se beau 2 cani pe zi dintr-un decoct preparat cu 5% fructe

zdrobite si fierte n apa.

d) -Tratament dupa dr.Mihaescu Grigore

Se prepara un macerat din: o capatna de usturoi pisat, o
lamie, un litru de apa clocotita si se lasa la macerat 48 de ore.
Se recomanda a se lua o lingurita de macerat de 3 ori pe zi timp
ndelungat.
e) -Tratament cu ceai de salvie
Se va prepara dintr-o lingurita de salvie n 100 ml de apa
clocotita. Se bea n cursul unei zile.
f) -Tratament cu ceai de mesteacan rios
Se prepara un ceai din 3 lingurite de frunze n 500 ml de apa
clocotita. Se lasa la infuzat 5-10 minute. Se bea n cursul unei
zile, uniform repartizate, 3 cani de ceai cald, ndulcit cu miere.

Siropul de macese se prepara din 250 g fructe uscate peste care

se toarna 1500 ml de apa clocotita si se lasa la macerat 12 ore.
Dupa macerare si filtrare se adauga 500 g de zahar si se fierbe
pna se obtine consistenta de sirop. Este un bun vitaminizant si
foarte hranitor.
d) -Tratament cu ceai de paducel
Infuzia se prepara dintr-o lingura de fructe zdrobite peste care
se toarna 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai
zilnic.
e) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Macese -30 g
- Catina alba -40 g
- Ciubotica-cucului -30 g

g) -Tratament cu macerat dupa

reteta:
-Sunatoare -30 g
-Arnica -10 g
-Flori de roinita -30 g
-Vsc alb -30 g
Peste 3 lingurite de vsc alb se toarna 750 ml de apa rece si se
tine la macerat 8 ore. Din restul plantelor amestecate conform
retetei, se iau 3 lingurite peste care se toarna 750 ml de apa
clocotita si se lasa la infuzat 5 minute. Se amesteca apoi cu
maceratul si se strecoara.
Acest tratament, indicat de Maria Treben, consta n consumarea
n cursul unei zile, repartizat uniform a 3 cani de ceai cald.

Ceaiul se prepara dintr-o lingura din amestecul vegetal bine

omogenizat si maruntit cu 250 ml de apa clocotita. Se beau
zilnic doua cani de ceai ndulcit cu miere de albine.
34. Azotemie
Este un sindrom clinic toxic si apare n insuficienta renala acuta
sau ca termen ultim al unei afectiuni renale avansate.
Fitoterapia indica urmatoarele plante medicinale : porumbar,
ceapa, mesteacan, tomate.
a) -Tratament cu tomate consumate ca atare sau sub forma de
suc.
b) - Tratament cu ceai din frunze de mesteacan

Fitoterapie curs
Se recomanda a se bea 2-3 cani de ceai pe zi dintr-o infuzie
preparata din 1-2 lingurite de frunze de mesteacan cu 250 ml de
apa clocotita. Dupa infuzare si strecurare se adauga un vrf de
cutit de bicarbonat.
c) - Tratament cu ceai de ceapa
Se beau 2 cani pe zi, dimineata si seara, dintr-un decoct
preparat din 3 cepe date pe razatoare fierte ntr-un litru de apa.
35. Balonari (meteorism)
Balonarile reprezinta o senzatie de preaplin la nivelul
stomacului sau n alta parte a abdomenului, produsa de obicei
de o acumulare de gaze n stomac sau n tesuturi. Ele apar ca
urmare a unor toxiinfectii alimentare, n gastroenterite, dar mai
ales din cauza fermentatiei glucidelor cu degajare de bioxid de
carbon sau a protidelor care degaja amoniac. Fitoterapia se face
cu ceaiuri caldute si nendulcite, baute nainte de mese sau pe
parcursul unei zile. Plantele medicinale folosite n tratamente
sunt: izma, levantica, anasonul, busuiocul, maghiranul,
musetelul, obligeana, salvia,
talpa-gstei, valeriana, coada soricelului, coriandrul, chimenul,
feniculul, ienuperul etc.
a) -Tratament cu ceai din coada soricelului

26
- Seminte de chimen - 40 g
- Frunze de menta - 40 g
-Radacina de valeriana - 40 g
Decoctul se prepara prin fierberea n 750 ml de apa, timp de 810 minute, a trei lingurite din amestecul de plante bine
maruntite si omogenizate.
Se vor bea 3 cani de ceai cald zilnic.
g) -Tratament cu ceai de obligeana
Se prepara un decoct sau macerat la rece dintr-o lingurita de
planta la o cana de apa. Tratamentul recomanda a se bea cana
de ceai (sau de macerat) zilnic, n mai multe reprize.
h) -Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda
tratamentul cu capsule:
-Se vor lua 2 capsule de angelica nainte de masa de prnz si
cea de seara;
-Se vor lua 2 pastile de complexdrojdie vitaminizata n timpul
prnzului si cinei.
i) -Maria Treben recomanda pentru a trata balonarile cu
tendinta de constipatie, ceaiul dupa reteta:

b) -Tratament cu ceai din anason, chimion, coriandru, fenicul

-Seminte de anason -10 g

-Seminte de fenicul -10 g
-Frunze de menta -20 g
-Flori de musetel -30 g
-Scoarta de crusin -30 g

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de fructe la cana de apa. Se

bea n cursul unei zile.

Din amestecul vegetal bine maruntit si omogenizat se iau 3

lingurite care se fierb 5-10 minute n 750 ml de apa.

c) -Tratament cu ceai de busuioc

) -Tratament n caz de bolnavi cu tendinta de diaree

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze de planta la 250

ml de apa clocotita. Se beau 2 cani pe zi.

Se prepara un ceai dupa reteta:

-Radacina de sclipeti -60 g
-Pelin -20 g
-Coada calului -60 g
-Coada soricelului -60 g

Se prepara o infuzie din 2 linguri la 500 ml de apa clocotita

care se bea n cursul unei zile.

d) -Tratament cu ceai de salvie

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta peste care se
toarna 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi.
e) -Tratament cu ceai dupa reteta:
- Frunze de rozmarin - 60 g
- Seminte de anason - 30 g
- Frunze de busuioc - 60 g
- Radacina de gentiana30 g
- Seminte de fenicul - 30 g

Se va prepara un decoct din 3 lingurite de amestec vegetal bine

maruntit, fierte 8-10 minute n 750 ml de apa.
Se beau 3 cani de cai cald pe zi.
Nota. nainte de a ncepe un tratament, va recomandam pur si
simplu sa ncercati a mnca ceva mai usor si sa respectati orele
de masa. Va recomandam si un truc simplu: nainte de masa,
respirati adnc de 10-15 ori!
Recomandari medicale:

Tratamentul recomanda a se bea nainte de masa, la prnz si

seara, o cana de ceai preparat dintr-o lingura din amestecul de
plante la 250 ml de apa clocotita. Ceaiul se lasa la infuzat, iar
apoi se va filtra.

n cazul unor balonari datorate si unor afectiuni nervoase se vor

introduce n reteta ceaiului si plante sedative. Atunci cnd
balonarea este asociata cu constipatia se vor introduce n
formula ceaiului si plante laxative.

f) -Tratament cu ceaiul preparat dupa reteta:

- Flori de musetel - 40 g
- Seminte de anason - 40 g

Daca balonarea este asociata cu tendinta de diaree, n formula

ceaiului se introduc si plante astringente.

Fitoterapie curs
36. Bataturi
Bataturile reprezinta o ngrosare a stratului carnos al pielii pe
degete, pe palme sau pe talpi si pe degetele de la picioare.

27
Se prepara o infuzie dintr-o lingura de flori de musetel peste
care se toarna 250 ml de apa clocotita. Tratamentul se face prin
comprese si bai oculare.
c) -Tratament cu ceai din patlagina

Asa cum arata abatele Kneipp, datorita presiunii nencetate,

ntr-o zona a pielii se formeaza , ncetul cu ncetul, un ochi care
se ngroasa si se ntinde mereu, patrunde tot mai adnc si
formeaza batatura propriu-zisa. De notat ca bataturile sunt
dureroase si la schimbari meteo produc reactii violente si
neplacute celor ce le detin. Pentru a scapa de bataturi, multi le
taie din cnd n cnd, dar nu scapa de ele deoarece, datorita
radacinii lor, bataturile se formeaza din nou. Pentru tratament
va recomandam:

Infuzia se prepara din doua lingurite de frunze de patlagina cu

250 ml de apa clocotita. Se fac comprese si bai oculare.
d) -Tratament cu ceai de fenicul
Infuzia se obtine dintr-o lingura de fructe zdrobite cu o cana de
apa clocotita. Se pun comprese si se fac bai oculare.
e) -Tratament cu tinctura de galbenele

a) -Pansarea bataturilor cu frunze strivite

de iedera Tratamentul se face pna la vindecare.
b) -Tratament cu decoct din coada calului
Se va prepara un decoct din coada calului si se va bandaja
batatura cu un tampon muiat n acest ceai. Cnd radacina
bataturii s-a nmuiat bine se va curata usor cu unghia.

Tinctura se obtine prin macerarea a 20 g de flori de galbenele n

100 ml alcool de 60 0, timp de 8-10 zile.
Apoi, n 100 ml de apa fiarta si racita se pun 5-10 picaturi de
tinctura. Cu amestecul obtinut se aplica comprese locale.
f) -Tratament cu apa de albastrele

c) -Tratament cu tomate
Daca batatura este localizata la un deget, aceasta se va
introduce ntr-o rosie mica. Se va bandaja si se va tine
cataplasma toata noaptea. A doua zi radacina bataturii va putea
fi usor scoasa prin presare cu unghia sau cu ajutorul unei
pensete. Daca radacina a fost scoasa n totalitate, batatura nu se
va reface.
d) -Tratament cu frunze de praz
Se pune la macerat n otet o frunza de praz timp de 24 de ore.
Se va aplica frunza de praz peste batatura si se va lega.
Dupa o noapte de aplicare, dimineata se va face o baie calda
bataturii timp de 5-6
minute. Calozitatea se va coji cu usurinta.
Daca operatia nu a reusit de prima oara, se va repeta
tratamentul cteva zile.
37. Blefarita
Blefarita reprezinta o inflamatie a pleoapelor (marginile)
produsa de diferite infectii microbiene, virale, micotice sau
parazitare. Ea poate avea originea si n urma actiunii
vatamatoare a unor agenti chimici, fizici sau combinatii.
Acutizarea inflamatiei la conjunctivite duce la blefaroconjunctivita. Fitoterapia pentru vindecarea conjunctivitelor si
blefaritelor utilizeaza bai si comprese locale cu ceaiuri din:
turtita mare, sulfina, patlagina, albastrele, fenicul, nalba mare,
nuc, galbenele, musetel etc.
a) -Tratament cu ceai de sulfina
Se prepara infuzia dintr-o lingurita de flori de sulfina peste care
se toarna 250 ml de apa clocotita. Tratamentul consta n
comprese, bai oculare si instilatii n ochi.
b) -Tratament cu ceai de musetel

De mai multe ori pe zi se vor face pulverizari n ochi cu apa de

albastrele.
Aceasta se va obtine din distilareaflorilor
proaspete de albastrele.
g) -Aplicatii pe ochi cu comprese din nalba de padure
Se pune o lingura de flori de nalba de padure n 250 ml de apa
clocotita.
Se va filtra apa, iar florile umede si calde se vor aplica direct pe
ochi n comprese.
A. Tratament pentru a
38. Blenoragie combate tusea si febra
Blenoragia este o boala contagioasa produsa de gonococ si se
caracterizeaza prin inflamatia cailor genitourinare, cu scurgere
purulenta si dureri la mictiune. Se transmite, de regula prin
contact sexual. Ca tratament naturist, va recomandam ceaiul
preparat dupa reteta:
- Sunatoare - 90 g
- Frunze de nuc - 45 g
- Fructe de ienuper - 90 g
Se prepara un decoct dintr-o lingurita de amestec vegetal bine
omogenizat si maruntit cu cana de apa de 250 ml. Se va fierbe
ceaiul 8-10 minute.
Se beau zilnic 2-3 cani de ceai cald.
39. Bronsita
Definita, bronsita reprezinta o inflamatie acuta sau cronica a
mucoasei bronhiilor. Trebuie subliniat ca bronsita cronica este o
cauza recunoscuta a insuficientei respiratorii si un factor

Fitoterapie curs
favorizant al cancerului pulmonar. Fitoterapia bronsitei
utilizeaza un numar mare de plante medicinale: pin, pir,
plamnarica, plop negru, podbal, anason, busuioc, chimen,
cimbrisor, cimbru de cultura, ciubotica cucului, salvia, coada
calului, coada soricelului, fenicul, iarba mare, ienupar, isop,
sapunarita, scai vnat, schinel, soc, sovrv, sulfina, tataneasa,
tei, treifrati patati, unguras, urzica, urzica moarta, lemn dulce,
nalba, patlagina etc. n tratarea bronsitelor se urmaresc o serie
de obiective si anume: combaterea tusei, fluidificarea si
eliminarea secretiilor, tratamentul antiinfectios etc. Cititorilor
nostri recomandam ca tratamentul cu plante, n prima faza, sa
urmareasca alinarea tusei utiliznd plante emoliente, cu
continut mare n mucilagii, iar n faza de coctiune se vor folosi
plante expectorante, cu un continut important n uleiuri volatile
saponizide.
a) Cataplasme cu mustar
Se vor aplica pe piept cataplasme cu faina de mustar alb sau
negru. Ele se vor prepara din 200-300 g faina de mustar si apa,
la temperatura camerei, pna se va forma o pasta. nainte de
utilizare se umezesc usor cu putina apa calda pentru a evita
senzatia neplacuta de rece. Pasta preparata se aseaza ntr-un
saculet si se aplica direct pe piept. Cataplasma se va acoperi cu
o fasa lata sau un prosop mare.

28
f) -Tratament pentru vindecarea tusei seci
Virgil T.Geiculescu indica a se bea zilnic 2-3 cani de ceai
preparat din 1-2 lingurite amestec vegeta dupa reteta:
- Scai vnat -50 g
- Roua-cerului -50 g
- Turta -50 g
- Castan comestibil -50 g
B.Tratarea tusei nsotite de secretie (flegma) foarte greu
expectorabil
a) - Tratament cu nalba mare
Se prepara o infuzie din 2-3 g frunze si flori de nalba mare la
250 ml de apa clocotita. Zilnic se beau 2 cani de ceai ndulcite
cu miere de albine.
b) -Tratament cu ceai din lichen de piatra
Tratamentul recomanda a se bea 2 cani de decoct pe zi preparat
dintr-o lingura de plante la 250 ml de apa clocotita.
c) -Tratament cu ceai din seminte de orz

Aplicatia se va tine pe pieptul bolnavului pna el va simti

senzatia de arsura.

Se prepara un decoct din 10% seminte de orz. Se beau zilnic1-2

cani de ceai ndulcit cu miere de albine.

b) -Cataplasme cu seminte sau faina de in

C. Tratarea tusei nsotite de secretie abundenta muco-purulenta
Se ia o parte seminte sau faina de in si se amesteca cu 3 sau 4
parti de apa si se fierb pna se va obtine o pasta consistenta.
Se aplica cataplasme calde si se tin pna ncep sa se raceasca.
c) -Tratament cu cimbrisor de cmp, cimbru de cultura
Au calitati deosebite n a calma spasmele bronsice, ct si tuse
astmatica. Se prepara o infuzie din 1-2 lingurite de plante la
250 ml de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai cald pe zi,
ndulcite cu miere de albine.
Se poate utiliza si o infuzie mai concentrata preparata din 2-3
linguri de plante la 250 ml de apa clocotita.
Tratamentul recomanda a se bea 3 linguri pe zi, ndulcite cu
miere de albine, nainte de mesele principale.
d) -Tratament cu ceai de unguras
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Zilnic se beau 2-3 cani de ceai ndulcit cu miere de
albine. Virgil T.Geiculescu mai recomanda ca planta sa fie
administrata si sub forma de pulbere n cantitate de 2-3 g pe zi.
Se indica atunci cnd bronsitele sunt nsotite de febra.

a) -Tratament cu ceai din sapunarita

Ceaiul se prepara din rizomi si radacini de sapunarita, din 2-3 g
de planta n 250 ml de apa clocotita, dupa ce n prealabil s-a
facut macerarea materialului vegetal 6-8 ore la rece. Se beau
zilnic 1-2 cani de ceai ndulcit cu miere.
b) -Tratament cu ceai din trei frati patati
Ceaiul de prepara dintr-o infuzie obtinuta cu 2 linguri de planta
la 250 ml de apa clocotita. Se beau zilnic doua cani de ceai
ndulcit cu miere.
c) - Tratament cu ceai de usturoi
Ceaiul se obtine astfel: se toarna 250 ml de apa clocotita peste
usturoi dat pe razatoare sau pisat n cantitatile:
-pentru adulti -60-30 g
-la copiii de 10-15 ani-40 g
-la copiii de 2-5 ani -25 g

e) -Tratament cu ceai de scai vnat

-la copiii pna la 2 ani-15 g
Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de planta maruntita cu o
cana de 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai zilnic
si este foarte recomandat acest tratament n cazul unei tuse
rebele.

Ceaiul este un excelent expectorant. n conformitate cu retetele

pe vrste, se
procedeaza astfel:

Fitoterapie curs

29

-la copiii ntre 10-12 ani se dau 810 linguri desert pe zi;

Fitoterapia litiazei biliare se face cu plante medicinale cu

actiune antispastica si coleretic-colagoga: menta, rostopasca,
matasea de porumb, turtita mare, brusturele, albastrelele, iarba
mare.

-la copiii sub 5 ani se iau 8-10 lingurite pe zi.

a) -Tratament cu ceai de albastrele

Arcadie Percek recomanda pentru tratarea bronsitei cronice a se

face bai de mini si de picioare cu o infuzie preparata dupa
reteta:

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de plana peste care se toarna

250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi.

-la adulti se iau 8-10 linguri de supa pe zi;

b) -Tratament cu ceai de menta

-Flori si capsule de mac rosu -un pumn
-Flori de levantica -un pumn

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze peste care se

toarna 250 ml de apa clocotita. Se beau 1-2 cani zilnic.

-Frunze de iedera -un pumn

c) -Tratament cu ceai de brusture

-Flori de nalba de gradina -un pumn

Decoctul se prepara din 3 linguri de planta fiarta n 1000 ml de

apa. Se bea n cursul unei zile.

-O ceapa data pe razatoare

d) - Tratament cu ceai de matase de porumb
40. Bufeuri
Bufeurile sunt specifice menopauzei si reprezinta valuri de
caldura.
Tratarea lor se poate face eficient daca pacienta va bea un ceai
dimineata si altul seara preparat dupa reteta:
- Frunze de maghiran -100 g
- Flori de musetel mare -50g
-Muguri de flori de portocal amar -50g
- Frunze de maslin -50g
-Coada soricelului (planta fara radacina)-50 g
Din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit se iau 2
lingurite peste care se vor turna 250 ml de apa clocotita.
41. Calculi
Calculii reprezinta formatiuni dure, cu consis-tenta pietroasa
care se constituie prin acumulare de saruri minerale sau
substante organice ntr-un viscer cavitar, canal excretor sau
glanda.
De obicei se ntlnesc calculi la nivelul cailor biliare (litiaza
biliara) sau urinare (litiaza renala). Se mai pot ntlni calculi,
dar mai rar n canalele excretoare ale pancreasului, glandelor
salivare (siaboliti) , n intestin (enteroliti, coproliti) , bronhii
(bronholiti) , n interiorul vaselor (fleboliti)
.
A. Litiaza biliara
Litiaza biliara reprezinta o afectiune a vezicii biliare datorata
depunerii de colesterol, pigmenti biliari si saruri biliare n
cavitatea ei.
Trebuie aratat ca, n mod obisnuit, calculoza biliara este nsotita
de dureri abdominale cu caracter de colica si de tulburari neurovegetative, declansnd n
timp si infectii biliare.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de matase de porumb la o

cana de apa clocotita. Se beau 2-3 linguri de ceai la 2-3 ore.
e) -Tratament cu ceai de rostopasca
Infuzia se prepara dintr-o jumatate de lingurita de planta la 250
ml de apa clocotita. Se beau 2 linguri la 3 ore, timp de o
saptamna. Se face apoi pauza de o saptamna. Atentie ! Doza
de 2 linguri/3 ore se va respecta ca si pauza caci planta
contine alcaloizi toxici care pot provoca probleme pacientului.
f) -Tratament cu ceai din coada soricelului
Infuzia se prepara din 2 linguri de flori de coada soricelului
peste care se toarna 500 ml de apa clocotita. Se beau 2 cani de
ceai zilnic.
Se recomanda n colici cu componenta nevrotica.
g) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
-Flori de levantica -10 g
-Frunze de menta -15 g
-Flori de coada soricelului -10 g
-Talpa-gstei -30 g
-Sunatoare -10 g
-Radacina de valeriana -20 g
- Fructe de fenicul -5 g
Infuzia se prepara dintr-o lingura din amestecul vegetal bine
omogenizat si maruntit peste care se toarna 250 ml de apa
clocotita. Se beau 1-2 cani pe zi. Reteta este dupa Ovidiu Bojor
si Mircea Alexan, autorii recomandnd-o n colici cu
componenta nevrotica.
h) -Tratament cu ceai dupa reteta
- Frunze de trifoiste de balta - 30 g
- Radacini de pir - 60 g
-Frunze de verbina mirositoare - 30 g

Fitoterapie curs
- Radacini de brusture - 60 g
- Frunze de frasin - 60 g
- Maduva alba de tei - 60 g
Ceaiul se prepara din 5 linguri luate din amestecul vegetal bine
omogenizat si maruntit. Se lasa la macerat 2-8 ore n 1000 ml
de apa rece. Maceratul se va da apoi n clocot si se va lasa la
infuzat 15 minute. Ceaiul astfel preparat, se va bea ntre mese.
i) -Tratament cu capsule Maurice Messgu si Michel
Bontemps recomanda:
-dimineata, pe nemncate se va lua o fiola de ridiche neagra sau
3 capsule de ridiche neagra;
-nainte de masa de prnz si cea de seara se vor lua 2 capsule de
pir;
-dupa fiecare masa principala se vor administra pacientului 2
capsule de papadie.
B. Litiaza renala
Asa cum aratau Stefan Mocanu si Dumitru Raducanu, litiaza
renala este de asemenea, urmarea unor infectii ale cailor urinare
sau a unor tulburari de metabolism, legate de regimul alimentar
si de apa de baut. Calculii renali sunt formati din: urati,
oxalati, fosfati sau saruri de calciu. O alimentatie prea bogata n
carne va favoriza precipitarea fosfatilor si carbonatilor, iar o
alimentatie bogata n dulciuri si cartofi va favoriza precipitarea
oxalatilor. Specialistii arata ca formarea calculilor se face mai
ales n bazinete, iar cnd sunt mici pot cobor pe ureter,
determinnd dureri foarte mari (colica nefritica) n regiunea
lombara cu iradieri n jos, spre organele genitale si coapsa.
Trebuie stiut ca n colicile nefritice pot aparea greturi, varsaturi
si uneori hematurie (snge n urina).
Atentie! Litiaza urinara este o afectiune care recidiveaza
frecvent, iar pacientii trebuie sa ia masurile medicinale necesare
pentru a o vindeca, dar si de a o mpiedica sa recidiveze.
Profilactic se vor lua urmatoarele masuri:

30
c) - Tratament cu ceai din turtita mare
Se prepara o infuzie sau un decoct cu o lingurita de planta la o
cana de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai zilnic.
d) -Tratament cu ceai de merisor
Se prepara un decoct dintr-o lingurita de frunze de merisor la o
cana de apa de 250 ml. Se beau 2 cani de ceai zilnic. Se mai
indica n tratament si ceaiul preparat astfel:
-se macereaza la rece o lingura de frunze de merisor n 100 ml
de apa, timp de o ora, dupa care se strecoara;
-la macerat se mai adauga 100 ml de apa si se prepara un
decoct. Se adauga apa fiarta si racita pna la nivelul apei
pierdute prin fierbere, iar n ceaiul obtinut se adauga un vrf de
bicarbonat. Se va bea o lingura de ceai la 3 ore.
e) -Tratament cu ceapa
Ceapa este recomandata n tratarea litiazei urice. Se vor
consuma 1-2 cepe pe zi, iar cei care nu o suporta vor apela la
tratamentul cu tinctura. Aceasta se obtine dintr-o ceapa zdrobita
si bine maruntita, macerata 10 zile n 100 ml de alcool. Se vor
administra 2 lingurite pe zi de tinctura nainte de masa de prnz
si nainte de culcare.
f) - Tratament cu ceai din frunze de mesteacan
Infuzia se prepara din 2-3 linguri de frunze de mesteacan la 250
ml de apa clocotita. Dupa infuzare si filtrare se va introduce un
vrf de bicarbonat si se lasa ceaiul n repaos 6 ore. Seva bea n
cursul unei zile. Este recomandat n tratarea pietrei la rinichi pe
care o dizolva. n tratarea litiazei cu oxalati Virgil T.Geiculescu
recomanda urmatoarele ceaiuri:
a) -Tratament cu ceai de urzica

-se vor bea cel putin 2 litri de lichide pe zi;

-se va evita abuzul alimentar cu carne, orez, prajituri, oua,
grasimi, n general alimente cu caracter acidifiant;
-se va introduce o alimentatie bogata n legume si fructe, dar
fara a exagera.

Se prepara o infuzie dintr-o lingura de frunze peste care se

toarna 250 ml de apa clocotita. Se vor bea 2-3 cani de ceai
zilnic.

Fitoterapia va utiliza urmatoarele plante medicinale: merisor,

mesteacan, turtita mare, pin, porumb, ceapa, urzica, coada
racului, osul iepurelui, maces, fag etc.

Infuzia sau decoctul de prepara dintr-o lingurita de fructe

zdrobite la o cana de apa. Se indica a se bea 2 cani de ceai
zilnic.

a) -Tratament cu ceai din muguri de pin

c) -Tratament cu ceai din coada soricelului

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de muguri de pin zdrobiti

peste care se toarna 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani
de ceai zilnic.

Decoctul se prepara dintr-o lingurita si jumatate de planta n

500 ml de apa. Se fierbe ceaiul 15 minute si se bea cald n trei
reprize dupa mesele principale.

b) - Tratament cu ceai de matase de porumb

Se recomanda tratamentul n cure ndelungate.

Se prepara o infuzie concentrata din 2 linguri de matase de

porumb cu 250 ml de apa clocotita. Se consuma o lingura de
ceai la 3 ore. Este indicat n calculoze cu urati si contraindicat
n litiazele cu oxalati.

b) -Tratament cu ceai de maces

42. Candidoza

Fitoterapie curs

31

Candidoza reprezinta o afectiune acuta, sub-acuta sau cronica

produsa de levuri apartinnd genului Candida (mai ales
Candida albicas). Infectia cuprinde n special pielea si
mucoasele si apare sub forma unor eruptii de mici pustule
albicioase. Ceea ce se poate remarca este faptul ca maladia se
poate extinde mult afectnd si organele interne cum ar fi
plamnii si aparatul digestiv. Noi vom trata n acest subcapitol
candidoza bucala. Ea apare n gura, pe mucoase, unde se vor
forma placi albe de diferite dimensiuni, iar n colturile gurii se
pot forma plesnituri adnci, dureroase, numite zabalute.
Tratamentul pe care l recomandam este cel cu ceai din muguri
de plop cu care se vor face gargarisme.
Infuzia se va prepara dintr-o lingurita de muguri de plop bine
zdrobiti peste care se vor turna 250 ml de apa clocotita. Ca
tratament mai este indicat a se face gargara cu ceaiuri de salvie
sau de cerentel. Pentru crapaturile de la coltul gurii se
recomanda aplicarea unor comprese cu o infuzie preparata
dintr-o lingurita de frunze de podbal la 250 ml de apa clocotita.

Cataracta este o afectiune care determina opacizarea

cristalinului ceea ce duce la pierderea acuitatii vizuale.

43. Carii dentare

O alta varianta recomandata de aceeasi autoare este aplicarea pe

ochi de comprese cu ceai preparat din cte o rostopasca.

Caria reprezinta distrugerea localizata si progresiva a dintilor.

Ea afecteaza n primul rnd emailul (carie de gradul nti) , apoi
dentina (carie de gradul doi) si n cele din urma se ajunge la
necroza pulpei dentare (carie de gradul trei) .
Se recomanda evitarea consumului de zahar si nlocuirea lui cu
glucoza si fructoza.

Fitoterapia utilizeaza urmatoarele plante medicinale: fenicul,

patrunjelul, rostopasca.
Tratamentul recomandat de Speranta Anton n cartea sa
Incursiune n medicina naturista este:
Se ia o lingura de fenicul si una de patrunjel si se fierb n 100
ml de apa pna ce lichidul scade la o cantitate suficienta pentru
aplicare a 3 comprese la ochi, ceea ce reprezinta necesarul ntro zi de tratament. Se va fierbe apoi o lingura de rostopasca n
100 ml de apa pna ce lichidul va scadea la nivelul unei linguri.
Tratamentul consta n aplicarea pe ochi, timp de 5 minute, de
comprese cu ceai de fenicul si patrunjel, iar apoi instilarea a 2
picaturi de ceai de rostopasca.

46. Caderea parului

Caderea parului alopecia a fost tratata la subcapitolul 13.
47. Cearcane

Tratamentele pot fi diverse:

Pentru a elimina cearcanele, va recomandam a pune comprese

pe ochi cu un macerat obtinut din 50 g de rozmarin sau musetel
n apa minerala, procesul de macerare durnd 24 de ore.

a) -Pentru a evita aparitia cariilor dentare se recomanda a se

mesteca frunze de salvie, care curata dintii si frunze proaspete
de dafin, care ntaresc dantura.

48.Cefalee

b) -Pentru a pastra culoarea lingura de seminte de fenicul,

patrunjel si alba, naturala a dintilor se recomanda a se consuma
mere si citrice.
c) -Tratament cu ceai din coada calului
Este un ceai care are calitati deosebite n prevenirea cariilor. Se
prepara decoctul dintr-o lingura de planta la o cana de apa.
Se recomanda si sub forma de pulbere si anume, se va
administra zilnic un vrf de cutit, ca remineralizant.

Cefaleea reprezinta o durere de cap difuza sau localizata, care

se poate exacerba n urma unor factori externi (lumina, zgomot,
zguduituri) sau a unor cauze interne (emotii, activitati
intelectuale). Ele pot cuprinde ntregul cap n intoxicatii si
meningite, alteori ele se localizeaza la ceafa sau numai la
frunte.
Ca timp de aparitie, cefaleele se pot produce noaptea (sifilis,
tumori) , dimineata (neurastenie) , dupa si naintea meselor (la
dispepticii digestivi) . Nota !
Sa nu se confunde cefaleele cu migrenele, la care pe lnga
durerea de cap apar si tulburari de vedere, senzatie de voma,
transpiratii etc.

44. Carminativ
Carminativul este o substanta chimica, de origine vegetala care
are calitati deosebite n calmarea durerilor abdominale,
micsornd spasmele digestive si balonarile. De mentionat ca
favorizeaza de asemenea, expulzarea gazelor din intestin.
Plantele medicinale cu calitati carminative sunt: menta,
anasonul, roinita, sovrvul, angelica, chimenul, coriandrul.

Fitoterapia utilizeaza urmatoarele plante medicinale: levantica,

musetel, menta, iasomie, busuioc, zmeur. Cnd cefaleea
nsoteste sau precede ciclul sunt recomandate ca plante
medicinale: urzica, coada soricelului, ciubotica-cucului,
paducelul.
a) -Tratament cu ceai de menta
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze de menta peste
care se toarna o cana de apa clocotita. Tratamentul indica a se
pune pe locul dureros comprese cu aceasta infuzie.

45. Cataracta
b) -Tratament cu ceai de levantica

Fitoterapie curs

32

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 1-2 cani pe zi.

Infuzia se prepara din 2-3 linguri de flori la 250 ml de apa

clocotita. Se fac bai locale sau se pun comprese cu ceaiul astfel
preparat.

c) - Tratament cu ceai cu flori de musetel

c) -Tratament cu ceai din flori de galbenele

Se va lua la cteva ore dupa masa 1 g de pulbere de flori de

musetel.

Infuzia se prepara din 2 linguri de flori la 250 ml de apa

clocotita.
Tratamentul consta din bai locale sau comprese cu infuzia
preparata.

d) -Tratament cu ceai de iasomie

Se prepara o infuzie dintr-o lingura de flori de iasomie la o cana
de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai zilnic, iar pe locul
dureros se pun pungi cu ghiata.

d) -Tratament cu ceai de urzica

Infuzia se prepara din 4 linguri de frunze n 250 ml de apa
clocotita. Se fac bai locale ale ranii.

e) -Tratament cu ceai de busuioc

e) -Tratament cu ceai din sunatoare
Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de frunze de busuioc la o
cana de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai zilnic
Tratamentul cefaleei care precede sau nsoteste ciclul
menstrual:

Ceaiul se prepara din 2 linguri de plante n 250 ml de apa

clocotita. Se pun comprese sau se fac bai locale.
f) -Tratament cu ceai din muguri de pin

a) -Tratament cu ceai de paducel

Se prepara infuzia dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se bea n cursul unei zile.

Infuzia se prepara dintr-o lingura de muguri de pin bine zdrobiti

peste care se toarna 250 ml de apa clocotita.
Se fac bai locale ale ranii pna la vindecare.

b) -Tratament cu ceai de urzica

g) -Tratament cu ceai din muguri de plop
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de frunze de urzica la 250
ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani zilnic.
n tratarea cefaleei, Maurice Messgu si Michel Bontemps
recomanda a se lua dimineata si la prnz, nainte de a mnca: 1
capsula de musetel mare, 1 capsula de cretusca, l capsula de
lucerna.
Un tratament care mai poate fi utilizat este acela de a se lua 410 picaturi pe zi de esenta de paducel.
Aceasta se prepara n casa din flori si fructe proaspete de
paducel n rachiu de 38-48%.

Infuzia se prepara dintr-o lingura de muguri de plop bine

zdrobiti cu 250 ml de apa clocotita. Se fac bai locale.
50. Ciroza
Ciroza reprezinta o afectiune a ficatului caracterizata prin
degenerarea tesutului hepatic si prin nlocuirea lui cu tesut
conjunctiv, ducnd astfel la scaderea n volum, deformarea si
induratia organului. Este de fapt o scleroza a ficatului, care
poate ajunge pna la atrofierea organului. Fitoterapia cirozei se
face cu: anghinare, rostopasca, catina alba.
a) -Tratament cu ceai de anghinare

49. Cicatrizante pentru rani

Pentru cicatrizarea ranilor se pot utiliza urmatoarele plante
medicinale: galbenele, levantica, coada soricelului, ciuboticacucului, nuc, urzica, rostopasca, sunatoare, plop, pin etc.
a) -Tratament cu ceai din ciubotica-cucului
Se prepara un decoct dintr-o lingurita de radacina la 250 ml de
apa sau o infuzie dintr-o lingura de flori la 250 ml de apa
clocotita.
Tratamentul consta n a fixa pe rana
comprese calde cu ceai de ciuboticacucului.

Se va prepara infuzia dintr-o lingura de planta peste care se

toarna 250 ml de apa clocotita. Se va lasa la infuzat 15-30 de
minute. Se recomanda a se bea fractionat, de 3 ori pe zi,
naintea meselor principale. Virgil T.Geiculescu recomanda ca
dupa 10 zile de tratament sa se mareasca doza n infuzie la 2
linguri de planta, iar dupa alte 10 zile, la 5 lingurite.
Tratamentul dureaza o luna, iar dupa o pauza tot de o luna, cura
va fi reluata.
De mentionat ca acest ceai are rolul de regenerare a celulelor
hepatice.
b) -Tratament cu ceai de catina alba

b)-Tratament cu ceai din flori de coada soricelului

Se prepara infuzia din 2 linguri de fructe zdrobite la 500 ml de

apa clocotita.

Fitoterapie curs
Se va lasa ceaiul la infuzat 60 de minute si se va bea fractionat
n timpul unei zile.

33
f) -Maurice Messgu si Michel Bontemps reco-manda a se
administra nainte de masa 2 capsule de urzica moarta alba.

Tratament cu ceai de rostopasca

52. Crcei
Se prepara o infuzie dintr-o jumatate de lingurita de planta la
250 ml de apa clocotita. Se va bea o lingura din 3 n 3 ore. Se
face tratamentul pna la completa ameliorare.
51. Cistita
Cistita reprezinta o inflamatie a canalului cistic. Apare ca
urmare a unei infectii ascendente sau descendente pe uretra sau
ureter, sau ca urmare a stagnarii urinii sau a eliminarii prin
urina a unor microbi sau substante toxice. Se manifesta prin
dureri la hipogastru si mictiuni frecvente. Fitoterapia acestei
boli se face cu urmatoarele plante medicinale: porumb, cires,
visin, coada soricelului, dud, in merisor, osul-iepurelui, pir, pin
etc.
a) -Tratament cu ceai din muguri de plop
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de muguri de plop zdrobite
peste care se toarna 250 ml de apa clocotita.
Se beau 2-3 cani de ceai zilnic.

Crceii sunt spasme musculare care apar datorita unei stari de

spasmofilie, de oboseala sau de proasta functionare a unor
organe, ca de exemplu ficatul. Tratamentul prezinta doua
directii:
a) -tratarea afectiunilor care le-au generat;
b) -sau, daca este un rau trecator provocat de efort muscular
mare, sau de o perioada de oboseala si multa solicitare
nervoasa, se va apela la urmatoarele tratamente:
a) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Planta, fara radacina, de maghiran - 80 g
-Muguri florali de portocal amar - 40 g
- Frunze de busuioc - 80 g
-Flori de musetel mare - 40 g
- Radacina de gentiana - 40 g
Se iau 4 linguri din amestecul vegetal bine omogenizat si
maruntit si se fierb timp de 1 minut n 1000 ml de apa. Se lasa
la infuzat 10-15 minute. Se va bea o cana de ceai dupa fiecare
masa.

b) -Tratament cu ceai din cozi de cirese (visine)

b) -Tratament cu ceai din coada racului
Acest ceai cu actiune complexa (bun diuretic, usor astringent,
antidiareic) este recomandat n tratarea afectiunilor tractului
urinar (cistite, pielite, pielonefrite). Decoctul se prepara dintr-o
lingura de cozi de cirese (visine) la 1000 ml de apa. Se bea n
cursul unei zile. Se poate ajunge la un consum zilnic de 2000
ml de ceai.

Un alt tratament se va face cu un ceai preparat din 3 lingurite de

coada racului peste care se toarna 500 ml de apa clocotita. Se
lasa la infuzat 5-10 minute. Se beau zilnic 2-3 cani de ceai cald.
c) -n fiecare seara, nainte de culcare, pacientul va face o baie
generala calda, cu esente de musetel mare si de pin

c) - Tratament cu ceai din frunze de merisor

Se iau 2 lingurite de merisor si se macereaza n 100 ml de apa
timp de 15 minute. Se strecoara si peste frunze se vor turna 100
ml de apa clocotita si se fierbe 15 minute. Se lasa la infuzat 1015 minute si apoi se amesteca maceratul cu ceaiul. Lichidul
rezultat se va bea fractionat n cursul unei zile.
c) -Tratament cu ceai din muguri de pin
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de muguri zdrobiti la o cana
de 150 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai zilnic.
e) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Frunze de cimbru -60 g
-Flori de iarba neagra -30 g
-Flori de levantica -30 g
-Flori de nalba de padure -30 g
Se vor lua 5 linguri din amestecul vegetal bine maruntit si
omogenizat care se vor opari cu 1000 ml de apa clocotita. Se va
infuza ceaiul timp de 15 minute.
Tratamentul indica a se bea minim un litru de ceai pe zi.

Baia va ajuta la relaxarea organismului si, destins, pacientul se

va odihni foarte bine.
d) -Maurice Messgu si Michel Bontemps reco-manda a se lua
zilnic, nainte de culcare 2 capsule de sulfina
Acest somnifer natural va va ajuta sa dormiti bine si sa va
treziti total odihniti.
53. Climacteriu
Climacteriul reprezinta o perioada din viata unei femei cnd n
organismul ei se produc modificari hormonale, somatice si
psihice care marcheaza sfrsitul activitatii genitale
(menopauza).
Starea critica la barbat se manifesta printr-o ncetinire a
activitatii sexuale (andropauza). La femei se manifesta prin:
bufeuri, transpiratii, excitabilitate anormala, nervozitate,
tulburari de ritm cardiac, Tulburari de somn, ameteli, cefalee
etc. Fitoterapia se face cu plante medicinale: urzica moarta,
paducel, porumb, talpa-gstei, salvie, busuioc, menta, fenicul
etc.

Fitoterapie curs
a) -Tratament cu ceai din urzica moarta
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze de urzica la o cana
de apa clocotita. Se beau 1-2 cani de ceai zilnic.
b) -Tratament cu ceai de paducel
Infuzia se va prepara dintr-o lingura de paducel peste care se
toarna 250 ml de apa clocotita. Se bea n cursul unei zile din
care o treime nainte de culcare. Se mai poate utiliza si tinctura
preparata din 20 g de planta macerata timp de 10 zile n 100 ml
de alcool. Se iau de 3 ori pe zi cte 10-15 picaturi, ultima priza
nainte de culcare.
c) - Tratament pentru bufeuri cu ceai de roinita
Infuzia se prepara din 3 lingurite de planta peste care se toarna
500 ml de apa clocotita. Se lasa ceaiul la infuzat 5-10 minute.
Se beau zilnic 3 cani de ceai rece, din care o cana nainte de
culcare.
d) -Maria Treben recomanda pentru tratarea climacteriului cu
tulburari urmatorul ceai:

34
- Scoarta de crusin - 15 g
- Fructe de verigariu - 15 g
- Radacini de soc pitic - 30 g
- Fumarita - 30 g
Se iau 2 lingurite din amestecul vegetal bine maruntit si
omogenizat si se fierb n 750 ml de apa timp de 5-10 minute. Se
beau 3 cani de ceai cald n cursul unei zile.
f) Tratarea climacteriului cu tulburari asociate cu constipatie
cronica
Se prepara ceaiul dupa reteta:
-Fumarita -60 g
-Fructe de verigariu -40 g
-Scoarta de crusin -40 g
-Fucus -20 g
-Radacini de soc pitic -40 g
Ceaiul se prepara din 3 lingurite de amestec vegetal bine
maruntit si omogenizat care se fierbe n 750 ml de apa timp de
5-10 minute. Se beau n cursul unei zile, 3 cani de ceai cald.
i) -Arcadie Percek recomanda ceaiul dupa reteta:

- Roinita -20 g
- Flori de musetel -20 g
- Frunze de rozmarin -20 g
- Cretisoara -20 g
- Coada calului -20 g
Ceaiul se prepara din 3 lingurite de amestec vegetal bine
maruntit si omogenizat peste care se toarna 500 ml de apa
clocotita si se lasa la infuzat 5-10
minute. Se beau zilnic 2-3 cani de ceai cald.

- Flori de paducel -un pumn

- Frunze si tije de vsc - un pumn
- Frunze de salvie -un pumn
Nota Vscul se va recolta nainte de aparitia fructelor. Se va
prepara o infuzie cu care se vor face spalaturi vaginale, bai de
mna si bai de picioare.
Acest ceai este recomandat n tratarea tulburarilor specifice
menopauzei.

e) -La climacteriu cu tulburari se mai reco-manda si ceaiul:

-Flori de arnica - 40 g
-Coada racului -40 g
-Rostopasca - 40 g
-Coada soricelului - 40 g
Din amestecul vegetal bine maruntit si omogenizat se iau 3
lingurite peste care se toarna 500 ml de apa clocotita. Se lasa
ceaiul la infuzat 5-10 minute. Se bea, dimineata si seara, cte o
cana de ceai cald.
f) -Tratarea climacteriului cu tulburari asociate cu dureri de cap
n regiunea frontala
Infuzia se prepara din 3 lingurite de rotungioara peste care se
vor turna 500 ml de apa clocotita. Ceaiul va sta la infuzat 510
minute. Se beau zilnic, 3 cani de ceai cald.
g) -Tratarea climacteriului cu tulburari asociate cu afectiuni
biliare
Maria Treben recomanda ceaiul preparat dupa reteta:
- Mana - 10 g
- Fucus - 10 g

) -Tratament cu capsule
-nainte de micul dejun si dejun se vor lua 2 capsule de paducel,
cu putina apa
calda;
-dupa mesele de prnz si de seara se vor lua 2 capsule de
sulfina.
54. Colagog
Colagog este un aliment sau un medicament care stimuleaza
contractarea vezicii biliare si evacuarea bilei n intestin.
Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale: salcmul,
sapunarita, trei frati patati, turtita mare, tintaura, ungurasul,
volbura, anghinarea, cimbrisorul, cimbrul de cultura, coada
calului, papadia, porumbul, rostopasca
55. Colecistita
Colecistita reprezinta inflamatia vezicii biliare, cel mai adesea
fiind o consecinta a acumularilor calculilor biliari. Ea mai poate
fi datorata si unei agresiuni a unor organisme patogene n
vezicula biliara care provin, de obicei, din duoden. Fitoterapia
se realizeaza cu urmatoarele plante medicinale: anghinare,
frasin, porumb, sunatoare, cicoare, galbenele, turtita mare etc.

Fitoterapie curs

35

a) -Tratament cu ceai de galbenele

a) -Tratament cu ceai de anghinare

Infuzia se va prepara dintr-o lingurita de flori de galbenele

peste care s-au turnat 250 ml de apa clocotita. Ceaiul obtinut se
va bea n cursul unei zile, naintea meselor principale.

Infuzia se prepara dintr-o lingura de planta cu 500 ml de apa

clocotita.
O cana de ceai se bea dimineata pe stomacul gol, dupa care se
va sta n repaus pe partea dreapta 30 de minute. Cealalta cana
de ceai se va bea fragmentat naintea meselor principale. Se fac
cure de 21-30 de zile, cu pauze de 30 de zile.

b) -Tratament cu ceai de papadie

Infuzia se prepara din 2 lingurite de planta peste care se vor
turna 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi, dupa
mesele principale.

b) -Tratament cu ceai de patlagina

c) -Tratament cu ceai de turtita mare

Infuzia se prepara dintr-o lingura de frunze la 250 ml de apa

clocotita.
Se ia cte o lingura la 2-3 ore.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la o cana de 250

ml de apa clocotita. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi nainte de mesele
principale.

c) -Tratament cu ceai de paducel

d) -Tratament cu ceai de anghinare

Infuzia se prepara dintr-o lingura de plante peste care se vor

turna 250 ml de apa clocotita. Se bea n cursul unei zile.

Infuzia se prepara dintr-o lingura de planta peste care se toarna

250 ml de apa clocotita. Ceaiul se ndulceste cu miere de
albine. Se bea n trei reprize n cursul unei zile, naintea
meselor principale.
Tratamentul se face n cure de 30 de zile, cu pauza de 30 de
zile.

d) -Tratament cu ceai de papadie

e) -Tratament dupa Vanga

Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se bea

zilnic, nainte de fiecare masa, o cana de ceai preparat dupa
reteta:

Se va bea sucul unei jumatati de lamie n care se va pune o

lingurita de bicarbonat de sodiu.
56. Coleretic
Calitati coleretice are un aliment sau un medicament care
stimuleaza secretia de bila din celulele hepatice.
Fitoterapia apeleaza la calitatile coleretice ale urmatoarelor
plante medicinale: anghinarea, cimbrisorul, cimbrul de cultura,
roinita, volbura, rostopasca, salvia, sapunarita, tintaura,
ungurasul, coada calului, coada soricelului, crusinul, papadia,
pirul.
57. Colesterol
Colesterolul este o substanta organica prezenta n toate
tesuturile si umorile organismului uman. Originea sa este
endogena si exogena.

Infuzia se prepara dintr-o lingura de plante la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2-3 ceaiuri zilnic.
e) -Tratament n cazul cresterii n greutate si colesterol

- Frunze de fag -100 g

- Radacini de pir - 50 g
- Radacini de papadie - 50 g
- Frunze de maslin - 100 g
-Frunze de verbina mirositoare - 50 g
Se iau 5 linguri din amestecul vegetal bine maruntit si se fierb 2
minute n 1500 ml de apa. Se lasa la infuzat timp de 10-15
minute. Tratamentul se va face n cure de 21 de zile, cu pauza
de 7 zile.
f) -Tratament cu capsule n cazul cresterii n greutate si
colesterol
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda:
-nainte de fiecare masa se vor lua 2 capsule de papadie.

Biosinteza sa are loc n toate celulele vii, n special n ficat si n

corticosuprarenale.
Cititorii trebuie sa stie ca prin oxidare, colesterolul se
transforma n acizi biliari. Totodata, el participa la biosinteza
hormonilor steroizi. Colesterolului i se atribuie si un rol n
transportul acizilor grasi nesaturati. Depunerea de colesterol si
de saruri minerale pe peretii arterelor le face pe acestea sa-si
piarda elasticitatea si este la originea ateromatozei. Fitoterapia
care determina scaderea colesterolului n snge se face cu
urmatoarele plante medicinale: paducel, anghinare, papadie,
patlagina. Cei care fac mult exercitiu fizic si sport au un grad
scazut de colesterol.

-n timpul celor trei mese se vor administra 2 pastile de

complex-cimbru.
g) -Tratament cu ceai dupa reteta:
- Frunze de maslin - 120 g
- Frunze de fag -120 g
- Frunze de frasin - 60 g
- Flori de iarba neagra - 60 g
- Radacini de pir - 60 g

Fitoterapie curs
Se ia o lingura din amestecul vegetal bine maruntit si
omogenizat si se opareste cu 1000 ml de apa clocotita.
Se infuzeaza ceaiul 15 minute. Zilnic, ntre mese, se vor bea 23 cani de ceai.
h) -Tratament pentru scaderea mai rapida a colesterolului
Se va bea o cana de ceai, seara dupa masa, preparat dupa reteta:
- Frunze de maslin - 60 g
- Frunze de rozmarin - 60 g
- Maduva alba de tei - 90 g
-Frunze de fag -60 g
Ceaiul se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogenizat peste care se toarna o cana de apa
clocotita si se lasa la infuzat 10 minute.
i) -Tratament cu capsule (I)
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se
administra nainte de fiecare masa principala 2 capsule de pir si
2 capsule de cozi de cirese.
) -Tratament cu capsule (II)
Pentru a accelera scaderea colesterolului se recomanda a se lua
dimineata si la prnz, n timpul meselor: o capsula de usturoi, o
capsula de papadie si o capsula de pir.
58. Colici
Colica reprezinta o durere care apare sub forma unui acces
violent avnd originea ntr-un organ abdominal: colica biliara,
colica hepatica, colica nefritica etc. Fitoterapia colicilor se face
cu urma-toarele plante medicinale: anason (colica gastrica si
intestinala), busuioc ( colica intestinala), chimen (colica
gastrica si intestinala), coada soricelului (colica gastrica si
hepatica), maghiranul (colica gastrica si intestinala la copii) ,
obligeana (colica gastrica si intestinala), odolean (colica
gastrica de natura nervoasa), roinita (n colica gastrica si
intestinala).

36
b) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
- Frunze de cimbru - 40 g
- Lamita (planta fara radacina) - 80 g
- Cretusca (planta fara radacina) - 80 g
- Matase de porumb - 20 g
- Flori nalba de padure -40 g
- Fructe de maces - 40 g
- Radacini de pir - 40 g
Ceaiul se prepara din 5 linguri de amestec vegetal bine maruntit
si omogeniza peste care se toarna 1000 ml de apa clocotita.
Ceaiul se lasa la infuzat 1015 minute. Din acest ceai se va bea
zilnic minim 4 cani.
Pentru a calma durerile se va proceda astfel:
-se va face o baie fierbinte la
picioare cu ulei de baie pe baza de rozmarin;
-se vor pune n zona rinichilor si n partea de jos a abdomenului
cataplasme cu argila verde.
c) -Tratament cu ceai de coada calului
Se pun 2 linguri de planta ntr-un saculet de pnza. Se va fierbe
saculetul timp de 10-15 minute ntr-o oala cu apa si apoi, stors
de apa, se va pune ca o compresa calda n zona rinichiului
bolnav. Se va izola compresa prin acoperire cu un prosop. Se va
sta la par minim 20 de minute.
d)-Tratament colicilor renale se poate face cu infuzii de rizomi
de pir, matase de porumb, merisor, mesteacan, frunze de dafin,
coada calului, muguri de plop etc.
Nu dam retetele caci ele au fost prezentate n subcapitolul 41.
B -Tratament n colici diareice
a) -Tratament cu ceai de stejar

A -Tratamente n colici renale

Se va utiliza scoarta ramurilor tinere ( 3-5 ani) recoltate

primavara si fructele (ghindele). Acestea din urma vor
decorticate, prajite si macinate fin. Se va prepara un decoct
dintr-o lingurita de scoarta si ghinda macinata la 250 ml de apa.

a) -Tratament cu ceai dupa reteta:

b) -Tratament cu ceai de cerentel

-Frunze de mesteacan -60 g

-Coada calului -40 g
-Conuri de hamei -20 g
-Matase de porumb -40 g
-Fructe de maces -20 g
-Radacini de valeriana -20 g

Se prepara un decoct din radacini de cerentel, o lingura la 250

ml de apa. Se bea pe stomacul gol. Efectul creste daca n ceai se
vor introduce si: izma, musetel, sunatoare.

Infuzia se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal bine

maruntit si omogenizat care se opareste cu 250 ml de apa
clocotita.
Arcadie Percek recomanda a se bea 2-3 cani de ceai pe zi
pentru tratarea colicilor renale.

c) -Tratament cu ceai dupa reteta:

-Frunze de salvie -80 g
-Frunze de cimbru -80 g
-Flori de musetel mare -40 g
-Isop (planta ntreaga)-80 g
-Frunze de trei frati patati -40 g

Fitoterapie curs
Ceaiul se prepara din 5 linguri de amestec vegetal bine
omogenizat si maruntit peste care se vor turna 1000 ml de apa
clocotita. Se lasa ceaiul la infuzat 15 minute. Se va bea n
cursul unei zile, n cantitati mici.
d) -Tratament cu capsule Maurice Messgu si Michel
Bontemps recomanda:
-nainte de fiecare masa se vor lua 2 pastile de drojdie
vitaminizata;
-dupa fiecare masa se vor administra 2 capsule de trei frati
patati.
C-Tratamente indicate de abatele
Sebastian Kneipp
Pentru colici cu varsaturi si dureri ale stomacului se recomanda:

37
Este recomandat n cure ndelungate n tratarea colitelor
cronice.
Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de planta peste care se
toarna 250 ml de apa clocotita. se beau 2-3 cani de ceai zilnic,
dupa mesele principale.
c) - Tratament cu ceai de cimbru de cultura si cimbrisor
Ceaiul de cimbru are o puternica actiune antimicrobiana si
inhiba formarea microbilor. Infuzia se prepara din 1-2 lingurite
de plante la o cana de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai
zilnic.
d) -Tratament cu ceai de cerentel

-Bolnavul se pune imediat la pat si i se va aplica o crpa

nmuiata cu apa fierbinte pe zona dureroasa.

Decoctul se prepara dintr-o lingura de radacini bine maruntite

la 250 ml de apa. Se bea, de regula, dimineata, pe stomacul gol.
Efectul terapeutic al ceaiului va creste daca se adauga n el:
musetel, menta, sunatoare.

-I se va da sa bea o mica masura de lapte fiert cu chimen.

e) -Tratament cu ceaiul anticolitic formula Plafar.

-Va urma o dieta alimentara cu mncaruri simple, putin sarate si

piperate si usor de mistuit.

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de amestec vegetal, peste

care se vor turna 250 ml de apa clocotita. Zilnic, dupa mesele
principale, se beau 2-3 cani de ceai nendulcit.

-Recomanda a se bea lapte si apa si chiar putin vin si apa.

f) -Tratament cu ceaiul dupa reteta:
59. Colita
Colita este o inflamatie de origine infectioasa a colonului, totala
sau prinznd anumite segmente, n legatura cu digestie
necorespunzatoare a unor alimente sau cu o alimentatie rau
echilibrata sau datorata unor cauze necunoscute, cum ar fi
colita ulceroasa, numita uzual rectocolita ulcero hemoragica.
Inflamatia colonului este asociata de multe ori si cu inflamatia
intestinului subtire n enterocolita.
Colita poate fi:
acuta cnd este localizata pe un singur segment ( colon
ascendent, travers, descendent) sau difuza, cu caracter infectios
parazitar sau toxic. Ea apare brusc si are o durata n timp
limitata.
cronica -ca o consecinta a unei colite acute si nevindecate,
netratate. Ea are mai multe forme: colita spastica, colita
granuloasa, colita polipoasa, colita dezinterica, colita de
fermentatie, colita de putrefactie, atona, ulcerohemoragica.
Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale: anghinare,
urzica moarta, busuioc, in, izma, nuc, nalba mare, roinita,
salvie, sulfina, cerentel, cimbru de cultura, musetel etc.

-Frunze de roinita -125 g

-Flori de iarba neagra -125 g
-Frunze de maghiran -125 g
-Muguri florali de trandafir -125 g
-Frunze de cimbru -125 g
Se iau 5 linguri din amestecul vegetal bine maruntit si
omogenizat si se toarna peste ele 1000 ml de apa clocotita.
Se lasa ceaiul la infuzat 10-15 minute. Se bea n cursul unei
zile.
g) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
-Coada soricelului -40 g
-Flori de galbenele -40 g
-Flori de musetel -40 g
-Flori de soc negru -40 g
-Radacini de nalba mare - 40 g
- Frunze de afin - 40 g
Ceaiul se prepara din 3 lingurite de planta luate din amestecul
vegetal bine maruntit si omogenizat care se fierb n 750 ml de
apa, timp de 5-10 minute. Cu acest ceai se trateaza colitele
usoare, consumnd 3 cesti de ceai zilnic.

a) -Tratament cu ceai de musetel

h) -Tratament cu capsule
Se prepara o infuzie din 1-2 lingurite de musetel peste care se
toarna 250 ml de apa clocotita. Zilnic, dupa mese, se beau 2
cani de ceai nendulcite.

Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se

administra zilnic:

b) -Tratament cu ceai de sunatoare

-nainte de fiecare masa: 2 capsule de angelica;

Fitoterapie curs
-n timpul micului dejun si al dejunului: 2 capsule de urzica
alba;

38
-sa se bea ceai de coada soricelului n caz de lacrimare sau de
dureri ntepatoare ale ochilor.
61. Constipatie

-dupa micul dejun si dejun 2 pastile de complex-drojdie

vitaminizata.
n tratarea colitelor de fermentatie, Vanga recomanda a se
consuma: morcovi, migdale, cirese, salata verde, patrunjel,
papadie, ridichi negre si rosii, anghinare , varza, cicoare, hrean
si sa nu se consume alimente grase.
60. Conjunctivita
Conjunctivita reprezinta o inflamatie a conjunctivei provocate
de o infectie bacteriana sau virala, o stare alergica sau o iritatie
mecanica (corpi straini, lichide, etc.).
Simptomele principale ale conjunctivitei sunt: nrosirea si
edematia mucoasei cu hipersecretie. Conjunctivita de primavara
se datoreaza sensibilitatii la polen. Fitoterapia utilizeaza ca
plante medicinale: albastrelele, feniculul, nalba mare,
musetelul, nucul, patlagina, sulfina, sunatoarea, turtita mare,
galbenele.
a) -Tratament cu ceai de musetel
Se fac bai de ochi cu o infuzie preparata din 3 lingurite de flori
de musetel la 250 ml de apa clocotita. n acest ceai se adauga 4
g de acid boric.
b) -Tratament cu tinctura de galbenele
Se iau 20 g de flori de galbenele care se vor macera timp de 810 zile, n 100 ml de alcool de 600. n 100 ml de apa fiarta si
racita se vor adauga 5-10 g de tinctura si se amesteca bine. Cu
aceasta se vor pune comprese la ochi.
c) -Tratament cu ceai de sulfina
Se pun comprese la ochi cu o infuzie preparata din 2 linguri de
planta la 250 ml de apa clocotita.

Constipatia reprezinta o dificultate sau chiar o imposibilitate de

a evacua materiile fecale care devin dure dupa un timp petrecut
n intestinul gros.
Poate fi functionala (simpla sau complicata printr-o colita) sau
secundara unei leziuni organice. Fitoterapia se va realiza cu
urmatoarele plante medicinale: anghinarea, cicoarea, crusinul,
inul, lemnul dulce, musetelul alb, pelinul, socul, trei frati patati.
a) -Tratament cu ceai de
anghinare
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi. Acest ceai este recomandat n
constipatii datorate disfunctiilor hepatice.
b) - Tratament cu ceai de cicoare
Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de radacina de cicoare bine
maruntita n 250 ml de apa clocotita. se beau 2-3 cani de ceai
zilnic.
c) -Tratament cu ceai de volbura
Are actiune puternic purgativa. Infuzia se obtine dintr-o
lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita. Se bea dimineata,
pe stomacul gol.
d) -Tratament cu ceai laxativ Plafar
Decoctul se prepara dintr-o lingura de ceai fiert timp de 3-4
minute n 250 ml de apa. Se bea seara la culcare. n
constipatiile rebele se indica a se bea o cana de ceai, dimineata,
pe stomacul gol.
e) -Tratament dupa Maria Treben

Apa de albastrele se va obtine prin distilarea florilor proaspete

de albastrele.

- Scoarta de crusin - 30 g
- Flori de porumbar - 30 g
- Rizomi de revent - 100 g
Se fierbe o lingurita din amestecul vegetal maruntit si
omogenizat n 250 ml de apa timp de 5-10 minute. Se bea,
dimineata si seara, cte o cana de ceai cald.

e) -Tratament cu ceai din nalba de padure

f) -Tratament dupa abatele Sebastian Kneipp

Ceaiul se obtine dintr-o lingura de flori de nalba de padure prin

fierbe timp de un minut n 250 ml de apa. Dupa o infuzare de
10-15 minute se pun comprese pe ochi cu florile umede si
calde.

- Frunze de sena - 30 g
- Seminte de fenicul - 20 g
- Seminte de anason - 20 g
-Radacini de lemn dulce - 20 g
Se ia o lingurita din amestecul vegetal bine maruntit si
omogenizat si se fierbe n 250 ml de apa, timp de 5-10 minute.

d) -Tratament , de mai multe ori pe zi, prin pulverizari cu apa

de albastrele

Speranta Anton recomanda pentru combaterea iritarii ochilor si

a pleoapelor:
-a se pune n ochi , seara, cteva picaturi de suc de varza;
-comprese cu infuzie de musetel n lapte clocotit;

Se beau zilnic 1-2 cesti de ceai cald.

Fitoterapie curs

39

g) -Tratament cu capsule dupa Maurice Messgu si Michel

Bontemps

Se ia o lingura din amestecul vegetal si se fierbe timp de 5-10

minute n 250 ml de apa. Se beau zilnic 2-3 cani de ceai cald.

Se administreaza pacientului:

B-Tratament n cazul constipatiei produse de atonie

-dimineata si la prnz, nainte de masa: 2 capsule de crusin, 2

capsule de papadie, 2 capsule de pir.

Apare cnd intestinul este lenes, lipsit de vigoare si are nevoie

sa fie stimulat. Se va utiliza un ceai recomandat de Maurice
Messgu si Michel Bontemps dupa urmatoarea reteta:

h) -Tratament cu ceai dupa reteta:

-Planta ntreaga de cimbrisor -50 g
-Muguri florali de trandafir -50 g
-Seminte de fenicul -50 g
-Flori de nalba de padure -50 g
Se ia o lingura din amestecul vegetal bine maruntit si
omogenizat si se opareste cu 250 ml de apa clocotita.
Infuzarea se face timp de 5-10 minute.
nainte de masa de seara se va bea o cana
de ceai.

- Seminte de fenicul - 100 g

- Radacini de gentiana - 100 g
- Frunze de menta dulce - 50 g
- Frunze de rozmarin - 50 g
Se ia o lingura din amestecul vegetal bine omogenizat si
maruntit si se pune n 250 ml de apa. Se fierbe ceaiul 2 minute
si se infuzeaza 10-15 minute. Se va bea o cana de ceai dupa
mesele principale.
Daca ceaiul nu da rezultate, tratamentul se completeaza cu
administrarea a 2 capsule de crusin nainte de fiecare masa si:

i) -Tratament cu prune uscate

Este cel mai simplu tratament pentru a scapa de constipatie.
Dimineata, pe nemncate, beti un pahar de apa de prune uscate
sau doua linguri de ulei de masline. Totodata va facem cteva
recomandari simplu de aplicat:
-mestecati hrana ncet si bine;
-evitati bauturile gazoase, alcoolul, cafeaua si fumatul;
-introduceti n meniul zilnic cteva legume, precum prazul,
sparanghelul, morcovii, varza, ceapa, sfecla.

-la prnz si seara se vor lua, n timpul mesei 2 capsule de

ridiche neagra;
-dupa cele trei mese principale se vor lua 2 pastile de
complexrevent.
C - Tratament n constipatie nsotita de
dureri abdominale
Tratamentul se face cu ceaiul preparat dupa reteta:

)-Tratament cu ceai indicat de Arcadie Percek:

-Flori si frunze de nalba -10 g
-Radacini de revent -10 g
-Coaja de crusin -20 g
-Frunze de cicoare salbatica -20 g
-Radacini de pir -20 g
-Seminte de marar -20 g
- Frunze de frasin - 20 g
-Frunze de grul potrnichii -20 g
-Radacina de lemn dulce - 20 g
-Flori sau radacini de sapunarita - 20 g

-Scoarta de crusin -50 g

-Flori de soc negru -10 g
-Fructe de verigariu -15 g

Se iau 2 linguri din amestecul vegetal bine maruntit si

omogenizat si se toarna peste cele 500 ml de apa. ceaiul se va
fierbe timp de 3 minute, iar apoi se lasa la infuzat nca 15
minute.
Seara, la culcare, se bea o cana cu ceai.

-Flori de nalba de padure -25 g

-Muguri florali de trandafir -50 g
-Lamita (planta fara radacini) -25 g
-Flori de musetel mare -25 g
-Muguri florali de portocal amar -25 g
- Seminte de anason - 100 g

A -n caz de constipatie asociata cu balo-nare, recomandam

urmatorul tratament cu ceai dupa reteta:

Se fierb 10 minute, 2 lingurite de amestec de plante n 250 ml

de apa si se infuzeaza 10-15 minute.

- Scoarta de crusin - 50 g
- Coaja de portocala -5 g
- Seminte de chimen -5 g

E-Tratament n constipatie si spasmofilie

Trei lingurite din amestec se fierb cu 750 ml de apa timp de 510 minute. Se beau zilnic 3 cani de ceai cald.
D - Tratament n constipatie si nervozitate
Se va bea dimineata, pe nemncate si seara, la culcare, o cana
de ceai preparat dupa formula:

Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se prepara

un ceai dupa reteta:

Fitoterapie curs
- Frunze de busuioc - 100 g
-Frunze de verbina mirositoare - 50 g
-Muguri florali de trandafir amar - 50 g
- Isop (planta fara radacini) - 100 g
- Frunze de menta dulce -50 g
Ceaiul se prepara dintr-o lingura de
amestec la o cana de apa clocotita. Se lasa la infuzat 10-15
minute.
Se va bea o cana de ceai dupa mesele principale.

40
n locul respectiv apare o pata albastra la nivel de tegumentelor.
b) -bosa sanguina sau constituirea unei tumefactii, bine
delimitate
c) -revarsat seros, datorita acumularii
de plasma sau limfa.
Fitoterapia contuziilor se face cu : arnica, coada soricelului,
soc, coada calului, talpa gstii, tataneasa, ceapa, galbenele, etc.

F -Tratament al constipatiei asociate cu marirea ficatului

a) -Tratament cu arnica

Se face tratament cu ceai dupa reteta:

Se va masa usor contuzia cu ulei vegetal de arnica.

- Frunze de menta - 80 g
- Scoarta de crusin - 60 g
- Cuisoare - 20 g
- Seminte de anason - 40 g

Daca vnataia este mai importanta se vor pune comprese cu 10

ml de tinctura de arnica n 100 ml de apa de plumb.
Tinctura se prepara prin macerarea a 20g
flori de arnica, timp de 10 zile n 100 ml de alcool.

Ceaiul se va obtine dintr-o lingurita de amestec vegetal bine

omogenizat si maruntit n 250 ml de apa, fiert timp de 5-10
minute. Se infuzeaza 10-15 minute. Se va bea, dimineata si
seara cte o cana de ceai cald.

b) -Tratament cu ceai de coada soricelului

Infuzia se prepara din 2 linguri de planta oparite cu 250 ml de
apa clocotita.
Se pun comprese pe contuzii cu acest ceai.

G -Tratamentul constipatiei la copii

Va recomandam cteva metode de tratament care pot fi utilizate
si la adulti:

c) -Tratament cu ceai de soc

Ceaiul se prepara din 40 g flori de soc n 1000 ml de apa
clocotita. se fac bai sau se pun comprese pe contuzii.

1) - Cu tarte de gru

d) -Tratament cu ceai de coada calului

Doua linguri de tarte de gru se amesteca cu iaurt. Se vor

consuma pe stomacul gol.

Se pun comprese cu decoct preparat dintr-o lingura de planta la

250 ml de apa.

2) - Cu prune uscate

e) -Tratament cu ceai de talpa gstei

La o cana de apa se pun la nmuiat, peste noapte, 5-6 prune

uscate. Apa de prune se va ncalzi si se bea pe stomacul gol.

Se pun comprese cu u decoct preparat dintr-o lingura de plante

la 250 ml de apa.

3) -Tratament cu stafide sau cu smochine

f) -Tratament cu frunze de varza

ntr-o cana cu apa rece se pun peste noapte la nmuiat cteva

stafide sau smochine. Dimineata, apa obtinuta din smochine sau
stafide se bea pe stomacul gol. Pentru a scapa de constipatie se
va alege o hrana simpla cu un mare continut de legume si
fructe. Existenta n hrana a fibrelor de celuloza usureaza tractul
intestinal si previne constipatia. Atentie!
Este important cum va hraniti zilnic. Constipatia este boala
moderna, ea fiind cauzata n special de lipsa din alimentatie a
fibrelor de celuloza.

Pe contuzii se pun frunze de varza peste care au fost rulata o

sticla pentru a zdrobi nervurile si a activa sucul.
g) -Se unge locul cu ulei de sunatoare
h) -Tratament cu fasole boabe
n caz de traumatism se fierb 500 g de fasole boabe uscata.
Dupa fiert boabele se strivesc si se aplica pe locul
traumatismului, acoperind cu pnza.

62. Contuzii
i) -Tratament prin aplicare cu felii de cartof crud
Contuzia reprezinta o leziune produsa de un soc, o lovitura,
provocnd o compresiune violenta, n general brutala, fara ca
pielea sa fie ranita.
Ele se prezinta sub urmatoarele forme:

) -Tratament cu urzici
Se ia o legatura de urzici si se fierb timp de 2-3 minute n apa.
Se strecoara si plantele umede se aplica direct pe contuzie.

a) -echimoza sau infiltrare de snge n tesutul conjunctiv lax.

k) Celor care se nvinetesc usor le recomandam ceaiul:

Fitoterapie curs
-Coada soricelului (planta fara radacini)
-40 g
-Coada calului(planta fara radacini) -40 g
- Fructe de maces -40 g
- Frunze de vita de vie - 40 g
Ceaiul se prepara din 5 linguri din amestecul vegetal bine
maruntit si omogenizat peste care se vor turna 1000 ml de apa
clocotita. Dupa o infuzare de 15 minute, ceaiul se va bea n
timpul unei zile.
l) Tratamente cu capsule.
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se
administra:

41
Se iau doi pumni din amestecul de plante bine omogenizat si
maruntit si se fierb n 500 ml de apa timp de 3 minute.
Se va filtra ceaiul, iar frunzele plantelor bine umezite se aseaza
direct pe frunte.
Se mai poate utiliza n tratamentul convulsiilor si ceaiul
preparat dupa reteta:
- Frunze de maghiran - 150 g
- Flori de musetel mare - 75 g
- Radacina de gentiana -75 g
-Frunze de verbina mirositoare - 75 g
Ceaiul se prepara dintr-o lingura din amestecul vegetal bine
maruntit si omogenizat peste care se toarna 250 ml de apa
clocotita.

-nainte de fiecare masa:2 capsule de vita de vie;

Se lasa ceaiul la infuzat timp de 10-15 minute.
-n timpul meselor: 2 pastile de complex magneziu+vitamina D;
-dupa fiecare masa principala: 2 capsule de complex
AND+vitaminele E si F.
63. Convalescenta
Convalescenta reprezinta perioada de timp n care pacientul
este la sfrsitul unei maladii si si revine la starea anterioara de
sanatate.

Se va bea o cana de ceai dimineata si seara, lund totodata si 2

capsule de sulfina.
Mai des apar convulsii la sugari si, n general, ele sunt
provocate de febra.
Pentru mamele ale caror copii fac convulsii le recomandam
tratament cu urmatoarele plante medicinale: coada soricelului,
cimbru, urzica, musetel.
a) -Tratament cu coada soricelului

Bolnavul este nca slabit si are nevoie de ajutor pentru a

nfrnge definitiv boala. Se constata ca de cele mai multe ori n
convalescenta, pacientul are o acuta lipsa de pofta de mncare.
Fitoterapia apeleaza la urmatoarele plante medicinale: cerentel,
schinduf.
a) -Tratament cu ceai din cerentel
Ceaiul se prepara din 3 lingurite de
planta oparite cu 500 ml de apa clocotita.
Se lasa la infuzat 5-10 minute. Se beau
zilnic 3 cani.
b) -Tratament cu ceai de
schinduf (Trigonella foenum graecum)

Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se infuzeaza ceaiul 10-15 minute.
Se va da sugarului sa bea 2 cani pe zi, repartizate n 4-5
portii.Sunt extrem de recomandate si baile cu coada soricelului.
Ceaiul se prepara astfel:
Se lasa 200 g de planta la macerat ntr-o galeata cu apa, timp de
8 ore.
Dupa macerare, ceaiul se da n clocot si se utilizeaza la apa
baii. Durata baii este de 15-20 de minute si se face numai o data
pe luna.
b) -Tratament cu bai de cimbru

Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de plante oparite cu 250 ml

de apa clocotita. ceaiul se va infuza 5-10 minute. Se beau
zilnic, 3 cani de ceai cald.

Se macereaza 200 g de cimbru ntr-o galeata cu apa rece, timp

de 8 ore. Se prepara ceaiul dnd n clocot apa care se va folosi
apoi la baia copilului. Atentie!
Copilul va fi introdus n apa pna la nivelul inimii.

64. Convulsii

c) -Tratament cu bai de urzici

Fie ca este vorba de un copil sau de un adult, cnd apar

convulsiile puneti o cataplasma pe fruntea bolnavului cu ceaiul
preparat dupa urmatoarea reteta:

Se va proceda ca la a si b, utiliznd 200 g de urzici.

-Flori de musetel mare -180 g

-Frunze de portocal amar -180 g
- Frunze de busuioc - 180 g

Cosmarurile apar ca un vis urt, nfricosator, neplacut, apasator

si se datoreaza unor cauze diferite:

65. Cosmaruri

a) cnd se mannca mult si trziu;

Fitoterapie curs
b) din cauza epuizarii psihice si a stresului;

42
Curatarea sngelui este un tratament care presupune eliminarea
toxinelor si a deseurilor si reprezinta o tonificare si o revigorare
a organismului.

c) la bolnavii psihici.
Este recomandat a se face la nceputul fiecarei primaveri.
Maria Treben arata ca n orice situatii ceaiul de valeriana este
eficient.
El se prepara dintr-o lingurita de radacina fiarta n 250 ml de
apa timp de 5-10 minute. Se beau, seara nainte de culcare 12
cani de ceai cald

Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale: mur,

zmeur, coacaz negru, cimbru, roinita, fag, fenicul, musetel,
menta, soc negru etc.
a) -Tratament cu ceai dupa reteta:

66. Crapaturi si pistrui

Se recomanda ca n alimentatia pacientului sa nu lipseasca
varza, morcovii, castravetii, gutuile, maslinele etc. Pentru
minile aspre si crapate se recomanda ungerea lor cu suc de
lamie apoi cu glicerina sau ulei de masline.
Se aplica comprese cu suc de ceapa sau cu frunze proaspete de
patlagina. n cazul pistruilor se va prepara un macerat dintr-o
mna de hrean ras n 250 ml otet de vin. Se macereaza 5-6 zile,
se filtreaza, iar apoi se ung pistruii.
67. Cruste pe cap
Cojile din pielea capului pot fi tratate eficient prin spalari cu
extract din frunze de nuc. Ceaiul se prepara dintr-o lingura de
frunze de nuc taiate marunt fierte un minut cu 500 ml de apa. n
special la copiii mici spalarea zonelor de pe cap cu acest ceai
este deosebit de eficienta.
68. Cuperoza
Cuperoza este acneea rozacee. Subiectul a fost tratat si la
subcapitolul 4.
Va recomandam a bea o cana de ceai, supa reteta de mai jos,
nainte de mesele
principale:
- Flori de nalba de padure - 20 g
- Frunze de salvie - 40 g
- Frunze de rozmarin - 80 g
- Urzica moarta alba - 40 g (planta ntreaga)
-Muguri florali de portocal amar - 40 g

-Frunze de coacaz negru - 50 g

-Frunze de zmeur -50 g
-Frunze de mur -50 g
Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de amestec de plante bine
maruntite si omogenizate peste care s-au turnat 250 ml de apa
clocotita. Zilnic, se beau 3 cani de ceai cald.
b) -Tratament cu ceai de soc
Se prepara dintr-un amestec omogen, n parti egale din flori,
frunze si scoarta de soc. Se iau din amestec 1-2 lingurite care se
lasa sa stea 20 de minute n 250 ml de apa rece. Apoi ceaiul se
da ntr-un clocot. Se beau zilnic 1-2 cani de ceai.
c) -Tratament cu ceai de urzici
Se iau 1-2 lingurite de frunze de urzica si se oparesc cu 250 ml
de apa clocotita. Se beau zilnic 2-3 cani de ceai cald.
d) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Frunze de mesteacan -100 g
-Urzica mare -50g
-Flori de soc negru -50g
-Flori de porumbar -50g
Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de amestec vegetal maruntit
si bine omogenizat peste care se toarna 500 ml de apa clocotita.
Se lasa la infuzat 5-10 minute. Se vor bea zilnic, 2-3 cani de
ceai cald.

Ceaiul se prepara dintr-o lingura din amestecul vegetal bine

maruntit si omogenizat cu o cana de apa clocotita. se va infuza
15 minute, iar apoi se va bea ndulcit cu miere de paducel.

70. Debilitate

Pentru a creste eficienta tratamentului Maurice Messgu si

Michel Bontemps recomanda a se mai lua:

71. Degeraturi

A se vedea subcapitolul 17 Anemie

-nainte de fiecare masa:2 capsule de paducel;

Degeraturile sunt rezultatul agresiunii temperaturilor joase

asupra unor parti ale corpului omenesc. Ele apar:

-la prnz si seara, n timpul mesei 3 pastile complex de vita

de vie;

(a) ca roseata violacee si dureroasa, cu tumefierea pielii mai

ales la nas, urechi si degete;

-n fiecare seara, dupa curatarea fetei, va veti pulveriza fata cu

apa de flori de tei.

(b) ca leziuni cutanate grave provocate de expunere la

temperaturi foarte scazute si caracterizate prin producerea de
flictene usoare.

69. Curatare de snge

Fitoterapie curs

43

Fitoterapia n cazul degeraturilor apeleaza la urmatoarele plante

medicinale: galbenele, stejar, schinel, varza, vita de vie, salvie,
maces, plop, telina etc.

Se aplica pe degeraturi comprese cu suc de ceapa.

a) -Tratament cu ceai de telina

Infuzia se prepara din 20-30 g de muguri de plop zdrobiti n

1000 ml de apa clocotita. Tratamentul consta n bai locale si
comprese cu acest ceai. Se mai recomanda si alifia cu 20%
muguri de plop.

Se fierbe o telina cu frunze cu tot, taiata marunt n 2000 ml de

apa timp de 40-50 minute. Tratamentul consta n a tine partile
degerate n decoctul ct mai cald.
Ceaiul se rencalzeste si poate fi utilizat de 3 ori n aceeasi zi.
Se repeta tratamentul de 3 ori pe zi timp de 3-5 zile.
b) -Tratament cu ceai de galbenele
Acest tratament consta n bai locale si comprese aplicate pe
partile degerate. Infuzia se prepara din 15-20 g de flori de
galbenele oparite cu 1000 ml de apa clocotita.

h) -Tratament cu muguri de plop

72. Demineralizare
Demineralizarea este un proces de eliminare crescuta a
substantelor minerale existente n organism. Ea se face, de
obicei prin urina si sunt eliminate substante minerale existente
n tesuturi cum ar fi, calciul si fosforul din oase. Acest procedeu
se observa n special n mbolnavirile de cancer, tuberculoza, n
inactivitate si batrnete.

Se pot aplica comprese si cu 10 ml de tinctura de galbenele n

100 ml de apa fiarta si racita. Tinctura de galbenele se prepara
din 20 g flori de galbenele, macerate 8 zile n 100 ml de alcool.

Va recomandam urmatoarele tratamente:

c) -Tratament cu crema preparata din suc de varza

-Frunze de menta dulce -50g

-Frunze de cimbru -100 g
-Frunze de maghiran -100 g
- Frunze de busuioc - 100 g
- Radacini de gentiana - 50 g

Crema se prepara astfel:

ntr-un vas emailat se ncalzesc 10 g ceara de albine si 20 g de
lanolina. (n.a.
Cnd nu aveti lanolina o veti nlocui cu 50 g ulei din germeni
de porumb sau cu untura proaspata de porc) -. ncalzirea si
amestecul lor se va face la cca 600C.
Separat, se vor ncalzi si omogeniza la 600C, deci pe o baie de
apa, 60 g suc de varza, 15 ml de alcool rafinat de 40 0 si o
lingurita de miere. Cnd cele doua componente ale cremei sunt
ncalzite la 600C si omogenizate se vor amesteca bine , iar
alifia astfel obtinuta, se va turna n borcane de sticla. Cu ea se
vor unge degeraturile pna la vindecare.

a) -Tratament cu ceai dupa reteta:

Ceaiul se prepara din 5 linguri din amestecul omogenizat si

maruntit peste care se vor turna 1000 ml de apa clocotita.
Se lasa ceaiul la infuzat 15-20 minute. Se beau 1-2 cani de ceai
pe zi.
b) -Tratament cu capsule
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda:
-se vor lua nainte de fiecare masa 2 capsule de coada calului;

d) -Tratament cu ceai preparat dupa urmatoarea reteta:

-n timpul meselor se vor lua 2 capsule de cochilie de stridie;

-Flori de galbenele -20 g

-Frunze de menta -20 g
-Coaja de stejar -25 g
-Musetel -10 g

-dupa fiecare masa se vor lua 2 pastile de complex-structural.

se iau din amestec 2 linguri de planta care se fierb timp de 10

minute n 250 ml de apa. Cu ceaiul obtinut se fac bai locale si
se pun comprese.
e) -Tratament cu nap copt
Se freaca degeratura cu jumatate de nap copt n coaja, presnd
usor si lasnd sucul sa umezeasca partea afectata.
f) -Tratament cu varza

c) -Tulburarile de asimilare au loc si din cauza unor tensiuni,

stari de stres si de aceea, va recomandam ca nainte de masa sa
cautati a va relaxa. Se pot utiliza
pentru aceasta bai generale calde cu ulei de musetel sau de pin,
iar cnd sunteti pregatiti, s-o faceti prin metode de autorelaxare,
precum yoga.
d) -n cazul n care demineralizarile apar ca urmare a unor
eforturi fizice usoare, va recomandam a bea ceaiuri cu calitati
remineralizante din : coada calului, pir, osul-iepurelui, porumb,
porumbar, salcie etc.
73. Depresie

Frunzele de varza fierte n vin sau crude si zdrobite se aplica pe

locurile degerate.
g) -Tratament cu ceapa

Depresia reprezinta o stare mentala caracterizata printr-o cadere

a tonusului neuropsihic si care se manifesta prin: oboseala,
descurajare, tendinte pesimiste si nu rareori, stari de anxietate.

Fitoterapie curs
Fitoterapia se face cu: talpagstei, levantica, rozmarin, musetel,
cimbrisor, sunatoare, urzica, coada soricelului, coada calului
etc.
a) - Tratament cu ceai din talpagstei

44
Depurativ reprezinta un agent-medicament care purifica
organismul uman, favoriznd eliminarea toxinelor si a
produselor de dezasimilare.
Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale: urzica,
trei frati patati, anghinarea, izma, mesteacanul, osul iepurelui,
papadia, porumbarul, sapunarita, socul, schinelul.

Se prepara o infuzie din 1-2 lingurite la 250 ml de apa clocotita.

a) -Tratament cu ceai de anghinare

Se beau 2 cani pe zi. Pentru efectul sau sedativ se va bea una

seara, nainte de culcare. Se mai poate utiliza si infuzia

Infuzia se prepara dintr-o lingura de planta la 500 ml de apa

clocotita. Se bea o cana pe stomacul gol si se sta 30 de minute
culcat si linistit, pe partea dreapta.
Restul de ceai se va bea, mpartit, cu 30 de minute nainte de
mesele principale.

concentrata pregatita din 3 linguri de talpa-gstei oparite cu 250

ml de apa clocotita. n acest caz se reco-manda a se
administra 3-5 linguri de ceai pe zi. Se fac cure de 30 de zile,
efectul instalndu-se dupa circa doua saptamni.
b) -Tratament cu ceai de levantica
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. se beau 2-3 cani pe zi din care una ca sedativ nainte
de culcare. Se mai recomanda bai
cu infuzie preparata din 20-30 g la un litru de apa clocotita.

b) -Tratament cu ceai de papadie

Infuzia se prepara dintr-o lingura de plante la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi.
c) -Tratament cu ceai de soc
Infuzia se prepara dintr-o lingura de flori la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

c) -Tratament cu ceai dupa reteta:

d) -Tratament cu ceai de mesteacan
-Frunze de cimbrisor -60 g
-Frunze de levantica -60 g
-Flori de musetel mare -30 g
-Frunze de rozmarin -60 g
-Muguri florali de portocal amar -60 g
Din plantele bine omogenizate si maruntite se iau 2 lingurite
peste care se vor turna 250 ml de apa clocotita. Se recomanda a
se bea seara, dupa cina o cana din acest ceai.

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de frunze oparite cu 250 ml

de apa clocotita. se adauga la ceai un vrf de cutit de bicarbonat
de sodiu si se lasa n repaos 6 ore. Se beau 2-3 cani de ceai pe
zi.
75. Dermatita
Dermatita reprezinta o afectiune care se manifesta prin
inflamatia pielii, cu evolutie acuta sau subacuta.

d) -Tratament recomandat de Aracadie Percek

Se va prepara un ceai dupa reteta:
-Vrfuri nflorite de lipitoare mirositoare -10 g
-Flori de levantica -10 g
-Mtisori de salcie -10 g
-Flori de paducel -20 g
-Frunze de roinita -20 g
-Frunze de floarea patimii(pasiflora) -20 g
-Frunze de cimbrisor -20 g
-Radacina de odolean -20 g
Se iau 4 linguri din amestec peste care se toarna 1000 ml de apa
si se fierb 3 minute la un foc potrivit. Se lasa ceaiul la infuzat
15 minute. Din acest ceai se beau 2-3 cani pe zi.
e) -Tratament cu capsule

Factorii care pot produce dermatita sunt fizici, chimici,

microbieni si parazitari.
Fitoterapia recomanda n tratamente de uz intern a se utiliza
plante cu calitati diuretice si calmante, iar n uz extern plante cu
actiune antiseptica, cicatrizanta si emolienta.
a) -Tratament cu ceai din trei frati patati
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la o cana de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi din care una, dimineata
pe stomacul gol.
b) -Tratament cu ceai de iarba mare

Tratamentul recomanda a se lua la prnz si seara, nainte de

masa: o capsula de spirulina, o capsula de maghiran, o capsula
de lucerna.

Se prepara un decoct dintr-o lingura de plante la 250 ml de apa.

Se va bea n cursul unei zile. Se poate face tratamentul si cu
pulbere, adminstrndu-se 1-10 g pe zi. n tratamente externe se
fac spalaturi ale ranilor si se aplica comprese pe rani cu decoct
concentrat preparat din 2 linguri de planta la o cana de apa.

74. Depurativ

c) -Tratament cu ceai de papadie

Fitoterapie curs
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite
de frunze la o cana de apa clocotita. Se
beau 2-3 cani de ceai pe zi. Se recomanda si tratamentul cu suc
de planta prin administrarea a 1-3 linguri pe zi n cure de 21-62
de zile. Att ceaiul ct si sucul de papadie maresc diureza si
ajuta la eliminarea deseurilor si toxinelor.
76. Dermatoza
Dermatoza este numele generic al bolilor de piele cu caracter
degenerativ, deci a bolilor la care predomina leziuni
degenerative
(dermatoze
profesio-nale,
precanceroase,
microbiene, parazitare etc.).
Plantele utilizate n tratamente sunt: trei frati patati, musetel,
urzica, papadie, mesteacan, brustur.

45
A se vedea subcapitolul Depurativ.
78. Diabet
Diabetul reprezinta o tulburare a metabolismului glucidic, care
are drept consecinta o crestere a cantitatii de zahar n snge
peste 1,20 la mie (hiperglicemie) si prin eliminarea lui prin
urina (glicozurie) . Medicina moderna considera diabetul ca o
disfunctie neuro-vegetativa n care pe lnga lipsa de insulina
secretata de pancreas pot interveni si alti factori cum ar fi
deficientele glandulare. Cauzele favorizante sunt: stresul,
emotiile puternice, viata dezordonata, alimentatia nerationala,
factori genetici etc. Paralel cu tratamentul medicamentos
recomandat de un medic de specialitate, si fitoterapia poate fi
eficienta n tratarea diabetului. Plantele medicinale cele mai
utilizate n tratarea diabetului sunt: afinul, dudul, nucul, urzica,
fasolea, fragul, anghinarea, brusturul, salvia.

a) -Tratament cu ceai din trei frati patati

a) -Tratament cu ceai de afin
Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
b) -Tratament cu ceai de papadie
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de planta la o cana de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
c) -Tratament cu ceai de galbenele
Se fac bai locale sau se pun comprese cu infuzie preparata din
20-30 g de flori de galbenele la 1000 ml de apa.
d) -Tratament cu ceai preparat
dupa reteta:

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze oparite cu 250 ml

de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi, iar curele de
tratament sunt de 21-30 de zile, cu pauze egale ale curei.
b) - Tratament cu ceai din teci de fasole
Decoctul se prepara dintr-o lingura de teci de fasole n 250 ml
de apa. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
c) -Tratament cu ceai de urzici
Infuzia se prepara dintr-o lingura de frunze la cana de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
d) - Tratament cu ceai din frunze de dud

-Frunze de verbina mirositoare - 75 g

-Frunze de urzica moarta - 75 g
- Frunze de frasin - 75 g
- Fructe de ienupar - 75 g
- Radacini de brusture - 75 g
-Frunze de mesteacan alb - 75 g
- Radacini de papadie - 75 g
Din amestecul bine omogenizat si maruntit se iau 4 linguri care
se fierb n 1000 ml de apa timp de 12 minute, iar apoi se lasa la
infuzat 15 minute. Ceaiul obtinut se va bea n cursul zilei, la
distanta mare de mese.

Infuzia se obtine din 1-2 linguri de frunze la 250 ml de apa

clocotita. se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
e) -Tratament cu ceai dietetic produs de Plafar
Infuzia se prepara din 1-1,5 lingurite de plante la 250 ml de apa
clocotita. se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
f) -Tratament cu ceai dupa o reteta Ovidiu Bojor-Mircea Alexan

Se indica a se administra:

-Frunze de afin -40 g

-Frunze de dud -20 g
-Frunze de nuc -10 g
-Frunze de urzica -10 g
- Teci de fasole - 20 g

-nainte de cele trei mese 2 capsule de radacini de brusture;

-n timpul dejunului si al cinei veti lua 2 pastile de complex
AND si multimiaminoacizi;

Infuzia se prepara dintr-o lingura de amestec de plante bine

omogenizat si maruntit cu o cana de 250 ml de apa clocotita. se
beau 2-3 cani de ceai pe zi.

-dupa dejun si cina se vor lua 2 pastile de magneziu si vitamina

g) -Tratament cu ceai dupa reteta:

D.

-Flori de musetel mare - 40 g

- Frunze de eucalipt - 80 g
- Frunze de salvie - 80 g

e) -Tratament cu capsule

77. Dezintoxicare

Fitoterapie curs

46

- Frunze de maslin - 80 g
Ceaiul se prepara din 4 linguri din amestecul de plante bine
omogenizat si maruntit care se dau n clocot un minut n 1000
ml de apa. Ceaiul se lasa la infuzat 10-15 minute. Se bea 1000
ml de ceai pe zi din care o cana nainte de prnz si alta nainte
de cina.

Infuzia se prepara din trei lingurite de planta n 500 ml de apa

clocotita.
d) -Tratament cu ceai de stejar
Decoctul se prepara din 2 lingurite de planta n 250 ml de apa.
Se bea n cursul unei zile.

h) -Tratament cu capsule
e) -Tratament cu ceai dupa reteta:
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda:
-a se lua naintea meselor principale 2 capsule de eucalipt;

-Rizomi de sclipeti -40 g

-Scoarta de stejar -100 g

-n timpul fiecarei mese se vor administra 2 capsule de brustur.

Decoctul se prepara din 3 lingurite de amestec vegetal fierte 510 minute n 750 ml de apa. Se beau 3 cani de ceai zilnic.

79. Diaforeza
Diaforeza (transpiratia) reprezinta procesul de eliminare a
sudorii prin piele. Diaforeza este un proces fiziologic care are
loc n timpul unui efort fizic important sau n timpul somnului
si patologic, n bolile febrile. Ea este caracteristica fiecarui
individ si depinde de starea lui de sanatate, de vrsta, de munca
pe care o presteaza etc.

f) -Tratament cu ceai de cerentel

Fitoterapia utilizeaza urmatoarele plante: brusturul, izma,

isopul, musetelul, pirul, teiul.

g) -Tratament n diaree cu crampe dupa Maria Treben

Decoctul se prepara din 2 lingurite de radacini de cerentel fierte

n 250 ml de apa. se bea ceaiul pe stomacul gol. Efectul
terapeutic al ceaiului creste adaugnd n el izma, musetel,
sunatoare.

Se va prepara ceaiul dupa reteta:

Pentru cititorii nostri recomandam
transpiratiei excesive, avnd reteta:

un

ceai

mpotriva

- Frunze de nuc -30 g

- Frunze de salvie -10 g
- Coada calului - 30 g
-Rizomi de pir -30 g

- Scoarta de stejar - 10 g
- Rizomi de sclipeti - 10 g
- Frunze de afin - 15 g
- Fructe de afin - 15 g
- Flori de musetel - 100 g

Se prepara un decoct dintr-o lingura din amestec fiert timp de

15 minute n 250 ml de apa. Se beau 1-3 cani de ceai pe zi.

Decoctul se obtine prin fierberea a 3 lingurite din amestecul

vegetal bine maruntit si omogenizat fierte n 750 ml de apa,
timp de 5-10 minute. Se vor bea 3 cani de ceai cald pe zi.

80. Diaree

h) -Tratament cu ceai de sunatoare

Diareea reprezinta o stare patologica caracte-rizata prin

accelerarea tranzitului intestinal, scaune frecvente si lichide.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta cu 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

Fitoterapia utilizeaza urmatoarele plante medicinale: patlagina,

afinul, albastrelele, busuiocul, catina alba, cerentelul, ciresul,
visinul, coada calului, coada racului, murul, dudul, izma,
merisorul, musetelul, nucul, roinita, plamnarica, rachitanul,
stejarul, tataneasa, traista ciobanului, trandafirul, troscotul,
turtita mare, urzica, urzica moarta, zmeurul.

81. Diateza

a) -Tratament cu ceai de izma

a) diateza alergica predispozitie pentru afectiuni alergice:

eczema, urticarie, astm etc.;

Infuzia se prepara dintr-o lingura de frunze la o cana de apa

clocotita. Se beau 3 cani de ceai pe zi.

Diateza reprezinta o predispozitie construc-tionala sau ereditara

a organismului unui individ de a contracta anumite boli.
n acest sens exista:

b) -Tratament cu ceai de afin

b) -diateza hemoragica este o afectiune constitutionala sau

dobndita, caracterizata prin tendinta la hemoragii, prin
fragilitatea vasculara sau probleme de coagulare a sngelui.;

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 3 cani de ceai pe zi.

c) diateza urica predispozitie la guta si la formarea de

calculi urinari;

c) - Tratament cu ceai din traista ciobanului

d) -diateza varicoasa predispozitie la varice.

Fitoterapie curs

47

Fiecare diateza se trateaza specific. De exemplu, la diateza

urica se utilizeaza fitoterapie cu turtita mare.

-o cana dimineata, pe stomacul gol, dupa care se sta ntins pe

partea dreapta 30 de minute;

82. Digestie proasta

-a doua cana se bea n doua reprize, la prnz si seara, naintea

meselor principale.

Apare ca o afectiune sau ca o consecinta a unei inflamatii a

mucoasei stomacului sau a constipatiei.
Tratamentul pe care l recomandam este un ceai preparat dupa
reteta:
-Radacini de cicoare -100 g
-Fenicul -30 g
-Radacini de graminee -100 g
-Radacini de papadie -100 g
Ceaiul se obtine din doua lingurite de amestec vegetal bine
omogenizat si maruntit fierte 5-10 minute n 500 ml de apa. Se
beau zilnic 2-3 cani de ceai cald.
Pentru a ameliora o digestie lenta se va urma tratamentul cu
ceaiul preparat dupa reteta:
-Frunze de roinita -80 g
-Lamita (planta) ---80 g
-Seminte de anason -80 g
-Flori de musetel mare -80 g
-Frunze de rozmarin -80 g
Ceaiul se obtine dintr-o lingura de amestec vegetal peste care se
toarna 250 ml de apa clocotita si apoi se lasa la infuzat 5-10
minute. Se bea o cana de ceai dupa cina.

Dupa 20 de zile de tratament se va trece la un tratament cu ceai

mai concentrat (se poate ajunge a se prepara infuzia din 2
linguri de planta). Dupa alte 10 zile de tratament si cu ceaiul
concentrat se face pauza de 30 de zile si apoi se reia
tratamentul.
b) -Tratament cu ceai de sunatoare
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de flori la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
c) -Tratament cu ceai de cicoare
Infuzia se prepara dintr-o lingura
de planta la 250 ml de apa clocotita. Se
beau 2 cani de cei pe zi.
d) -Tratament cu ceai de galbenele
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de flori la o cana de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi.
e) -Tratament cu ceai de macese
Infuzia se prepara dintr-o lingura de fructe zdrobite la o cana de
apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi.

83. Diskinezie
f) -Tratament cu ceai hepatic
Diskinezia reprezinta un proces patologic caracterizat prin
aparitia unor modificari n activitatea motorie vegetativa a
organelor contractile. Dupa locul n care apare exista:
a) diskinezie biliara tulburare motorie care mpiedica
evacuarea bilei din vezica biliara;
b) diskinezie intestinala tulburare a moti-litatii intestinale,
cu repercusiuni
importante asupra absorbtiei si eliminarii;
c) diskinezie uterina tulburare uterina n cursul travaliului
care modifica evolutia normala a sarcinii;

Decoctul se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal tip

Plafar la o cana de apa. se beau 2-3 cani de ceai pe zi, cu 30 de
minute naintea meselor principale.
B -Tratamente n dischinezie intestinala
a) -Tratament cu ceai de sunatoare
Infuzia se obtine dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi, ntre mese.
b) -Tratament cu ceai de tintaura

Fitoterapia are la baza utilizarea urmatoarelor plante: tintaura,

cicoare,
galbenele, ghintura, iarba mare, izma, papadie, porumbar,
roinita, salvie, sapunarita.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa

clocotita. se beau 1-2 cani de ceai pe zi.

A -Tratamente n diskinezie biliara

Se prepara infuzia dintr-o lingurita de frunze la o cana cu apa

clocotita. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

c) -Tratament cu ceai de roinita

a) -Tratament cu ceai de anghinare

84. Dismenoree
Infuzia se obtine dintr-o lingura de planta peste care se toarna
500 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi astfel:

Dismenoreea reprezinta perturbatii dureroase privind timpul

sau durata menstruatiilor. Ea poate aparea la pubertate si se

Fitoterapie curs
numeste dismenoree primitiva, sau poate surveni dupa o
anumita perioada normala de menstruatie nedureroasa si se
numeste dismenoree secundara. Fitoterapia utilizeaza pentru
tratarea acestei afectiuni urmatoarele plante medicinale: urzica
moarta, traista ciobanului, musetelul, lemnul dulce, cerentelul,
coada soricelului, frasinul, galbenelele.

48
Se recomanda ca tratamentul cu capsule sa se faca n cure de
trei luni si anume cu 14 zile nainte de ciclu.
Dupa ce s-a vazut rezultatul unei astfel de cure, se va stabili
daca aceasta va fi reluata peste 3 luni.
85. Dispepsie

Tratamentele se fac cu ceaiuri si balneoterapie.

a) -Tratament cu ceai de galbenele
Are calitati de a calma durerile si de a regla ciclul.
Infuzia se obtine din doua lingurite de flori la o cana de apa
clocotita. Se bea n cursul unei zile. Cura se ncepe cu 7 zile
nainte de ciclu.
b) -Tratament cu ceai de cerentel
Acest ceai are actiune puternic antihemoragica si calmeaza
durerile.
Decoctul se obtine din 1-2 lingurite de radacini de cerentel bine
maruntite, la o cana de apa. Se bea ceaiul nendulcit, dimineata,
pe stomacul gol.
c) - Tratament cu ceai din traista ciobanului

Dispepsia reprezinta o tulburare de digestie, o digestie dificila

si dureroasa provocata de cauze diferite.
Fitoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale: izma,
lemnul dulce, albastrelele, cerentelul, coriandrul, ienuparul,
pelinul.
a) -Tratament cu ceai de cerentel
Se prepara un decoct din 1-2 lingurite de radacini de cerentel la
250 ml de apa. Se beau 2 cani de ceai pe zi.
b) -Tratament cu ceai de ienupar
Se prepara o decoctie slaba din 20 pseudobace la 1000 ml de
apa. Se va bea n cursul unei zile.
Se poate utiliza si tinctura preparata din 20 g fructe macerate 8
zile n 100 ml de alcool. Se iau 20-25 de picaturi de 2-3 ori pe
zi.

Este recomandat n tratarea afectiunilor uterine, metroragii si

dismenoree.

c) -Tratament cu ceai de izma

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de planta la 250 ml de apa

clocotita.

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de frunze la 250 ml de apa

clocotita. se beau 1-2 cani de ceai pe zi.

n metroragii si dismenoree tratamentul se ncepe cu 7-10 zile

nainte de ciclu. Se beau 1-2 cani de ceai pe zi. Se poate utiliza
n tratament si tinctura care se prepara din 20 g de planta
macerata 7 zile n 100 ml de alcool. Se iau 3 lingurite pe zi.

d) -Tratament cu ceai de pelin

Infuzia se prepara dintr-o jumatate de lingurita la 250 ml de apa
clocotita. nainte de mese se bea un sfert de cana de ceai
nendulcit.

d) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:

86. Diureza
- Frunze de vita de vie - 100 g
- Flori de musetel mare - 100 g
- Fructe de ienupar - 100 g
-Fumarita (planta fara radacina) - 100 g
- Frunze de trifoiste de balta -50g
Ceaiul se obtine din patru linguri luate din amestecul vegetal
bine omogenizat si maruntit, fiert 2 minute n 750 ml de apa. Se
beau 2-3 cani de ceai timp de 14 zile pe luna, nainte de ciclu.

Diureza este un proces de formare si de eliminare a urinei.

Ea este un proces de curatare a sngelui de deseuri si toxine si
se realizeaza cu scopuri precise n tratarea unor afectiuni cum
ar fi: pietre la ficat sau rinichi, nefrite cronice cu albinurie,
edeme cu oligurie, hepatite etc.

Se recomanda a se administra:

Fitoterapia se realizeaza cu urmatoarele plante medicinale: pin,

pir, albastrele, anason, anghinare, brustur, cires, visin, coada
calului, plamnarica, plop negru, porumbar, sapunarita, scai
vnat, soc, sulfina, trei frati patati, urzica, urzica moarta,
ienuper, izma, maces, merisor, mesteacan, papadie, pelin etc.

- naintea meselor de dimineata si

seara se iau 2 capsule de urzica moarta;

n cele ce urmeaza vom da cteva

tratamente cu plante:

- dupa mesele de dimineata si seara se vor lua 2 capsule de

sulfina.

a) -Tratament cu ceai din cozi de cirese (visine)

e) -Tratament cu capsule

Fitoterapie curs

49

Decoctul se prepara din 3 linguri de cozi de cirese n 500 ml de

apa. Se bea ceaiul n cursul unei zile. Uneori, dupa caz, se poate
bea o ratie dubla sau tripla de ceai.

Plantele medicinale utilizate n tratarea eczemelor sunt: trei

frati patati, brusturele, cicoarea, papadia, galbenelele, nucul,
coada soricelului, frasinul, musetelul, sapunarita, sunatoarea.

b) -Tratament cu ceai de mesteacan

a)--Tratament cu ceai din trei frati patati

Ajuta la eliminarea toxinelor din corp si n special a acidului

uric. Se prepara o infuzie din 2 lingurite de frunze la 250 ml de
apa clocotita. La racire se adauga un vrf de cutit de bicarbonat
de sodiu si se lasa n repaos 6 ore. Se beau 2-3 cani de ceai pe
zi.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de plante la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

c) -Tratament cu ceai din matase de porumb

Infuzia se face dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. se beau zilnic 2-3 cani de ceai.
d) -Tratament cu ceai de albastrele
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de flori de albastrele la cana
de apa clocotita. Se bea portionat n timpul unei zile cu 15-20
de minute nainte de mesele principale.
e) -Tratament cu ceai din coada calului
Este recomandat n tratarea reumatismelor, n insuficiente
renale, pielite, cistite, litiaze renale nsotite de
hemoragii datorate migrarii calculilor etc. Infuzia se prepara din
3 lingurite de planta la 250 ml de apa clocotita. Se beau 3-4
cani de ceai pe zi.
87. Dizenterie
Dizenteria este o infectie intestinala care se manifesta prin
dureri abdominale, tenesme, diaree grava, cu prezenta de mucus
si snge, cauzata de mai multe specii de bacili dizenterici.

b) -Tratament cu ceai de galbenele

Se fac bai locale sau se pun comprese cu o infuzie preparata din
20-30 g flori de galbenele la 1000 ml de apa clocotita.
Comprese se mai pot aplica si cu tinctura obtinuta din 20 g de
flori de galbenele, macerate 8 zile n 100 ml de alcool de 700.
Se pun comprese cu 10 g de tinctura n 100 ml de apa fiarta si
racita.
c) -Tratament cu flori de musetel
Se folosesc flori de musetel pulverizate pe eczeme sau se pun
comprese cu o infuzie preparata din 3 lingurite de flori la 250
ml de apa clocotita.
d) -Tratament cu ceai din coada soricelului
Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori la 250 ml de apa
clocotita. se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
Pentru bai locale si comprese se va utiliza o infuzie din 30-50 g
de planta la 1000 ml de apa clocotita.
e) - Tratament cu ceai din frunze de nuc

Fitoterapia utilizeaza ca plante medicinale pe urmatoarele:

urzica, tataneasa, rachitanul.

Decoctul se prepara din 30-40 g de frunze la 1000 ml de apa.

Se beau 1-2 cani de ceai zilnic. Pentru bai locale se utilizeaza
un decoct din 200 g frunze de nuc la 1000 ml de apa , care se va
adauga la apa din baie.

a) -Tratament cu ceai de urzica

f) -Tratament cu morcovi

Infuzia se obtine din 1-2 lingurite de frunze la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

Se pun cataplasme cu morcov ras.

g) -Tratarea eczemei nazale

b) -Tratament cu ceai de tataneasa

Decoctul se prepara din 1-2 lingurite de radacini la 250 ml de
apa. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
88. Dureri de cap -vezi 48 cefalee

Apare ca o iritare cronica a mucoasei nazale. Va recomandam

tratamentul cu ceaiul din flori de musetel.
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de flori de musetel oparita
cu 250 ml de apa
clocotita. Dupa infuzare si racire, se vor turna cu o pipeta cte
5-10 picaturi de ceai n orificiile nazale.

89. Eczeme
h) -Tratament cu frunze de varza strivite
Eczemele reprezinta afectiuni cutanate caracterizate prin alergii
la nivelul pielii care, evolund, fac sa apara pete rosii, pe
suprafata carora sunt vezicule cu ulceratii, fiind nsotite si de
prurit.

Peste eczema se pun cataplasme cu frunze de varza strivite.

90. Edeme
Edemul reprezinta o infiltratie a unui tesut cu serozitate, mai
ales n tesutul subcutanat si submucos.

Fitoterapie curs

50

Regiunea edematiata apare umflata si la o presare cu degetul

ramne o urma persistenta. Cauzele aparitiei edemelor sunt
complexe si diferite: insuficiente circulatorii, renale, cardiace,
hepatice, pulmonare etc.
A -Tratarea edemelor localizate la picioare pe glezne, gambe,
a) Tratament cu ceai dupa reteta:

c) -Tratament prin cura cu usturoi

ntr-o cana cu apa clocotita se toarna o anumita cantitate de
usturoi dat pe razatoare sau bine pisat, n functie de vrsta
pacientului:
- la copiii sub 2 ani - 15 g
- la copiii ntre 2-5 ani - 25 g
-la copiii ntre 10-12 ani - 40 g
- la adulti - 60-80 g

-Cozi de cirese -80 g

-Cretusca (planta fara radacina) -80 g
- Frunze de trifoiste de balta -40 g
-Frunze de coacaz negru -80 g
-Frunze de mesteacan alb -80 g
-Frunze de urzica moarta alba -80g
-Parachernita (planta fara radacina) -80 g

Tratamentul se face corespunzator

vrstei:

Din amestecul vegetal se iau 6 linguri si se fierb timp de 1-1,5

minute n 1000 ml de apa, iar apoi se lasa la infuzat 10-15
minute. Se beau ntre mese 3-4 cani de ceai pe zi.

- se iau zilnic: 8-10 lingurite la copiii pna la 5 ani;

- se iau zilnic: 8-10 linguri de desert la copiii de 10-12 ani;
- se iau zilnic: 8-10 linguri de supa la adulti si la celelalte
vrste.
91. Emfizem pulmonar

b) -Tratament cu ceai de mesteacan

Se prepara o infuzie din 1-2 lingurite de frunze la 250 ml de apa
clocotita. La racire se va pune un vrf de cutit de bicarbonat de
sodiu si se lasa ceaiul n repaus 6 ore. Se beau 2-3 cani de ceai
pe zi.
c) -Tratament cu capsule Maurice Messgu si Michel
Bontemps recomanda:
-a se lua nainte de mesele principale 2 capsule de pir. Se
nlesneste tranzitul intestinal, diureza creste si se face o
puternica stimulare a functiilor ficatului si ale rinichilor;
-la o ora dupa fiecare masa se vor lua 2 capsule de coada
calului.

Emfizemul, n general, reprezinta o infiltratie anormala si

difuza n tesuturi, cu aer sau alt gaz. n cazul emfizemului
pulmonar are loc o crestere de volum a plamnilor prin
prezenta excesiva a aerului n alveole. n emfizemul pulmonar
se constata o atrofie a septurilor interalveolare care provoaca
confluarea alveolelor vecine ntre ele si transformarea ctorva
alveole mari n vezicule mai mari.
Suprafata respiratorie a plamnilor, n
functie de gravitatea emfizemului, se micsoreaza corespunzator.
Aparitia emfizemului are la baza cauze diferite: bronsite
cronice,
scleroze
pulmonare,
pneumonomicoze.
Se
mbolnavesc de emfizem pulmonar mai ales barbatii cu vrste
naintate.
Fitoterapia utilizeaza ca plante medicinale: podbalul, alunul,
cimbrul, rostopasca.

B - Edemul pulmonar
a) -Tratament cu ceai de podbal
Reprezinta o inundatie brutala a plamnilor cu serozitate
provenita din transsudatia capilarelor pulmonare care se traduce
prin dificultati respiratorii si
expectoratie spumoasa. Este o complicatie reductibila a bolilor
cardiovasculare (insuficienta cardiaca, hipertensiune, infarct),
nefrita, a unor boli infectioase, intoxicatii.
Fitoterapia utilizeaza
mesteacanul, pelinul.

urmatoarele:

nucul,

ienuperul,

Infuzia se prepara din doua lingurite de flori la 250 ml de apa

clocotita. Zilnic, se beau 2-3 de cani de ceai ndulcit cu miere
de tei sau din flori de munte.
Se poate prepara si o infuzie concentrata din 2-3 linguri de
planta la 250ml de apa clocotita. n acest caz se va bea cana de
ceai n cursul unei zile.
b) -Virgil T.Geiculescu recomanda ceaiul de alun

a) -Tratament cu ceai de ienuper

Infuzia se prepara dintr-o jumatate sau o lingurita de planta la
250 ml de apa. se bea n cursul unei zile.

Infuzia se obtine dintr-o lingurita de muguri la o cana de apa

clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi.

b) -Tratament cu ceai de mesteacan

c) -Tratament cu ceai preparat dupa o reteta a lui Gr.

Constantinescu si Ovidiu Bojor:

Se prepara o infuzie din 1-2 lingurite de frunze la 250 ml de apa

clocotita. La racire se va pune un vrf de cutit de bicarbonat de
sodiu si se lasa ceaiul n repaus 6 ore. Se beau 2-3 cani de ceai
pe zi.

-Cimbru -50 g
-Roua cerului -50 g
-Rostopasca -50 g
-Scai vnat -50 g

Fitoterapie curs
-Anason -50 g
Infuzia se obtine din 2 lingurite luate din amestecul vegetal
bine omogenizat la o cana de apa clocotita. se lasa ceaiul la
infuzat 15-20 minute. Se bea zilnic, n mai multe reprize, o
cana de ceai ndulcit cu miere de albine. Acest tratament este
recomandat n tratarea emfizemului asociat cu bronsita si se
face n cure de lunga durata.
92. Emotivitate
Emotivitatea apare ca o reactie afectiva cu intensitate sporita la
anumite persoane, sub actiunea unor factori externi si se
manifesta prin paloare, roseata, transpiratie, intensificarea
ritmului cardiac si respirator etc.

51
Decoctul se obtine din 2 lingurite de coaja de salcie bine
maruntite, fierte cu o cana de 250 ml de apa.
Se iau 3-4 linguri de ceai pe zi. Se poate administra si sub
forma de pulbere si anume, 1-3 g pe zi luate ntre mese.
94. Enterita
Enterita reprezinta o inflamatie a mucoasei intestinului subtire
si poate fi provocata de o boala (febra tifoida, dizenterie,
holera), dar n cele mai multe cazuri, este produsa de alimente
alterate sau de alimente care contin produse toxice.
Fitoterapia recomanda tratamente cu: salvie, stejar, sulfina,
urzica moarta, anghinare, cerentel, mur, nalba mare, nuc.
a) -Tratament cu ceai de anghinare

Cititorii nostri trebuie sa stie ca emotivitatea exagerata este

specifica si frecvent ntlnita n bolile psihice.
Fitoterapia recomandata se face cu: paducel, cimbru, cimbrisor,
odolean, salvie, izma, sulfina, urzica moarta.

Infuzia se prepara din 2 lingurite de planta la 500 ml de apa

clocotita. Se beau 2 cani de cei pe zi si anume: o cana,
dimineata, nainte de masa si apoi se va sta culcat 30 de minute
pe partea dreapta.
Restul de ceai va fi mpartit egal naintea meselor principale.

a) -Tratament cu ceai de paducel

b) -Tratament cu ceai de cerentel
Se prepara o infuzie din 2 lingurite de plante n 250 ml de apa
clocotita. Ceaiul se va bea n cursul unei zile, din care cel putin
1/3, seara, nainte de culcare.

Decoctul se prepara dintr-o lingurita de rizomi la o cana de apa.

Se beau 2-3 cani de ceai pe zi

b) -Tratament cu ceai de cimbru

c) -Tratament cu ceai de stejar

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2-3 cani de cei pe zi.

Decoctul se obtine din 2 lingurite de scoarta maruntita la o cana

de apa. Se bea n cursul unei zile.

c) -Tratament cu ceai de sulfina

d) -Tratament cu ceai de nalba mare

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la o cana de apa

clocotita. Se va bea, zilnic, cte o cana de ceai dupa fiecare
masa, iar pentru efectul sau sedativ, una nainte de culcare.

Infuzia se obtine din 2 lingurite de frunze la 250 ml de apa

clocotita. se beau 3 cani de ceai pe zi.
e) -Tratament cu ceai de mur

93. Endocardita postreumatica

Endocardul reprezinta membrana neteda care tapiseaza n
interior cavitatile cardiace. Endocardita post-reumatica este o
afectiune inflamatorie n care se constata leziuni, cu caracter
progresiv, la nivelul valvelor inimii, n special ale orificiilor
mitral si aortic.
Leziunile atesta prezenta nodulelor reumatismale.
Fitoterapia recomanda tratamente cu ceai din coaja de salcie si
ceaiul antireumatic de tip Plafar.
a) -Tratament cu ceai antireumatic dupa reteta Plafar.
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de plante la 250 ml de apa
clocotita. Zilnic, se beau 2 cani de ceai ndulcit cu miere de
albine.
b) -Tratament cu ceai de salcie

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de planta la o cana de apa

clocotita. se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
95. Enterocolita
Enterocolita reprezinta o inflamatie concomitenta a intestinului
subtire (enterita) si a intestinului gros (colita) de natura
infectioasa sau alergica. Se manifesta prin dureri abdominale si
scaune frecvente.
Fitoterapia recomanda a fi utilizate urmatoarele plante
medicinale: afin, chimen, musetel, nalba mare, salvie, sulfina,
urzica moarta, ciubotica cucului, coada racului, coada
soricelului, frasin, galbenele, levantica, maces, izma.
a) -Tratament cu ceai de afin
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze de afin la 250 ml
de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
b) -Tratament cu ceai de izma

Fitoterapie curs

52
a) -Tratament cu ceai din crcel

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de planta la o cana de apa

clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi.

Infuzia se prepara din 2-3 g planta la 250 ml de apa clocotita.

Se beau 1-2 cani de ceai pe zi.

c) -Tratament cu ceai de musetel

b) - Jean Valnet recomanda cura cu ulei de nuca
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de flori de musetel oparite
cu 250 ml de apa clocotita. se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

Timp de 15 zile se va da copilului sa consume zilnic o felie de

pine prajita cu o lingurita de ulei de nuca mbibat n ea.

d) -Tratament cu ceai de nalba mare

c) -Tratament cu miere
Infuzia se obtine din2 lingurite de frunze la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 3 cani de ceai pe zi.

Se va da copilului o lingurita de miere, seara, la culcare.

96. Entorsa

d) -Tratament cu ceai de sunatoare

Definita, entorsa reprezinta o leziune traumatica a unei

articulatii, cu ntinderea, ruptura sau smulgerea unuia sau mai
multor ligamente, fara deplasarea suprafetelor articulare. Cel
mai eficient tratament este de a pune o punga cu ghiata pe zona
dureroasa. n cazul n care entorsa nu cedeaza si articulatia
ramne umflata se va trece la un tratament specific.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se lasa ceaiul la infuzat 5-10 minute. Copilul va bea,
zilnic, nainte de orele 17,oo o cana de ceai cald. Se poate
ajunge ca bebelusul sa bea pna la 2-3 cani de ceai pe zi.

a) -Tratament cu terci din radacini de brusture Se pun

comprese.

Tot ca tratament pot fi utilizate si baile cu sunatoare. n acest

sens se va proceda astfel:

Se aplica 3 straturi de frunze de varza zdrobite si se nfasoara

entorsa cu un prosop.

ntr-o galeata cu apa rece se pun la nmuiat 12 ore, 100 g de

sunatoare. Pentru baie amestecul se ncalzeste si se toarna n
apa de baie. Se va avea grija ca n cada de baie cantitatea de
lichid sa fie suficienta pentru ca ea sa depaseasca nivelul
rinichilor copilului cnd acesta sta pe sezut. Durata baii este de
15-20 de minute.
Dupa baie corpul copilului nu se sterge, ci se acopera cu un
halat si se aseaza ntr-un pat cald. Copilul este lasat sa transpire
bine timp de o ora si apoi este schimbat cu mbracaminte
uscata. n mod asemanator se fac bai cu coada soricelului sau
cu troscot.

d)-Tratament cu ceai dupa reteta:

98. Epilepsie

-Frunze de coacaz negru -80 g

-Frunze de mesteacan alb -80 g
-Cozi de cirese -80 g
-Coada soricelului (fara radacini) --80 g
-Matase de porumb -40 g
-Parachernita (fara radacini) --80 g
- Frunze de trifoiste de balta -40 g

Epilepsia este o boala neurologica avnd caracter cronic,

definita prin repetate crize denumite epileptice, de forma clinica
variata (mai ales crize convulsive, partiale sau generalizate).

b) - Tratament cu ceai de podbal

Se pun comprese cu decoct preparat din 50-100 g de frunze sau
radacini de podbal la 1000 ml de apa.
c) -Tratament cu frunze de varza

Fitoterapia apeleaza la urmatoarele plante medicinale: tintaura,

roinita, valeriana, levantica, angelica.
a) -Tratament cu ceai dupa reteta:

Ceaiul se prepara din 5linguri luate din amestecul vegetal bine

maruntit si omogenizat care se dau ntr-un clocot cu 1500 ml de
apa. Se lasa la infuzat ceaiul 15 minute. Toata cantitatea se bea
ntr-o zi.

- Flori de musetel - 40 g
- Frunze de roinita - 60 g
-Radacini de valeriana - 40 g
- Virnant - 60 g

97. Enurezis nocturn (pipi n pat)

Copiii care au depasit vrsta de trei ani si care fac n continuare
pipi pe ei, ntimpul noptii, sunt bolnavi de enurezis. n cazuri
grave, fenomenul se produce si ziua.

Ceaiul se obtine din 3 lingurite luate din amestecul vegetal bine

maruntit si omogenizat care se fierb 5-10 minute n 750 ml de
apa. Se beau 3 cani de ceai pe zi.
Acest ceai este un ajutor foarte eficient n tratarea epilepsiei.

Fitoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale:

sunatoarea, roinita, turtita mare, coada soricelului, coada
calului, sclipeti, troscotul, crcelul.

b) -Tratament cu suc de varza

Pacientul va bea zilnic 2 pahare de suc de varza.

Fitoterapie curs
c) -Tratament cu bai din decoct
de fn
Sebastian Kneipp recomanda bolnavilor de epilepsie tratamente
naturiste simple si anume:
-vara si pe timp calduros mersul pe jos descult;
-a se umbla, zilnic, pe timp calduros, prin apa rece n 3-4
reprize de cte 3-5 minute, nivelul apei trebuind sa fie pna la
genunchi;

53
surmontat. Pentru a o combate , va recomandam sa va tratati cu
ceaiul preparat dupa reteta:
- Coada soricelului -50 g
- Flori de tei -50 g
- Levantica -50 g
- Radacini de valeriana -50 g
- Fructe de maces -50 g
Ceaiul se obtine din 3 lingurite de
amestec vegetal bine maruntit si omogenizat, fierte timp de 510 minute n 750 ml de apa. Se beau zilnic 3 cani de ceai cald.
101. Eruptie

-a se spala n fiecare zi cu apa si otet.

Unul dintre cele mai eficiente tratamente este cel cu bai cu
decoct de fn.
99. Epistaxis
Epistaxis reprezinta o sngerare nazala provocata de diferite
boli (gripa, scarlatina, etc), intoxicatii, traumatisme, eforturi,
hipertensiune arteriala, etc.

Eruptia asemanatoare cu urticarea si nsotita de mncarime este

semnul unei alergii.
Va recomandam sa va tratati cu ceaiul de urzica preparat din
trei lingurite de frunze oparite cu 500 ml de apa clocotita. Se
lasa la infuzat 5-10 minute. Se vor bea zilnic 3 cani de ceai
cald.
102. Excitatie sexuala anormala

Pentru tratarea unei hemoragii usoare se aplica imediat un prim

ajutor astfel: capul este aplecat nainte (Atentie: este total gresit
a se lasa capul pe spate) si se comprima bilateral aripile nazale
cu degetul mare si cel aratator timp de cteva minute. Totodata
se ridica mna n sus de pe partea la care nara sngereaza.

Excitatia sexuala poate avea cauze normale sau anormale.

Fitoterapia se face cu: coada calului, porumbar.

Cnd apar starile anormale se va renunta la consumul

produselor cu caracter excitant si anume: alcool, cafea, ceai tare
si totodata viata se va ordona si se vor respecta cu atentie
perioadele de odihna si de recuperare fizica si psihica.

a) -Tratament cu ceai din coada calului

Maria Treben recomanda tratament cu ceaiul:

Decoctul se obtine din 2 lingurite de planta la 250 ml de apa.

Zilnic, naintea meselor principale, se beau 2 cani de ceai cald.

-Radacina de valeriana -25 g

-Conuri de hamei -25 g

Tratamentul poate fi facut si cu pulbere de coada calului, lund

zilnic un vrf de cutit.

Ceaiul se obtine prin fierberea timp de 5-10 minute a 3 lingurite

de amestec vegetal n 750 ml de apa. Se beau 3 cani de ceai pe
zi.

Un alt mod de tratament l constituie a trage pe nas pulbere de

coada calului. Aceasta planta are un efect hemostatic
exceptional.

Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda:

-nainte de mese se iau 2 capsule de cimbru;

b) -Tratament cu ceai de porumbar

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de flori la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

-n timpul micului dejun si a dejunului se iau 2 pastile de

complex-structural;
-dupa fiecare masa se vor lua 2 capsule de sulfina.

Decoctul se prepara dintr-o lingurita de fructe zdrobite la 250

ml de apa. Se beau 2 cani de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai din traista ciobanului
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta care se opareste cu
250 ml de apa clocotita. Se beau zilnic 2-3 cani de ceai cald.
100. Epuizare
Viata cotidiana plina de stres aduce fiintei umane un surmenaj
fizic si psihic puternic si o epuizare nervoasa greu de

103. Faringita
Faringita reprezinta a inflamatie a faringelui. n forma acuta,
faringita se caracterizeaza prin febra, dureri de gt, probleme de
nghitire a hranei lichide sau solide, senzatie de uscaciune
locala etc.
Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale: fenicul,
lemn dulce, stejar, sovrv, musetel, salvie, nuc, turtita mare.
a) -Tratament cu ceai de sovrv

Fitoterapie curs
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai nendulcit pe zi sau
se face gargara cu el de mai multe ori pe zi.
b) -Tratament cu ceai de musetel
Ceaiul de musetel are puternice calitati antiseptice, bactericide,
antiinflamatorii si analgezice.
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de flori oparite cu 250 ml de
apa clocotita. Se beau 2-3 cani de cei pe zi si se recomanda a se
face si gargara de mai multe ori pe zi.
c) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Turtita mare -150 g
-Frunze de salvie - 45 g
-Flori de musetel - 45 g
Peste o lingurita din amestecul vegetal se vor turna 250 ml de
apa clocotita. se lasa la infuzat 5-10 minute. Se recomanda a se
face gargara cu ceai fierbinte din doua n doua ore.
d) -Tratament cu ceai din turtita mare
Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de planta oparita cu 250 ml
de apa.
Ceaiul fierbinte este utilizat la gargara.
e) - Tratament cu ceai din frunze de nuc
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze de nuc bine
maruntite oparite cu 250 ml de apa. Infuzarea se face timp de
cteva minute. Se recomanda a se face gargara cu ceaiul
fierbinte.

54
Infuzia se obtine dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi.
Se poate utiliza si combinatia de ceai preparat dintr-o lingurita
de salvie si una din flori de musetel la 250 ml de apa clocotita.
Se va utiliza si la gargara.
d) -Tratament prin gargara
Se recomanda a se face gargara din doua n doua ore cu ceai
din: musetel, rug de mure, frunze de nuc, petale de trandafir.
105. Faringo laringita
Atunci cnd sunt afectate att faringele, ct si laringele, va
recomandam tratamentul cu ceai preparat dupa reteta:
-Frunze de salvie -80 g
-Frunze de podbal -20 g
-Frunze de mur -15 g
-Frunze de nalba mare -20 g
Din amestecul vegetal se va lua o lingurita de plante si se va
opari cu 250 ml
de apa. Se infuzeaza 5-8 minute. Se face gargara din doua n
doua ore.
106. Febra
Febra reprezinta o crestere a temperaturii corporale peste 380C.
Pentru limita de 37-380C se utilizeaza termenul de
subfebrilitate. Febra este nsotita de senzatie de caldura sau de
frig, de transpiratii, ochi stralucitori etc. la temperaturi mai mari
apar fenomene de delir, depresii sau chiar excitatii. Fitoterapia
recomanda a se utiliza: levantica, salcia, ungurasul, schinelul,
verbina, macesul etc.
a) -Tratament cu ceai de levantica

104. Faringo-amigdalita
Faringo-amigdalita reprezinta o inflamatie a amigdalelor, a
mucoasei faringiene si a tesutului limfatic din jurul lor.
Fitoterapia se face cu: flori de musetel, salvie, cerentel, rug de
mure, frunze de nuc, petale de trandafir.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
Se pot face si frictiuni cu otet aromat preparat din 30-40 g de
planta macerate 7 zile n 1000 ml de otet.
b) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:

a) -Tratament cu ceai de musetel

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de flori de musetel n 250 ml
de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai cald pe zi si se face si
gargara cu ceai fierbinte, din doua n doua ore.

-Frunze de roinita -75 g

-Frunze de verbina mirositoare -75 g
-Capsule de maces -75 g
- Lamie fara coaja - 75 g
-Lamita (planta fara radacina) - 75 g

b) -Tratament cu ceai din cerentel

Decoctul se obtine din 2 lingurite de radacini bine maruntite cu
250 ml de apa. Se fierbe timp de 30 de minute. Ceaiul se bea n
3 reprize, numai dupa mesele principale.
c) -Tratament cu ceai de salvie

Din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit se iau 5

linguri si peste ele se vor turna 1000 ml de apa clocotita. Se
lasa la infuzat 15 minute Ceaiul se bea ntre mese.
c) -Tratamente cu capsule indicate de Maurice Messgu si
Michel Bontemps:

Fitoterapie curs
1. Pentru febra cu dureri articulare se vor lua 6 capsule de
cretusca pe zi.
2. La tuse cu secretii se vor administra 6 capsule de pin pe zi.
3. Recomandare generala -a se lua 6 capsule de complex fier pe
zi.
107. Febrifug
Medicamentele sau mijloacele utilizate pentru a scadea febra se
numesc febrifuge.

55
e) -Tratament cu capsule
Se vor lua 2 capsule de rozmarin nainte de fiecare masa. La un
ficat lenes se recomanda a se administra cte o capsula de
ridiche neagra, o capsula de papadie si o capsula de maduva de
tei, dimineata si la prnz, nainte de masa.
110. Fimoza
sunt extreme de dureroase.

108. Fermentatie
Fermentatia reprezinta procesul de transformare a unor
substante organice (n special zaharoase) sub influenta
enzimelor produse de diferite microorganisme. Dupa natura
substantelor care sunt descompuse exista: fermentatie glucidica,
fermentatie de proteoliza etc.
109. Ficatul si suferintele lui
Daca va doare ficatul, l simtiti marit si umflat, aveti greturi si
senzatie de gura ncleiata, va recomandam sa treceti imediat
la un tratament de curatire, de dezintoxicare a organismului prin
fitoterapie.
a) -Tratament cu ceai de anghinare
Acest ceai stimuleaza functia antitoxica a ficatului, creste
diureza si usureaza eliminarea din organism a toxinelor,
Infuzia se prepara din 2 lingurite de frunze maruntite oparite cu
500 ml de apa. Dupa infuzare se va ndulci cu miere de albine.
Se bea 1 cana de dimineata pe stomacul gol, dupa care
pacientul se relaxeaza timp de 30 de minute asezat pe partea
dreapta.
Restul de ceai se va bea n cursul zilei, cu o ora naintea
meselor principale.

Fimoza reprezinta ngustarea mai mult sau mai putin marcanta

a inclului cutanat care formeaza orificiul preputului,
mpiedicnd degajarea glandului. Se recomanda tratament cu
bai din casul popii la baieti cu vrste pna la 5 ani.
Baia se va face cu macerat din casul popii preparat astfel: se ia
un pumn din planta si se lasa la macerat ntr-o galeata de apa
rece timp de 10-12 ore. Se filtreaza si se ncalzeste ca pentru
baie. Se fac 1-2 bai pe saptamna.
111. Fistula
Fistula este un canal fin prin care o colectare de puroi dintr-o
cavitate interna face legatura spre exterior. Fistula anala face
legaturi secundare ntre rect si pielea din regiunea anusului.
Fistula lacrimala apare la infectarea glandei lacrimale si
produce legatura n coltul intern al ochiului, de obicei la
marginea pleoapei.
Apar fistule n caz de infectii, hemoroizi, tuberculoza etc.
Fitoterapia utilizeaza: murul, stejarul
Cel eficient tratament este operatia.
a) -Tratament cu ceai de mur

b) -Tratament cu ceai de sunatoare

Infuzia se prepara din 2 lingurite de planta la 250 ml de apa
clocotita. se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
c) -Tratament cu ceai de catina alba
Infuzia se obtine din 2 linguri de fructe zdrobite, oparite n 500
ml de apa clocotita. se lasa la infuzat 20-30 de minute si se bea
fractionat n timpul unei zile.
d) -Tratament cu ceai preparat dupa formula:
-Frunze de rozmarin -75 g
-Radacini de pir -75 g
-Frunze de roinita -75 g
-Radacini de papadie -75 g
-Lamita (planta fara radacina) - 75 g
Din amestecul vegetal bine maruntit si omogenizat se iau 5
linguri si se fierb n 1000 ml de apa. Ceaiul se lasa la infuzat
10-15 minute si se bea, ntre mese, fara sa fie ndulcit.

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de frunze la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
Se pot face spalaturi locale cu decoct concentrat obtinut din 2
linguri de planta la 250 ml de apa.
b) -Tratament cu ceai de stejar
Decoctul se prepara din 2 lingurite de scoarta de stejar bine
maruntita, fiarta n 250 ml de apa. se bea n cursul unei zile.
Baile locale se fac din decoct concentrat preparat din 2 linguri
de planta la o cana de apa.
112. Fisuri anale
Fisurile anale sunt ulceratii liniare, situate n pliurile
cutaneomucoase ale regiunii anale. Ele sunt provocate de
constipatii si de hemoroizi si
Fitoterapia se face cu: mur, muguri de plop, coada soricelului.

Fitoterapie curs

56

a) -Tratament cu ceai de mur

Fitoterapia utilizeaza: tataneasa, castanul

Se pun comprese din infuzie preparata din linguri de frunze de

mur la 250 ml de apa clocotita.

a) --Tratament cu ceai de castane

Mai pot fi utilizate si cataplasme cu frunze de mur.

Decoctul se obtine din 5-6 castane fierte 15 minute n 1000 ml

de apa. Se aplica de 2 ori pe zi comprese n zona afectata.

b) -Tratament cu ceai din muguri de plop

b) -Tratament cu ceai de tataneasa

Se fac bai locale cu un ceai preparat din 15-20 g de muguri de

plop zdrobiti si opariti cu 1000 ml de apa clocotita. Se
recomanda n tratamente si unguentul preparat astfel:

Se recomanda a se pune cataplasme cu macerat la rece sau cu

decoct preparat din 4-5 linguri de planta la 250 ml de apa.
116. Friguri vezi frison

ntr-un vas nchis se macereaza timp de 24 de ore , n 5 ml de

alcool, 20 g muguri de plop zdrobiti. Se adauga 100 g untura si
5 g ceara de albine. Se tine pe
baie de apa 3 ore la temperatura de 1000C.
Se filtreaza si freaca preparatul dupa racire.
Cu unguentul astfel obtinut se acopera zona afectata.

117. Frison

c) -Tratament cu ceai din coada soricelului

Afectiune care creeaza pacientului tremuraturi neregulate

nsotite de senzatie de frig. Apare sub actiunea directa a frigului
sau a unor emotii puternice sau n boli caracterizate prin
temperaturi ridicate cum ar fi : malaria, septicemia, pneumonia
etc.

Se prepara un decoct cu 50-60 g de coada soricelului la 1000

ml de apa si se fac spalaturi locale sau se pun comprese.

Fitoterapia recomanda tratamente cu: salcie, trandafir, traista

ciobanului.

113. Fitocide

a) -Tratament pentru emotivitate

Fitocidele sunt substante produse n protoplasma celulelor unor

plante cum ar fi: usturoiul, ceapa, ridichile, eucaliptul etc.
avnd calitati bactericide si fungicide. Cele mai multe fitocide
sunt volatile si actioneaza si de la distanta asupra
microorganismelor.

Va recomandam sa beti ceai de: paducel, cimbru, cimbrisor,

odolean, salvie, izma, sulfina sau urzica moarta.
b) -Tratament cu ceai de salcie

Plantele medicinale care pot fi utilizate sunt: patlagina,

rachitanul.

Decoctul se prepara din 2 lingurite de coaja de salcie maruntite,

n 250 ml de apa. Se beau 1-2 cani de ceai pe zi. Se pot lua si 23 g de pulbere ntre mese.

114. Flebita

118. Furunculoza

Reprezinta afectiunea care indica formarea de chiaguri ntr-o

vena (flebotromboza) asociata sau nu cu inflamatia mai mult
sau mai putina a peretilor sai (tromboflebita).

Furunculoza este afectiunea caracterizata prin aparitia de

furunculi, simultan sau succesiv, n diferite regiuni ale corpului.

Recomandam a se adresa de urgenta medicului.

Totodata, va indicam a bea zilnic 4 cani de ceai preparat dupa
reteta:
- Flori de iarba neagra - 40 g
- Frunze de salvie - 40 g
-Cretusca (planta fara radacina) - 40 g
- Frunze de frag - 80 g
- Fructe de ienupar - 80 g
Ceaiul se prepara din 5 linguri de amestec vegetal bine
omogenizat si maruntit fiert 2 minute n 1000 ml de apa.

Furunculul reprezinta inflamatia unui folicul pilosebaceu

cauzata de stafilococi. Are aspectul unui burbion galbui
nconjurat de un halou rosu situat pe o baza tumefiata.
Furunculele apar pe
diverse zone ale corpului: ceafa, fese, antebrat etc.
Plantele medicinale utilizate n tratarea furunculozei sunt:
brusturul, cicoarea, inul, papadia, sapunarita, socul, sovrvul,
nalba mare, nucul, osul iepurelui, trei frati patati, ungurasul,
volbura, musetelul.
a) -Tratament cu ceai din flori de soc
Se fac bai locale si se pun comprese cu infuzie preparata din 40
g de flori de soc la 1000 ml de apa clocotita. Ajuta furunculul
sa colecteze.

115. Fracturi
b) -Tratament cu ceai de musetel
Fractura reprezinta ruperea unui os cauzata de un traumatism
sau poate aparea spontan, la nivelul unui os bolnav.

Se fac spalaturi si se pun cataplasme cu ceai preparat din 3

linguri de flori de musetel la 250 ml de apa clocotita.

Fitoterapie curs

57

Se utilizeaza si la tratarea furunculilor din nas prin spalarea

foselor nazale.

asemenea la cei care mannca repede si nu respecta programul

de masa.

c) -Tratament cu cataplasme din faina de in

Plantele utilizate n fitoterapie sunt: urzica moarta, papadia,

pelinul, salvia, salcmul, schinelul, sovrvul, sulfina, zmeurul,
ciubotica-cucului, coada racului, coada soricelului, dudul, izma,
levantica, maghiranul, macul, musetelul, nalba mare etc.

Cataplasmele se obtin prin amestecarea n apa fierbinte a fainei

de in pna la obtinerea unei paste. Aceasta se pune ntre doua
bucati de pnza si se aplica pe zona afectata. Se mentin calde
permanent timp de 2-3 ore.
Cataplasmele au rolul de a calma durerile ascutite si de a ajuta
la colectarea puroiului.
Pentru a creste valoarea terapeutica a cataplasmelor cu faina de
in, se va introduce n pasta si pulbere din flori de musetel.
d) -Tratament cu frunze de nalba
Frunzele de nalba se oparesc si se aplica pe furuncul. Ele ajuta
la colectarea si evacuarea puroiului.
e) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
- Trei frati patati - 40 g
- Frunze de cimbru - 80 g
- Frunze de maslin - 40 g
-Fumarita (planta fara radacina) - 40 g
- Radacini de brustur - 40 g
Ceaiul se prepara din 5 linguri de amestec vegetal bine maruntit
si omogenizat fiert n 1500 ml de apa timp de 2 minute. Se
infuzeaza 15 minute si se bea ntre mese.
f) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
- Trei frati patati - 40 g
- Frunze de urzica - 60 g
- Frunze de nuc - 40 g
- Maces - 60 g
Infuzia se prepara din 2 lingurite din amestecul vegetal bine
maruntit si omogenizat la 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3
cani de ceai pe zi, ntre mese.
119. Galactogog
Galactogog este un produs care, ingerat, mareste cantitatea de
lapte la femeile care alapteaza. Recomandam lauzelor sa
consume ceaiuri de: urzica, soc, chimen sau de anason.
120. Gastrita
Gastrita reprezinta o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei
gastrice. In forma acuta, gastrita apare ca urmare a excesului
alimentar, mai cu seama a celui de alcool, sau dupa nghitirea
accidentala sau voluntara de substante toxice.
Se mai ntlneste si n cazul bolilor infectioase.
Gastrita cronica este ca urmare a celei acute si apare la abuzul
de alcool, de alimente iritante, fierbinti. Ea poate aparea, de

a) -Tratament cu ceai de sovrv

Infuzia se obtine din 3 linguri de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 3-4 linguri pe zi, cu o jumatate de ora nainte
de mese.
Se mai utilizeaza si tratamentul cu tinctura de sovrv preparata
din 20 g de planta macerata n 100 ml de alcool de 70 0 , timp
de 7-8 zile. Se iau 40-50 de picaturi, cu 30 de minute nainte de
mese.
b) -Tratament cu ceai de schinel
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la o cana de apa
clocotita. Se bea cte o treime de cana, nainte cu 30 de minute
de fiecare masa principala.
c) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Seminte de fenicul -10 g
-Radacina de lemn dulce -5g
-Frunze de roinita -50 g
Ceaiul se obtine prin fierberea a 3 lingurite din amestecul
vegetal cu 750 ml de apa timp de 5-10 minute. Se beau zilnic 3
cani de ceai cald. Acest ceai este recomandat n tratarea
gastritei alcoolicilor.

Fitoterapie curs
d) -Tratament cu ceai tonic aperitiv Plafar
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta n 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi, cu 30 de minute nainte
de mesele principale.

58
Infuzia calda, preparata din 3 linguri de flori de musetel la cana
de apa clocotita, se foloseste la clatitul gurii.
b) -Tratament cu ceai de sunatoare
Se mesteca n gura si se fac garagarisme cu o infuzie din 2
linguri de plante la 250 ml de apa clocotita.

121. Gastrita hiperacida si ulcer gastrointestinal

c) - Tratament cu ceai din frunze de mur
Se recomanda ca n familiile n care exista bolnavi de ulcer sa
se renunte la bauturile spirtoase si sa nu se faca abuz de
medicamente.
Le sunt interzise, totodata existenta n dieta a mncarilor cu
grasimi prajite, a alimentelor sarate, afumate, a fructelor si a
legumelor crude. Se va renunta, de asemenea, la tutun.
Fitoterapia utilizeaza: lemnul dulce, tataneasa, galbenelele,
plamnarica, obligeana, salcmul, zmeurul, stejarul, rachitanul.
a) -Tratament cu ceai de galbenele
Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori de galbenele la 250 ml
de apa clocotita. Este un ceai cu caracter cicatrizant si calmant.

Se va clati gura si se va face gargara cu ceai cald preparat din 2

linguri de frunze de mur la 250 ml de apa clocotita.
d) -Tratament cu ceai de sulfina
Infuzia se prepara din 2 linguri de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se va clati gura si se vor face gargarisme.
e) -Tratament cu ceai de cerentel
Decoctul se obtine din 2 lingurite de rizomi de cerentel la cana
de apa. Ceaiul caldut se tine n gura si se tamponeaza zonele
afectate. E recomandat n gingivitele sngernde.
f) -Tratament cu infuzie dupa reteta:

b) -Tratament cu ceai de salcm

Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori de salcm oparite cu
250 ml de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi nainte de
mese. Se recomanda si ca un ceai alimentar, dar si ca o cura de
lunga durata.
c) -Tratament cu ceai de stejar
Ceaiul se prepara din 2 lingurite de coaja maruntita de stejar
care se fierbe 20-30 de minute n 250 ml de apa. Se beau 2-3
cani de ceai pe zi. Un asemenea decoct are calitati hemolitice si
antiseptice.
d) -Tratament cu ceai de tataneasa
Se prepara un decoct din 1-2 lingurite de radacini de tataneasa
la o cana de apa. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi, cu o ora nainte
de mese. Ceaiul are calitati calmante si cicatrizante, iar
tratamentul se face n cure de 30-60 de zile.
122. Galbinare vezi la Icter
123. Gingivita
Gingivita este o inflamatie a gingiilor, ca urmare a unor mici
leziuni provocate fie de frecatul cu periuta de dinti, fie de
scobitori etc.
Plantele medicinale recomandate n fitoterapie sunt: stejarul,
sulfina, sunatoarea, turtita mare, cerentelul, coada calului,
murul, salvia, sovrvul, musetelul, coada racului.
a) -Tratament cu ceai de musetel

-Frunze de salvie -45 g

-Frunze de nalba -45 g
-Fructe de ienupar -45 g
Se iau 2 linguri din amestecul vegetal maruntit si omogenizat si
se oparesc cu 500 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat 15
minute. Se va clati gura cu acest ceai si se va face gargara
pentru a mari vitalitatea dintilor si a trata gingivita.
g) -Tratament cu ceai din coada calului
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de plante oparite cu 250 ml
de apa clocotita. Se clateste gura si se face gargara de mai
multe ori pe zi.
124. Glomerulo-nefrite
Glomerulo-nefrita este o boala inflamatorie renala si apare dupa
o infectie provocata de streptococ, stafilococ sau pneumococ.
Se manifesta prin prezenta sngelui n urina (hematurie) -,
edeme si hipertensiune arteriala.
Plantele medicinale utilizate n fitoterapie sunt: levantica,
cerentelul, salvia, teiul, musetelul.
Profilactic, tratamentul se face actionnd asupra focarelor de
infectie si anume: amigdalita, sinuzita, gripa, etc.
Pacientii se plng de: cefalee, astenie, dureri lombare.
a) -Tratament cu ceai de tei
Infuzia se prepara din 4 linguri de flori de tei la 250 ml de apa
clocotita. n
ceai se va adauga o jumatate de lingurita de acid boric. Se face
gargara de mai multe ori pe zi.

Fitoterapie curs
b) -Tratament cu ceai de musetel
Infuzia se prepara din 3 linguri de flori de musetel oparite cu
250 ml de apa clocotita. Dupa infuzare se va pune n ceai 4 g de
acid boric. Se va face gargara de mai multe ori pe zi.
c) -Tratament cu ceai de flori de levantica si de cimbrisor
Infuzia se prepara din cte o lingurita de flori de levantica si de
cimbrisor, oparite cu 250 ml de apa clocotita. Cu acest ceai se
va face gargara de mai multe ori pe zi.
Nota. n cazul n care glomerulonefrita devine cronica,
tratamentul cu plante medicinale se face cu: anghinare,
mesteacan, zmeur, soc, urzica, trei frati patati, tataneasa.
Pentru a creste diureza se vor bea zilnic 2-3 litri de lichid, fie de
ceai, fie de apa.
n general din toate ceaiurile indicate mai sus se vor bea 2-3
cani pe zi.
125. Glosita
Glosita reprezinta o inflamatie a limbii. Ea poate fi acuta sau
cronica, superficiala sau profunda.
Fitoterapia apeleaza la urmatoarele plante medicinale: salvie,
sulfina, trandafir.
a) -Tratament cu ceai din petale de trandafir
Infuzia se prepara din 2 lingurite de petale de trandafir (de
dulceata) oparite cu 250 ml de apa clocotita. Se face gargara de
mai multe ori pe zi.
n cazul afectiunilor bucale la sugari, Virgil T.Geiculescu
recomanda macerat de petale de trandafir cu miere.
b) -Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se prepara din 10 g frunze de salvie oparite cu 250 ml
de apa clocotita. se va face gargara de mai multe ori pe zi.
c) -Tratament cu ceai de sulfina
Infuzia se obtine dintr-o lingurita de flori n 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani pe zi si se face gargara de mai multe
ori n 24 de ore.
126. Gripa
Gripa este o boala infectioasa aproape ntotdeauna epidemica
cauzata de mai multe virusuri. ncepe brusc cu febra,
rinofaringita, tuse si nu arareori cu complicatii pulmonare.
Transmiterea se face prin contact direct.
Plantele medicinale utilizate n tratament sunt: teiul, trandafirul,
socul, pirul, busuiocul levantica, macul de cmp, musetelul,

59
mustarul negru, ghintura, brusturul, scaiul vnat, lichenul de
piatra, ungurasul, salcia, scortisoara, cuisoarele.

Fitoterapie curs
a) -Tratament cu ceai de busuioc
Infuzia se obtine dintr-o lingurita de plante oparite cu 250 ml de
apa clocotita. Se beau 3 cani de ceai pe zi, dupa mesele
principale.

60
n apa clocotita a unui ibric si se inspira vaporii. Se pot face 2-4
inhalatii pe zi.
d) -La sinuzita, Speranta Anton recomanda a se pune 3 straturi
de frunze de varza pe sinusurile frontale sau pe maxilare. Se tin
cteva ore. Dimineata si seara se introduce cte o jumatate de
lingurita de suc de varza n fiecare nara.

b) Tratament cu ceai din flori de soc

128. Guturai de fn
Infuzia se obtine din 1-2 lingurite de flori de soc oparite cu 250
ml de apa clocotita. se beau 3-4 cani de ceai pe zi.
Acest ceai combate febra si are actiune sudorifica puternica.
c) -Tratament cu ceai de scai vnat
Decoctul se prepara din 2 linguri de planta la 250 ml de apa. Se
iau 4 linguri de ceai pe zi. Este un ceai excelent n combaterea
tusei.
d) -Tratament cu ceai din coaja de salcie
Decoctul se prepara din 2 linguri de coaja de salcie maruntita la
250 ml de apa. se iau 3 linguri de ceai pe zi. Acest ceai combate
durerile musculare.
e) -Tratament cu ceai Plafar
Infuzia se obtine din 1-2 lingurite de amestec de plante la 250
ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi. Este un
excelent ceai sudorific.
f) -Tratament cu capsule
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se lua
zilnic, pe lnga ceaiuri si cte 6 capsule de cimbrisor si 6
capsule de complex fier.
127. Guturai
Guturaiul este o inflamatie acuta a mucoasei nazale care se
manifesta printr-o secretie apoasa persistenta.
Fitoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale: teiul ,
socul, ciubotica-cucului.
n tratament se indica pacientului repaus la pat, regim alimentar
usor si bogat n lichide (ceaiuri) .
a) -Tratament cu ceai de tei
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de flori de tei oparite cu 250
ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
b) -Tratament cu ceai din flori de soc
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de flori de soc la 250 ml de
apa clocotita. Se beau 3-4 cani de ceai pe zi.
c) -Se recomanda a se face inhalatii cu: ulei de conifere (brad,
pin, molid), levantica, menta sau cimbrisor. Se pun 6-8 picaturi

Polenul florilor de cmp, mirosul ierburilor sau a fnului

proaspat cosit produce la anumiti indivizi o alergie specifica si
care se manifesta prin guturaiul de fn.
Pacientul are mncarimi n mucoasele nazale, stranuta des si
prezinta o secretie nazala abundenta. Uneori bolnavul are
accese de astm, febra ridicata si iritatii ale pielii.
a) -Tratament cu ceai de urzica
Infuzia se obtine dintr-o lingurita de frunze la 250 ml de apa
clocotita. Se consuma zilnic 3-4 cani de ceai, baut cu nghitituri
mici.
b) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
-Frunze de cimbru -60 g
-Frunze de cimbru de gradina-60 g
-Flori de levantica -60 g
-Frunze de maghiran -60 g
-Muguri florali de portocal amar -60g
Infuzia se va prepara dintr-o lingura din amestecul vegetal bine
maruntit si omogenizat n 250 ml de apa clocotita.
Ceaiul se va bea caldut, nainte de culcare.
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda cure de
lunga durata cu acest ceai la care mai indica a se lua dimineata
si la prnz, nainte de mese cte 1 capsula de eucalipt si de
menta dulce.
129. Guta
Guta este o afectiune (adesea ereditara) datorata unei tulburari
n metabolismul acidului uric si survine aproape exclusiv la
barbati.
Se manifesta prin crize de artrita acuta localizata mai ales la
articulatia metatarso-falangiana a halucelui sau prin depozite
subcutanate de urati (tofi), mai ales periarticular. La gutosi,
concentratia de acid uric n snge este crescuta.
Tratamentul cu plante medicinale se face cu: mesteacan,
merisor, porumbar, pir, papadie, urzica, frasin, iarba mare,
catina, ienupar.
a) -Tratament cu ceai de papadie
Infuzia se prepara din 2 lingurite de planta n 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi. Se mai recomanda a se
mnca zilnic10 plante de papadie culese n timpul nfloririi.

Fitoterapie curs

61
- Coada calului- 50 g

b) -Tratament cu ceai de ienupar

Infuzia se prepara din 0,5-1 lingurite de fructe de ienuper
zdrobite, n 250 ml de apa clocotita. Se bea n cursul unei zile.
Se mai poate utiliza si tinctura de ienupar obtinuta din 20 g de
pseudobace macerate 8 zile n 100 ml de alcool. Se iau 20-25
de picaturi de 2-3 ori pe zi.
c) - Tratament cu ceai din frunze de mesteacan
Infuzia se prepara din 2 lingurite de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se lasa ceaiul sa se raceasca pna la 400 C si i se
adauga un vrf de cutit de bicarbonat de sodiu si se lasa n
repaus 6 ore. Ceaiul astfel preparat se bea n doua reprize, la o
distanta de 4 ore ntre ele.
d) -Tratament cu ceai din frunze de urzica
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

Din amestecul vegetal se iau 4 lingurite care se oparesc cu 1000

ml de apa. Se beau minimum 4 cani de ceai pe zi.
b) -n cazul de hemoragii cu eliminari de snge pe gura
provocate de hemoragii ale cailor respiratorii (hemoptizii) se
vor consuma infuzie sau decoct de gutui.
Infuzia se prepara din 30g flori de gutui la 1000 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 ceaiuri/zi. Se poate face infuzie si din
50g de frunze de plante la 1000 ml apa clocotita.
133. Hemoragie
Hemoragia reprezinta o scurgere de snge n afara unui vas
sanguin, la suprafata corpului (hemoragie externa)
sau n interiorul corpului (hemoragie interna).

130. Helmintiaza

Sfaturile pe care vi le dam n continuare se refera doar la

sngerarile mici, de mica importanta, la nivelul nasului sau al
gingiilor. Hemoragiile grave se vor trata la spital cu asistenta
medicala de specialitate.

Reprezinta infectia organismului cu viermi, helminti (tenie,

oxiuri, limbrici etc)

Fitoterapia utilizeaza: patlagina, salcia, stejarul, tataneasa,

traista ciobanului, urzica, coada calului.
a) -Tratament cu suc de lamie

Plantele medicinale utilizate n tratamente sunt: afinul,

anasonul, cimbrisorul, cimbrul de cultura, coriandrul, ghintura,
iarba mare, macesul, sapunarita.
Modalitatile de a elimina din organism infectiile provocate de
limbrici au fost prezentate n subcapitolul 29 Ascardioza.
Modalitatile de a elimina din organism infectiile provocate de
oxiuri se
vor face n subcapitolul Oxiuraza, iar a
teniei n subcapitolul Teniaza.

Pentru hemoragiile nazale va recomandam a introduce n nas

mici tampoane mbibate cu suc de lamie.
b) -Tratament cu ceai de patlagina
Infuzia se pregateste dintr-o lingurita de planta n 250 ml de apa
clocotita. se beau 2 cani de ceai pe zi. Ca tratament extern se
pun aplicatii pe rani cu frunze proaspete de patlagina zdrobite
n prealabil.

131. Hematoame-vezi Contuzii

Exista si tratamentul cu pulbere de patlagina si anume: se

administreaza 2-3 vrfuri de cutit pe zi.

132. Hemofilie

c) -Tratament cu ceai de urzica

Hemofilia este o boala ereditara legata de cromozomul sexual

X, transmisa n mod recesiv de femei copiilor de sex masculin
si caracterizata prin ntrzierea coagularii sngelui si cu
tendinta de aparitie a unor hemoragii grave. Un caz cunoscut de
copil bolnav de hemofilie l reprezinta mostenitorul tarului rus
Niculae al II-lea, tareviciul Alexei, care a mostenit aceasta
boala de la mama sa, printesa de Hessa.

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de frunze maruntite la 250

ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale: cretusca,

traista ciobanului, coada soricelului, coada calului, gutui.
a) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Cretusca -50 g
-Traista ciobanului -50 g
- Ventrilica -50 g
- Coada soricelului -50 g

d) -Tratament cu ceai din coada calului

Infuzia se obtine din 1-2 lingurite de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi nainte de mese. Cu
ceaiul de coada calului se pot face spalaturi nazale si se pot
aplica tampoane nazale..
O alta metoda eficienta este aceea de a amesteca n mncarurile
de la dejun si cina o lingura de pulbere de coada calului
deoarece aceasta este si un excelent remineralizant.
e) -Tratament cu ceai de tataneasa

Fitoterapie curs
Se beau 2-3 cani de ceai pe zi dintr-un decoct preparat din 1-2
lingurite de radacini maruntite la o cana de apa.
Atentie ! Hemoragiile mici, dar frecvente arata ca
dumneavoastra sunteti obosit, stresat, anemic. Este necesar a
lua masuri pentru a preveni o mbolnavire grava.
f) -Tratarea hemoragiilor pulmonare
Aparitia unei hemoragii pulmonare este un simptom de boala
extrem de grava.
Tratamentul pe care l indicam este cu ceaiul preparat dupa
reteta:
-Vsc alb -40 g
-Troscot -40 g
-Coada calului-40 g
Se iau 2 lingurite de vsc si se pun n 750 ml de apa rece si se
lasa la macerat 8 ore. Celelalte plante se amesteca n cantitatile
indicate. Se toarna 750 ml de apa clocotita peste 3 lingurite din
acest amestec vegetal si se lasa la infuzat un minut. Se
amesteca maceratul cu infuzia si se strecoara. Se beau 3 cani de
ceai cald pe zi.

62
Se prepara un decoct cu o lingurita din amestecul vegetal la 250
ml de apa.
D.Gr.Constantinescu si Elena Maria Hateganu recomanda a se
bea 2-3 cani de ceai pe zi.
b) -Tratament cu ceaiul dupa reteta:
- Flori de nalba de padure -100 g
-Coada soricelului (planta fara radacini) -200 g
- Frunze de maghiran - 100 g
- Flori de iarba neagra -100 g
Ceaiul se prepara din 4 linguri luate din amestecul vegetal
maruntit si omogenizat si care se lasa la infuzat 15 minute ntrun litru de apa clocotita. Se beau zilnic 4 cani de ceai.
c) -Tratament cu cataplasme cu flori de lumnarica alba
Se fierbe un pumn de flori n 250 ml de apa. Se va face o
cataplasma utiliznd o pnza sau un tifon si se aplica pe
hemoroizi. Ori de cte ori se usuca, cataplasma se va nmuia cu
ceaiul ramas.
Tratamentul are o actiune locala puternic anticongestiva.
d) -Tratament cu ceai de tataneasa

134. Hemostatice
Hemostaticele sunt substantele capabile sa opreasca o
hemoragie fie prin coagularea sngelui, fie printr-o
vasoconstrictie puternica.
Hemostaticele pot actiona local (apa oxigenata, alaun), sau prin
actiune vasoconstrictiva si pot fi administrate prin injectie n
zona hemoragiei sau intravenos (ergotina, vitamina K etc.).
Plantele medicinale cu caracter hemostatic sunt: patlagina,
porumbul,
rachitanul, salcia, stejarul, tataneasa, traista ciobanului,, urzica.

Decoctul se prepara dintr-o lingurita de radacina maruntita

fiarta 20-30 de minute n 250 ml de apa. se beau 2-3 cani de
ceai pe zi.
Pentru baile de sezut se prepara un decoct din 4-5 linguri de
radacina maruntita la 250 ml de apa. Se fierbe ceaiul 20-30 de
minute, dupa care se toarna n baia de sezut. Se fac 2 bai de
sezut pe zi. Se pot pune si comprese pe locul afectat.
e) -Tratament cu ceai de marar

135. Hemoroizi

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite din planta (partea aeriana

fara radacini) oparite cu 250 ml de apa clocotita. se beau 2 cani
de ceai pe zi.

Hemoroizii sunt varicozitati sau dilatatiuni ale venelor plexului

perianal. Ei apar cu o mai mare frecventa la oamenii n vrsta.
Ca forme se deosebesc: hemoroizi externi, n afara orificiului
anal si hemoroizi interni, n interiorul anusului.

Pentru baile de sezut se foloseste un ceai preparat din 4-5

linguri de planta la 250 ml de apa clocotita care se toarna n
baia de sezut. Se fac 1-2 bai de sezut pe zi, din care una, seara
la culcare.

Plantele medicinale utilizate n fitoterapie sunt: urzica,

anghinarea, cerentelul, coada calului, coada soricelului,
galbenelele, frasinul, nalba mare, pelinul, plopul negru, salcia,
stejarul, troscotul, tataneasa.

f) -Baie de sezut cu ceai dupa reteta:

Ca tratamente se recomanda: ceaiuri, bai de sezut, comprese n

zona afectata.
a) -Tratament cu ceai dupa reteta:
- Coaja de crusin - 10 g
- Tintaura - 5g
- Revent - 5g
- Coada soricelului - 5g

-Flori de musetel -5 linguri

-Frunze de frasin -5 linguri
-Pelin -5 linguri
-Coaja de stejar -5 linguri
ntreaga cantitate se va opari cu 5 litri de apa clocotita. Se va
face baie de sezut cu ntreaga cantitate de ceai, timp de 10-15
minute, pastrnd temperatura la 36-370C. Se fac 2 bai de sezut
pe zi, dincare una seara, nainte de culcare. nainte de fiecare
baie de sezut se va face o spalare atenta a zonei anale.
Tratamentul cu bai se va efectua pna la descongestionarea
totala a hemoroizilor.

Fitoterapie curs

63

g) -Tratament cu ceai laxativ antihemoroidal Plafar

f) -Tratament cu ceai de catina alba

Decoctul se prepara din 2 lingurite de plante n 500 ml de apa.

Se beau 2 cani pe zi. Prima cana de ceai se va bea dimineata, pe
stomacul gol, iar cea de a doua seara, la culcare.

Infuzia se prepara din doua linguri de fructe zdrobite la 500 ml

de apa clocotita. Se lasa ceaiul la infuzat 25-30 de minute. Se
bea fractionat n cursul unei zile.

136. Hepatita

137. Hernie

Hepatita este o afectiune inflamatorie a ficatului, de origine

toxica sau infectioasa. Formele toxice sunt provocate de toxine
care contin: arsenic, fosfor, cloroform etc. Cea mai raspndita
este hepatita de origine virala produsa de virusii A sau B.

Hernia este o afectiune produsa de iesirea unui viscer (intestin

etc.) din cavitatile naturale ale organismului, sub nvelisurile
corpului, sau trecerea unui viscer dintr-o cavitate ntr-alta.
(Exemplu: n cazul herniei diafragmice are loc trecerea
viscerelor din abdomen n cavitatea toracica).

Plantele medicinale utilizate n tratamente sunt: sunatoarea,

anghinarea, sulfina, cicoarea, crusinul, isopul, mesteacanul,
musetelul, papadia, porumbul, rostopasca, schinelul,
armurariul.

Plantele utilizate n tratamente: troscot, cretisoara, traista

ciobanului, ovaz.
a) -Tratament dupa abatele Sebastian Kneipp

a) -Tratament cu ceai de anghinare

Se prepara o infuzie din 2 lingurite de frunze la 500 ml de apa
clocotita. Ceaiul se ndulceste cu miere de albine. Se bea o cana
de ceai pe stomacul gol, dimineata, dupa care se sta culcat pe
partea dreapta 30 de minute n repaus. Restul de ceai se bea n
cursul unei zile, cu o ora naintea meselor

La copii se recomanda a se face zilnic o baie de ovaz si

aplicarea de comprese reci pna la vindecare.
Tot Kneipp recomanda pentru a vindeca o hernie de curnd
aparuta sa se frece locul bolnav cu untura de vulpe si un
plasture de pacura.

b) -Tratament cu ceai de armurariu

b) -Tratament cu ceai de troscot

Infuzia se prepara cu 3 lingurite de fructe zdrobite la 500 ml de

apa clocotita. Prima cana de ceai se va bea dimineata pe
stomacul gol, dupa care se va sta n repaus 30 de minute, culcat
pe partea dreapta. A doua cana de ceai se va bea fragmentat,
dupa mesele principale. Cura dureaza 15 zile, cu o pauza de
doua saptamni.

Pentru bai locale si cataplasme se va utiliza un decoct preparat

din 3 linguri de planta la cana cu apa clocotita.
138. Herpes

Atentie! Se va face tratamentul cu precautie, deoarece poate

avea efecte secundare pentru pacientii hipertensivi.

Herpesul reprezinta a afectiune cutanata acuta virala care apare

sub forma unei eruptii cu vezicule mici transparente, adesea
grupate pe un fond rosu. Localizarea herpesului se face n
general n jurul gurii si a nasului sau n zona genitala.

c) -Tratament cu ceai de sunatoare

Fitoterapia se face cu: brustur, salvie, coada calului, sovrv.

Infuzia se obtine dintr-o lingurita de planta oparita cu 250 ml de

apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

Tratamentul se face prin comprese si badijonari.

a) -Tratament cu ceai de brusture

d) -Tratament cu ceai dupa reteta:

-Sulfina -50 g
-Cimbrisor -50 g
-Coada soricelului -30 g
-Rostopasca -20 g
-Sunatoare -50 g
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de amestec vegetal oparit cu
250 ml de apa clocotita. Zilnic, se beau 2 cani de ceai cald,
ndulcit cu miere de albine.

Decoctul se prepara din 4 linguri de radacini maruntite fierte cu

300 ml de apa.
Se pun comprese reci sau se fac tamponari de mai multe ori pe
zi.
b) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:

e) -Tratament cu ceai din trifoiste de balta

-Sovrv (planta fara radacini) - 60 g

-Coada calului (planta fara radacini) - 60 g
- Frunze de pir - 60 g
- Frunze de salvie - 60 g
-Fumarita (planta fara radacini) - 60 g

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi. Acest ceai stimuleaza
functiile ficatului si este indicat n tratarea hepatitei epidemice.

Se iau 5 linguri din amestecul vegetal si se fierb 2 minute n

1000 ml de apa. Se lasa la infuzat 10-15 minute. Se beau 4 cani
de ceai pe zi, ntre mese.

Fitoterapie curs
139. Hipercolesterolemie
Hipercolesterolemia reprezinta o crestere peste limitele normale
a cantitatii de colesterol n snge (normal: 1,2 1,8 g la litru).
Cresterea cantitatii de colesterol n snge duce la depozitarea de
grasimi pe peretii interiori ai arterelor, ceea ce provoaca
marirea presiunii arteriale si de aici apar accidentele cerebrale
sau coronariene.
Plantele medicinale recomandate n tratamente sunt: patlagina,
anghinarea, mesteacanul.
a) -Tratament cu ceai de anghinare
Se prepara o infuzie din 2 lingurite de planta la 500 ml de apa
clocotita. Se bea dimineata, pe stomacul gol, o cana de ceai,
dupa care se sta n repaus culcat pe partea dreapta 30 de minute.
Restul de ceai se va bea cu 30 de minute nainte meselor
principale. Se fac cure de 20-30 de zile, cu 30 de zile pauza.
b) -Tratament cu ceai de patlagina
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi.
c) -Arcadie Percek recomanda ceaiul dupa formula
-Frunze cu radacini de sapunarita -10 g
-Flori de galbenele -10 g
-Radacini de brusture -20 g
-Cozi de cirese -30 g
-Frunze sau radacini de cocoare salbatica -20 g
-Pastai uscate de fasole
-20 g
-Grul potrnichii -20 g
-Vulturica -20 g
-Frunze de anghinare -20 g
-Frunze de cretusca -20 g
Ceaiul se obtine din 4 linguri de amestec vegetal bine maruntit
si omogenizat, fierte timp de 3 minute n 1000 ml de apa. Se
lasa la infuzat 15 minute. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi. Acest
ceai are rolul de a diminua cantitatea de colesterol din snge.
140. Hiperhidroza (transpiratie excesiva)
Hiperhidroza reprezinta o afectiune manifestata printr-o
transpiratie anormal de abundenta, localizata pe mini, pe
picioare etc. sau este generalizata.
Plantele medicinale utilizate terapeutic sunt: stejarul, nucul,
coada calului, salvia, pirul.
a) -Tratament cu ceai de nuc
Ceaiul se prepara din 50-100 g de frunze de nuc maruntite,
oparite cu 3-4 litri de apa clocotita. Se fac bai de mini sau de
picioare n fiecare seara.

64
Decoctul se prepara din 3 lingurite de coaja pisata care se fierbe
n 250 ml de apa. Se fac zilnic, nainte de culcare, bai de mini
sau de picioare.
c) -Tratament cu ceai dupa reteta:
- Frunze de nuc - 90 g
- Frunze de salvie - 30 g
- Coada calului -90 g
- Rizomi de pir -90 g
Decoctul se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogenizat care se fierbe 15 minute, la foc potolit,
n 250 ml de apa. Se beau 1-3 cani de ceai pe zi.
141. Hipertensiune arteriala
Hipertensiunea reprezinta o afectiune treca-toare sau
permanenta, care consta n cresterea tensiunii arteriale peste
valorile normale. Cifrele normale ale tensiunii arteriale sunt:
maxima 15/ adica 150 mm coloana de mercur si minima
9/adica 90 mm coloana de mercur. Peste aceste limite apare
hipertensiunea arteriala care se datoreaza unor factori
complecsi de natura nervoasa, vasculara, renala, glandulara etc.
Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicale: vsc,
troscot, pir, isop, mesteacan, odolean, porumbar, sulfina, talpagstei, paducel, patlagina, traista ciobanului.
a) -Tratament cu frunze de vsc
Se lasa peste noapte (cca 8 ore) la macerat 2 lingurite de frunze
de vsc n 500 ml de apa rece. Dupa filtrare, maceratul se
ndulceste si se bea n cursul unei zile. Se fac cure de 10 zile si
se vor controla zilnic valorile tensiunii arteriale. n caz de
aritmii se ntrerupe tratamentul.
Se poate utiliza si praful de frunze maruntite n cantitate de 1-2
vrfuri de cutit pe zi.
b) -Tratament cu ceai de isop
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi, ndulcit cu miere de
albine.
c) -Tratament cu ceai de paducel
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Ceaiul se bea n cursul unei zile
d) -Tratament cu macerat dupa reteta:
-Flori de paducel -10 g
-Frunze de vsc -10 g
-Usturoi pisat -10 g
Se iau 2 lingurite din amestecul de mai sus si se lasa la macerat
n 500 ml de apa timp de 8 ore. Se beau 2 cani pe zi.

b) -Tratament cu ceai de stejar

e) -Tratament cu ceai de usturoi

Fitoterapie curs
Se piseaza 80 g de usturoi si se opareste cu 250 ml de apa
clocotita. Se tine la fiert timp de un minut. Se consuma ntr-o
zi. Se fac cure de 30 de zile.
f) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
-Muguri florali de portocal amar -75g
-Frunze de menta dulce -75 g
-Flori de levantica -75 g
-Frunze de maslin -75 g
-Cretusca (planta fara radacina) -150 g

65
3)
a ambelor aparate de la 1 si 2;
4)
din cauza unor leziuni a centrului auditiv din bolul temporal
al scoartei cerebrale.
Planta medicinala utilizata este salvia.
144. Hipocalcemie

Ceaiul se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal bine

maruntit si omogenizat n 250 ml de apa clocotita. Se lasa la
infuzat 5-10 minute. Se bea, seara, nainte de culcare, o cana de
ceai cald.

Hipocalcemia este o afectiune care consta n scaderea calciului

din snge sub limitele normale. Ea apare n insuficienta
paratiroidiana, tetanie, rahitism, nefrita, scorbut etc. Se trateaza
cu ceaiuri de: maces, catina, ciubotica cucului, roinita si cu bai
tonifiante cu ceai de frunze de nuc.

g)-Tratament cu ceai dupa reteta:

145. Hipotensiune

- Flori de arnica -15g

-Flori si frunze de sunatoare -45g
- Flori de coada soricelului -45g

Hipotensiunea este o afectiune care se manifesta prin scaderea

tensiunii arteriale sub limite: maxima nu depaseste
10 (adica 100 mm coloana de mercur) si minima 6,5 (adica 65
mm coloana de mercur). Se manifesta prin puls slab, extremitati
reci, vertijuri, palpitatii, lesinuri si tulburari de vedere.

Ceaiul se prepara din 3 lingurite luate din amestecul vegetal

peste care se toarna 500 ml de apa clocotita si se lasa sa stea 1
minut. Se beau 2-3 cani de ceai cald zilnic.

Fitoterapia recomanda urmatoarele

rozmarin, salvie, menta dulce, vsc.

plante

medicinale:

142. Hipertiroidism
a) -Tratament cu ceai de rozmarin
Hipertiroidismul apare ca o hiperfunctie a glandei tiroide si
duce la tulburari importante cu slabire (boala Basedow).
Tratamentele se fac cu ceaiuri si bai.

Infuzia se prepara din 10-12 g de frunze de rozmarin la 250 ml

de apa clocotita. Se mai utilizeaza n tratament si tinctura cu
10% planta n 100 ml de alcool de 700. Se fac cure de 30 de
zile, prin administrarea de 20-40 picaturi pe zi.

a) -Tratament cu bai cu extract din ace de pin

b) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
La o baie se vor utiliza 150 g extract de ace de pin.
Baia se va face la 36-380C si va dura 15-20 minute. Se fac cure
de 15 zile, de 3-4 ori pe an, cu pauze ntre ele.
b) -Tratament cu ceai sedativ -Plafar
Infuzia se prepara din 2 lingurite de plante la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 1-2 cani de ceai pe zi din care una, seara,
nainte de culcare.

-Frunze de rozmarin -150 g

-Frunze de salvie -150 g
-Frunze de menta dulce -75g
Din amestecul vegetal bine omogenizat se ia o lingura si se
fierbe un minut n 250 ml de apa. Se lasa la infuzat 10-15
minute. Se beau dimineata si seara cte o cana de ceai ndulcit
cu miere de rozmarin.
89

143. Hipoacuzie
Hipoacuzia reprezinta o afectiune care consta n scaderea
acuitatii auditive. Poate fi partiala sau totala si apare din motive
diferite:
1)
cauzata de o leziune a aparatului de transmitere a sunetului
(urechea externa si medie) ;
2)
a aparatului de perceptie (urechea interna, lezarea nervului
auditiv);

Fitoterapie curs
c) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:

66
3-icter hemolitic aparut n urma unui proces de hemoliza n
organism.

- Flori de galbenele - 30 g
- Frunze de urzica - 30 g
- Flori de paducel - 30 g
- Vsc alb - 30 g

Fitoterapia apeleaza la tratamente cu rostopasca.

Peste trei lingurite de vsc alb se toarna 750 ml de apa rece si

se lasa la macerat 8 ore. Din restul de plante se face o infuzie
din 3 lingurite de amestec la 750 ml de apa clocotita. Dupa o
infuzare de 5 minute se amesteca cu maceratul si se filtreaza.
Se beau zilnic 3 cani de ceai cald.

148. Ihtioza

Se prepara o infuzie dintr-o jumatate de lingurita de planta la

250 ml de apa clocotita. Se bea n cursul unei zile.

Ihtioza reprezinta o inflamatie cutanata caracterizata printr-o

ngrosare difuza si generalizata a pielii, ceea ce i da un aspect
uscat si rugos, amintind de solzii de peste. Ea se dezvolta
progresiv de la nastere.

d) -Tratament cu ceai dupa reteta:

- Vsc alb - 40 g
- Coada soricelului - 40 g
- Frunze de rozmarin - 40 g
- Flori de paducel - 40 g
Se iau trei lingurite de vsc alb, se toarna peste ele 750 ml de
apa rece si se lasa la macerat 8 ore. Din amestecul de plante al
retetei se face o infuzie din 3 lingurite de amestec la 750 ml de
apa clocotita. Dupa o infuzare de 5 minute se amesteca cu
maceratul si se filtreaza. Se beau zilnic 3 cani de ceai cald.

Ca tratament se recomanda ungerea de doua ori pe zi a zonei

afectate cu ulei de catina.
149. Impetigo (Pecingine)
Impetigo este o inflamatie cutanata superficiala, contagioasa,
cauzata de germeni piogeni (stafilococi sau streptococi) ,
caracterizata prin pustule care au tendinta extensiva si care se
acopera de cruste groase galbui.
Plantele medicinale utile n tratamente sunt: rostopasca, salvia,
menta, rozmarinul, trei frati patati, musetelul, nalba.

146. Hipotiroidism
a) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
Hipotiroidismul este o boala caracterizata prin insuficienta
glandei tiroide. Ea duce la tulburari de crestere. Se recomanda a
se consuma: ovaz si alge.
Este contraindicat a se consuma : mustar si ridichi negre.
Tratamentul se face cu un decoct preparat dintr-o parte
laminariu sau iarba de mare (alge) la 10 parti de apa, lasate la
macerat 4 ore si apoi fierte si filtrate sau decoct cu o lingurita
de plante la 250 ml de apa. Se fierbe 5 minute. Se beau 4 cani
pe zi.
147. Icter (galbinare)
Icterul este o coloratie galbena a tegumenelor si a mucoaselor
datorata impregnarii tesuturilor cu pigmenti biliari. Principalele
cauze sunt afectarea celulelor hepatice (icterul din hepatite,
ciroze, unele intoxicatii), obstructia cailor biliare extrahepatice,
distrugerea masiva a globulelor rosii (hemoliza). n popor
aceasta afectiune se numeste galbinare.
Exista trei forme de icter:
1-icter hepatic datorat unor leziuni ale ficatului, provocate de
infectii (icter epidemic, febra galbena, intoxicatii cu arsen
fosfor, alcool etc) -sau procese tumorale (cancer hepatic sau
metastaze hepatice ale altor tumori) ;
2-icter mecanic produs prin
nchiderea cailor biliare, de
calculi, cancer etc.;

- Frunze de salvie -120 g

- Frunze de menta dulce -60g
- Frunze de rozmarin - 120 g
-Lamita (planta fara radacina)-120 g
-Flori de trei frati patati - 30 g
- Urzica moarta alba - 60 g
Din amestecul vegetal bine maruntit si omogenizat se iau 4
linguri care se oparesc cu 1000 ml de apa. Se lasa la infuzat 15
minute. Se beau 4 cani de ceai pe zi, ntre mese, n cure de 30
de zile. Se fac 4 cure pe an, cu pauze ntre ele de 2 luni.
b) -Tratament cu capsule Maurice Messgu si Michel
Bontemps recomanda a se lua:
-la prnz si seara, nainte de a mnca: 2 capsule de complex
ADN + multiaminoacizi;
-la prnz si seara, n timpul
ADN+vitaminele A si D.

mesei, 2 capsule

de

c) -Tratament cu rostopasca
Infuzia se prepara dintr-o jumatate de lingurita de planta la 250
ml de apa clocotita. Ceaiul se bea n cursul unei zile. Ca
unguent se utilizeaza un preparat din 30 g de pulbere de planta,
15 g de lanolina si 10 picaturi de acid fenic. Se pun pansamente
care se schimba la 1-3 zile.
Nota ! Nu se vor utiliza crme dect pe baza de extracte
vegetale din musetel sau nalba.

Fitoterapie curs

67
Se iau 6-8 linguri pe zi. Cura este de 40 de zile.

150. Impotenta (sexuala)

f) -Tratament cu macerat din brnca-ursului
Impotenta sexuala reprezinta imposibilitatea ndeplinirii n mod
normal a actului sexual.
Plantele medicinale utilizate n fitoterapie sunt: ginseng,
scortisoara, ienuper, pin, hamei, cimbru, rozmarin.

Maceratul se prepara din 50 g de frunze, fructe si radacini din

brnca-ursului puse la macerat 24 de ore n 1000 ml de apa. Se
beau 80-100 ml nainte de mese.
151. Inapetenta

a) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:

-Frunze de cimbru -120 g
-Frunze de cimbrisor - 60 g
-Frunze de cimbru de gradina- 30 g
-Frunze de rozmarin - 60 g
-Frunze de frag - 60 g
-Frunze de menta piperata - 60 g

Inapetenta reprezinta diminuare a apetitului, de pierdere a

poftei de mncare.
Fitoterapia se bazeaza pe urmatoarele plante medicinale:
angelica, cimbru, urzica, obligeana, busuioc, cimbru, gentiana.
a) -Tratament cu ceai de urzica

Din amestecul vegetal de mai sus se va lua o lingura care se va

fierbe timp de un minut n 250 ml de apa. Se infuzeaza 10-15
minute.

Infuzia se prepara prin fierberea timp de un minut a 1-2

lingurite de planta n 250 ml de apa. se consuma 1-2 cani de
ceai pe zi.

Acest ceai va va nlocui cafeaua.

b) -Tratament cu ceai de obligeana

b) -Tratament cu ginseng

Decoctul se prepara prin fierberea timp de 5 minute a unei

lingurite de rizomi zdrobiti cu 250 ml de apa. Se bea n cursul
unei zile, nainte de mese.

Regele plantelor medicinale, ginsengul este cel mai bun tonic

al organismului.
Se recomanda a se lua doze mici, zilnic ntr-o perioada lunga de
timp. Tratamentul cu ginseng tonifica organismul, stimuleaza
activitatea plamnilor si a splinei, hraneste fluidele vitale,
echilibraza energiile interne, ridica nivelul energetic n
meridiane, sustine imunitatea, intensifica circulatia cerebrala,
ncetineste procesul de mbatrnire.
c) -Tratament cu pulbere din coarne de cerb
Este unul din cele mai folosite n farmacopeea chineza. Pentru a
avea eficienta maxima, cornul de cerb se taie cnd este tnar,
plin de snge si cu hormoni. n combinatie ci ginsengul,
pulberea din corn de cerb este un adevarat elixir sexual.
d) -Tratament cu ceai de coacaz negru
Infuzia se prepara din 2 lingurite de frunze la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 3 cani de ceai pe zi, n cure de 5-6 luni.
e) -Tratament cu ceai conform retetei
-Asudu calului (planta fara radacini) -5 g
- Tuberculi de bujorei - 5g
-Inflorescente de morcovi de cmp - 5g
-Tuberculi de poroinic - 5g
-Planta si semninte de schinduf - 5 g
- Radacina de telina - 5g
- Frunze de priboi - 5g
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de plante bine maruntite si
omogenizate n 250 ml de apa, ceaiul fierbndu-se un minut.

Se poate utiliza si tinctura preparata din 20 de planta, macerata

8 zile n 100 ml de alcool. Se iau 20 de picaturi nainte de
mesele principale.
c) -Tratament cu ceai dupa formula:
-Frunze de cimbru -30 g
-Seminte de fenicul -30 g
-Radacini de gentiana -30 g
- Frunze de trifoiste de balta -30 g
-Frunze de busuioc -30 g
-Seminte de chimen -30 g
-Fumarita (planta fara radacina) -60 g
Din amestecul vegetal se iau 2 lingurite la o cana de apa
clocotita. se va infuza 10-15 minute. Se beau 2 cani de ceai pe
zi, una nainte de prnz si alta nainte de cina.
d) -Tratament cu capsule
Se vor administra n timpul meselor principale 2 capsule de
angelica, iar dupa fiecare masa principala 2 capsule de
complex-protide.
152. Indigestie
Indigestia reprezinta o tulburare gastro-intestinala trecatoare
tradusa printr-o senzatie de jena, greutate epigastrica, nsotita
de greturi si varsaturi.
n tratamente se vor utiliza urmatoarele plante medicinale:
menta, musetelul, angelica, busuiocul, maghiranul.

Fitoterapie curs

68

a) -Tratament cu ceai de menta

c) -Tratarea inflamatiei cavitatii bucale
Infuzia se prepara din1-2 lingurite la 250 ml de apa clocotita.
Se beau 1-2 cani pe zi, cu nghitituri mici. Ca antivomitiv ceaiul
se bea rece.
b) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Frunze de busuioc -60 g
-Flori de musetel -60 g
-Frunze de maghiran -60 g
-Frunze de menta -60 g
-Frunze de verbina mirositoare - 30 g
Ceaiul se prepara din 2 lingurite luate din amestecul vegetal
bine maruntit si omogenizat la 250 ml de apa clocotita. Se pot
face cure de 21-30 de zile.
Pentru ca infuzia sa fie mai eficienta, se recomanda a se lua si o
capsula de angelica.

Se va face cu ceai de sclipeti preparat prin fierberea n 250 ml

de apa, 5-10 minute, a unei lingurite de radacini maruntite. Din
doua n doua ore se clateste gura cu acest ceai si se va face
gargara prelungita.
d) -Tratarea inflamatiei mucoasei cavitatii bucale Vezi
Gingivita .
155. Insolatie
Insolatia reprezinta o consecinta a unei expuneri prelungite la
razele soarelui. Pot aparea arsuri cutanate n regiunile
descoperite ale corpului, o conjunctivita grava si alterari
retiniene, asociate cu febra si iritatie meningiala (cefalee,
varsaturi etc.). n functie de afectiunea contactata se va aplica
tratamentul.
156. Insomnie

153. Infectie
Infectia reprezinta o invadare a organismului uman de un agent
strain viu (bacterie, virus, ciuperca, parazit) capabil sa se
multiplice local, precum si modificarile patologice rezultate.
Infectia apare prin: contact direct, apa, alimente, insecte etc.
Plantele medicinale utilizate n tratamente sunt: afinul,
albastrelele, busuiocul, ciubotica-cucului, coada calului, coada
soricelului, dudul, ienuperul, levantica, musetelul, nalba mare,
nucul, plamnarica, plopul negru, porumbarul, scaiul vnat,
socul, sulfina, traista ciobanului, trei frati patati, zmeurul.
n general, tratarea infectiilor a fost prezentata n subcapitolele
anterioare si anume:
a) infectia urinara -Cistita (51);
b) infectia oculara - Blefarita (37) si Conjunc-tivita (60);
c) infectia intestinala -Colita (59)
d) -infectia cailor respiratorii Guturai (127-128).

Insomnia este o afectiune manifestata prin imposibilitatea sau

dificultatea de a adormi.
Fitoterapia apeleaza la calitatile specifice ale plantelor
urmatoare: hamei, maghiran, odolean, salcie, sulfina, tei,
levantica.
a) -Tratament cu conuri de hamei
ntr-un saculet de tifon se pun conuri de hamei. nainte de
culcare, saculetul cu conuri de hamei se aseaza lnga perna
pacientului.
b) -Tratament cu ceai de levantica
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi, din care una nainte de
culcare.
c) -Tratament cu capsule

154. Inflamatie
Inflamatia reprezinta un ansamblu al reactiilor care se produc n
organism ca raspuns la actiunea iritanta sau perturbatoare creata
de diversi factori (microorganisme patogene, agenti fizici sau
chimici) . Semnele specifice sunt febra, durerea, roseata si
tumefactia.
a) -Tratarea inflamatiei ochilor (conjunctivita)
De mai multe ori pe zi se va pulveriza n ochi apa de albastrele.
Apa de albastrele se obtine prin distilarea florilor proaspete de
albastrele.

Dimineata si la prnz, dupa mese, se iau: o capsula de musetel

mare, o capsula de tei, o capsula de sulfina.
d) -Tratament cu ceai de tei
Ceaiul se prepara din 1-2 lingurite de flori de tei oparite cu 250
ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi din care una
nainte de culcare.
e) -Tratament cu flori de levantica

b) -Tratarea inflamatiei anusului

ntr-un saculet din tifon se pun flori de levantica. nainte de

somn se aseaza saculetul cu flori de levantica lnga perna
bolnavului.

Se va face cu baie de sezut n care se va adauga ceaiul obtinut

din fierberea timp de 10 minute a doua mini de coada calului
ntr-un litru de apa..

f) -Tratament cu ceai dupa reteta:

-Radacina de valeriana - 45 g
- Radacina de angelica - 45 g

Fitoterapie curs

69

- Frunze de menta - 30 g
- Frunze de trifoiste - 30 g

-Conuri de hamei -15 g

-Fructe de paducel -50 g

Din amestecul vegetal maruntit si omogenizat se ia o lingurita

care se va fierbe timp de 5-10 minute, n 250 ml de apa. Pentru
a trata insomnia asociata cu afectiuni ale stomacului si ale
vezicii biliare se beau zilnic 1-2 cani de ceai cald.

Se ia o lingurita din amestecul vegetal peste care se toarna 250

ml de apa clocotita si se infuzeaza 5-10 minute.

g) -Tratament cu ceai dupa reteta:

b) -Tratament cu ceai din coada calului

-Radacini de valeriana -30g

-Radacini de ciuboticacucului - 7,5 g
-Flori de ciubotica-cucului -15 g
-Scoarta de radacina de dracila -15 g
- Frunze de maghiran -30g

Se prepara un decoct dintr-o lingurita de planta la 250 ml de

apa. Se bea ceaiul n cursul unei zile.

Din amestecul vegetal maruntit si omogenizat se va lua lua o

lingurita si se va fierbe n 250 ml de apa timp de 5-10 minute.
Se beau zilnic 1-2 cani de ceai cald, nghititura cu nghititura.
Este indicat ca acest ceai sa fie utilizat n tratarea insomniilor
asociate cu dureri de cap, seara.

Se bea zilnic o cana de ceai cald, nghititura cu nghititura.

c) -Tratament cu ceai din osuliepurelui

Decoctul se prepara prin fierberea la foc moale a 4 linguri de
radacina din osul-iepurelui n 1000 ml de apa, timp de 30de
minute. Se beau 3-4 cani de ceai pe zi.
B - Insuficienta coronariana

157. Insuficienta

Este caracterizata prin dezechilibrul absolut sau relativ ntre

aportul de snge oxigenat si nevoile miocardului, datorate unei
strmtorari organice sau spasmotice a coronarelor, care pot
determina crizele de angina pectorala, sindromul intermediar si
infarctul micocardic.

Insuficienta reprezinta starea deficitara a unui organ sau a unei

glande care nu mai este capabil(a) sa-si ndeplineasca functiile
n mod normal.

Se fac tratamente cu urmatoarele plante medicinale: ghimpe,

rostopasca, paducel, talpa gstei, levantica, hamei, coada
soricelului, valeriana, menta.

A - Insuficienta cardiaca

a) -Tratament cu ceai de ghimpe

Este o stare patologica n care inima nu poate face fata

necesitatilor de snge ale organismului, nici cnd acesta este n
repaus.

Decoctul se prepara din 2 lingurite de frunze de ghimpe la 250

ml de apa.. Se beau 2 cani de ceai pe zi. Ceaiul este recomandat
n tratamente caci el evita trombozele n infarct.

Insuficienta cardiaca poate fi tratata cu ceaiuri de: paducel,

traista ciobanului, hrean.

b) -Tratament cu ceai de rostopasca

Nota ! n timpul tratamentului se va ntrerupe total consumul de

alcool, tutun si cafea.

a) -Tratament cu ceai de paducel

Infuzia se obtine dintr-o lingurita de flori sau de fructe oparite
cu 250 ml de apa. Se bea fractionat n cursul unei zile.
b) - Tratament cu ceai din traista ciobanului
Infuzia se obtine dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi.

Infuzia se prepara dintr-o jumatate de lingurita de planta n 250

ml de apa clocotita. Se bea din 3 n 3 ore, cte o lingura de ceai.
Rostopasca este un excelent vasodilatator coronarian.
c) -Tratament cu ceai de paducel
Infuzia se obtine dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita.
Ceaiul se bea n timpul crizei, sau preventiv n cursul unei zile.
C - Insuficiente vitaminice

Insuficienta cardiaca poate provoca acumulare de lichid n

plamni, rinichi, picioare, acumulare numita edem.
Simptomul principal al afectiunii este tusea frecventa.
Tratamentul se face cu ceaiuri din : hamei, paducel, unguras,
coada calului, mesteacan, dovleac, urzica, patlagina, maces.

Apar ca urmare fie a unei alimentatii lipsite de vitamine, fie a

unor tulburari de resorbtie n organism.
Tratamentul se face prin alimentatie corepunzatoare si prin
ceaiuri de: catina, paducel, urzica, maces.

Pentru tratarea edemului propunem urmatoarele:

a) -Tratament cu ceai de paducel
a) -Maria Treben recomanda ceaiul dupa formula:
-Unguras -15 g

Fitoterapie curs

70

Se prepara o infuzie cu o lingura de fructe de paducel la o cana

de apa clocotita. Se bea n cursul unei zile,din care 1/3 seara
nainte de culcare.

Intoxicatiile pot fi: alimentare, cu alcoole metilic, oxid de

carbon, cu alcaloizi, saruri metalice, gaze, substante chimice
etc.

b) -Tratament cu ceai de catina

Plantele medicinale utilizate n tratamente sunt: fasolea,

mesteacanul, cicoarea, osul-iepurelui, pirul, porumbarul, trei
frati patati, stejarul.

Decoctul se obtine din 1-2 lingurite de fructe zdrobite n 250 ml

de apa. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

a) -Tratament cu ceai de stejar

c) -Tratament cu ceai de urzici
Infuzia se prepara din 2 lingurite de frunze oparite cu 250 ml de
apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
d) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Fructe de macese -80 g
-Fructe de catina alba -80 g
Infuzia se prepara din 2 lingurite de fructe zdrobite la 250 ml de
apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

Acest tratament se recomanda n intoxicatii cu: saruri de metale

toxice (plumb, cupru, staniu) si cu alcaloizi.
Decoctul se prepara din 2 lingurite de scoarta de stejar
maruntita, fiarta cu 250 ml de apa la foc moale. Se bea n cursul
unei zile.
b) -Tratament cu ceai de teci de fasole
Este un exceptional depurativ. Decoctul se obtine din 3 linguri
de teci maruntite n 750 ml de apa care se fierb 20 de minute la
foc moale. Se beau 3 cani de ceai pe zi n trei reprize.

D - Insuficienta galactogena
c) -Tratament cu ceai de mesteacan
Apare ca o disfunctie la glandele mamare ale lauzei
caracterizata printr-o secretie scazuta de lapte.
Ceaiurile care stimuleaza secretia glandelor mamare sunt de:
anason, chimion, coriandru, fenicul, busuioc, soc, maghiran.

Infuzia se prepara din 4 lingurite de frunze de mesteacan

maruntite n 250 ml de apa clocotita. Dupa strecurare se adauga
un vrf de cutit de bicarbonat de sodiu si se lasa n repaus 6 ore.
Se bea o cana de ceai pe zi.

a) -Tratament cu ceai de busuioc

d) -Ceai depurativ de primavara, dupa reteta:

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta oparita cu 250 ml

de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
b) -Tratament cu ceai din fructe de anason

- Ciubotica-cucului - 50 g
-Mladite de soc -50 g
-Frunze de urzici -15 g
-Radacini de papadie -15 g

Infuzia se prepara dintr-o jumatate de fructe zdrobite n 250 ml

de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

Ceaiul se prepara din 1-2 lingurite din amestecul vegetal la 250

ml de apa clocotita. Se beau 1-2 cani pe zi.

c) -Tratament cu ceai de soc

e) -Tratament cu ceai de urzici

Infuzia se obtine din 2 lingurite de flori de soc oparite cu 250

ml de apa clocotita. Se beau zilnic 3 cani de ceai.

Infuzia se prepara din 2 lingurite de frunze de urzici oparite cu

250 ml de apa clocotita. Se beau 3-4 cani de ceai pe zi.

Nota ! Pentru a opri secretia de lapte n asa-zisa furie a

laptelui, se va consuma ceaiul antigalactogog, dupa reteta
urmatoare:

159. Ipohondrie

- Frunze de nuc - 30 g
- Frunze de salvie - 60 g
- Conuri de hamei - 60 g
Din amestecul vegetal se ia o lingura de plante care se va infuza
cu 250 ml de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi, una
dimineata si una seara.
158. Intoxicatie
Intoxicatia reprezinta un ansamblu de tulburari produse de o
substanta toxica (otrava) prin actiunea sa asupra organismului.

Ipohondria este o manifestare a unor persoane care si nchipuie

ca sunt bolnave si reprezinta, adesea, o perturbare reala a
sanatatii acestora care poate fi de natura nevrotica.
Bolnavul nchipuit este greu de suportat de ceilalti si n afara
unui tratament specific indicat de un medic, noi indicam a se
bea ceaiul preparat dupa reteta:
-Radacina de valeriana -30 g
-Radacini si tulpini de cicoare -30 g
-Frunze de roinita -30 g
-Frunze de menta -30 g
-Frunze de virnant -30 g

Fitoterapie curs
Ceaiul se prepara din 3 lingurite de amestec vegetal bine
maruntit si omogenizat care se fierbe timp de 5-10 minute n
750 ml de apa, la un foc moale. Se beau 3 cani de ceai pe zi.
160. Isterie
Isteria este o nevroza caracterizata printr-o exteriorizare
exploziva a unor tulburari de ordin emotional sau afectiv, sub
forma unor diferite simptome functionale (dureri, paralizii,
convulsii, contracturi) simulnd o afectiuiune organica, nsotite
de tulburari psihice (catalepsie, halucinatii, angoase etc.) si
susceptibile sa dispara sau sa se prepete sub influenta sugestiei.
Nevroza isterica cere un tratament specific de lunga durata sub
ngrijirea unui medic specialist. Un tratament cu ceai poate fi
cel conform retetei:

71
b) -Gingseng
Ofera nu numai un complex mare de vitamine si minerale, dar
persoanelor n vrsta le permite mbunatatirea tonusului, fiind
un energizant, le creste rezistenta la boli si la efort, le reduce
oboseala si le mbunatateste performantele sexuale.
Consumul de gingseng conform indicatiilor medicului de
specialitate reprezinta un excelent medicament si afordisiac,
mbunatateste memoria, creste atentia si puterea de concentrare
si previne procesul de mbatrnire.
Medicii chinezi afrima ca moartea omului sub vrsta de 100 de
ani este prematura.

- Radacini de valeriana - 30 g
- Rizomi de gentiana - 30 g
- Frunze de rotungioara - 30 g
- Flori si frunze de levantica - 30 g
- Frunze de roinita - 30 g
- Frunze de virnant - 30 g

c) -Ceaiul de frasin Se beau 2-3 cani de ceai pe zi dintr-o

infuzie preparata cu 2 lingurite de frunze de frasin la 250 ml de
apa clocotita. Este un ceai care ncetineste procesul de
mbatrnire.

Ceaiul se prepara din 3 lingurite de amestec vegetal n 750 ml

de apa, fierte 5-10 minute. Se beau 3 cani de ceai pe zi.

Mncati minim un mar pe zi. El este un adevarat elixir al

sanatatii care pastreaza vigoare fiintei umane si previne
arterioscleroza si infarctul.

d) -Marul

161. mbatrnirea
mbatrnirea aduce nu numai schimbari importante n primul
rnd afectnd fizic si psihic fiinta umana, dar si prin producerea
unor modificari structurale n functionarea sistemelor si
subsistemelor care fac sa functioneze organismul. Pentru a se
evita si ncetini procesul de mbatrnire, profilactic va
recomandam:

e) -Ceaiurile de odolean, sunatoare si galbenele previn

cancerul, depresiile psihice si insomnia, conservnd tineretea.
f)-Consumati multe fructe (mere, alune, caise, citrice, smochine
etc.) si legume (morcovi, telina, varza, spanac, ceapa, usturoi)
care avnd multe vitamine si minerale sunt adevarate
medicamente care ncetinesc procesul de mbatrnire.

A evita pe ct posibil stresurile. Viata linistita si armonioasa

mpiedica mbatrnirea timpurie.
Cumpatarea este recomandata n tot ceea ce faceti si mai ales
n mncare si bautura. La naintarea n vrsta, dar si la tinerete,
este indicat ca omul sa mannce de 3-4 ori pe zi, iar seara sa ia
masa pna la ora 20, iar alimentatia sa fie simpla si usoara. O
atentie deosebita se va acorda consumului de: oua, grasimi,
dulciuri, mncaruri grele si alcool.
Activitatea fizica si intelectuala va continua chiar si la vrste
naintate caci functionnd si fiind supus la efort, organismul ia
masuri de ntretinere, pastrndu-se astfel vigoarea si forta.
Zilnic, pe lnga munca fizica si intelectuala, va recomandam
plimbari n mijlocul naturii. Este necesar sa se duca o viata
rationala si sa nu se uitie ca omul are nevoie si de odihna si de
relaxare.

162. ntepaturi de insecte

Sanatatea trebuie controlata de 1-2 ori pe an, iar eventualele

boli aparute sa se trateze cu cea mai mare atentie.
Sa se consume multe vitamine.
Longevitatea se poate realiza si prin mijloace fitoterapice.

b) -Cu frunze zdrobite de: patlagina, coacaz negru, soc,

busuioc, salvie, pelin, se pot trata toate ntepaturile de insecte,
cu rezultate foarte bune.

a) -Ceaiul de angelica
Are reuputatia de a prelungi viata. Va recomandam a bea 3 cesti
de ceai pe zi dintr-un decoct din radacini, rizomi si tulpini
tinere de angelica, pregatit din 10-20 g la 1000 ml de apa.

La ntepaturile de insecte apar sindromuri specifice prin

mecanism toxic sau alergic cu manifestari ca: stari de rau,
tumefactii la locul ntepaturii, prurit local sau generalizat,
urticarie etc.
Fitoterapia utilizeaza urmatoarle plante medicinale: pelinul,
cimbrul, salvia, coacazul negru, varza, socul, patlagina,
busuiocul, ceapa, hameiul, menta, levantica etc.
a) -Tratament cu frunze de varza
Pe locul ntepaturii se aplica o frunza de varza zdrobita cu sucul
mustind.

c) -Se freaca locul ntepaturii cu o foaie de ceapa sau cu un

tampon cu suc de lamie.
d) -Se tamponeaza locul ntepaturii cu ulei de menta sau cu
levantica + alcool.

Fitoterapie curs
e) -Se freaca locul ntepaturii sau se aplica comprese cu decot
de pelin, infuzie de cimbru sau tinctura de salvie.

72
a) -Tratament cu ceai de stejar

163. Lactatie -vezi Insuficienta galactogena

Decoctul se prepara din 2 lingurite de scoarta maruntita n 250

ml de apa. Se bea n cursul unei zile.

164. Laringita

b) -Tratament cu ceai dupa reteta:

Laringita este o inflamatie acuta sau cronica a laringelui.

Aceasta afectiune este, adesea, nsotita sau asociata cu boii ale
cailor respiratorii.

- Seminte de fenicul - 25 g
-Flori de nalba de padure - 25 g
-Muguri florali de trandafir - 25 g
- Frunze de cimbrisor - 25 g

Plantele medicinale recomandate n fitoterapie sunt: patlagina,

arnica, feniculul, izma, macul de cmp, muschiul de piatra,
lumnarica, nalba mare, podbalul, sulfina.
a) -Tratament cu ceai din petale de mac de cmp
Infuzia se obtine dintr-o lingura de flori la 250 ml de apa
clocotita. Se bea fractionat n cursul unei zile. Se poate face si
gargara cu ceaiul cald.
b) -Tratament cu ceai de arnica
Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori de arnica la 250 ml de
apa clocotita. Se va face gargara cu ceai fierbinte, din 3-4
ore n 3-4 ore.
c)-Tratament cu inhalatii din plante medicinale, dupa reteta:
-Flori de musetel -50 g
-Levantica -50 g
-Frunze de cimbru -50 g
-Frunze de rozmarin -50 g
-Frunze de cimbrisor -50 g

Ceaiul se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal la 250 ml

de apa clocotita.
Se va infuza 5-10 minute. Se va bea,seara nainte de masa, 1
cana de ceai.
c) -Tratament cu capsule
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se lua
dimineata si la prnz nainte de masa masa 2 capsule de crusin,
2 capsule de papadie, 2 capsule de pir.
166. Leucemie
Leucemia este o maladie neuplazica, acuta sau cronica,
provocata de proliferarea anormala, de obicei intensa a
leucocitelor si celulelor de origine din maduva osoasa. Se
nsoteste de regula cu alterari cantitative si calitative ale
leucocitelor din sngele periferic. Este o maladie foarte grava.
Plantele medicinale recomandate n tratamente sunt: coada
soricelului, urzica, dragaica, pelinul, socul, galebenelele,
rostopasca, sunatoarea, papadia.
a) -Se recomanda a se bea suc din radacina de nalba de padure.

Din amestecul vegetal se iau 2 linguri si se va face o infuzie cu

1000 ml de apa clocotita. Cu acest ceai se vor face inhalatii
dimineata si seara.

b) -Se indica a se bea decoct din boabe de gru, porumb, ovaz,

secara, mei.

d) -Tratarea raguselilor cu ceai dupa reteta:

c) -Tratament cu ceai dupa reteta:

-Frunze de podbal -50 g

-Radacini de nalba -50 g
-Flori de lumnarica -50 g

-Ventrilica -20 g
-Dragaica -25 g
-Coada soricelului -25 g
-Pelin -20 g
-Mladite de soc -30 g
-Flori de galbenele -30 g
-Rostopasca -30 g
-Urzica -30 g
-Sunatoare -15 g
-Radacini de papadie -15 g
-Barba popii -25 g

Infuzia se face din 2 linguri de amestec vegetal la 250 ml de

apa clocotita. Se bea din acest ceai cte o lingura din ora n ora.
165. Laxativ
Laxativ este un medicament care provoaca scaunul.
Plantele recomandate sunt: coada-racului, frasinul, galbenelele,
murul, rachitanul, stejarul, urzica moarta, trei frati patati.
Pulberi laxativ-purgative sunt: coaja de crusin, frunze de frasin,
radacina de cicoare, fenicul, radacina de lemn dulce.

Din amestecul vegetal se va lua o lingurita la 250 ml de apa.

Ceaiul se va fierbe un minut si se va infuza 5-10 minute. Se
beau 4-5 cani de ceai pe zi.
167. Leucoree

Sebastian Kneipp recomanda ca din aceste plante sa se ia zilnic

cte un vrf de cutit cu putina apa.

Leucoreea reprezinta o scurgere din vagin. Ea poate proveni

dintr-o secretie exagerata a glandelor vulvovaginale sau poate

Fitoterapie curs

73

avea o cauza patologica (infectie bacteriana sau trichomonas,

iritatie mecanica).

Afectiunea este frecvent n relatie cu reumatismul sau cu

leziunile de disc vertebral.

Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale: coada

soricelului, frasinul, galbenelele, murul, nucul, rachitanul,
stejarul, trei frati patati, urzica moarta, musetelul.

Plantele medicinale utilizate n tratamente sunt sunatoarea si

ienuparul.
Bolnavul nu este capabil sa munceasca si cteva zile va sta la
pat.

a) -Tratament cu ceai de musetel

a) -Tratament cu ceai de sunatoare
Ceaiul se prepara dintr-o lingura de flori de musetel oparite cu
1000 ml de apa clocotita. Se fac spalaturi vaginale cu ceaiul
caldut.

Se pun comprese n regiunea lombara cu ceai preparat din 2-3

linguri de planta la 250 ml de apa clocotita.

b) -Tratament cu ceai dupa reteta:

b) -Tratament cu ceai din ienuper

-Traista ciobanului -120 g

- Urzica moarta alba - 120 g

Se pun comprese n regiunea lombara cu un ceai preparat din

20-30 g de plante la 1000 ml de apa clocotita.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita din amestecul vegetal la 250

ml de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi, ntr-o cura de
5 zile.

c) -Tratament cu ceai dupa reteta:

c) - Tratament cu ceai din frunze de nuc

Infuzia se prepara din 4 linguri de frunze maruntite la 250 ml
de apa clocotita. se fac doua spalaturi vaginale pe zi.

-Flori de paducel -100 g

-Flori si frunze de brustur -100 g
-Flori si frunze de brosteasca -100 g
- Frunze proaspete de urzica -100 g
-O ceapa mare data pe razatoare

d) -Tratament cu ceai de galbenele

Ceaiul se prepara din 4 linguri din amestecul vegetal oparit n

1000 ml de apa clocotita. se lasa la infuzat 30-60 de minute. Se
pun comprese calde n regiunea lombara cu acest ceai.

Infuzia se prepara din 2-3 linguri de flori la 250 ml de apa

clocotita. Se va dilua ceaiul pna la 1000 ml cu apa fiarta si se
vor face doua spalaturi si irigatii pe zi.

173. Lupus

e) -Tratament cu ceai dupa formula:

- Flori de urzica moarta alba - 60 g
- Cretisoara - 60 g
-Radacini de valeriana - 40 g
- Frunze de roinita - 40 g
Ceaiul se prepara din 3 lingurite din amestecul vegetal maruntit
si omogenizat fierte n 750 ml de apa, timp de 5-10 minute. Se
beau 3 cani de ceai cald pe zi.
168. Leziuni ulceroase la sni

Leziunea rosiatica, ca un fluture de o parte si de alta a nasului,

care n prima faza poate fi tratata cu spalaturi, comprese si
cataplasme cu planta coada calului.
Decoctul se prepara din 100 g de planta la un litru de apa.
174. Mastita
Mastita reprezinta o afectiune inflamatorie a glandelor mamare.
Fitoterapia se face cu traista ciobanului si patrunjel.
a) -Tratament cu ceai de patrunjel

Se vor trata cu alifie de galbenele.

Decoctul se prepara din 50 g de radacini de patrunjel rase al

1000 ml de apa. se pun comprese si apoi se aplica frunze de
patrunjel zdrobite.

169. Litiaza biliara vezi Calcul

b) -Tratament cu ceai din traista ciobanului

170. Litiaza urinara vezi Calcul

Infuzia se prepara din 2 lingurite de planta la 250 ml de apa

clocotita.

171. Lovituri vezi

Contuzii

175. Matreata vezi Pitiriazis

172. Lumbago

176. Melancolie

Lumbago reprezinta o durere vie care apare brusc n regiunea

lombara deseori dupa un efort si poate fi provocata si de
umezeala, frig si curent.

Este o psihoza caracterizata printr-o stare de depresie puternica,

de tristete profunda, cu semnificatii de durere morala si se
manifesta ca un delir de culpabilitate, de ruina fizica si psihica,

Fitoterapie curs

74

de damnatie si angoasa. Persoanele bolnave au tendinta de

suicid.

Tratamentul se face aplicnd comprese pe zona occipitala cu

bitter suedez.

Plantele medicinale recomandate n tratamente sunt cerentelul

si obligeana.

180. Menopauza vezi Climacteriu

181. Menstruatie

a) -Tratament cu ceai de cerentel

Decoctul se prepara dintr-o lingura de rizomi zdrobiti la 250 ml
de apa. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
b) -Tratament cu ceai de obligeana
Decoctul se face prin fierberea timp de 5 minute a 2 lingurite de
rizomi zdrobiti n 250 ml de apa. Ceaiul se va bea n cursul unei
zile.
177. Melena
Melena reprezinta o evacuare prin anus de snge negru digerat,
cteodata pur, cteodata amestecat cu fecale si care iau un
aspect negru.
Afectiunea arata ca exista o hemoragie gastro-intestinala nainte
de colon.
Sngerarile situate mai jos (n rect) sunt nsotite de evacuare de
snge rosu.
Fitoterapia recomanda n tratamente stejarul.
Decoctul se prepara din 2 lingurite de scoarta de stejar bine
maruntite fierte n 250 ml de apa. Se bea ceaiul n cursul unei
zile.
178. Memorie
La multi oameni, mai ales la cei cu o vrsta naintata, are loc o
calcifiere, mai mult sau mai putin accentuata a vaselor sanguine
cerebrale. Prin aceasta se va produce o afectare specifica a
memoriei.
Maria Treben recomanda un ceai de plante cu actiune tonifianta
asupra creierului:
-Ventrilica -20 g
-Rizomi de obligeana -20 g
-Roinita -20 g
-Rozmarin -20 g
-Flori de paducel -20 g
-Pelin -20 g
Ceaiul se obtine din 3 lingurite de amestec vegetal bine
maruntit si omogenizat care se fierbe 5-10 minute la foc moale,
n 750 ml de apa. Se beau 3 cani de ceai cald pe zi.

Reprezinta sngerarea periodica (ciclul) provenita din uterul

femeii, de la pubertate pna la menopauza. n problemele
medicale legate de menstruatie, plantele medicinale utilizate n
tratamente sunt: cerentelul, coada racului, coada soricelului,
frasinul, salvia.
A - Tratamente n amenoree
La femeile sanatoase care au raporturi sexuale normale, absenta
menstruatiei (amenoree) indica sarcina. Sunt cazuri cnd
menstruatia este absenta mai multe luni fara nsa ca femeia sa
fie nsarcinata. Pentru asemenea cazuri se folosesc n fitoterapie
veninarita si vinantul.
a) -Tratament cu ceai dupa reteta:
- Veninarita -20 g
- Frunze de vinant -25 g
- Frunze de sena -25 g
- Seminte de fenicul -25 g
Ceaiul se prepara din 2 lingurite din amestecul vegetal peste
care se toarna 500 ml de apa clocotita si se infuzeaza 15-20 de
minute. Se bea acest ceai dimineata, pe stomacul gol, ntr-un
interval de o ora.
b) -Ca tratament pentru menstre insuficiente cantitativ sau
absente, recomandam ceaiul conform retetei:
- Frunze de rozmarin - 80 g
- Seminte de fenicul - 40 g
- Frunze de trifoiste de balta - 40 g
-Coada soricelului (planta fara radacina) - 40 g
Ceaiul se prepara din 2 linguri din
amestecul vegetal oparite cu 500 ml de apa clocotita. Se beau 2
cani de ceai pe zi: o cana dimineata, pe stomacul gol, a doua
cana se bea seara, la culcare.
c) -Tratamentul amenoreei dupa O.Bojor si M.Alexan
-Crusin -30 g
-Tintaura -10 g
-Coada soricelului -20 g
-Sunatoare -10 g
-Cimbru -20 g
-Fenicul -10 g

179. Meningita
Meningita reprezinta o inflamatie a menigelui. Ea poate fi:
cerebrala, spinala sau cerebrospinala, dupa cum inflamatia
afecteaza numai meningele encefalului, ale maduvei spinale sau
ale ntregului nevrox. Simptomele sindromului meningial sunt:
febra care creste rapid, tulburari motorii si psihice.

Infuzia se prepara din 2 lingurite de amestec cu 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2-3 ceaiuri calde pe zi.
Nota! Este recomandat consumul de salata verde si de papadie.
B
-Tratamente n cazul unor menstre prea

Fitoterapie curs

75

abundente si pe o perioada prea mare (hipermenoree)

Pacienta se va adresa obligatoriu la
un medic de specialitate. Tratamentele se
fac cu urmatoarele plante medicinale: urzica moarta alba, coada
calului, iarba neagra, hamei, nalba, traista ciobanului, troscot,
vsc alb, stejar.

- Virnant - 100 g
- Traista ciobanului - 20 g
- Frunze de rozmarin - 80 g
Ceaiul se prepara din 3 lingurite de amestec vegetal oparite cu
500 ml de apa clocotita. Se lasa ceaiul la infuzat 5-10 minute.
Se beau 3 cani de ceai cald pe zi.

a) -Tratament cu ceai dupa reteta:

b) -Tratament cu ceai de galbenele
-Troscot -50 g
-Traista ciobanului -50 g
-Coada calului-50 g

Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori de galbenele la 250 ml

de apa clocotita. Ceaiul se bea n cursul unei zile si calmeaza
durerile si regleaza ciclul.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de amestec vegetal bine

maruntit, oparit cu 250 ml de apa clocotita, ceaiul stnd la
infuzare 5 minute. Se beau 3 cani de ceai cald pe zi.

c) - Tratament cu ceai din traista ciobanului

b) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:

Este un ceai calmant si antihemoragic. Infuzia se obtine din 1-2

linguirte de planta la 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani
de ceai pe zi.

-Urzica moarta alba -80 g

-Flori de iarba neagra -80 g
-Conuri de hamei -40 g
-Flori de nalba de padure - 40 g
Ceaiul se prepara din 3 linguri din amestecul vegetal oparit cu
500 ml de apa clocotita, ceaiul stnd la infuzat 15 minute. Se
bea ceaiul n cursul unei zile.

d) -Tratament cu ceai de cerentel

Decoctul se prepara din 2 lingurite de radacini maruntite la 250
ml de apa. Se bea dimineata pe stomacul gol. Este un ceai
calmant si puternic antihemoragic.
182. Meteorism - vezi Balonare
183. Metrita

c) -Tratament cu capsule
Se vor lua 2 capsule de coada calului si 2 pastile de compelxstructural n timpul unei mese.
d) -Tratament cu ceai din frunze si flori de nalba de padure
Infuzia se prepara din 10 g plante la 250 ml de apa clocotita. Se
bea fractionat n cursul unei zile.
C - Menstre neregulate
Tratamentul urmareste reechilibrarea sistemului endocrin. Se
vor bea 2 cani de ceai pe zi preparat dupa reteta:

Metrita este o afectiune inflamatorie a uterului. Ea poate fi

localizata n: portiunea vaginala a uterului, n cervit, n
endometru sau n musculatura uterina.
Plantele medicinale utile n tratamente: porumbul, cerentelul,
coada racului, coada soricelului, galbenele, salvie, cretisoara.
a) -Tratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara din 2 lingurite de radacini maruntite la 250
ml de apa. Se bea dimineata pe stomacul gol.
b) -Tratament cu ceai de galbenele

- Frunze de salvie - 75 g
- Frunze de menta dulce - 75 g
- Frunze de urzica moarta alba-75 g
-Cretusca (planta fara radacini) - 75 g

Infuzia se preapra din 2 lingurite de flori la 250 ml de apa

clocotita. Ceaiul se va bea n cursul unei zile.

Ceaiul se prepara din 2 linguri din amestecul vegetal fiert timp

de 30 de minute n 500 ml de apa.

Se fac bai de sezut cu o infuzie din 2 linguri de planta la 250 ml

de apa clocotita.

Se recomanda a se lua nainte de fiecare masa 2 capsule de

fenicul.

d) -Tratament cu ceai de salvie

D - Tratarea menstruatiei dureroase

(dismenoree)

c) -Tratament cu coada soricelului

Se fac bai locale cu ceai preparat din 2 linguri de frunze la 1000

ml de apa clocotita.
184. Metroragii

Ciclul este nsotit de dureri cu aspect de colici.

a) -Tratament cu ceai dupa reteta:

Metroragia este o hemoragie uterina suferita n afara perioadei

menstruale.

Fitoterapie curs
Plantele utilizate n fitoterapie sunt: urzica, traista ciobanului,
rachitanul, coada calului, stejarul, hameiul, troscotul,
galbenelele, porumbul, frasinul, vscul.

76
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze de menta oparite
cu 250 ml de apa clocotita. Cu acest ceai se pun comprese pe
frunte.
c) -Comprese cu suc de lamie sau felii de lamie pe frunte

a) -Tratament cu ceai de urzica

d) -Tratament cu ceai dupa o reteta de O.Bojor si M.Alexan:
Infuzia se prepara din 2 lingurite de frunze oparite cu 250 ml de
apa clocotita. se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
b) -Tratament cu ceai din traista ciobanului
Infuzia se prepara din 2-3 linguri la 250 ml de apa clocotita. Se
beau 2-3 cani de ceai pe zi.

-Flori de tei -40 g

-Talpa-gstei -40 g
-Flori si frunze de paducel -10 g
-Frunze de roinita -10 g
Infuzia se prepara din 2 lingurite de amestec vegetal la 250 ml
de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

c) -Tratament cu ceai din coada calului

e) -Tratament dupa Vanga
Decoctul se obtine din 2 linguri de planta la 250 ml de apa. Se
beau 2 cani de ceai cald pe zi nainte de mese.
d) -Tratament cu ceai dupa o reteta de Ovidiu Bojor si Mircea
Alexan
- Coada soricelului - 20 g
- Traista ciobanului - 30 g
- Coada calului -10 g
- Troscot - 20 g
- Coaja de stejar - 10 g
- Conuri de hamei - 10 g
Decoctul se obtine prin fierbere 10 minute din 1-2 linguri din
amestecul vegetal 250 ml de apa. Se beau 1-2 cani de ceai pe zi,
nghititura cu nghititura.
e) -Tratament cu ceai dupa reteta:
- Flori de nalba de padure -40 g
- Conuri de hamei -40 g
-Flori de iarba neagra -80 g
-Urzica moarta alba -80 g
Ceaiul se prepara din 3 linguri din amestecul vegetal la 500 ml
de apa clocotita prin infuzare timp de 15 minute. Se beau 2 cani
de ceai pe zi.
185. Migrena
Migrena este o cefalee intensa, caracterizata prin dureri
paroxistice, localizate la o jumatate a capului, nsotita de
greturi, varsaturi si tulburari oculare.
Plantele medicinale recomandate n tratamente sunt: levantica,
musetelul, menta, iasomia, deditelul.
a) -Tratament cu ceai de levantica
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de flori de levantica aoparite
cu 250 ml de apa clocotita. Se beau 1-2 cani de ceai pe zi.

Se va spala capul cu decoct de patrunjel salbatic sau de cimbru.

186. Miocardita
Miocardita reprezinta o afectare
inflamatorie sau degerativa acuta sau
cronica, a miocardului avnd iverse
origini (infectii, tulburari metabolice,
substante chimice etc.).
Fitoterapia recomanda n
tratamente: paducelul, socul, arnica,
rozmarinul.
Tratament cu ceai dupa reteta:
- Frunze de rozmarin - 100 g
- Flori de arnica - 40 g
- Flori de soc negru - 40 g
Ceaiul se prepara diontr-o lingurita de amestec vegetal oparit cu
250 ml de apa clocotita si infuzat 5 minute. Se beau zilnic 2
cani de ceai cald, nghititura cu nghititura.
187. Miopie
Miopia este o afectiune a ochilor manifestata printr-o vedere
slaba la distanta. Defectul se trateaza prin purtare de ochelari si
fitoterapie cu: afin, telina. Se vor consuma: afine, legume,
polen, morcovi.
a) -Tratament cu ceai de afine
Se vor macera 8 ore 2 lingurite cu frunze de afin n 500 ml de
apa rece. Se va da maceratul n clocot si apoi se va bea. Se beau
2 cani de ceai / zi. Se poate prepara si un decoct din 1 lingurita
de fructe zdrobite n 250 ml de apa.
Decoctul se bea n cursul unei zile, nghititura cu nghititura.
b) -Tratament cu ceai de telina

b) -Tratament cu ceai de menta

Fitoterapie curs
Se prepara un decoct din 1 lingurita de radacina de telina rasa.
Se picura cteva picaturi n ochi sau se vor tampona pleoapele
cu vata mbibata n decoct.
188. Miros urt al gurii
Mirosul urt al gurii apare din motive diferite: carii, infectii n
nas, tulburari digestive, etc. Va recomandam pentru tratamente
urmatoarele plante medicinale: salvie, pelin, ienupar, menta,
trandafir.

77
Tratamentul pe care vi-l recomandam este de a se bea zilnic 2-3
cani de ceai din coada soricelului.
Infuzia se prepara din 2 lingurite de plante la 250 ml de apa
clocotita. Totodata se vor face spalaturi si bai de sezut cu un
ceai preparat din 2 linguri de plante la 250 ml de apa clocotita.
192. Narcotice

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta oparita cu 250 ml

de apa clocotita.

Narcoticele sunt substante care micsoreaza sau suprima

durerea, provocnd o stare de somnolenta sau somn profund:
Opiul, veronalul, cloralul, etc.; semintele de mac au proprietati
narcotice si se prescriu de catre medici de specialitate.
Fitoterapia recomanda calitatile narcotice ale semintelor de mac
si rostopasca.

b) -Gargara si clatirea gurii cu ceai de menta

193. Nasul

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de frunze de menta n 250

ml de apa clocotita.

Secretiile excesive de mucozitati reprezinta un fenomen care

nsoteste afectiunile nazale si ale cavitatii bucale.
Se recomanda a se face spalaturi si irigatii cu ceai de sapunarita
pentru a ameliora sau vindeca afectiunea. Decoctul se obtine
dintr-o lingurita de radacini de sapunarita n 250 ml de apa,
fierte 5-10 minute la foc mic. Cu acest ceai se vor face spalaturi
ale foselor nazale si ale gtului.

a) -Gargara si clatirea gurii cu ceai de salvie

c) -Tratament cu ceai dupa reteta:

-Lamita: -80 g
-Frunze de rozmarin: -80 g
-Frunze badian: -80 g
-Seminte fenicul: -80 g
-Frunze de menta: -80 g
-Petale trandafir: -80 g
Ceaiul se prepara din 5 linguri de amestec vegetal oparite cu
1000 ml de apa si infuzat 10-15 minute. Se beau 4 cani de ceai /
zi, n portii mici.
189. Miros urt al corpului
Multi oameni transpira puternic si au un miros urt al corpului.
Se stie ca blonzii au un miros aproape imperceptibil, pe cnd la
bruneti mirosul este mai puternic. n afara dusurilor si bailor
frecvente pe care vi le recomandam, se indica si urmatoarele
tratamente:

194. Nefrita
Nefrita reprezinta o inflamatie acuta sau cronica a rinichilor.
Ea poate fi cu lezarea glomerului (glomerulo nefrita), dar si a
tubului urinifer (tubulo nefrita). Aparitia nefritei este legata
de un proces infectios alergic, produs de streptococi, ca urmare
a unei angine streptococice sau a unei scarlatine, avnd un
caracter difuz, o interesare bilaterala si o evolutie acuta.
Plantele medicinale utilizate n tratamente sunt: mesteacanul,
levantica, cerentelul, salvia, teiul, musetelul.
Tratarea glomerulo-nefritei s-a facut la subcapitolul 124. n
general, la bolile de rinichi, va recomandam sa apelati la
sfaturile medicilor de specialitate.

a) -Spalarea zonelor urt mirositoare cu ceai de salvie

195. Negii (veruci)

Infuzia se obtine din 3 lingurite de frunze de salvie oparite cu

500 ml de apa clocotita.

Negii sunt formatiuni benigne, cu aspect tumoral, care apar n

urma proliferarii straturilor carnos si papilar ale pielii.

b) -Tratament cu ceai de tintaura

Infuzia se obtine din 3 lingurite de tintaura oparite cu 500 ml de
apa clocotita. Se lasa la infuzat 5 minute.

Negii (verucii) sunt localizati pe degete si pe mini, mai rar pe

fata si pe talpa piciorului. Au dimensiuni variabile si sunt
cauzati de un ultravirus. Fitoterapia utilizeaza urmatoarele
plante medicinale: rostopasca, volbura, iarba negilor.

Se beau 2 cani de ceai / zi, o cana dimineata si alta seara.

a) -Tratament cu iarba negilor

190. Mncarime vezi Urticarie

Decoctul se prepara din 2 lingurite de planta la 250 ml de apa.

Se pun cataplasme.

191. Mncarimi vaginale

b) -Tratament cu ceai de rostopasca
Pot aparea din cauze diferite:

Fitoterapie curs
Infuzia se obtine din 2 lingurite de planta cu 250 ml de apa
clocotita. Se pun comprese cu ceai. Se mai utilizeaza sucul
laptos al plantei aplicat direct pe negi.
c) -Tratament cu coaja de lamie
Se ia coaja de la doua lami si se macereaza 8 zile n 200 ml de
otet. Cu maceratul se fac badijonari, de doua ori pe zi.
d) -Tratament cu alifie de rostopasca
Alifia se prepara din: pulbere de rostopasca 30 g, lanolina 15 g,
vaselina 15 g, acid salicilic 0,5 g. Se ung negii cu aceasta
vaselina, de doua ori pe zi.
e) -Tratament cu suc de nuci verzi
Cu suc de coji de nuci verzi se fac frectii de 3 ori pe zi, timp de
3-4 zile.
196. Nervozitate
Nervozitatea reprezinta o stare de neliniste, care poate fi
organica sau psihica, fie asociate. La nervozitate se poate
adauga o epuizare sau o oboseala care provoaca o acutizare a
afectiunii.
Fitoterapia este recomandata, caci nu numai ca este extrem de
eficienta si calmeaza si reechilibreaza pacientul, dar nu
provoaca dependenta acestuia de un medicament, ca n situatia
terapiei cu medicamente sintetice.

78
d) Tratament cu ceai avnd reteta:
-Frunze de cimbru -40 g
-Radacini de pir -40 g
-Cretusca (planta fara radacini) -40 g
-Lamita (planta fara radacini) -80 g
Ceaiul se prepara din 5 linguri amestec vegetal fierte 2 minute
n 1000 ml de apa. Se lasa la infuzat 10-15 minute. Se beau 4
cani de ceai / zi, n cura de 15 zile.
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se lua
nainte de fiecare masa 2 capsule de frunze de coacaz negru,
care vor permite curatarea organismului de toxine si reziduri sii vor da vioiciune.
197. Nevralgii
Nevralgia este o durere survenita deseori sub forma de accese,
resimtita pe traiectul unui nerv senzitiv sau n teritoriul care i
corespunde.
A Nevralgia sciatica
Se manifesta prin dureri puternice, care pleaca din zona
lombara (sale) si coboara de-a lungul piciorului pna n calci
si degete. Tratamentele cu plantele medicinale recomanda:
iedera, piciorul cocosului, socul, mustarul negru, ulmul,
ienuparul, ceapa, deditelul.
a) -Tratament cu ceai de soc

Plantele medicinale recomandate sunt: menta, galbenelele,

hameiul, rozmarinul, murul, sunatoarea, valeriana, roinita,
trifoistea de apa, vscul, pirul, coacazul.
a) -Tratament cu ceai de vsc
Se ia o lingurita de vsc la 250 de ml de apa rece si se lasa 8 ore
la macerat. Se strecoara si se da n clocot cteva secunde. Este
un ceai recomandat copiilor cu simptome de nervozitate. Se bea
o cana de ceai / zi.

Infuzia se face din 2 lingurite de flori de soc oparite cu 250 ml

de apa clocotita. Se beau zilnic trei cani de ceai clad. Cu ceai de
soc se fac si bai la 37 0 C, timp de 15 minute. n apa la 37 0C se
adauga o infuzie din flori de soc preparata din 50 100 g de
plante la 300 ml de apa clocotita.
b) -Tratament cu ceai de deditel
Infuzia se prepara din 1 lingurita de plante la 250 ml de apa
clocotita. Se bea o cana de ceai / zi.

b) Tratament cu ceai dupa reteta:

c) -Frectii cu suc proaspat din piciorul cocosului
- Frunze de menta - 25 g
- Trifoiste de balta - 75 g
Ceaiul se prepara din 3 lingurite de amestec vegetal n 500 ml
de apa clocotita si infuzare 5-10 minute. Se beau zilnic 3 cani
de ceai cald.
c) -Tratament cu ceai dupa reteta:
- Radacini de valeriana - 60 g
- Trifoiste de balta - 80 g
- Frunze de menta - 60 g

Se freaca zona dureroasa de cteva ori pe zi cu acest suc.

d) -Tratament cu ceai de iedera
Decoctul se prepara din 2 lingurite de frunze maruntite tinute
mai nti n 250 ml de apa rece, apoi fierte timp de 15 minute la
un foc moale. Se beau 2 cani de ceai pe zi. Se fac bai, n cure de
21 de zile cu decoct preparat din 100 150 g de frunze de
iedera, fierte timp de 15 minute n 3000 ml de apa. Acest decoct
se pune n apa baii de 370 C.
B Nevralgia faciala

Se fierb 2 lingurite din amestecul vegetal n 500 ml apa, timp

de 5-10 minute. Se beau zilnic 1-2 cani de ceai cald, din care
una nainte de culcare.

Fitoterapie curs
Poate fi provocata de probleme dentare netratate sau exista o
tasare a vertebrelor cervicale, ori un blocaj la nivelul articulatiei
temporo-mandibulare.
Fitoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale n
tratamente: salcia, sunatoarea, musetelul, coada soricelului,
cimbrul, lumnarica.
a) - Tratament cu ceai de salcie
Decoctul se prepara din 20 40 g de coaja uscata de ramuri de
salcie de 3 ani la 1000 ml de apa. Se pun comprese si se beau 23 cani de ceai / zi.
b) -Tratament cu ceai de sunatoare
Se prepara o infuzie din 5 linguri de flori de sunatoare n 500
ml de apa clocotita. Se pun comprese calde.

79
Decoctul se prepara din 4-5 linguri de radacini maruntite de
tataneasa la 250 ml de apa.
D Nevralgia n trigemen
Durerile apar n zona nervului trigemen, adica pornind din zona
cutanata a fetei si o parte din pielea capului pna la crestet.
Fitoterapia se face cu: iedera, piciorul cocosului, soc, tataneasa,
ienupar, spnz. Vezi retetele si formele de tratament la A si
C.
E Nevralgia intercostala
Durerile, adesea violente, apar de-a lungul nervului intercostal.
Fitoterapia apeleaza la: iedera, soc, ienupar. Se fac tratamente
cu ceaiuri, comprese, cataplasme si frectii, ca la A, B, C si D.
198. Nevroza

c) -Comprese cu flori de musetel, lumnarica, coada soricelului,

cimbru, puse n saculet si aplicate calde n zona afectata Se
beau 4 cani de ceai / zi.
d) -Tratament cu ceai de urzici

Nevroza este o denumire cu caracter general data la o serie de

boli psihice si care apar ca urmare a unor suprasolicitari. Se
manifesta prin astenie, cefalee, insomnie, tulburari
neurovegetative, anxietate, iritabilitate, etc.

La dureri mari se spala fata si se frictioneaza cu infuzie calda

din urzici preparata din 2 lingurite de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se aplica apoi un saculet cu pedicuta. Se aplica
comprese cu bitter suedez si se ia de 3 ori / zi cte o lingurita de
bitter suedez.

Fitoterapia apeleaza la: cimbru, cimbrisor, odolean, paducel,

salvie, hamei, izma, sulfina, urzica moarta, marar, valeriana,
levantica, unguras.

e) -Tratament cu capsule

Nevroza cardiaca este o tulburare patologica functionala, fara

leziuni aparente si care se manifesta prin tulburari cardiace
(dureri precardiale, palpitatii, sufocari).

Se vor lua nainte de fiecare masa: o capsula de maghiran, o

capsula de musetel mare si se va bea o cana de ceai de busuioc.

A Tratarea nevrozei cardiace

a) -Tratament cu ceai de paducel

C Nevralgia cervico-brahiala
Durerile apar din regiunea cervicala si iradiaza pna la mna.
Unele nevralgii sunt reumatice, altele au cauze diverse, cum ar
fi: luxatii ale umarului, fracturi ale claviculei, hernii de disc
nalte, traumatisme, etc.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de plante la 250 ml de apa

clocotita. Se bea treptat n cursul uni zile. Regleaza tulburarile
de natura nervoasa ale inimii.
b) -Tratament cu ceai din laba gstii

Fitoterapia acestor nevralgii apeleaza la ceaiuri, comprese,

cataplasme si frectii din iedera, piciorul cocosului, soc,
tataneasa, ienupar.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2 cani de ceia / zi, din care una seara, nainte
de culcare. Cura este de 7 zile si de repeta de 6-7 ori pe an.

a) -Frectii cu suc proaspat din piciorul cocosului

c) -Tratament cu ceai calmant Plafar

Se fac 2-3 frectii / zi n zona afectata.

Infuzia se prepara din 1 lingurita amestec vegetal la 250 ml de

apa clocotita. Se bea o cana de ceai seara, nainte de culcare.

b) -Tratament cu ceai de soc

B Tratarea nevrozelor cu ecou asupra ntregului organism
Infuzia se obtine din 2 lingurite de flori de soc oparite cu 250
ml de apa clocotita. Se beau 3 cani de ceai calde / zi. Se pun
comprese cu infuzie preparata din 30 g de flori de soc n 1000
ml de apa clocotita.

Profilactic, pentru tratarea insomniilor se iau urmatoarele

masuri:
-se elimina obiceiul de a abuza de: cafea, tutun, alcool;

c) -Frectii cu ulei 1% si alcool din fructe de ienupar

d) Comprese cu ceai de tataneasa

-masa de seara va fi simpla, usoara si se va lua pna la ora

20,00;

Fitoterapie curs
-se elimina factorii de disconfort: zgomot, lumina, aer viciat,
frig, caldura pre mare, etc.;
-se elimina factorii de disconfort psihic: certuri n familie,
probleme cu vecinii, necazuri la serviciu, etc.

80
c) -Tratament cu ceai de soc
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de plante oparite cu 250 ml
de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai / zi.
d) -Tratament cu ceai dupa reteta:

a) -Tratament cu ceai de levantica

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de plante la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 1-2 cani de ceai / zi.
b) -Tratament cu ceai de maghiran

- Coaja de crusin - 75 g
- Flori de soc - 45 g
- Frunze de mesteacan - 60 g

Infuzia se obtine dintr-o lingurita de plante n 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai / zi.

Decoctul se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal cu 250

ml de apa. Se beau 2-3 cani de ceai / zi, nendulcite, ntre mese.
Cura este de 30 45 de zile, cu o pauza egala cu numarul
zilelor de cura.

c) -Tratament cu ceai de hamei

e) -Tratament cu ceai dupa reteta:

Infuzia se prepara dintr-o lingura de conuri de hamei zdrobite la

250 ml de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi. Atentie !
Un saculet cu conuri de hamei se poate plasa lnga perna
pacientului. Ele au un efect benefic, eliminnd insomnia.

- Fucus - 25 g
- Sunatoare - 50 g
- Coada soricelului -50 g

d) -Tratament cu ceai de tei

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de flori de tei la 250 ml de
apa clocotita. Se beau 3 cani de ceai / zi.
e) -Tratament cu ceai de marar
Decoctul se obtine dintr-o lingurita de seminte de marar la 250
ml de apa. Se bea seara, nainte de culcare o cana de ceai.
Infuzia se prepara din partea aeriana a plantei, si anume: se iau
2 lingurite de plante si se oparesc cu 250 ml de apa clocotita. Se
bea o cana de ceai, seara, nainte de culcare.
199. Obezitate
Obezitatea reprezinta o acumulare excesiva, mai mult sau mai
putin generalizata, de tesut adipos, ceea ce duce la o crestere a
greutatii peste valorile normale stabilite n functie de
conformatie, vrsta, sex, etc. Obezitatea poate fi de origine
exogena, prin supraalimentatie, sau endogena, prin tulburari
metabolice endocrine. Plantele medicinale utilizate n tratarea
obezitatii sunt: crusinul, papadia, socul, urzica, porumbul, osul
iepurelui, ulmul.
Profilactic se va combate abuzul alimentelor si sedentarismul.
Exista cure alimentare care au o eficienta mare n tratarea
obezitatii.
a) -Tratament cu ceai de papadie
Infuzia se prepara din 2 lingurite de plante oparite cu 250 ml de
apa clocotita. Se beau 2-3 ceaiuri / zi. Se recomanda consumul
de frunze tinere de papadie sub forma de salata.

Ceaiul se prepara prin oparirea cu 250 ml de apa clocotita a o

lingurita de amestec vegetal. Ceaiul se infuzeaza 5 10 minute.
Se beau zilnic 2 cani de ceai, nghititura cu nghititura.
f) -Tratament cu crusin
n fiecare dimineata se va lua un vrf de cutit de pulbere de
crusin.
201. Oboseala cronica
Oboseala cronica apare din cauze diferite si va fi tratata cu
atentie, prin fitoterapie cu ceaiuri, comprese si bai relaxante. Se
va aplica si o alimentatie n care se va consuma: orz, ovaz,
fasole verde, usturoi, ceapa, multe legume si fructe.
Plantele medicinale utilizate in tratamente sunt: izma, hameiul,
salvia, cimbrul, cimbrisorul, mararul, maghiranul, busuiocul,
isopul, scortisoara, cuisoarele, etc.
a) -Tratament cu ceai de urzica
Infuzia se obtine din 1-2 lingurite de frunze de urzica uscate la
250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai / zi.
b) -Tratament cu ceai de menta
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de frunze oparite cu 250 ml
de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi.
c) -Tratament cu ceai de izma si de hamei

b) -Consumarea a cteva frunze de ulm

Ceaiul se prepara din 1-2 lingurite de frunze de izma si 2-3

lingurite de conuri de hamei zdrobite, oparite cu 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

Frunzele verzi de ulm au calitatea de a potoli senzatia de

foame.

d) -Tratamente cu bai relaxante din foi de dafin, cu decoct din

frunze de nuc etc. vor fi expuse la un capitol general al cartii.

Fitoterapie curs

81

201. Ochi obositi

205. Oxiuraza
Oboseala oculara poate fi provocata de munca intensa, lumina
necorespunzatoare, vedere proasta sau ochelari prost calibrati.
Pentru tratament va veti adresa unui medic de specialitate.
Daca se constata ca este vorba de o oboseala normala sau
carente din organism de oligoelemente va veti trata cu o
alimentatie bogata n oligoelemente si totodata veti lua nainte
de mesele
principale: 2 pastile de complex magneziu
+ vitamina D, iar n timpul meselor 2 pastile de complex
structural.
202. Oligomenoree -Vezi Menstruatie

Oxiuraza este o boala provocata de oxiuri, care traiesc n

intestinul uman. Femelele ies afara, prin anus, si, dupa ce depun
un numar mare de oua pe piele, mor. Acest fenomen da o
senzatie de mncarime n jurul anusului, care mpiedica
pacientul sa doarma si-l va face agitat.
Tratamentul se face cu ceaiuri si cu bai, utiliznd urmatoarele
plante medicinale: crusin, pelin, afin, sapunarita, usturoi.
a) -Bai locale cu usturoi pisat
Se iau 80 g de usturoi pisat si se oparesc cu 500 ml de apa
clocotita. Se fac bai de sezut.

203. Oligurie
b) -Tratament cu pulbere de pelin
Este o afectiune care consta n diminuarea cantitatii de urina
emisa n 24 de ore. Poate aparea chiar suprimarea debitului
urinar (anurie). Sunt indicate a se consuma: mere, cirese, prune,
grapefruit.
Tratamentele recomanda ceaiuri diuretice cu albastrele, anason,
anghinare, brustur, cozi de cirese sau de visine, coada calului,
ienupar, izma, maces, mesteacan, papadie, pelin, pir, pin, trei
frati patati, soc, ceai vnat, etc.
Vezi si capitolul Diureza (86).

Se iau zilnic 2-3 g de pulbere de pelin, n amestec cu miere de

albine, dimineata pe stomacul gol.
c) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Coaja de crusin -40 g
-Pelin -40 g
Decoctul se prepara lund doua lingurite de amestec vegetal la
o cana si jumatate de apa. Se bea dimineata, pe stomacul gol.

204. Otita
d) -Bai locale cu ceai de pelin
Otita apare ca un proces inflamator, si anume:
1. n urechea externa -se prezinta sub forma unei inflamatii a
tegumentului
conductului auditiv extern, fie sub forma unei eczeme acute sau
cronice. n conductul auditiv extern pot aparea furunculi si
pacientul are dureri puternice.
2. n casa timpanului -otita medie apare ca o inflamatie acuta
sau cornica. Inflamatia poate fi supuranta sau nesupuranta. Este
determinata de infectii din vecinatate, de regula din nas si gt.
Tratamentele se fac cu urmatoarele plante medicinale: crin alb,
musetel, coada calului, galbenele, dragaica, lamie.
a) -Tratament cu suc de lamie

Infuzia se prepara din 20 30 g de plante la 1000 ml de apa

clocotita. Cu acest ceai se fac bai de sezut si clisme cu ceaiul de
mai sus, sau la care se mai adauga si musetel (n cantitati la
jumatate fata de pelin).
e) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
- Pelin - 50 g
- Flori de musetel - 5g
- Scoarta de crusin - 5g
- Vetrice - 10 g
Se fierb 2 lingurite din amestecul vegetal cu 500 ml de apa,
timp de 5-10 minute. Se bea timp de 4-5 zile, dimineata si
seara, cte o cana de ceai cald.

Se mbiba o mesa cu suc de lamie si se introduce n ureche.

206. Paloare
b) -Tratament cu macerat din flori de crin alb
Maceratul se obtine din: o parte flori de crin alb n 2 parti ulei,
lasat timp de 8 zile la macerat. Tratamentul consta n
introducerea n conductul auditiv a ctorva picaturi caldute.
c) -Tratament cu infuzie de musetel
Se pun cteva picaturi de infuzie de musetel n ureche, se sterge
usor zona si apoi se unge cu alifie de coada calului, alifie de
dragaica sau galbenele, pe conductul auditiv, ca sa calmeze
durerile, mncarimea si sa protejeze pielea.

Paloarea nu este o boala, dar poate fi un simptom ca un individ

se va mbolnavi grav. Se indica imediat un consult medical
serios. Se recomanda o dieta cu legume si fructe si a se bea ceai
de urzici. Infuzia se obtine din 3 lingurite de plante peste care
se toarna 500 ml de apa clocotita si se lasa la infuzat 5-10
minute. Se beau 3-4 cani de ceai pe zi, n cura de 60 de zile.
207. Palpitatii
Emotiile puternice, enervarea sau orice stari psihice deosebite
pot provoca palpitatii, de fapt actioneaza asupra modificarii

Fitoterapie curs

82

ritmului cardiac normal, iar pacientul percepe fenomenul ca pe

o senzatie extrem de neplacuta. Plantele medicinale care sunt
recomandate n fitoterapie sunt: valeriana, coada soricelului,
roinita, busuiocul, menta, maghiranul.

Vinul obtinut se da ntr-un clocot si se va utiliza caldut n

tratament. Degetul sau degetele afectate se tin n vin cald timp
de 30-60 minute. Se aplica pe degete, local, praf de creta si se
bandajeaza.

a) -Tratament cu ceai dupa reteta:

209. Pancreatita

- Coada soricelului - 100 g

- Radacina de valeriana - 30 g
- Frunze de roinita - 30 g

Pancreatita reprezinta o inflamatie a pancreasului.

Fitoterapia apeleaza la urmatoarele plante medicinale: anason,
lichen de piatra.

Ceaiul se prepara din 3 lingurite amestec vegetal bine maruntit

si omogenizat, fiert 5-10 minute n 750 ml de apa, la un foc
moale.

a) -Tratament cu ceai de anason

Se beau 3 cani de ceai cald / zi. Acest ceai are o actiune

linistitoare si deconectanta.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de fructe pisate oparite cu

250 ml de apa clocotita. Ceaiul se infuzeaza timp de 15-20 de
minute. Se bea ceaiul ntr-o zi, fractionat n trei reprize, naintea
meselor principale.

b) -Tratament cu ceai dupa reteta:

b) -Tratament cu ceai din lichen de piatra
-Frunze de busuioc -40 g
-Coada soricelului -40 g
-Frunze de maghiran -80 g
-Muguri florali de portocal amar -40g
-Frunze de menta -40 g
Ceaiul se prepara din 2 linguri de amestec vegetal oparite cu
500 ml de apa clocotita. Se va infuza ceaiul 10-15 minute. Se
beau 2-3 cani de ceai / zi, cte o cana dupa mesele principale.
c) -Tratament cu capsule
Se vor lua nainte de dejun si de cina cte o capsula de paducel
si dupa aceleasi mese o capsula de sulfina.
208. Panaritiu
Panaritiul este o infectie a unuia sau a mai multor degete,
localizata n special n jurul unghiilor, de multe ori cu caracter
purulent. Fitoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale
n tratament: musetel, galbenele, usturoi, patrunjel, nalba, soc,
sunatoare, dragaica.
a) -Tratament cu bai fierbinti de musetel
Infuzia de musetel se obtine din 5 lingurite de flori de musetel
oparite cu 250 ml de apa clocotita. Baile fierbinti se fac cu acest
ceai timp de 20-30 de minute. Se pune un bandaj cu argila alba,
dupa ce s-a uns zona afectata cu alifie de galbenele.

Ceaiul se prepara prin fierberea unei lingurite de plante, 5

minute n 250 ml
de apa. Se adauga un vrf de cutit de bicarbonat si se lasa n
repaos. Se beau 3 cani de ceai rece / zi.
210. Paralizie
Paralizia reprezinta pierderea totala a miscarii n interiorul unui
muschi sau segment din corp.
Fitoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale: ghiocei,
dumbravnic, iarba grasa, deditel, floarea Pastelui, varza.
a) -Tratament cu ceai de ghiocei
Decoctul se prepara dintr-o lingurita de plante (frunze, flori,
bulbi) la 250 ml de apa. Se bea 1 cana de ceai / zi.
Se fac zilnic bai cu apa de 370 C n care se introduc 3-4 litri de
decoct din 50-100 g de plante.
b) -Tratament cu ceai de dumbravnic
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de frunze oparite cu 250 ml
de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi.
Tratamentele se fac si cu comprese si bai:
1. Comprese se pun comprese calde n zona afectata, de 2 ori
pe zi, cu un decoct din 2 linguri de plante la 1000 ml de apa.
2. Bai se prepara un decoct cu 50-100 g de plante la 3-4 l de
apa, pentru a se introduce n baie.

b) -Tratament cu ceai preparat dupa urmatoarea reteta:

c) -Tratament cu ceai de iarba grasa
-Patrunjel de cmp -50 g
-Nalba mare (alba) -50 g
-Radacini de feriga -50 g
-Flori de soc -50 g
Se amesteca bine plantele si se maruntesc. Se iau 15 g din
amestecul si se macereaza 8 ore n 500 ml de vin (de obicei se
lasa peste noapte la macerat).

Se pun comprese calde de 2 ori pe zi n zona paralizata cu

decoct din 100 g de frunze n 2-3 l de apa.
Pentru bai se prepara un decoct cu 150-200 g de frunze n 3-4
litri de apa. Se face o baie pe zi.
d) -Tratament cu floarea Pastelui

Fitoterapie curs
Se prepara un macerat cu o mna de floarea Pastelui n 1000 ml
de otet. Se pune o compresa timp de 5-10 minute n zona
bolnava.
e) -Tratament cu ceai de deditel
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de plante la 250 ml de apa
clocotita. Se bea 1 cana de ceai / zi. Acest ceai poate fi utilizat
si n comprese.

83
c) -Tratament cu ceapa
Se taie marunt 2 cepe de arbagic, de marime potrivita si se
fierb, la foc domol, cu 200 ml de lapte timp de 15 minute. Dupa
filtrare si racire se va ndulci cu miere.
Administrarea se va face astfel:
1) -Pentru adulti si copii mari se beau 3-4 pahare, de 1-2 ori
pe saptamna, timp de doua saptamni

211. Paraziti intestinali

2) -La copii de 9-12 ani li se dau 3 lingurite, seara
Bolile digestive parazitare sunt provocate de: limbrici
(Ascaridoza), oxiuri (Oxiuroza), tricocefali (Tricocefaloza) si
tenie (Teniaza).

3) - La copii de 6-9 ani li se dau 2 lingurite, seara

4) -La copii mai mici de 3 ani li se va face o clisma, seara

Pentru tratamente n Ascaridoza, n Oxiuroza.

d) -Tratament cu ceai de usturoi si miere
A Tratamente n tricocefaloza
Este o afectiune provocata de patrunderea n organism a unor
viermi rotunzi numiti tricocefali, care se localizeaza n cecum,
mai rar n colon si apendice. Tratamentul se face cu ceaiuri de:
cimbru, cimbrisor si schinduf.

ntr-un vas de ceramica sau emailat se pun: o parte usturoi pisat

si doua parti apa. Se fierbe la foc domol pna ajunge volumul la
50%. Se strecoara, se raceste si se ndulceste cu miere. Se
administreaza ca si laptele cu ceapa si miere.
212. Parkinson

a) -Tratament cu ceai de cimbru

Infuzia se prepara din 2 lingurite de frunze de cimbru de
gradina (sau cimbrisor) la 250 ml de apa clocotita. Se beau 2
cani de ceai / zi.
b) -Tratament cu schinduf
Semintele de schinduf sunt utilizate n tratament sub forma de
extrs fluid, tinctura, sirop si pulbere.
B Tratamente n teniaza
Teniaza este o boala provocata de diferite specii de viermi
parazitari, n forma de panglica. Este parazitat intestinul subtire,
teniile fixndu-se cu ventuzele de mucoasa peretilor, unde
traiesc ctiva ani.
Pacientii si pierd pofta de mncare, au greturi, simt o
slabiciune accentuata, saliveaza mult, au dureri de cap si
ameteli.
Fitoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale: hreanul,
usturoiul,
ceapa.
a) -Tratament cu ceai de hrean
Infuzia se face din 15-30 g de hrean ras, care s-a macerat 12 ore
n 500 ml de
apa. Se da n clocot. Se beau 2 cani de ceai pe zi, ntre mese.
b) -Tratament cu ceai de usturoi
Ceaiul se obtine din 50 g de usturoi fiert cu 250 ml de apa. Se
ndulceste ceaiul cu miere de albine. Se bea ceaiul dimineata,
pe stomacul gol. Cura va dura pna la vindecare.

Este o afectiune neurologica cauzata de leziuni degenerative ale

corpului striat si ale lucus-ului niger, caracterizat clinic prin
tremuraturi lente, care persista n repaos, la mini si la cap, prin
tulburari de tonus si prin amnezie, facies mpietrit, mers cu pasi
lenti, etc.
Fitoterapia utilizeaza: macrisul verde, cimbrul, cimbrisorul,
macrisuliepurelui, coada soricelului.
a) -Tratament cu macris verde marunt
Din ora n ora se iau 3 picaturi din extract de macris diluat cu
ceai din coada soricelului. Se beau 3-4 cani de ceai / zi.
b) -Bai cu ceai de cimbru
Cnd n afara tremuraturilor apare si ntepenirea minilor, se
vor face bai cu ceai de cimbru. Ceaiul se obtine prin oparirea a
200 g de frunze de cimbru cu 1000 ml de apa. Infuzia obtinuta
se adauga n apa baii. Se fac bai la temperaturi de 37 0C, timp de
15-20 de minute.
Atentie ! Apa din baie nu va trece peste nivelul inimii.
c) -Tratament cu macrisuliepurelui
Se iau 3-5 picaturi din sucul de macris al iepurelui, diluate cu
ceai din coada soricelului. Se frictioneaza sira spinarii cu suc
din macrisul-iepurelui, dar alternativ si cu tinctura din coada
soricelului.
213. Paradontoza
Paradontoza este o boala caracterizata prin degenerarea
tesuturilor care fixeaza dintii, ducnd la mobilitatea si caderea
lor.

Fitoterapie curs
Plantele medicinale utilizate sunt:

84

a) -Tratamentul cu hrean

Infuzia se prepara din 2-3 linguri de frunze de brusture

maruntite n 1000 ml de apa clocotita. Se fac spalaturi si frectii
energice cu acest ceai.

Se va mesteca zilnic o bucata de hrean.

b) -Tratament cu ceai de musetel

b) -Tratamentul cu suc de lamie

Se vor masa zilnic gingiile cu suc de lamie sau de aloe.

Infuzia se obtine din 100 g de flori de musetel la 1000 ml de

apa clocotita. Cu acest ceai se fac spalaturi si frectii ale pielii
capului. Dupa spalare, parul capata reflexe blond-aurii.

c) -Tratament cu ceai de scai vnat

c) -Tratament cu ceai de frunze de nuc

Infuzia sau decoctul se fac dintr-o lingurita de plante la 250 ml

de apa. Se beau n cursul unei zile, n mai multe reprize.

Infuzia se obtine din 500 g de frunze de nuc maruntite, peste

care se toarna 1000 ml de apa clocotita. Se fac bai cu acest ceai,
iar parul capata reflexe brune.

d) -Tratament cu ceai de porumb

d) -Tratament cu frunze de mesteacan
Infuzia se prepara din 1 lingurita flori oparite cu 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai / zi.

Infuzia se prepara din 5-6 linguri de frunze maruntite la 1000

ml de apa clocotita. Se fac bai si frectii ale pielii capului.

214. Paduchi de cap

e) -Tratament cu ceai de urzica
n conditii de igiena normale, aparitia paduchilor reprezinta o
raritate.
Dar tranzitia a dus multa mizerie si saracie si, nu rar, n scoli si
gradinite apar copii cu paduchi. Micutii agresati de insecte se
scarpina permanent si si pot produce chiar si rani. Masurile
care se pot lua sunt:

Infuzia se obtine din 50 g de plante la 1000 ml de apa clocotita.

Se fac bai cu acest ceai.
f) -Tratament cu ceai dupa reteta:

a) - Spalatul si pieptanatul parului

-Frunze de urzica -80 g

- Radacini de brusture - 80 g
- Frunze de mesteacan - 80 g

b) -Tratamentul cu extract din frunze proaspete de nuc, taiate

marunt. Ceaiul se obtine din 2 lingurite de frunze de nuc
maruntite, oparite 30 de secunde cu 500 ml de apa clocotita. Cu
ceaiul obtinut se
spala pielea capului.

Decoctul se obtine lund 2 linguri din amestecul vegetal fiert

20-30 de minute, la foc moale, n 500 ml de apa. Se fac bai si
frectii cu acest ceai de 2 ori pe saptamna.
B Tratament contra caderii parului Vezi Alopecia (13)

215. Par
Parul, podoaba capilara a omului, prezinta multe probleme
medicale, si anume:
1. Combaterea seboreei, a matretii si tonifierea lui
2. Caderea parului (alopecia)
3. Par gras par uscat porumbul, scaiul vnat, hreanul, lamia,
4. Pilozitati exagerate, etc. stejarul.
A -Combaterea seboreei, a matretii si tonifierea parului
Seboreea este o stare care apare datorita functionarii exagerate
a glandelor sebacee ale pielii.
Matreata se formeaza din mici coji albicioase ale pielii capului.
Ea apare la persoanele care sufera de seboree si are loc si o
cadere a parului. Tratamentele constau n frectii, bai, spalaturi,
etc. cu produse ale fitoterapiei urmatoarelor plante medicinale:
brusture, cimbru, mesteacan, urzica, salvie, tintaura, musetel,
porumb, nuc, hamei.
a) -Tratament cu ceai de brusture

C Par gras Se vor utiliza sampoane pe baza de: paducel,

urzica, mesteacan, podbal, gentiana. ngrasarea parului arata un
dezechilibru hepatic si o proasta eliminare a grasimilor. Aveti
probabil si un regim alimentar bogat n grasimi si carne. Va
recomandam a avea un regim vegetarian 12 zile pe luna.
Beti zilnic 4 cani de ceai din cel preparat dupa reteta:
- Frunze de rozmarin - 80 g
- Radacini de brustur - 40 g
- Radacini de pir - 40 g
- Frunze de cimbru - 80 g
- Frunze de mesteacan alb - 40 g
-Fumarita (planta, fara radacini) - 40 g
Ceaiul se prepara din 4 linguri de amestec vegetal bine maruntit
si omogenizat, fiert 1 minut n 1000 ml de apa. Ceaiul se lasa la
infuzat 10-15 minute.
D Par uscat Se vor utiliza doar sampoane cu extract de:
rozmarin, musetel, ienupar.
E Pilozitati excesive

Fitoterapie curs
Tratamentele sunt urmatoarele:

85
-Se va bea zilnic seara, la culcare, o cana de ceai cald din coada
soricelului. Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de planta la 250
ml de apa clocotita;

a) -Se va unge zona cu ulei de sunatoare sau de musetel

b) -Se fac bai de sezut cu coada calului, care stimuleaza
circulatia sngelui n rinichi

-Se vor face bai calde la picioare, seara, nainte de culcare, timp
de 15 minute.
221. Pielo-cistita vezi Cistita

c) -Se ung zonele cu frunze, flori si tulpini de rostopasca si se

lasa asa cteva ore. Se spala pielea cu sapun de calitate si se va
unge cu alifie de galbenele, ulei de sunatoare sau ulei de
musetel. Se beau zilnic 3-4 cani de ceai de urzici.
216. Pecingine vezi Impetigo
217. Pemfigus
Este denumirea unor dermatoze caracterizate prin formarea
unor vezicule (basici) pline cu lichid seros pe piele. Dupa ce
basicile se sparg, apar pe locul lor eroziuni foarte dureroase.
Uneori are loc o crestere a temperaturii, iar pacientul si pierde
pofta de mncare, slabeste si are insomnii. Tratamentul se face
cu ceai de soc. Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori de soc
oparite cu 250 ml de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai / zi.
Pentru bai locale si comprese, se foloseste ceaiul preparat din
40 g de flori de soc la 1000 ml de apa clocotita.
218. Pete senile (pete de batrnete)
Aparitia petelor senile, de fapt pete de batrnete, obliga la o
cura soc pentru revitaminizarea organismului si deci si a
dermei. Se recomanda a se consuma multe legume si fructe, iar
peste
acest regim alimentar bogat n vitamine si minerale se indica a
se administra:
-nainte de fiecare masa principala: 2 capsule cu complex ADN
+ multiaminoacizi;
-n timpul fiecarei mese:2 capsule de complex ADN +
vitaminele E si F;

222. Pielita
Pielita este o inflamatie a bazinului renal, portiune incipienta a
cailor urinare venita de la vezica (infectie ascendenta) sau
produsa de prezenta unui calcul. Se poate complica adesea cu
inflamatia rinichiului (pielonefrita).
Fitoterapia recomanda n tratamente ciresul si visinul,
merisorul, pinul.
a) -Tratament cu ceai de merisor
Este antiinflamator si puternic antiseptic al cailor urinare.
Ceaiul se face din 1-2 lingurite de frunze fierte timp de 5-10
minute n 250 ml de apa. Se beau 2 cani de ceai / zi,
adaugndu-se un vrf de cutit de bicarbonat de sodiu.
b) -Tratament cu ceai de cires (visin)
Ceaiul are actiune diuretica, antiinflamatoare si este
recomandat n tratarea afectiunilor catarale ale tractului urinar.
Ceaiul se prepara prin decoctia a 2 lingurite de cozi de cirese
(visine) n 250 ml de apa. Se beau zilnic 2-4 cani de ceai.
223. Pielonefrita
Este o inflamare a bazinului renal (pielita), complicata cu
inflamatia rinichiului (nefrita). Este cronica sau acuta, poate
afecta unul sau ambii rinichi si apare mai frecvent la copii si
femei.
Plantele medicinale utilizate n fitoterapie sunt: ciresul, visinul,
ciubotica cucului.
224. Pietre la rinichi si la vezica biliara vezi Calculi

-dupa fiecare masa: 2 capsule de complex ADN + vitaminele A

si D.

225. Pipi n pat vezi Enurezis nocturn

219. Pete pe cornee

226. Piroza

Tratamentul se va face cu suc de rostopasca cu care se vor unge

pleoapele.
Noaptea, se aplica frunze de rostopasca, proaspete si bine
spalate, peste ochii nchisi si se leaga cu o fsie de tifon sau de
pnza.

Piroza (Pirozis) apare ca o senzatie de arsura care porneste din

epigastru spre esofag si faringe si care, nu rareori, este nsotita
de regurgitatii acide. Ea este produsa de tulburari n
functionarea stomacului, iar aparitia hiperaciditatii se datoreaza
alimentelor si bauturilor ingerate. Fitoterapia se face cu:
salcm, zmeur.

220. Picioare

a) -Tratament cu ceai de salcm

Senzatia de ace n picioare este provocata de tulburari ale

circulatiei sanguine la nivelul picioarelor.

Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

Tratamentul recomandat este:

b) -Tratament cu ceai de zmeur

Fitoterapie curs
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze de zmeur la 250
ml de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai/zi.
227. Pitiriazis

86
Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori de levantica la 250 ml
de apa clocotita. Se fac bai locale. Eficienta cicatrizarii creste
daca n baia de apa se adauga 3-4 g dintr-un amestec, n parti
egale, de ulei de levantica si alcool.

Pitiriazisul este afectiunea pielii caracterizata prin descuamatia

ei fina, asemanatoare tartei. Apare cauzata de ciuperci si
prezinta diferite aspecteclinice:

229. Pleoape

1. Pitiriazis rubra pete rosii, rugoase, pe partea dorsala a

degetelor de la mini si picioare, din cauze necunoscute

Inflamarea marginilor pleoapei este, cel mai adesea, un semn al

unor boli de ochi, de cele mai multe ori asociata cu
conjunctivita. Recomandam urgent a se consulta medicul
specialist.

2. Pitiriazis versicolor pete de culoare cafenie care se cojesc

usor pe gt si torace, produse de o ciuperca.
Fitoterapia recomanda n tratamente rostopasca.
Infuzia se prepara din o jumatate lingurita de planta la 250 ml
de apa clocotita.
Se va bea ceaiul n cursul zilei. Se pot pune cataplasme cu
infuzia indicata mai sus. Ca unguent se poate folosi preparatul:
30 g pulbere de planta, 15 g lanolina, 15 g vaselina, 10 picaturi
de acid fenic.
228. Plaga (rana)
Plaga (rana) apare prin: taiere, ntepare, mpuscare, zdrobire,
penetrare, etc. Necesita tratament urgent pentru a opri
hemoragia si a combate infectia. Fitoterapia se face cu: arnica,
cerentel, cimbrisor, cimbru de cultura, frasin, galbenele, nuc,
pelin, salcm, salvie, sapunarita, stejar, sulfina, tataneasa,
troscot, plamnarica, plop, roinita, unguras, urzica, volbura,
levantica, coada soricelului.

Pentru tratament va indicam ceaiul din frunze de salvie. Infuzia

se prepara din din 3 lingurite de frunze de salvie oparite cu 500
ml de apa clocotita.
Se va lasa la infuzat 5-10 minute. Se vor spala ochii de 3-4 ori
pe zi cu acest ceai cald.
n cazul n care inflamatia pleoapelor este mai veche si mai
puternica se vor face spalaturi de 3-5 ori / zi cu ceaiul preparat
dupa reteta:
-Flori de tei -40 g
-Frunze de soc negru -40 g
Infuzia se prepara din 3 lingurite din amestecul vegetal peste
care se vor turna 500 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat 5
minute.
230. Poala albavezi Leucoree

a) -Tratament cu ceai din flori de galbenele

231. Pofta de mncare
Infuzia se prepara din 1-2 linguri de flori de galbenele la 250
ml de apa clocotita. Se fac bai locale sau se aplica cataplasme.
Se fac spalaturi cu 10 g de tinctura dizolvata n 100 ml de apa
fiarta si racita. Tinctura se prepara prin macerarea timp de 8 zile
a 20 g de flori de galbenele n 100 ml de alcool.
b) -Tratament cu tinctura din flori de arnica
Tinctura se prepara din 20 g flori de arnica n 100 ml de alcool,
tinute la macerat 10 zile. Se fac bai locale si badijonari cu 1020 g de tinctura diluata cu 100 ml de apa fiarta si racita.

Inapetenta, lipsa poftei de mncare se poate trata cu ceaiul:

- Frunze de cimbru - 40 g
- Seminte de chimen - 40 g
- Radacini de gentiana - 40 g
- Frunze de trifoiste de balta - 40 g
- Seminte de fenicul - 40 g
- Frunze de busuioc - 80 g
-Fumarita (planta, fara radacini) - 80 g

Infuzia se prepara din 2 lingurite de muguri de plop zdrobiti cu

250 ml de apa clocotita. Se fac bai locale.

Ceaiul se prepara din 2 lingurite de amestec cu 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi, una nainte de
prnz, cea de-a doua nainte de cina. Pentru cresterea poftei de
mncare se vor lua doua capsule de angelica nainte de fiecare
masa principala.

d) -Tratament cu ceai din coada soricelului

232. Prostata

Infuzia se prepara din 1-3 linguri de flori la 250 ml de apa

clocotita. Se fac bai locale si se pun comprese. Efectul
cicatrizant creste prin adaugare n reteta ceaiului a radacinii de
tataneasa (1-2 linguri la cana)

Prostata este glanda anexa a aparatului genital masculin, situata

n jurul portiunii initiale a uretrei, naintea ampulei rectale si
sub vezica. Produsul sau de excretie contribuie la formarea
spermei, vehiculnd spermatozoizii formati n testicule.
Prostatita reprezinta inflamatia prostatei. Hipertrofia prostatei,
mai precis a glandelor periuretrale, din segmentul prostatic al

c) -Tratament cu ceai din muguri de plop

e) -Tratament cu ceai de levantica

Fitoterapie curs
uretrei este o afectiune frecventa la barbatii vrstnici si se
datoreaza tulburarilor de echilibru hormonal. Se poate produce
o strmtorare chiar pna la nchiderea totala a uretrei,
mpiedicnd eliminarea totala a urinei.
Fitoterapia utilizeaza urmatoarele plante medicinale: urzica
moarta, holera (ghimpele), castanele salbatice. Nota: n
tratamentul de prostata se recomanda a nu se bea alcool, a se
consuma alimente fara condimente si a manca cu putina sare.
ntruct este o maladie care intereseaza un numar mare de
barbati vrstnici, vom da o amploare mai mare acestui
subcapitol.
a) -Tratament cu ceai de holera (ghimpele)
Decoctul se prepara din 1 g de planta fiert n 250 ml de apa,
timp de 10 minute. Se beau 2 cani de ceai pe zi, dimineata si
seara, nainte de mesele principale. Cura dureaza 6-18 luni.
Descoperirea proprietatilor terapeutice ale holerei (ghimpele)
este o prioritate romneasca, si anume a unui colectiv de la IMF
Cluj, condus de dr. Pavel Petcu.

87
- Frunze de urzica moarta - 50 g
-Frunze de mesteacan rios - 50 g
- Teci uscate de fasole - 50 g
-Frunze si radacini de papadie - 50 g
- Coada calului - 50 g
Decoctul se obtine prin fierbere 5-10 minute a unei lingurite de
plante n 250 ml de apa. Se beau zilnic 3-5 cani de ceai / zi.
g) -Un tratament recomandat de Bela Pater
Pentru o cana de ceai, am luat o mna de seminte de dovleac,
le-am uscat bine, asa nct sa fie zdrobite, le-am pisa cu coaja
cu tot si le-am lasat sa fiarba 5 minute, apoi am strecurat si am
baut acest ceai cald, ndulcit. Am baut zilnic 2-3 cani si dupa 3
zile a nceput sa diminueze greutatea pe care o aveam la
urinare.
h) -Tratament cu bai de sezut
Se recomanda bai de sezut cu ceai de musetel si mici clisme.

b) -Tratament cu ceai de urzica moarta

i) Tratament dupa Ovidiu Bojor si Mircea Alexan

Ceaiul se prepara dintr-o lingurita din partile aeriene ale plantei

cu 250 ml de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai / zi. n caz ca
sunt utilizate flori de urzica moarta, infuzia se obtine din
lingurita de flori la 250 ml de apa clocotita. Prima cana de ceai
se bea dimineata, iar cea de-a doua ntre masa de prnz si cea
de seara.

Se vor face bai de sezut si spalaturi locale, calde, cu ceai dupa

reteta:

c) -Tratament ce ceai dupa formula:

-Frunze de ienupar -60 g
-Urzica moarta alba -60 g
-Flori de iarba neagra -60 g
-Fumarita (planta, fara radacini) -60g
-Parachernita (planta, fara radacini) -60 g
Ceaiul se prepara din 5 linguri de amestec vegetal n 1000 ml
de apa, lasat sa fiarba 1 minut si apoi infuzat 10-15 minute.
Acest ceai este recomandat preventiv barbatilor cu vrsta peste
40 de ani, ct si n tratamente. Preventiv se va face o cura de 30
de zile / an, iar n tratamente curele vor fi de lunga durata.
d) -Tratament cu castane salbatice
Se utilizeaza n starile congestive ale afectiunii. Se prepara o
tinctura din 20 g de castane salbatice maruntite cu 100 ml de
alcool de 70 de grade, macerarea durnd 10 zile. Se recomanda
a se lua 2 lingurite pe zi. Se poate utiliza si decoctul din 2-3
castane maruntite n 1000 ml de apa. Se va bea o cana de ceai,
nainte de fiecare masa, 20 de zile pe luna. Cu acest decoct,
tratamentele se pot face si cu bai de sezut.
e) -Tratament cu ulei de dovleac

- Radacini de tataneasa - 20 g
- Flori de urzica moarta-alba - 10 g
- Flori de musetel - 20 g
- Flori de galbenele - 30 g
- Busuioc - 20 g
Decoctul se prepara din 3 linguri de amestec vegetal la 1000 ml
de apa.
Biologul Carmen Alexan recomanda n trata-mentele calitatile
antiinflamatoare ale verzei. Recunoscuta specialista indica n uz
extern aplicatii cu frunze de varza, nmuiate n apa fiarta,
curatate de nervuri si aplicate n zona perianala. Tratamentul se
aplica 5-7 zile.
233. Prezbitism
Presbitia reprezinta dificultatea de a distinge clar obiectele
apropiate, cauzata de o diminuare a puterii de acomodare a
ochiului.
Presbitia apare dupa vrsta de 40-45 de ani si se datoreaza
pierderii elasticitatii cristalinului. Fitoterapia recomanda
tratamente cu: afin, telina, cimbrisor, cimbru, pelin, nalba.
a) -Tratament cu ceai din frunze de afin
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze la 250 ml de apa
clocotita.
Decoctul se obtine dintr-o lingurita de fructe zdrobite cu 250 ml
de apa. Se beau 2-3 cani de ceai/zi.

Se ia o lingura de ulei de dovleac, seara, nainte de culcare.

b) -Tratament cu ceai de telina
f) -Tratament cu ceai dupa reteta:

Fitoterapie curs
Decoctul se prepara din 25 g de radacina de telina rasa cu 250
ml de apa.
Se tamponeaza usor sau se picura cteva picaturi n ochi.
234. Prurit
Pruritul este o senzatie de mncarime cutanata care poate fi
produsa de o boala de piele sau de o afectiune generala.
Fitoterapia recomanda: anghinarea, patlagina, brusturul,
frasinul, cimbrul, pinul, cimbrisorul. De la o anumita vrsta
poate aparea un prurit nocturn, scitor, care nu lasa pacientul
sa doarma. Nu exista nici o metoda pentru a nlatura definitiv
senzatia de mncarime. Cauza fiind n interiorul organismului,
se recomanda a se bea 4 cani de ceai pe zi, din decoctul dupa
reteta:

88
d) -Tratament cu frunze de nuc
Se ung zonele afectate cu suc din cojile verzi de nuc. Decoctul
se prepara din 20 g de frunze de nuc n 250 ml de apa.
Ceaiul se va folosi pentru comprese. Pentru bai se prepara un
decoct prin fierberea timp de 15 minute a 100 g de frunze de
nuc n 3 l de apa. Ceaiul obtinut se va amesteca cu apa din cada
baii avnd 370 C.
e) -Se unge pielea afectata cu alifie dupa reteta
-Untura de porc dupa intestin -50 g
-Suc de rostopasca -5 g
Alifia se va pastra n frigider.

-Frunze de frasin -40 g

- Radacini de pir - 40 g
- Radacini de brustur- 40 g
Infuzia se prepara din jumatate de
lingurita de plante la 250 ml de apa clocotita. Se ia o lingura de
ceai la 3 ore.
Infuzia poate fi utilizata si pentru comprese.

f) -Tratament cu ceai de deditel

- Frunze de trifoiste de balta - 20 g

-Parachernita (planta, fara radacini) - 40 g
- Frunze de cimbru - 80 g

h) -Maurice Messgn si Michel Bontemps recomanda a se lua

nainte de fiecare masa 2 capsule de brustur, iar n timpul
meselor principale: o capsula de complex AND + vitaminele E
si F si o capsula de complex multivitamine.

Ceaiul se prepara din 4 linguri de amestec vegetal bine

omogenizat si maruntit fiert 2 minute n 1000 ml de apa.
235. Psoriazis
Este o afectiune a pielii necontagioasa, caracterizata prin
aparitia pe piele a unor pete rosiatice acoperite de scuame
groase, stratificate, lucioase. Dupa ndepartarea scuamelor apar
mici puncte hemoragice. Acestea apar pe toata suprafata pielii,
dar mai des n zonele expuse traumelor mecanice: mini, coate,
genunchi, picioare.

Infuzia se prepara din 2 lingurite de plante la 250 ml de apa

clocotita. Se va utiliza pentru cataplasme.
g) -Se ung partile afectate cu suc din tulpini tinere de laptele
cucului

236. Purgativ
Purgativul este un medicament care favorizeaza eliminarea
scaunului prin stimularea peristaltismului intestinal. Fitoterapia
recomanda: volbura.
Volbura are calitati de laxativ energic.
Infuzia se prepara din 1 lingurita de plante la 250 ml de apa
clocotita. Ceaiul se bea dimineata.

Psoriazisul provoaca mncarimi, dureri, fisuri care sngereaza.

Fitoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale:
tataneasa, nuc, migdal, gorun, mur, spanac, pin, rostopasca,
bradisor, mesteacan.

Se mai poate utiliza si pulbere amestecata cu miere, luata

dimineata nainte de micul dejun.

a) -Tratament cu spanac

Rahitismul este o boala care apare n copilarie si adolescenta si

se datoreaza n mod esential unei carente de vitamina D. Se
produc tulburari n metabolismul fosforului si calciului, ceea ce
determina o calcifiere defectuoasa a oaselor, care ramn moi si
osificatia ntrzie.

Se pun cataplasme din frunze fierte de spanac n ulei de

porumb.

237. Rahitism

b) -Tratament cu ceai de tataneasa

Ceaiul se obtine prin fierbere 20-30 de minute a unei lingurite
de radacini de tataneasa maruntite n 250 ml de apa. Se beau 34 cani de ceai / zi. Se pun comprese cu un decoct cu 2 lingurite
de radacina maruntita la 250 ml de apa. Pentru spalaturi locale
sau cataplasme se foloseste maceratul sau decoctul concentrat
cu 4-5 linguri de radacini maruntite la 250 ml de apa.
c) -Tratament cu ceai de rostopasca

Fitoterapia apeleaza la nuc. Infuzia se prepara din 1-2 lingurite

frunze la 250 ml de apa clocotita. Se beau 1-2 cani de ceai / zi.
Se pot face bai locale si aplica cataplasme cu o infuzie
concentrata din 2-3 linguri frunze de nuc maruntite n 250 ml
de apa clocotita.
238. Ragade (crapaturi si pistrui)

Fitoterapie curs
Sunt fisuri, sub forma de santuri, localizate pe palme, picioare,
pe mameloane, survenite n timpul alaptarii la sn a copilului.
Pot fi superficiale, epidemice sau profund dermice.
Se trateaza cu hrean. ntr-un litru de otet se va introduce o mna
de hrean ras. Se lasa la macerat 5-6 zile. Dupa filtrare se va
folosi la ungerea pistruilor. Ragadele se ung cu miere sau se
pun comprese cu miere.
239. Rana vezi Plaga

89
Se iau 3 lingurite din amestecul vegetal si se oparesc cu 500 ml
de apa clocotita. Se lasa ceaiul la infuzat 5 minute. Cu acest
ceai se va face gargara si se va spala gura. Un alt remediu pe
care vi-l propunem este ceaiul dupa reteta:
-Boboci de trandafir de dulceata - 60 g
- Seminte de fenicul - 60 g
-Lamita (planta, fara radacini) - 60 g
- Frunze de rozmarin - 60 g
- Frunze de badian - 60 g
- Frunze de menta - 60 g

240. Boala lui Raynaud

Se manifesta prin tulburari vasomotorii simetrice ale
extremitatilor, evolund n pusee cu urmatoarele etape:
ischemie, cianoza dureroasa si axfisie locala cu senzatie de
degete moarte. Pot duce la cangrena. Aceste tulburari pot fi
declansate de frig sau de socuri emotive.
Tratamentul profilactic indica: evitarea frigului, interzicerea
fumatului, reducerea n dieta a carnii si a sarii. Fitoterapia
apeleaza la: paducel, talpa gstii.

Ceaiul se prepara din 5 linguri de amestec vegetal n 1000 ml

de apa clocotita. Se lasa ceaiul la infuzat 5-10 minute. Se va
bea ceaiul, n portii mici, ntr-o zi.
244. Retentie urinara
Retentia urinara reprezinta imposibilitatea de a urina.
Fitoterapia se face cu: urzica moarta, cretisoara, troscot, traista
ciobanului, coada soricelului, coada calului.

a) -Tratament cu ceai de paducel

a) -Tratament cu urzica moarta

Se folosesc: frunze, flori si fructe de paducel. Infuzia se prepara

din 1 lingurita planta la 250 ml de apa clocotita.
Ceaiul se infuzeaza 15 minute. Se bea n cursul zilei. Acest ceai
are calitati de vasodilatator coronarian si periferic.

Infuzia se prepara din 1 lingurita de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2 cani de ceai / zi. Se fac bai de sezut cu un
ceai obtinut din 5-6 linguri de plante la 1000 ml de apa
clocotita.

b) -Tratament cu ceai din talpa gstii

b) -Tratament n atonie vezicala

Infuzia se prepara din 2 lingurite de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi. Se poate utiliza si o
infuzie concentrata preparata din 3 linguri de planta la o cana
de 250 ml de apa clocotita. La infuzia concentrata se iau 3-5
linguri de ceai / zi. Pentru comprese ale minilor, n fiecare
seara se va folosi un ceai preparat din 5 linguri de planta la 250
ml de apa clocotita.

Se fac bai de sezut cu traista ciobanului si/sau coada soricelului

si/sau coada calului 100 g de plante la 5 l de apa, macerate 12
ore.

241. Raceala vezi Guturai

242. Raguseala vezi Laringita
243. Respiratie urt mirositoare
Respiratia urt mirositoare poate fi cauzata de o dantura stricata
si atunci se va merge urgent la stomatolog sau de diverse
afectiuni ale stomacului si atunci se vor lua masurile de rigoare.
La bolnavi, la digestie proasta veti citi si apoi veti lua masurile
indicate la subcapitolul Aerofagie (7). La arsuri la stomac va
veti trata de Aciditate gastrica (2).

245. Reumatism
Reumatismul este o boala produsa de alergia organismului la
infectii cu streptococ hemolitic, caracterizata prin inflamatia
tesutului conjunctiv din ntregul organism, dar n special din
articulatii, inima si vase.
Infectia se localizeaza n faringe (n amigdale), mai rar n alte
focare (granulom dentar) de unde toxinele microbului
difuzeaza, producnd accese repetate de reumatism acut.
Plantele medicinale utilizate n fitoterapia reumatismului sunt:
urzica moarta, catina alba, cimbrisorul, cimbrul, coada calului,
frasinul, iarba mare, ienuparul, izma, levantica, mesteacanul,
pirul, mustarul negru, papadia, plamnarica, plopul negru,
podbalul, porumbul, salcia, salvia, socul, sulfina, troscotul,
turtita mare, urzica.
A Tratarea reumatismului cardio-vascular

Cnd va supara ficatul si aveti gust amar n gura sau va simtiti

gura ncleiata, veti lua masurile cuvenite pentru a trata Ficatul
si suferintele lui (109). Cnd mirosul respiratiei dvs. povine de
la stomac, va recomandam ceaiul dupa formula:
- Seminte de anason - 40 g
- Seminte de chimen - 40 g
- Funze de menta - 40 g

Este o mbolnavire a articulatiilor si a inimii. Boala se numeste

reumatism Bouilaud. Infectia streptococica este faringiana si
amigdaliniana.
a) -Tratament cu ceai din flori de musetel

Fitoterapie curs
Infuzia se obtine din 1 lingurita de flori cu 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai / zi. Pentru inhalatii se pun 2
lingurite de flori n 200 ml de apa clocotita. Se fac 2-3
inhalatii / zi.

90
Este o boala cronica, legata de o puternica dereglare a
metabolismului proteinelor. Apar depuneri de acid uric, cu crize
foarte dureroase ale articulatiilor.
a) -Tratament cu ceai de ienupar

b) -Tratament cu ceai de rozmarin

Infuzia se prepara din 1 lingurita de frunze cu 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai / zi. Se pot face si 2-3 inhalatii
pe zi.
c) -Se mesteca si se suge rasina de brad (10-15 g pe zi) pna la
vindecarea amigdalelor
d) -Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se face din 1 lingurita de frunze la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai / zi. Pentru gargara se foloseste
o infuzie preparata din 5 g de frunze la 100 ml de apa clocotita.
e) -Tratament cu ceai de fenicul
Infuzia se prepara dintr-o jumatate de lingurita de fructe
zdrobite n 250 ml de apa clocotita. Se bea 1 cana de ceai pe zi,
n 3 reprize, dupa mesele principale.
B Reumatism degenerativ vezi Artroza
C Reumatismul abarticular

Decoctul se prepara din 15-20 de pseudobace la 1000 ml de

apa. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
b) -Tratament cu ceai de mesteacan
Infuzia se face din 2 lingurite de frunze maruntite la 250 ml de
apa clocotita.
Se lasa sa se raceasca si se va introduce n ceai un vrf de cutit
de bicarbonat de sodiu. Dupa 6 ore de repaos, ceaiul se va bea
n 2 reprize, ntre ele fiind un interval de 4 ore.
Nota ! Tratamentele cu bai ale reumatismului se vor trata ntrun capitol
special.
246. Riduri
Ridurile apar ca un semn al deteriorarii fibrelor de colagen care
mentin elasticitatea fetei si sunt un apanaj al batrnetii.
Tratamentul cere o regenerare a fibrelor si se va face prin cure
cu vitamine si oligoelemente. O dieta cu fructe si legume, ct si
utilizarea unor crme de piele pe baza de extracte naturale sunt
de un real folos.

Sunt afectate tesuturile periarticulare: tendoane, teci sinoviale,

burse, fascii, aponevroze, muschi, nervi.

Se va utiliza si uleiul vegetal pur, astfel:

a) -Tratament cu ceai de deditel

a) -La tenul gras ulei de tarte de orez

Infuzia se prepara din 1 lingurita de flori cu 250 ml de apa

clocotita. Se bea 1 cana de ceai pe zi.

b) -La tenul slab ulei de opaita (luminita)

c) -La tenul mixt ulei de trandafir

b) -Tratament cu ceai de soc

Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori de soc la 250 ml de
apa clocotita. Se beau 3 cani de ceai pe zi.

Drept creme pe baza de extracte vegetale se folosesc:

-Sunatoare + salvie + coada
calului

c) -Tratament cu ceai de iedera

-Hamei + vitamine

Decoctul se prepara din 1 lingura de frunze maruntite si fierte

15 minute, n 250 ml de apa, la un foc moale. Se beau 2 cani de
ceai pe zi.

-Cu ceruri florale

d) -Tratament cu suc din piciorul cocosului

Distrugerea tesutului renal si nlocuirea lui cu tesut cicatriceal

duce la micsorarea rinichiului, iar bolnavul sufera de dureride
cap, nu are pofta de mncare, este palid, prezinta insuficiente
coronariene. Scade capacitatea de eliminare renala si apare
pericolul uremiei.
Maria Treben recomanda tratamentul ce ceaiul dupa reteta:

n nevralgii, lumbago si neuromialgii se fac frectii cu suc

proaspat din piciorul cocosului.
e) -Tratament cu ulei din fructe de ienupar
Se fac frectii cu ulei de ienupar, 1% n alcool.
D Reumatism metabolic (pseudoguta si guta)

247. Rinichi atrofiat

-Radacini de osul cinelui -10 g

-Radacini de leustean -10 g
- Radacini de pir - 10 g
- Radacini de salcie - 50 g

Fitoterapie curs
Ceaiul se prepara din 3 lingurite de amestec vegetal, fierte timp
de 5-10 minute n 750 ml de apa. Se beau zilnic 3 cani de ceai
cald.
248. Rinita
Rinitele sunt inflamatii ale mucoasei nazale. Se manifesta prin:
stranuturi repetate, nfundarea nasului, secretii nazale, cefalee si
febra. Cnd apar complicatii se ajunge la: sinuzite, otite,
laringite, etc.
Tratamentele cu plante medicinale apeleaza la: busuioc, soc, tei,
maces, tintaura, salcie, pir, ciubotica cucului, cuisoare.

91
250. Scabia (ria)
Scabia este o boala cutanata parazitara, contagioasa, foarte
pruriginoasa. Ea produce mncarimi puternice si leziuni.
Plantele medicinale utilizate n tratamente sunt: izma,
rostopasca, troscotul, nucul, iarba amorului.
a) -Tratament cu ceai de izma
Se freaca leziunile cu frunze proaspete de izma, iar apoi zona
afectata se tamponeaza cu infuzie preparata din 100 g de planta
uscata la 1000 ml de apa clocotita.
b) -Tratament cu suc de rostopasca

a) -Tratament cu ceai de tei

Infuzia se face din 1 lingurita de plante la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi, se fac spalaturi nazale
si inhalatii.

Se pot pune comprese cu infuzie din 1 lingurita de plante la 250

ml de apa clocotita.
c) -Tratament prin spalari cu infuzie de troscot si de nuc

b) -Tratament cu ceai de soc

d) -Tratament cu iarba amorului

Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori de soc la 250 ml de

apa clocotita. Se beau 3-4 cani de ceai pe zi si se fac 2-3
inhalatii.

Se iau 100 g de radacini de iarba amorului si se maruntesc, iar

apoi se fierb 3-4 minute n 250 ml de ulei. Se strecoara uleiul
cu un tifon si cu el se unge pielea afectata de 2 ori / zi, timp de
3-5 zile.
Semnul ca tratamentul este eficient este ca apare o eruptie care
precede vindecarea.

c) -Tratament cu ceai de busuioc

Infuzia se obtine din 1 lingurita de planta n 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi si se fac inhalatii
dimineata si seara.
d) -Tratament cu ceai din rizomi de pir
Decoctul se obtine din 1 lingurita de rizomi zdrobiti la o cana
de 250 ml de apa. Se beau 3-4 cani de ceai / zi. Nota !
Febra fnului, rinita alergica a fost tratata la subcapitolul
Guturai de fn (128).
249. Sarcina
a) -Pentru femeile gravide care au ameteli si greturi
recomandam ceaiul din coada soricelului. Infuzia se prepara din
2 lingurite de flori la 250 ml de apa clocotita. Se beau 1-3 cani
de ceai pe zi.

251. Sciatica
Sciatica este o boala care se manifesta prin dureri mari n
regiunea salelor, care radiaza de-a lungul unuia sau a ambilor
nervi sciatici, de la sold la calcie. Fitoterapia se face cu:
sunatoare, ciubotica cucului, osul iepurelui, rotungioara.
a) -Tratament cu ceai dupa reteta
- Sunatoare -45 g
- Ciubotica cucului -45 g
- Frunze de virnant- 45 g
Se beau zilnic 3 cani de ceai cald din infuzia preparata din 4
lingurite de amestec vegetal, peste care se toarna 600-750 ml de
apa clocotita.
b) -Tratament cu ceai dupa reteta:

b) -Pentru gravidele nervoase recomandam ceaiul de sunatoare.

Infuzia se face din 1 lingurita plante la 250 ml de apa clocotita.
Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
c) -Pentru gravidele care vor sa se simta bine recomandam ca
seara, dupa cina, sa bea o cana de ceai dupa reteta:
-Flori de musetel -40 g
-Frunze de menta -40 g
-Frunze de roinita -40 g
-Frunze de busuioc -40 g
Infuzia se obtine din 2 lingurite de amestec vegetal oparite cu
250 ml de apa clocotita. Ceaiul se va infuza 10-15 minute.

- Osul iepurelui -45 g

- Flori de vetrice -45 g
- Frunze de rotungioara -45 g
Se beau 3 cani de ceai cald / zi din infuzia preparata din 4
lingurite de amestec vegetal la 600-750 ml de apa clocotita.
252. Seboree vezi Par
253. Sedativ
Sedativul reprezinta un medicament cu proprietati de a linisti o
stare de excitatie. Fitoterapia utilizeaza urmatoarele plante
medicinale: teiul, urzica, talpa gstii, sulfina, sovrvul, coada

Fitoterapie curs
calului, iarba mare, levantica, musetelul, menta, roinita, salvia,
salcia, rostopasca, odoleanul, porumbarul.
254. Semne din nastere
Semnele din nastere sunt acele pete colorate de pe piele, uneori
acoperite de par, care se detaseaza de aspectul epidermei
nconjuratoare. Sunt diverse semne din nastere si apar n locuri
extrem de diferite. Pentru unele semne din nastere, tratamentele
pot consta n:

92
persoanele subponderale sunt tratate cu ceaiuri trebuie aratat ca
ceaiurile maresc pofta de mncare si, desi nu ngrasa,
compenseaza lipsurile de vitamine si minerale din corp,
facilitnd mbunatatirea proceselor metabolice de asimilare a
harnei.
a) -Tratament cu ceai dupa reteta:
- Tintaura - 40 g
- Coada soricelului -40 g
- Flori de musetel - 40 g

a) -Spalaturi cu ceai de dragaica

Ceaiul se obtine din 2 lingurite de dragaica oparite cu 1000 ml
de apa clocotita. Se va folosi la spalarea zilnica a semnelor din
nastere.

Se beau 3 cani de ceai cald / zi din infuzia preparata cu 3

lingurite de amestec vegetal, oparit cu 500 ml de apa clocotita.
Ceaiul se va infuza 5-8 minute.
b) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:

b) -Tratament cu alifie de dragaica

Se prepara din 500 g de untura de porc topita ntr-o cratita,
peste care se toarna 4 pumni de dragaica si se amesteca bine. Se
lasa sa faca spuma, se amesteca si se trage de pe foc. Vasul
acoperit se lasa 8 ore sa se raceasca. Apoi se ncalzeste pna se
fluidifica alifia si se va filtra printr-o pnza curata. Alifia
obtinuta se pune n cutii si se va pastra n frigider. Cu ea se vor
unge zilnic semnele din nastere.
255. Sinuzita

- Frunze de busuioc - 40 g
-Muguri florali de portocal amar - 40 g
- Radacini de gentiana - 40 g
-Fumarita (planta, fara radacini) -40 g
-Frunze de rozmarin -80 g
-Seminte de fenicul -80 g
Ceaiul se prepara din 2 lingurite de amestec vegetal fiert 2
minute n 250 ml de apa. Se va infuza ceaiul 10-15 minute. Se
va bea o cana de ceai dupa fiecare masa principala.

Rino-sinuzita este o inflamatie a mucoaselor nasului si a

sinusurilor. De obicei, este o complicatie a gripei, a guturaiului,
a rujeolei si a scarlatinei. Se manifesta cu: cefalee, dureri
frontale, astuparea nasului cu secretii. Fitoterapia apeleaza la
urmatoarele plante medicinale: musetel, salvie, rachitan, trei
frati patati, cerentel, coada soricelului.

c) -Tratament pentru copiii foarte slabi

a) -Tratament cu ceai de musetel

nainte de culcare se va bea o cana de ceai din tei, levantica,

urzica moarta, musetel, etc. (Vezi subcapitolul Sedativ ) sau
un pahar cu lapte cald, ndulcit cu miere de albine.

Infuzia se prepara din 1 lingurita de flori de musetel la 250 ml

de apa clocotita. Se beau 3 cani de ceai pe zi si se fac 2-3
inhalatii din 2 lingurite de plante la 200-300 ml de apa.
b) -Tratament cu ceai din coada soricelului
Se beau 2 cani de ceai / zi, se fac inhalatii (2-3 inhalatii pe zi) si
se aspira nazal infuzia preparata din 2 lingurite la 250 ml de apa
clocotita.

Se prepara o infuzie din 1 lingurita de frunze de cimbru oparite

cu 250 ml de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai / zi.
257. Somn nelinistit

258. Stari depresive

Exista un numar mare de preparate antidepresive. Plantele
medicinale din care se pot prepara aceste antidepresive sunt:
sunatoarea, levantica, valeriana, socul, musetelul, teiul, roinita,
sehinelul, maghiranul.
a) -Tratament cu ceai dupa reteta:

c) -Tratament cu ceai de cerentel

Decoctul se obtine din 2 lingurite de radacini cu 250 ml de apa.
Se fierbe la foc moale, timp de 30 de minute. Se fac cu acest
ceai aspiratii nazale.

-Flori de musetel -20 g

-Frunze de levantica -40 g
-Frunze de rozmarin -20 g
-Muguri florali de portocal amar -40g
-Frunze de cimbrisor -40 g

256. Slabiciune
Starea de slabiciune exagerata se poate datora unei subnutritii
cronice. n aceasta stare se poate apela la tratamentul cu plante.
Deficitul de fier, de saruri minerale, vitamine, etc. poate fi tratat
cu plantele medicinale: musetel, coada soricelului, tintaura,
schinduf, busuioc, fenicul, rozmarin, gentiana, etc. Daca

Din amestecul vegetal se ia o lingura care se va opari cu 250 ml

de apa clocotita. Dupa o infuzare de 5-10 minute se va strecura
ceaiul. Se va bea o cana de ceai, seara, dupa cina.
b) -Tratament cu ceai dupa reteta:

Fitoterapie curs

93

- Frunze de roinita - 40 g
- Schinel - 40 g

utilizate n tratamente sunt: stejarul, turtita mare, nucul,

sovrvul, musetelul, urzica, salcia, patlagina, murul, cerentelul.

Ceaiul se prepara din 3 lingurite de amestec vegetal oparite cu

500 ml de apa clocotita, cu infuzare de 5 minute. Se beau zilnic
2-3 cani de ceai cald.

A Tratarea stomatitei catarale

c) -Tratament cu ceai dupa reteta:

Se face gargara de 3-5 ori / zi cu un ceai preparat din 3-4

lingurite de plante oparite cu 250 ml de apa clocotita.

- Flori de musetel - 40 g
- Sunatoare - 40 g
- Flori de soc negru - 40 g
- Radacini de valeriana - 40 g
- Flori de levantica -40 g
- Flori de tei - 40 g

a) -Tratament cu ceai de musetel

b) -Tratament cu ceai de cerentel

Se face gargara de 3-5 ori / zi cu un decoct din 2 linguri de
radacini maruntite de cerentel fierte cu 250 ml de apa.
c) -Tratament cu ceai pentru gargara tip Plafar

Ceaiul se prepara din 3 lingurite din amestec vegetal fiert cu

750 ml de apa, timp de 5-10 minute. Se beau zilnic 3 cani de
ceai cald. Acest ceai este excelent pentru a trata starile de
depresie, avnd totodata si o actiune linistitoare si tonifianta.

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de amestec vegetal oparite

cu 250 ml de apa clocotita. Se fac 3-5 rnduri de gargara pe zi
cu acest ceai.

d) -Tratament cu ceai de sunatoare

B Tratamentul glositei

Infuzia se prepara din 2 lingurite de plante oparite cu 250 ml de

apa clocotita.
Se beau 2 cani de ceai / zi, una dimineata si alta seara, nainte
de culcare.

Inflamatia limbii se numeste glosita.

Nota ! Cititorii trebuie avertizati ca un consum ndelungat de

ceai de sunatoare poate instala n organismul uman o
sensibilitate fata de lumina puternica a soarelui
(fotosensibilitate)
259. Sterilitate
Sterilitatea reprezinta incapacitatea de a procrea. Cu toate
cuceririle medicinii moderne, ramnem nca fideli fitoterapiei
cu urmatoarele plante medicinale: ventrilica, vsc.
a) -Tratament cu ceai de ventrilica
Se iau 3 lingurite de ventrilica, peste care se toarna 500 ml de
apa clocotita si ceaiul se va infuza 5-10 minute. Se beau zilnic 3
cani de ceai cald.
b) -Tratament cu suc de vsc
Speranta Anton recomanda a se lua 25 de picaturi de suc de
vsc pe zi, dimineata si seara.
260. Stomahic Stomahic reprezinta un produs care favorizeaza
digestia prin excitatia sucurilor gastro-intestinale. Fitoterapia
apeleaza la urmatoarele plante medicinale: talpa gstii, tintaura,
ungurasul, cicoarea, roinita, cimbrul si cimbrisorul.
261. Stomatita
Stomatita reprezinta orice inflamatie a mucoasei bucale.
Stomatita apare ca urmare a ingerarii de lichide fierbinti,
substante iritante sau a unor infectii. Plantele medicinale

a) -Tratament cu ceai de salvie

Se va face de 3-5 ori pe zi gargara cu un ceai preparat din 5 g
de frunze de salvie oparite cu 100 ml de apa clocotita.
b) -Tratament cu ceai de trandafiri de dulceata
Se va face gargara de 3-5 ori / zi cu un ceai preparat din 2
lingurite petale de trandafir oparite cu 250 ml de apa clocotita.
c) -Tratament cu ceai de sulfina
Se beau 2 cani de ceai / zi si se face de 3-5 ori / zi gargara cu
ceaiul preparat din 1 lingurita de flori cu 250 ml de apa
clocotita.
262. Suc gastric
Lipsa sucului gastric sau o secretie insuficienta a acestuia
mpiedica realizarea normala a digestiei si sta la baza aparitiei a
numeroase maladii, dintre care mentionam: anemia (de diverse
forme), colita, unele boli infectioase, unele forme de
constipatie, etc.
Plantele medicinale utilizate n fitoterapie sunt: schinelul,
pelinul, obligeana, gentiana, tintaura.
a) -Tratament pentru stimularea secretiei
stomacale cu ceaiul dupa reteta:
- Coaja de portocale - 45 g
- Radacini de gentiana - 45 g
- Radacini de obligeana - 45 g
- Frunze de trifoiste de apa - 45 g
- Tintaura - 60 g
- Pelin - 60 g

Fitoterapie curs
Ceaiul se obtine fierbnd n 750 ml de apa, la foc mic, trei
lingurite de amestec vegetal, timp de 5-10 minute si facnd o
infuzare de 5 minute. Se beau zilnic 3 cani de ceai cald.

94
Infuzia se prepara din 1 lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se introduce o mesa n ureche mbibata cu acest ceai.
265. Surmenaj intelectual

b) -Tratament pentru a stimula secretia deficitara de suc gastric

Se utilizeaza ceaiul avnd reteta:
-Pelin -60 g
-Schinel -60 g
-Tintaura -60 g
Infuzia se prepara din 1 lingurita de amestec vegetal la o cana
de 250 ml de apa clocotita. Ceaiul se va infuza 5 minute. Se
beau zilnic 2-3 cani de ceai.
263. Sughit
Sughitul apare ca o contractie spasmodica involuntara a
diafragmului, determinnd o secusa brusca a abdomenului si
toracelui si care se nsoteste de un zgomot ragusit caracteristic,
prin constrictia glotei si vibratia caracteristica a coardelor
vocale.

n cazul unui surmenaj intelectual, tratamentele sunt foarte

diversificate:
a) -Pentru mbunatatirea memoriei se va bea suc de lamie sau
se va consuma lamie cu zahar. Se recomanda si 2 cani de ceai
de urzica pe zi.
b) -Pentru eliminarea nervozitatii se va bea suc de varza sau se
va consuma salata de varza alba.
c) -Pentru mbunatatirea puterii de concentrare se va bea ceai
de menta, coada calului, ventrilica.
266. Tabagism

Fitoterapia apeleaza la urmatoarele plante medicinale: fenicul,

marar, lamie.

Tabagismul reprezinta intoxicatia cu nicotina si se datoreaza

fumatului. Ea poate fi acuta si se manifesta prin ameteli,
paloare, vomitismente, oboseala de tip cronic cnd apar
palpitatii, dureri de tip anginos, nervozitate, insomnie, scaderea
memoriei, leziuni vasculare, bronsita.

a) -Tratament cu suc de lamie Se iau cteva picaturi de suc de

lamie.

Fitoterapia apeleaza la urmatoarele plante medicinale n

tratamente: arnica, salvie, menta, podbal, castan salbatic, urzici.

b) -Tratament cu ceai din seminte de marar

a) -Tratament cu frunze uscate de arnica

Se prepara un ceai nendulcit din 1 lingurita de seminte de

marar la 250 ml de apa clocotita. Se bea ceaiul cu nghitituri
mici.

Ele ajuta la a dezvata de fumat pe fumatorii nraiti.

c) -Tratament cu ceai de fenicul

Se fac tigari care fumate i fac pe fumatori a se lasa de fumat.

ntr-o cana de apa clocotita se pune o lingurita de seminte de

fenicul si se lasa la infuzat 10 minute. Se inspira profund de
cteva ori, apoi se va bea ceaiul.

c) -Combaterea fumatului cu radacina uscata de obligeana:

d) -Se mai poate trata si astfel:

-se bea un pahar cu apa rece;
-se ia o lingurita de zahar;
-se retine respiratia cteva zeci de secunde.

b) -Tratament cu frunze uscate de salvie

Mestecarea lenta a radacinii uscate de obligeana si apoi

scuiparea ei.
d) -Tratament cu suc de podbal Se iau 2-3 lingurite de suc de
podbal / zi pentru a trata tusea tabagica.
e) -Tratament cu tigari pentru a combate tabagismul

264. Surditate

Izma, snziana de padure, podbalul se vor lasa n apa ndulcita

peste noapte la macerat. Se usuca plantele la aer si se toaca
marunt. Din ele se fac tigari pentru a combate tabagismul.

Se recomanda a se consuma: varza, migdale dulci. Surditatea

poate fi produsa si de otoscleroza: osificarea labirindului, n
jurul vrstei de 50 de ani.

267. Tahicardie

a) -Tratament cu suc de lamie Se fac instilatii repetate n

urechi.
b) -Tratament cu suc de varza Se fac instilatii repetate n urechi.
c) -Tratament cu ceai de salvie

Tahicardia este o accelerare a frecventei cardiace, care

depaseste valoarea normala fiziologica corespunzatoare vrstei
si sexului.
La omul adult, n mod normal, inima pulseaza de 70 de ori pe
minut.

Fitoterapie curs
Pulsul creste n timpul unui efort fizic sustinut, n starile de
excitatie, ct si n starile febrile. Plantele medicinale care pot fi
utilizate n fitoterapie sunt: vscul, paducelul, ungurasul.
268. Taieturi vezi Plagi
269. Ten
ngrijirea pielii si n special a tenului, mai ales la femei, este
una din problemele de mare importanta n viata cotidiana.
Plantele medicinale recomandate pentru ntretinerea tenului
sunt: arnica, brusturul, cimbrisorul, cimbrul de cultura, coada
soricelului, galbenelele, sunatoarea, salvia, nalba mare,
musetelul.
A Ten palid
Pentru activarea circulatiei periferice se pun comprese din ceai
de arnica. Infuzia se face din 1 lingurita de flori de arnica la
250 ml de apa clocotita.

95
-Radacini de pir -40 g
-Radacini de brustur -40 g
-Frunze si flori de papadie -40 g
-Frunze si flori de lamita -80 g
-Frunze de fumarita -40 g
Ceaiul se obtine prin fierberea a 4 linguri din amestecul vegetal
bine omogenizat si maruntit, timp de 2 minute, la un foc moale,
n 1000 ml de apa. Ceaiul se bea nendulcit. Dupa aceasta cura
de curatare a tenului, puteti utiliza cosmetice recomandate de
specialisti.
E Tenuri cu afectiuni
n cazul unor afectiuni ale pielii (acnee, furuncule, eczeme,
urticarie, etc.) se vor folosi pentru uz intern ceaiuri cu caracter
depurativ: brusture, trei frati patati, teci de fasole, ct si bai si
comprese cu plante antiseptice si cicatrizante: musetelul,
sunatoarea, salvia, levantica, socul, isopul, troscotul, sulfina,
nucul, patlagina, muguri de pin, stejarul, salcia, iarba mare,
tataneasa.

B Ten nrosit, iritat

Se pun comprese cu ceai din: coada soricelului, musetel,
papadie, pin, sunatoare, patlagina, nalba, patrunjel.
Compresele se mentin pe fata timp de 15-20 de minute, dupa
care tenul se unge cu o crema calmanta.

Ceaiul de sunatoare, sub forma de comprese, nvioreaza

tenurile uscate si mbatrnite.
F Eliminarea ridurilor vezi Riduri
270. Tendinita

C Tenuri uscate
Tendinita reprezinta inflamarea unui tendon.
n tratamente vor fi utilizate plante medicinale cu calitati
emoliente si de activare a circulatiei periferice, si anume:
galbenele, musetel, sunatoare, radacini de nalba, florile de pin,
etc. Ca demachiant se indica sucul de castravete.
Se recomanda a se bea nainte de fiecare masa o cana de ceai
preparat dupa reteta:
- Frunze de rozmarin - 60 g
- Frunze de menta - 60 g
- Radacini de gentiana - 60 g
- Frunze de cimbru - 60 g
- Seminte de fenicul - 60 g
- Frunze de maghiran - 30 g

Apare n conditiile efectuarii unui efort fizic sau facnd sport.

Daca exista tendinta de a face tendinita des, este necesar a
efectua de urgenta o cura de eliminare a deseurilor si toxinelor
din corp si de remineralizare a organismului. n acest caz, va
recomandam a lua nainte de fiecare masa 2 capsule de coada
calului, dimineata si la prnz, n timpul mesei 2 pastile de
complex germeni de gru.
Atentie si la dieta dvs.
Completati regimul alimentar cu multe fructe si legume. Va
recomandam sa beti 2 cani de ceai de urzici pe zi sau sa va
remineralizati cu ceaiuri de maces, catina sau afin.
271. Teniaza vezi Paraziti intestinali

Infuzia se prepara dintr-o cana de apa clocotita tur-nata peste 2

lingurite din amestecul vegetal bine omogeni-zat si maruntit.
Ceaiul sta la infuzat 1015 minute.

272. Topirea substantei osoase

D Tenuri grase

n cazul topirii substantei osoase, al aparitiei de umflaturi la os,

osteomielita (inflamatia maduvei osoase) se fac tratamente cu:
coada soricelului si schinduf.

n cazul tenului seboreic, gras, cu pori dilatati, tratamentele se

fac cu: musetel, podbal, brustur, cimbrisor, cimbru, hamei, nuc,
menta, salvie, ceai chinezesc, marar, salcie, cosu-popii. Se pot
pune comprese cu aceste ceaiuri sau se fac masti cosmetice cu
tomate (rosii), se lotioneaza fata cu suc de lamie, castravete +
alcool si masca de fragi + albus batut. Pentru persoanele care au
tenuri grase recomandam sa faca o cura de curatire a tenului de
3-5 zile, bnd 4 cani de ceai / zi din decoctul preparat dupa
reteta:
-Flori din coada soricelului -40 g

a) -Tratament cu ceai din coada soricelului

Infuzia se prepara din 2 lingurite de plante oparite cu 250 ml de
apa clocotita. Se beau zilnic 2 cani de ceai de coada soricelului
repartizate n 4 portii. n doua jumatati de cana de ceai se va
adauga lingurita de seminte de schinduf.
b) -Trupul se unge cu tinctura de coada soricelului.
273. Traheita

Fitoterapie curs
Traheita reprezinta inflamatia mucoasei traheei. Se manifesta
prin: pierderea vocii (disfonie), tuse seaca, dureri la stern.
Plantele medicinale recomandate n tratamente sunt: nalba
mare, patlagina, pinul, sovrvul, isopul, izma, lemnul dulce,
muschiul de piatra, cimbru, cimbrisor, scaiul vnat.
a) -Tratament cu ceai de nalba mare
Infuzia se prepara din 2-3 g de flori si frunze de nalba mare
oparite cu 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai
pe zi si foloseste la tratarea tusei nsotite de secretie (flegma)
greu expectorabila.
b) -Tratament cu ceai din lichen de piatra
Decoctul se prepara din 2 lingurite de plante fierte cu 250 ml de
apa. Acest ceai are calitati emoliente, sedative si antibiotice. Se
beau 2 cani de ceai / zi.
c) -Tratament cu ceai de patlagina
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta oparita cu 250 ml
de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai / zi. Se pot lua si 2-3
vrfuri de cutit pe zi din planta bine maruntita. Se pot face
tratamente si cu sucul plantei.
274. Transpiratie vezi Diaforeza
275. Tricofitie
Este o boala provocata de ciuperci microscopice si se manifesta
prin caderea parului, cruste si ngrosarea pielii n plagi. Plantele
medicinale utilizate n tratamente sunt: brusturul, mesteacanul,
musetelul, urzica. A se vedea si Par (214)
276. Troficitate
Troficitatea se refera la starea de nutritie a diverselor organe si
tesuturi. Ea este strict determinata de intensitatea activitatii
fiecarui organ sau tesut, ct si de necesitatile nutritive de
ansamblu ale organismului uman. Sistemul endocrin este cel
care coordoneaza troficitatea n organism. Tulburarile specifice
de troficitate produc distrofii, adica scaderea n volum a
organelor sau tesuturilor corespunzatoare. Plante medicinale
care sunt utilizate: anghinare (trofic hepatic), urzica, etc.
277. Tuberculoza
Tuberculoza este o maladie infecto-contagioasa datorata
bacilului Koch. Poate mbraca diverse forme, dupa locul
inocularii, ntinderea leziunilor, dupa modul evolutiv, etc.
A -Tratarea tuberculozei pulmonare

96

Fitoterapie curs
Este o boala contagioasa, localizata la nivelul aparatului
respirator, prin patrunderea si nmultirea bacilului Koch n
branhiolele si plamnii omului sanatos.
Fitoterapia recomanda n tratamente plantele medici-nale:
hameiul, troscotul, usturoiul, coada calului, lemnul dulce,
ciubotica cucului, roua cerului, salvia.

97
Decoctul se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogenizat la 250 ml de apa. Se beau zilnic 2-3
cani de ceai, n cure de 3-6 luni.
n timpul acestor cure se recomanda a se consuma saptamnal
500 g miere amestecata cu 1-2 radacini de hrean ras. Se va lua
cte o lingura din amestecul miere-hrean cu 30 de minute
nainte de dejun si cina.

a) -Tratament cu ceai de hamei

B Tratarea tuberculozei cutanate
Infuzia se face din 10 g conuri de hamei zdrobite n 250 ml de
apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi, n cura de lunga
durata.

Este o boala contagioasa localizata la nivelul pielii. Se trateaza

cu: rostopasca, muguri de plop, trei frati patati.

b) -Tratament cu ceai de troscot

a) -Tratament cu rostopasca

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai / zi n cure de lunga durata.

Se amesteca 30 g de planta maruntita pna la stadiul de pulbere

cu 15 g de lanolina, 10 g vaselina si 15 picaturi de acid fenic.
Cu alifia astfel obtinuta se va unge rana si se va schimba
pansamentul din 3 n 3 zile pna la vindecarea afectiunii.

c) -Cura cu usturoi
Se vor consuma 3 catei de usturoi pe zi sau se va bea apa
usturoiata. Apa usturoiata, conform recomandarii lui Virgil
Geiculescu, se prepara astfel: se toarna ntr-o cana 250 ml de
apa clocotita peste o cantitate de usturoi curatat si dat pe
razatoare.

b) -Tratament cu ceai din muguri de plop

Stabilirea cantitatii de usturoi se va face n functie de vrsta

pacientului, si anume:

c) -Tratament cu ceai dupa reteta:

1- pentru copii sub 2 ani -15 g

2-pentru copii de 2-5 ani - 25 g
3-pentru copii de 10-12 ani - 40 g
4-pentru celelalte vrste - 60-80 g

Infuzia se face din 20-30 g de muguri de plop zdrobiti, opariti

cu 1000 ml de apa clocotita. Se fac bai locale sau se pun
cataplasme nainte de ungere cu propolis.

- Steluta - 40 g
- Coada calului - 40 g
- Patlagina - 40 g
- Pelin - 40 g

Tratamentul cu apa usturoiata se face dupa cum urmeaza:

Ceaiul se prepara din 3 lingurite de amestec vegetal peste care

se toarna 500 ml de apa clocotita si se infuzeaza timp de 5-10
minute. Se beau zilnic 3 cani de ceai cald.

1-pentru copii pna la 5 ani se iau zilnic 8-10 lingurite

2-pentru copii de 10-12 ani -se iau zilnic 8-10 linguri
3-pentru celelalte vrste -se iau zilnic 8-10 linguri supa

278. Tulburari de vorbire

d) -Tratament cu ceai dupa o reteta de O. Bujor si Mircea

Alexan:
- Coada calului -40 g
-Frunze podbal -40 g
-Tei -20 g
Decoctul se prepara din 5 linguri de amestec vegetal fiert n
1500 ml de apa. Se beau, ndulcite cu miere, 3-4 cani de ceai /
zi, n cura de 6-24 de luni.

Tulburarile de vorbire, respectiv blbiala, ssiala, etc. nu sunt

ntotdeauna rezultatul functionarii defectuoase a organelor
vorbirii (maxilare, dinti, limba, gura, etc.), ci apar adesea din
cauza unei stari de iritare nervoasa anormala, declansata de un
soc sau de o alta mbolnavire. n cazul copiilor la care blbiala
are o cauza emotionala sau afectiva va recomandam
urmatoarele tratamente dupa Maria Treben:
a) -Tratament cu ceai de sunatoare
Infuzia se prepara din 2 lingurite de planta cu 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

e) -Tratament cu ceai remineralizant dupa reteta urmatoare:

b) -Tratament cu frectii
-Coada calului -20 g
-Hamei -20 g
-Troscot -15 g
-Frunze podbal -20 g
-Menta -5 g
-Rizomi de pir -15 g
-Fructe de ienupar -5 g

Se iau n parti egale flori de coada soricelului, musetel,

sunatoare si traista ciobanului, se amesteca si se maruntesc.
Apoi se pune amestecul de plante ntr-un
vas la macerat timp de 10 zile, la caldura, peste care se toarna
rachiu de secara sau de fructe (38-40%).
Dupa macerare si filtrare se vor face copilului 2-4 frectii pe zi.

Fitoterapie curs
c) -Tratament cu bai generale cu cimbru sau cu urzici
La o baie se vor utiliza 200 g din una dintre plante. Toata
cantitatea de plante se pune ntr-o galeata cu apa rece si se lasa
acolo peste noapte la macerat. A doua zi se va da ntr-un clocot
si se va turna n apa baii.
Atentie ! Apa va trece de rinichii copilului, dar nu va depasi
nivelul inimii.
Baia dureaza 15-20 de minute si se face la 36-37 0 C. Dupa baie
copilul nu se sterge, ci se culca acoperit cu un prosop plusat.
Cura se face timp de 7 zile cu bai de cimbru si 7 zile cu bai de
urzici, pna la vindecare.

98
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de flori cu 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi. De notat ca ceaiul de
tei are si calitati expectorante.
c) -Tratament cu ceai de patlagina
Infuzia se face cu 2 lingurite de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se va bea treptat n cursul zilei.
d) -Tratament cu ceai de podbal
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de plante la 250 ml de apa
clocotita. Se
beau 2-3 cani de ceai / zi.

279. Tumoare

B Tratarea tusei n faza de coctiune

Tumoarea apare ca o umflatura sau o excrescenta la nivelul

unui organ sau al unui tesut. Dupa natura lor, tumorile pot fi
benigne, caz n care seamana din punct de vedere structural cu
tesuturile din care au plecat, cresc ncet, nu invadeaza tesuturile
nconjuratoare si se separa de acestea printr-o capsula, putnd fi
inlaturate usor prin operatii chirurgicale si tumori de origine
maligna, care nu au structuri asemenea cu cele din care au
plecat, cresc rapid, invadeaza tesuturile nconjuratoare,
recidiveaza dupa operatie si produc metastaze. Plantele
medicinale utilizate n fitoterapie sunt: rostopasca, tataneasa,
urzica moarta, vscul.

a) -Tratament cu ceai de scai vnat

Decoctul se prepara din 4 lingurite de planta la 250 ml de apa.
Se iau 4-6 linguri de ceai / zi.
b) -Tratament cu ceai din ciubotica cucului
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de flori la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi. Se poate utiliza si
decoctul dintr-o lingurita de radacini maruntite la 250 ml de
apa. La ceaiul din radacini se va adauga un vrf de cutit de
bicarbonat de sodiu. Se beau 2-3 cani de ceai / zi.

280. Tuse
c) -Tratament cu ceai din muguri de pin
Tusea nu este o afectiune propriu-zisa, ci un simptom care
apare datorita diverselor afectiuni respiratorii, reprezentnd un
act reflex produs de o iritatie a mucoasei cailor respiratorii, fie
de prezenta unor corpi straini, cel mai adesea acestea fiind
produse patologice (mucus n exces, snge, sputa).
Tratamentul cu plante medicinale prezinta mai multe faze:
a) -faza iritativa a tusei cnd tusea este seaca se indica a se
utiliza n tratamente plante emoliente, bogate n mucilagii;
b) -faza de coctiune cnd sunt utile plantele expectorante, cu
continut mare n uleiuri volatile, saponozide.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de muguri de pin zdrobiti cu

250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi. n
tratamente se poate utiliza si uleiul de pin, care se
administreaza astfel:
-se iau pe o bucatica de zahar 34
picaturi de 5-6 ori pe zi;
-la copii se iau ntr-o lingurita cu zahar 2-3 picaturi de 5-6 ori
pe zi.
d) -Tratament cu ceai de isop

Pentru faza iritativa se vor utiliza plantele medicinale: macul de

cmp, lumnarica, nalba de cultura, nalba mare, podbalul, teiul,
patlagina, lichenul de piatra.
Pentru faza de coctiune a tusei se vor utiliza n tratamente
plantele medicinale: ciubotica cucului, pinul, isopul, scaiul
vnat, iarba mare, ienuparul.

Infuzia se face din 1-2 lingurite de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi.
e) -Tratament cu ceai de iarba mare
Decoctul se prepara din 3-4 linguri de planta la 250 ml de apa.
Se iau 4 linguri de ceai pe zi.

A Tratarea tusei n faza iritanta

C Tratament n tusea persistenta
a) -Tratament cu ceai de mac de cmp
a) -Tratament cu ceai dupa reteta:
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de petale oparite cu 250 ml
de apa. Se bea ceaiul fragmentat n timpul unei zile.
b) -Tratament cu ceai de tei

-Coada calului -40 g

-Mierea ursului -40 g
-Frunze de podbal -40 g

Fitoterapie curs
Ceaiul se obtine prin fierberea unei lingurite de plante n
amestec cu 250 ml de apa, timp de 5-10 minute. Se beau 3 cani
de ceai cald pe zi.

99
Infuzia se face dintr-o lingurita de amestec vegetal bine
omogenizat si maruntit, peste care se toarna 250 ml de apa
clocotita si se lasa la infuzat 5-10 minute. Se beau zilnic 1-2
cani de ceai cald

b) -Tratament cu ceai pectoral dupa formula Plafar

282. Ulceratii
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite la 250 ml de apa clocotita.
Se beau 2-3 cani
de ceai pe zi. Acest ceai are actiune att emolienta, ct si
fluidifianta si antiseptica.
c) -Tratament cu ceai dupa
reteta:
-Cimbru -45 g
-Seminte de in -45 g
-Seminte de fenicul -30 g
- Seminte de anason - 30 g
Decoctul se obtine fierbnd timp de 5-10 minute o lingurita din
amestecul vegetal la foc moale, n 250 ml de apa. Se beau 3
cani de ceai pe zi.

Ulceratia reprezinta o pierdere de substanta la nivelul pielii sau

mucoasei, mai ales cnd prezinta o slaba tendinta de cicatrizare
si o evolutie cronica. Tratamentele se fac cu: coada calului,
casul popii, rostopasca, galbenele, patlagina, cimbru, urzica.
a) -Tratament cu patlagina
Se pun cataplasme cu frunze de patlagina zdrobite.
b) -Tratament cu suc de rostopasca
Se ung marginile ranii cu suc de rostopasca, iar apoi se aplica
alifia de galbenele.
c) -Se spala ulceratia cu decoct din coada calului si cu decoct
din casul popii, alternativ.

281. Tuse convulsiva

Tusea convulsiva este o boala foarte contagioasa si este produsa
de bacilul pertusis.

Decoctul din coada calului se prepara din 100 g de plante la

1000 ml de apa. Decoctul din casul popii se obtine din 50 g de
frunze la 1000 ml de apa.

Ea se caracterizeaza clinic prin catarul cailor respiratorii si

accese de tuse puternica. Tratamentul se face cu urmatoarele
plante medicinale: fenicul, porumbar, scai vnat, vsc, sovrv,
cimbru, soc, roua cerului, anason, nalba mare, salvie, patlagina,
isop, mac de cmp, salcm, schinel, tei, urzica, zmeur.

Nota ! Se vor bea ceaiuri de curatire a sngelui din

a) -urzici, ventrilica, galbenele, coada soricelului

a) -Tratament cu ceai de podbal

b) -Ceai dupa reteta:

Se prepara infuzia din 1-2 lingurite de planta oparite cu 250 ml

de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai cald pe zi.

-Urzica -100 g
-Galbenele -300 g
-Coada soricelului -100 g

Se ia cte o lingurita din fiecare planta la 250 ml de apa. Se

beau 2-4 cani de ceai pe zi.

b) -Tratament cu ceai de patlagina

Se beau 2-4 cani de ceai pe zi.
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi.
c) -Tratament cu ceai de scai vnat
Decoctul se obtine din 2 linguri de plante la 250 ml de apa
clocotita. Se iau 4 linguri de ceai pe zi.
d) -Tratament cu ceai de sovrv
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta cu 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.

283. Ulcer gastric

Ulcerul gastric reprezinta o afectiune a stomacului caracterizata
prin aparitia pe mucoasa a unei ulceratii, de obicei rotunde, cu
margini neregulate, cu tendinte scazute de a se vindeca.
Pacientul are dureri, varsaturi, tulburari n tranzitul alimentar,
hemoragii si pot chiar apare perforari ale stomacului.
Fitoterapia apeleaza la urmatoarele plante medicinale:
sunatoarea, salcmul, tataneasa, volbura, busuiocul, coada
calului, dudul, frasinul, galbenelele, lemnul dulce, patlagina,
plamnarica, rachitarul.

e) -Tratament cu ceai avnd reteta:

a) -Tratament cu ceai de sunatoare
- Patlagina - 45 g
- Flori de soc negru - 45 g
- Roua cerului - 30 g
- Toporasul doamnei - 30 g

Infuzia se face din 1-2 lingurite la 250 ml de apa clocotita. Se

beau 2 cani de ceai pe zi.
b) -Tratament cu ceai din flori de galbenele

Fitoterapie curs

100

Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori cu 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi, de preferinta pe stomacul
gol.

Se iau 4 linguri din amestecul vegetal si se lasa la macerat timp

de 2 ore n 1000 ml de apa rece. Se dau ntr-un clocot si apoi se
lasa la infuzat 10-15 minute. Se vor bea zilnic 3-4 cani de ceai.

c) -Tratament cu ceai de salcm

B Tratament cu sucuri, comprese si bai locale

Infuzia se face din 2 lingurite de flori la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi, ntre mese, nendulcite.

a) -Tratament cu frunze de varza alba

d) -Tratament cu ceai de tataneasa

Decoctul se prepara din 1-2 lingurite de radacini la cana de apa.
Se beau 2-3 cani de ceai pe zi, nendulcite, ntre mese.

Se pun frunze de varza alba bine zdrobite pe rana si se

bandajeaza. Tratamentul dureaza pna la vindecare.
b) -Tratament cu frunze de rapita

e) -Tratament cu ceai dupa reteta:

Frunzele de rapita se lasa pe ulcerul varicos 24 de ore. Se pot

pune si comprese din infuzia preparata cu 50 g de plante la
1000 ml de apa clocotita.

-Flori de urzica moarta alba - 30 g

- Flori de musetel mare - 75 g
- Flori de nalba de padure - 75 g

c) -Bai locale si comprese cu ceai de coada soricelului

Ceaiul se prepara din 2 linguri de amestec vegetal oparite cu

500 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat 10-15 minute. Se va
bea o cana de ceai nainte de fiecare masa.
284. Ulcer varicos
Ulcerul varicos reprezinta o dermatoza care apare la gambe, n
general la indivizi care au tulburari de circulatie (varice,
periflebite, arterite) si se prezinta sub forma de plagi, cu
tendinte reduse de vindecare.
Tratamentul se face prin ceaiuri, comprese, cataplasme si bai,
apelnd la calitatile terapeutice ale urmatoarelor plante
medicinale: tataneasa, papadie, salvie, rachitan, rapita, varza
alba, coada soricelului, patlagina, urzica, urzica moarta.
A Tratament cu ceaiuri
a) -Tratament cu ceai de papadie
Infuzia se prepara din 2 lingurite de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
b) -Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se prepara din 2 lingurite de frunze la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi.
c) -Tratament cu ceai de tataneasa
Decoctul se obtine dintr-o lingurita de radacini maruntite la 250
ml de apa, fierte 20-30 de minute, la foc mic. Se beau 2-3 cani
de ceai pe zi.
d) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
-Frunze de menta -60 g
-Frunze de vita de vie -60 g
-Frunze de cimbru -60 g
-Radacini de brusture -60 g
-Radacini de pir -60 g

Infuzia se prepara din 30-60 g de flori din coada soricelului cu

1000 ml de apa clocotita.
d) -Bai locale si comprese cu ceai de tataneasa
50 g de radacini maruntite de tataneasa se fierb la un foc moale,
timp de 20-30 de minute.
285. Umflarea snilor
a) -Se vor bea zilnic 4 cani de ceai preparate dupa reteta
urmatoare:
- Frunze de menta - 40 g
- Radacini de pir - 40 g
- Frunze de frag - 80 g
- Seminte de fenicul - 80 g
Se fierb timp de un minut 5 linguri din amestecul vegetal n
1000 ml de apa.
Ceaiul se infuzeaza timp de 15 minute. Se recomanda a se
introduce n regimul alimentar multe fructe si legume.
b) -Se vor aplica cataplasme cu ceaiul preparat din doi pumni
de frunze de frag n 1000 ml de apa clocotita
286. Unghii casante
Ruperea unghiilor este un semn ca in organism lipseste calciul.
Unghiile friabile sau accidentate se ung cu suc de ceapa sau de
piciorul cocosului un timp ndelungat.
n cazul unei inflamatii la patul unghiei, se lasa 50 g de nalba la
macerat n2-3litri de apa rece, timp de 8 ore. nainte de a merge
la culcare, se fac bai ncalzite la picioare sau la mini, timp de
20 de minute. Maceratul se poate utiliza de 2-3
ori. Se va unge unghia cu alifie de galbenele. Maurice
Messngu si Michel Bontemps recomanda a se lua zilnic:
-nainte de fiecare masa 2 capsule de coada calului;

Fitoterapie curs

101

-n timpul meselor principale 2 pastile de complex structural;

Se beau 1-2 pahare de suc pe zi.

-dupa mese 2 capsule de cochilii de stridii

f) -Tratament cu ceai din frunze de mesteacan

287. Uree uremie

Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de frunze maruntite n 250

ml de apa clocotita. La racire se adauga un vrf de cutit sau
bicarbonat de sodiu si se lasa n repaos 6 ore. Se beau 2-3 cani
de ceai pe
zi.

Daca nivelul ureei n snge are tendinta sa creasca, trebuie

consultat imediat un medic specialist care sa va recomande un
tratament de drenare, de purificare, de curatare a ntregului
organism (snge, rinichi, ficat, intestine).
Uremia reprezinta ultimul stadiu al insuficientei renale,
caracterizat prin cresterea foarte mare a ureei n snge si a altor
produsi toxici. Pacientul prezinta clinic stari de voma,
convulsii, putnd chiar sa ajunga n coma. Pentru o cura de
mare curatire a organismului de toxine, va recomandam
ceaiul;
-Frunze de rozmarin -60 g
-Radacini de pir -60 g
-Radacini de papadie -60 g
-Frunze de salvie -60 g
Ceaiul se prepara din 4 linguri de amestec vegetal fierte n 1000
ml de apa, timp de 2 minute, cu infuzare de 5-10 minute. Se vor
bea zilnic, ntre mese, 3-4 cani de ceai. Tot pentru curatarea
organismului se mai recomanda a se lua:
-dimineata, pe nemncate: 3 capsule de ridichi negre;

288. Uretrita
Uretrita reprezinta inflamatia uretrei. Cititorii nostri stiu ca
uretra reprezinta canalul de comunicare al vezicii urinare cu
exteriorul, prin care se elimina urina.
Tratamentul se face cu ceai de pin. Infuzia se prepara dintr-o
lingurita demuguri de pin la 250 ml de apa clocotita. Se beau 23 cani de ceai pe zi.
289. Urticarie
Urticaria este o afectiune cutanata caracterizata printr-o eruptie
cu papule roz sau albicioase, asemanatoare urzicaturilor si dnd
senzatia de arsura. Urticaria da senzatia de mncarime si este
nsotita de prurit. Cel mai des apare datorita unor toxiinfectii
alimentare sau medicamentoase, dar poate aparea si pe un fond
alergic. Plantele medicinale utilizabile n tratament sunt: nalba
mare, pelinul, salvia, urzica, catina alba, trei frati patati, izma.

-nainte de masa de prnz si seara: 2 capsule de brustur;

a) -Tratament cu ceai din trei frati patati
-n timpului dejunului si cinei: 2 capsule de salcie.
Tratarea uremiei se face astfel:

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 3 cani de ceai / zi.

a) -Cu suc de afine sau cu ceai de afine

b) -Tratament cu ceai de izma

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze de afin la 250 ml

de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
Acest ceai este un excelent diuretic si un foarte bun
dezinfectant al tubului urinar.

Infuzia se prepara dintr-o lingurita de frunze la 250 ml de apa

clocotita. Se beau 3 cani de ceai / zi.

b) -Tratament cu ceai de porumbar

Infuzia se prepara dintr-o lingurita flori la 250 ml de apa
clocotita. Decoctul se obtine dintr-o lingurita de fructe n 250
ml de apa. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi.
Acest ceai este exceptional n tratarea uremiei.
c) -Tratament cu ceai din ceapa
Decoctul se prepara din 3 cepe mari rase cu 1000 ml de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi, una dimineata si alta
seara. Acest ceai este un excelent diuretic.

Se pot face si bai n care se vor introduce cca 3-4 l de ceai de

izma pregatit din 8-10 linguri de frunze la 3000-4000 ml de apa
clocotita.
c) -Tratament cu ceai de catina alba
Infuzia se prepara din 2 linguri de fructe zdrobite cu 500 ml de
apa clocotita.
Se infuzeaza ceaiul 30 de minute. Se beau 2 cani de ceai n
cursul unei zile.
d) -Tratament cu ceai de pelin
Se fac spalaturi, se fac bai sau se pun comprese cu ceai preparat
din 5-8 linguri de plante la 3000-4000 ml de apa clocotita.

d) -Tratament cu suc de tomate

290. Urinare dificila
Se beau 1-2 pahare de suc pe zi.
e) -Tratament cu suc de ceapa

Coada calului este un diuretic exceptional. Va recomandam n

cazul acestei afectiuni a va trata cu ceai din coada calului
preparat din 3 lingurite de plante peste care se toarna 500 ml de

Fitoterapie curs
apa clocotita. Se infuzeaza ceaiul timp de 5 minute. Se beau
zilnic 3 cani de ceai cald.
291. Vaginita
Vaginita este o inflamatie a mucoasei vaginului. Plantele
medicinale care pot fi utilizate n tratamente sunt: nalba mare,
pelinul, salvia, urzica, galbenele, hamei, iasomia.
a) -Tratament cu ceai de galbenele
Infuzia se face din 10% flori de galbenele cu apa clocotita. La o
spalatura vaginala se utilizeaza 3-5 l de ceai.
b) -Tratament cu ceai din conuri de hamei
Infuzia se prepara din 100 g de conuri de hamei zdrobite, la 1 l
de apa clocotita. Pentru o spalatura vaginala se pot utiliza 2-5 l
de ceai.
c) -Tratament cu ceai de iasomie
Infuzia se prepara din 100 g de planta la 1 litru de apa clocotita.
La o spalatura vaginala se utilizeaza 2-5 litri de ceai.
292. Varice
Varicele reprezinta o dilatare venoasa patologica permanenta la
nivelul retelelor superficiale ale membrelor inferioare.
Varicele apar ntre 20-40 de ani, fiind mai frecvente la femei.
Printre factorii externi, unul din cei mai importanti este
profesiunea care obliga sa se stea mult n picioare (profesori,
coafori, ospatari, bucatari). Plantele medicinale utilizate n
tratamente sunt: papadia, salvia, coada soricelului, patlagina,
rachitanul, tataneasa, turtita mare, urzica, urzica moarta.
a) -Tratament cu ceai de papadie
Infuzia se face din 2 lingurite de plante n 250 ml de apa
clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi, dupa mesele
principale.

102
d) -Cura de 30 de zile cu preparatul dupa reteta urmatoare:
-600 ml suc de ceapa rosie
-300 g miere de salcm sau de fneata
Se amesteca bine cele 2 componente, iar preparatul se tine
(obligatoriu) n frigider. Se iau cte 50 g nainte sau dupa cele 3
mese principale, timp de 30 de zile. Dupa cura se face o pauza
de o luna de zile. Tratamentul se face de 2 ori pe an, primavara
si toamna.
e) -Tratarea ulcerelor varicoase
Se fac tratamente cu bai si cataplasme cu plante care
mbunatatesc circulatia si au proprietati antiseptice si
cicatrizante: musetel, coada soricelului, frunze de alun, radacini
de tataneasa.
293. Voma
Voma reprezinta eliminarea exploziva a continutului gastric
prin cavitatea bucala. Senzatia de voma nu este o boala propriuzisa, ci un semn de boala. Este corect ca pacientul sa se
adreseze medicului specialist. Fitoterapia se face cu
urmatoarele plante medicinale: anghinare, roinita, izma,
cerentel, busuioc, muschi de piatra, pelin, odolean, paducel,
coada soricelului, etc.
a) - Tratament cu ceai de izma
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa
clocotita. Ceaiul se va bea rece, nghititura cu nghititura,
nendulcit.
b) -Tratament cu ceai de paducel
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de planta n 250 ml de apa
clocotita. Se bea n cursul unei zile, nghititura cu nghititura.
c) -Tratament cu ceai de busuioc
Infuzia se face dintr-o lingurita de frunze oparite cu 250 ml de
apa clocotita. Se bea n cursul unei zile.

b) -Tratament cu ceai de salvie

d) -Tratament cu ceai de cerentel
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta la o cana de apa
clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi. Cu ceai de slavie se pun
si comprese, dar reci.
c) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
-Frunze de cimbru -60 g
-Frunze de salvie -60 g
-Frunze de frag -60 g
-Coada soricelului (planta, fara radacina)- 60 g
-Frunze de rozmarin -60 g
Infuzia se prepara din 5 linguri de amestec vegetal oparite cu
1000 ml de apa clocotita. Ceaiul se lasa la infuzat 10-15
minute. Se beau zilnic 3-4 cani de ceai.

Este un ceai cu o actiune complexa: excelent dezinfectant,

calmant foarte bun si astringent eficient. Ceaiul se prepara
dintr-o lingurita de rizomi maruntiti la 250 ml de apa si se va
fierbe 20-30 de minute. Efectul lui va creste daca se combina
cu musetel, menta si sunatoare.
e) -Tratament cu ceai dupa reteta:
- Scoarta de stejar - 40 g
- Frunze de plop - 40 g
- Frunze de menta - 40 g
- Rostopasca - 40 g
Ceaiul se prepara din 3 lingurite de amestec vegetal fiert n 750
ml de apa, timp de 5-10 minute. Se beau n cursul unei zile 3
cani de ceai cald.

Fitoterapie curs
f) -Tratament cu ceai dupa reteta:
- Frunze de menta - 60 g
- Seminte de fenicul - 60 g
-Muguri florali de portocal amar - 60 g
- Flori de musetel - 60 g
- Frunze de busuioc - 60 g
Ceaiul se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal n 250 ml
de apa clocotita.
Se lasa la infuzat 10 minute. Se bea cu nghitituri mici, la prnz
si seara, nainte de mese.
Nota ! Cnd prezentati indispozitii, greturi, stresuri digestive va
recomandam sa mncati mai putin, mai usor sau deloc. Veti
evita regimurile alimentare cu grasimi, prajelile, carne multa,
etc., n general toate mncarurile grele.

103
la pacienti. Terapeutica cu bai cu plante se bazeaza pe actiunea
directa, la nivelul tegumentului, a diverselor principii active si
cu actiuni specifice: antiseptice, antiinflamatoare, cicatrizante,
att n bolile de piele, dar si ntr-un larg domeniu de alte
afectiuni, cum ar fi: reumatism, nevroze, gripe, insomnii, guta,
etc. Baile cu plante si arome erau folosite n Egiptul antic si n
Roma veche att pentru pastrarea frumusetii fizice, dar si
pentru ntretinerea sanatatii s relaxare. Prin baile cu plante, o
serie de principii active ajung n zone subiacente (NA aceasta
explica actiunea lor vindecatoare n reumatism, guta, etc.) sau
sunt transportate apoi, prin curentul sanguin, n ntregul
organism, cu efecte tamaduitoare n cele mai diverse maladii
ale organelor interne. Nu trebuie subestimat faptul ca prin
respiratie, substantele active din baie patrund n organism prin
aerul inhalat si actioneaza ca un vindecator.
Ca mod de tratament, baile cu plante medicinale sunt utilizate
n doua moduri:
a) bai generale (n cada) si cu actiune asupra ntregului corp;

Daca aveti predispozitia de a vomita usor, luati 2 capsule de

musetel zilnic, la micul dejun, pna vomele vor dispare.

b) bai locale sunt aplicate doar pe o anumita zona a corpului

uman.

Capitolul 5
TRATAMENTE CU BAI CU PLANTE
MEDICINALE
Apa a fost si ramne cel mai la ndemna si cel mai simplu
mijloc terapeutic avut la dispozitie de om pentru a-si trata
diverse afectiuni.
Din cele mai vechi timpuri, n apa utilizata, pentru a-i creste
virtutile terapeutice, au fost introduse plantele medicinale. n
numeroase papirusuri egiptene, n cartile de lut, n Vedele
indiene, lucrarile marilor medici si naturalisti ai antichitatii sunt
aratate ct de bine erau cunoscute si aplicate terapiile naturiste
si cum era practicata fitobalneologia.
Vechiul afroism Spala-ma-voi cu isop si de toate voi fi curatat,
atribuit legendarului rege evreu David, arata ca din antichitate
se cunosteau si se foloseau cu succes efectele curative ale
plantelor. Se crede ca proverbiala tinerete fara batrnete a
reginei Nefertiti si frumusetea nu mai putin celebra a reginei
Cleopatra se datorau, n cea mai mare parte, ntretinerii lor cu
bai dese cu plante si uleiuri aromate. Un adevarat fanatic al
tratamentelor cu apa rece este cunoscutul parinte Kneipp. Si
totusi acest celebru terapeut arata: Cnd fac bai cu apa clada
nu folosesc niciodata sau cel putin foarte rar apa simpla. Eu
adaug ntotdeuna diferite plante medicinale. La rndul lor,
Maurice Messngu si Michel Bontemps, doi mari terapeuti
contemporani spun n cartea lor Secretele plantelor:
Practicarea bailor cu plante sau de uleiuri esentiale, ori cu
saruri sau cu ape gazoase, sulfuroase, ori baie simpla, rece,
calda ori alternativa, mai bine spus a bailor medicinale, si are
originea undeva n negura timpului; n toate mitologiile,
indiferent de originea lor, de tarile care le-au dat nastere,
regasindu-se ideea apei ce regenereaza, o baie de ntinerire.

Practic se fac bai de ochi, de mini, de picioare, de sezut,

pentru anumite plagi, etc.
Nota ! Tratamentele cu bai cu plante se fac n cure de lunga
durata si, desi rezultatele sunt adesea spectaculoase, ele nu apar
dect dupa tratamente facute, adesea, luni si chiar ani.
Pentru ca rezultatul tratamentului cu bai cu plante medicinale sa
fie mai rapid si cu o eficienta crescuta trebuiesc aplicate o serie
de reguli, si anume:
1) plantele sa fie maruntite ct mai fin;
2) plantele utilizate sa fie recoltate din
zone nepoluate
3) planta uscata, maruntita se va introduce ntr-un saculet de
tifon, iar
peste saculet se va turna apa clocotita;
4) la prepararea ceaiurilor utilizate se vor aplica strict
instructiunile specifice.
n baile cu plante sunt utilizate infuzii si decocturi. Cantitatea
de produs vegetal este variabila si specifica fiecarui tratament.
Orientativ, ea este de 5-10 g/l n cazul bailor generale si 20g/l
pentru baile locale. O regula care se va respecta strict este ca
temperatura bailor cu plante va fi de 36-37,5 0C, egala cu cea a
corpului uman. Se evita astfel a se produce contractii, spasme,
ct si o vasodilatatie accentuata care sa favorizeze absorbtia
substantelor active ntr-un ritm nenatural.
n cele ce urmeaza, vom da o serie de recomandari medicale
utile n tratarea unor maladii, folosind baile cu plante
medicinale:
1 Alergie

Astazi, baile cu plante au capatat o mare dezvoltare si tind sa

fie aplicate n terapeutica, att n statiuni balneare, ct si acasa

Fitoterapie curs

104

Alergiile care pot fi alimentare, la atingerea unor substante

produc papule asemenea unor urzicaturi, nsotite de mncarimi,
urticarie, eczeme, edeme, prurit, etc.

l de apa clocotita.

Se fac bai de izma, urzica, dragaica, coada soricelului, musetel,

coada calului, urzica + soc, orez.

Se fac spalaturi si bai locale cu infuzie preparata din 20 g de

muguri de plop la 1 l de apa clocotita.

a) - Bai tonice cu izma

4 Arterite, flebite

Baile cu izma se prepara cu 2 l de infuzie concentrata avnd 3040 g de frunze la 1 l de apa clocotita, care se adauga n apa
cazii de baie. Se mai poate prepara din 3-5 g amestecate n parti
egale de ulei de menta si alcool. Durata unei bai este de 15
minute. Se face cura pna la vindecare.

Se recomanda bai terapeutice cu: rozmarin si casul-popii.

b) -Tratamente cu bai de musetel

Se fac bai locale sau se pun cataplasme cu infuzia preparata din
30-40 g flori la 1 l de apa clocotita.
c) - Tratamente cu bai din coada soricelului
Se fac bai sau se pun comprese cu o infuzie preparata din 2
linguri de plante la o cana de apa clocotita.
d) Tratamente cu bai de soc
Se fac bai locale cu o infuzie din 30-40 g / 1 l de apa clocotita.
Pentru a se creste eficienta, se pot utiliza bai de soc + urzica,
cele doua plante fiind luate n parti egale.

d) -Tratamente cu bai din muguri de plop

a) -Tratamente cu bai cu rozmarin

1-2 linguri de extract de rozmarin se adauga n apa dintr-o baie,
la o temperatura de 36-370 C. Durata unei bai este de 15-20 de
minute si se face o baie pe zi, n cure de 21 de zile.
b) -Tratamente cu bai cu casulpopii
Se fac spalaturi si bai locale cu decoct concentrat din 50 g de
frunze la 1 l de apa.
5 Artrite
Se recomanda baie de sezut cu coada calului. Se va utiliza un
decoct concentrat cu 100 g de plante la 1 litru de apa.
6 Artroza soldului
Plantele medicinale utilizate n tratamente sunt: coacazul,
nucul, frasinul.

2 Anorexie
a) -Bai cu infuzie de coacaz negru, nuc si frasin
Scaderea accentuata a poftei de mncare sau chiar pierderea ei
se poate trata printr-o baie cu cimbrisor sau cimbru cu 50 g
planta / 1 l de apa. Se recomanda a se face o asemenea baie cel
putin o data pe luna, ea avnd rolul de a ntari si sistemul
imunitar. Atentie ! n timpul baii, apa nu va acoperi nivelul
inimii.

Se pun cte un pumn de frunze din fiecare n 10-15 l de apa si

se fierb cteva minute. Dupa strecurare, se toarna n apa baii.
Se fac cure de 21 de bai, care se pot repeta dupa o pauza de 4
luni.
b) - Bai generale cu faina neagra de mustar

3 Arsuri
Plantele medicinale utilizate pentru tratamentele cu bai sunt:
plopul, coada soricelului, tataneasa, stejarul, galbenelele, socul,
sunatoarea.

Se pun ntr-un saculet de tifon 250 g de faina de mustar. Acest

saculet se agita n baie cteva minute, pentru ca n apa sa se
dizolve substantele active. Baia se face la 36-37 0C si are o
durata de 15-20 de minute. Se fac cure de 21 de bai.

a) -Tratamente cu bai din flori de musetel

c) -Bai cu flori de fn sau cu paie de ovz

Baile locale folosesc infuzia preparata din 2 linguri la 250 ml

de apa clocotita.

Se fierb ntr-un vas cteva minute doi pumni cu flori de fn

(flori, seminte, frunze) n 5 l de apa. Dupa filtrare, lichidul
obtinut se va turna n apa baii avnd 36-38 0C. Se fac cure de 21
de bai.

b) -Tratamente cu bai din flori de galbenele

Se fac bai sau se pun cataplasme cu o infuzie preparata din 1530 g de flori la 1
l de apa clocotita.
c) -Tratamente cu bai din sunatoare
Se fac bai sau se pun cataplasme cu o infuzie preparata din 3040 g de flori la 1

7 Arteroscleroza cerebrala
Tratamentele cu bai sunt eficiente n semipareze. n acest sens,
sunt recomandate baile cu flori de fn. Se iau
1,5 kg de flori de fn si se fierb la foc mic, 30 de minute, n 5 l
de apa. Se filtreaza ceaiul si se introduce n apa avnd 36-38 0C.
Se fac bai zilnice, cu durata de 15-20 de minute, n cure de 21
de zile.

Fitoterapie curs
8 Bacterii (Clamidia Trachomatis, Mycoplasma Hominis,
Ureaplasma Urealyticum)
Sunt boli venerice care se manifesta cu uretrita (dureri la
mictiune si secretie uretrala), ct si metroanexita (dureri n
fosele iliace si scurgeri abundente). Tratamentul se face prin bai
de sezut calde cu macerat din coada soricelului. Maceratul se
obtine din 200-300 g de coada soricelului puse sa stea cu apa
rece ntr-un borcan timp de 24 de ore.
Baia se face la 36-38 0C.
9 Cicatrizari de rani
n tratamente sunt recomandate si bai locale cu infuzii si
decocturi din:
galbenele, levantica, nuc, plop, sunatoare, pin, arnica,
cimbrisor, cimbrul de cultura, frasin, pelin, salcm, salvie,
sapunarita, stejar, sulfina, tataneasa, troscot, turtita mare,
musetel.
Tratamentul are scopul de a opri hemoragia, de a combate
infectia si de a ajuta la refacerea tesutului afectat. Daca sunteti
ntr-o situatie n care nu puteti face o baie locala ca la carte, si
va gasiti n lunile iunie, iulie, august, culegeti flori de
sunatoare, zdrobiti-le ntr-un mojar si aplicati-le direct pe rana.
Cataplasma aplicata va opri sngerarea si va grabi cicatrizarea
ranii.

105
Se fac bai locale cu 200 g de frunze uscate de castan, maruntite
bine, la 4-5 l de apa la 37-38 0C. Baia se face zilnic, timp de 30
de minute, n cura de 12 zile pe luna. Dupa o pauza de 3 luni, se
reia tratamentul.
b) -Bai locale cu frunze de urzici
Infuzia se prepara din 6-8 lingurite de frunze la 250 ml de apa
clocotita.
11 Cistita
n afara tratamentelor cu ceaiuri indicate la cap. 4 51 Cistita,
indicam a se face bai de sezut cu urzica moarta, ct si bai cu
aburi cu coada calului.
12 Clavus (bataturi)
Tratamentele se fac prin comprese, cataplasme si bai locale cu:
urzici, paducel, galbenele, etc. Va recomandam consumul de
ceai de urzici, bai locale cu macerat de urzici si dupa baie a se
unge batatura de cteva ori pe zi cu esenta de urzici.
13 Conjunctivita
Se trateaza si prin bai de ochi cu ceaiuri de: musetel, fenicul,
patlagina, sulfina, albastrele.
a) -Bai oculare cu ceai de musetel

a) -Bai locale cu flori de levantica

Se va folosi o infuzie preparata din 2 lingurite de flori la 250 ml
de apa clocotita.

Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori la 250 ml de apa

clocotita.
b) -Bai oculare cu ceai de patlagina

b) -Bai locale cu flori de galbenele

Se utilizeaza o infuzie cu 2-4 lingurite de flori la 250 ml de apa
clocotita.

Infuzia se prepara din 2 lingurite de frunze la 250 ml de apa

clocotita.
14 Contuzii

c) -Bai locale cu flori din coada soricelului

Infuzia se prepara din 2-6 lingurite de flori la 250 ml de apa
clocotita.

Se trateaza cu comprese, cataplasme si bai locale cu ceaiuri din:

coada soricelului, flori de soc, coada calului, talpa gstii,
tataneasa, arnica.

d) -Bai locale cu frunze de urzica

a) -Bai locale din coada soricelului

Infuzia se prepara din 6-8 lingurite de frunze la 250 ml de apa

clocotita..

Infuzia se prepara din 60 g de flori de coada soricelului n 1000

ml de apa clocotita.

e) - Bai locale cu muguri de pin

b) -Bai locale cu flori de soc

Infuzia se prepara din 2 lingurite de muguri de pin la 250 ml de

apa clocotita.

Infuzia se obtine din 40 g de flori de soc n 1000 ml de apa

clocotita.

10 Circulatie periferica

c) -Bai locale cu coada calului

Pentru mbunatatirea circulatiei periferice se fac bai locale cu:

castan, urzica.

Decoctul se prepara din 2 lingurite de planta la o cana de apa.

15 Degeraturi

a) -Bai locale cu frunze uscate de castan

Fitoterapie curs
Tratamentele cu comprese si bai locale se fac cu ceaiuri din:
galbenele, schinel, stejar, plop, telina, soc, cicoare, nuc, coada
soricelului.

106
Kneipp recomanda aceasta baie pentru pacientii care transpira
puternic la picioare, cu bataturi, ncarnatia unghiilor, noduri din
cauza podagrei, reumatisme si chiar rani deschise, purulente si
degete ranite, arse de sudori fetide.

a) -Bai cu decoct din coada soricelului

Decoctul se face din 30-50 g de plante la 1000 ml de apa.

Baia se prepara din paie de ovaz cca 1 kg ntr-o oala de 6-8 l cu

apa rece. Se fierb paiele de ovaz 15-30 de minute, iar baia se va
face de 3 ori pe zi si va dura 20-30 de minute.

b) -Bai cu decoct de telina

Se taie o telina cu frunze cu tot marunt si se fierbe 45 de
minute, la foc moale, n 2000 ml de apa. Se introduce partea
degerata n decoctul ct se poate de cald. Decoctul se ncalzeste
de trei ori pe zi si se utilizeaza n tratament.
Operatia se repeta zilnic, timp de 35 zile.

e) -Marele medium american Edgar Cayee recomanda n

Lectura 1005 15: Ar fi bine sa spalati picioarele n apa foarte
calda, adaugnd mustar pentru a activa circulatia n aceste parti
ale corpului ()
Si n cazuri de gripa, raceli, tineti picioarele n apa la care se
adauga mustar. Tineti picioarele n apa pna la genunchi si chiar
pna la sold.

c) -Bai locale cu coaja de stejar

18 Eczeme
Se prepara un decoct cu 20-30 g de scoarta de stejar maruntita
n 1000 ml de apa.
d) -Bai locale cu muguri de plop
Infuzia se prepara din 20-30 g de muguri maruntiti n 1000 ml
de apa clocotita.

A Tratarea eczemelor zemuinde

a) -Bai locale cu ceai de coada
soricelului
Infuzia se prepara din 30-60 g cu flori de coada soricelului la
1000 ml de apa clocotita.

16 Depresii
b) -Bai locale cu ceai de galbenele
Tratamentele recomanda bai de sezut cu coada calului,
sunatoare, cimbru.

Infuzia se obtine din 20-30 g de flori de galbenele la 1000 ml

de apa clocotita.

17 Diaforeza (transpiratie)
c) -Bai locale si generale cu frunze de nuc
Plantele medicinale recomandate n tratamentele antisudorifice
sunt: brusturul, isopul, izma, musetelul, teiul, florile de cmp,
stejarul, salvia, nucul.
a) -Bai cu decoct din coaja de stejar
Decoctul se prepara din 3 lingurite de coaja pisata de stejar la
250 ml de apa rece.

Decoctul se prepara din 200 g frunze la 1000 ml de apa si care

se amesteca cu apa din baie. La baile locale decoctul se va
prepara din 30-40 g de frunze de nuc maruntite la 1000 ml de
apa.
d) -Bai locale din ceai de sapunarita
Ceaiul se prepara din 30-60 g de plante la 1000 ml de apa.

b) -Bai cu decoct din frunze de nuc

B Tratarea eczemelor uscate
Decoctul se prepara din 50-100 g de frunze maruntite de nuc n
3000-4000 de apa rece.

a) -Tratament cu ceai de iarba mare

c) -Parintele Sebastian Kneipp recomanda o baie ntaritoare

pentru picioare cu flori de cmp

Se pun comprese si se fac bai locale cu decoctul din 20-50 g de

radacini de plante maruntite n 1000 ml de apa.

Se oparesc 5 pumni de flori de cmp n 1000 ml de apa

clocotita si se lasa la infuzat 10 minute. Cu acest ceai, avnd
florile de cmp incluse, se va face baia de picioare. Ea are un
efect exceptional, caci vindeca picioarele bolnave, cu
transpiratie fetida, si n cazul n care ele au rani de tot felul.
Baia se face de trei ori pe zi, iar cura dureaza 7-15 zile.

b) -Tratament dupa Sebastian Kneipp

c) -Bai de picioare cu paie de ovaz

19 Endocardita postreumatica

Baia partiala cu flori de cmp are un efect general terapeutic si

serveste contra umflaturilor si bubelor externe. 5 pumni de
flori de cmp se pun ntr-un saculet de tifon si se fierb la foc
mic 15-30 de minute n 1000 ml de apa.

Fitoterapie curs
Endocrinita este o inflamatie a endocardului care poate fi
localizata la nivelul valvelor. Tratamentul cu bai se face cu flori
de fn si cu faina de fructe de castan.

107
Decoctul din frunze de nuc se prepara din 1000 g de planta
maruntita cu 3-4 l de apa. Lichidul obtinut se amesteca n cada
cu cca 200 l de apa calda la 37 0C si se sta n baie 15-20 de
minute. Se fac tratamente pna la vindecare.

a) - Bai cu flori de fn
b) -Tratament cu decoct de brusture
1-1,5 kg de flori de fn se fierb 25-30 de minute n 5 l de apa.
Ceaiul strecurat se adauga la o baie cu apa calda avnd 200-250
l. Durata unei bai este 15-20 de minute, iar temperatura de 36380 C. Baia se face zilnic, cura fiind de 21 de zile.

Decoctul se obtine din 200 g de radacini proaspete de brusture

maruntite la 1 l de apa.
c) -Tratament cu ceai din flori de musetel

b) - Bai cu faina de castane

1-1,5 kg de faina din fructe de castan se fierb n 5 l de apa, timp
de 30 de minute. Dupa filtrare se adauga n cada baii cu 200250 l de apa calda. Se face zilnic o baie, iar cura este de 21 de
zile.
20 Epilepsie
Printre tratamente este indicat si cel de calmare si revigorare cu
bai utiliznd ca ingredient decoctul de flori de fn. Pentru
preparare vezi mai sus.

Se fac bai partiale sau se pun cataplasme cu o infuzie preparata

din 3-4 linguri de flori la 250 ml de apa clocotita.
d) -Tratament cu ceai din flori
de soc
Se fac bai locale sau se pun cataplasme cu o infuzie din 40 g de
flori de soc la 1000 ml de apa clocotita.
24 - Guta
Se recomanda bai cu tataneasa.

21 Fisuri anale
25 Hemoroizi
Ceaiul din muguri de plop are proprietati antiseptice si
analgezice. Se recomanda n tratamente a se face bai locale cu
infuzie preparata din 15-20 g de muguri de plop zdrobiti cu
1000 ml de apa clocotita.

Aceste varice veno-rectale pot fi tratate cu bai din plantele

medicinale urmatoare: stejar, musetel, salvie, frasin, pelin,
tataneasa, marar.

22 Foliculita

a) - Tratament cu bai din ceai de tataneasa

Tratamentele se realizeaza cu bai locale si cataplasme cu ceaiuri

din: musetel, soc, urzica, volbura, urzica moarta alba, plop.

Se fac 2 bai de sezut pe zi din decoctul de radacini de tataneasa.

Ceaiul se prepara din 4-5 linguri de radacini maruntite care se
fierb timp de 20-30 de minute, n 250 ml de apa. Acest ceai se
introduce n baia de sezut. Se pun comprese si se fac bai de
sezut, una dimineata si alta seara, nainte de culcare.

a) -Bai locale cu ceai de urzica moarta alba

Infuzia se prepara din 50 g de plante la 1000 ml de apa
clocotita.
b) - Bai locale cu ceai de soc
Infuzia se prepara din 40 g de flori de soc oparite cu 1000 ml de
apa clocotita.
c) -Bai locale cu ceai de musetel
Infuzia se prepara din cca 10 linguri de flori de musetel la 1000
ml de apa clocotita.
23 Furunculoza
Tratamentele se fac cu comprese si bai locale cu ceaiuri de
brustur, cicoare, in, papadie, soc, sapuna-rita, sovrv, nalba
mare, nuc, osul iepurelui, trei frati patati, unguras, volbura, flori
de cmp.

b) - Tratament cu bai din ceai de marar

Infuzia se prepara din 4-5 linguri din partea aeriana a plantei, la
250 ml de apa clocotita. Ceaiul se toarna n baia de sezut. Se
fac 2 bai de sezut / zi.
c) -Tratament cu bai din ceai preparat din:
-Frunze de frasin
-Coaja de stejar
-Flori de musetel
-Pelin
Pentru o baie de sezut, se iau 5 linguri din fiecare planta n
parte si se oparesc cu 5 l de apa clocotita. Se fac zilnic 2 bai de
sezut cu acest ceai, din care una nainte de culcare. n prealabil
se va face toaleta regiunii anale, iar baile de sezut se fac la 36380 C si au o durata de 15 minute. Tratamentul se va executa
pna la descongestionarea totala a hemoroizilor si a fisurilor
anale, atunci cnd ele exista.

a) -Bai cu ceai din frunze de nuc

d) -Tratament cu bai dupa
reteta lui D.Gr. Constantinescu si Elena

Fitoterapie curs
Maria Hatieganu:
-Coaja de stejar - 10 g
-Salvie - 5g
-Musetel - 5g

108
-Frunze si flori de floarea brosteasca - un pumn
- Ceapa data pe razatoare -o ceapa mare
Volumul de apa este de 3-5 l.
Reteta este indicata de dr. Arcadie Percek.
30 Afectiuni metabolice

Cu amestecul de plante de mai sus se prepara 1000 ml de ceai si

se fac 1-2 bai de sezut pe zi.
26 Hipertensiune arteriala
n tratamente sunt recomandate bai cu o infuzie din 300-500 g
de frunze de menta la 5 l de apa clocotita. Acest ceai se adauga
n apa baii, iar baia se face la 36-38 0C, timp de 15-20 de
minute. Se face o baie pe zi, iar cura dureaza 21 de zile.
27 Hipotensiune
Se recomanda bai cu infuzie de rozmarin preparata din 50 g de
plante oparite cu 500 ml de apa clocotita. Ceaiul obtinut se
adauga n apa cazii, care este la 37-38 0 C. Baia dureaza 15-20
de minute si se recomanda a se face o baie pe zi. Tratamentul se
realizeaza n cure de 21 de zile.
28 Insomnie
Tratamentul cu bai din plante medicinale al insomniei se face
cu:
levantica, tei, cimbru de cultura, cimbrisor.

Baia cu flori de fn este excelenta n tratarea unor afectiuni

metabolice. Ea se prepara din 500 g de flori de fn, fierte timp
de 30 de minute ntr-o oala cu 5 l de apa. Sebastian Kneipp o
recomanda sub forma de baie de sezut n tratarea: constipatiei,
hemoroizilor si pentru dizolvarea stagnarilor n pntece.
31 Tulburari de menstruatie
n tratarea durerilor lombare cauzate din motive ginecologice
este recomandata o baie de sezut cu coada soricelului. La
femeile cu tulburari de climacteriu sunt indicate bai totale cu
levantica. n cazul tulburarilor legate de menopauza, dr. Arcadie
Percek recomanda pacientelor a face spalaturi vaginale si bai de
mini si picioare cu infuzie calda preparata din:
- Flori de paducel - un pumn
- Frunze de salvie - un pumn
- Frunze si tije de vsc -un pumn
Nota ! Frunzele si tijele de vsc se vor recolta nainte de
aparitia fructelor.
Amestecul de plante se va prepara n 3-4 l de apa clocotita.
32 Nefrita

a) - Tratament cu bai cu ceai din flori de tei

Aceste bai sunt recomandate pentru copiii cu iritabilitate
crescuta. Infuzia se prepara din 50 g de flori de tei la 1 l de apa
clocotita. Se adauga ceaiul n baia copilului. Pentru cei mari,
ceaiul se va prepara din 100-150 g de flori de tei n 3-4 l de apa
clocotita. Ceaiul se adauga la baie.
b) -Tratament cu bai cu ceai de
levantica
Ceaiul se prepara din 100 g de levantica n 3 l de apa clocotita.
Se adauga la apa baii. Durata unei bai este de 15-20 de minute,
iar temperatura baii de 370 C.
c) -Bai cu tinctura de valeriana
La o baie totala se adauga 250 ml de tinctura de valeriana sau o
infuzie preparata din 100 g de radacini de valeriana. Aceasta
baie are un puternic efect calmant si stimuleaza somnul. Baia se
va face doar seara, nainte de culcare.
29 Lumbago
Tratamentul consta n a aplica pe regiunea lombara comprese
cu o infuzie calda si apoi a face bai de mini si picioare cu
ceaiul preparat dupa reteta:
-Flori de paducel -un pumn
- Flori si frunze de brustur - un pumn
- Frunze proaspete de urzica - un pumn

Se trateaza cu bai de sezut cu ceai din coada calului. Decoctul

este foarte concentrat si anume 100 g la 1 l de apa.
Apar ca dureri pe traiectul sau ramificatia unui nerv senzitiv.
Tratamentul se poate realiza cu bai locale de mustar.
Acestea se prepara din 25-30 g faina de mustar n 2-3 l de apa
calda. Baia dureaza 15-30 de minute.
n cazul bailor generale, se vor folosi 250 g faina de mustar
pusa ntr-un saculet. Durata unei bai va fi de 20-30 de minute.
33 Nevralgii
34 Nevrita
Cauzate de diverse maladii, nevritele apar ca paralizii mai des
ale picioarelor, nsotite de amorteli, arsuri, furnicaturi, etc.
Tratamentele cu bai se fac din: musetel, menta, mustar.
a) -Tratament cu bai cu flori de musetel
Se infuzeaza 500-1000 g de flori de musetel n 4-5 l de apa
clocotita. Acest ceai se pune n cca 200-250 l de apa ai cazii,
baia facndu-se timp de 15-20 de minute, la 37 0C. Se
recomanda a se face o baie pe zi, n cure de 21 de zile.
b) -Tratament cu bai cu ceai de menta
Infuzia se prepara din 300-500 g de frunze de menta n 4-5 l de
apa clocotita. Ceaiul se va introduce n apa baii la 37 0C. Durata

Fitoterapie curs
unei bai este de 15-20 de minute. Se fac cure de 21 de zile, cu o
baie zilnica.

109
Reteta este de 2 lingurite de plante la 1 l de apa.
b) -Tratament cu bai de frunze de nuc

c) -Tratament cu bai de mustar

50-100 g de mustar se amesteca cu apa calduta de 22-25 0C.
Pasta se va introduce ntr-un saculet de pnza. Se va agita
saculetul n cei 200-250 l ai apei din cada pna substantele
active se vor dizolva. Se face o baie pe zi, timp de 15-20 de
minute.
35 Nevroza
Sunt tulburari patologice functionale ale creierului, cu ecou
asupra ntregului organism. Ele se manifesta sub diverse forme:
nevroza astenica, obsesivofobica,
isterica.
A Tratarea cu bai cu plante a nevrozei astenice
a) -Tratament cu bai cu extract de ace de pin

Ceaiul se prepara din 200 g de frunze maruntite la 1 l de apa. Se

introduce n apa cazii de baie. Este o baie tonica care se face la
370 C, timp de 15-20 de minute. Se va face cteva zile pentru a
se elimina oboseala cronica.
c) -Tratament cu bai cu menta
ntr-un saculet cu tifon se pun 200-250 g de frunze de menta
care se vor agita n apa baii pentru a se dizolva substantele
active. Baia dureaza 15-20 de minute si se face la 37-38 0C.
d) -Bai n care se introduc: 3 picaturi de ulei de chimen, 3 de
ienupar, 8 de rozmarin, 2 lingurite de sare de lamie. Toate
aceste ingrediente vor fi amestecate n apa baii. n timpul baii
care se va face n conditiile de 37-38 0C
temeperatura si durata de 15-20 de minute, se va bea si sucul a
lamie.

150 g de extract de ace de pin se pun la o cada de apa avnd 3738 0C. Durata baii este de 15-20 de minute si se face o baie pe
zi. Cura de bai este de 15-20 de bai, iar anual se fac 2-3 cure.

37 Panaritiu

b) -Tratament cu bai cu extract de levantica

Se fac de mai multe ori pe zi bai fierbinti de musetel. Se unge

zona afectata cu alifie de galbenele si se pune bandaj cu argila
alba.

Se amesteca 2 linguri de extract de levantica la o cada de apa

avnd 37-380 C. Baia dureaza 15-20 de minu-te si se face o baie
pe zi. Tratamentul recomanda cure de 15-20 de bai pe serie, iar
curele se repeta de 2-3 ori pe an.
c) -Tratament cu bai cu decoct de angelica
Ceaiul preparat din 100-300 g de radacini de angelica fierte n 3
l de apa este excelent n reechilibrarea nervoasa. El va fi
introdus si amestecat cu cei 200-250 l de apa ai baii la 37-38 0
C. Baia va dura 15-20 de minute.
B Tratamente n nevroza anxioasa
Se recomanda n tratamente bai de sezut cu coada soricelului
sau cu cimbru.

38 Paralizia si pareze ale nervilor periferici

a) -Bai cu decoct de iarba grasa
Pentru bai se prepara decoctul din 150-200 g de planta cu 3-4 l
de apa. Acest decoct se va introduce n apa cazii. Se face o baie
pe zi.
b) -Bai cu decoct de ghiocel
Pentru bai se utilizeaza decoctul din 50-100 g de bulbi, flori si
frunze de ghiocei la 3-4 l de apa. Decoctul se amesteca cu apa
din cada baii, temperatura apei fiind de 37-38 0C. Se face o baie
pe zi.
c) -Bai cu decoct de macris marunt

C Tratamente n nevroza cardiaca

Tratamentele cu bai se fac cu: esenta de conifere, valeriana, pin,
levantica (vezi mai sus retetele).

Decoctul utilizat pentru o baie se prepara din 100-200 g de

macris marunt n 3-4 l de apa. Se face o baie pe zi, cu durata de
15-20 de minute, la 37-380 C.

D Tratamente n nevroza isterica

39 Par

Se recomanda a se face o baie pe luna cu decoct de cimbru

salbatic.

ngrijirea parului, pastrarea lui sanatoasa, cu aspect stralucitor,

ct si lupta mpotriva caderii lui, a seboreei etc. implica o serie
de tratamente specifice cu plante medicinale.

36 Oboseala cronica
n oboseala cronica sunt recomandate bai de: dafin, chimen,
nuc.
a) -Tratament cu bai relaxante de foi de dafin

Speranta Anton recomanda n cartea sa Incursiune n medicina

naturista: Eu am obtinut rezultatele bune prin: introducerea
regimului naturist, a spalarii parului dupa samponare cu
galbenus de ou trecut prin tifon n amestec cu 2-3 picaturi de
suc de lamie si 1-2 picaturi de ulei de ricin, porumb sau
masline, iar apoi clatirea cu decoct de plante.

Fitoterapie curs

110
0

Parul se spala cu decoct din: cimbru, cimbrisor, coaja de stejar,

brustur, tintaura si infuzie din frunze de mesteacan, urzica,
hamei, salvie, musetel sau cu plante proaspete: frunze de nuc
(da parului reflexe brune) + mesteacan + soc + 1 tulpina de
rostopasca -infuzie. Sucul de lamie da parului nu numai
stralucire, ci si suplete.
41 Polinevrite

amesteca cu apa baii la 37-38 C.. Baia dureaza 15-20 de minute

si se face o baie pe zi.
b)
-Tratament cu bai din frunze de nuc
Pentru bai se fierb 15 minute, 100 g de frunze de nuc maruntite,
n 3-5 l de apa. Lichidul rezultat se introduce n apa baii care
este la 37-380C.. Se face o baie pe zi, timp de 15-20 de minute.

Definita, polinevrita reprezinta o afectiune de-generativa a mai

multor nervi periferici, caracterizata prin deficit motor bilateral,
simetric, asociat cu tulburari senzitive. Apar pareze sau
paralizie simetrica a membrelor, mai ales a picioarelor, nsotite
de amorteli, arsuri, furnicaturi, etc. Tratamentele cu bai de
plante medicinale se fac cu: flori de musetel, frunze de menta si
mustar.

c) -Bai cu casul-popii si coada calului

a) -Tratament cu bai din flori de musetel

43 Reumatism

Se oparesc 500-1000 g de musetel n 4-5 l de apa clocotita si

apoi acest ceai se va introduce n apa cazii (cca 200-250 l). Baia
se face la 37-380 C, dureaza 20-30 de minute, iar cura este de
21 de bai. Se va repeta tratamentul dupa 4-6 luni.

Este o maladie produsa de infectia organismului cu streptococul

hemolitic, caracterizata prin inflamarea tesutului conjunctiv din
ntregul organism, dar n special din: articulatii, inima si vase.

Se fac 3 bai pe saptamna. Plantele se pun peste noapte la

macerat n apa rece, 200 g pentru o baie si se dau n clocot
nainte de a se introduce n apa baii. Baia
dureaza 25-30 de minute. Nivelul lichidului apei nu va depasi
nivelul inimii.

A Tratarea reumatismului abarticular

b) -Tratament cu bai cu frunze de menta
Ceaiul se prepara din 300-500 g de frunze de menta oparite cu
4-5 l de apa clocotita. Infuzia se toarna peste apa din cada baii
care are 37-380 C. Se face o baie pe zi care dureaza 20-30 de
minute.
Tratamentul se recomanda n cure de 21 de bai si se repeta la 46 luni.
c) - Tratament cu bai de mustar
Se iau 50-100 g de mustar si se amesteca pna se face o pasta
cu apa calduta de 22-25 0C. Pasta de mustar se va introduce
ntr-un saculet de pnza care se va agita pna la dizolvarea
substantelor active n apa baii. Temperatura apei este de 36380C., baia dureaza 20 de minute si se face o baie pe zi. Cura
este de 21 de bai, iar tratamentul se repeta la 4-6 luni.
41 Sechele poliomielitice
Sechelele poliomielitice constau n: atrofieri musculare, pareze
si tulburari trofice. Tratamentele recomanda a se face zilnic o
baie cu rozmarin, cu durata de 20 de minute, cu 21 de bai pe
cura. Se va repeta tratamentul la 4-6 luni. Pentru o baie se vor
utiliza 1-2 linguri de extract de rozmarin (procurat de la
farmacie).

n reumatismul abarticular sunt afectate: tendoanele, tecile

sinoviale, muschii, nervii. Tratamentele cu bai pe care le
recomanda sunt:
a) -Tratament cu bai de tataneasa
Decoctul se prepara din 100-200 g de radacini maruntite de
tataneasa, fierte n 3-5 l de apa. Dupa strecurare, decoctul se
adauga n apa baii de 37-380C.. Durata unei bai este de 15-20
de minute. Se face o baie pe zi, n cure de 21 de zile.
b) - Tratament cu bai de iedera
Decoctul se prepara din 100-150 g de frunze de iedera, n 3-5 l
de apa. Dupa filtrare, ceaiul se va introduce n apa baii de 37380C.. Se face o baie pe zi, n cure de 21 de zile. Durata unei
bai este de 15-20 de minute. Se obtin rezultate bune n tratarea
unor boli, precum sciatica si mialgia parestezica.
c) - Tratament cu bai de soc
Infuzia se obtine din 50-100 g de flori si fructe de soc oparite
cu 3-5 l de apa clocotita. Ceaiul filtrat se va introduce n apa
baii cu temperatura de 37-380C..
Durata unei bai este de 15-20 de minute. Se face o baie pe zi,
cura fiind de 21 de bai.

42 Psoriazis
d) -Tratament cu ceai de mustar
Aceasta boala de piele se trateaza cu bai de plante, n felul
urmator:
a) -Tratamentul cu bai din tataneasa
Se prepara decoctul din 10 lingurite de radacini maruntite de
tataneasa n 5 l de apa. Dupa strecurare se adauga ceaiul si se

250 g de faina de mustar se pun ntr-un saculet de pnza. Acest

saculet se va agita n apa baii pentru a se dizolva substantele
active. Temperatura baii este de 37-380C., durata ei este de 1520 de minute si se face o baie pe zi, n cure de 21 de bai.
B Tratarea reumatismului cardio-articular

Fitoterapie curs

111

Este vorba de a trata mbolnavirea articulatiilor si a inimii.

Recomandam urmatoarele tratamente realizate cu bai din plante
medicinale:

Se fac spalari si bai ale parului cu o infuzie preparata din 100 g

de flori de musetel la 1 l de apa clocotita. Parul capata reflexe
blond-aurii.

a) -Tratament cu bai din flori de fn

45 Spondilita anchilozanta

Se prepara decoctul fierbnd 1,21,5 kg de flori de fn n 5 l de

apa, timp de 30 de minute. Se filtreaza ceaiul si se va introduce
n apa baii care este de 37-380C..
Durata unei bai este de 15-20 de minute, se face zilnic, iar cura
este de 21 de zile.

Spondilita anchilozanta este o inflamatie reumatismala a

articulatiilor coloanei vertebrale, cu evolutie progresiva pentru
anchiloza. Tratamentul cu plante medicinale recomanda:

b) -Tratamentul cu bai din frunze de frasin

Decoctul se prepara din 60-80 g de radacini maruntite de

tataneasa n 1000 ml de apa. Ceaiul filtrat se va introduce n apa
baii la 37-380C.. Durata unei bai este de 15-20 de minute si se
face o baie pe zi. Se fac tratamente n cure de 21 de bai, curele
efectundu-se de 2-3 ori pe an.

Ceaiul se prepara din 500 g de frunze de frasin fierte n 5 l de

apa. Dupa filtrare, ceaiul se va introduce n apa baii care este de
37-380 C. Se face o baie pe zi, iar durata ei este de 20 de
minute. Sunt recomandate n tratament cure de 21 de bai. Se fac
2-3 cure pe an.
c) -Tratament cu bai de castan
Se fierb 1-1,5 kg de faina de fructe de castan timp de 30 de
minute, n 3-5 l de apa. Dupa decoctare, se adauga lichidul n
apa baii care este la 37-380 C. Durata unei bai este de 15-20 de
minute, se face zilnic
o baie, iar cura este de 21 de bai.

a) -Tratament cu bai din radacini de tataneasa

b) -Tratament cu bai cu flori de fn

Se oparesc 2 pumni de flori, seminte si frunze de fn cu 5 l de
apa clocotita. Dupa filtrare, lichidul se va introduce n apa baii.
Se face o baie pe zi, cu durata de 15-20 de minute. Tratamentul
consta n cure de 21 de bai, de 2-3 ori pean. n mod asemanator
se pot face bai cupaie de ovaz. n acest caz, se vor lua 1-2 mini
de paie taiate si se vor fierbe timp de 30 de minute n 5 l de apa.
c) -Tratament cu bai cu frunze de frasin

C Tratarea reumatismului degenerativ

Apar mbolnaviri cronice ale articulatiilor, de natura
degenerativa, caracterizate prin deteriorarea cartilajului
articular, ct si leziuni proliferative osoase de vecinatate. Se
recomanda a se face bai generale cu faina de mustar negru. Se
vor pune 250 g de faina de mustar ntr-un saculet de pnza si se
va agita n apa baii de 37-38 0C. Baia dureaza 20 de minute, se
face zilnic si cura este de 21 de bai.
44 Combaterea seboreei, matretii si
tonifierea parului
Pentru tratament recomandam a se face urmatoarele bai cu
plante medicinale:
a) -Tratament cu bai cu cimbru de cultura
Se fac bai si spalari ale capului cu decoct din 10-12 linguri de
plante la 1000 ml de apa.
b) -Tratament cu bai din scoarta de stejar
Se prepara un decoct din 6 linguri de scoarta maruntita la 1000
ml de apa. Se fac 1-2 bai si spalari pe saptamna.
c) -Tratament cu bai cu frunze de nuc
Se fac bai si spalari ale parului cu o infuzie din 50 g de frunze
de nuc, la 1 l de apa. Da parului reflexe nchise.
d) -Tratament cu bai din flori de musetel

Decoctul se prepara din 500 g de frunze de frasin maruntite,

fierte n 5 l de apa. Dupa filtrare, lichidul se va amesteca cu apa
baii avnd 37-380C.. Durata unei bai este de 20-30 de minute,
se face o baie pe zi, n cure de 21 de zile. Se recomanda a se
efectua 2-3 cure pe an.
d) -Tratament cu bai din trifoi rosu
Pentru o baie, decoctul se obtine din 200 g de trifoi rosu la 3-5 l
de apa. Tratamentul recomanda a se face o baie pe zi, n cure de
21 de bai. Se repeta cura de 2-3 ori pe an.
46 Disfunctii ale glandelor sudorifice
Pentru a combate sudoratia excesiva va recomandam
urmatoarele tratamente cu bai cu plante medicinale:
a) -Tratament cu bai cu frunze de nuc
Decoctul din 50 g de frunze de nuc maruntite fierte n 3-5 l de
apa se va utiliza la o baie de picioare.
b) -Tratament cu bai din coaja de stejar
Se fac bai locale cu un decoct din 20-30 g de coaja de stejar
maruntita, fiarta ntr-un litru de apa.
47 Sedative

Fitoterapie curs
Baile cu caracter sedativ au calitatea de a linisti o stare de
excitatie. Va recomandam bai cu ulei de cimbru cu alcool (n
parti egale).
48 Tremurul membrelor
Se recomanda a se face bai de sezut cu vrfuri proaspete de
molid, sunatoare, coada soricelului sau cimbru. Se fac 3 bai n
15 zile, la fiecare baie utilizndu-se 100 g de plante.
49 Tuberculoza cutanata
Va recomandam tratamentul cu bai locale cu o infuzie din 2030 de muguri de plop zdrobiti opariti cu 1 l de apa clocotita.
50 Ulcer varicos
Ulcerul varicos este o dermatoza care apare la gambe, la
persoanele care au probleme cu circulatia periferica.
Tratamentele cu bai locale, cu plante medicinale pe care vi le
recomandam sunt:
a) -Tratament cu bai din tataneasa
Se fac bai locale cu decoct din 50 g de radacini de tataneasa
maruntite, fierte 30 de minute ntr-un litru de apa.
b) -Tratament cu bai din coada soricelului
n baile locale se va utiliza infuzia cu 30-60 g de plante la 1 l de
apa clocotita. Atentie ! Aceasta infuzie se va folosi rece.
Capitolul 6
FORTA TAMADUITOARE A FLORILOR SI A COPACILOR
Studiile au aratat ca att florile ct si copacii au o forta
tamaduitoare extraordinara. Edward Bach, medic si cercetator
englez, a descoperit o forma de tratament cu plante, pentru un
grup restrns de oameni cu dificultati psiho-sociale, utiliznd
esente sau concentrate de flori. Au fost aduse 38 de plante
medicinale cu care dr. Edward Bach a obtinut rezultate
exceptionale n lecuirea unor grupuri de indivizi cu dificultati,
si anume:

112
Edward Bach Centre, cu adresa Eppendorfer Landstrasse 32, D2000 Hamburg, Germania.
Pentru cititorii nostri, oferim cteva tratamente cu flori extrem
de eficiente:
A Tratamentele cu petale de narcisa alba
nca din vremuri stravechi, petalele de narcisa alba au fost
utilizate n vindecarea bolilor de piept si a bolilor de inima. n
tratamente se folosesc n special ceaiurile care se prepara astfel:
n putina apa se pun 2 lingurite de flori si frunze uscate de
narcisa si se lasa acoperite la macerat 2-3 ore. Se filtreaza si
peste flori si frunze se pun 250 ml de apa clocotita, se
amesteca, se acopera si se lasa la infuzat ceaiul 15-20 de
minute.
Se filtreaza si n ceaiul obtinut se adauga si filtratul de la
macerat. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi. Tratamentele cu narcisa
alba recomandate de noi sunt:
a) -n stari de nervozitate, de anxietate, depresii si nevroza
astenica se indica pacientului sa consume 3 cani de ceai pe zi,
n cure de 15-21 de zile.
b) -n stari de panica, cosmaruri, frica, emotii mari, pacientii
vor consuma nainte de culcare cu o ora o cana de ceai
de narcisa alba. Pentru ca eficienta ceaiului sa fie mai mare, se
poate adauga n el lingurita de pulbere de talpa gstii.
c) -Tratarea nevrozei cardiace si a tahicardiei se fac cu un ceai
preparat din petale de narcisa alba si flori de paducel n parti
egale. Se beau 3-4 cani de ceai pe zi, n cure de lunga durata.
d) -Tratarea astmului se va face cu un ceai dupa reteta:
-Petale de narcisa alba -50 g
-Cimbrisor -50 g
-Frunze de menta -50 g
Din amestecul vegetal se iau 2 lingurite care se vor opari cu
250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi,
consumat cald, ndulcit cu miere de albine.
O cura dureaza 30 de zile si se fac 3 cure pe an.

1 care sufera de nesiguranta;

2 carora le este frica;
3 care sunt singuratici;
4 care nu manifesta suficient interes pentru situatii prezente;
5 care sunt descurajati si disperati;
6 care sunt hipersensibili;
7 care si fac griji pentru altii.
Terapia cu flori a dr. Bach da rezultate exceptionale. ntruct
sunt preparate de laborator si nu se obtin acasa de fiecare
pacient, va recomandam de unde pot fi gasite si cumparate: Dr.

e) -Tratarea tusei se face cu ceai cald de flori de narcisa alba n

amestec cu frunze de mesteacan (n parti egale)
f) - Dulceata din petale de narcisa alba este nu numai deosebit
de hranitoare, dar are si valori terapeutice exceptionale.
Ea este recomandata n tratarea tusei (se iau 2-3 lingurite pe zi),
n stari de panica, frica, cosmaruri, nervozitate astenica, etc.,
att la copii, ct si la adulti (2-5 lingurite pe zi).
Dulceata se prepara prin a se pune ntr-un borcan straturi
succesive de miere de albine si petale proaspete de narcise albe.
Se va porni cu un strat de meire gros de cca 0,5-1 cm si se va
sfrsi tot cu un strat de miere de aceeasi grosime. Borcanul
ermetic nchis se va pastra la rece timp de 2 luni. Dupa trecerea
acestui interval de timp, dulceata se poate consuma. Este un
aliment exceptional, cu calitati terapeutice deosebite.

Fitoterapie curs
B Tratamente cu flori de maces
Ceaiul din flori si frunze de maces se prepara din 2 lingurite de
plante oparite cu 250 ml de apa clocotita. Trebuie stiut ca ceaiul
preparat din flori proaspete are calitati laxative, iar cel preparat
din flori uscate este astringent si antiseptic pentru intestin, fiind
recomandat si n tratarea diareei. n cele ce urmeaza, va
recomandam cteva tratamente cu flori de maces:
a) -Pentru tratarea constipatiei se indica a se bea 2-3 cani de
ceai pe zi din flori de maces proaspete. Ceaiul se va bea pe
stomacul gol. Eficient este a se consuma si flori de maces, cu
sau fara miere de albine.
b) -Pentru alergie la polen se indica a se consuma 3-4 cani de
ceai pe zi preparat din flori uscate de maces
c) -n inapetenta sau intoxicatia alimentara se recomanda a se
bea 3-4 cani de ceai pe zi, cu 30 de minute nainte de mese.
d) -n tratarea afectiunilor renale si a cistitei se indica a se bea
un ceai dintr-o lingurita de flori si frunze de maces si o lingurita
de boabe de ienupar la o cana de apa. Se beau 4 cani de ceai pe
zi.
C Tratament cu flori de paducel
Florile de paducel reprezinta un adevarat elixir si sunt utilizate
n vindecarea a peste 50 de afectiuni, dintre care amintim ca
fiind de mare importanta afectiunile nervoase si cele cardiace.
Nu trebuie uitat si faptul ca florile de paducel sunt un adevarat
elixir al batrnilor; francezii l consuma zilnic si cred ca viata
lor se prelungeste cu 10 ani bnd ceaiul din flori de paducel.
Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori si frunze la 250 ml de
apaclocotita. ntruct n carte am tratat pe larg utilizarea
ceaiului de paducel n cele mai diverse tratamente, aici nu vom
face dect sa reamintim ca el este recomandat n vindecarea si
ameliorarea unor afectiuni ca: tulburari cardiace cu substrat
nervos,
hipertensiune arteriala, tensiune oscilanta, angina pectorala,
arteroscleroza, tulburari de menopauza, ca tonic cardiac, varice,
etc.
Padurea, copacii au o putere tamaduitoare, pe care o simte
fiecare din noi. n padure gasim linistea visata, simtim ca
suntem aparati de stresurile vietii, ne relaxam, iar n noi
patrunde o forta subtila care ne da nu numai noi energii, dar si
mai multa ncredere n viata, ne mbarbateaza, ne purifica si n
acelasi timp ne da sperante de mai bine.
n mijlocul padurii sau sub un copac favorit, va tamaduiti de
spaimele vietii cotidiene, va goliti creierul de gnduri negre si
griji si simtiti cum corpul si sufletul se tonifica, capata noi
energii.
Trebuie stiut ca att grecii antici, dar si dacii si germanii
stravechi cunosteau forta tamaduitoare a copacilor si o utilizau
cu toata ncrederea.
Nu fara o acoperire, Mihai Eminescu, poetul nostru plin de
romantism a ales teiul ca simbol al dragostei curate. Sa

113
constatat prin studii ca teiul are darul de a alina durerile
sufletesti, mblnzeste chiar si inimile celor mai duri indivizi,
limpezeste sentimentele. Teiul este capabil sa creeze armonia
ntre minte si suflet, sa aline durerea, sa alunge suferinta si sa
faca fiinta umana mai puternica si mai ncrezatoare n ea.
Astfel, nu surprinde pe nimeni ca ceaiul din flori de tei este
neurosedativ, antispastic si hipnotic, calmeaza tusea si este
recomandat n surmenajul intelectual, insomnii, etc.
Cercetarile au aratat ca fagul ofera pna la o distanta de trunchi
de 10-15 m o adevarata purificare sufleteasca. El reuseste nu
numai sa creasca puterea de concentrare a fiecaruia dintre noi,
dar are calitati de a crea o asemenea stare de spirit, nct simtim
cum se armonizeaza
sentimentele si ne alunga stresul.
Fitoterapia cu frunzele de fag este legata de cteva calitati ale
acestui copac, si anume: mbunatateste randamentul bioritmic,
alina durerile de cap si elimina din corp deseurile si toxinele.
Despre frasin, o calugarita celebra din secolul al XII-lea,
Hidebrand, spunea: Este simbolul judecatii cuminti.
Stnd n apropierea frasinului, va veti simti mai puternic, mai
hotart, mai putin apasat de greutati, mai decis de a nfrunta
viata cu toate neplacerile ei. Cei care au studiat acest copac au
constatat ca prin cmpul sau energetic el face posibila o mai
buna legatura ntre constient si inconstient si prin aceasta da
fiintei umane mai multa ncredere, independenta si posibilitatea
de a lupta cu problemele vietii de zi cu zi. Fitoterapia frasinului
permite eliminarea deseurilor si toxinelor din organismul uman,
vindeca bolile de ficat, durerile reumatice si febra musculara.
Nu putem uita de puterea tamaduitoare a castanului. La umbra
lui, fiinta umana gaseste linistea sufleteasca, si vindeca ranile
sufletului si si ncarca bateriile cu energie. Fitoterapia
castanului stimuleaza metabolismul, accelereaza irigatia
sanguina si vindeca crampele musculare, dreneaza si fortifica
tesuturile.
Nu trebuie uitat sa discutam despre forta tamaduitoare a padurii
de conifere, ct si a copacilor individuali, oricare ar fi ei:
bradul, molidul, pinul, etc. Ei aduc linistea n suflet, dau
ncredere, vindeca de frica, ncarca bateriile cu energie
benefica.
Fitoterapia pinului vindeca bolile aparatului respirator, ajuta la
eliminarea toxinelor din organism, trateaza reumatismele, da o
noua frumusete tenului.
Capitolul 7
TERAPIA CU AROME
Aromoterapia este o ramura distincta a fitoterapiei si are ca
esenta utilizarea aromelor n prevenirea si tratarea unor
afectiuni.
Terapia cu ajutorul aromelor este cunoscuta din vremuri
imemoriale.
Cercetarile arheologice arata ca nanticul
Babilon parfumurile erau la mare pret, iar n vechiul Egipt, cu
uleiuri esentiale si diverse arome se faceau terapii si se
vindecau bolnavii. Astfel, faraonii distribuiau zilnic miilor de

Fitoterapie curs

114

truditori de la piramide ratii de usturoi si ceapa, alimente cu

specific aromatic care protejeaza mpotriva mbolnavirilor si
mai ales a epidemiilor. n mormintele faraonilor s-au gasit
recipiente cu esente parfumate, ceea ce demonstreaza locul si
rolul parfumurilor n civilizatia epocii. Tot n Egiptul antic,
tamia era arsa pentru purificarea mintii, iar la mbolnavirea
trupurilor erau utilizate esente aromate al caror secret s-a
pastrat pna astazi. Conform legendei, Hipocrate a folosit
parfumurile pentru a alunga o epidemie de ciuma care decima
locuitorii Atenei. El a adus n fiecare casa flori mirositoare, a
raspndit pe strazile cetatii arome puternice si a reusit sa
nvinga teribila maladie.

mucilagiile si stafilococii din ncapere. Notiunea de

aromoterapie a aparut n 1937 si i se datoreaza francezului
Ren Maurice Gatefosse. Tot de numele unui cunoscut om de
stiinta francez, dr. Jean Valnet, sunt legate studii asupra
uleiurilor esentiale care au fost utilizate n terapia unor afectiuni
medicale specifice. Lucrarea sa Aromoterapia tratamentul
bolilor prin esente de plante este celebra. M. Jourdain arata ca
toate gospodinele, la gatit, utiliznd ceapa, usturoiul, cimbrul,
mararul etc. practica fara sa-si dea seama fito si mai ales
aromoterapia.

Cititorii nostri trebuie sa stie ca n anul 3000 .H., un vestit

mparat chinez a scris Cartea mirodeniilor, o exceptionala
marturie a rolului jucat de arome, nu numai n alimentatia
oamenilor, ci si n pastrarea bunului lor cel mai de pret,
sanatatea. Secole de-a rndul, populatia din Orientul apropiat si
din India a utilizat usturoiul si alte plante aromatice att n
bucataria traditionala, ct si ca mijloace de protectie si
terapeutice n lupta mpotriva bolilor. La marile civilizatii ale
antichitatii, daca aurul era simbolul puterii, parfumul reprezenta
forta spiritului. Edgar Cayce, un mare medium american, arata
ntr-una din lecturile sale ca n Egiptul antic
parfumurile aveau o mare importanta n viata religioasa, ct si
n vindecare, caci cele doua elemente sunt strns legate ntre
ele. Rolul parfumurilor era sa favorizeze meditatia, contribuind
la <<deschiderea centrilor glandulari>> (chakre), n cursul
acesteia indienii (din India) n-au uitat functia parfumurilor.
La rndul lor, grecii vor descoperi efectul sedativ si stimulator
al plantelor aromatice si-l vor folosi pentru masaje si bai.
Biserica Ortodoxa a utilizat si utilizeaza cu mare succes efectul
binefacator al aromelor. Cei credinciosi stiu ca n Biserica se
arde tamie, se da aghiazma si se miruiesc enoriasii. Att
aghiazma ct si Sfntul mir sunt pregatite cu o grija deosebita si
au n compozitia lor o ntreaga serie de plante aromate.

Uleiurile esentiale se obtin din plante aromatice prin diverse

metode: antrenare cu vapori, extractie si, mai rar, prin presare.
Compozitia lor este foarte variata si depinde de natura plantei
din care se extrag, de stadiul ei de dezvoltare, de clima, de sol,
altitudine, momentul recoltarii, etc.

n Evul Mediu, cei care comercializau parfumuri au constatat

ca erau imuni la marile flageluri ale epocii: ciuma, holera sau
variola. Rasfoind un dictionar Larousse, aflam ca n timpul
epidemiilor de holera care s-au abatut asupra Londrei si
Parisului nici un vnzator de parfumuri nu s-a mbolnavit.
Totodata, s-a constatat ca, n afara rolului lor terapeutic,
parfumurile ascut simturile si sunt favorabile excitatiei sexuale
si meditatiei. Utilizarea uleiurilor esentiale a fost mai mult
intuitiva pna n prima jumatate a secolului al XX-lea, iar
cercetarile legate de ele au avut un caracter limitat, episodic. Si
aceasta n conditiile n care cei vechi aveau suficiente
cunostinte despre arome. Cine citeste Vechiul Testament, n
ntia carte a lui Moise (30, 37-43) va fi surprins, caci aici este
descrisa n amanunt o crestere selectiva a oilor, utiliznd terapia
cu arome.
n 1904, Cuthbert Hall a descoperit efectele antiseptice ale
uleiului esential de eucalipt. La sfrsitul secolului al XIX-lea,
J. Miguel a facut cercetari si va semnala
calitatile exceptionale ale vaporilor de cimbru de a distruge
bacteriile din laboratorul sau. P. Griffon a demonstrat practic ca
dispersia sub forma de aerosoli de esente de menta, lavanda,
rozmarin, pin, cimbru, scortisoara si cuisoare distrug

7.1. Uleiurile esentiale

La prepararea uleiurilor esentiale se

va tine cont de:
-se folosesc doar flori si plante proaspete, aflate la maturitate,
culese din locuri nepoluate;
-nainte de utilizare, masa vegetala se spala cu apa, iar uscarea
se va face la soare sau cu prosoape absorbante. Se impune o
uscare completa a plantelor;
-plantele se maruntesc ct mai mult posibil nainte de extractie;
-uleiurile medicinale aromatice folosite n scopuri teraputice se
obtin prin macerarea plantelor n cauza n ulei comestibil timp
de 4-5 saptamni. Macerarea se face cu ulei de masline (de
preferinta), de floarea soarelui sau de soia. La macerare se
utilizeaza vase de sticla, iar plantele se acopera cu ulei cca 2-3
cm;
-macerarea se face la soare sau la caldura.
Tratamentele cu uleiuri esentiale pot fi interne sau externe.
1 Uleiurile de conifere
Au efecte antiseptice si antiinflamatorii asupra cailor
respiratorii si sunt utilizate n tratarea bronsitelor si
traheofaringitelor. Tratamentele se fac prin inhalatii. ntr-un vas
cu apa clocotita se toarna cteva picaturi de ulei volatil si
pacientul va respira adnc si repetat vaporii cu ulei volatil. Un
alt tratament este acela de a lua cu zahar, de 3 ori / zi, 6-8
picaturi de ulei de conifere. Cu ulei de conifere se mai trateaza:
durerile gastrice si intestinale, colecistita, litiaza biliara. Utilizat
n apartamente, n bai si ca dezodorizant, uleiul de conifere
aduce n spatiul locuit ceva din aroma padurilor si vegheaza la
sanatatea noastra.
2 Uleiul de menta
Este un tonic general, inclusiv un tonic nervin. Este recomandat
pentru a trata: indigestii, aerofagii, cu scop antiseptic (spasme
gastrice, colici intestinali, biliari), antivomitiv, colereticcolagog

Fitoterapie curs
si antilitiaza biliara. El este un puternic dezodorizant al
ncaperilor si al gurii, corijnd mirosul neplacut al acesteia.
Sub forma de inhalatie este indicat n tratarea laringitelor si
traheitelor. Amestecul a 5 ml de ulei de menta dizolvat si a 95
de ml de alcool este eficient n tratarea mncarimilor
urticariene, prin frectii locale. O. Bojor si Mircea Alexan
recomanda n tratarea durerilor de cap, a migrenelor scitoare
si a guturaiului urmatoarea reteta:
-Ulei de menta -10 g
-Ulei de fenicul -5 g
-Ulei de pin -5 g
-Glicerina -20 g
-Spirt eterat -50 g

115
capilare. Uleiul de cimbru produce ridicarea tensiunii arteriale
si poate fi utilizat la tratarea celor hipotensivi.
Atentie ! Este contraindicat celor hipertensivi. El se foloseste ca
antitusiv si expectorant n: astm, tuse convulsiva, enfizem. Dr.
Arcadie Percek recomanda n tratarea bronsitelor si starilor
gripale reteta:
- Ulei de cimbru - 1g
- Ulei de pin - 1g
- Ulei de fenicul - 1g
- Ulei de menta - 2g
- Ulei de salvie - 1 g
- Ulei de eucalipt - 2g
- Alcool etilic - 100 ml

-Ulei de ienupar -3 picaturi

-Ulei de levantica -5 picaturi
-Ulei de menta -2 picaturi

Se vor lua 25 de picaturi din acest amestec si se vor amesteca

cu apa calduta si ndulcita. Se vor lua de 3 ori pe zi. Uleiul de
cimbru este carminativ si un stimulent al digestiei. Puternic
vermifug, este utilizat mpotriva oxiurilor, teniei, ascarizilor,
etc.
Se iau 3-5 picaturi de 3 ori pe zi. Sub forma de solutie alcoolica
2% se fac frectii n tratarea durerilor sciatice, reumatismale si
de guta. Baia cu adaos de ulei de salvie si ulei de menta este
indicata n tratarea obezitatii, menstrelor neregulate si a oboselii
cronice.

3 Uleiul de sunatoare

6 Uleiul de levantica

Este recomandat n a trata: rani deschise, entorse, hematoame,

inflamatii, ganglionare, dermatoze, acnee, dureri de spate,
sciatica, reumatism, lumbago, arsuri.

Are o paleta larga de utilizari n terapeutica:

Cu acest amestec se vor unge fruntea si tmplele, de 2-3 ori pe

zi. pentru a preveni descuamarea pielii n zonele respective,
aceasta se va unge n prealabil cu vaselina sau lanolina. Pentru
prevenirea racelilor, ct si pentru stimularea circulatiei sngelui,
va recomandam bai utiliznd ca adaosuri:

4 Uleiul de musetel
Are actiune terapeutica n: nevralgii, eczeme ale picioarelor,
oboseala picioarelor. n tratarea basicii bolnave se pun
comprese n amestec cu apa. La cei care au insomnii sau care
adorm greu recomandam o baie calda de 36-380C.,
avnd ca adaosuri:
- Ulei de musetel -2 picaturi
- Ulei de levantica -5 picaturi
- Ulei de flori de portocal -2 picaturi
Baile cu adaos de ulei de musetel si ulei de pin sunt indicate n
a trata: nervozitatea, insomnia, stresul, spasmele musculare,
durerile articulare la persoanele nervoase si avnd reumatism.
Baia se va face timp de 15 minute, la temperatura de 36-38 0C.
si se termina cu un dus rece la picioare, cu insistenta la glezne.
5 Uleiul de cimbru
Este cel mai puternic pe scara antiseptica. Este recomandat n
tratarea: paraliziilor, apoplexiei, n scleroza multipla, atrofie
musculara, reumatism si luxatii. El este un excelent
dezinfectant digestiv n enterocolite, respirator n bronsite si
chiar da un sprijin pretios n tratarea TBC-ului si colibaciloze.
El este un tonic eficient n a trata: starile de astenie,
nervozitatea si angoase si un excelent stimulator al circulatiei

-sedativ n iritabilitate crescuta, spasme, migrene, vertijuri,

-insomnii;
-afectiuni respiratorii: astm,tuse convulsiva, gripa, bronsita
-atonie gastrica sau intestinala
Se indica n tratamente a se lua 4-5 picaturi de 3 ori pe zi.
Pentru tratarea unor rani atone, infectii, cangrene, si dermatoze
se folosesc solutii de ulei comestibil, 1 parte si ulei de
levantica, 1 parte. Atentie ! O baie cu adaos cu ulei de portocal
si ulei de levantica este nu numai placuta, dar si odihnitoare si
relaxanta.
7. Uleiul de ienupar
Este indicat n tratarea dezechilibrului uric, oliguriei,
reumatismului, gutei si a afectiunilor respiratorii, contribuind la
fluidificarea secretiilor bronhice. Tratamentul consta n a lua 35 picaturi de 3 ori pe zi. n uz extern, se fac frectii cu o solutie
alcoolica 2% pentru a calma durerile reumatismale.
O baie facuta dimineata cu adaosurile din reteta de mai jos are
nu numai un caracter tonifiant, ci si relaxant:
-Ulei de ienupar -5 picaturi
-Ulei de menta -2 picaturi
-Ulei de rozmarin -3 picaturi
8. Uleiul de coriandru
Este un bun carminativ si stomahic, un stimulent al memoriei si
se recomanda n tratarea asteniei nervoase. Se indica a se lua 35 picaturi de ulei de coriandru de 3 ori pe zi, dupa mese.

Fitoterapie curs
9. Cteva retete de bai
Retetele de mai jos au fost recomandate n revista Medicina
naturista:
a) -Adaos n baie pentru eliminarea oboselii cronice:
- Ulei de salvie -5 picaturi
- Ulei de lamie -10 picaturi
- Ulei de levantica -15 picaturi
b) -Adaos n baie pentru tratarea depresiei si a insomniei:
- Ulei de salvie -15 picaturi
- Ulei de lamie -10 picaturi
- Ulei de levantica -5 picaturi
c) -Adaos n baie pentru tratarea anxietatii:
- Ulei de iasomie -10 picaturi
- Ulei de levantica -10 picaturi
- Ulei de geroniu -10 picaturi

116
tensiunea nervoasa,
balonarile.

fortifica

sistemul

imunitar,

scade

Maghiranul este folosit n aromatizarea preparatelor din vnat,

pasari, carne de porc, pateuri, salate orientale, ciorbe de rosii,
etc. Terapeutic aduce calm n starile de anxietate, nlatura
migrenele, fiind si sedativ, carminativ, antiseptic si mareste
diureza.
Menta se foloseste n condimentare preparatelor din carne, a
omletelor, ca si a celor din cartofi noi. Terapeutic, actioneaza
ca: antispetic intestinal, antidiareic, antivomitiv, carminativ,
nervin, diuretic, antitusiv si analgezic.
Piperul este foarte util n condimentarea preparatelor culinare.
Terapeutic, piperul stimuleaza digestia, mareste asimilarea
substantelor nutritive din alimente, combate oboseala si lipsa de
concentrare, alunga raceala si elimina constipatia.
Rozmarinul este utilizat n condimentarea preparatelor
marinate, a fripturilor de pasare si a celor de miel. Terapeutic,
este un stimulent nervos si al circulatiei, iar n aplicatii externe,
el stimuleaza functiile pielii.

7.2. Folosirea plantelor aromatice n bucataria traditionala

Plantele aromatice sunt folosite n bucataria traditionala, dnd
gust bucatelor si n acelasi timp transformnd alimentele n
adevarate medicamente culinare:
Anasonul Este folosit n condimentarea preparatelor de
patiserie si a verzei murate. Ca efecte terapuetice, anasonul
activeaza digestia, este antiinflamator, antiseptic si calmeaza
tusea.
Totodata, el alunga stresul, elibernd sufletul de tensiune.
Ardeii iuti -Sunt foarte bine apreciati de gurmanzi. Terapeutic,
ei omoara bacteriile, fac sa scada febra si au un rol important n
circulatia sanguina si digestiva. Ca o curiozitate pentru cititori,
ardeii iuti combat timiditatea.
Chimenul -Se utilizeaza la preparate de patiserie, varza murata
si la supe. Este foarte bine apreciata supa de chimen.
Terapeutic, potoleste crampele si balonarile, alina suferintele
aparatului respirator si aduce o stare de calm si relaxare.
Coriandrul -Ajuta la eliminarea starilor de depresie, regleaza
somnul, ajuta digestia si scapa bolnavii de migrene si epuizare.
Cuisoarele -Aduc arome extrem de apreciate n arta culinara si
totodata fac bine digestiei, calmeaza durerile, sunt depurative si
au actiune antibacteriana.
Cimbrul de gradina si cimbrul de cmp ocupa un loc si un rol
important n bucataria traditionala. Ei aromatizeaza preparatele
din ciuperci, fasole, mazare, condimenteaza preparatele de
gratar (mititei, fripturi, crnati, etc.), sarmalele, tocanele, etc.
Terapeutic, au efect de excitare a secretiilor gastrice si efecte
carminative.
Fenicul este larg utilizat n bucataria traditionala. Terapeutic
este util n: oprirea racelilor, aduce starea de calm si elimina

Scortisoara este extrem de bine apreciata n preparatele de

cofetarie. Terapeutic, ea este utila n activitatea cerebrala,
ntareste memoria si calmeaza emotiile.
Salvia -Da gust bun si aromat la rulade cu carne, preparate de
vnat si gsca, marinate si preparate pe baza de fasole si
mazare. Este folosita pentru a trata bronsita cu expectoratie
abundenta, amigdalita, inflamatiile din cavitatea bucala si gt,
balonarile.
Tarhonul se foloseste sub forma de frunze verzi sau frunze
uscate si sub forma de macerat n ulei. Cu tarhon sunt
condimentate preparatele reci din vnat, pui, peste, ct si
sosurile pentru peste, salatele de cruditati, ciorbele si
preparatele pe baza de oua. Terapeutic, tarhonul stimuleaza
digestia si apetitul, este carminativ, diuretic, cu eliminare
puternica de acid uric, expectorant si calmant al spasmelor
bronhice.
Vanilia este folosita n cofetarie. Vanilia ajuta foarte puternic
sistemul imunitar si elimina micozele din organism.
7.3. Recomandari si contraindicatii
Monteigne spunea: Medicii ar putea sa traga mai multe foloase
din arome, dect o fac. Noi consideram ca n cazul terapeuticii
naturiste pe care o promovam, aromoterapia trebuie sa joace un
rol din ce n ce mai important. Ca ramura a fitoterapiei,
aromoterapia si
bazeaza tratarea diverselor afectiuni pe folosirea uleiurilor
esentiale. Administrarea uleiurilor esentiale se face tinnd cont
de caracteristicile lor, de pacient, de afectiuni
si de tratament. n tratamentele externe, uleiurile esentiale sunt
folosite diluate, sub forma de aerosoli (n inhalatii, 1-3 picaturi
n vasul cu apa clocotita), unguente (1 picatura de ulei la 1 g
baza de ungere), bai generale sau locale (5-8 picaturi la apa
cazii) sau n tratamente interne, singure sau asociate, diluate n

Fitoterapie curs
ulei vegetal, miere sau apa n care s-a dizolvat miere (1
lingurita de miere la o ceasca de apa calda), solutii alcoolice,
etc. Nota ! n utilizarea uleiurilor vegetale se va asculta cu toata
atentia de sfaturile medicului specialist sau de instructiunile
medicale specifice.
n tratamentele aplicate cu uleuri aromatice se va tine cont de
urmatoarele recomandari generale:
-nu se vor folosi niciodata nediluate;
-se respecta strict indicatia de administrare sau recomandarile
medicului specialist.
Sub nici un motiv nu se accepta idei personale n tratamente, si
anume:
-nu se vor pune mai multe picaturi dect indica tratamentul;
-numarul de administrari zilnice nu va fi mai mare de trei;
-durata unui tratament nu va depasi 21 de zile;
Cele mai importante contraindicatii n aromoterapie sunt:
-n hipertensiuni arteriale severe se interzice a se utiliza:
cimbrisorul, cimbrul de cultura, rozmarinul, eucaliptul.
-la copii este interzis tratamentul cu: cimbrisor, cimbru de
cultura, fenicul, isop, busuioc, salvie. Cnd nsa acestea sunt
utilizate, depasirea dozelor si durata tratamentului dau
posibilitatea aparitiei la micuti a unor forme convulsive.
-pentru femeile nsarcinate se recomanda a se evita arome cum
ar fi: busuiocul, maghiranul, menta, musetelul, salvia, iasomia,
trandafirul, rozmarinul.
Legat de utilizarea condimentelor si mirodeniilor n alimentatia
cotidiana, noi suntem adeptii principiului decretat de un mare
spirit, Pitagora, care spunea: n cumpatare sta forta spiritului.

117