Sunteți pe pagina 1din 62

TESTE NAVIGAIE LICEN UMC

1. Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra se numesc:
A. Vertexuri
2. Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromica corespund situatiei in care punctul initial si cel final
se situeaza pe:
C. Acelasi meridian sau pe ecuator
3./1067. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie de:
B. Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica
4./ 1068. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
A. Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grd
6./ 1070. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta intre distantele
insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:
D. Mai mica
8. Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie:
D. Ortodromica
10./ 1072. Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment, distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime)
sunt determinate predominant de:
B. Nivelul de instruire a observatorului
11./ 1073. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:
A. Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii
12./ 1074. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:
C. Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura
13./ 1075. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
C. Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare
17./ 1078. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia
ca:
C. Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica
18./ 452./ 954./ 1079. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt comunicate
initial prin:
(Atentie raspunsul este diferit la 1079 fata de 18/452/954)
B. Avize radio catre navigatori
20./ 1080. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
C. Rutele recomandate de traversada
30. Ce este temperatura aerului ?
A. O stare care exprima nivelul caldurii aerului.
32. Ce este presiunea atmosferica ?
A. Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra scoartei.
34. Ce este anticiclonul ?
C. O zona inconjurata de linii izobare inchise caracterizata de un gradient baric orizontal cu sensul de la centru spre periferie.
35. Ce este teperatura punctului de roua ?
B. Temperatura la care vaporii de apa condenseaza.

-1-

36. Ce sint norii ?


A. Sint formatiuni compacte de condensare sau de sublimare aflate in suspensie la o anumita inaltime de la suprafata solului sau a marii,
astfel ca vizibilitatea orizontala nu este afecta.
37. Ce este gradientul baric orizontal ?
A. Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o distanta care determina pe normala la izobare un segment de 60 Mm si are
sensul de la presiunea mare spre cea mica.
38. Ce este harta izobarica ?
C. O harta avind configurata distributia presiunii in zona respectiva prin linii izobare.
39. Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?
B. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, dupa care incepe sa creasca pina la o ora dupa
culminatie cind atinge valoarea maxima.
40. Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ?
B. Se intelege situatia in care temperatura aerului aflat deasupra uscatului pe o grosime nu prea mare, creste pe masura ce se inainteaza
in inaltime datorita pierderii rapide de caldura in spatiu de catre sol si stratul inferior prin radiatie.
41. Ce este treapta barica ?
A. Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in alta unitate de lungime pentru care presiunea atmosferica inregistreaza o
crestere sau o descrestere de 1 mbar.
42. Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ?
C. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza 2 maxime in jurul orelor locale 10.00 si 22.00 si 2 minime in jurul orelor locale
04.00 si 16.00.
43. Ce este umiditatea relativa ?
C. Umiditatea relativa este raportul dintre umezeala reala la o anumita temperatura si umezeala absoluta si se exprima in procente.
44. Care sint norii etajului superior ?

A. Cirrus, cirrocumulus si cirrostratus.

45. Care sint norii etajului inferior ?

B. Nimbostratus, stratocumulus si stratus.

46. Care sint norii etajului mijlociu ?

A. Altocumulus si altostratus.

47. Care sint norii cu dezvoltare verticala ?

B. Cumulus si cumulonimbus.

48. Ce se intelege prin nebulozitate ?


A. Prin nebulozitate se intelege gradul de acoperire al cerului cu nori.
49. Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?
C. De radiatie, evaporare, advectie, frontala.
50. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in conditii de inversiune termica la caderea serii ca urmare
a coboririi temperaturii din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp dupa rasaritul Soarelui
C. Ceata de radiatie.
51. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in situatia in care o masa de aer rece si umeda aluneca pe
suprafata marii cu ape mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii se intilneste toamna si iarna
A. Ceata de evaporare.
52. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca urmare a deplasarii unei mase de aer cald si umed pe
suprafata marii cu temperatura mai coborita decit temperatura punctului de roua, la latitudini medii apare iarna:
B. Ceata de advectie.

-2-

53. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la contactul a doua mase de aer cu temperaturi diferite si
umezeli relative ridicate, se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50 Mm.
B. Ceata de advectie.
54. Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?
B. Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera si care ajung la suprafata solului sau
a marii sub actiunea fortei gravitationale.
55. Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurarea inaltimilor la astri cind este imperios necesar sa
se determine punctul in astfel de conditii :
B. Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind mirajul este superior si cit mai aproape de suprafata
marii, cind mirajul este inferior.
58. Ce indiciu da haloul ?
A. Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat in circa 48 h de la inregistrarea fenomenului.
59. Ce este vintul ?
A. Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona cu presiuni inalte spre o zona cu presiuni joase.
60. Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale :
A. Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite de ploi torentiale si descarcari
electrice.
61. Ce sint alizeele ?
B. Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat intr-o centura continua de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera
dinspre NE in emisfera nordica si SE in emisfera sudica.
62. Ce sint contraalizeele ?
A. Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au directia SW in emisfera nordica respectiv NW in cea
sudica.
63. Ce sint vinturile de vest ?
A. Sint vinturi intilnite intre paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd. N respectiv S batind, in 74% dintr-un an, spre W, avind forta 6B/S in timpul
iernii si forta 4B/S in timpul verii, aceste vinturi fiind folosite in traversadele ocenice spre W.
64. Ce sint musonii ?
C. Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita alternanantei sezoniere in repartitia presiunii atmosferice intre uscat si mare avind
directia SW in perioada de vara si NE in timpul iernii cu unele variatii functie de zona.
65. Ce sint grenurile ?
A. Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de 40 - 60 Nd producind o crestere a presiunii de aproximativ 4 mb, o scadere
a temperaturii de pina la 10 grade C si o crestere a umezelii relative; vintul se roteste brusc in sens retrograd in e
68. Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor ?
A. Oceanele Atlantic si Pacific.
69. Ce este ciclonul tropical ?
B. Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi, avind efect devastator si zone de formare si
regiuni de actiune specifice.

70. Indicati traiectoria ciclonului tropical :


B. Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica, respectiv WSW in cea sudica, iar dupa curbare
orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.

-3-

72. Ce intelegeti prin "directia vintului

A. Directia dinspre care bate vintul.

73. Ce este vintul aparent ?

B. Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars.

74. Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?


C. Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor.
75. Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?
B. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi neregulate - survin
accidental intr-o anumita zona si au directie si viteza imprevizibile.
76. Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile "routeing", ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?
B. S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile au reprezentat 8%, iar calmurile 12%.
80. Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?
B. Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a
acesteia in emisfera sudica.
81. Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?
C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a
acesteia in emisfera sudica.
82. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului, in drum constant vintul :
C. Gireaza in sens retrograd.
83. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
A. Gireaza in sens direct.
84. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
B. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
85. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
A. Gireaza in sensdirect.
86. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :
A. Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
87. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :
C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
88. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :
B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
89. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil :
C. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
90. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciconului :
A. Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine
in semicercul manevrabil se va manevra ca atare.
91. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciclonului :
A. Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
92. Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini extratropicale ?
A. Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de presiune; Scaderea presiunii atmosferice; Hula, in cazul apropierii de nava
a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor si animalelor marine.

-4-

93. Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?


B. Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea apei.
94. Ce este hula ?
B. Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa mai bata.
95. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter general, indica apropierea
unui:
C. Front cald
96./ 661./ 1081. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:

B. Cicloni

97./ 1082. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc:
C. Izobare
98./ 1083. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare se numeste:
D. Briza de mare
99./ 1084. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi
localizat in:
B. SSW
100./ 665./ 1085. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
D. Creste in timp ce temperatura aerului scade
101. Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:
B. Precipitatii cu caracter general
104. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:

A. Vreme frumoasa si uscata

105. Cand temperatura unei mase de aer scade:


C. Umiditatea relativa creste
106. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:
B. Trecerea unui front rece
107. Vanturile catabatice bat:
C. In josul pantei datorita curgerii aerului rece
108. Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor Asiei de NE, se numeste:
B. Curentul Oya Shivo
109. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
C. Nu bate vantul, este calm
110. Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:
C. Presiune atmosferica inalta
111. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
B. Spre dreapta, usor in spatele sau
112. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
D. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii
113. La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:
A. Vanturi puternice

-5-

114. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:


B. In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord
115. In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
A. Zona de joasa presiune
116. In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
B. Zona de presiune inalta
117. Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:
C. Montata si confuza
118. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:
A. Este in trecere un front rece
119. Mareea inalta medie are inaltimea medie a:
D. Tuturor apelor inalte
120. Mareea joasa medie are inaltimea media a:
B. Tuturor apelor joase
121. Musonii sunt caracterizati ca:
C. Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an
122. Mareele de cuadratura se produc:
B. Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90 grd
123. Mareele de cuadratura se produc cand:
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar
124. La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa coastele Africii?
B. Curentul Benguelei
125. Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt:
B. Vanturile de West
126. Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde oceanice, cu exceptia:
D. Oceanului Atlantic de Sud
127. Mareele de sizigii au loc cand:

B. Este Luna noua sau Luna plina

128. Mareele de sizigii se produc cand:


C. Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordine
129. Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
B. Conditiile de vreme caracteristice frontului cald
130. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se deplaseaza furtuna, in emisfera nordica,
este numita:
D. Semicercul manevrabil
131. Curentul Braziliei curge in directia generala: B. SSW
132. Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este:
A. In sens direct

-6-

133. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in: B. Stanga traiectoriei furtunii
135. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
136. Expresia "aerul este saturat" inseamna:

B. Varitia declinatiei Lunii

A. Umiditatea relativa este de 100%

137. Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt:


D. Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi inferiori, densi
138. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:

B. In sens direct spre exterior

139. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
140. In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)?

D. Ceata de advectie

A. Spre S-W

141. Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria furtunii:
B. In dreapta traiectoriei
142. Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:

B. Est

143. Vanturile alizee de SE bat de fapt spre:

A. NW

144./ 1106./ 689./ 513. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
145. Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este:

D. 1013,3 mb

C. Curentul de deriva al vanturilor de W

146. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la: B. Punct de roua
147. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este:

D. NW, N si NE

148. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica este:

B. SW, S si SE

149. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:
B. La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtunii
150. Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?

a. Curba Scharnow

-7-

151.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu ?

c. Curba Williamson
152.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?

c. Giratie directa
153. Ce semnificatie are semnalul de distress din imaginea alaturata?

d. Sunteti reperati-cat de urgent posibil veti primi ajutor(asistenta)

-8-

154. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spre un avion ,nava sau persoana
aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?

c. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress


155. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spre un avion ,nava sau persoana
aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?

a. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata


156. Care este semnificatia acestui semnal facut de catre un avion ,supravietuitorilor aflati pe apa? Imaginea alaturata cuprinde
semnalul.

c. Avionul doreste sa informeze sau sa trimita instructiuni supravietuitorilor


157. Toate aeronavele SAR si civile destinate sa transporte echipament de salvare, opereaza pe frecventele internationale de distress
aeronautic. Care sunt aceste frecvente ?

c. 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation)

-9-

150. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:


B. De W la E
151. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?
C. Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb
152. Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?
A. 10 la 12 Nd
153. Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?
B. 20 la 30 Nd
154. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?
B. O hula neobisnuit de lunga
155. Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?
D. Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme
156. Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece? D. Cumulonimbus si Cumulus
157. Ce vanturi isi schimba periodic directia?

B. Musonii

158. Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ de 30 grd N?
D. Alizeele de NE
159. Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:
B. Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer spre benzi ascutite la front
160. Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte succesive sau a doua ape joase succesive intr-o zi
mareica, mareea se numeste:
B. Mare semidiurna regulata
161. Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de 100 Mm de pozitia navei?
A. O hula lunga din directii diferite
162. Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?
D. Presiune atmosferica extrem de joasa si calm
163. Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW oceanului Atlantic?
C. Curentul Labrador
164. Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?

C. Curentul Californiei

165. Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?


A. Curentul de deriva al vanturilor de W
166. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este ADEVARATA?
B. Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald
167. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?
C. Au o valoare mai scazuta decat in mod normal
168. Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera nordica este
ADEVARATA? A. Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii
169. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?

- 10 -

B. Briza de uscat

170. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de
Nord?
B. Cartile pilot ale zonei
171. Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa
presiune. Ce masuri veti lua?
D. Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de vant, averse si descarcari electrice
172. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte aproapiata de punctul de roua. Ce tip
de vreme poate fi prognozat?
B. Ceata
173. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:

B. Pol Nord, pol Sud

174. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

C. Emisfera vizibila

175. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al astrului se numeste:
D. Inaltime
177. Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:

D. Unghi sideral, ascensiune dreapta

178. Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:

A. Inaltimea, declinatia, latitudinea

179. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia:
C. Paralelului de declinatie cu cercul orar
180. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
D. Este directa
181. Un astru la culminatie intersecteaza:

A. Meridianul superior,meridianul inferior

182. Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua
puncte corespunzatoare:
C. Rasaritului, apusului
183. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia de semn contrar si valoarea mai mare decat
colatitudinea sunt :
D. Astrii circumpolari invizibili
184. Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand declinatia de semn contrar cu latitudinea, in
miscarea diurna aparenta parcurge:
B. Numai cadranele de orizont NE, NW
185. Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:

A. Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili

186. Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu
latitudinea observatorului.Ce valori poate lua azimutul Soarelui in acest caz?
B. 0 grd -360grd
187. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se numeste:
D. Elongatie
189. La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de intersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:
B. 21 martie, 23 septembrie
190. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:
C. 21 martie, 23 septembrie
191. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia astronomica sunt:
B. Venus, Marte, Jupiter, Saturn

- 11 -

192. In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele inferioare sunt:
A. Mercur, Venus
193. Timpul civil se defineste astfel:
A. Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianul inferior al observatorului
196. Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianul superior al observatorului a....
C. Soarelui adevarat
198. O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in
jurnalul de bord, ora bordului pentru a o aduce in concordanta cu noul fus orar:
A. La miezul noptii
201. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara pentru:
C. Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului
203. In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in vederea determinarii punctului navei:
A. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optima de intersectie
204. Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este: B. Prin calcul
206. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:

B. Dublei reflexii

207. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permite verificarea preciziei valorii obtinute este:
C. Cu Soarele
211. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este determinata de:
A. Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor
213. Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:
A. Corectie de depresiune si refractie
216. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se recomanda utilizarea urmatoarei metode:
D. Serie de observatii
217. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatii la astri indiferent de latitudinea locului
observatorului este :
A. Cu Soarele la rasarit sau apus
218. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:
219. Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:

D. Cerc de inaltime

B. Punctul subastral

224. Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare, observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi
succesiune.Stabiliti care din variantele de mai jos este FALSA:
D. Prima observatie meridiana, a doua a.m.
225. Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:
B. Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor
226. Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru?
B. Cu formula ctg Z
227. Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului prin metoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece:
A. Nu ofera suficienta precizie

- 12 -

228. Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont la o inaltime negativa cuprinsa intre:
B. 6-12 grd
230. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste la intersectia:
D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
232. Ecuatia medie a timpului exprima:
B. Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu
233. Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:
A. Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar
234. Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt:
A. La zenit, paralactic, la pol
235. Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primul rand de:
A. Eroarea in estima
236. Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?
A . Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime
266.Se remorcheaza o nava. Lungimea totala a remorcii este 190 metri.Ce semnale luminoase se utilizeaza?

a. Nu-i necesar nici un semnal


267. Nava dvs. este echipata cu elice monobloc sens dreapta pas constant .Cand masina este pusa pe toata viteza inapoi din
treapta toata viteza inainte , nava se indreapta cu prova spre tribord .Exista vreo posibilitate de a reduce venirea provei navei spre
dreapta?

a. ) Se pune carma banda dreapta pentru a reduce presiunea curentului de apa pe partea din dreapta a propulsorului
268. Nava proprie este echipata cu o singura elice sens dreapta pas constant. Punand toata viteza inainte se schimba sensul de
rotatie al propulsorului in scopul opririi navei.Care va fi evolutia navei.? Nu exista vant sau curent.

- 13 -

a. Initial va mai gira cu prova spre tribord si gradual va veni cu prova usor spre babord
269.Masina este pe mars inapoi iar carma navei este in ax (unghi de carma zero), nava este echipata cu o singura elice monobloc,
sens dreapta pas constant.Cum va evolua nava pe mars inapoi?

a. Va gira cu prova spre tribord .


270. Pe ce distanta se va opri nava care se deplaseaza cu 8 knots si masina va fi pusa pe toata viteza inapoi?

c. ) Distanta de oprire este aceeasi pentru toate treptele de viteza


271. Vrei sa opresti nava pe un spatiu cat mai mic posibil fara sa schimbi de drum prea mult.Cum poti sa realizezi acest lucru?

c. Orienteaza carma banda alternativ in ambele borduri concomitent cu reducerea vitezei asa numitul procedeu high frequency
rudder cycling".
272. Ce se poate spune mai intai despre o nava cu o buna stabilitate de drum?

a. Cand este pusa carma in ax (zero) ea continua deplasarea pe un drum drept

- 14 -

274. Identificati ordinea corecta a carmelor din imaginea de mai jos: NEBALANSATA, BALANSATA, SEMI-BALANSATA, BALANSATASUSPENDATA

c. NO. 1,2,3 and 4


275. Unde se afla axul unei carme NEBALANSATA?

c. Exact la capatul dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 3).


276. Ce forma de carena confera navei o buna stabilitate de drum?

a. O nava cu carena lunga si supla


308. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de 141grd E il va intersecta din nou la longitudinea
de:
D. 039 grade W
309. Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand vizibilitatea este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului
observatorului de 13 metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de:
C. 20.0 Mm
310. Daca nava se deplaseaza spre Est:

A. diferenta de longitudine este pozitiva

- 15 -

311. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:


C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire
312. Deviatia compas este produsa de:
D. masele magnetice ale corpului navei
313. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas este:
D. vestica
314. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
B. deviatiei compas
315. Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub forma de:
C. izogone
316. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
B. egala cu declinatia magnetica
317. Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand:
A. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn contrar
318. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:
B. diminuarea influentei magnetismului navei
319. Viteza deasupra fundului se determina cu:
D. lochul Doppler
320. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este:
C. subunitar
321. Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale cu:
B. Sec j
322. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:
D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii
323. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
C. cilindrica
324. O harta avind scara de 1:160.000 este :
A. harta costiera
325. Proiectia gnomonica este:

A. centrala plana tangenta

326. Harta Mercator este realizata in proiectie:

A. centrala cilindrica dreapta

327. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:


D. gnomonica
328. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de regula:
B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii
329. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:

B. avizele pentru navigatori

- 16 -

330. Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub un unghi de:
C. 90 grd
331. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
B. este echivalenta
332. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
D. micsorarea vitezei si deriva de vant
333. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
C. inaltimea constructiei farului
334. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:
C. estimat
335. Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
A. estimat-observat
336. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:
B. cerc de egala distanta
337. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
D. sa fie trecute pe harta si vizibile
339. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
B. unu
340. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane:
C. trei
341. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric
342. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
C. culori diferite in sectoare strict delimitate
343. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
C. 10 Mm
344. Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului de:
B. 5 metri
345. Bataia geografica a unui far este calculata in functie de:
D. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica standard
346. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane:
D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere
348. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este:

B. 90 grd

349. Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu combinat:
C. relevment-distanta
351. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:
A. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare

- 17 -

352. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
D. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
353. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
C. ortodroma
354. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
D. negru-galben
355. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:
A. galben-negru-galben
356. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
C. tribord-rosu, babord-verde
357. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru
358. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:
B. marcajul lateral
359. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:
C. doua conuri negre unite la baza
360. Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:
B. doua conuri negre unite la varf
361. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:
C. un cilindru rosu
380. Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:
D. Distanta la o tinta
382. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea
punctului navei?
B. Masurarea a doua distante
383. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
B. Detectia radar nu este influentata de conditiile hidrometeorologice
385. Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?
C. Imaginea radar corespunde cu imaginea care se poate observa vizual de pe puntea de comanda
386. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al
unei tinte?
A. Nu are nici o infuenta
387. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru
CPA/TCPA-ul unei tinte?
B. Nu
389. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor (baliza) este FALSA?
C. In cazul in care exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza curentului
390. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu
nava este FALSA?
D. Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii

- 18 -

391. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care
din urmatoarele afirmatii este FALSA?
D. Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modifica valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta
392. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
D. Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre de evitare
393. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
C. Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva
394. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
D. Spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pe scala radar pe care a fost trasat
395. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
C. Unghiul total de deriva
396. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale
unui reper fix se poate determina:
A. Drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a contracara efectul derivei
397. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii
parametri de miscare pentru nava proprie:
C. Drum adevarat/ viteza prin apa
398. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica radar (True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de
catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
D. Avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica
399. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
A. Viteza navei prin apa
400. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei
HISTORY este ADEVARATA?
B. Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum
401. Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
A. Plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata zonelor de veghe
B. O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut
C. O tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita/setata de utilizator

(SUNT BUNE CELE 3 RASPUNSURI)

402. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza
reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
D. Nici una dintre acestea erori
403. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele ARPA?
D. Vector relativ sau real de miscare
404. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
D. Drumul adevarat
405. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
B. Viteza prin apa
406. Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea care poate fi observata
vizual, de pe puntea de comanda?
C. Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate

- 19 -

407. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului pentru nava proprie
D. Pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor
408. Cand este activata zona de veghe de 6 Mile (ring guard) la un radar ARPA care din afirmatiile de mai jos este ADEVARATA?
D. Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor de veghe
409. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare ARPA?
A. NU
410. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin
inaintea traversului, la un ARPA?
C. Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ
411. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi
modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea
412. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca
rezultat:
D. Stabilirea parametrilor manevrei de evitare
413. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare la un radar ARPA cu sistem vectorial
efectele manevrei de evitare se pot estima:
B. Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de ARPA
414. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
D. Punctul de coliziune nu coinicide cu centrul geometric al PAD-ului
415. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
B. Aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la nava tinta
416. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar
ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte
417. Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta carui din acesti factori poate
fi masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si relevmentul radio masurate simultan la acelasi radio
D. efectul de emisie secundara
418. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in Admirality listot Radio signals
C. Vol.2
419. Efectul de noapte este generat de:
B. Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate
420. Deviatia radio este determinata de:
C. Efectul de emisie secundara
422. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina
variatia de tip cuadrantal a acesteia:
B. Corpul navei
423. Semnul corectiei ortodromice depinde de:
C. Pozitia navei in functie de pozitia radiofarului
424. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:
C. Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei

- 20 -

425. Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:


D. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe
426. Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:
D. 100 Khz
427. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
B. Frecventa de repetitie a impulsurilor
428. O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:
D. Diferentei de timp si faza
429. Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-C se face in functie de:
A. Frecventa de repetitie a impulsului
430. Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului LORAN-C este falsa:
B. Starea marii in zona de navigatie
431. Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:
C. Pseudodistanta, diferenta de distanta
433. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este
urmatoarea:
B. In 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital
435. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA:
C. Modificarea continua a parametrilor orbitei satelitiilor GPS
436. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta: B. WGS-84
437. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea
afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
C. Elipsoidului de referinta
438. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare
materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
D. Harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS
439. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
B. Eroarea in punctul estimat al navei
441. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie (HDOP) exprimata printr-o scara
conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
D. HDOP>5
443. Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul WAY POINT) se stabileste in
raport de:
A. Sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii
444. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
C. Numarul de chei de lant la apa
445. Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
B. Punctele intermediare ca WAY POINT-uri
446. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:
C. Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta

- 21 -

447. Cadranele de orizont sunt delimitate de:


C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.
448. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
449. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?
C. este arc de cerc mic pe sfera terestra.
450. Vertexurile in cazul navigatiei mixte au latitudinea:
A. egala cu valoarea latitudinii paralelului limita;
451. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;
452./ 18./ 954./ 1079. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt
communicate initial prin:
(Atentie raspunsul este diferit la 1079 fata de 18/452/954)
A. avize radio catre navigatori;
453. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt continute in:
B. Ships' Routeing;
454. Viteza navei se masoara cu:

C. lochul.

455. Adancimea apei se masoara cu:

B. sonda;

456. In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:

C. Mercator.

457. Harta marina este: A. reprezentarea la o anumita scara aunei zone oceanice;
458. Scara numerica a unei harti este:

C. raportul dintre lungimea unitara de pe pamant si corespondentul pe harta.

459. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:


460. Un cart are:

B. avizele pentru navigatori;

C. 11 grade si 25min.

469. Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
B. in interiorul postamentului;
470. Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului;
471. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe:
472. Cesculita are rolul;

B. pivot;

A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza;

473. Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:


C. de a asigura plutirea rozei cu oflotabilitate usor negativa.
474. Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
B. alcool, apa distilata si glicerina;
475. Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.

- 22 -

476. Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:


B. un cerc mic;
477. Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu:
C. 11 m.
478. Lungimea milei marine exprimata in metri este de:

B. 1852;

479. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:


C. latitudine;
480. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste:
C. diferenta de latitudine;
481. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste:
B. diferenta de longitudine;
482. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
B. longitudine;
483. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:

B. 0- 180 grade;

484. Relevmentul adevarat se masoara de la:

C. meridianul adevarat.

485. Derivatia compas este unghiul format intre:

A. meridianul magnetic si meridianul compas;

486. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:

B. deviatiei compas;

488. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
B. egala cu declinatia magnetica;
489. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta
B. diminuarea influentei magnetismului navei;
490. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:
A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric;
491. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este:
C. subunitar
492. Sonda ultrason masoara:

C. adancimea apei sub chila.

493. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:


C. scara latitudinilor in dreptul punctelor;
494. Harta mercator este realizata in proiectie:
A. centrala cilindrica dreapta conforma;
495. Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se numeste:
C. loxodroma.
496. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:
C. frecventa de lucru a radiofarurilor

- 23 -

497. Deplasarea est-vest este:


C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane.
498. In proiectie Mercator ecuatorul este:
C. un segment de dreapta.
499. In proiectie Mercator paralele sunt:
A. linii drepte perpendiculare pe meridian;
500. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:
A. vantul adevarat;
501. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
502. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:
B. sistem de joasa presiune;
503. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
C. umiditatea relativa
504. O maree este considerata diurna cand este formata din:
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;
505. Milibarul este unitatea de masura pentru:

C. presiunea atmosferica.

506. La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:

A. Numai viteza vantului aparent;

507. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:


508. Curentii oceanici sunt definiti ca:

B. masurarea presiunii aerului;

B. deplasari orizontale ale maselor de apa;

509. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:


B. barograful;
510. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este egala cu 0 sau este redusa, indica:
B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;
511. Mareele de cuadratura se produc cand:
A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
512. Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:
C. psihometrul
513./ 1106./ 144./ 689. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
C. 1013,3 mb.
514. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
A. perioada valului;
515. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt:
B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
516. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
C. inaltimea mareei.

- 24 -

517. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
C. inaltimea valului.
518. Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical se numeste:
C. aliniament.
519. Linia de pozitie este:
B. locul geometric al punctelor determinate de un parametru de navigatie constant;
520. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:
A. estimat-observat;
521. Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
A. estimat-observat;
522. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:
B. observat;
523. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:
B. cerc de egala distanta;
524. Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie:
A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina;
525. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda
independenta de compas rezulta la o distanta de 1,5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatii
este adevarata :
C. in zona actioneaza un curent de Est.
526. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
C. doua.
527. Curentul care produce efect maxim de deriva este:

C. curentul din travers.

528. Izofaza are urmatoarea semnificatie:


A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
529. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:
A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;
530. Linia de egala adancime se mai numeste:

B. izobata;

531. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
C. este independent ca pozitie pe harta de valoare a corectiei compas.
532. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:

C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.

533. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:

C. 3 sclipiri

534. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:

B. 9 sclipiri;

535. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:

B. grup de doua sclipiri de culoare alba;

536. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:

B. doua sfere negre dispuse pe verticala;

- 25 -

537. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:


B. marcajele laterale;
538. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf:

A. doua conuri negre cu varful in sus;

539. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf:

B. doua conuri negre cu varful in jos;

540. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea longitudinii locului observatorului la:
C. 15 grade.
541. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:
B. dublei reflexii;
542. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor operatiuni:1.Controlul si reglajul paralelismul oglinzilor; 2.
controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mari; 3. controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici. Algoritm :
C. 2,3,1;
543. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta
este mai mica sau mai mare ; plus sau minus 2 min.5 se:
A. reface controlul si reglajul sextantului;
544. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:
A. luna noua, primpatrar, luna plina, ultim patrar.
546. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
547. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
548. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
549. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
550. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
551. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
552. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
553. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
554. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
555. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
556. Temperatura apei de mare se exprima in :

B. grade Celsius;

- 26 -

557. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
B. relevmente;
558. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:
C. Nord compas.
559. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei pot fi:
C. faruri de aterizare
560. Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:
B. axul longitudinal al navei;
561. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
C. culori diferite in sectoare strict delimitate.
562. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
C. tribord-rosu, babord-verde.
563. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:
C. limitele laterale ale semnalului navigabil.
564. Regula " verde la tribord-rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
B. in sensul de la larg catre coasta;
565. Drumul magnetic al navei este:
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
566. Drumul compas al navei este:
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
567. Drumul giro al navei este:
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei;
568. Relevmentul adevarat la un reper costier este :
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier;
569. Relevmentul magnetic la un reper costier este :
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
570. Relevmentul compas la un reper costier este :
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier;
571. Relevmentul prova la un reper costier este :
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
572. Lumina marcajului special este de culoare:

C. galbena.

573. Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare:

A. alba;

574. Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare:

C. alba.

575. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:

C. alba.

576. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:

B. sclipiri rapide;

- 27 -

577. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:

A. izofaza;

578. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:

C. litera A in codul Morse.

579. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat.
Acesta este:
B. un semn de pericol izolat;
580. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta
este:
C. un semn de Est.
581. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
C. un semn de Vest.
582. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta
regulat. Acesta este:
B. un semn de Sud;
583. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
A. un semn special;
584. Precizia de masurare a drumului compas este de:
C. 0 grade.1.
585. Precizia de masurare a drumului giro este de:
B. 0 grade.5;
586. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
C. un semn de babord.
587. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
B. un semn de tribord;
588. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
B. Est;
589. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Nord;
590. Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
C. Sud.
591. Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Vest;
592. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
B. Dc= 034 grade;
593. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc= 112 grade;
594. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SW. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc= 202 grade;
595. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NW. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
C. Dc= 328 grade

- 28 -

596. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
B. Est;
597. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd=060 grade;
598. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd=165 grade;
599. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
B. pupa;
600. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. travers tribord;
601. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
603. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
C. babord, inapoia traversului
604. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
B. babord, inaintea traversului;
605. Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
C. babord, inapoia traversului
606. Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. babord, inaintea traversului;
607. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=-2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat
Da?
C. Da=199 grade.5
608. Drumul compas este Da=078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=- 1 grade.0. Care este valoarea drumului adevarat
Dc?
C. Dc= 079grade.0;
609. Nava in drum compas Dc=100 grade si masoara Rc= 030 grade la far. Farul se va vedea in:
B. prova babord;
610. Nava in Dg=330 grade si masoara Rg= 030 grade. Reperul se va vedea in:
A. prova tribord;
611. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu; B. 000 grade;
612. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:

C. 180 grade;

613. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
A. 090 grade;
614. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
A. 270 grade;
615. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg=030 grade. Nava se va vedea in:
B. prova babord;

- 29 -

627. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea radar?
A. un reper fix;
628. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea
punctului navei?
B. masurarea a doua distante;
629. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului
miscarii relative al unei tinte?
C. poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tinta respectiva.
630. Radarul este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru
CPA/TCPA-ul unei tinte?
B. nu;
631. CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi
determinat;
C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
632. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi
distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:
B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie;
633. In terminologia radar" Aspectul" unei nave tinta inseamna:
B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" nava proprie;
634. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?
C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica;
635. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere?
C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de siguranta.
636. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei " nave ajunse din urma " este FALSA?
B. directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii;
637. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu
nava este FALSA?
C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
638. Care din afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA?
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva.
639. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
640. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile sugestive ale
unui reper fix se poate determina:
B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o nava tinta;
641. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
A. viteza navei prin apa;
643. Ce inseamna ARPA?
A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;
644. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
C. drumul adevarat.

- 30 -

645. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi
modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
646. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca
rezultat:
C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
648. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty List of Radio Signals"
C. vol.2
649. Efectul de noapte este generat de:
B. receptia simultana a undei directe si a celei reflectate;
650. Derivata radio este determinata de:
C. efectul de emisie secundara.
651. Semnul corectiei ortodromice depinde de:
C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
652. Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
653. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili,
care este de:
A. 4;
654. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este
urmatoarea:
B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
655. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
C. perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore.
656. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:

B. WGS-84;

657. In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea
afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
C. Elipsoidului de referinta.
658. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate;
659. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
A. Receptorul GPS;
660. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:
B. sistem de joasa presiune;
661. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:

B. cicloni ;

662. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:


C. umiditatea relativa.
663. O maree este considerata diurna cand este formata din:
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;
664. Milibarul este unitatea de masura pentru:

C. presiunea atmosferica.

- 31 -

665. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:


C. creste in timp ce temperatura a aerului scade.
666. La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:
A. numai viteza vantului aparent;
667. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
B. masurarea presiunii aerului;
668. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
A. vreme frumoasa si uscata;
669. Cand temperatura unei mase de aer scade:
C. umiditatea relativa creste.
670. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:
B. trecerea unui front rece;
671. Norii sunt clasificati tinand cont de:
C. altitudine si mod de formare.
672. Curentii oceanici sunt definiti ca:
B. deplasari orizontale ale maselor de apa;
673. Ceata se formeaza cand:
C. temperatura aerului este egala sau mai mica decat temperatura punctului de roua.
674. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului?
B. Barograful;
675. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este egala cu 0 sau este redusa, indica:
B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;
676. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:
A. este in trecere un front rece;
677. Mareele de cuadratura se produc cand:

A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar;

678. Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:
C. variatia densitatii apei oceanice
679. Gradientul baric orizontal reprezinta:
B. diferenta de presiune raportata la unitatea de suprafata orizontala;
680. Umiditatea relativa este definita ca:
A. raportul dintre cantitatea actuala de vapori de apa, la temperatura data si cantitatea maxima posibila;
681. Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi insotita pe langa altele si de urmatoarele conditii:
A. precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa;
683. Expresia " aerul este saturat" inseamna ca:

A. umiditatea relativa este de 100%;

684. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
C. ceata de advectie

- 32 -

685. Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:


C. Psihometrul.
686. Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii pana unde se modifica panta, spre cele mai mari
adancimi se numesc:
C. Self sau platou continental.
687. Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea periodica a instrumentului de masura numit:
A. Barograf;
688. Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la distanta se numeste :
C. Hula.
689./ 1106./ 144./ 513. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:

C. 1013,3 mb.

690. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la:
B. punct de roua;
691. Intervalul de timp dintre creste de val succesive se refera la:
A. perioada valului;
692. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt:
B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
693. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
C. inaltimea mareei
694. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
B. de W la E;
698. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?
A. o hula neobisnuit de lunga;
699. Cand exista conditii de risipire a cetii?
C. La intensificarea la tare, a vantului.
700. Ce vanturi isi schimba periodic directia?

B. Musonii;

701. Cand masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se mai deplaseze, zona de separatie se numeste
C. front cvasistationar
702. Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri, valul:
A. creste ca inaltime;
703. Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd?
C. 12 Bf.
704. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?
C. au o valoare mai scazuta decat in mod normal.
706. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?
B. Briza de uscat;
707. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de nord?
B. carti pilot ale zonei

- 33 -

708. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte apropiata de punctul de roua. Ce tip
de vreme poate fi prognozat?
B. ceata;
709. Viteza navei se masoara cu:

C. lochul.

710. Adancimea apei se masoara cu:

B. sonda;

711. Harta marina este:


A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice;
712. Scara numerica a unei harti este:
C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta.
713. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:

B. avizele pentru navigatori;

714. Temperatura apei de mare se exprima in:

B. grade celsius,

715. Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:


B. axul longitudinal al navei;
716. Polii geografici sunt:
A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului;
717. Latitudinea geografica este:
C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.
718. Longitudinea geografica este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;
719. Un cart are:

C. 11 grade 25 secunde.

720. Cartul N este un cart:

B. cardinal;

721. Cartul SW este un cart:

A. intercardinal;

722. Cartul SSE este un cart:

C. inter-intercardinal.

723. Cartul E la N este un cart:

C. intermediar.

724. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:


C. de a crea un camp magnetic opus campului magnetic al navei.
725. Magnetii permanenti ai compasului magnetic sunt montati:
C. in interiorul postamentului.
726. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
B. in interiorul postamentului;
727. Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului;
728. Cesculita are rolul:
A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza;

- 34 -

729. Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:


C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
730. Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
B. alcool, apa distilata si glicerina;
731. Cand apar bule de aer in cutia compasului, conducatorul de salupa are obligatia:
A. de a completa cu apa distilata;
732. Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
743. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
744. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
745. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
746. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
747. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
748. Daca vantul bate din travers acesta produce:
C. deriva de vant.
749. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
750. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
B. relevmente;
751. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:
C. Nord compas.
752. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
C. faruri de aterizare.
754. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
755. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
C. culori diferite in sectoare strict delimitate.
760. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:
B. marcajele laterale;
762. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:
763. Marcajul lateral de tribord din regiunea A are ca semn de varf:
A. un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in sus;

- 35 -

C. un cilindru rosu.

764. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:


C. o sfera de culoare neagra.
765. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:
C. limitele laterale ale senalului navigabil.
766. Regula "verde la tribord - rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
B. in sensul de larg catre coasta;
767. Drumul adevarat al navei este:
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei;
768. Drumul magnetic al navei este:
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
769. Drumul compas al navei este:
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
770. Drumul giro al navei este:
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei.
771. Relevmentul adevarat la un reper costier este:
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier;
772. Relevmentul magnetic la un reper costier este:
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la linia de vizitare la reperul costier.
773. Relevmentul compas la un reper costier este:
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier;
774. Relevmentul prova la un reper costier este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier;
775. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:

A. verde;

776. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:

B. rosie;

777. Lumina marcajului special este de culoare:

C. galbena.

778. Lumina marcajului de pericol este de culoare:

A. alba;

779. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:

A. alba;

780. Lumina marcajului cardinal de Est este de culoare:

B. alba;

781. Lumina marcajului cardinal de Sud este de culoare:

C. alba.

782. Lumina marcajului cardinal de Vest este de culoare:

C. alba.

783. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:

C. alba.

784. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:

B. sclipiri rapide;

785. Lumina marcajului cardinal de Est poate avea ritmul:

B. 3 sclipiri rapide;

- 36 -

786. Lumina marcajului cardinal de Sud poate avea ritmul:

C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.

787. Lumina marcajului cardinal de Vest poate avea ritmul:

B. 9 sclipiri rapide;

788. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:

A. 2 sclipiri rapide;

789. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:

A. izofaza;

790. Lumina marcajului de ape sigure poate a vea ritmul:

C. litera A in Codul Morse.

791. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se
repeta regulat. Acesta este:
B. un semn de pericol izolat;
792. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta
regulat. Acesta este:
C. un semn de Est.
793. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta
regulat. Acesta este:
C. un semn de Vest.
794. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga
care se repeta regulat. Acesta este:
B. un semn de Sud;
795. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena.
Acesta este:
A. un semn special;
796. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
C. un semn de babord.
797. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta
este:
B. un semn de tribord;
798. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire;
799. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;
800. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:

B. Est;

801. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade: rezulta ca nava se deplaseaza catre:

A. Nord;

802. Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:

C. Sud.

803. Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:

A. Vest;

804. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
B. Dc = 034 grade;
805. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc = 112 grade;
806. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
B. Dc = 234 grade;

- 37 -

807. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
C. Dc = 328 grade.
808. Un reper costier se vede un relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
B. Est;
809. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
B. pupa;
810. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. travers tribord;
811. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
812. Lumina unui far apare la orizont RpBd = 30 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. babord, inaintea traversului;
817. Drumul compas est Dc = 202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -2 grade 5. Care este valoarea drumului adevarat
Da ?
C. Da = 199 grade.5.
818. Drumul adevarat este Da = 078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -1grad.0. Care este valoarea drumului compas
Dc ?
C. Dc = 079 grade.0.
821. Nava in drum compas Dc = 100 si masoara Rc = 030 grade la un far. Farul se va vedea in:
B. prova babord;
822. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:

B. 000 grade;

823. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:

C. 180 grade.

824. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:

A. 090 grade;

825. Nava in Dg = 080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
B. prova babord;
826. Nava in Dg = 280 grade si masoara Rg = 348 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
827. Pe timpul cartului, conducatorul de salupa are obligatia:
B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic ale compasului giro;
828. Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:
B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe (costiere);
855. Farul de aterizare Constanta are o lumina de culoare:

B. alba;

856. Farul de aterizare Constanta are o perioada a sclipirilor de aproximativ

C. 90 secunde.

858. Litoralul romanesc al Marii Negre este asigurat cu un numar de

B. 7 faruri de aterizare;

859. Lungimea milei marine exprimata in metri este:

B. 1852 m;

860. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:


C. latitudine.

- 38 -

861. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste:
C. diferenta de latitudine.
862. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste:
B. diferenta de longitudine;
863. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
B. longitudine;
864. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:
B. 0 - 180 grade;
865. Sonda ultrason masoara:
C. adancimea apei sub chila.
866. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea longitudinii locului observatorului la:
C. 15 grade.
867. Cadranele de orizont sunt delimitate de:
C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.
868. Viteza navei se masoara cu:
C. lochul.
869. Adancimea apei se masoara cu:
B. sonda;
870. Harta marina este:
A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice;
871. Scara numerica a unei harti este:
C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta
872. Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:
B. axul longitudinal al navei;
873. Un cart are:

C. 11.25 grade.

874. Cartul N este un cart:

B. cardinal;

875. Cartul SW este un cart:

A. intercardinal;

876. Cartul SSE este un cart:

C. inter-intercardinal.

877. Cartul E la N este un cart:

C. intermediar.

878. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:


C. de a crea camp magnetic care sa se opuna campului magnetic al navei.
879. Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:
B. pe postament, langa cutia compasului;
880. Magnetii permanenti transverali ai compasului magnetic sunt montati:
C. in interiorul postamentului.

- 39 -

881. Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:


A. in interiorul postamentului.
885. Cesculita are rolul:

A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza;

886. Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:


C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
887. Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
B. alcool, apa distilata si glicerina;
888. Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
889. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:
B. sistem de joasa presiune;
890. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
C. umiditatea relativa.
891. O maree este considerata diurna cand este formata din:
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;
892. Milibarul este unitatea de masura pentru:
C. presiunea atmosferica.
893. La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:
A. numai viteza vantului aparent;
894. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
B. masurarea presiunii aerului;
895. Curentii oceanici sunt definiti ca:
B. deplasari orizontale ale maselor de apa;
896. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:
B. barograful;
897. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimele 12 ore, este egala cu 0 sau este redus, indica:
B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;
898. Mareele de cuadratura se produc cand:
A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
899. Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:
C. psihrometrul.
900. Presinea atmosferica standard, exprimata in mb, este:

C. 1013,3 mb.

901. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
A. perioada valului;
902. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt:
B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii;

- 40 -

903. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
C. inaltimea mareei.
904. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
C. inaltimea valului.
905. Temperatura apei de mare se exprima in:
B. grade Celsius;
906. Relevmentul adevarat se masoara de la:
C. meridianul adevarat.
907. Deviatia compas este unghiul format intre:
A. meridianul magnetic si meridianul compas;
908. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
B. deviatiei compas
909. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grade 45 min W (6 min E) declinatia actualizata pentru anul 2002 este:
C. 0 grade 39 min E
910. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
B. egala cu declinatia magnetica;
911. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:
B. diminuarea influientei navei;
912. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:
A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric;
913. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este:
C. subunitar.
914. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoare pe:
C. scara latitudinilor in dreptul punctelor.
915. Harta Mercator este realizata in proiectie:
A. centrala cilindrica dreapta conforma;
916. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere :
C. frecventa de lucru a radiofarurilor.
917. Deplasarea est-vest este:
C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane:
918. In proiectie Mercator ecuatorul este:

C. un segment de dreapta.

919. In proiectie Mercator paralele sunt:


A. linii drepte perpendiculare pe meridian;
920. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:

A. vantul adevarat;

921. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:


C. micsorarea vitezei si deriva de vant.

- 41 -

922. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:
C. estimat.
923. Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
A. estimat-observat;
924. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:
B. observat
925. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:
B. cerc de egala distanta;
926. Lumina unui far cu oculatii are urmatoarea semnificatie:
A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina
927. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars determinat printr-o metoda
independenta de compas rezulta la o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatiile
de (mai jos este adevarata)
C. in zona actioneaza un curent de est.
928. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
C. doua.
929. Curentul care produce efect maxim de deriva este:
C. curentul din travers.
930. Izofaza are urmatoarea semnificatie:
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
931. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:
A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;
932. Linia de egala adancime se mai numeste:
B. izobata
933. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
C. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
934. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:

C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.

935. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:

C. 3 sclipiri.

936. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:

B. 9 sclipiri;

937. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:

B. grup de doua sclipiri de culoare alba;

938. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:

B. doua sfere negre dispuse pe verticala;

939. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de maritim se refera la:

B. marcajele laterale;

940. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf

A. doua conuri negre cu varful in sus;

941. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf

B. doua conuri negre cu varful in jos;

- 42 -

942. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:


B. dublei reflexii;
943. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor operatiuni: 1. Controlul si reglajul paralelismului oglinzilor; 2.
Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mari; 3. Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici. Algoritm :
C. 2,3,1.
944. Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este:
C. plus sau minus 0.5 minute.
945. Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei corectiei sextantului cu semidiametrul Soarelui
este:
B. plus sau minus 0.1 minute;
946. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar valoarea corectiei sextantului
obtinuta este mai mare sau egala cu plus sau minus 2.5 minute este:
A. reface controlul si reglajul sextantului;
947. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:
A. Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar;
948. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea redar?
A. un reper fix;
949. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
950. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?
C. este arc de cerc mic pe sfera terestra
951. Vertexurile in carul navigatiei mixte au latitudinea:
A. egala cu valoarea latitudinii paralelui limita;
952. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;
953. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferente de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica.
954./ 18./ 452./ 1079. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt
communicate initial prin:
(Atentie raspunsul este diferit la 1079 fata de 18/452/954)
A. avize radio catre navigatori;
955. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt continute in:
B. Ships' Routeing;
956. In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:
C. Mercator.
957. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
B. avizele pentru navigatori;
958. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
959. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
B. latitudine punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;

- 43 -

960. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:


B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
961. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
962. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
963. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
965. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
966. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
967. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
968. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
B. relevmente;
969. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:
C. Nord compas.
970. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei pot fi:
C. faruri de aterizare.
971. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
C. tribord-rosu, babord-verde.
972. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:
C. limitele laterale ale senatului navigabil.
973. Regula "verde la tribord-rosu la babord" valabila la regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
B. in sensul de la larg catre coasta;
980. Relevmentul prova la un reper costier este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier;
981. Lumina marcajului special este de culoare:

C. galbena.

982. Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare:

A. alba;

983. Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare:

C. alba.

984. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:

C. alba.

985. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:

B. sclipiri rapide

986. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:

A. izofaza;

- 44 -

987. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:

C. litera A in codul Morse.

988. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta
este:
C. un semn de est.
989. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
C. un semn de vest.
990. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat.
Acesta este:
B. un semn de sud;
991. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
A. un semn special;
992. Precizia de masurare a drumului giro este de:

C. 0.1 grade.

994. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
C. un semn de babord.
995. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
B. un semn de tribord;
996. Drumul adevarat al navei este egal cu 90 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:

B. Est;

997. Drumul adevarat al navei este egal cu 0 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:

A. Nord;

998. Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:

C. Sud.

999. Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:

A. Vest;

1000. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
B. Dc este egal cu 34 grade;
1001. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc este egal cu 112 grade;
1002. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
B. Dc este egal cu 234 grade;
1003. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
C. Dc este egal cu 328 grade.
1004. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 90 grade; rezulta ca reperul se vede catre:

B. Est;

1005. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade; rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd este egal cu 60 grade
1006. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade; rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd este egal cu 165 grade
1007. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade; rezulta lumina farului se vede in:
B. pupa;
1008. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade; rezulta lumina farului se vede in:
A. travers tribord;

- 45 -

1009. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade; rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
1010. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 70 grade; rezulta lumina farului se vede in:
B. tribord, inaintea traversului;
1011. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade; rezulta lumina farului se vede in:
C. babord, inapoia traversului
1012. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade; rezulta lumina farului se vede in:
B. babord,inaintea traversului;
1013. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 130 grade; rezulta lumina farului se vede in:
C. babord, inapoia traversului
1014. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 30 grade; rezulta lumina farului se vede in:
A. babord, inaintea traversului;
1015. Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal cu 30 grade la un far. Farul se va vedea in:
B. prova babord;
1016. Nava in Dg este egal cu 330 grade si masoara Rg este egal cu 30 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
1017. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:

B. 0 grade;

1018. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:

C. 180 grade;

1019. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu: A. 90 grade;
1020. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu: A. 270 grade;
1021. Nava in Dg este egal cu 80 grade si masoara Rg este egal cu 030 grade. Nava se va vedea in:
B. prova babord;
1035. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative
al unei tinte?
A. nu are nici o influienta;
1036. Radarul este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru
CPA/TCPA-ul unei tinte? B. nu;
1037. CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi
determinat:
C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
1038. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la
aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:
B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie;
1039. In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna:
B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta "vede" nava proprie;
1040. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?
C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica in mod evident.

- 46 -

1041. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"?


C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de siguranta.
1042. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "nave ajunse din urma" este FALSA?
B. directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii;
1043. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza
cu nava este FALSA?
C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
1044. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva.
1045. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta.
1046. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale
unui reper fix se poate determina:
B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la nava tinta
1047. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;
1048. Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
C. o tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita / setata de utilizator
1049. Ce inseamna ARPA?
A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;
1050. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
B. drumul compas;
1051. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi
modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta care se face evitarea
1052. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca
rezultat:
C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
1055. Deviatia radio este determinata de:
C. efectul de emisie secundara
1056. Semnul corectiei ortodromice depinde de:
B. semnul declinatiei magnetice;
1057. Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
1058. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti
radiovizibili, care este de:
A. 4;
1059. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este
urmatoarea:
B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
1060. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
C. perioada de rotatie a satelitilor este 24 ore

- 47 -

1061. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:

B. WGS-84

1063. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate
1064. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
A. receptorul GPS;
1067. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie de:
B. diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica;
1068. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
1069. Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine ( valori recomandate) de:
B. 5 grade sau 10 grade;
1070. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate
pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:
D. mai mica.
1072. Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment, distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt
determinate predominant de:
B. nivelul de instruire a observatorului;
1073. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:
A. serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii;
1074. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:
C. necalibrarea instrumentului/aparatului de masura.
1075. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
C. determinarea erorii rezidule de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare;
1076. Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in prealabil a existentei
erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai probabile pozitii. Ca :
D. metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment.
1077. Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru eliminarea eventualelor erori in punct este:
D. repetarea integrala a observatiilor.
1078. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca;
C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica;
1079./ 18./ 452./ 954. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt
communicate initial prin:
(Atentie raspunsul este diferit la 1079 fata de 18/452/954)
A. avize catre navigatori saptamanale;
1080. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
C. rutele recomandate de traversada;
1081. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
B. cicloni tropicali;
1082. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc:
C. izobare;

- 48 -

1083. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare se numeste:
D. Briza de mare.
1084. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
B. SSW;
1085. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
D. creste in timp ce temperatura aerului scade.
1086. Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
A. NE;
1087. Frontul oclus este cauzat de obicei de:
C. frontul rece care ajunge din urma frontul cald.
1088. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
A. vreme frumoasa si uscata;
1089. Cand temperatura unei mase de aer scade:
C. umiditatea relativa creste;
1090. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:
B. trecerea unui front rece;
1091. Vanturile catabatice bat:
C. in josul pantei datorita curgerii aerului rece;
1092. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
C. nu bate vantul, este calm;
1093. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
B. spre dreapta, usor in spatele sau;
1094. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
D. prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii.
1095. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
B. in sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord;
1096. Mareele de cuadratura se produc cand:
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
1097. Mareele de sizigii au loc cand:

B. este Luna noua sau Luna plina

1098. Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:


B. conditiile de vreme caracteristice frontului cald;
1099. Circulatia aerului in zonele de joasa presiune in emisfera nordica este:
A. in sens direct;
1100. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
B. stanga traiectoriei furtunii;
1101. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:

B. variatia declinatiei Lunii;

- 49 -

1102. Expresia " aerul este saturat" inseamna:


A. umiditatea relativa este de 100%;
1103. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
B. in sens direct spre exterior;
1104. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
D. ceata de advectie.
1105. Semicercul manevrabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria furtunii:
B. in dreapta traiectoriei;
1106./ 144./ 689./ 513. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:

D. 1013,2 mb.

1107. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la:
B. punct de roua;
1108. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este:
D. NW, N si NE
1109. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:
B. la viteza vantului se adauga si viteza de deplasare a furtunii;
1110. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?
C. scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6 mb;
1111. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al astrului se numeste:
C. inaltime;
1112. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia:
B. paralelului de declinatie cu cercul orar;
1113. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
C. este directa;
1114. Un astru la culminatie intersecteaza:
A. meridianul superior, meridianul inferior;
1115. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se numeste:
D. digresiune.
1116. Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27 minute:
B. solstitiu de iarna;
1117. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:
C. 21 martie, 23 septembrie;
1118. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

B. emisfera vizibila;

1119. Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin punctul vernal se numeste:
B. an tropic;
1120. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara pentru:
C. verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului;

- 50 -

1121. Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:


A. Alpha Canis Majoris;
1122. Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:
B. latitudine si timpul sideral al locului;
1123. Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt:
B. 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade;
1124. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:
B. cerc de inaltime;
1125. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:
B. meridianul ceresc al locului observatorului;
1126. Viteza deasupra fundului se determina cu :
B. lochul Doppler;
1127. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:
D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii;
1128. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
C. cilindrica;
1129. Harta Mercator este realizata in proiectie:
A. centrala cilindrica dreapta;
1130. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:
D. gnomonica.
1131. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de regula:
B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii;
1132. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:

B. avizele pentru navigatori;

1133. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:


C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
1134. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:

D. micsorarea vitezei si deriva de vant.

1135. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
C. inaltimea constructiei farului;
1136. Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
A. estimat-observat;
1137. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:
C. aliniament;
1138. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas derivatia compas este:
D. vestica.
1139. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa fie trecute precis pe harta;

- 51 -

1140. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
C. doua;
1141. Derivatia compas este produsa de:

D. masele magnetice ale corpului navei.

1142. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane ( in
sensul ca ofera posibilitatea de control):
B. doua;
1143. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:
A. galben-negru-galben;
1144. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
1145. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
C. culori diferite in sectoare strict delimitate;
1146. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
C. 10 Mm;
1147. Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului:
B. 5 metri;
1148. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane:
D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere.
1149. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf:
B. doua conuri negre unite la varf;
1150. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de pozitie:
A. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150 grade;
1151. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este;

B. 90 grade;

1152. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:


A. distanta nava -reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare;
1153. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
C. ortodroma;
1154. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
D. negru-galben.
1155. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
C. tribord-rosu, babord-verde;
1156. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru;
1157. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:
B. marcajul lateral;
1158. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:
C. doua conuri negre unite la baza;

- 52 -

1159. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:


A. un con rosu cu varful in sus;
1180. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de zero. Care din
urmatoarele afirmatii este FALSA?
D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
1181. Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele
afirmatii este FALSA?
C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia de deplasare a tintelor mobile aflate pe ecran;
1182. Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se va deplasa pe imaginea radar?
A. un reper fix;
1183. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea
punctului navei?
B. masurarea a doua distante;
1184. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
D. relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate cu radarul.
1185. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata este ADEVARATA?
A. ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori detectiei radar;
1188. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru
CPA/TCPA-ul unei tinte?
B. nu;
1189. In terminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna:
B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" nava proprie;
1190. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor ( baliza) este FALSA?
C. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza curentului;
1191. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care
din urmatoarele afirmatii este FALSA?
D. stoparea nvei proprii, ( viteza prin apa zero) nu se modifica valoarea Directiei Miscarii relative a navei tinta.
1192. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA?
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva;
1193. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
D. spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pe scala radar pe care a fost trasat.
1194. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu
urmatorii parametri de miscare pentru nava proprie:
D. drum deasupra fundului/ viteza prin apa.
1195. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA ? O harta electronica radar ( True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de
catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
D. avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica.
1196. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;

- 53 -

1197. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei
HISTORY este ADEVARATA?
B. arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum;
1199. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza
reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
D. nici una dintre aceste erori
1200. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele ARPA?
D. vector relativ sau real de miscare
1201. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
D. drumul adevarat.
1202. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
B. viteza prin apa;
1203. Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea care poate fi observata
vizual, de pe puntea de comanda?
D. miscarea relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
1204. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului pentru nava proprie:
D. pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor;
1206. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare ARPA?
A. NU;
1207. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin
inaintea traversului, la un ARPA?
C. Miscare relativa/ N-UP/ vector relativ;
1208. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi
modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
1209. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca
rezultat:
D. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
1210. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial
efectele manevrei de evitare se pot estima:
B. numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de ARPA;
1211. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
B. aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la nava tinta?
1212. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar
ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte;
1213. Deviatia radio este determinata de:
C. efectul de emisie secundara;
1214. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina
variatia de tip cuadrantal a acesteia:
B. corpul navei;

- 54 -

1215. Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:


D. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
1216. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
B. frecventa de repetitie a impulsurilor;
1217. Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:
C. pseudodistanta, diferenta de distanta;
1218. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti
radiovizibili, care este de:
A. 4;
1219. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este
urmatoarea:
B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
1221. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA?
C. modificarea continua a parametrilor orbitei satelitilor GPS;
1222. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:

B. WGS-84;

1223. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea.
Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
C. elipsoidului de referinta;
1224. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D ( latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare
materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
D. harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS.
1225. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
B. eroarea in punctul estimat al navei;
1226. Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al SUA)cu metoda SA activa,
in 95 % din cazuri este:
B. plus sau minus 120 mm;
1227. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie ( HDOP) exprimata printr-o
scara conventionala de la 1 la 10. punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
D. HDOP mai mare decat 5;
1228. Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95 5 din cazuri este:
A. plus sau minus 10 m;
1229. Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul WAYPOINT) se stabileste in
raport de:
A. sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii;
1230. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
C. numarul de chei de lant la apa;
1231. Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie
de:
B. punctele intermediare ca WAYPOINT-uri;
1232. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta;
C. elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta;
1233. Viteza navei se masoara cu:

C. lochul.

- 55 -

1234. Adancimea apei se masoara cu:

B. sonda;

1235. In navigatia maritima se utilizeaza harta in proiectie: C. Mercator.


1236. Harta marina este:

A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice;

1237. Scara numerica a unei harti este:

C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta.

1238. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:

B. avizele pentru navigatori;

1239. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:


A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
1241. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
1242. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
1243. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
1244. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
1245. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
1246. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
1247. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
1248. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
1249. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
1250. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
1251. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
1252. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
1253. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
1254. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;

- 56 -

1255. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:


C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
1256. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:

C. micsorarea vitezei si deriva de vant.

1257. Daca vantul bate din travers acesta produce:

C. deriva de vant.

1258. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:

C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.

1259. Temperatura apei de mare se exprima in:

B. grade Celsius;

1260. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:

B. relevmente;

1261. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:


1262. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
1263. Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:

C. Nord compas.

C. faruri de aterizare.
B. axul longitudinal al navei;

1264. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. galben-negru-galben;
1265. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
1266. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
C. culori diferite in sectoare strict delimitate.
1267. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf

B. doua conuri negre unite la varf;

1268. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
C. negru-galben.
1271. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:

B. marcaje laterale;

1272. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:

C. doua conuri negre unite la baza;

1274. Marcajul lateral de tribord din regiunea A :

A. Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu varful in sus;

1276. Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
B. in sensul de larg catre coasta;
1277. Drumul adevarat al navei este:
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei;
1278. Drumul magnetic al navei este:
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
1279. Drumul compas al navei este:
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
1280. Drumul giro al navei este:
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei;

- 57 -

1281. Relevmentul adevarat la un reper costier este:


B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui;
1282. Relevmentul magnetic la un reper costier este:
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la reperul costier;
1283. Relevmentul compas la un reper costier este:
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costierui;
1284. Relevmentul prova la un reper costier este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
1285. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:

A. verde;

1286. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:

B. rosie;

1287. Lumina marcajului special este de culoare:

C. galbena.

1288. Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare:

A. alba;

1289. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:

A. alba;

1290. Lumina marcajului cardinal de est este de culoare:

B. alba;

1291. Lumina marcajului cardinal de sud este de culoare:

C. alba.

1292. Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare:

C. alba.

1293. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:

C. alba.

1294. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:

C. 12 sclipiri rapide.

1295. Lumina marcajului cardinal de est poate avea ritmul:

B. 3 sclipiri rapide;

1296. Lumina marcajului cardinal de sud poate avea ritmul:

B. 6 sclipiri rapide;

1297. Lumina marcajului cardinal de vest poate avea ritmul:

B. 9 sclipiri rapide;

1298. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:

B. 2 sclipiri rapide;

1299. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:

C. litera A in codul Morse.

1300. Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat.
Aceasta este:
B. un semn de pericol izolat;
1301. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat.
Aceasta este:
B. un semn de pericol izolat;
1302. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta
este:
C. un semn de vest.
1303. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta
este:
B. un semn de W;

- 58 -

1304. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat.
Aceasta este:
B. un semn de pericol izolat;
1305. Precizia de masurare a drumului giro este de:

C. 0 grade. 1.

1307. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
care se repeta regulat. Aceasta este:
C. un semn de babord.
1308. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
B. un semn de tribord;
1309. Axa de rotatie a Pamantului este:
A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct;
1310. Axa de rotatie a Pamantului este:
1311. Polii geografici sunt:

B. axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici;


A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului;

1312. Axa de rotatie a Pamantului este:


A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct;
1313. Latitudinea geografica este:

C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.

1314. Longitudinea geografica este:

A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;

1315. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire;
1316. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;
1317. Deplasarea est-vest este:
A. Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;
1318. Un cart are:

C. 11 grade, 25.

1319. Cartul N este un cart:

B. cadinal;

1320. Cartul SW este un cart:

A. intercardinal;

1321. Cartul SSE este un cart:

A. intercardinal;

1322. Cartul E la N este un cart:

B. inter- intercadinal;

1323. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:

B. Est;

1324. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:

A. Nord

1325. Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:

C. Sud;

1326. Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:

A. Vest;

1327. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
B. Dc=034 grade;

- 59 -

1328. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc= 112 grade;
1329. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
B. Dc= 234 grade;
1330. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
C. Dc 328 grade.
1331. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
B. Est;
1332. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd=060 grade;
1333. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd=165 grade;
1334. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
B. pupa;
1335. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. travers tribord;
1336. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
1337. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 70 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
B. tribord, inaintea traversului;
1338. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
C. babord, inapoia traversului;
1339. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. babord, inaintea traversului;
1340. Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
C. babord, inapoia traversului;
1341. Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. babord, inaintea traversului;
1350. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc = -2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
C. Da= 199 grade.5
1352. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

C. Dg= Da - Delta g

1353. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

B. Da= Dg + Delta g

1354. Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Delta g = +3 grade.5. care este valoarea drumului adevarat Da?
B. Da = 150 grade .5
1355. Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far. Farul se va vedea in:
B. prova babord;

- 60 -

1356. Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far. Farul se va vedea in:
A. prova tribord;
1357. Nava in Da = 330 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
1358. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:

B. 000 grade;

1359. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:

C. 180 grade.

1360. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu: A. 090 grade;
1361. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu: A. 270 grade;
1362. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:

B. prova babord;

1363. Nava in Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va vedea in:

A. prova tribord;

1364. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul;


C. de a crea camp magnetic opus campului magnetic al navei.
1365. Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:
B. pe postament, langa cutia compasului;
1366. Magnetii permanenti transversali ai compasului magnetic sunt montati:
C. in interiorul postamentului.
1367. Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:
A. in interiorul postamentului;
1368. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
B. in interiorul postamentului;
1369. Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului;
1370. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe;
1371. Cesculita are rolul:

B. pivot;

A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza;

1372. Lichidul din cutia compasului magnetic are rol:


C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
1373. Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
B. alcool, apa distilata si glicerina;
1374. Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia:
A. de a completa cu apa distilata;
1375. Pe timpul cartului, timonierul are obligatia:
B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic si ale compasului giro;
1376. Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.

- 61 -

1377. Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:


B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe(costiere);
1378. Pe timpul giratiei, timonierul raporteaza variatia drumului navei:
A. continuu, din 10 grade in 10 grade;
1379. La navigatia pe canale, senale si la intrari/iesiri in/ din porturi, timonierul:
C. raporteaza unghiul de carma.
1380. Timonierul raporteaza numarul de grade pana la noul drum:
B. pe segmentul final al giratiei;
NTREBRI FARA NUMR

- 62 -