Clasificarea cladirilor,parti componete a unei cladiri

1.1Notiuni generale.
1.1.1. Partile principale si elementele componente ale cladirilor
1. Partile principale ale cladirilor
2. Elementele componente ale cladirilor
1.2. Clasificarea constructiilor
1.2.2. Constructiile ingineresti
1.3.1. Conditii capitale
Clasificarea dup criteriile de calitate
Clasificarea dup modul de alctuire

Cladiri de locuit.Scheme functionale

Cladiri de locuit.Scheme functionale(schema)
Tipuri principale de cladiri de locuit
Elementele locuinei
Tupurile ansamblurilor de locuinta
Executarea shemelor de zonare functionala a cladirilor de lociut de diferite
tipuri.

Institutii de invatamint(prescolar,scolar,universitar)
nvmnt i arhitectur
Arhitectura colilor n tradiia modern
Executarea schemelor de zonare
Elemente funcionale i constructive

Clasificarea cladirilor,parti componete a unei cladiri.

1.1Notiuni generale.
Construciile sunt produse complexe imobile legate direct de teren i n contact cu
mediul ambiant, destinate a crea condiii optime pentru adpostirea i desfurarea
activitii i vieii, innd seama de condiiile naturale (teren, clim etc.) impuse de
natura sau mediul nconjurtor n mijlocul cruia se amplaseaz.
Factorii principali care determin concepia, alctuirea i modul de execuie ale
construciilor sunt, n general, urmtoarele:
-omul, care necesit anumite condiii fiziologice-igienice de temperatur,
umiditate, lumin etc., n vederea asigurrii celor mai bune condiii de
munc, odihn i sntate;
-activitatea omeneasc, pentru care este destinat construcia i care
determin cerinele funcionale sau procesul funcional, adic modul de
distribuire (forme, dimensiuni) i de legtur pe orizontal i pe vertical
a spaiilor i volumelor construciilor;
-natura, care exercit asupra construciilor aciuni mecanice, fizice,
chimice i biologice, variabile n funcie de amplasamentul construciilor,
relief, seismicitate, clim, vnt, faun etc.
Fiecare construcie sau element de construcie trebuie s satisfac un ansamblu
de condiii tehnice sau cerine tehnico-economice principale, care se refer la
durabilitatea n timp, rezistena la foc, rezistena i stabilitatea construciei, condiii
fizice i igienice, arhitectonice, economico-organizatorice .a.
Durabilitatea, adic durata de funcionare normal n timp a principalelor elemente
de construcie, fr pierderea calitilor necesare de exploatare, poate fi pentru
construciile definitive:
ridicat (de gradul I), respectiv mai mare de 100 ani;
mijlocie (de gradul II), respectiv de 50.. .100 ani;
normal (de gradul III), respectiv de 20...50 ani;
Construciile provizorii au durata de funcionare de 20 de ani. Durabilitatea este
influenat direct de materialele folosite, de modul de proiectare i execuie, de
condiiile de exploatare i ntreinere i se refer la rezistena materialelor i
elementelor de construcie mpotriva aciunilor provenite din ncrcrile construciei
la care sunt supuse, precum i la aciunile mediului ambiant: nghe-dezghe,
umiditate, aciunea biologic a micro-organismelor, rezistenta la coroziune, la
cutremure .a

Rezistena la foc reprezint capacitatea construciei de a rezista un anumit timp la

solicitrile termice i mecanice produse n timpul i din cauza incendiilor.
Din punctul de vedere al rezistenei la foc, elementele de construciei depind direct
de materialele din care se execut i se caracterizeaz prin gradul de
combustibilitate i limita de rezisten la foc.
Din acest punct de vedere, materialele se clasific n:
-incombustibile (de exemplu, betonul armat, zidria etc.);
-greu combustibile sau semicombustibile (de exemplu, metalul neprotejat, lemnul
ignifugat sau tencuit etc.) i
-combustibile (de exemplu, lemnul, cartonul bituminat, masele plastice etc.).
Limita de rezisten la foc a unui element de construcie este perioada de timp (n
ore) n care acesta, dei supus aciunii temperaturilor nalte, i pstreaz
stabilitatea i se poate opune propagrii incendiilor.
Rezistena i stabilitatea construciilor sub aciunea solicitrilor se refer la
capacitatea portant, deformaiile, fisurarea i oboseala elementelor de rezisten.
Constructiile sunt produse imobile, care se folosesc in general acolo unde au fost
create, fiind legate direct de teren. In spatiile construite se desfasoara diverse
activitati cum sunt : odihna, recreerea, activitati sociale, profesionale si procese
tehnologice specifice diferitelor ramuri industriale si agrozootehnice.
Prezente deci in toate domeniile de activitate, constructiile joaca un rol esential in
asigurarea calitatii vietii si a dezvoltarii societatii umane.
Factorii esentiali care determina conceptia, alcatuirea si modul de executie a
constructiilor sunt : omul, activitatea umana si natura.
Omul, indiferent de zona geografica, are nevoie de aceleasi conditii fiziologice si
igienice (volume, gabarite, temperatura, umiditate, lumina, nivel sonor, etc ),
determinate de anatomia si fiziologia sa , in vederea asigurarii celor mai bune
conditii de sanatate, activitate, odihna si recreere.
Activitatea umana, pentru care este destinata constructia are aspecte foarte
diferite. Diversitatea proceselor functionale si tehnologice, care sporeste neincetat
odata cu dezvoltarea economica si cu procesul tehnic si social, determina marimea
si forma spatiilor construite, modul de compartimentare si distributie, legaturile pe
orizontala si verticala, gradul de 444h79e iluminare, actiunile (mecanice, fizice,
chimice si uneori biologice) ce decurg din procesele functionale sau tehnologice. In
acelasi timp, realizarea constructiilor se face si din considerente de ordin
arhitectural si ubanistic.

1.1.1. Partile principale si elementele componente ale cladirilor

1. Partile principale ale cladirilor

Tinand seama de alcatuirea constructiva si rolul strtucturii, se evidentiaza
doua parti principale ale cladirilor : infrastructura si suprastructura.
Infrastructura cladirii, situata sub cota 0,00, cuprinde fundatiile, elementele
contructive ale subsolului si planseul peste subsol, respectiv numai fundatiile in
cazul cladirilor fara subsol. Executata in buna parte sub nivelul terenului natural,
infrastructura vine in contact direct cu terenul asigurand incastrarea in teren si
stabilitatea intregii constructii. Prin intermediul fundatiilor infrastructura transmite
terenului de fundare toate incarcarile care actioneaza asupra constructiei.

In cazul constructiilor situate pe terenuri in panta infrastructura se poate

realiza sub forma de trepte.
Suprastructura cladirii cuprinde toate componentele constructive (verticale si
orizontale) situate deasupra cotei 0,00m , inclusiv acoperisul. Suprastructura se
realizeaza din elemente care au rolul de a crea spatiile necesare desfasurarii
proceselor functionale sau tehnologice, spatiul construit fiind delimitat in plan
orizontal in incaperi de catre pereti si pe verticala in niveluri de catre plansee.

Peretii de pe conturul cladirii, prevazuti cu ferestre, sunt pereti exteriori (sau

de inchidere). In cazul existentei subsolurilor, primul planseu se numeste planseul
de subsol, iar ultimul - planseul de pod sau planseul terasa, in functie de modul de
rezolvare constructiva a acoperisului. Plaseele intermediare se numesc plasee
curente.
Numerotarea nivelurilor se face de jos in sus astfel : P + n in cazul cladirilor
fara subsol, respectiv S+P+n in cazul cladirilor cu subsol, notatiile S, P si n
desemnand subsolul, parterul (primul nivel) si numarul de etaje.
In cazul cladirilor pe terenuri in panta cota 0,00m se poate fixa la nivelul
unde se relizeaza accesul principal in cladire sau cel mai jos nivel cu procese
functionale specifice cladirii respective (de exemplu camere de locuit), care se
considera parterul cladirii.
Circulatia pe verticala (intre niveluri) se realizeaza prin intermediul scarilor. La
cladirile civile (de locuit, administrative etc.)cu peste patru etaje se prevad si lifturi,
iar la cladirile industriale prevederea lifturilor este determinata de procesele
tehnologice, indiferent de numarul de niveluri.
La unele cladiri etajate se prevad la parter spatii mari care necesita inaltimi
mai mari decat ale nivelului curent (de exemplu holul ). In multe situatii aceste
spatii se dezvolta numai pe o anumita portiune a parterului si atunci pe portiunea
ramasa se prevede un etaj partial care se numeste mezanin (notat cu M), primul
etaj fiind nivelul situat peste parter si mezanin.
Acoperisul este elementul (sau subansamblul) realizat la partea superioara a
cladirilor, fiind cu pod sau de tip terasa.
In cazul constructiilor care nu adpostesc procese functionle sau tehnologice
(poduri, rezervoare, estacade etc.), partile principale sunt aceleasi : infrastructura
(formata din fundatii) si suprastructura (care este chiar constructia propriu-zisa).

2. Elementele componente ale cladirilor

Intreaga cladire, atat infrastructura cat si suprastructura, este formata din
elemente de constructie.
O parte din elemente alcatuiesc structura de reistenta a cladirii si se numesc
elemente de rezistenta sau elemente structurale ; o alta parte nu contribuie la
realizarea structurii de rezistenta (numite elemente nestructurale), rolul lor fiind
hotarator in realizarea spatiilor corespunzatoare (estetic si igienic) pentru
desfasurarea proceselor functionale sau tehnologice. De asemenea, pentru buna
functionare a cladirilor sunt necesare instalatiile de apa, incalzire, electrice,
ventilare, climatizare etc., acestea fiind, de asemenea, elemente nestrcturale.

a) Elemente structurale formeaza, in ansamblu, structura de rezistenta a

cladirii. Fiecare element structural preia incarcarile ce-i revin , in functie de pozitia
sa concreta in structura. Prin imbinari se asigura legaturile dintre elementele
structurale si conlucrarea acestora in cadrul structurii, care sub actiunea incarcarilor
ce revin intregii constructii se comporta ca o structura spatiala complexa.
Incarcarile verticale (sau gravitationale) sunt preluate de elementele
structurale orizontale si transmise elementelor verticale care, la randul lor, le
transmit fundatiilor si acestea mai departe terenului de fundare.
Incarcarile orizontale (produse de vant, seism sau datorate instalatiilor
tehnologice) sunt preluate initial in mod preponderent de plansee si apoi transmise
elementelor structurale verticale, urmand ca prin intermediul fundatiilor sa fie
descarcate pe terenul de fundare.
Din categoria elementelor structurale fac parte: fundatiile, grinzile, placile,
stalpii, diafragmele, arcele, scarile, cablurile pentru acoperisuri sau poduri
suspendate etc.
Fundatiile sunt elemente care preiau incarcarile de la elementele structurale
verticale si le transmit terenului de fundare.
Grinzile sunt elemente orizontale (uneori usor inclinate) de forma liniara
(lungimea este mai mare in comparatie cu dimensiunile sectiunii transversale),
actionate de incarcari verticale, obisnuit perpendiculare pe axa mediana a grinzii.
Placile sunt elemente orizontale (uneori usor inclinate) de forma plana
(grosimea este mica in comparatie cu celelalte doua dimensiuni), actionate de
incarcari verticale de obicei perpendiculare pe planul median al placii.
Stalpii sunt elemente liniare verticale (uneori inclinati) actionati de incarcari
verticale centrice sau excentrice.
Stalpii, placile si grinzile pot fi elemente indipendente insa, in mod obisnuit,
acestea se imbina intre ele si formeaza elemente structurale complexe. Astfel,
stalpii si grinzile formeaza cadre (in acest caz grinzile se numesc rigle), care pot fi
etajate sau cu un singur nivel. Cadrele se dispun dupa ambele directii si impreuna
cu elementele de rezistenta ale planseelor formeaza structura de rezistenta a
cladirii, asanumita structura in cadre.
Diafragmele reprezinta elemente plane verticale (uneori inclinate) actionate
de incarcari situate in planul lor median. Ansamblul diafragmelor unei cladiri,
solidarizate cu elementele de resistenta a cladirii formeaza structura cu diafragme.
Grinzile cu zabrele (numite si ferme) sunt elemente structurale alcatuite din
elemente liniare (bare) prinse articulat in noduri caracterizate in general prin
deschideri mai mari decat grinzile obisnuite, fiind utilizate la structuri de
acoperisuri.
Arcele sunt elemente curbe utilizate pentrui anumite constructii cu deschideri
mari.

Cablurile sunt elemente liniare flexibile ( nu preiau decat eforturi de intindere)

utilizate pentru realizarea acoperisurilor cu deschideri foarte mari (de ordinul zecilor
de metri) sau a podurilor suspendate.
Scarile sunt elemente structurale cu forme diferite in functie de forma in plan
si rezolvarea constructiva, cu o contributie mai putin importanta in ansamblul
structurii de rezistenta, insa deosebit de importante pentru asigurarea circulatiei si
mai ales a evacuarii rapide si sigure a persoanelor in caz de pericol (de exemplu
incendiu).
b) Elementele nestructurale au rolul de a realiza confortul adecvat in
spatiile construite, in conformitate cu specificul proceselor functionale sau
tehnologice. In functie de rolul functional, elementele nestructurate pot fi : de
compartimentare, inchidere, izolare, etansare si finisaj, precum si elementele de
instalatii.
Elementele de compartimentare (sau pereti de compartimentare) au rolul de
a delimita pe orizontala spatiul construit in mod suplimentar fata de
compartimentarea realizata prin pereti structurali, respectiv compartimentarea in
ansamblu in cazul cand elementele structurale verticale sunt stalpi. Aceste
elemente trebuie sa fie cat mai usoare deoarece greutatea lor proprie este preluata
de elementele de rezistrenta ale planseelor si apoi transmisa elementelor
structurale verticale.
Elemntele nestructurale de inchidere (sau pereti cu rol exclusiv de inchidere)
sunt destinati delimitarii spatiului construit fata de mediul exterior. Aceste elemente
trebuie sa fie cat mai usoare deoarece greutatea lor proprie este preluata de rigle
sau console scurte realizate pe conturul cladirilor.
Elementele de izolare si etansare asigura protectia cladirii impotriva
transferului de caldura, a transmiterii zgomotului, impotriva umiditatii (precipitatii
atmosferice sau apa subterana din teren), a patrunderii aerului rece etc.
Elementele de izolare si etansare se prevad in alcatuirea constructiva a
anvelopiei cladirii si in rosturi (spatiile libere ce raman la imbinari), fiind insa
necesare si pentru elemente interioare (pereti de compartimentare sau plansee) in
special pentru izolarea impotriva zgomotelor (izolare fonica) sau izolare trermica
fata de incaperi mai reci.

Elementele de finisaj creeaza aspectul final al elementelor de constructii

(structurale si nestructurale) si a intrgii cladiri, avand un rol foarte important in
realizarea esteticii interiorului si exteriorului cladirii. Totodata, elemente de finisaj
asigura intretinerea usoara si igienica a cladirilor.
Elementele de finisaj cele mai importante sunt : tencuielile, placajele,
pardoselile, zugravelile, vopsitoriile, lambriurile, tamplaria etc.
Elementele de instalatii sunt necesare pentru exploatarea normala a
cladirilor. Sunt categorii de instalatii necesare in toate tipurile de cladiri civile ( de
exemplu pentru apa si incalzire), precum si instalatii specifice folosite la cladiri mai

importante (de ventilare si conditionare a aerului). La cladiri industriale si

agrozootehnice exista o mare diversitate de instalatii, in functie de natura si
complexitatea proceselor tehnologice.

In mod frecvent unele elemnte de constructie indeplinesc simultan mai multe

roluri : de rezistenta, izolare termica, etanseitate etc., cum este cazul peretilor
exteriori sau planseelor. Acestea au o alcatuire complexa, fiind formate din
segmente distincte care asigura rezistenta, izolarea termica sau fonica, etanseitatea
etc.

1.2. Clasificarea constructiilor

Cea mai larga clasificare a constructiilor are la baza criteriul destinatiei,
deosebind doua grupe mari : cladiri si constructii ingineresti.
1.2.1. Cladirile
Cladirile sunt constructii cu spatii construite inchise complet sau partrial in
raport cu mediul inconjurator, cu compartimentari si dotari in functie de specificul
activitatii umane pentru care este destinata cladirea respectiva.
Pe baza activitatii desfasurate in cladiri, acestea se clasifica in trei grupe de
cladiri :
1.2.1.1. cladiri civile ;
1.2.1.2. cladiri industriale ;
1.2.1.3. cladiri agrozootehnice .
1.2.1.1. Cladirile civile sunt destinate unei game foarte largi de procese functionale,
cele mai importante fiind : locuire, invatamant, sanatate, administratie, comert,
sport, cultura, alimentatie publica etc. Unele din aceste procese functionale
necesita spatii relativ reduse, cum sunt cladirile de locuit (locuinte, hoteluri, camine,
corpuri de cazare la spitale, cladirile administrative pentru birouri etc.), spatii de
marime medie (scoli, gradinite)sau spatii mari ce urmeaza sa adaposteasca procese
functionale cu un mare numar de oameni, cum sunt salile de spectacol, expozitii
sau sport, amfiteatrele, magazinele universale etc., astfel de cladiri fiind dotate si
cu spatii anexe.
1.2.1.2. Cladirile industriale au ca destinatie adapostirea diverselor procese
tehnologice din toate ramurile industriei. Dimensiunile spatiilor si incaperilor sunt
determinate de particularitatile proceselor tehnologice si industriale si de modul de

organizare a fluxului tehnologic (care reprezinta succesiunea stricta a proceselor

tehnologice), avand in vedere tipul si marimea utilajelor, a spatiilor de lucru,
instalatiile , circulatiile etc.
Din categoria cladirilor industriale fac parte cladirile de productie (uzine,
fabrici, hale, ateliere etc.) dar si o serie de cladiri anexe (in special pentru
depozitare).
1.2.1.3. Cladirile agrozootehnice sunt destinate proceselor de productie din sectorul
zootehnic (adaposturi pentru animale si pasari) si agrovegetal (sere, rasadnite,
fabrici de nutreturi, cladiri pentru vinificatie etc.), precum si cladirile auxiliare
productiei (magazii de cereale, silozuri de nutreturi, garaje, remize, ateliere etc.).

1.2.2. Constructiile ingineresti

Constructiile ingineresti cuprind o serie de constructii specifice din diverse
domenii, cum sunt :
- pentru comunicatii : drumuri, cai ferate, poduri, tunele, piste
portuare , platforme, turnuri pentru antene, etc.

aero -

- constructii hidrotehnice : baraje, canale, ziduri de sprijin, diguri etc. ;

- constructii ingineresti industriale : cosuri de fum, rezervoare, dedecantoare,
silozuri, castele de apa, turnuri de racire, etc. ;
- pentru producerea energiei electrice : hidrocentrale, termocentrale, centrale
nucleare etc. ;
- pentru sport : trambuline pentru schi, turnuri de parasutism etc.
1.3. Conditii tehnice
Pentru a corespunde scopului pentru care au fost create, constructiile si
elementele de constructie trebuie sa indeplineasca o serie de conditii tehnice
(exigente), care se pot grupa astfel: capitale, mecanice, fizice, estetice si
economice.
1.3.1. Conditii capitale
Conditiile capitale au rolul de a asigura durabilitatea in timp a elementelor de
constructie si o anumita rezistenta la foc.
a) Durabilitatea elementelor de constructie asigura exploatarea normala a
cladirilor pentru o perioada de timp stabilita. Este o conditie de baza deoarece
celelalte conditii tehnice se pot realiza numai prin asigurarea conditiei de
durabilitate.
Durabilitatea este determinata de rezistenta materialelor din care sunt formate
elementele de constructie la actiunea distructiva a mediului ce se manifesta prin
inghet-dezghet, umiditate, microorganisme, agresivitate chimica, radiatii solare
etc.

b) Rezistenta la foc a elementelor de constructie este determinata de

rezistenta la foc a materialelor din care sunt realizate.
Clasele de combustibilitate sau de periculozitate a materialelor si
substantelor existente precizeaza comportarea la foc a materialelor si elementelor
de constructie.
Limita de rezistenta la foc este durata (timpul) pana in care elementul isi
epuizeaza capacitatea de rezistenta la actiunea unui incendiu standard, definit de
curba logaritmica temperatura-timp.

Gradul de rezistenta la foc reprezinta capacitatea globala a constructiei de a

raspunde la actiunea focului. Pentru ca un element sa corespunda la un anumit grad
de rezistenta la foc, el trebuie sa indeplineasca ambele conditii minime, atat cea de
combustibilitate cat si cea de limita de rezistenta la foc. Gradul de rezistenta la foc
se specifica in mod obligatoriu in documentatia tehnico-economica.
1.3.2. Conditii mecanice
Conditiile mecanice au rolul de a asigura preluarea si transmiterea
incarcarilor si realizarea conitiilor de siguranta pe toata durata de exploatare a
constructiei, inclusiv in situatiile limita cand incarcarile depasesc valorile uzuale (de
exemplu in cazul unor cutremure puternice).
Conditiile mecanice se impun in
primul rand elementelor structurale si intregii structuri de rezistenta.
1.3.3. Conditii fizice
Conditiile fizice sunt legate de factorii de mediu extern si din spatiul
construit: temperatura, precipitatii, umiditate, vant, nivel sonor, iluminare, insorire
etc. Prin realizarea conditiilor fizice se realizeaza confortul interior (termic, acustic,
de iluminare etc.) si a conditiilor de igiena.
1.3.4. Conditii estetice
Conditiile estetice (sau arhitectural-estetice) urmaresc realizarea de
constructii cu aspect placut, cu o plastica si compozitie arhitecturala
corespunzatoare cladirii si amplasamentului. Aceste conditii se realizeaza prin
volumetria si proportiile cladirii, distributia si evidentierea spatiilor si volumelor pe
verticala si orizontala, prin elemente decorative, finisaje etc. si stabilirea lor este, in
general, apanajul arhitectului.
1.3.5 Conditii economice
Conditiile economice se refera la alcatuirea constructiva si tehnologia de
executie, urmarind realizarea unor indici tehnico-economici eficienti (pret de cost si
consumuri de materiale cat mai reduse) si reducerea consumului de energie atat in
executia cat si in exploatarea contrctiilor, eliminand procedeele cu consumuri mari
de manopera si promovand introducerea progresului tehnic in constructii.

Clasificarea dup criteriile de calitate.

Aceast clasificare este determinat de:

durabilitatea i gradul de rezisten, inclusiv rezistena la foc,
ale
principalelor elemente de construcie;
cerinele de exploatare referitoare la normele de suprafa,
nlime i
volum construite, la gradul de confort, instalaii, dotri, calitatea
lucrrilor
de finisaj, durata de serviciu etc.
Din acest punct de vedere, construciile se mpart n trei clase de
calitate dup cum satisfac:
cerine ridicate,
medii
sau obinuite.
Clasificarea dup modul de alctuire i dispunere al
elementelor de rezisten grupeaz structurile de rezisten
astfel:
- structuri cu perei portani realizai din: lemn, zidrii diverse (fig.
1.1), beton armat turnat monolit-diafragme (fig. 1.2) sau din
elemente prefabricate (fig. 1.3);
structuri cu schelet portant (cadre) realizat din grinzi i stlpi din
beton
armat monolit (fig. 1.4), beton armat din elemente prefabricate
(fig. 1.5) sau schelet metalic (fig. 1.6);
structuri cu alctuire mixt, realizate din cadre i diafragme (fig.
1.7);
structuri speciale - considerate astfel dup modul de alctuire,
destinaie, dificulti de proiectare, mod de execuie, materiale
utilizate etc;

Asemenea structuri sunt numeroase i se pot realiza cu arce (fig.

1.8), plci curbe subiri, cu acoperiuri suspendate pe cabluri sau
se pot ntlni la cldiri cu deschideri mari, poduri, silozuri,
buncre, rezervoare, castele de ap, couri industriale de fum,
turnuri de rcire etc.

Fig. 1.1 Structur cu perei portani din zidrie

(compartimentarea unei cldiri pe acelai nivel)

Fig. 1.2 Structur cu perei portani din beton armat monolit

(diafragme)

Fig. 1.3 Structur cu perei portani din beton armat sub form de
prefabricate (panouri mari)

Fig. 1.4 Structur cu schelet portant (cadre) realizat din beton

armat monolit

unde:

L - deschiderea;
h - nlimea de etaj (nivel);
hf - adncime de fundare;
1 - fundaie cu bloc i cuzinet;
2 - cuzinet de beton armat;
3 - bloc de beton simplu;

4 - pardoseal peste terenul natural;

5 - stlp marginal;
6 - stlp central;
7 - grind principal (rigla cadrului);
8 - grinzi secundare curente;
9 i 10 - grinzi secundare avnd i rolul de rigidizare longitudinal
a structurii;
11 - placa planeului intermediar;
12 - pardoseal peste planeu
13 - placa planeului de acoperi;
14 - nvelitoare.

Fig. 1.5 Structur cu schelet portant realizat din elemente de

beton armat prefabricate:

L - deschiderea; t - traveea; H - nlimea;

1 - stlp; 2 - grind principal cu inim plin;

3 - cheson de acoperi.
Fig. 1.6 Structur cu schelet metalic:

1 - fundaie;
2 - stlp cu inim plin;
3 - perete de nchidere;
4 - grind cu zbrele;
5 - pan de acoperi;
6 - tabl ondulat de acoperi;
7 - grind de rulare;
8 - pod rulant;
9 - pardoseal peste terenul natural.

Fig. 1.7 Structuri cu alctuire mixt realizate din cadre i

diafragme:

a - nucleu tubular;
b - nucleu din dou diafragme independente n form de U;
c - nucleu din dou diafragme plane, intersectate,
cu marginile ntrite cu bulbi (stlpi nglobai);
1 - diafragme;
2 - stlpi;
3 - bulbi ai diafragmelor;
4 - elemente de nchidere (faad) ale construciei.
Fig. 1.8 Structura special pentru un hangar, realizat cu arce
turnate monolit i cu elemente secundare chesoane (I) sau boli
soare prefabricate (II):

1 - arce turnate monolit armate cu carcase sudate;

2 - chesoane;

3 - boltioare prefabricate; 4 - carcas sudat.

Cladiri de locuit.Scheme functionale
Clasificarea cldirilor de locuit
n proiectarea de arhitectur tiina clasificrii contribuie la
stabilirealimbajului profesional unic pentru comunicare ntre specialiti i
permiteorientarea n practica de proiectare a locuinei, deoarece fiecare grup
sau clas a cldirilor au deosebirile sale interioare i domeniul su de
aplicare.
Clasificarea sistemul noiunilor subordonate oricrei tiine, servetedrept
mijloc de legtur ntre ele
In dependen de criteriile generale cldirile de locuit se divizeaz n tipuri
iclase, fiecare are particularitile sale:
domeniul de aplicare; cerine ctre utilajul ingineresc;
securitatea antiincendiar;
constructive;
economice.
n prezent n calitate de motive pentruclasificarea cldirilor de locuit se
examineaz urmtoarele caracteristici:
-destinaie;
-numrul de niveluri;
-durata locuirii;
-numrul de apartamente;
-structura planimtrica;
-structura spaial-arhitectural;
-tipul localitii;
-situaia urbanistic
;- nivelul de confort;
-prezena activitii de munc fn locuin;
-prezena ascensoarelor;
-importana capital;

-criterii adugtoare.
Dup destinaie cldirile de locuit pot fi subdivizate n trei grupuri principale:
tip "cu apartamente", destinate pentru locuirea populaiei (grupurile
principale);
specializate, cu sistem nchis de deservire a populaiei i ncpere (odaie)
ncalitate de celul locativ, destinate pentru grupurile sociale cu deosebire
expresivn modul de vie - turiti, persoane n etate, studeni, elevi, etc.
de recreare, fr sistem de deservire pentru odihna de sezon a orenilor
cu celulalocativ n form de cas de locuit.
Dup numrul de niveluri cldirile de locuit pot fi:
cu puine niveluri, 1 2 etaje;
cu numr mediu de niveluri, 3 5 etaje;
cu multe niveluri, 6 etaje i mai mult.
Cele din urm, la rndul su se mpart n:
cldiri cu numr sporit de niveluri 10 29 etaje;
Cldiri cu nlimi mari mai mult de 30 etaje.
Dup durata locuirii cldirile de locuit se mpart n cldiri: pentru locuire
permanent, la ele se atribuie:
individuale;
cu apartamente;
pentru locuire temporar cmine;
pentru locuire de scurt durat hoteluri;
pentru locuire ndelungat internate.
Dup numrul de apartamente cldirile pot fi:
cu un apartament (unifamiliare, individuale);
cuplate sau cu dou apartamente, pentru dou familii;
cu numr redus de apartamente, de la 3 pn la 8 apartamente;
cu multe apartamente, mai mult de.......... apartamente.
Dup structura sistematizatoare se deosebesc urmtoarele grupuri de cldiri
delocuit:

 Individuale
blocate;
cu atrium;
cu cteva tronsoane;
tronson (turnuri, punctiforme);
cu coridor;
cu galerie;
tronson cu coridor;
tronson cu galerie;
structura mixt.
Dup structura arhitectural-sistematizatoare a celulei locative se
evideniazurmtoarele tipuri de cldiri de locuit:
cu grdin (pe lng casa individual);
cu curte (pe lng apartament, case blocate);
cu teren-teras (pe lng apartament, case blocate);
cu ncperi de var;
fr ncperi de var.
Dup modul de aezare cldirile de locuit pot fi:
rurale;
urbane.
Dup situaia urbanistic se deosebesc urmtoarele tipuri de cldiri de locuit
de rnd;
de col;
cldiri-ncadrri (tip "calcan");
cldiri-accente;

Clasificarea cladirilor
Dupa destinatie
Dupa nr. de nivele
Dupa nr. de apartamente

Dupa durata locuirii

-cu apartamente
apartament

-cu putine nivele

-specializate
apartamente

-cu nr.mediu nivel

-locuire temporara

-dupa recreare
redus de apart.(3-8)

-cu multe nivele(6-10)

-locuire de scurta durata

-puntru loc. Permanenta

-cl.cu nr. sporit

-cu

-cuplete,2

-cu nr

-locuire indelungata

-cu

multe apart. m.m.de 8

-clad.cu inalt. mari

Dupa struct. sistematiz.

Dupa situatia urbanistica
-individuale
asezare
-cl. de vind.
-blocate

Dupa struct.arh.sistem
-cu gradina indiv.
-cu curte

Dupa mod
de
-rurale

-cl. de colt
-cu tronson
-cl. accente
-cu cateva tronsoane
-cl. panorame

-cu teren,terasa

-cu si fara incaperi de vara

Dupa prezenta activ.munca

Dupa grad de confort.
nr.ascens.
Dupa rezistenta
-fara zona product.
cl cu mare inalt.

-de calit.inalta

-cu zona de munca in apart.

cl.cu inalt.pina 5n.

-comfortabile familiei

-cu zona de munca in product.

pina la 6 n.

-municipale

-cl. cu inalt. nu m.m.9n

-urbane

Dupa
-fara ascens.p.5n.

-cl.cu asens.

-un ascensor 6-9n.

Tipuri principale de cladiri de locuit

Tipurile principale ale cldirilor de locuit

Casa de locuit tip "tronson" prezintgruparea la fiecare nivel a ctorva
apartamenten jurul unei comunicaii verticale -scar sauunui nod de
comunicaie. Elementul spatial- planimetric tronson. Conexiunea a
ctorvatronsoane formeaz o cldire cu ctevatronsoane

Cldirile de locuit cu coridor du o cornunicdps orizontalei pronunat

nchis -coridor. Accesul n apartamente seexecut prin intermediul
coridorului icomunicaiei verticale de importan secundar. Acest tip de
cldire deobicei se folosete pentrulocuire temporar cmine, hoteluri,
internate.

Cldirile de locuit cu galerie au o comunicaieorizontal pronunat

nchis - galerie. Galeria, un spaiu deschis cu iluminarenatural, asigur o
orientare pe dou pri i aeraredirect a apartamentelor, cea ce este
important nraioanele cu clim cald i torid, raioane de sud.

Cldiri de locuit cu structur planimetric mixttronson cu coridor,

tronson cu galerie, etc. n cldirile tronson cu coridor i tronson cugalerie
apartamentele se amplaseaz Intronsoanele, legate cu coridoare (galerii) la
fiecarenivel.

Casele blocate primesc n urma cuplrii a ctorva case de locuit

unifamiiiare (blocuri) ntr-un singur edificiu. Fiecare celul locativ bloc apartament are intrare separat de la nivelul pmntului i curte pelng
apartament. Numrul de niveluri rareori depete 4etaje
Casa individual-casa de locut cu putine nivele cu anexe gospodaresti si cu
lot de pamint

Elementele locuinei
Spaiul n locuin cuprinde toate funciile acestuia (locativ, obteasc
iauxiliar) i se deosebete dup tipuri: I- spaiu interior, care prezint o
membran material.- spaiul exterior. Comunicaiile inginereti conducte
de ap i canalizare, reele electrice,canale de ventilare, spaii pentru utilajul
ingineresc, etc. Acestea acord caliti consumator necesare spaiului
locativ, i permit posibilitatea de a fi iluminat, nclzit, accesibil,
informaional, igienic.a.m.d. Mobilierul i obiectele de interior fac legtura
spaiului cu omul inecesitile lui, permit de al folosi n interesele locatarilor,
formeazconfortul (comoditatea) locuine
Tupurile ansamblurilor de locuinta
Ansamblul de locuine se proiecteaz i se executa n orice condiii naturalclimaterice j.Acestea se reflect n organizarea spaial al ansamblului, la
alegerea tipurilor decldiri de locuit j procedee compoziionale.
Se pot evidenia cteva tipuri principale ale ansamblurilor de locuine, care
sedeosebesc dup caracterul spaiilor formate i dup desenul planului.
Perimetral, se constituiedin cldiri de locuit extinse de urmtoarele tipuri:
cu ctevatronsoane, cu coridor, cu galerie, blocate.Pentru acesta este
caracteristic formarea ntr-un grup decldiri a spaiului-curte, nchis sau
seminchis.Tipurile ansamblurilor de locuine
Liniar, spre deosebire de cel perimetral, deschis pentruaerarea teritoriului i
spaii verzi ptrunztoare. ns din contul c cldirile de locuit se amplaseaz
prioritar cu prile laterale fa de magistrale i strzi, protejarea teritoriilor
de zgomotele de transport esteinsuficient.

"n grup" a aprut n practica naional n anii 70.La un astfel de procedeu

cldirile de locuit extinse se grupeazn form de figuri geometrice, care
formeaz curi de diverseconfiguraii i profunzimi.
Tip "reea" se compune pe reea geometric de oriceconfiguraie
(dreptunghiular, triunghiular, poligonal). Pentru formarea acestui
ansamblu se folosesc cldiri delocuit de oricetip (de la 1 pn la 4 niveluri).
Curile interioare servesc drept recreaii pentru un grup deapartamente.
Tip *covor" se formeaz din bloc-apartamente cu unul sau mainiveluri i
curi interioare. Daca forma geometric este strict (exemplu: blocapartament n form de "") ansamblul de tip "covor" amintetecel de tip
"reea".Particularitate esenialcurtea interioar aparine unui apartament.
Tip "individual caracteristic pentru aezri rurale i orele. Astzi foarte
actual n legtur cu programul dedezvoltare a aezrilor rurale i
stimularea locuitorilor pentruinerea gospodriilor auxiliare

Organizarea spatiului intrun apartament

Locuinte duplex in cldiri cu apartamente insiruite din Romania.In locuintele mai

luxoase duplex este o toalet de serviciu in apropierea intrrii,
cu usi protectore. In ambele cazuri baia familial este in locul cel mai protejat.

Cldiri pentru nvmnt

preuniversitar i precolar
I. nvmnt i arhitectur
ntr-o tradiional ierarhie a arhitecturii, cele dou categorii fundamentale- utilitatea i esteticai-au disputat dintotdeauna ntietatea.Arhitectura colilor este unul din acele cazuri n care ele
stau ntr-un fragilechilibru.n ciuda pragmatismului acestui program, o evoluie a
cldirilor colare pentrunvmnt ne prezint o diversitate destul de mare de soluii, ceea ce
nseamn c suntimplicate i opiuni subiective de natur estetic. n paralel ns, ele se
datoreazdeterminanilor funcionali specifici, cum ar fi: 1) raportul dintre comunitate i
educaie; 2)condiiile care determin anumite sisteme educative i motivele de schimbare a lor;
3)
con
cepia asupra dezvoltrii individualitii umane; 4) condiionri de natur geografic.
Dac sistemul educativ oficial depinde de orientarea politic, evident i arhitecturacolilor le
corespunde. Totui, este de remarcat c aproape n toate timpurile a
existat o comand pentru educaia de mas i o tendin ctre o educaie de clas, conform
cuinteresele fiecrui grup social.
Prezenta lucrare va aborda mai ales problema colilor de stat, cu predilecie pentrunvmnt
mediu i amplasate n mediu urb
an.
II. Arhitectura colilor n tradiia modern
Secolul 19-Cldirile colareerau caracterizate de rigiditate, sobrietate, ordinea cazon,
inflexibilitatea principiilor didactice erau reflectate pe deplin de clasele fruste, coridoarele

reci i faadele severe ale cldirii.Cel care a revoluionat prin gndirea lui aceast pedagogia
colar a fost elveianul Pestalozzi.n Anglia secolului al XIX-lea, forma specific a colilor era
esenialmente ptrat,cu hol central de distribuie acoperit, n gener al iluminat pe sus
Universitatea Sapienza dinRoma, sec .16. nvmntul colectiv determin apariia ncperilor
care s-l adposteasc clasele

Ideea determinrii unui spaiu flexibil constituie o inovaie care marcheaz

un salt calitativ.
Tot n aceast perioad, curentul "igienist" nu putea sa omit tocmai
programul colar. Astfel au fost contientizate i asumate condiiile optime
de studiu, n perioada de dezvoltare fizic, caracteriologic i intelectuala a
copilului: ventilarea i nclzirea optim a spaiilor de studiu, buna iluminare
natural i artificial, mobilierul ergonomic, comod i flexibil, rezolvarea
corespunztoare a grupurilor sanitare i vestiarelor. Au fost reconsiderate
teme ca forma construit i mai ales orientarea slilor de studiu. Existau, mai
mult dect nainte, n afara slilor de clas, alte spaii specializate, cum ar fi:
sala de sport, capela, laboratoare pentru tiine, cluburi, cantin, cmine,
carcera etc
coala secolului 20
coala pavilionar Avantajele acestei scheme funcionale sunt:
posibilitatea unei bune adaptri la teren,mai ales n zonele cu relief; o
proiectare uoar; o execuie uoar, elementele fiind
repetitive, deci standardizate. Acest sistem a fost la un moment
dat abandonat, probabil dat

fiind c ocupa mult teren i c, n rile cu ierni adevrate, transferul copiilor

dintr -un corpn altul este inconfortabil.Din aceasta categorie fac parte
urmtoarele var iante:
Tipul omogen centralizat ,adic un campus cu blocuri amplasate regulat,
bine organizat.

Tipul dispersat (explodat),adic ansamble cu portice deschise, dispuse

liber, pe terenmare, cu distane mari ntre pavilioane.

Campusul colar (complexul colar) este un parc, cu pavilioane

adpostind coli dediferite grade i funcii anexe ale colilor. Pavilioanele
sunt dispuse liber pe teren, frlegturi ntre ele. n general, ansamblul se
bazeaz pe o anumit autonomie funcional.

colile semipavilionare sunt cele precontemporane. Sunt pavilioane

cu legturi
nchise, articulate n interior. Uneori, succesiunea volumelor poate elimina
coridoarele

Stnga: tipul omogen.1. grupul claselor normale,2.laboratoare, 3.

conducerea colii, cabinete, bibliotec,4. sal de sport, cantin.
Dreapta: tipul dispersat. 1. 28 de clase, 2. ateliere, 3. salfestivitii, 4.
sli gimnastic

Tipul dispersat (explodat),adic ansamble cu portice deschise, dispuse

liber, pe terenmare, cu distane mari ntre pavilioane.
Campusul colar (complexul colar) este un parc, cu pavilioane
adpostind coli dediferite grade i funcii anexe ale colilor. Pavilioanele
sunt dispuse liber pe teren, frlegturi ntre ele. n general, ansamblul se
bazeaz pe o anumit autonomie funcional.
colile semipavilionare sunt cele precontemporane. Sunt pavilioane
cu legturi nchise, articulate n interior. Uneori, succesiunea volumelor poate
elimina coridoarele lungi. Datorit unor incontestabile avantaje, coala
semipavilionar a dominat ntreaga producie arhitectural ntre anii 19471949. Avantajele sale sunt: adaptabilitatea la teren ila cerinele funcionale
tot mai complexe, arhitectur cald, agreat de ctre copii, posibilitatea de
a nchide toate articulaiile i a le nclzi la fel cu celelalte spaii, posibilitatea
de prefabricare. Ocup, e drept, teren mult.
Exista i aici:
coala de tip dispersat ,de fapt tipul pavilionar, dar cu articulaiile
spaii interioare.
Tipul cartezian , cu pavilioanele aliniate "hippodamic"

Tipul explodat , cu suite de pavilioane n compoziii libere, fr economie de

teren
Tipul organic, raional reprezint coli cu partiuri nchegate, cu
funciuni bine distribuitei organizate, cu circulaii restrnse ca suprafa,
cu dispoziii dinamice,unde volumul general este rezultatul unei creteri
interioare logice, al unui funcionalism moderat, mpletit cu forme
arhitecturale calde, expresive.
Tipul supraorganic ,este specific arhitecturii modelate ale a lui Hans
Scharoun, precum i
volumetrieii dinamicii arhitecturii e expresioniste

Stnga: semipavilionar dispersat-explodat.Circulaia este interioar din

pavilion n pavilion.
1. clase elevi mici, 2. clase elevi mai mari,3. spaii comune, 4. sli
gimnastic, 5. piscin,6. curte.
Dreapta: tipul organic raional. 1. Cteva uniticomplexe, cu o mare
autonomie funcional,graviteaz n jurul lui 2.-un spaiu polivalent culoc de
luat masa i o curte adiacent lui
Ulterior, la captul unei evoluii interesante a acestor structuri pavilionare
isemipavilionare, avea s se revin lastructurile compacte "monobloc",

dar la un cu totulalt nivel calitativ,la o concentrare care a fcut posibil

flexibilitatea i, conform unorconcepii ale anilor postbelici, la o reducere
drastic a suprafeelor de circulaie.Preocuparea prioritar era ns una de
natur cantitativ, ceea ce s-a reflectat negativ asupraesteticii i atmosferei,
n sensul c arhitectura colilor a devenit una repetitiv i monoton,rece i
srac n mijloace de expresie. Dispoziia funcional-volumetric ne prezint
ns oserie de realizri remarcabile, datorit preocuprii asupra
acestuiaspect.coala monobloc pe plan compact a fost n ntreaga lume
cea mai frecvent soluie pn n anii'70
La rndul lor, colile monobloc au fost cuprinse n mai multe categorii:
Tipul monobloc tradiional .
De aici fac parte rezolvrile monobloc liniare, compuse dinclase dispuse dea lungul unei circulaii, de tipul "colii academice", cu rezolvri formale fien
dreptunghi, fie n "L", n "U" etc. Fiind economic, aceasta a fost soluia
rilor srace, cuintenii de dezvoltare rapid.
Tipul monobloc centrat .Planurile sunt compacte, conturul este fie
regulat, fie jucat, din
necesiti de iluminare. La mijloc se afl holul central polivalent, circulaie i
sal defestiviti totodat.
Tipul compact dublu traht , ce dispune unitile educative pe ambele
pri ale uneicirculaii.
Tipul compact stockplan se deosebete de tipul anterior, avnd specific
dispoziiaspaiilor educative compacte, acceptnd claustrarea acestora sau
iluminarea zenital.
De fapt, ceea ce a determinat modificri n structura volumetric i
funcional acolilor a fost evoluia gndirii pedagogice, de la nvmntul
de tip informativ, la unul ncare informaia s fie integrat organicist,
promovnd orientarea individual a elevului nlumea ideilor. Soluiile erau
micorarea numrului de elevi n clas i realizarea unor leciidinamice,
bazate pe experiment. Necesitatea unui proces de educare multilateral,
precum iintroducerea n coli a unor riguroase reguli de igien au continuat
politica mai vecheigienist. colile erau nzestrate cu laboratoare, grupuri
sanitare rezonabile, spaii pentrurecreaie, muzee colare, biblioteci.

Tipul monobloc tradiional. Galeria central de circulaie are, de fapt simplu

traht. Seciunea arat modul de iluminare al claselor
coala integrat, n care spaiul este liber i flexibil

Stnga: tipul Stockplan. Insule funcionale sunt amplasate ntr -o distribuie compact,
deservit de o reea decirculaii interioare. Utilizarea spaiului este intensiv.Dreapta: tipul
compact flexibil de coal integrat global audio vizual.Ambele tipuri admit iluminatul
artificial i dependena de climatizare.

Elemente funcionale i constructive.

Funciunile specifice ce caracterizeaz coala secolului XX, sunt
urmtoarele :
A. Cldirea colii, care se mparte n :1. Spatii specifice procesului de
nvmnt (clase, laboratoare, cabinete, ateliere).Sala de clas, fie
ea clasic-dreptunghiular sau de alte forme, trebuie s ofere un
ambient plcut, s permit o mobilare variat din punct de vedere
funcional, s aib o bunaventilaie i iluminare natural i artificial. Clasele
cu forme speciale au fost proiectate dindorina de a personaliza spaiul, de a
asigura un cadru intim sau din dorina de a obine unvolum ct mai organic.
Formele cele mai utilizate sunt dreptunghiul i ptratul. Forma ptrat
permite o aezare flexibil a mobilierului i micoreaz distana pn
la ultimul loc.Se disting ca posibiliti de iluminare a spaiului dou trepte de
rezolvare :-iluminare pe o singur parte -iluminare bilateral. Concepia
veche despre iluminatul din stnga, presupunnd ca toi elevii scriu
cudreapta, a fost labilizat, de asemenea aceea conform creia elevii stau fix
n bnci i se uitala profesor i la tabl n exclusivitate. Formele claselor sunt
absolut libere, cu ferestre peoricare din perei i cu luminatoare. Lumina
poate intra din orice direcie de-a lungul zilei.Acest lucru este mult mai
posibil n condiiile colilor construite pe parter.n general, orientarea sud-est
este considerat cea mai bun pentru ara noastr, daracest lucru nu trebuie
absolutizat. Clasele se pot orienta i pe latura vest, deoarecetemperaturile
suprtoare au loc de obicei n timpul vacanelor colare.Mobilarea claselor
se face astzi mult mai mobil dect n trecut. Astfel, clasele potavea mobilier
fix n rnduri continue, bnci pentru doi elevi, sau msue individuale.
ngeneral, se urmrete posibilitatea de grupare n diferite moduri a elevilor.
Din punct devedere pedagogic, aceast din urm soluie a prins n ultimele
decenii mult teren.
2. Funciuni auxiliare (biblioteca, sala de sport, bazinul de not).
Biblioteca n colilemici nu ridica probleme funcionale deosebite, datorit
numrului restrns al volumelor pecare le conine, depozitarea fcndu-se n
cadrul slilor de lectur. Biblioteca capt valorimai importante ca pondere
n suprafa i volum n cadrul construit al colii abia n liceu. ncazul
bibliotecilor mai mari, depozitul este separat de sala de lectur, creia
trebuie s i seasigure o bun ventilaie.
3. ncperi ale conducerii i corpului didactic (director, secretariat,
cancelarii, cabinetmetodic, cabinet de profesori). Cancelariava fi gndit ca
sal de consiliu i spaiu deodihn pentru profesori i se calculeaz n funcie
de numrul profesorilor. Este preferabilun mobilier de dimensiuni mici, birouri
individuale ale profesorilor, care pot fi aezate ndiferite moduri, n funcie de
situaii. n afara de acestea, se mai prevd, de regul, pentru profesori, un

vestiar, un grup sanitar, o garderob pentru vizitatori; se mai poate amenaja

unoficiu cu dulap pentru vesel i spltor.
4. Funciuni sociale i culturale(sala de festiviti, cantina, cabinet
medical). Sala defestiviti constituie locul de adunare cu caracter polivalent
festiviti, teatru colar/
B. Terenul colii.Terenul ideal ar trebui s aib o forma cat mai compact, o
declivitate constant iunic.