,f,b

&*.'*

trft

scrisoarede inceput I pag. t

ArhimandritulZaharia
de la Essex:
,,Sdtransformdmtotul in rugdciune!"
editorialI pag.3
S u n t e mi n p l i n r d z b odi u h o v n i c e s$ci.n u o 5 t i m ,
deGheorghe
Fecioru
priznuiri I pag.6
TarsoceanebundpentruHristos,
d e R a d uH a g i u

l{

pag.33 | cu noi este Dumnezeu

Teofili-atransmis
,,Parintele
l u i T h e o d odri n b u c u r i a
sa..."
pag. 39 | al optulea veac
Statulfundamentalist
secular(l),
de Prof.univ.dr.MarkJ.Cherry
pag.45 | convertiri
Pelerinulpostmodern

pag.51| minuni
pag. 10
..5untSf6ntaAnastasia.
rea"
ortodoc5ilor
Eute-amsalvat"
,,Converti
d i nT r a n s i l v a nliaag r e c o - c a t o l i c i s m ,
d e T u d o r aN i c o l a e p a g . 5 4 | c u v 6 n t u l d u h o v n i c u l u i
A r h i m a n d r i t uEl m i l i a n
Simonopetritul:
pag. 13
Caleacatresfinlenie
Sfinlii Mdrturisitori
Ardeleni,
i n d e m ns p r eo c o n g t i i n tddo g m a t i c d pag. 62 l in apirarea inocenlei
D ev o r b dc u o m a m 6d i n A m e r i c a
s c o a l ap i r i n l i l o r I p a g . 1 6
desprerenuntarea
la televizor
MonahiaNinaKrighina:
Relaliile
dintresotipentruo cisniciein armonie(ll)
pag.67
A p e la l , , A s o c i a t P
i edi r i n t i l o r
pag.18
pentruo Educa{ie
Sdndtoas6"

Intern
etu
rt'*'x:"i'"T:
tHl,ill::l

cauzelebolilorI pag.2l
(l),
Misteriosul
ti16malintestinului
subtire
de Dr.Luana
Dumitru

pag.68 | interviu
D r .V i r g i l i uG h e o r g h e :
, , N un o i a l e g e mc, i n a r a t i u n i l e
a l e gp e n t r un o i " ( l l )
pag.72l teologica

rdzboiulnevizut I pag.27
M i t r o p o l i t ul e
l r 6 t h e oasl N a f p a k t o s u l u i :
Despre
rom6nul
construit, B i s e r i c-as p i t adl u h o v n i c e s(cl l )
o e A l t n aM t n c a

pag.78l actualit6li

m i r t u r i iI p a g . 3 1
cdDumnezeu
o iubegtel" pag.79 | concursuri
,,Spune-i
Revista apare cu binecuvintarea
iPS Pi-en, Arhiepiscop al Sucevei9i Ridiugilor

ArhimandritulZaharia
delaEssex

,,Si transformim
totul in rugiciunet"
f i n q i i P i r i n g is t i a uc a , d a c an u i n v a E a ms a
Q
\.
prin ruga\) ne schimbam stareasufleteasca
ciune, nu vom putea niciodati si urcim scara
care duce la desivArgireaduhovniceasci.
Togi avem sentimente,dar acesteasunt in realitate o expresiea,,omului vechi", si Dumnezeu
ne ceresi ne dezbricim de acest..om vechi' Er"'"'
a:22
si de sentimente.Thebuiesi convertim aceste
sentimente, c:re sunt de naruri psihologici (sufeteasci) in simgiri;i triiri duhovnicegti.
De exemplu, mi se intimpli cwa gi, din
aceasti cauzi, simt o mare bucurie. Pot si. tri.iesc
aceastapsihologic,si mi bucur si si fiu cu adevi.rat fericit, sau pot preschimbaacestsentiment
de fericire in triire duhovniceasci. De indati
deschid o conversagiecu Dumnezeu si incep siJ
dau mulgumiti Domnului, a;a incat, in loc ca
acestasi fie un sentiment pur psihologic,el devine o bucurie duhovniceasci, o energiespre impreuna-vorbirecu Dumnezeu. Daci arn un sentiment de tristegesi sunt grozavde necijit pentru
ci, si zicem, mi-a murit marna sau cel mai bun
prieten sau alti nipasti a dzut asupramea, imi
voi virsa inima inaintea lui Dumnezeu, precum
1:4'28,
Prorocigaraur"cr'l lmpirali
gi voi folosi aceasti
energie a tristegii preftcand-o in energie de rugiciune inaintea lui Dumnezeu.
Pirintele Sofronie (Saharov)vede acestfel de

acestecuvinterisunau
,,intimpulLiturghiei,
in inimamea:<S-am6ntuit.5-a
m6ntuit,
(Arhimandritul
S-am6ntuit>"
Zaharia).
atata pentru ei, atitea minuni ca si-i izbivesc de
wijma;ii lor. De ce aculn Mi ristignesc pe nedrept?". Nu S-a coborAt la nivelul acela,ci griia
cu Thtal Siu - ,,PaharulThtilui meu, au nul voi
bea pre el?". l-a fel se intAmpli si cu noi: asupra
noastri vin tot felul de energii - pozitive gi negative, de tristege,energii tragice, energii ale plicerii, energii nobile - dar nu rimAnem la acestnivel
al sentimentelor, ci exploatam energiape care ele
o aduc. Luam energia gi indreptim gindul spre
Dumnezeu, potrivit nwoilor noastre,si ne rugi.m.

,,transformator de energid' in viaga Domnului

nostru. El obisnuia si ne spuni ci Domnul nu
se gindea Ia oamenii czre aveausi.-L ristigneasci.,
careveneausi-L prindi in gridina Ghesimani daci erau ellini sau romani sau evrei -, ci gr5.iacu

La fel gi durerea fizici, poate deveni o

jertfb adusi lui Dumnezeu daca in acea
clipi zici: ,,SlavaJie, Doamne! Slavi Jie,

Dumnezeu, zicind: ,,PaharulcareMi-au dat Mie

r8:11. ci aveasi
ttal, au nu-l voi beapre el?"Ioan
$tia
fie ristigriq ;i tonrgi, nu gandeapsihologic ,,Dar
de ce,daci* ewei, sunt nerecunoscitori?Am ftcut

Doamne!". Sloboziginumai acestmic strigit,

din cind in cAnd: ,,Slavi Jie, Doamne! Slavi
Jie, Doamne!". Durerea va rimAne, dar vegi
primi harul careadumbregtedurerea.

Povestea
Andrulei

SCRISOARE
DEINCEPUT
Am cunoscut o doamni ciprioti in vinti
de gaizecide ani care avacancer.A venit la manistire gi mi-a zis: ,*4.m can@r. Doctorii mi-au
spus ci in saseluni voi muri". Eu am sfr.tuit-o:
,$ndmla, indrepteazi-te aturci spre intAlnirea
cu Domnul, gine-tede cuvAnn-rlLui: dam murim
r4:8,i
sau daca tniim, ai Domnului suntemd Rommi
pregitqte-te pentru aceastiintAlnire. Ai gaseluni.
Minunat! Este ceamai mlreagi clipi a viegii tale".
Eu niciodati nu-i consolezpe oameni spunindule: ,,fasi.,ai si triiqti, va trece..." - mai degrabl
le zic ,,Pregiteste-tepenfiu intAlnird', chiar daci
dupi aceeaei triiesc. Andrula era o femeie de rugaciune 9i a primit acest cuvXnt, 9i a inceput si
zici. tot timpul: ,,SlaviJie, Doamne, slavi Jie!".
intr-o zi, m-a rugat ,,Vreau si-mi promite$ un
singur lucru: c6nd nu voi mai fi in sare sI vin la
ministire, si venigi si mi vedegio dati la spial,
inainte si mor". Am primit, si inainte si moari
m-am dus de doui ori la spital.

acolo,
,,Domnuleste
gimi agteaptS"
Prima datl cind am mers era intr-o stare
destul de gravi, dar foarte linigtiti, si am intrebat-o cum se simte. Mi-a rispuns: ,,Mulgumesc
lui Dumnezeu, sunt bine", micar ci nu era
bine - era pe moarte. Spuneamereu,,SlavaJie,
Doamne, slavifie!", precum si o alti. rugiciune
pe careo indemnasem s5.o zica: ,,Doamne, aTh
I l8:9a.
sunt eu, mAntuiepte-mil)'c[ Psalmul
,,Doar incredingeazi-te Domnului cu aceasri rugiciune
gi nu mai ai nevoie de nimic alrceva",i-am zis.
Dupi o vreme, m-am dus s-o vid din nou.
Stareai se inriutiEise. Mi-au telefonat si am plecat la spital luAnd cu mine Sftnta impirtfuanie,
dqi nu eram sigur daci va 6 in staresLseimpirt{easci. CAnd am sosit;i am vizut-o, pintecele
ii era ca un balon din cauzacancerului. Singura
parte a trupului neatinsS.de cancer era de la git
in sus. Am intrebat-o: ,,Cum gi-e, Andrula?".
Fagaii era palidi, dar luminoasi. A inceput si

plangi. Mi gandeam: ,,O, Doamne, nidijduiescsi nu fie slabi de inger...". ,,De ce plingi?",
am intrebat-o. $i gtigi ce mi-a rispuns? ,,Sunt
eu vrednici. s5.primesc un asemeneahar incit
si pot puna acestcancer monstruos?Cine sunt
eu?Slavi lui Dumnezeu!".intr-o ala de adinci
smerenieeral Nu putea sl-i mulgumeasci indeajuns lui Dumnezeu pentru harul care ii fusese
dat ca si poati duce aceaboali cumpliti. Si a
adiugat ,,Rudelemele vin aici ca si mi imbirbiteze, dar imi tulburi rugS.ciuneasi nu ingeleg
asta.$i Domnul esteacolo" - si mi-a aratat colEul camerei - "gi mi atteapri'. $i sufetul ei a
plecat a;a precum firlgerul.
M-am intors la ministire qi in ziua urmitoare arn slujit Liturghia. in timpul Liturghiei,
aceste cuvinte rlsunau in inima mea: ..S-a
mAntuit. S-a mintuit. S-a mintuit". Auzeam
acestecuvinte in inima mea, plS.ngeamsi nu
m5. puteam stipani. De obicei mi sti.pinesc,
pentru ci nu se cuvine unui monah si plangi
de fagi cu algii. Pirintele Simeon, care esre
preotul cel mai vArstnic al ministirii noastre,
m-a intrebat: ,,Ce fl s-a intAmplat azi?". I-am
spus: ,,Pur 9i simplu nu-mi pot stipAni lacrimile". Aveam aga o bucurie si singurul lucru
ce risuna in inima mea era: ,,S-amintuit. S-a
mAntuit. S-a mintuit". A fost o Liturghie atAt
de frumoasa gi I-am mulpmit lui Dumnezeu
pentru ci mi-a ingtiinEat inima ci Andrula fuseseprimita precum o sfrnti in impirigia Sa.
Am vi.zut mulgi oameni care aveau cancer,
si care au ajuns si aibi un sfrrsit slivit dupi
ce gi-au acceptat boala potrivit cuvd.ntului
Sfrntului Pavel, care spunea ci de trlim sau
de murim, o facem avAnd ca Eelsi fim plicugi
lui Dumnezeu

cf Romani
l4:8. a

Din -Ldrgipi;i uoi inimib uoastre"

(Ed. Reintregirea, 2009)

Traducere
de MonahiaMaria(Mcol)
impreuni cu MonahiileTheclagiFevronia

KT(}

'o,"n:

q:ti..1 ",,1 ,,
,,,,,i!;:i

d !

i I

ilill t:ttt,
I

t:,

|;;ft

i {l} ,fi,$,
5,l'"yl

intotdeauna oamenii s-au temut de razboaie.Si nu vorbim de puternicii lumii, cei

care le administrcaza9i profita de pe urma lor de
celpuEino sutade ani incoace,ci de omul de rand
de pretutindenea,pentru care, indiferent de ce
parte s-arafa, razboiulinseamnadespa4ire,suferingi, moane.Acesteasunt razboaieledusecu pu-

adevirat, cu strategiiadecvate,arme specifice,

campanii, aliagi,invingatori si ir-rvir-rsi.

tereaarmelor,cu soldagi,ogti gi campuri de lupti.

Sfingii Bisericii, din cele mai vechi timpuri, ne vorbescinsa despreexistengaunui altfel de razboi. Este vorba desprerazboiul neuazut, dus de duhurile rautagiicu omul, pentru
a-l supune 1or,spre a-i pierde sufetul 9i chiar
a-i ucide trupul. $i despreacestrazboi s-ascris

la fel de multe victime precun celelaltedoLn tipuri

amintite anteriorIa un loc. Satisticvorbind, in qa-

mult, mai alesin vechime,dar oamenii au avut

dintotdeauna tendinla de a-l ignora. Din pacate,preapuqini au fost cei cares-auinarmat si
s-au apirat, con;tienfi ci acestaesteun razboi

Acestedoui tipuri de razboaiesunt dejaclasice,

dqi oficial numai pe cel dintii il recunoscistoricii
lumii noastre.in ultimii ani insa :.raparut un nou
tip de razboiprin caretrecefiecrredintre noi, lumea in ansamblulei. Estevorba de unul careface

rile clezvolateoamenii sr-rnttr\ti si depresiviintr-un

numir aproapela fel de marecr in perioadamarilor
rizboaie.FamiliilesLrntdespi4ite, ial rnilioanede
femei isi cresccopiii firi mta sau clr url tata vitreg,
tot ca in timpul sau in urma ceior doua Raz-boaie
Mondiale. Milioane de oamer-rinu au de lucru si
emigreazadintr-o pane in alta a lumii ca sa-gid;tige o pAine,gi asa pentru ca lara lor estecomplet
devastatreconomic, de parci ar fi nrcut printr-un

EDITORIAL
bombarclament precum s-a intAmplat in uldrnji
douizeci de ani cu RomAnia.$r, poate mai riu decAt oricAnd altc.Andvain istorie, tn uldmii douizeci
gi nei de ani numai in RomAniadgtii qi chiuretele
au tiiat nupurile, au smuls membrele 9i sftnecat
cameala aproape20 de milioane de copii romfi,
mai mulf decit oamenii carelocuiescastizi pe teritoriul prii noasne.$i victimele sunt cu mult mai

.'-rij

i,s

multe 9i mai profi.rndatinsedecAtamputeanoi realiza Daigur, asadqi magazinele,barurile,discotecile 9i sadioanelesunt inci pline, iar televiziunilese
bat in a transmite cAtmai mult divenisment...
De fapc noul tip de rizboi - nevizut 9i vizut
tomdad - nu estechiar intru tonrl nou. Este mai
mult o sintezi a celorlaltedoui, realizati prinn-o
colaborarefoane buni, o sinergieintre cei c:re cauti si stipaneasci lumea 9i duhurile intunericului.
Principiul siu a fost o<primatpenmr prima dad in
perioadaVechiului Tesament, atunci cind pAanii
moabili i-au cerut ajutor vrijitomlui Valaam ca si
poad birui poporul lui Israel.Acesa le-a aritat ca,

SfAntul Mare Mucenic Dimitrie, lzvor6toruFde-mir

(t26 octombrie)

din pricini ci Domnul Dumnezeu estecu ei, nu-l

vorputeainfr.Ange.insipot face,ton-qi,altcerr*si-gi
dea femeilelor israelitenilor,ca si desfrinezecu ele,
iar acesteasi-i determine si se indepineze de Cel
ce,ca un pirinte, ii scosese
din robia qiptenilor 9i-i
cilluzea citre Jara Fagduingei.AFda6 desfrAnarea
cu Gmeile moabite si insuiinarea de Domnul era

inamic si ocuparea televiziunilor acestora, misuraluati nu a fost ala decit transmiterea cu preponderengi a unor programe pornografice, concomitent cu interdicgia dati celor invingi de a igi
din casi. lJrmarea, u;or de anticipat.
$i astadeoarececucerireaunui teritoriu estemai
pufn imponanti ca sti$nirea minfi 9i suflenr-

singura modaliate prin careputeau pAanii si invingipoporul evreu,lipsinduJ de ajutoml putemicului lui aliat, Cnducatonrl Ostirilor Gres-ti.

lui omului. Si fie oare acesa motivul penmr care

pomografia esteomniprezenti in aoestmoment pe
lntemet, televiziunegi cliar in presascrisi, infinit
mai prezend decAtoricarealt prognameducatid...
hrnem innebareain contextul in careesteqtiut ci

i.r{{:t1i *i} li ri il i {nilif *ri i"i

ll :r,t{:1

lnll5lfit"f
,*mt{J

t;{ 5t#ryi}g!vi'** !1't!{1

[$l

in zilele noastre.fenomenulesrcmult mai

avansat.Experiengamultimilenari i9i spunecu\iand. Femeilemoabitesunt inlocuite cu pornografia.Afim % in urmi cu doui decenii,
dupi incheiereacuceririiteritoriului unui popor

pomografia & dependengi crqte violurile, infracfonaliatea 9i scadesecuriateasociali

lgadar, odati cu dezvoltarea tehnologiilor moderne, a miiloacelor de comunicare in
societateamoderni, rizboaiele convenfionale
au virat tot mai mult citre cel pugin o formi
mixti - daci nu, dupi cum se intAmpli in
zilele noastre, intr-un rizboi zis informagional, religios sau cultural, economic sau social,
care are in mod obligatoriu o componenti

EDITORIAL
semnificativi din ceeace se numea in trecut
,,rizboiul nevizut" sau,,duhovnicesc".
Noul tip de rizboi, degi estewident, rimane
in mod paradoxal insesizabil.Bulversagiinformagional, cu simgurile hiperexcitatedin cauzastimuIilor extrem de agresivi,prizonieri ai tehnicilor de
disimulare mediatici, oamenii nu mai pot realiza
ci sunt deja victimele acestuirizboi, care acgioneazi.prin intermediul intregului cAmp de evenimente sociale,politice, economicegi mediatice.
Asadar, unde pitrund televiziunile si programele degdngate,unde se legifereazi prostitugia si
se oficializeazaeducagionalmasrurbarea,unde gigirile, alcoolul 9i drogurile sunt cool,iar viagaduhovniceascise consideri demodati, nu mai este
nevoie de rizboi convengionalqi arme. Oamenii,
robigi de propriile patimi, nu mai au energiasi.se
poata impotrivi oricirui regim sau stipAniri care
vine pesteei. Cuprinsi de intunericul pe carepatima il intinde pesreminte, nu-gi mai dau seama
nici ce se petrececu ei, nici ce se intAmpli in
lume, nu mai au nici un ideal, nici o putere si.
se mai lupte, ba dimpotrivi, pot fi determinali
chiar si se rizboiasci.intre ei, pani la distrugere.
Afadar, nu mai trebuiesi curgi sdngelepe strazi,
ciciviaga sescurgepdn toater5nile ficute de culnra
de consum ;i pornografie.Urmagii moabigilor din
trecut stipdnesc astizt lumea prin acestemijloace.
Ca buni psihologi,sociologigi anuopologi, ei stiudin picate mai bine decAtnoi - ci. patimile sunt o
realitate,sunt boalacareripune cel mai eficient sufeul gi rupul omului. Bte suficient si pui in mlgcarepatimile, ca si te asigurici cei pe carevrei si-i
cucerqti sevor distruge ei \\i, firi ca nr si fi nevoit si tragi asupralor nici micar ur glong.
Care mai este atunci puterea omului strivit
de acestestrategiiinfernalede manipularea congtiingei gi spalarea creierului? intrebarea apar;ine acelora czue n-au ingelesesenlaacestui rizboi. fumele sau strategiileconvengionalenu mai
au nici o relevangi.Rizboiul fiind eminamente
unul duhovnicesc,ne vine greu si.credemci mai
poatesupravieEuicinwa flri. o asumarecompleti

a mesajului Evangheliei, frri o intrebuingare

a armelor duhului si, mai ales, fiLri ajutoml lui
Dumnezu. Cici rizboiul nosfiu ..nu este impotriva trupului gi a singelui, ci impotriva stipAnitorilor intunericului acestui veac, impotriva
6:12,prin urmare va treduhurilor riutigii" Ererni
bui mai mult ca niciodati astizi si urmim sfanrl
Sllntului Apostol Pavel:,,intirigi-vi in Domnul
6:10.
si intru putereatiriei Lui" EGsni
Acestecuvinte, rostite acum 2.000 de ani, sunt
practic unica solugiea omului zilelor noastre.Dar
pentru aceastatrebuie mai intAi si congtientizi.m
ci ne aflim in plin rizboi. insi e posibil ca nici
micar acestlucru si nuJ putem face,daci. nu ne
rug5.msi ne lumineze Dumnezeu, pentru ca si se
plineasci inci o dati cuvAnnrl Evangheliei, care
zice:,,Firi de Mine nu putegifacenimic" I.* r5:5.'

GheorgheFecioru

Pentruaceea,
luafitoati arm5tura
lui Dumnezeu,
casdputetista
impotrivdin ziuaceacumplite
sdrimdne[i
$i,toatebiruindu-le,
in picioare.
Sta{idecitari,avdnd
mijloculvostruincinscu adevdrul
qi
imbr6cAndu-vd
cu plato$a
dreptdtii,
giincal!a{ipicioarele
voastregata
pdcii.Peste
fiindpentruEvanghelia
toatelua{ipavizacredintei,
cu care
vetiputeasdstingetitoatesdgefile
vicleanului
celeaprinse.
Luatigicoifulmdntuirii
gisabia
Duhului,
careestecuvantul
luiDumnezeu.
Rugali-vd
intoatdvremea,intru
Duhul,cu
toatdrugiciunea
ti cererea,
$iintruaceasta
privegheali,
cutoatdrdbdarea
9irug5ciune
pentrutolisfintii.
Efeseni6:13-18

PRAZNUIRI

Tarsoceanebuni pentruHristos
1989
t7 octombrie
Poateci bolileduhovnice5ti
de caresuferdomulcontemporan
printre
sedatoresc,
altele,faptuluici a pierdutin{elegerea
dreaptia mariichemdrii
a lui Hristos:
sfinlenia.
Preaadesea
pe un piedestalinalt
gide neatins,
sfinliisunta5ezali
de parcdar
- iaraceasta,
gidoui feluride mAntuire
existadoui Evanghelii
indriznims-ozicem,tocmaipentruci nu maiintelegem
c5,in
esentS,
sfinliisuntpicitogi cares-aupocditde toategregelile
giscipitirile lor.Dumnezeu
da harul55ucelsfinlitorspre
tdmiduireacelorcei-LceLcu durere5icuzdrobire
de inimi
pentrustareain careseafli iarinceputulcongtientizirii
acestei
(in
stari cuvintele
SfintuluiApostol
Pavel,
ci,,celdint6idintre
I
rimoteil'1s)
pdcatogi
sunteu"'r
vinedininlelegerea
ci doarHristos,
picat.
Dumnezeu-omul,
estefiri de
In acestadevirat rizboi duhovnicesc (pe care
trebuie siJ poane, la misura sa, tot cregtinul)
pentru dobandirea dumnezeiescului har, fiecare
persoani, in legatura sa tainici cu Dumnezeu, igi
cauti caleacea mai potriviti de a rizbi la liman.
Iar unii, mai ,,rAvnitoridupi celeduhovnicegti",
alegasrfelnebunia pentru Hristos - una din cele
mai grelesi mai neingelese
nwoinge.
,,Nebunul pentru Hristos" nu e cu adevirat nebun, ci doar se prefacea fi, pentru a
primi de la cei din jur doar dispreg,defhimare,
ba chiar si bitii - totul pentru a-gi pizi in
smerenielucrarea cea ascunsi a inimii. $i nu
de pugine ori, acestinebuni pentru Hristos se
arati mai ingelepgidecAtmul;i in tilcurile tainice ale cuvintelor lor, care se descoperi mai
apoi, cAnd nu semai primejduiesc de slavadegarti veniti asupra lor. Cei ce au, la r6.ndu-le,
ochii duhovnicegti luminagi, vid ci nebunul
pentru Hristos estede fapt stipin pe vorbele
gi gesturile lui, gi nu are in el nimic patologic - taini pe care,adesea,n-o cunoaste decAt Pirintele duhovnicescal acestuia..Pentru

ci nebunia lui Dumnezeu estemai ingeleaptl

decit ingelepciuneaoamenilor", ei s-au fb.cut
urmitori pildei lui Hristos, Care,,9i-a alespe
cele nebune ale lumii, ca si rugineze pe cei
ingelepgi"

I corinteni1:25'27
,

Sinaxarul Bisericii pomenegte mulgi astfel de nevoitori, de la Awa Ammona 9i

Awa Silvan din Pateric gi fecioara Isidora a
Thvenisiogilor, Sfhntul Andrei gi Sfrntul Sava
cel Nou, pAni la Sfinta Xenia din Sankt
Petersburg, precum gi cea despre care vi vom
istorisi acum: Thrsd din Keratda.
trasia s-a niscut la inceputul veacului
al douizecilea, in insula greceasciAndros, la
4 iulie 1910 - pomenirea Sfhntului Andrei
Criteanul, alcituitorul,,Canonului cel Mare",
a cirui urmitoare in ascunsalucrare a pociingei s-a aritat toati viaga. Era mezina unei
familii cu gasecopii. La gcoali, era mai mereu
prima in clasi si apreciati de dascilii ei.
La opt ani, moartea sorei ei de 20 de ani,
Pineldpi, a afectat adAnc intreaga familiei, aducind in cugenrlmiciiTarsd pomenireamo4ii.

PRAZNUIRI
va fi neputincios". Surprinsi, mama n-a luat-o
in seami gi s-a dus a doua zi la biserici., doar ca
si afe ci Liturghia nu se mai slujea - preotul
biuse prea mult cu o seari inainte...
insl aceasti schimbare, viditi in anumite
forme de purtarc eirterioari (paradoxal, chipuri ale unei vieEi duhovnicgti vii, care s-a vidit mai apoi a fi incepunrl unei ,,nebunii penuu
Hristos") n-a fost ingeleaside mama ei, carea inceput si creadi ciThnd innebunise cu adevirat.
in 1931, cind sora ei Ekaterini, cisitorinduse, s-a mutat in Athena, a venit impreuni cu ea.
Tarsd era linigtiti, introvenitS" gi buni cu tofi.

.Corabiaaretrebuin!6de gunoaie"
(Tarsdceanebun5pentruHristos).

A fost chemati in chip tainic de insusi

Domnul la marea nevoingi. a nebuniei penrru
Hristos, inci din adolescenlS.:,;A.m pirisit (in
duh) casamea la paisprezeceani. Eram alituri de
mai mulgi copii care se jucau in afara brutiriei,
cand Ofigerul Gftttnl inger) a venit si m-a ales.
M-a luat in bralele salegi m-a dtx intr-un loc ne,
cunoscut.$i viagami s-aschimbat cu tonil!".

Puna mereu incilflminte veche, iar cind ii cumpirau pantofi noi, ii ,,inveched' lovindu-i cu o
piatri. Puna mereu o haini 9i o basma albi, gi ii
speriaplecAnd adeseafrri si le spuni unde.
Dupi alli zeceani, rudele, pirAnduJi-se ci
,,nebunia" ei se ,,inriuti.geste", au dus-o cu sila
la un spital de psihiatrie; acolo a fost diagnosticati cu ,,schizofrenie", cici Thrsd recunostea
ci vorbeste cu cei adormigi intru Domnul, era
foarte ,,incipiginati', nu ii plicea si ,,socializeze" ctJ oamenii, ci iubea s5.se insingureze.
Potrivit practicii medicale a acelor ani, medicii
au hotirit si o opereze:i-au perforat doui giuri in craniu, Ia timple - insi frri nici un efect
,,terapeutic". in cele din urmi, s-au lisat pigubasi si au etichetat-o ,,nebuni de legat".
Dumnezeu a ingiduit aceastiinjosire a roabei Sale ca si se intireasci gi mai mult asupra
ei slava Sa cea dumnezeiasci - cici Dputerea
r2:e.
Mea intru slibiciune se sivArgegte"2corinteni

intr.aga ei viagi a ciutat si moari penrru

lume (,,numelede obgteal patimilor", cum o deintrebati mai apoi desprecele petrecute, Tarsd
finegte Cuviosul IsaacSirul), spre a implini cuziceadoar: ,,N-a fost nimic, nu-i nimic!".
vintele Apostolului: ,,in toati vremeapurand in
trup omordleaDomnului Iisus,pentru ca giviaga
lui Iisus si searatein trupul nostru" 2corinteni4:10.
$i darurile cu care a invrednicit-o Domnul
nu au pregerar si se videasci, in intimpliri
precum aceasta:intr-o sear5.,dupi ce mama isi
sfrrgiserugiciunile, Thrsd i-a zis: ,,Si nu mergi
la Liturghie mAine in satul vecin, cici pirintele

{:erg
rl-**{.j
, fl* unilil
nimi*,
rfl,nr
t*mtu*
fi*x{mpmn,r*:l';"

in cele din urmi, in 1949, intr-o Grecie

cuprinsi" de rizboiul civil dintre armati gi
rizvritigii comunisti, mama lui Thrsd, vi.zind ci, nu afli" nici un folos pentru fiica ei

-s'bt,

;F$rit
i

-.9'

{.r

{
I

,,

t
,i

-'
r
"#'*"4iir. r? "T.-d+Q*-rf{
';,,

L*l

'

l'*

.Chiliulaei eraat6t de mici, inc6tnu inc6pea

acolonicimicar un patobi9nuit..."
de pe urma ajutorului omenesc gi a{lAnd de
renumele Minastirii Maicii Domnului din
Kerat6a (Attika), hotariste si o duci gi acolo,
nidijduind si o ,,timaduiasci'. Mama se va
intoarce acasi dupa vreo trei luni, dar Tarsd
va rimine aici pini la sfirsitul vielii ei.
Paradoxal,in ciuda mediului aparent duhovnicesc,nici aici nu a fost mai bine ingeIeasi. Mulgi ani, Tarsd a fost judecatade maici
drept nebuna 9i n-a fosr primiti in obste. ii
dadeau diferite ascultari ;i timp de doi ani
a locuit in casade oaspeli. Dar pentru ci. in
mod intenlionat vorbea ciudat ;i ii necijea gi

bucurAndu-ne;ca niste siraci, dar pe mulgi imbogagind;ca unii care n-au nimic, dar toate le
(irinreni6rs-10.
stipinesc"I
VieEuiapustniceste,
nevoindu-se aspru, neincetat rugAndu-segi aducAnd
lui Dumnezeu,,cuvAntitoareinchinare". Minca
pugin, doar din ascultare,gi cand o maica a stiruit odata sa mai ia n$te supi, i-a rispuns: ,yA.m
inghigit deja patru linguri!". Cand mai primea
cAteun pegte,il mirungea gi-l didea de mA.ncare
la pisici, iar fhrAmiturileri.masede pAine,goriceilor. Nu s-adepinat niciodatS.de zidurile ministirii - doar in ultimii ani, din pricina bolilor tru-

certa pe oameni, mai alespe vizitatori, a fost

in cele din urma alungati in afarazidurilor.
locuia adeseasub cerul liber sau in colibe
foarte siricicioase, din paie sau carton, ,,prin
slavasi necinste,prin defi.imare;i laudi; ca niste
amigitori, dar iubitori de adevar,ca niste necunosculi, degi bine cunoscuji; ca 6ind pe pra-

pegti,cAnda fost dusi de citeva ori la spital.

Dupi ce, trec6.ndvremea, s-a dus vorba
printre credincio;i ca lingi Manastirea din
Keratda vieguiesteo nebuni pentru Hristos,
Thrsd a fost asaltati de ispita slavei degarte.
Preapu;ini insi ciutau un cuvAnt de folos, gi
cei mai mulgi veneaucerd.ndu-isi le spuni viitorul, si o numea ,,sfAntiin viagi', ,,mai mare

gul morgii, degi iati ci triim; ca nigte pedepsigi,dar nu ucigi; ca niste intristagi,dar pururea

decAt stare1a".Dat nevoitoare incercatS.fiind, nu se li"saamigiti de acestepigubitoare

r1
PRAZNUIRI

I
\

laude si ii repezeade indati pe acesria,cu o

incoerengi verbali voiti.
Iati" cum o descria unul din vizitatori:
,,Purta pe ea o cima;i sfrgiati si murdari", care
fusese cindva albi, ce ii acoperea in parte o
fusti la fel de ponositi si neagri, mai mare decAt mi.sura ei. Iernile, ca si se incilzeasci, se
infh;ura cu trei-patru rAnduri de folii de plastic, legate laolalti cu o sfoari., ca un soi de pelerina'. Chiliula ei era atAt de mici, incAt nu
incipea acolo nici micar un pat obisnuit aproape patruzecide ani nu a dormit intinsi,
ci chirciti. Avea drept ,,fotoliu" un sac de ciment interit, cu doui cilrimizi in loc de brale.

un moment dat. Pentru acei vizitatori care o

iubeau si o cinsteau tainic inlluntrul lor, flri.
si o arate in exterior, Tarsd, in unele clipe,
nu era ceea ce se arita pe dinafari, adici o
cersetoarezdrenguitS.,ci o impiriteasi striIucitoare!Oricit se striduia si ascundi acest
lucru, uneori se flcea v5.zut celor ce aveau
ochiul inimii deschis.
La 7 octombrie 1989, de pri.znuirea icoanei Maicii Domnului ,,Myrtidiotissa", Thrsd
s-a mutat in cele din urmi la iubitul siu mire
Hristos, tri.ind toati viagaca o monahie, degi
n-a imbricat ingeresculchip, ca o nevoiroare

a dragostei, desi s-a fhgirit sub chipul nebuniei, ca o lumini a lumii, deqi si-a dorit si
se ascundi. sub obroc. Dar Domnul, cel ce
I corinteni
4:5si
,,videgtesfaturile inimii"
,,invedeI
corinreni
la'25,
reazd celeascunse"
,,descoperind
2:22,
Toati viaEa,dupi cuvAntul psalmistului:
cele mai adAnci lucruri" Daniil
a ar5.tat-osi
Psalm
-33:13,
Fapte
e'15
pacea
o
urmeazi.
pe ea'
pe fericita Thrsd ,,vas
,,Cauti.
al harului
;i
"1.r"
Tarsb s-a ferit de certuri 9i polemici. in simSdu, cici nu puflni sunt cei ce dau mirturie
plitatea ei, nu ,,cercetala fala omului", ci, ci.acum de sfingeniaviegii ei si de minunile siutind la ,,inima adAnci' a acestuia,incerca
vArgitepentru rugiciunile sale- prin care ni
doar si-l apropiede Hristos.
se facesi nou5.pildi gi indemn de vieguire.
Fiind apreciati de un vizitator pentru fru,,Corabia are trebuingi de gunoaie", spumusefea ochilor ei, Thrsd a purtat tot restul
neaThrsd.Unii nu ingelegeaunimic. Ce coraviegii ochelari de miop, pringi cu sAlmi, stribie? Ce gunoaie?Era vorba de sufletul omucAndu-gicu bunistiingi vederea.Altidati, dupi
lui, care are nevoie de smerenie, mai presus
ce altcineva i-a preguit frumusegeafegei, a inde toate. Cei nebuni pentru Hrisros, in ceata
ceput si poarte peste nas o pinzi neagri, urAcirora se numiri si fericita Thrsb, au rAvnit
de
bunivoie.
Pe
cei
mai
mulli
curiosi
intocmai Ia starea mS.rturisiti de cuvinrele
flndu-se
ii gonea de la ea, vorbind fh.ri noimi, aparent
Domnului in cea de-a noua fericire, cu toate
delirand. Cei care au pAndit-o mi.rturiseau ci.
ale sale:,,Fericigivegifi cAnd vi vor ociri qi vi
noapteaspunearugiciuni, cunoscAndCeasurile
vor prigoni si vor zice tot cuvAntul riu impo5:r1.
pe de rost. Pitrundea inimile oamenilor, descotriva voastri, mingind pentru Mine" Matci
perinduJe in chip minunat ri.nile sufleresti,cu
Stiind ci,,in lume necazurivom aved',nidijcAte o scurtl" povagi. De citeva ori a fost vizuti.
duim ca mi.nuria viegii fericitei Tarso si ni sefaci.
la rugiciune inalgati in vizduh - dar cind biga
tuturor insuflarein,,lupta ceabund', sprea birui
de seami ci. eravazuti, dispirea.
si noi in Numele lui Hristos, Cel ne-aindemnat:
16:33.
in ciuda smereniei sale pini la pimAnt,
;
,,indriznif, Eu am biruit lumeal" loan
imaginea ascetici.a lui Tarsd, chipul ei duhovnicesc,aveadeseorio strivezime fbri nici
RaduHagiu
o legituri cu ceeace vedeau ochii trupesti la

aretrebuinti
.,{*trnfuia
dwgnlnonie"

oConvertirea"ortodocgilor din
Transilvania
la greco-cbtolicism
It
I
{

il

Nu gtimc6t de multeinformafiidefincititoriinogtridespresitua[ia
gifelulincarelmperiulHabsburgic
de la sf6rgitul
secolului
al XVll-lea
a,,convertit"
romdnii ortodocgid in Transilvania la greco-catol
icism.
Situafiaromi nilor transilvdneni
erafoartegrea,potrivit,,diplomei"
emiselaVienade Leopoldl,in anul1691,carestipulaci doar
maghiarii,
sagiigisecuiireprezentau
privilegiate,
celetrei,,nafiuni"
iar romano-catolicism
ul, lutheranismu
l, calvinismu
I giunitarianismu
I
celepatrureligiiacceptate.
Romdniiortodocgieraudoartolerali.
,,Se gintea atragereaonodoqilor romAni
intr-o Biserici noui, ftLrI nici o aqiune de
convertire,ci lisandu-i in convingereaci nu li
se cere nici o schimbare.Uniatismul se dovedqte 9i prin aceastaa fi fost o creagiepolitici.
Catolicismul nu seangajaintr-o operi de convenire pentru ci n-aveaincrederein succesulei.
S-aalescaleamai comodi: a ingelirii onodocgilorromAnigi a presiunilorde statasupralot''r.
Presiunileau fostmulte asupmromAnilorortodoqi, iar numirul celorcarenu au fost inplagi
eraunul mare.,,,4rtrebuivolumepentrudescriereapersecugiilor
neintreruptesuportated. pop*
romin
ml
din Tiansilvaniapentruvoinp lui de a
rimane in BisericaOnodoxi, mai alesde la anul
1701pdni la and.176I, cind o panea lui a reugit si obgini un episcoponodot''2.

Suferintele
indurate
deromini
pentrucredinta
strimogeasci
Cruzimea noii stipAniri e grcu de descris.
,,Ortodoqii romAni muft:ru in toate p54ile ca
martiri pennucredinplor,fie impuqca.gi
sauspanzuragi,6e in bidi gi ln temnige,insigiimpiriteasa
MariaGrezauebuisi recunoasciin racripnrl din
1760d,<mullimeaa fost traati in acelprincipat
d nostructrmoaneagicu altemijloac decnrzime
pentrureligianeunitide rit ge1"3.
Documentelevremiisuntpline derelatiri referitoarela situagiaonodogilor din TiansilvaniaAcqtia au a&esatnumeroasememorii stipanirii de la Viena memorii ce cuprind descrierea
persecugiilorla care erau supu;i. Soldagi inrau noapteain sate,legaustrijile, jefuiau casele

Sfin!iiM6rturisitori
Ardeleni.
(Frescide loanPopa,MdnistireaAfteia).
preolilor si ii arestau, nu inainte de a-i bate.
Preogii erau eliberagi doar daci promiteau ci
nu vor mai sivA.rsisfintele slujbe pini nu vor

o acgiunede represiunemult mai grea decAt

cele anterioare. Una dintre masurile pe care
le-a luat a fost de-a declansao ancheti pentru

recunoasteunirea cu Roma. in acestecondigii,

mii de persoaneau murit nebotezate,nemirturisite si neimpirta;ite. Au fost ;i preoli care au

a afla careau fost romAnii ce s-au declaratim-

continuat si slujeasci ftri a trece la greco-catolicism, dar care nu au ramas nepedepsigi.Una

dintre misurile luate de autoritigile austriece
impotriva lor a fost confiscarea
bunurilor lor. in
anul 1755, romdnii scriau Mitropolitului din
Karlovitz plingindu-se de situagialor, mengionAnd ci temnigeleerau pline de preogigi mireni.
in luna mai a anului 1760, in cadrulAdunirii
dregatorilor de la Deva a fost prezentatun memoriu, de rominii trecugiprin greleincercari.in
aceastideclaragie,ei mengionauci sunt de acord
si pliteasc.iorice taxa,insi nu eraude acordsi-gi
pariseascacredingastrimoseasci.

GeneralulAdolf
vonBuccow
adeviratuI intemeietor
algreco-catolicismului
dinTransilvania
Un an mai tirziu, Generalul Adolf
von Buccow, insogit de trupe, era trimis in
tansilvania cu un scop precis: acela de-a
face ordine. La inceput, generalul promite
rominilor implinirea doringelor lor. La scurt
timp dupi acestepromisiuni, Buccow incepe

potriva unirii cu Roma. Cu toate ci se formaseri comisii impa4iale, rezultatele au aritat

ci aproape pretutindeni romAnii s-au declarat ortodocgi. Paradoxul acestei situagii este
ci, la incheiereaanchetei, generalul a refuzat
si acordebisericilesi bunurile bisericestiortodocgilor, asacum ar fi fost normal.
Situagiadeveneadin ce in ce mai dificila
pentru ortodocsi. Comisia de dezmembrare,
ce activa la Sibiu sub pregedingialui Buccow
a inscris o parte dintre romAnii ortodocsi ca
unigi. inscrierile s-au ftcut dupi bunul plac gi
nu s-a ginut cont de doringelerominilor. La 6
mai 1761, GeneralulBuccow inainta un raport
catre impariteasa:,,Vh rog sa-mi permiteii si
introduc pe episcopul Dionisie lNovacovici,
anterior episcoportodox al Budei, n.n.] peste
tot in principat... ;i anume cAt mai repede,ca
si pun capit dezordinilor viitoare ale valahilor
prin stabilizareaunei cipetenii spirituale, care
apoi s5.ginain ordine pe supugii sii, in special
sa se opuna autoritigii mereu crescAndea lui
Sofronie [Sllntul Sofronie de la Cioara, n.n.]
in acestpopor; este cu adevirat timpul ca si
se procedezeasa,cici altfel nu se mai salveazi
nimic din unire, cu toate mijloacele intrebuingate,pe careeu desigurnu le crug,si de care
poate si trebuie si dea mi.rturie intreagagara,

12

PRAZNUIRI

cd.ciEa dt tare {i geu n-am mai lucrat niciodatd, acrasta trebuie si. o recunosc".
Una dintre miiloacele de care vorbea
Generalul Buccow a fost dirimarea mi.nistirilor si schiturilor ortodoxe. Asa credea generalul ci. se face o conaertire. Episcopul catolic Bajtay se ingrozise de misurile generalului
atunci c6.nd acesta afirmase ci va masacra pe
toEi rominii din ginutul Bistrigei, deoarecenu
voiau s5.treaci la greco-catolicism. ,,Pe drept
cuvAnt s-a putut spune ci" adeviratul intemeietor d Bisericii Unite din fudeal a fost acesrgeneral austriac, cu tunurile gi cu dragonii sii"a.

mimrrisit acestoraci mai bineuamuri anb dtcit sd-;i lae credinyaceaprauoslnunicd.Cel{Ialt

cleric - Preonrl mirturisitor Moise - a ajuns
impreuni cu credinciosulOprea Micliq din
Siligte in audiengila impiriteasa Maria Tereza
gi la CancelamlKauniz. Ca rispuns la memoriul pe carecei doi l-au prezentat,stipAnireai-a
trimis in temnigade la Ku6tein. Alituri de acegtia au fost numero;i preof ;i credinciogi- birbagi,femeisi chiar copii - ce si-audat sufetul
pentru legeasuimogeasci.Unii dintre ei au fost
ucigi sauau murit in urma suferingelor,bitugi,
intemnigaEisaualungaEidin satelelor.
Pe2l octombrie- ziuapriznuirii Sfingilor
Preof Mirturisitori MoiseMicinic din Sibiel
gi Ioan din Gales,dar gi a Sfingilor Cuviogi
Mirturisitori Visarion, Sofronie si Sfrntului
Mucenic Oprea - s5.ne gAndim la credinga
lor, la lupta pe careau dus-o pentru pS.strarea
Ortodoxiei ;i mai apoi la pozigiain care ne
situS.mnoi astizi in mirturisirea lui Hristos.
Dar toate rimAn psihologiesau chiar ideologie daci nu lui.m in seami.fapnrl ci puterea
lor atuncinu a fostala decAtputerealui Hristos,
intiriti de bucuriamimuisirii Lui. Iar slibiciuneanoastri astizi nu poateaveaalti cauzi decAt
depirarea la carene situim de Dumnezeulpiringilor no9ui, de ,,Izvonrlnestriciciunii,Care a
izvoritdin mormdnnrllui Hristos,intru Carene
intirim". Micar congtientiz6ndneputinganoastri, si suigim ciue mucenicii gi mimrisitorii
din TiansilvaniaPentrurugiciunile SfingilorTli,
DoamneIisuseHristoase,miluieste-nepe noi! I

Sfinfii MirturisitoriArdeleni
opildipentru
rominiide
astizi
Nu pugini au fost preolii si mirenii ortodoqi din Tlansilvania care au apS"ratlegea stri.mogeasci in faja stipinirii austriece,
care incerca si.-i treaci la greco-catolicism cu
forga. intre acegtia se numirau gi Cuviosul
Visarion (Sarai), care a inceput o migcare de
propovi.duire a credingei ortodoxe (1744).
Miscarea declangatl de acestaa crescut ingrijorarea Curpii de la Viena, care a frcut tor ce
i-a stat in putere penrru a-l opri pe acestasi
mirturiseasci Ortodoxia. Cuviosul gi-a dat
sufletul in miinile lui Hristos in inchisoarea
de la Kufstein. Sfrntul Sofronie de la Cioara
este un alt mirturisiror care a ingrijorat autoritigile. Memoriul din anul 1760, inaintat
Adunirii de la Dej, este rezultatul acaiunii
Ieromonahului Sofronie, in urma ciruia s-a
obginut venirea episcopului Dionisie, primul
ierarh ortodox al ardelenilor dupl mai bine
de iumS.tatede secol.
Preogii Moise Micinic din Sibiel gi Ioan
din Galq sunt algi doi mirnrrisitori ce au luptat
pentru apirarea dreptei credinge. Pesteani, cronicarul bragovean Radu Duma igi amintea c5.,
in 1776, Preonrl Ioan a fost vizitat in temnigi de
cAgivacomerciangi bra;oveni. Pirintele Ioan le-a

TudoraNiculae

I Pr Prct D. Sthilce, Unhdsmul din Tmsilvuia inarre

de dabinare a poporului mman,

EdirumInsds$lui Biblic$id Misiuncal BOR,BuoEfri, 1973,p. 19.

2 lbidcm,p. 37.
3 lbidcm,p. 42.
4 lbidcm,p.46.

PRAZNUIRI

13

SfintiiMerturisitori
Ardelenl
indeimn
sprco congtiinfa
dogmatici
t 21octombrie
giopt de aniin urm5,in plini prigoanicomunisti,
Cucincizeci
SinodulBisericii
Ortodoxe
Romdne,
laimboldulvrednicului
Patriarh
lustinian,
izbuteasi prosl5veasci
in 16ndulsfinlilorun
soborde mirturisitori
ai dreptei-slSviriin
Ardealul
secolului
al
(Sarai)
giSofronie
18-lea:
leromonahiiVisarion
de la Cioara,
5i
prima
Nicolae
Oprea.
Aceastd
canonizare,
din
istoria
ldranul
Bisericii
romSne,
a avutgiun intelessimbolicin acelevremuri
pulinilorce
cAndmirturisirea
credinlei
eraun,,privilegiu"al
gi-auasumat-o,
pildaSfintilorArdeleni,
de a ne pistracredinla
purureavie.Lorli s-auadiugattot atunci
ar f i rdmdndnd
,,orice
gi
Sfinliilerarhillie Sava(t 24 aprilie),
in 1992Sfdntullerarhlosif
gi
Mirturisitorul Preotiiloandin Gale5
iar
5iMoisedin Sibiel,
in 2007,la rdvnapururea-pomenitului
MitropolitBartolomeu,
(t 12noiembrie).
SfinliiMucenici
Ndsiudeni
,,Ei nu reprezinti. numai cAtevavrednicii personale,crescutecine
gtiecum, ca din intAmplarein sAnulBisericiinoastre,ei nu sunt m5.rturisitori izolagiai unei credingepur penonale, ci ei sunr piscuri de
sfingeniesprijiniti pe umerii uria;i ai credingeiBisericiiintregi, sunt
valuri de lumini din marea tilizuire a valurilor de credinli. ce au
umplut veacurile zbuciumate ale istoriei credinciogilor romAni din
Ardeal", rostearuniror la Alba-Iulia in 1955, cu prilejul canonizi.rii, Mitropolinrl Nicolae (Mladin) al Ardealului.
Megile acestormucenici si mi.mrrisitori au in comun un singur lucru, dar esengial statomicia lor in credingadrept-slivitoare,
cu congtiingaci ,daci pierdem Onodoxia pierdem totul". Am
fnut in mod anume si facem pomenire de acestpraznic, pe
care-l socotim de mare insemni.ate pentru toati Biserica,nu
doar cea din fudeal, nici cea a intregii RomAnii, ci cea soborniceasci, in aceastiweme in care ne aflim - o vreme a
Mitropolitul Andrei:,,Nidijduim ca, prin rug6ciunile
Sfinlilor Mirturisitori, sd ne intireasci gi pe noi in
<redint5, si ne ajute 9i pe noi si parcurgem caleavietii
noastre Gusfintenie, gi s6 ajungem acolo unde sunt gi ei".

14

PRAZNUIRI

cernerii, cind vedem tot mai multe izbAnzi din

paneawljma;ilor Bisericii, cdnd suntem frcugi de
ru;ine gi batjocor(i din afari, cand rab&m smintiri ;i poticniri din liuntru... in vremeanoastri.,
de conftzii axiologice 9i teologice, cdnd ,,New
Age' (,,Noul Veac") ne lovqte cu minciunile acestui veac trecitot cAnd insa;i credinganoasrri rrebuie si se li.mureasci, intirindu-se intr-o conqtiin1l dogmatici - in aceastivreme, a;adar, Sfingii

Domnului: ,,Slavape care Tir mi-ai dat-o, le-am

dat-o lor rontT:22,pentru ci au ascultat poruncile Mele si s-auficut prietenii Mei ro*15'14.
Bine,
slugi buni si credincioasi, intri intru bucuria
25:21".
Domnului tiul Marei

Mirnrisitori Ardeleni ne rimA.n ocrotitori ceresti,

pizind neclintit pe cale piciorul iubitorilor de
Hristos ce le cer ajutoml, gi pildi vie ca ,,oricine
va mimrrisi pentru Mine inaintea oamenilor, si
Fiul Omului va mimrrisi pentru el inaintea ingerilor lui Dumnezeu', fiLri si uitim ci ,,celce seva
lepida de Mine inaintea oamenilor, lepidat va fi
inainteaingerilor lui Dumnezerrl'l'o r2:{t'e.
$i astizi, cind se qruti tot mai mult de citre
cei ce nu iubesc Bisericalui Hristos si sebati pastorul pentru a se risipi rurma, ne simEimdatori si
vi punem inainte cuvintele arhieresti,,,cu putere
multi', a doi Mitropoligi (unul fost, dnrl acnral
al Clujului), rostite cu prilejul priznuirii sfinEilor
acestora.Fie ca Sfingii Mucenici gi Mimrrisitori
fudeleni, care ,,au lepidat frica impiragilor si a
tiranilor gi cu buni-indrdzneaJd birbitqte L-au
mimuisit pe Hristos Dumnezeu gi impirat al
nostru", si ni se faci tuturor luminare gi ajutor in
acestevfemufl, pentru
a ne invrednici pi
noi, cAnd ne
vom siv\i
cilitoria
pe
lumea aceasta
trecitoare, sa
auzim glasul

Mitropolitul
Bartolomeu:
virtute:
,,5iaiosinguri
atibdagiamirturisiin
mijlocul
celor
ceurisc0rtodoxia"
,,Istoriafudealului a fost nipiditi de vinejuri
gi de fumrni - 9i din punct de vedere nagional,
dar mai alesdin pund de vederereligios. Cei care
stipAneau aveaualte credingedecAt cea onodoxi
- romano-catolici, calvini 9i au ciuat ca, prin
fo4i, si-gi impuni credinEalor si s-o nimiceasci
pe a noasUi. Penru aceastas-a niscut un proces
de rezistenga- trebuia si ai o singuri vim-rte: de
a ribda gi de a mimrisi in mijlocul celor ce urau
Onodoxia. Sfingii Visarion gi Sofronie au mimrrisit Onodoxia in Tiansilvania cu pregul libenigii
lor, cu pregulpicii lor, cu pregulsinitigii lor. Avem
gi mucenici, ca Oprea, garande la Sa\tea Sibiului,
saucaAtanasieTodoran din Bichigiu. . .
Acegtia sunt sfingii nostri, care au devenit
mirturisitori, dar gi apiritori ai credingei. Care
estemogtenireape ciue ne-o lasi ei noui? Si ne
pistrim credinga pirinlilor si stri.mosilor nostri,
fiLri si dispreguim celelaltecredinge.Noi, ierarhii
din Sinodul Mitropolitan al Tiansilvaniei, ne-am
adunat de curi.nd gi am dezbitut 9i aceasti problemi: ce seintAmpli cu ecu?nenismul?
Mulgi zic
ci ecumenismul nu inseamni decit si ridici miinile gi si te predai:ci estetot un Dumnezeu pentru to!i, ci adevirul estepa4id, ci fiecare biserici
a-reo parte din adwir, dar nici una nu are adevirul intreg... Nu, dragii meil Noi ortodoqii,

MitropolitulBartolomeu:,,Noi
ortodoclii,firi
si-i dispretuimsaus6-ipersecutimpe ceilalli,
posedimadevirulintreg".

PRAZNUIRI
frri si-i dispreEuim sau si-i persecuti.m pe ceilalgi, posedim adeviml intreg. Ne mdntuim in
Adevirul Iisus Hristos. Agi rostit Ei astizi Crezul
in Biserici. Reginegi,vi rog: Crezul pe care l-a1i
rostit impreuni cu noi este cel pe care Sfingii
Piringi al Bisericii l-au formulat in primele doui
Sinoade Ecumenice - fiLri nici un adaos qi ft,ri
nici o gtirbire. Toate celelalte biserici au adiugat
cevasau au gdrbit cwa. Noi l-am pistrat intreg!
Conservatori? Bun, daci weEi, conservatoril
Fundamentaligti? Bine, daci we1i, fundamenuligti! Pii Iisus Hristos a fost primul fundamenalist uCel ce va crede gi se va 6oteza, acelase va
mAntui, iar cel ce nu va credeseva osdndil, - scun
pe doil Nu incape discugie!Si noi, la fel: nu avem
cenitudinea daci cei de alte confesiuni se mintuiesc, dar o avem pe a noastri., 9i ne estede ajuns
- ci suntem in BisericaceaAdevirati, ci. suntem
in interiorul adevirului lui Hristos, ci dragostea
dintre fragi nu estecompleti gi adwirati declt in
interioml adwin-rlui! Iar Adwirul cine este?uEu
sunt Calea, Adwin:l gi Viaga,,!Mergem pe calea
Adevirului, triim intru Adevir, gi a;teptim viaga
vesnici tot in interioml acestuiAdwir.
indemnul martirilor pe carc ii sirbitorim
astizi este acela de a ne pistra credinla noastr5..
Noi, in Tiansilvania, avem modele de urmat in
cei care au fost gata si moari pentru credingaortodoxi si intru credingaortodoxi. S-au mAntuit,
se roagi acolo pentru noi, gi ne rugim gi noi ca
ei si mijloceasci pentru noi - gi aceastane di garangiaci qi noi ne vom mAntui daci vom rimine
pini la sfr4it gi frri de clintire in adevirul lui
Hristos c:uese nuneste Onodoxia. Amin!".

Mitropolitul
Andrei:
,,FiriHristos,
totulesteegalcuzero"
,,Sirbitorim peluptitorii pentruOnodoxie,
pe sfingii nostri ardeleni,gi ii mulgumim lui
Dumnezeupentruacestdar!

l5

$i anii trecuEi,si poate gi acum, sunt unii

care, poticnindu-se in credingi, ar spune ci
sunrem anacronici, fiindci ii sirbltorim pe
nigte sfingi care, la un moment dat, cind toati.
Tiansilvania era in iurq, s-au impotrivit trecerii
forgate la greco-catolicisma romAnilor. $i cine
n-are legituri sufeteasci cu Dumnezeu gi cu
credinla, vede in religie doar o ideologie, buni
doar pentru viagaaceasta- gi atunci, poate, gAndescei unele ca acestea:nDe ce s-auopus acegtia
unor legituri mai puternice cu Apusul?u...
Eu vreau si vi aduc aminte un lucru: valoareasufetului nu secompari cu nimic. Sigur,
dorim din toati inima si le fie mai ugor cregtinilor nogtri, pentru ci sunt atitea greutigi materiale, dar in acela;i timp nu putem uita cuvintul Domnului: uCe-ar ia;tiga omul daci
toati lumea ar fi a lui, si si-ar pierde sufletul?u.
Or, unul din marii piringi duhovnicegti contemporani noui, e vorba de Pirintele Rafail
Noica, zice a;a: Ortodnxia esteinsEi frea omului. Luptdtorii pentru Ortodoxie n-aveau ranchiuni impotriva niminui, dar ii durea sufetul
si si-au pus viagaca oamenii si nu se depirteze
de Adevir. A fost buni $coalafudeleani, a fost
buni 9i $coalade la Blaj [ale uniagilor]... doar
cd toate acesteanu ne duc in rai! in rai ne duce
doar Domnul Hristos gi credinla dreapti 9i adeviratS.:Ortodoxia, careestefirea omului.
Iati de ce n-ar trebui si se poticneasci
nimeni de aceaste sfAntl sirbitoare a
Mirturisitorilor nostri pentru Ortodoxie,
care o serbim in fiecarean. $i nidijduim ca,
prin rugiciunile lor, si ne intireasci gi pe noi
in credinEi, si. ne ajute si pe noi si parcurgem
caleaviegii noastrecu sfingenie,;i si ajungem
acolo unde sunt gi ei. Cici flri Hristos, totul este egal cu zero. Hristos este totul; flri
Hristos nu se poate face nimic". I

Grupajrealizatde
RaduHagiu

16

SCOALAPARINTILOR

Prof.Psiholog
NinaKrfghina
MonahielaMinastirea
NSscdtoa
rei-de-Du
mnezeu
grdnelor"
din Ekaterin
burg
,,Sporul

Rela[iile
dintresoti
pentruo cisnicie
in armonie(ll)

,,Nucergidragostea dEruiegte-o!"(Maica Nina)

O noui radiografie
aminuntitS,plini de umor,a dragiinoastreMaici
Nina,in caresuntempugifati in fa!5cu diagnosticul
bolilorce ne macind.
profundia omului5ia
Nudoarpsihologie,
ci giduhovnicie,
cunoagtere
gre5it5,
resorturilor
cesepunin migcare
atuncicAnd,la o mi5care
riscim
- nu
ndruim
sd
tot cear trebui,in fapt,si construim:
o impreunS-vietuire
(A.S.)
doarpentrulumeaaceasta.
- Credepicd.existd anumite reguli pe cAres01ii, urmhndu-le, ar putea sd.euitesituapiile conflictuale infamilie?
- Da, cu siguranli. Iar daci am face o listi,
prima dintre acestereguli ar fi: nu cergi dragostea de la celilalt! Este cazul in care unul il
intreabi obsesivpe celilalt: ,,Mi mai iubegti?...
Da?... Mai spune-mi!". Mai ingelepte si oferi
dragostea,gi atunci o vei primi inmulgiti.
Spreexemplu, drci pani Ia cisitorie dragostea
celor doi poani un qracter efervescent,cu repetate
declaralii de dragoste,mai tirziu, cum e si fuesc,
aceasta
staresediminueaza"focul trece. Iar daci unul
din *tt are un ideal de iubire romantici atunci va
suferi,considerAndci celilalt nu-l mai iubqte. Va fi
dezamilgt, nemulgumit, gi asGl seajungela o sare
conficnuli- Acela consideri ci daci dragosteanu e
,,lnflAiar:rtf', nu mai estedragoste,,adwiratd', de
aceeaajr.rnges-o ceryeasciobsesiv.
Cergitul dragostei ajunge si. fie un chin, pentru ci se va natte multi suspiciune, nervozitate,
iar situalia seamini cu o musci ce b6zdie intruna la ureche;i de carenu mai pogi scipa. Din

picate, o asGl de atitudine de,,cersetor"submineazi cisnicia, o dezbini. Aici intervine picanrl

suspiciunii, al imaginagieibolnlvicioase, avAnd
drept consecinli lipsirea de harul dumnezeiesc.
in concluzie, nu cersi dragostea - diruiegte-ol incepe cu tine, oferi dragoste, ingelegere,bunivoingi, iar rispunsul va fi pe misuri.

inseamni
,,Dragostea
respect
reciproc"
A daua regulaeste:nu-l nitica pe celrd/alt,mai
abs in prezen(aabor pmoane, in Eeranpacd astfel
ilpopi lndrepta!Acestlumt are efectedzmsmrone.
Adesea,tinerele sogiiii laudi pe algi birbagi in
prezrnta sogilor lo6 comparAndu-i cu aceiagi cerdndu-le si fie ca ei. Dar nici birbalii nu sunt mai
prejos:,y{i vlzut-o cum aratff Ai vizut cite face?Iar
tu...". la carerispunsul ei nu selasda;teptat ,,lr4ai
bine te-ai uita la tine!". A-i facepartenemlui observagiide fap cu alte persoaneesteo pozigienesinitoasi gi imaturi- Esteun amestecde min&ie 9i pirerede sine.Bte un picat, pentru ci cel ce acuzi se

PARTNTTLOR
SCOALA

17

crede indreptigit siJ puni pe celilalt pe ,,caleacea

buni' firri a sevedeape sine insu;i. A..h$i lucru se

in primul rAnd, pogi face o evaluarea evolugiei partenemlui de viaga- insi" nu o comparagie

poate faceintr-un mod civilizat, firi o injosire publici a persoaneiiubite. Cri prezeryila o asemenea
discugiesunt pusi lntr-o situagiejenanti Estemult

cu o alti persoani. Ap pogi wita picanrl invidiei,

gi aceasaeste9i caleade ie;ire din situafe.
Apoi, nuJ lua pestepicior pe celilalt. Sunt situagii cind, dupi ce l-ai ironizatin public, ii spui:
,,De ce te-ai supirat? A fost doar o glumi!". O astfel de glumi esteriuticioasa, o lovituri murdariIar c.6ndcel lovit ajunge la lacrimi, i sereproseazi:
,,Nu ai nici micar simEul umonrlui! Nu gii la o

mai ingeleptcaceidoi sidiscute oriceproblemisinguri, Fagicitre fa$, gi si o rezolvein mod delicat.

in concluzie, dragwtea irueamnd respec-t
reciproc. injosirea celuildt nu are niciodati un rezultat pozitiv, ci poate duce doar la o agravarea
situagiei. Este o vorbi c.ue spune ci, daci ii tot
repegicuiva ci e porc, la un moment dat acelava
incepe si grohiie. Tot a;a seintAmpli si cu un copil ciruia i se repeti neincetat ci nu-i ascultitot
ci-i riu.t . ittt -o zi, va ajunge si-gi spuni ceea
ce l-ai convins: chiar este riu si neascultitor! Iar
daci continui siJ pisezi, va ajunge sl zici: ,,Nu
sunt asacum zici... ci mult mai riu!".
Abordarea sini.toasi ar fi cea contrari:
,",{m mare incredere in tine qi gtiu ci te vei
stridui si faci totul bine. Te iubesc...Daci vei
gregi, voi suferi. Dar sunt convinsi ci te vei
stridui si faci totul asacum te-am rugat". Iar
cAnd face totul bine, e important si intirim:
,,Yezi c5.ai reusit?$i totul gineade tine!".
Credegi,oare,ci injosind pe cinwa vegiajunge
siJ indrepagi? Nu pogi indrepta riulcu riu.

pleacipacea
dinfamilie,
,,Cdnd
pleacigiDumnezeu"
A treia reguli penmr evitareasituadilor conficnrale din familie er;te;nu-l da de uemplu mai
bun pe alnl |sfel, trebuie witate situagiilede genul ,,Uite ce bine o duce X Uite ce face Y Cr
bine-i merge!Doar eu am nimerit prost..."- in
czre esteviditi o manifestarea picanrlui invidiei.
Ca persoani matui., ai alesin mod responsabilsi
te cisi.tores,ticu alesultiu pe careil gtiai cu bune gi
cu rele.Aceleaau fost lucruri pe carep le-ai asunurr
atunci cind te-ai cisitorit. Poate ci sogrl tiu are
intr-adwir neajursul cutare, insi nici cel pe careJ
dai tu ca exemplu nu are calit{ile lui.

simpli glumi!". AsGl de ingepituri nu sunt deloc nevinovate. Celilalt poate ribda pani la un
moment dat, dar apoi va ajunge si riposteze. $i
atunci cu sigurangi pleaci gi paceadin familie iar daci pleaci pacea,pleaci;i Dumnezeu. Daci
tonrti nu vi putef abginesi gl*iF, micar facegi
glume constructive, nu riuticioase.
A patra reguli este: nu r,iscoli uechib gre;eli!
Adesea,intr-o situagieconflicn-rali, unul din parteneri ii reprogeazi celuilalt lucruri pe care acela
i le mimrisise in mod sincer. Mare picat estesi
ajungi siJ rinqti a;a... Mai bine ar fi si-ji vezi
bima din ochiul tiu. Oare tu qti atit de curat
;i frri de greseali, incnt si-gi permigi siJ lovqti?
Iar ultima reguli ar fi: nu-i scoateochii din
cauza rudtbrlEste un lucru fresvent in familiile tinere. in cazul unui confict, se reproseazi:
,,Faciexact ca maici-ta!". Iar celilalt rispunde:
,,Da' mai bine uiti-te la taici-tiu!". Situagia
aceastaestefoarte duri;i periculoasi, intrucit
partenerul nu primegte lovituri doar pentru
propriile neajunsuri, ci estelovit,,la ridicini':
tot neamul siu estejignit. Din punct de vedere
duhovnicesc, aceastaatitudine are consecinge
adanci asupra legiturii cu rudele. Tiebuie si
fim congtiengi ci la cisitorie se unesc nu numai cei doi tineri, ci gi familiile lor, si atunci
grija noastri trebuie si fie mult mai mare. I

Din seriade emisiuni radio

,,Psi hologia relapiilor conjugale"
Traducere de Lucia Popa

r8

SCOALAPARTNTTLOR

lnternetul
si relativtzarea
idevirului (l)
Unadin trisdturiledefinitoriiale
epociipost-moderne,
despre
caream maipomenitin paginilerevistei,
esterelativizarea
tuturor insd,maipresusde orice,a adevdrului,
ca reper
persoanei,
esenfialindefinirea
devenindunuldin factorii
de disolutieai acesteia
in individ.larInternetul,
o adevdratd
veacului'l
a
a
v6rful
devenit
de
lance
al relativizirii,
,,oglindd
(R.H.)
dupdcum ne dovedegte
analizace urmeaze.
Analistul media Andnew Keen observa
cu multi pitrundere c , prin intermediul
lntemenrlui, adwinrl estefluidizat pAni la crearea unei ,,versiunipenonalizate a adevirului ce refecti propria miopie. Adwirul unuia devine la fel
de nadevi.rao,casi al oricirui altcuiva. Mass-media
din ziua de azi ftrimigeazi lumea in miliarde de
adwiruri penonalizate,fiecareaparentla fel de valabil gi de wednic de luat in seami".t
Richard Edelman, fondatorul 9i pregedintele Edelman PR, ceamai mare companie privati de relagii publice din lume, constata de
asemenea: ,,in aceasti eri de explozie a tehnologiilor media, nu existi alt adevir in afara
adevirului pe care fl-l creezi tu insugi".2
Aceasti relativizare a adevirului - comenta Andrew Keen - ,,constituie o ameninlare pentru calitatea discursului civil public,
incurajAnd plagiatul gi furtul proprietigii intelectuale si inibugind creativitatea".3
Si luim de pildi Wihipedia, cea mai mare
,,citadeli. a cunoasterii" d. p. Intemet. Spre deosebire de editorii de la enciclopediile profesioniste, precum Encicbpedia Brianiti, identitatea
editorilor voluntari i \Vihipedia nu esrecunoscuti. Aceqti oameni ii reediteazi pe algii c:re au

scrisanterior, definind gi redefinind iaraqigi iarqi

adwiml, citeodati 9i de citeva sute de ori pe zi.
Spreexemplu, in 5 iulie 2006, la moartealui
Ken lay (cel care a delapidat corporaEia americani, Enron), la ora 10:06 AM pe Vfihipedia
scria ci ,,se pare ci s-a sinucis". Doui minute
mai t6rziu, lVikipediainforma ci moartea a fost
canuat5,,,,se
pare, de un atac de cord". Apoi, la
ora 10:11 AM,IVihipedia afirma ci,,vinovilia
resimgiti in urma ruinirii atitor oameni l-a dus
in cele din urmi la sinuciderd', pentru ca doar
un minut mai tirziu si se revini la atacul de
cord drept czwA.amo4ii salela

decide
,,Comunitatea

dacidoigicudoifacpatru"
Dupi cum observa Marshall Poe intr-un
articol, ,,Vfihipedia sugereazi o teorie diferitd
cu priaire Iz adeudr. (...) Comunitatea decide
daci doi si cu doi fac patru in aceeagimanieri in care decide gi ce este un mir: prin
consens. Aceasta inseamnl ci, daci comunitatea se rizgindegte 9i decide ci doi cu doi
fac cinci, atunci doi cu doi uorface cinci" .5 in
romanul lui Orwell ,,1984", Fratele cel Mare

,,PeInternet nu existd nimeni care se filtreze adevirul de neadevir, continutul autentic

de publicitate, informatia legitimi de eroare 9i de dezinformareavoiti" (Andrew Keen) .

(Big Brother) insista ci doi cu doi fac cinci,

transformi.nd o afirmagie incorecti intr-un
adevir oficial emis prin legile statului.
Andrew Keen scria:,,Prin subminareaprofesionalismului, conginunrl generatde utilizatorii amatori, grauit 9i raspandit pretutindeni pe Internet,
ameningaesenga
insa;i a institugiilor profesioniste".
De pildi, Wkrpdia luiJimmyWales, cu milioanele salede editori amatori si cu informagiile prea
pqin de incredere,esrepe locul 17 inue rlrr-urile
cele mai vizitate de pe Interneq in schimb, .rlrr-ul
EncicbpedieiBrianice, Britannica.com, cu cei I 00
de laureagiai premiului Nobel gi 4.000 de conrribuitori elpery, ocupi abialocul 5.128!
,,Si lupgi impotriva a ceeace-i granrit e dificil,
daci nu chiar imposibil" - opinaAndrew Keen in

conginutului generat de utilizator in lumea digitali, lucrurile de cele mai multe ori nu sunt
ceeace par. in lipsa unor editori, verificatori,
administratori sau reglementatori care si. monitorizeze ceea ce este postat pe Internet, nu
avem pe nimeni care si certifice credibilitatea
si acurategeainformagiilor pe care le citim sau
le vedem pe Internet. (...) Nu existi. nimeni
care si filtreze adevirul de neadevir, confinutul autentic de publicitate, informagia legitimi
de eroare si de dezinformarea voiti.. Cine si
scoati in evidengi minciunile de pe blogosferi
care incearci si ne rescrie istoria si si rispindeasci zvonul ca fapt real? Cind suntem cu

acestconrexr.Consecinlele?EncicbpediaBrinnicfl
de pilda, avdndvirsta de peste230 de ani, a trebuit
si-gi reduci personalul - filiala din Satele Unite
chiar la jumitate! - in timp ce Wikipedia gi alte
siu-vri grar'ite de acestfel, cu o mAni de anga;afr

togii autori, iar unii dintre noi scriem ficgiune,

in cine si putem aveaincredere?".7
Si mai dim un exemplu. in septembrie
2006, versiunea germani a site-ului YouTube,
in segmentul de clipuri cu noile stiri, arita cit
se poate de autentici. Unul dintre clipuri inft,
gigaun birbat imbricat la costum, asezatla o

plitigi gi cu mult amatorism, prosperi necontenir.6

Acelasi analist media trigea semnalul de alarmi ci ,,in ftxul frri de sfbrEit al

masi din lemn, iar in spatelesiu pe pereteera

o harti a Europei. Pi.reasi. fie un clip realizat
- cea mai de incredere emisiune
de Thgesschau

PARTNTTLOR
SCOALA
de gtiri din Germania. in clip sespuneaci partidul neo-nazist NPD oblinuse rezultate bune
la recentele alegeri: ,,NPD a obEinut 7,3o/o
din voturi in statul german Mecklenburg \Testern Pomerania, mai mult decnt suficient
pentru a intra in parlamentul regional".
Mulgi nemgi au fost alarmagi urmirind
aceasti gtire. Doar cei ce aveau ochii cei mai
buni 9i cel mai bun spirit de observaEieau vizut ce acest clip YouTilbenu era de la adeviranrl
Tagesschau:
in locul siglei studiouli Das Erste,
colp:l din dreapta sus al ecranului infiEiga ca
logo soarele negru cu multe raze ce puteau fi
rearanjate cu tquringi pentru a forma trei wastici - simbolul adoptat de neo-nazigtiigermani.
Prezentarea de gtiri era a;adar o fraudi.
Fi.cut5.si arate ca o emisiune realizati. de studioul Das Erste, adeviratul realizator era partidul
neo-nazist extremist NPD, fiind gAnditi ca o
probi pentru emisiunea siptimanall de ,,gtiri"
pe Internet pe care acqtia plinuiau si o lansezeca vehicul pentru propaganda partidului
9i ca unealti pentru racolareade noi membri.
Comentind aceste fapte, Andrew Keen
conchideascurt: ,,Bine agivenit in lumea adevirului in stilul \7eb 2.0!".
Un alt exemplu oferit de acela;i autor este
luat, de aceasti dati, de pe versiunea americani
a YouTube.in timpul alegerilor pentru Congres,
unul dintre cele mai vizionate clipuri de pe
YouTubea fost reclama campaniei lui Vernon
Robinson, candidatul republican pentru
Carolina de Nord. Acel clip cuprindea un atac
murdar indreptat impouiva lui Brad Miller,
oponentul siu din partea Panidului Democrat.
Criticat pentru ,,arunc:uea cu noroi",
Vernon Robinson a suslinut cI acel clip nu
a fost niciodati aprobat pentru a fi difuzat.
,,Niciodat5. nu arn folosit asta drept reclamd',
a afirmat Sam Hannity de la Fox News.
,,Cineva a pus-o pe YouThbe".
Andrew Keen comenta aceste afirmaEii: ,,Oare este aceastao scuzi. care si. stea in

picioare, pentru tactici deftimitoare in cadrul

campaniei si pentru distorsionarea viditi a adevirului? in era tVeb 2.0. sqva ci ,,Altcineva a
pus-o pe YouTubo,a devenit echivalennrl vechii
scuzenCiinele mi-a mincat tema pentnr acasir,.
(...) Problema este ci natura lipsiti de editori
gi expusi vin-qilor mediatici pe care o prezinti
YouTitbepermite absolut oricui - de la neonaz\ti la propagandigd si la manageri ai campaniilor electorde - si posteze clipuri anonime ce
induc in eroare, picilesc, manipuleazi sau se indepineazi pur si simplu de contexnrl anuntai'.8
Referindu-se la mulgimea de anunpri 9i !nformagii false care circuli pe Internet, mergand
uneori pAni la fraudi gi hofe, And,rew Keen remarqu ,,Cu togii am primit e-mail-wr in genul
celui de la antreprenorul nigerian c:re ne promitea un milion de dolari in schimbul unei omici"
investigii pe care si o facem in compania sa petrolieri, sau al celui de la o adresi necunoscuti
pretinzand ci estede Ia compania care v-a eliberat carteadumneavoasui de credit, gi carevi cere
si vi confirmagi numirul cardului. Mulgi dintre
noi gtim ci acesteasunt 6aude. insi, din nefericire, (...) fraudele digitale devin din ce in ce mai
complexe gi mai greu de reperaC'.e
in numirul urmitor vom continua analiza
noastrl, referindu-ne gi la situagiadin ,,blogosferd' romAneasci, cu precidere la ,,mediile internautice" ce se pretind a fi cregtin oftodoxe,
pline de primejdii ascunsela o primi vedere. I

Lect.univ. dr. Andrei Drigulinescu

I
Andrw Keen,op. cit., p. 17.
2
Ri"h*d Ed"l-*, in Liquid Trurh: Advia &om rhe Spinmeisrem,PR
]i7atch,vol. 7, nr. 4,2OO0.
3 Andrew Keen,op. cit., p. 17.
a

Cf. Ardte* Kee., op. cit., p. 20.

5 MarshallPoe,The Hive, The Atlantic, septembrie2006, apud.Andrew

Keen,op. cit., p.21.

6
Cf. Ardt * K..r, op. cit., pp.44-45.
7 A.d.* K..., op. cit., pp. 64-65.
t- .
,
ffdrN
9

Keen, op. crt., pp. bb-o/.

Andrew Keen, op. cit., p. 70.

21

CAUZELE
BOLILOR

Misteriosul
tirdm
sublire(l)
al intestinului
pe parcursul
Dragicititori,precumatiobservat,
ultimelorluni
a
am cdutatsi vi prezentimcdtevametodede ameliorare
Am vorbitdespre
digestiei5ide curi[area tubuluidigestiv.
stomac,despreficatgivezicabiliari,desprecolon...iar
acuma venitrAndulceluimaimisterios,
maiinaccesibil,
mai
gi maifascinant
controversat
organ,atdtpentrumedicina
conventionalS,
cit gipentruceanaturistd:
intestinul
subtire.
Dintre toate organele digestive, intestinul
subgiree cel mai greu de eriplorat. Daci esofagul
si stomacul, adici po4iunea superioari a tubului digestiv, pot fi u;or vizualizate prin endoscopie, la fel gi colonul, adici ultima poqiune, in intestinul subfre e greu de ajuns. Numai prima sa
pafte, duodenul, poate fi vizuti prin endoscopie.
Nici ecografia abdominali, qre ne arati cu daritate ficatul gi vezica biliari, nu ne poate spune
prea multe desprerestul intestinului subgire.
La nivelul siu se desfl;oari cea mai importanti etapi a procesului digestiv: scindarea finali a particulelor alimentare gi absorbgia substanlelor nutritive in singe. Aceasti
etapi e dependenti de buna funcgionare a celorlalte organe digestive: stomacul, pancreasul, ficatul si vezica biliari, dar gi de integritatea mucoasei intestinale.
Stomacul realizeaziprima etapi a digestiei
proteinelor, pancreasulsecreti enzime care digeri toate tipurile de nutriengi (proteine, glucide, lipide), iar bila secretati de ficat aduce o
contribugiedecisivi la digestiagrisimilor.
Lungimea intestinului subgire este de
6-7 metri, diametrul siu este de 2,5-3 centrimetri, dar suprafaga sa de absorbgie misoari aproximativ 250 metri pitragi, avi.nd
mirimea unui teren de tenis! Aceasta se explici prin existenla numeroaselor pliuri ale

Consumulde cofein6gizahSrreprezintiun factor

favorizantal sindromuluide intestinpermeabil.

mucoasei si a vilozitigilor intestinale acoperite cu microcili, care cresc extrem de mult

suprafagade absorbgie.
Crlulele mucoaseiintestinale,enterocitele,sunt
Iegateintre ele prin intermediul unor ,joncEiuni
strAnsd'carenu lasi si treaci particulemari, precum

CAUZELE
BOLILOR
proteinelenedigerate,toxinele saubaceriile nocive
ce pitrund zilnic in tubul nostru digestiv.
Ce se intimpli insi atunci cAnd mucoasa
intestinali este infamati? Spre exemplu, in
timpul unei enterocolite, al unui tratament
antibiotic, sau al unei infecgii parazitare?
Atunci apareo permeabilitatecrescuri, anormala, a mucoasei intestinale, prin desfacerea
joncgiunilor strAnse dintre celule sau chiar
prin distrucgiarapida a unui numir important
de celuleintestinale.Ceeace ne conduceIa,..

5indromul
intestinului
permeabil
Acest fenomen, aproape neluat in seami de
medicina convengionali, sti la baza unui numir
foane mare de boli, de la alergii,boli autoimune;i
infamatorii, pani la boli psihicesi urele tipuri de
cancer.Concret, el presupuneformareaunor,,giuri" in mucoasaintestinalS.,care las5.si pitrundi
direct in sAngeaproapeorice ajunge in intestin!
intregul proces bulverseazi efectiv sistemul
imun, care incearci si stopezeaceaste,,deversare" toxici in sAngeprintr-o activitate intensi
ce consti in producgia de anticorpi si in antrenarea unor celule imune care si atacebacteriile
si toxinele lor, dar si particulele de hrani nedigerati caresunt absorbite indiscriminarprin gaurile mucoasei.

hilr

in mod normal, din punct de vedereimunologic, ceeace segisqte in tubul digestivestepracdc

,,in exteriorul organismului', pentru ci nu intri in
contactdirect cusdngele;i celulelesistemuluiimun.
Mucoasaintestinali constituie,in inrcriorul nostru,
o barieri rezistenti, comparabili cu pielea c:ue ne
invelqte corpulpe dinafari. Spredeosebireinsi de
piele, care e formati. din multe straturi suprapuse
de celule,mucoasadigestivae formati dintr-un sin$u strat de celule. in afari de joncAiurile strdrue
dintre enterocite,existl gi alte mecanismede protecgiein fagaagresiunii,,invadatorilol': un strat fin
de mucus, secregiade imunoglobuLinede tip IgA,
enzimelesecretatede ,,margineain perie' (microcilii enterocitelor),fora intCItinali normali si, nu
in uldmul rAnd, o buni secregie
de acid clorhidric
in stomac,de suc pancreati. bog"t in erzime proteolitice si de bili, de citre ficat. Daci oricare din
acestemecanismede protecgiee alterat,bacteriilegi
toxinele ataci mucoasagi o inflameazi, apoi prin
giurile formate pitrund in sAngegi declans,eazi
un
cercvicios de activareimuni, disfuncEiehepatici gi
insuficien$ pancreatici, c:re favoru.azi.la rdndul
lor hiper-permeabiliatea.
Care sunt factorii favorizanli
ai sindromului de intestin permeabil?
- fumatul, consumul de alcool, cofeina,
zaharul, aditivii alimentari, glutenul din cereale, alimentele degradate de tip fast-food;

Doui din efectele

distructive
ale alcoolului:
lezareaficatului
ti cre$terea
permeabilititii
intestinale.

- medicamente precum paracetamolul, antiinfamatoarele nesteroidiene (aspirina, indometacin etc.), antibioticele, antiacidele,pilulele
contraceptive, corticosteroizii,citostaticele;
- iradierea accidentali sau terapeutici (folositi in tratamentul cancerului);
- infecgiile par azirare;
- malnutrigia;
- stresul;
- efortul fizic excesiv:
- substangetoxice: mercur, arsenic,pesticide;
- alimente modificate genetic.
Simptome asociate
cu hiper-permeabilitatea intestinali
- oboseali.,staregenerali de riu;
- crampe gi dureri musculare;
- dureri articularer
- febri de origine necunoscuri;
- intolerangealimentare;
- durere abdominali;
- balonare, distensieabdominali;
-

diareesau consripagie;
erupEiipe piele;
deficite cognitive si de memorie;
tolerangi scizuti Ia efort.
Este de reginut faptul ci nu toate persoanele care suferi de acest sindrom au
simptome digestive (durere abdominali,
balonare, diaree, constipa;ie etc.) Uneori,
semnele digestive lipsesc, iar hiper-permeabilitatea intestinali provoaci o serie de
simptome care par si nu aibi nici o legituri cu sistemul digestiv!
O listi,,sumarf'
de boli asociate
cu hiper-permeabilitatea intestinali
- boli infamatorii intestinale(boalaCrohn.
colita ulcerativi.);
- enterocolite infecgioase;
- parazitozeintestinale;
- candidozi digestivi;
- boala celiaci (intolerangala gluten);

ToxinaBTdin alimentele
modificategenetic
incddin anii1920,fermieriiau
folositca insecticido bacteriedin
(BT).Cdnd
sol,Bacillus
thuringiensis
recoltelesuntstropitecu aceaste
bacteriesaucu sporiiei,insecteleo
mdndnciti mordeoarecele putrezesc
efectivintestinele.
Folositd
in felul
acesta,BTrdmdnela suprafata
gipoatefi degradatd
legumelor
de luminasoarelui,
saupoatefi
indepirtatiprinspSlare.
Astizi,in eraorganismelor
modificategenetic,companiaMonsanto
a reutits; introducdgenabacteriand
responsabild
desinteza
toxineiBTin
ADN-ulceluleivegetale,
incdttoxinase
plantelor
afldin interiorul
modificate
geneticAinu maipoatefi in niciunfel
indepdrtatd!
Ajunsiin intestinul
umanprin
consumarea
alimentelor
modificate
genetic,
eadistruge
floraintestinali
genei
normal;,iarprinincorporarea
BTin ADN-ulunorbacterii
dinflora
normald,promoveazd
dezvoltarea
unorsuperbacterii
rezistente
la
oricetratament,
careprininflamalia
pe careo produc,
intestinald
gi
contribuie
laapari[ia
boliloralergice
propriilenoastre
autoimune.
Practic,
bacteriiintestinale
ajungsdproduce
toxinaBTcare,prineainsdgi,ne poate
imbolndvi
de cancen
infertilitate,
boli
psihice!
renalegiafectiuni
Nudoarvegetalele
modificate
geneticcontintoxinaBT(porumbul,
soia,sfecla,
dovleceii,
cartofii,
giprodusele
bumbacul)ci
animale
(laptele,
carnea)provenitede la
animalehrinitecu porumbgisoia
genetic.
modificate

CAUZELE
BOLILOR
- cancerul tratar prin chimioterapie
9i/sau
radioterapie;
- malnutrigia;
-

urticaria, dermatita atopici;

rinita alergici;i astmul bronsic;
psoriazis, vitiligo;
acnee;
- tiroiditi autoimuni;
- artriti reumatoidi;
-

spondiliti anchilopoietici;
lupus eritematos sistemic, sclerodermie;
sindrom Raynaud, vasculite autoimune;
diabet de tip I;
- pancreatiti cronici;i cancerpancreatic;
- sindromul de oboseali cronicS.r
- fibromialgie;
-

autism, ADHD;
sclerozi multipli;
alcoolism;
HIV/SIDA;

- disfuncgii hepatice;
- schizofrenie si alte boli psihice.
Hiper-permeabilitatea intestinali poate
juca un rol declansator pentru aceste afecgiuni, sau apare pe parcurs, ca o consecingi. a
lor, agravindu-le evolugia.
Prin diagnosticarea
gitnatamennrladanat al,,sindromului de intatin permeabif' (in englea,,lealy
gut syndrome), bolile cu careel se asociazipot ff
amelioratesemnificativgi unori chiarvindqte.
Epiteliul digestiv are o capacitate foarte
mare de regenerare: in mod normal, el se reinnoieste o datl la trei-gasezile. Cu condigia
si aibi materiile prime necesare(aminoacizi,
acizi grasi esentiali, vitamine gi minerale) si si
nu fie impiedicat de ceva,cum ar fi...

patrucercuri
...cele
vicioase
1. Alergia
Separeci hiper-permeabilitatea
esteprincipalul
factordeclangatorpentru alergiilealimentare.$i
totodati, in momentul in careo persoanideja

sensibilizati la un anumit aliment il consumi

din nou, se declangeazi o reacgie infamatorie
c:re creste si mai mult permeabilitatea mucoasei, favoriz5.nd aparigia de noi alergii.
Pentrua depisj acestcercvicios,e nwoie capentru o vreme, in procesulde vindecare,si sepractice
o diaide o<dudere,din caresifie eliminatealimenteleproblematice.Din picate crhiarEicelemai bure
testede depisare a alergiilor la ora acnrali (celecare
misoarianticorpi din sAnge- de tip IgE saufuGla sute de alimente) nu reufescuneori si identifice
toatesensibilit{ile alimentarealeunei peisoane,deoareceuneledin elesunt mediatede altemecanisme
imunologice. De aceea,e nwoie adeseasi raggem
la diete restrictivein carereintroducereaalimentelor
sefaceueptat, urmarindu-sereaqiile la ele,,siin caz
de recurengaasimptomelor caracteristicebolii noasne (pentru unii- dureri articularc,pentru aldi-diaree,dureri abdominale, balonare;eruppi pe piele
g.a-m.d.)vom considera acestealimente ca fiind
'
,problematice si fie ne vom lipsi de elepentru totdeauna (daci sunt alimente nesinltoase), fie vom
incercasile reintroducem din nou, dupimai mult
timp, spre enemplu 3, 6 sau d..lrrr lzluni - timp
nece$r penml vindecareamucoasei intestinde gi
disparifei anticorpilor specificidi" ra"g., que reacgioneazicu respectivele
alimente.
2. Malnutrilia
Atunci cind ne lipsescanumite subsange nuuitive, epiteliul digestiv nu se poare reinnoi, gi sciznnd numinrl celulelorintestinalesinitoase, scade
gi absorbgianormali. a substanlelor nutritive, fapt
careagraveazi.deficiengelenutritive deja o<istente
gi hvorlzrazi, apariEiaunor deficiengenoi. i"".gul
procesduce cu timpul la malnutrigie.
3. Disbioza
Anumite specii de baaerii gi fu"gt caresedezvolti
in er<ces
in intestin dupi traamente antibiotice sau
sub infuenp altor facori, curn ar fi alimentagia
,,modemi', elibereazi toxine foane putemice care
provoaci.infamarea mucoaseiintestinale qi, odati

CAUZELE
BOLILOR
4. Stresul hepatic
Alimentele nedigerate, toxinele gi bacteriile care
pitrund liber prin mu@asa intestinali infamati
ajung mai intAi la ficat, care incearci si le neutralusze cu orice chip. Problema e ci ficanrl are
o capacitatelimitati de neutralizare a substanlelor toxice si, in aceasti lupti disperati, isi epuizreazi"toateraursele. AsGl, el ajunge si excretein
bili compusi doar pa4ial neutralizall, qre uneori sunt mai toxici decAtprecursorii lor, deoarece
congin radicali liberi de oxigen. Odati eliminapi
in bili, acesti compu;i pot inflama atit canalele
biliare, cnt 9i canalele pancreatice 9i intreg pancreasul, iar ulterior, la eliberarea lor in intestin,
agnveazAhiper-permeabilitatea, c:re va intensifica stresul oxidativ asupra ficanrlui.
Acest proces este foarte evident in alcoolism: pe lAngi lezareadirecti a ficatului, alcoolul igi exerciti efecteledistructive prin cregterea

Pentruvindecareahiper-permeabilitilii
intestinale,urmatio dieti exclusivdin suc
de morcovi,
timp de 10-15zile.
pitrunse in sAnge,creazi, ceeace se cheami,,endotoxemie" - o inflamagiegeneraluati, cronic5.,ce
afeaazi, i"o.gul organism. h randul ei, o mucoasi inflamati si ,,gi.uritd' va suporra cu dificuitate chiar 9i prezenEabacteriilor din flora normali.,
fagade c:re poate dedanga un rispuru imun ce
agavazA inflamagia in intestin gi in alte organe.
fua se intAmpli in boli autoimune precum spondilita anchilopoietici sau boala Crohn, in cares-a
documentat o sensibilizarela fora normali, ce
agwazA hiper-permeabiliatea indusi inigial de
alte mecanisme(cum ar fi,corsumul de antiinflamatoare nesteroidiene).
Disbioza intestinali e un subiect extrem
de complex pe care il vom discuta pe larg in
numirul viitor, cind vom vorbi desprepoluarea bacteriani. a intestinului subgire gi formarea de biofilme care conferS.rezistengi.la
tratamentele antimicrobiene.

permeabilitigii intestinale si prin toare consecingelece decurg de aici (endotoxemie - srres

hepatic - stresoxidativ pancreatic s.a.m.d.)

Cumputemtestaprezenta
hiper-permea
bilitatii?
Un test foarte simplu, dar din pi.cate rareori
efectuat, e;te testulpermeablllnpil intestinnb ca
/aoubza ;i manitol. Se administreazi pe stomacul gol cnte 5 grame din fiecaredintre aceste,,zaharuri' cre nu sunt metabolizate, ailci. folosite,
de organismul uman. Tot ceeace se absoarbese
elimini practic nemodificat in urini. Apoi se colectazA urina timp de;ase ore gi se misoari cantitatea de lacnrlozi si de manitol din urini, pentru a verifica in felul acesa car s-a absorbit din
fiecaredintre ele. in mod normal. lacnrloza nu ar
trebui si se absoarbi deci.t intr-o cantitate foarre
mici, sub 1% din doza administrati. Daci intestinul are o permeabilitate crescuri, seva gisi mai
multi lactulozi in urini, ceeace inseamni ci s-a
absorbit mai multi prin ,,giurile din intestin", iar
manitolul ar trebui si se absoarbi in procent de

CAUZELE
BOLILOR
aproximativ l4o/o (5-25o/o).Daci in urini se gisegteo cantitate mai mici de manitol, inseamni
ci epiteliul intestinal e semnificativ distrus, nemaiputdnd si absoarbi eficient nutrienfii (a;adar,
e preznt un sindrom de malabsorbgie).

Ceedeficut?
in primul ri.nd, trebuie si eliminim toli
factorii declangatori pe care ii putem identifica (fumatul, consumul de zahir, cafea etc.)

I
I
a
I

)
I
I

Apoi trebuie si adoptim o dietd hipoalergenicd, formati din alimente integrale, neprelucrate, de preferat ecologice, din care s5.
excludem principalii factori alergizangi: glutenul, soia, lactatele. lJneori, pentru vindecarea intestinului e necesar si, excludem toate
cerealele,nu doar cele care conlin gluten.
Anumite persoane care au simptome digestive widente (balonare severi, diaree) gi la care
hiper-permeabilitatease asociazi unui sindrom
de intestin iritabil vor trebui si excludi la inceput 9i altele: legumele din familia solanaceelor (rosii, ardei, vinete, cartofi), leguminoasele
(fasole,linte, mazire, niut), semingele,nucile,
fructele, chiar gi legumele bogate in amidon ;i
mono- sau dizaharide (sfecla,gelina etc.)
Poate vi intrebaEi: cea mai rdmas de mincat, daPd ce excludem toate acestea?
Daci dorigi si realizagi aceasti vindecare cu
un regim vegetal, cea mai bunl solugie este si
postigi consumind numai suc de morcovi, suc
de verdepri (pitrunjel, pipidie, urzici etc.),
ceaiuri. CAt timp? Minim 10-15 zile. Apoi
vegi introduce treptat anumite legume crude si
fierte, uleiuri vegetale,apoi semingeinmuiate
in api, cerealeinmuiate (crude sau fierte) g.a.
Thebuie si invigagi si pregitigi nucile, seminEele,
leguminoasele in a;a fel incit si devini mai ugor
de digerat. Chiar 9i a;a, e posibil ca persoanele
care au dezvoltat deficiengenutritive foane profunde si nu reugeascisi-gi reechilibreze digestia
printr-un regim complet vegetal.

Atunci pot alegea dnua uariantd dt regim,

mai ugoari gi cu mai mari sansede succes,care
e bazath pe combinarea legumelor non-amidonoase (cum ar fi morcovii, dovleceii, fasolea
verde) gi averdegurilor (spanac,urzici, pitrunjel, mirar) cu produsele de origine animali:
gilbenuquri de ou, peste, unt clarificat (ghee),
ficat 9i alte organe de animale, supi de oase,
diverse tipuri de carne (in cantitlli moderate).
Acesteacongin minerale, aminoacizi, vitamine
liposolubile intr-o form5. ugor de folosit pentru un organism malnutrit gi epuizat.
Indiferent ce varianti. de regim alegeli,
pentru a gribi vindecareae util si administrafi anumite suplimente:
- cele mai importante substangepentru refacereaepiteliului digestiv sunt vitaminele A,
C, E, complexul B, zincul, glutamina, acizii
gragi esengiali,vitamina D, seleniul, manganul, molibdenul, magneziul;
- enzimele digestive, acizii biliari, clorhidratul de betaini (in locul siu poate fi folosit
oEetul de mere) suplinesc secretia deficitati a
sucului pancreatic, gastric gi biliar;
- antimicrobienele naturale (propolisul, usturoiul, cuigoarele,pelinul etc.) curigi. intestinul
de bacterii, paraziEigi ciuperci precum Candida;
- produse fermentate natural, bogate in
bacterii benefice si in enzime digestive (borg,
zeami de varzi);
- plante care ajuti. la ,,cicatrizarea" epitet
liului digestiv (obligeana, aloe vera, lemnul
dulce, ghimbirul, scoarga de ulm alunecos,
afinele), argilS. r
(ua urma)

Dr.LuanaDumitru

.$titi ce?Eu nu am nevoie de o etichetd pentru a mi putea debloca identitar.

Eu vreau identitatea mea veche inapoi, chiar daci unii cred c6 este desueti,,.

Desprerom6nulconstruit
Am tot vorbitin ultimavremedesprecumdivergifactoride
putereconstruiesc
gideconstruiesc
diferitecurente,
tendin!e,
conceptegiideologii,
incercdnd
prinaceasta
sdoblindo
societate
pe caresi o poati controlacu maimultdu;urinld.
Decurindinsi amavutocazia
sdvddcu propriimeiochiroadele
pe careastfelde politicisuslinutele-auprodusintr-ozoni care
mddoaremaimultgimaitare:
fiinlaneamului
romAnesc.

Rominul
dingtirile
externe
Mirturisesc qi de fiecare dati cind vedeam
un reportaj in care se vorbea despre rominii
carefuri, carecersesc,careucid saudesprefetele
romAnce care se prostitueazi in striini.tate,
mi incerca o durere crAnceni.,care ulterior se
transforma in revolti. - o revolti pe care mi.
straduiam si o ascundin fata copiilor mei.

De ce?Pentru ci. eu le vorbisem desprevalorile

minunate ale neamului lor, desprecit de mAndri
trebuie ei si 6e atunci cSndspun ci sunt Romini.
Sopl meu 9i cu mine eram piringii qre ne
purtasem patru din cei cinci copii cAtwa sute de
kilomeui, inghesuili pe banchetadin spatea unei
masini mici, pentru a le aria unul din locurile din
careastizi, in Romfia, izvoriStesfinlenia: Aiudul.

RAZBOIUL
NEVAZUT
Am rmrt sI;tie ci a fi RomAn, inseamna de fapt,
a fi binecuvintata fipuri a lui Dumnezeu, care
nu a fost ftcuti doar din pimint, ci gi din sAnge
de manir. inci de mici le-am spus ci pimAnnrl
rominesc are atit de mult singe de manir in el,
incAt esteaproap sfrnt, si ci viagain lara lor este
aproapeca viaja intr-o biserici.
Ot aceste gtiri despre cei plecagi de acasi.,
precum 9iqtiriledespreceicare,rimasj acasi,in;eali
minriesc rideazi sau se complac intr-o doaci
ocisengiali,contraziceautoateleqiile melede istorie
a neamului romAnesc $i, dqi nu mS.mrriseam

nimlnui, eu insimi mi regiseamcoplesjti de ele,

dezamigitl, tr:daa, pustiiti Mi rwolam ori de
cite ori fiul meu mai mare nu pirea impresionat
de valorile neamului siu, ori de cite ori a6rma
ci abia as,teaptisi plece din Fri gi si nu se mai
intoarci aici decit tn concedii. inra, in sinea mea,
rimAnea mereu o dureroasi, mua, nemimrrisia
rccLlnoafterea unei infrAngcri iminente.
$i pentru ci, prin firea mea, nu capitulez
decit atunci cind chiar nu mai este nimic de
facut, am continuat si lupt - gi, in acelagitimp,
si caut motivele pentru care lupta mea merita
si fie dusi. De fiecare data, cel mai puternic
dintre aceste motive era insusi inculpatul
asezatde o parte din mine pe banca acuzirii:
neamul meu, sfbntul neam rominesc.

identitatea
Joculde-a
in cautarea mea am avut fericirea si dau
peste citeva rinduri care limureau, pinl la
un punct, nedumerirea mea: atunci cAnd vrei
sa diluezi o entitate sau o identitate. creeziun
scandalartificialt. inr-adevar, mass-mediase
fhcea vinovati de construirea unei imagini
care, prin faptul ci era prezentati Ia o ori de
maximi audienli si in repetate rAnduri, se
impunea cu statut aproapeaxiomatic.
$i, trist, avea drepate. RomAnii plecaEide
acasi fruau, se prostituau benevol sau obligagi,
cerseausi. uneori. ucideau. Iar noi. cei de acasi.

5f6nta Cuvioasi Paraschevade la lagi

9i pani 9i cei ce lucrau cinstit in garile pe care

confragii lor le scArbeausau le ingrozeau,invigam
o nou.i. lecEiede istorie: suntem un neam de
maneligti, de ho1i, de rr.rlgari gi, mai nou, de
prcgti. Noi, Rominii pentru c:re curseserArg.l.
sfrnt al Sfinflor nogtri Brnncoveni, al lui Radu
Gyr gi al lui Valeriu Gafencu 9i al citor altor zeci
gi sutegi mii, nqtiugi dinmr inceput 9i pAni acum
- noi invapm cisuntem gunoaieleEuropei. ne
$i
plecam grumajii sub o nouidominafle: daminapiz
abhetei. Dezorientagide dovezile cre ne ac..tza:u,
incapabili si ne apirim in fap widengelor,condwj
de oameni preocupapmai mult de amirinrl lor de
ciolan decit de neamul lor, ne resemnam ticuEi,
privind cu ochi mari pe fereastraspre Europa- O
weme arn sat ine4i, nema(tiind cine suntem.
$tiam cine frlsesem,dar nu ne mai regiseam in
ceeace mass-medianurnea ,,romini". Si, pentru
a ne debloca identiur, arrl accepat cI suntem
maneligti,hogi,vulgarili prqti.

Fiinga umani are nevoie de identitate. Nu se

poateconcepepe sinefiri ea.Nu degeabaaincercat
postmodemismul si defineasciidentitateaca fiind
ceva imaginar. Reus,easi relativizeze,si rupi una
dintre ancorelecele mai stabile ale fiingei umane,
propunAnd jocul de-aidentitatea-Decorstruim ca
saputem construi Ea rum utvn noi.
Gntant, dar extrem de riscant. Pentru ci
nu ne-am dat seamaca tot ceeace constru"im se
afi sub influenp unui cumul de facori, a ciror
autenticitate ne scapi. Si asGl, pornind de la
identiatea neamului romAnesc{icuti gindiri de
cdtwagtiri cu rol de axiomi, uecindprin concepnrl
de identitate multipli, acolo unde am fost gi holi,
gi ceryetori,gi corupEi,si criminali, gi manelisti, neam trezit transformap, dtn neam,in nnpie.Dinu-o
ercistenpuanscendentali, carecobora din voiwozi
9i sfingi, intr-o formi subevoluati de populalie.
Dintr-un nearn cu venicalitate, virnralitate si
diinuire, inu-o naEiede infractori. Cinwa ne luase
identitatea, si ne diruise in schimb o eticheti.

Viatafiri etichete
Numai ci, gtili ce? Eu nu weau si. port o
eticheti, indiferent cAtde trendy,fashion saucool
ar fi. Eu nu am nwoie de o eticheti pentru a m5.
putea debloca identitar. Eu vreau identiratea mea
vecheinapoi, chiar daci unii cred ci estedesueti.
Eu stiu cine sunt. Sunt Romd.nulcarea ri.mas
acasi.,cu tot cu ri.di.cini, cu mosii ;i stri.mogii
lui cei sfingisau nesfingitriind in lutul din el. Iar
fratele meu care furi, sau inseal5",sau cerseste,
sau se umilegte in Europa estedoar un RomAn
care a alessi-si rupi ridicinile pentru a deveni
cetilean european. El' este,,romAnul-hoardi',
dezrldS.cinat si fb.r5.trecut. Este romAnul care
se rusineazi.de mogii lui, si de aceeanici nu ii
recunoaste.Si, ca un reversaI medaliei, ceilalli
urma;i ai mogilor lui se rugineazi, la rAndul lor,
de ei. Pentru ci. nu se regisescunul in altul.
Mi-a fost dat si aud de curAnd in gura unor
romfi carelucreazi.in striiniate, niste romfi de

ScripturS
,,Sfdnta
line in mare
cinsterugdciunea.
Pefiecare
pagindvorbegtedespreputerea
giroadelerugdciunii.
in rugdciune
seinfdptuiegte
legituraomului
credincios
cu Dumnezeu,
transfuzia
de puterede la Dumnezeula sufletul
gitrupulnostru.
SfdntulApostol
lacovspunedirectcd
prinrugdciune
nunevindecem
numaipe
r*ou5r6.
noiingine,
cigiuniipealtii
Aceasta
pentrucdrugdciunea
ficutd pentrual[ii,
cAndesteinsuflefita
deo maregrijd
iubitoarefa[5deei,estemaiputernicd
pentrunoiintine.
dec6trugdciunea
ln rugiciunilece lefacemunii
pentrualfiinu neunimnumai
cu Dumnezeu,
ci ti uniicualfiiin
Dumnezeu.
Puterea
lui Dumnezeu
circuldatunciinnoi.AgacirculS
puterealui Dumnezeu
in noi,tofi care
ne rugim impreunigiuniipentrualtii
in vremeaDumnezeiegtii
Liturghii.
prin
insugi
acestfapt rugiciunea
$i
prinea
esteo valoaregio m6ngdiere
insdgi.
Esteo bucuriegio mAng6iere
si putemziceuniicdtrealfiiceeacea
spusSfdntulApostolPavel:,,Sunteti
in
inimilenoastre,
caimpreundsi murim
T;3.
gi impreund si triim" 2corinteni

Propriu-zis,
ceiceau pe altiiin
inimalor- giprinaceasta
ll au pe
*
Dumnezeu
lnsugi nu maimorsau,
chiardacdmor,ei suntviiin vecii
vecilor.$i aceasta
esteBiserica,
ca
prezenta
unitatein Dumnezeu:
unora
in inimilecelorlalti.
Aceastd
unitate
esteinfdptuitdgitrditdmaialesin
rugdciunile
unorapentrualtii':
Pirintele Dumitru Stiniloae
(t 5 octombrie1993)

RAZBOIUL
NEVAZUT
c:re nu mi rus,inezin fagaEuopei, o vorbi pe care
am descoperit-oafi un nefericitecoual inimii mele:
,,Tt-. gi nrgine ci esti romAnl". Sigur,se refereaula
confragii nogrri de qre pomenslm mai devreme.
l-a prostituate, la ho1i, la corupgi, la criminali, la
ceryetori.l" f""F nogrri, pini la urma pentru ci
am plecat din acela;i lut Din acelasjlut din care
au plecat ;i Petre Jugea, 9i Eminescu, gi Mircea
Vulcinescu, 9i aceamami nqtiuti de nimeni care
\i crqte pnrncii cu evlaviela Dumnaeu Dndgf"l
$la Mnbu{a Sa 9i blbuga care,cu genundrii topigi
de mgiciune, poarri pe umerii gArbovitot neamul
ei atunci dnd cerq ,uA$ri, Doamne, toati" lumea
de riul". $i d.o aceiaau intinat lunrl martiric al
neamului lor, acqtia l-au sfingitqi l-au resfingit,gi i[
resfingesc
ori de cite ori seinanezziDa, sunt gi astfelde romAni. Dar sunt gi asGl
de italieni, francezi, enf,ezi, indieni, americani,
spanioli... Sunt pAni la urm5., 9i acest fel de
oameni. Si nu siricia i-a impins pe acgtia spre
astfel de fapte, ci mizerabilimted. Iar daci siricia
mai poate fi o caracteristici a unui popor, mai
alesa unui popor carenu a cucerit, nu a colonizat
gi nu a gantajatcu pAine un alt popor atunci cind
acestuiai-a fost foame, mizerabilitatea gine strict
de modul personal de raportare la celilalt.
Este acea caracterisici ardficial corutruiti,
qre nu te lasi si fu kmina lumii. C,Lci, atuulci
d"d Ett lumina lumii, ii ajutr pe ceila$ si vadi
i" jutul propriului sine ii ajugi$ descopereci nu
sunt singuri, inchigi intr-un univers egocenuist.A
fi lumjna lumii inseamnea-iajutape oameni s5.se
vadi intre ei. Si seregiseasciunul in alnrl. Si sefaci
unul altuia punte spreDumnezeu. Enacrasacum a
fost neamul nostru romAnescatAtaamar de weme.
Cici, dupi cum observa Pirintele Stinjloae,
popoml romAn afostmereu o punteinue civilizalii.
Aici, acasi la noi, in fara asta mici gi siraci, dar
niciodati miznrd,, toate valurile de cotropitori,
cuceritori, vizitatori, migratori nu s-au ciocnit, ci
au comunicat, au convieguit.$i ca dovadi vie peste
secolea rimas spagiuldobrogean,in carearmenii,
bulgarii, turcii, ucrainenii gi cine mai gtie c.Atealte

naEiiau invigatdela bunelelor gade, romAnii,ci

inseamnia uii unul cu fagaspre
a trfi capersoane
celilalt,intr-o intAlniredeplini.
Dar ca si poEifaceastatrebuie si.fri lumina
lumii. Iar daci cineva vrea si stie cine este
(nu cr este!)Rominia qi cineeste(nu re este!)
RomAnul, trebuie si aibi luciditatea de a
descifraidentitateadin spateleetichetei.$i chiar
gi noi, RomAnii,avemnevoie,cred,si invigim
si ciutim dincolo de propria eticheti lipiti
triumfal pe fruntea,,romAnului
construit".

Responsabili
cuvetn:cia
Cilcand, deunizi, lapezile tocite de vAnturile
aspre ale mdrii dintr-o veche cetate spanioli din
zona de coasti, am fost intreruptS. din dulcea
visare in care mi cufundase murmurul inibqit
al valurilor, care incercau insistent si o doboare
de secole,de intrebareaperfect peninenti a uneia
dintre fiicele mele: ,,la noi de ce nu sunt asGl de
ceti.gi?...".
Si, in timp ce ii spuneamcum bunii gi
stribunii no;ui nu reuteau nici caselelor sirace,
dar niciodati mizere, si le refaci bine inue doui
invazii ale popoarelor migratoare, am ingeles
ceea ce nu reu;isem eu si ingeleg atAt de mult
timp, gi amune fapnrl ci acestaesterolul 9i limia
inerenti mass-mediei:si se ocupe de contingent,
de realitatea imediatd. Doar ci rolul nostru, al
RornAnilor de acasigi de pretutindem, eraabul.
Rolul nostru eraacelade a ne ocupade ue;nicia
neamului nostru de sfingi, in care,sunt siguri, ne
regisim toli deplin, pani la ultimul strop de lut
gi pAni la ultima picituri de romAnism. $i d.,
aceastaesteleqia de istorie cea adwirati pe care
trebuie si le-o preddm pruncilor nogtri! I

Cu respectpentru fragiiRomini,
PresviteraAlina Mirici
' Dan l'uric,Line
(Bucure;ri,2008),p. I | 2.
sunrem,LdiruraPlaryrera
2I b i d e m , 1 l l .
p.

Foto:Andrei Baciu

e l e r n e i v c c h ii l m i n t i r i p e c i l r cl e a r n l e f
\ - r g a t c d e b i : e r i c i s i d e i c o a n es u n r i l \ o ciate cu frica si rusinea. Dupi caderearegimului comunist mi-am cistigat clreptul ;i
Iibertate:rde a mergela biserica,ins:iam ficut
in continuare asaclrm am apucar.Astf'el miam conturat icleeade f)u.mnezeu ba.zati pe
fric:i,pe judecati si pe ;redeapsi.$i cu aceastir
idec am pon-ritin viagil
Mi-am i nt.llnit j r-rn-ratarea
relativ devreme,
pe cind inca nu implinisem 20 de ani. Ne-am
plicut fbartemult si in ci.tevaluni ne-am hotirrit s:i ne casatorim.Am {ircut nurnai cununi:r civil:i, urrnind ca pe cea religio:rsi.si o
f acemmai tirziu. Dumnezeu putea si mai astepte,am gindit atunci. Si agaa rrecurvara,si
ar-rulurmator, si inca alqicigiva.

Ne-am terminat facultateasi unul si celiilalt, si iati-ne ajr-rnsiin toamna lui 2002,
cincl intr-o dimineaqi cleinceput de septembrie ne :rflarnpe Aeroportul C)topeni ctr clouii
geamantilne, pas:rpoartele,biletele cle avion
cu destinaqiaS.U.A. si cr-ro frici imensi de
neculroscutsi de ceea ce avea sir urmeze.
Plecan-rpentru ci soqr-rlmeu fuseseacceptar
la un program de doctorat si urma si stim in
A m e l i c rcr c l p u l i r rc i n c ir r n i .
Sentimentelec{einstrainare,insingurare,nesigurantape ciue le-am ar,ur din prima clipa in
carearn pus piciorul pe pimint americanau inceput sa se accentueze.Ti'ecusemoceanul llra o
carte de rugiciuni in buzunar,doar cu o iconiqa
pe caremi-a d:rt-o mama la plecare;i pe car-esi
acum o port in geanti.Lipsade sensa vieqiimele,

MARTURII
golul pe care il resimgeamin fiecarezi gi faptul ci
mi aflam pe un drum care simgeam ci. nu mi.
duce nicS.ieri,mI ftceau si mi afund in deznidejde gi si imi alimentez disperarea.A;teptam de
luni de zile s5"se produci o schimbare in viaga
mea si nu frceam nimic in acestsens,dqi mergeam la cursuri intensive de englezi gi imi pregi-

atac de panici. intinsi pe patul rezerveide la

urgengi, ochii mi s-au oprit asupracrucifixului de pe perete. L-am privit altfel decit as fi
fhcut-o cu o zi inainte. Atunci cevas-a migcat
in mine. Aveam apoi si aflu ci in aceazi erao
mare si.rbitoare: Izvorul Timiduirii.
Iar a doua zi, afAndu-ml. intr-un super-

team dosarele pentru a aplica eu insS.mila programe de masterat/doctorar pe specialitateamea.

Zilele erau toate la fel. Aceea;i lipsi. de sensm5"
insoEeapretutindeni gi incepusemsi,-mi dorescsi
mi se intAmple lucrul de care lmi era de altfel cel
mai frici: si mor. Ziuade 16 aprilie 2004 a adus
cevanou in viagamea. De o bucati de vreme incepusemsi nu mi simt prea bine, iar picatele

marhet aglomerat, pe cAnd impingeam c5.ruciorul cu cumpirituri, am atins ugor spatele

unei femei de culoare,in jur de 55-60 de ani.
Mi-am cerut scuze,iar ea mi-a rispuns frumos cu un zA.mbetfoarte cald. Dup5" ce am

sivArgite gi nespoveditedeveniseri o prezengi.vie

a con$tiinlei mele. in aceazi mi-am dat seamaci
se implineau gapte ani de la siv\irea unui picat. Frica de judecati gi de pedeapsdgi lipsa de

terminat de pus cumpiriturile in portbagaj,

eu am intrat in masini iar sogul meu a mers
si returneze ciruciorul. Am observat insi ci
femeia din magazin veneaspre masina noastri gi l-a oprit pe solul meu pentru a-i spune:
,,Tell her that God loves her!" - ,,Spune-i ci

credingi m-au aruncat in brageledisperi.rii care a

pus stipAnire pe intreaga mea fiingi. Am triit ex-

Dumnezeu o iubeste!".
$tiind prin ce trecusem cu o zi inainte, in
acel moment am simgit penffu prima dati pre-

periengamo4ii iminente. O voceinterioari mi-a

spus:,lstizi vei muri. Dumnezeu te pedepsqte
pentru ce ai ftcut atunci!". Si in urmitoarea clipl
dejami-am imaginat cum eu am devenittrecut si
doar o amintire pentru cei dragi mie.
Ajunsi la spital, dupi mai multe investi-

zengalui Dumnezeu in viaja mea gi am ingeles

ci ceeace mi se inti"mplase nu a fost intd.mplitor, ci Dumnezeu a ales pentru mine ziua de
IzvorulTimiduirii pentru a mi trezi din amorgeali gi mi-a trimis pe cineva care si imi spuni
prin viu grai ci Lui ii pasi de mine, ci nu mi

gagii, am aflat ci atacul de cord de care credeam ci suferisemnu fusesealtcevadecAtun

abandoneazigi nu mi pedepsegte,
ci md iube;te.
Peste exact trei luni aveam si" merg la
prima spovedanie completi, gi peste inci o
siptimini
Dumnezeu avea si ne uneasci
destinele,dupi gapteani de agteptare.
Acum sunt mama a doi copii minunali
pentru careii mulgumesclui Dumnezeu, im-

cd
,,Daciamaveanoicredinta
Dumnezeu
estepermanent
cu noi
giinnoi,nu ne.ammaitemenicide
moarte,nicidefoamete,
nicide boal6,
caciamfi incredin[a[i
casuntemin
precumcopiii
brafelelui Dumnezeu,
in brafelemamelorlori'
leroschimonahul
Paisiede la Sihla
(118octombrie
1990)

preuni cu tot ceeace mi-a adus in viagi dupi

ce L-am intAlnit. I

MihaelaToader
(Budapesta)

Text premiatla concursulde eseuri

7
allunii octombrie
2013.
6tL

CUNOIESTEDUMNEZEU

33

Devorbdcupdrintiiunuibaiatorbdinnagtere

i-atransmislui
,,PdrinteleTeofil
Theodordin bucuriasa...'
Theodora
Degiorb din nagtere,
fostdiruit de Dumnezeu
cu un auz
absolut,ceeace-lfacesdrelindcu
u;urin!5partiturile
interpretate
de
profesorii
sii. Facepiande la 6 anigi
p6ni
a cdntat
acumpe scenaOperei,
a Li ce u l u i dMu
e zi cda, F i l a rmonicii
a CaseiStudenlilor;ia
,,Banatul",
Bibliotecii
Centrale
Universitare,,Eugen
Todoran"
dinTimigoara.
in 2012 gi 2013
p
re
mi
i
sp
e
ci
al a
l eConcur sul
a oblinut
de Interpreta
re,You
ng Artists"de la
Re;ita;i Timigoara.
Printr-o,,intimplare
neintdmplitoare",
vialaluiTheodorgi
a pdrinlilorlui s-alegatin chiptainic
de ceaa PirinteluiTeofil,
carea fost;i
celcarel-aindemnatsi faci muzicS.
Un interviuemolionantdespre
descoperirea
darurilorlui Dumnezeu,
pe carefiecarele purtim in noi,o
povestedesprebucuriaceaadevirati
;i nidejdeamaipresusde nadejde...
- Raluca Marian, sunte{i pirinpii unui
;i
copil neu,izitor Theodor.inainte de a ajunge la
pzuestedlui, spunepi-neun pic pouesteauoastd.
Cum L-ayi cunoscutPe Hristos?
Marian: - Daci-mi permitef, ag pune
timpul de la trecut, la prezent, la prezentul
continuu, deoarecepentru nimeni de pe pimAntul acestanu este o cunoastere terminati.
Ag putea spune cum am tnceput si.-L cunosc
pe Hristos. in ce mi privegte, mi-au fost de
foarte mare folos lecturile, anumite filme:
cirgile lui Dostoievski, filmele lui Thrkovski...
Thebuiesi recunoscci intilnirea cu minunata

Theodor Ridulescu in concert.

carte a lui Steinhardt, ,Jurnalul fericirii", a

fost cruciali, pentru c5, prin el, m-am apropiat de Hristos intr-un fel cum niciodati. nu
am reusit inainte. Pentru mine, un om ca
Steinhardt, gi un monah ca Steinhardt, care
nu a fost nici anti-intelectual, nici anti-modern, a fost qi este o ciIillzi care-mi arati. ch.
esteposibil, intelectual fiind, sI fii in Biserici
- gi, in Biserici fiind, si fii intelectual.
Raluca: - La mine a fost mai alambicat
drumul. Degi am fost botezati ortodox, bunica
mea m-a dus la penticostali in copilSrie. Apoi
am urmat un liceu penticostal din localitate

34

CUNOIESTEDUMNEZEU

si am fost ,,botezatd' in clasa a XI-a. Venirea

mea in Biserici a fost cam dupi acel ,,botez".
Am inceput si. citesc 9i si mi apropii de Sfingii
Piringi, am citit si eu ,Jurnalul fericirii", am
inceput si merg la slujbele de la Catedrala din
Timigoara. Tieptat, m-am intors, am fost reprimiti in Biserici prin Thina Mirungerii si de
atunci mergm inainte pe cale.

gilumea
Theodor
in caretriim
- in ce rn,isurd suferinpa;i rucea lui Theodor
u-au apropiat mai mub dc Dumnezeu?
Marian: - inainte de a folosi cuvAntul
,,cruce", gi chiar ,,suferingi', cred c-ar merita si
se;tie ci, de fapt, noi suntem cei care credem
ci el are o problemi. Theodor, care s-a nS.scut
nevizitor, cum s-a niscut si Pirintele Teofil
(Piriian), nu are absolut nici o problemi,
pentru ci nu a pierdut nimic. O problemi o
poate aveaun om care s-a ni.scut vdziltor, avlzut lumina soarelui, 9i la 2 ani sau la 20 de ani
sau la 80 de ani si-a pierdut vederea. Pentru
unul ca acestaesteo problemi mare, pentru cI
gtie ce a pierdut. Un copil niscut nevizitor nu
gtie ce a pierdut. Eu aqvrea si intdlnesc pe cineva, dar inci n-am intdlnit, si nici nu cred ci
voi intAlni vreodati, cineva care si-mi spuni
cum si traduc unui nevizitor ce inseamni
,,soare",ce inseamni,,lumina"...
Din p5"cate,oamenii confundi mila cu sila.
Nu numai in cazul lui gi al problemei lui. Cand
spun ,,mili', de fapt ei vor si spuni,,sili'. igi fac
cruce gi scuipi-n sAn.Asta este reaclia multora
fagi de acegticopii cu probleme. Din fericire, nu
togi gandesca;a. Pirerea mea e ci handicapul lui
Theodor, sil numim a{a, este,,lavedere".Daci
prostia omului, gi daci prejudecigile omului,
9i daci ipocrizia omului s-ar vedea asacum se
vede orbirea exterioari. eu cred ci am fi inconjuragi de foarte mulji handicapaf ,,la vedere".
Cend ai o formi de handicap care se vede, care
nu e ascuns,pot apirea astfelde reaqii.

Marian9i RalucaRddulescu,
impreuni <uTheodorgi loan.
in legituri cu Theodor, sunt doui suferinge aici. Este o suferingi a lui, pentru ci i
se spune, de citre unii gi alpii, ci nu poate si
facd.aia, gi aia, gi o mie de lucruri. Noi incercim, pe cit posibil, si nu-i spunem ce zu
poate sl.faci, ci cepoate sl.faci. Deci suferinga
aceastae strAns legati de ceea ce oamenii il
invali si gtie ca este. Repet, nu e vorba numai despre el aici, e vorba despre togi cei aflagi
in situagialui, pentru care se face prea pugin
intr-o gari ca a noastri. Dar acestae un alt subiect, ;i nu vreau si intru in aminunte despre
cum se ocupi aici de un nevizitor gi cum se
ocupi intr-o garaoccidentali. incercim sa-l
invagim firescul, nimic altceva decnt firescul.
incercim si-l invigim si nu se teami si puni
intrebi"ri, si fie responsabil,si fie cinstit.
A doua suferinli este sentimentul de vinovigie, de culpabilitate, de inferioritate care
ii este indus, din nou, din exterior. de citre o

CUNOIESTE
DUMNEZEU
serie de oameni care nu sunt pregitifi deloc
si primeasci, si ingiduie o asdel de condigie.
Oamenii nu sunt pregitigi, oamenii se sperievorbesc de oamenii din Rominia, pentru ci,
iarigi spun, in lirile occidentale, pe care noi le
ponegrim, oamenii nu se raporteazS.a;ala copiii cu handicap. Sunt mult mai ingiduitori cu
nevizitorii gi cu ceilalgicopii cu probleme. Noi
nu suntem. V-am spus, reacfia estesi scuipi in
sin, si-gi faci cruci gi si spui ca fariseul: ,,Slav5.
Domnului ci nu sunt aga,ca ista!".
Deci asta e realitatea, sau suferinla lui,
daci vregi. in mediul ista creste.El isi poarti
crucea de care spuneafi intr-o astfel de societate. Asta e lumea careil asteapti. Sunt foarte
pufine locuri de munci pentru cei ca el. Nu
vor si angapze nevizitori, adici in afari de
maseuri si nu-mai-stiu-ce altceva, nu se intrevede nimic pentru ei, din picate. Si fim
reali;ti, ci povegti putem si spunem, dar ne
minlim qi ne furim ciciula. E trist ceeace se
intimpli. Pirintele Teofil a fost un luptitor gi,
prin deschidereasa spre ceeace estefrumos,
spre ceea ce este adevirat, spre Dumnezeu,
spre poezie, gi-a depigit handicapul. El este
unul, de fapt, dintre oamenii care ne-au pus
pe cale familia noastri acum cAflva ani, ne-au
netezit drumul spre un duhovnic, ne-au fhcut
si ingelegem ci avem nevoie de un duhovnic.

giPirintele
Theodor
Teofil
- Cum l-api cunoscutpe Parintele Tbofl?
Raluca: - in timpul studengiei am fost la
citeva conferingeale Pirintelui. Apoi, in 2007
am ajuns Ia mi.nistirea din Essexsi am stat pufln de vorbi cu Pirintele Simeon, Dumnezeu
si-l odihneasci! $i cuvantul Pirintelui a fost
si" merg in gari si s5.-lcaut pe Pirintele Teofil.
intAmplarea - care nu e intimplitoare - a fost
ci atunci, \n 2007, a venit Ia noi, in echipa in
care lucram, o tAniri care era ucenica Pirintelui
si, imediat cum a auzit, mi-a zis: ,y{, foarte fainl

35
O si vi duc eu la Pirintele Gofill". $i ne-a
dus. intr-un fel, ne-a intermediat apropierea
de Pirintele Teofil. Asta a fost intAlnirea. Apoi
a urmat o perioadi in care m-am spovedit la
Pirintele Teofil gi a;a ne-am apropiat mai mult.
- Ce u,i impresiona la Pdrintele Teofl?
- Cildura sufleteasci, bucuria cu care ne
primea de fiecaredati. Era nemaipomenit.
Ne-a indemnat si. ne ciutlm un duhovnic
aproape de noi 9i si incercim aici, in cetate,
si triim viagain Biserici. Si s5.avem prunci,
sI nu ne oprim, si nul lisim pe Theodor singur. Era neputinfa mea, in mintea mea nu mi.
gAndeam ci eu ag putea si mai am copii. $i
am fost destul de, nici nu gtiu cum si spun,
am fost contrariati de cuvintul Pirintelui.
Nu puteam si ingelegcum un monah poate
si.-mi spuni, mie si am copii! Era dincolo de
pricepereamea in vremea aceea.
Si, da, s-a intAmplat. Am fhcut ascultare si
a venit loan. Pi"rintele a gtiut despre venirea
lui. Eram insircinati. cu el cind Pirintele s-a
mutat la Domnul. Stia, am apucat s5.-ispun
gi s-a bucurat. $i Ioan a venit pe lume - e inci
o ,,intimplare neintimplitoare", ca si zic aga
- de 1 aprilie, ziua in care Pirintele Teofil a
intrat in mini.stire. intr-,tn fel, vieEilenoastre sunt intr-un mod tainic legate. Dar acestea sunt taine, nici nu gtiu daci se pot spune.
Sunt multe astfel de lucruri in vielile noastre, legate si de Pirintele Teofil, gi de ceilalgi
Piringi care ne sunt aproape...
- Ce ne putefi spune despre relapia dintre
Theodor;i Pdrinteh Teofl?
- in iarna \ui 2007, dupi intoarcerea de Ia
Essex,cum spunearn, colega mea ne-a dus la
Pirintele. Am petrecut acolo ffecereadintre ani.
il ,ririta- pe Pirintele in fiecare zi, si Theodor
s-aapropiat in vremeaaceeade Pirintele. Stitea
langi el mereu gi vedeam ci. e ceva,simgeamci e
ceva...Gindul Pirintelui pentru el a fost si faci
muzici, si porneasci pe caleaasta.A fost a;a, ca
un testarnent.in ultimele zile, in care Pirintele

era deja in spital, ne-a trimis prin prietena noastri dorinEa sa ca Theodor si faci muzici.
L-am mai vizitat apoi de multe ori, prin
2008 mai mult, ci in 2009 deja, citre mijlocul anului, incepuse si fie mai greu vizitabil.
in 2008 am fost de citeva ori gi era totdeauna
o imbrigi;are foarte caldi intre Theodor gi
Pirintele. $i aici, la Timigoara, cend mai venea, la fel a fost. Cred ci a reugit si-i transmiti din bucuria gi credinga sa lui Theodor.
Avem citeva fotografii foarte expresive cu
Theodor qi Pirintele, doar ei doi...
Marian: - Am petrecut nigte ore bune gi
laTimigoara, gi la S6.mbita. Theodor ii cinta,
ii spunea poezii... Pirintele ii frcea observagii
in legituri cu intonagia, ii spunea ci trebuie
si fie mai serios, si. fie atent la felul in care
rostette cuvintele. Pirintele avea o anumiti
intonagie, foarte mulli au remarcat asta din
glasul lui. Avea o anumiti. rigoare in felul in
care vorbea. $i asta i-a cerut gi lui Theodor. A
fost o cilduri intre ei. $i l-am simgit ca pe un
om foarte cald, care gtia si se bucure intr-un
fel in care foarte pugini oameni gtiu.
Un lucru cu care am ri-mas de la Pirintele 9i ista e ecoul lui, amintirea lui in mine este
ci avem nevoie si mergem la biserici altfel dec6.t mergem la teatru sau la film sau la operi,
ci este nevoie si ne gisim un duhovnic, ci este
foarte important sil ciutim. Cu mine vorbea,
la mine se referea.$i mi-a mai spus si nu mi
uufesc, si nu pornesc din start cu prejudecata
ci nu o si gisesc pe cineva care s5.mi ingeleagi
sau care si primeasci si-mi fie duhovnic. la
foarte puEini vreme dupi ce mi-a spus asta,
probabil in cAtevaluni de zile, am gisit un astfel de om. $i cu asta am r5-masde la Pirintele:
cu un z6mbet foarte cdd, pe care nu-l putem
uita, ori de cite ori ne intAlneam 9i ne imbritrgarn, gi cu o anumiti cumingenie a gandului
gi cu o anumiti., nu stiu, moderalie, o anumiti
dreapti-socotinEi in toate.

':.;

h&)rJ
,,Eratotdeauna o imbritigare foarte caldi intre Theodor 9i Pirintele..."

sedu(e,
,,0rtodoxia
iarnu(onvinge"
$i cum e sa ai duhounic?
- Jine de taini.
$i o tainl se deslusesteprin
triirea ei, nu sepoate explica. Eu cred foarte mult
in ceeace a spus Serghei Bulgakov, gi anume ci
,,Onodoxia seduce,iar nu convinge". Ea seduce
prin triirea ei, si nu convinge, penffu ci. nu e o
problemi de algebri saude trigonometrie saude
fizici si convinga. Asta nu inseamni ci nu are o
parte ragionali, ci nu are ragiuneaei. Dar nu e o
problemi carefne de cifre gi de calcule.
Ag simgi ca pe o foarte mare pierdere si
nu avem duhovnic, qi cred ci fiecareom, cisitorit sau nu, are nevoie de o ciliuzi. Doar
cei carecred ci.-sisunt suficiengilor insigi nu
au nevoie de o ciliuzi. Aqa cum ai nevoie,
copil mic fiind, de ajutorul si de indrumarea unui pirinte, eu zic ci. e nevoie gi de un
duhovnic. E vorba de a gisi un om in care
si crezi, care s5.te ruqineze firi si te moralizeze. Doar prin simplul fapt ci existi lAngi
tine, si simli ci-gi este rusine. Iar noi am

gisit aceasti oazi de frumusege ortodoxi la

Mini.stirea Cebza de lingi Timigoara.
- Sa ne intoarcem la Tbeodor.. Cum il percepeTheodorpe Dumnezeu?
- Ca orice om. Pune gi el intrebiri, vrea si
gtie cum stau lucrurile in privinga celor auzite dela la biserici, in lecturile din Evanghelie.
Pune intrebiri mai mult sau mai pugin obisnuite. Unele sunt chiar nosdme. Ceeace ne dorim
estesi nu ajungala o cunoa;terea lui Dumnezeu
de tip moralist, legalist,juridic, ci si ingeleagici
pe Dumnezeu il descoperi ffeprar, o viagi. Asta
ii spun mereu, ci avem o viagi si descoperim
lucrurile astea, nu le putem afla odati pentru
totdeauna. Pe Dumnezeu il descope.im in comuniunea cu persoaneledin jurul nostru. A persoanelorc:tre sunt gi a persoanelorcare nu mai
sunt pe pi.mAnt, dar caretotusi sunt intr-un chip
tainic prezentein vielile noasffe.Descoperirealui
Dumnezeu e descoperireafirescului. in
r.nt
".ot
mi. intilnesc cu gindul Pirintelui Rfiil Noica,
a cirui cane, ,,Celilalt Noicd', iar{i pot si spun
ci. ne-a marcat, pe mine si pe Raluca. Pirintele

38

CUNOIESTE
DUMNEZEU

spunea acolo ci, pAni la urmi, experienga

Onodoxiei gine de descoperireafirescului. Nu a

se numeste ,,Culoarea paradisului", al cirui

personaj principal este un biiegel de 8 ani
ni"scut nevizS"tor.Thtil lui il trimite la un moment dat si faci ucenicie la un tAmplar, tor
nev5.zi.tor, dar foarte independent si foarte
bun meseriag.Copilul vorbegte cu tAmplarul
desprecondilia lor de nevizS"tori.Timplarul ii
spune: ,,Da, astae!". incearcl si-l faci si-gi accepte situagia,iar el, printre lacrimi, spune ci
va pipii pini cAnd il va intAlni pe Dumnezeu,
9i atunci ii't .putte toate tainele sale.
"
Pentru noi e foarte usor si.-i spunem ci
,,mAinilesunt ochii lui", dar ne e greu si-l facem si. inEeleagiatunci cAnd, insistent, ne in-

parafirescului, nu a paranormalului, ci a normalitSgii, a firescului. A firescului neatins de viclenie,

nu a firescului comun, nu a ceeace majoritatea
oamenilor consideri ci e firesc - ci a firescului, a
firii, nu? ,,Onodoxia estefirea omului".

copilcare
,,Un
rispindegte
bucurie"
- Ce-l bucur,i cel mai mult pe Tlteodor?
- Multe, foarte multe lucruri il bucuri. il
bucuri intAlnirea cu oamenii - cu bunicii. cu
prietenii nosrri. il bucuri si" asculremuzici,
il bucuri si participe la rugS.ciune,la slujbele
Bisericii, il bucuri s5.inoate, si meargi in excursii cu noi, cu gcoala,cu colegii. Si meargi
la mini.stiri, la Lupga, la Pi.trunsa...il bucuri
qcoala,niciodati nu e refracrar la ideea de a
merge la scoali. Asteapti orele. E un copil
care se bucur5",si in acestsens chiar cred c5.
Pirintele Teofil i-a rransmis din bucuria sa. E
un copil carechiar se bucuri, gi carela rAndul
lui rispindeste bucurie.
- Cum percePe el crucea aceastape care 0
are de dus?
- O percepe ca orice om in situalia lui...
Acum ne intreabi: ,,De ce eu nu pot si vid?".
ii spunem ci" el vede in alt fel, ci nevizitorii
au qi ei un viz interior. C5, uite, nici eu nu
pot si citesc c5"rgiatAt de repede ca algi oameni - asta penrru ci lui ii trebuie clrgi in
Braille, si incerc5.msil facem si ingeleagi ci
nu e usor, gi nici nu va fi uqor,dar e nevoie de
ribdare si la un omviziltor, si la un om nev5.zitor. Existi, recunosc, cAtevaintrebiri sfrgietoare, pentru care trebuie s5.fii tare ca piatra
ca s5"nu te emolionezi pAni la lacrimi cind le
auzi, gi sunt practic indreptigite: ,,Dar eu de
ce nu pot? Eu de ce sunt asa?...".
ExistS.un film despre care nu stiu cAgioameni au auzir, un film deosebit,iranian, care

treabi": ,,De ce am ochi, daci nu pot si vid

cu ei?"... Sunt o serie de intrebiri serioasepe
care Ie pune, si Ie va pune in continuare. Nu
gdu cat de ugor as putea gisi un rispuns care
si-i astd.mperesetea, dar am nidejdea ci le
rinduiegte cumva Dumnezeu si le va ingelege
pe toate pini la urmi.
- Ce ud intdrelte in aceasta cruce pe care 0
aueli de dus cu Theodor?
Raluca: - Nidejdea ci. Dumnezeu ii
va purta de griji. Ci noi, oamenii, putem
sd fim in preajma lui cAte zile ne di Bunul
Dumnezeu pe p5.mint, dar dincolo de asta
suntem la mila lui Dumnezeu. Eu nidijduiesc ca Dumnezeu si-i poarte de griji cAnd
nu o si mai fim. Si-i puni in preajmi oameni care si-l ciliuzeasci, si-l ajute, si-l susgini. El, de la o vreme, vorbeste despre copiii lui, spune ci igi doregtesi aibi copii care
si-l ajute. Nu ingelegefoarte bine inci, dar
cred c5.el ne vede pe noi purtindu-i de griji
lui gi friliorului siu, qi atunci intr-un fel se
gAndesteci si lui ii vor purta de griji copiii.
Ci vor fi, ci nu vor fi - Dumnezeu gtiel Noi
triim cu nidejdea c5.Dumnezeu o si-i poarte
totdeauna pagii, flnAndul de mAni. I

Materialrealizatde
RalucaTiniseanu

39

AL OPTULEAVEAC

secular(l)
Statulfundamentalist
o sintagmaintr-adevargocanta!
Jata
I Paneacum ne-aln obiqnuit si auzim acuzagii
de fundamentalism doar la adresaunor,,fundamentalisme religioase".in mass-mediase vorbegtedespre un fundamentalism cel mai adeseaislamic, intolerant, extremist 9i agresiv;dar
existi Ei un discurs legat de un a;a-zis ,,fundamentalisni' religios crestin, inclusiv (sau mai
ales!) ortodox. Este insi neobignuit si auzim
acuzaTiade fundamentalism adresati chiar statului. Deocamdati - statului occidental.
$i tonqi, aceastaviziune incepesi se facaauziti in cercurile academicealeApusului. Profesori
universitari de prestigiu din $ri ca S.UA.,
Germania, Elvegia,intelecnrali de marci din discipline ca filosofia, medicina, bioetica sau teologia, au exprimat de cur6nd aceasti pozilie gi in
Rominia, cu argurnentesolide, inclusiv juridice 9i
filosofice, in cadnrl unui simpozion gtiin1ific desfhquratin luna mai 2013 la Alba-Iulia. Organizat
de FacultateadeGologie Onodoxi a Universitigii
,,1 Decembrie 1918", acesaa avut tema: ,,Religie
si Politic.i.RelagiaStat-Biserici:De la Constantin

Mark Cherry:,,Actualelestate secularedin Apus

nu sunt neutre din punct de vederereligiosori
moral, ci, dimpotriv6, au o pornire hot6rAt ostili
impotriva <redintei in Dumnezeu".

cel Mare la Europa Post-Maastricht".

Printre participangiide la facultigi teologiceortodoxedin centreuniversitareprecumAlba-Iulia, Iasi,
Constanga,Ti-igo"ra, Craiova,Cluj, alituri de ierarhi ai BisericiiOnodoxe RomAne,profesorigi doctoranzi din Rominia, s-a aflar gi un grup de gasedistiryi profesori;i cercetitori din lirile menlionate.
Ceeace au in comun acqti intelectualistriini de inalti flnuti gtiingifici e Faptulci sunt togi ortodoqi'
convertili 9i botezagiin BisericileOrtodoxe de careapa4in, precum gi acelaci sunt cu togii discipoli ai
profesorului Hugo Tlistram Engelhardtjr., intemeietor al bioeticii cregtinegi autor al monumentalei
iucriri ,,Fundamentelebioeticii cregtine.Perspectivaortodoxa' (Ed. Deisis,Sibiu, 2005).
Prezentim in continuare comunicareasusginuti la acestsimpozion de Prof univ. dr. MarkJ. Cherry
profesorde etici aplicati 9i de filosofie Ia UniversitateaSt. Edward (Austin, Texas).Pentru cititonrl romAn,
precizi.mci esteimportant si fie corecrinleleasi sintagma,,softCItablishmentof Christianity', uadusi aici
prin ,,sistemtolerani al crqtinismului". ,,Establishment",concept specificamerican,reprezintiintregul sistem politico-social, legislativ-juridic gi institugional al stanrlui modern. ,,Soft', la rendul lui, sugereaziati( bazatpe raporta-reatoleranti a cregtinismului fagi de
udinea blandi, ingaduitoare, a unui ,,establishmen
celelaltereligii. intregul ,,establishment"occidental erafundamentat pe norme spirituale 9i morale cres,tine,
fiind moqtenit de la Imperiul Roman incrqtinat de Constantin cel Mare. Aici, ,,soft establishmeni' este
pus in contrastcu ,,harJert"blishmend'- sistemuldur, represigcaracteristicoricirui tip de totalitarism. in
cazulde faga- totalitarismului secular,,corectpolitii'. (Andrri Dirliu)

(2013).
SediulParlamentului
European
de la Strasbourg
Existi o recunoasterecrescindi a fapnrlui ci
sistemul tolerant al crestinismului (tofi establlshment),^;acrm inci mai existain prima jumitate
a secolului )O(, cu rugiciuni in gcolile publice gi
prezonla simbolurilor creftine in spa$ul public
(de ex., Ceb zeceporunci in tribunale) , a fost abolit gi inlocuit cu sistemul represiv (hard establishment) aJ,unei viziuni morale gi politice seculare.
Prezntul eseu exploreazS.acasti transformare,
argumentind ci existi o carengS.
in recunoa;terea fapnrlui ci acnulele state secularedin Apus
nu sunt neutre din punct de vedere religios ori
moral, ci, dimpotrivi, au o pornire (un animrc)
hotirAt ostilS impotriva credingeiin Dumnezeu.
Vom arla in celece urmeazi de ce aceastiideologie areun angajamentspecialin sensulmarginailziri q precidere a moralei, discunului gi imagnilor crqtine. Acest lucru era de a;teptat, avAndin
vedereci stanrl secular,ca evenimentistorig a dezirstitqionalizat crqtinismul din dezbatereapublici

gi spagulpublic.Articolul seincheiecu o analizla

ampleiacliunipeplanculnualastadui seculffimcaacestei
religiisinu i seperpouivacregtinismului,
mitisub nicio formisise maiafrrmedin nou.

l.lntroducere
Occidennrl post-Iluminist a fost ;i estefirarcat
de o secularizarecomplo<i.,de mare amploare, pe
planul culnrii, al drepnrlui 9i legislafei. i.t seco.
lul )O(I estein cun de-a se produce o schimbare
dxastici in moraliatea seculaxi dominanti de la
afirmareadoar a unei separiri inue Biserici 9i stat
la impunerea unei toule unficfui intre ideologia
seculari gi cea a satului. felul nu mai e doar eliminareanormelor cnrytinedin sistemuljuridic din
politicile publice 9i din discunul publis ci, mai important, acolounde rimisjjele cqtine nu pot fi indepirtate intru tod, o<istI o hodrAre fermi de a
le daprinde de orice ancori in transcendent,asGl

Jurnul Babel",picturi de Pieter Bruegel cel Bitr6n (1563).

incAtelementeleclqtine rimase si fie redusela simple tradigii foldorice. De pildi, Criciturul poate fi
in condnure recunoscutpublicdoar cu condigiade
a-l considerao simpli coleqie de obiceiui populare
larg rispandite, iar nu sirbitorirea Na;terii lui Mesia
al poponrlui Israel,Fiul Dumnezeului Crlui viu.
Discunul religios e respins,nu doar pentru ci
ar diviza mrpul politic si ar fragmentasocietateain
comunitili aflate intr-o profundi competigiemorali, ci, mai firndamenul, deoareceideologiaseculari contemporani sedores,tea fi ,,post-Dumnezeu'
9i frra nici o referingi Ia transcendent.S-a produs
gi seproduce o deplasarefi.rndamenuli, de la separareaBisericiide stat la dezinstitugionalizarea
crqtinismului qi institugionalizarea
umanismului secular
ca idmlogie publia oficiali. Prezennrleseuo<ploreazi aceasdtransformare,aducAndargumente in
sprijinul ideii ci existi un qec in a recunoagteci acnulele sate secularedi" Ap* nu sunt neutre din
pund de vederereligios ori moral, ci mai degrabi

au o pomire (n,,animr,r') hodrAt ostili impouiva

credingeiin Dumnezeu. Scopul lor esteinstitulio.
nalizareaprin legea stahuluifundamenalistseailar.

2.Statul
fundamentalist
secular:
o notiprivind
terminologia
O scuni noti privind terminologia esteoportuni. Folosirealimbajului,,fundamentalismului"
sau ,,fundamentalisi', in sensul de ,,stat fundamenulist seculai', e meniti si surprindi modul
in care morala seculari dominanti cauti prin intermediul legislagiei,al politicilor publice, precum
gi al standardelor discunului politic gi corectirudinii politice, si impuni in spagiul public respectarca tszelor lui moraliste specioaser.Potrivit
acesteidefinigii, institulionalizarea ca sistemsociopolitic a unei morale secularesau a unei religii e

AL OPTULEA
VEAC
recunoscuti. cafundamattalistd atunci cAnd e acceptati si impusi prin lege drept singura morall
qi turicul temei al ragiunii morale sau al doctrinei
politice acceptabilecarcpoate legitima si stmcma
nu doar ffirmarea 9i dezbatereapublici, ci de
asemeneagi intregul spagiupublic gi principalele
institugii sociale,inclusiv familia.
i.rtr-un stat fundamentalist islamic, premisele crqtinismului nu pot fi introduse nici in
dezbatereapublici (de ex., discutareapoliticilor
publice), nici in spaliul public (de ex., expunereapublici a icoanei invierii lui Hristos). Acela;i
Iucru se petrece si intr-un stat fundamentalist
secular;diferenla e doar ci interdicgia se aplici
dintr-o perspectiveseculari. in ambele cazuri,
discursul public e obligat si se conformeze discursului oficial, institugionalizat;i legiferat.
Sanrl fi.urdamentalistsecularimpune o respecare rigidi, atAt in dezbatereapublici, cAt;i in dis
cursul public in general,a principalelor lui doctrine
privind liberatea, egalitatea,demnitatea umani gi
drepatea sociali. Stanrl fundamentalist secularse
a,mportl, ca;i chrd nt'trple morale pe carele posttteazA ar fi absolut adwirate ;i infailibile. Sanrl
impune prin constrAngere,in mod totalitar, standardelemorale dupi caretrebuie judecatetoate sistemelesociale,culnuile;i religiile.Acestestandarde
uebuie privite, predategi respectateca;i dnd.ar exprima adeviruri morale canonicede necontestat,crz
;i cindar cnrstitui o temeliesolidipe caretrebuiesi
sebazezeorice judecigi morale, Lplqu gi institugii
publice accepabilederivatd.
Ca rezultaq edcile 9i ideologiile politice dominantealelumii occidenalecontempoftmeau ajurs
si fie nu doar seculare,ci adeseavehement ateiste.
in inueagaEuropi de VestgiAmerici de Nord, de
pildi, existi o migcaretot mai ampli in direcgiasubminfuii oricirui prestigiusauproeminenle a discrusului religios (crqtin), a conrracad-riiinfuengei lui
in dezbatereapublici gi a eradicirii religrei(crqtine)
din spa$ulpublic. AtAt in legislagie
cit si in politicile
publice s-aprodus giseproduceo rupnui profi.urdi
fagi de crqtinismul tradiflonal, pe cue promotorii

CarolinePetrie,asistentamedicaldcregtinddin
MareaBritaniesuspendatipentruci i-a oferit
uneipacientes6se roagepentruea.
acesteitendinle cauti in mod agresivsiJ plaseze
inu-un trecutindepirat, cagi candn-arfi fost decit
un arcident nefericit,poatechiar imoral, al istoriei.
in genere, scopul social este de a reteza
orice legituri" intre cultura seculari contemporani 9i cultura cregtini"carea structurat Apusul
vreme de pesteun mileniu gi jumitate.
Putem lua ca e<emplu respingereavehementi
din paneasecular$tilora oridrei incerciri de apermite, micar in Preambulul Constinrgiei Unimii
Europene propuse in 2003, introducerea unei
mengioniri de ordin faptic a ,,ridicinilor crqtine
aleEuropei". Saucazulasistenteimedicalebritanice
Caroline Petrie,crestina careafost stxpendati pentru ci s-aoferit si seroageimpreuni cu o pacienti.
in decembrie 2011, parlamentarilor americani membri ai CamereiReprezentanEilor-li s-ainterzis
si urezein corespondenpoficiali ,,Criciun fericid'
cetigenilordin circumscripgiilelor.
Acest tip de secularism, in angajamentele
sale etice si politico-ideologice, urmS.restesi
induci o culturi esenjialmente diferiti de cea
cregtini. Este o migcareseculari, animati de un
zel laicist, caremanevreazS,inxa fel incit si izoleze crestinismul in special,cit 9i alte religii pe

plan mai general,dar mai a.lesreligiile monoteiste, in zona unui trecut indepi"rtat, superstifios
si obscurantist.Acest colaj de migciri seculariste
estedecis si foloseasclinstitugiile politice si sociale, precum ;i diferite structuri si concepte
morale deplin secularizate,non-religioase,pentru a remodela cultura si societateasi a-L respinge pe Dumnezeu si transcendenga.

gicregtinism:
3.Filosofie
o sinteziintelectuali
occidentali
Contexnrl secularcontemporan s-aniscut din
orienti.rile intelectualecareau determinat evolugia
crqtinismului apusean.Schimbirile culurale ce
au dus la Evul MediuThniu in Apus au produs o
culturi cu o penpectivi foane diferiti de crqtinismul primilor cinci sute de ani privind comportamennrl cuviincios qi dezvoltareaumani adecvata.
Aceasti sintezi culrurali occidentalS.a respinsintemeiereanormelor morale prin Poruncile Divine,
adoptAnd in schimb un ragionalismce a generat
atAtun Dumnezeu accesibilpe caleragionali, cAtgi
o morali intemeiati pe raliunea omeneasci.
Culrura occidentala ce s-a dezrroltat la incepunrl celui de-al doilea mileniu s-a concentrat pe
formularea unui cadru intelectual care a devenit
Scolastica,cu accennrl ei pe filosofie, mai alespe
Aristotel si comentatorii lui, mai curAnd decAtpe
caliuzirea omului citre unirea personali mistici
cu Dumnezeu. Apelurile la anahzafilosofic.i;i raflunea discursivi au devenit tot mai proeminente
tn crqtinismul occidental,pe misuri ceginditorii
vest-europeniau conceput un cadru despre care
credeauci va oferi bazaunei unitigi ragionalea diversitigii culurilor cuprirue in Apusul cregtin.
Ei ciutau o unitate intemeiati pe ragiunea filosofici, nu pe intAlnirea cu Dumnezeu
ca Dititor al Legii, nici pe o viziune dati de
teologi ca mistici. Aspiragiaera citre o raliune
seculari, care si ofere accespe cale filosofici la

duhovnicegti
suntin noi,
,,Crizele
eu a$acred.5i adesea
vin din nigte
nefaste
influenfeculturale.
O persecutie
asemdndtoare
cu
ceacomunistd
s-apetrecut$iin
cazulpagoptigtilor
no'tri.Eiauvrut
sdintroducd
nitteinstitutiimoderne
noi,sAle copieze
din Apus,undeera
un secularism
inceputde
accentuat,
laVoltaire,
de laenciclopedigti,
de
lamaterialismul
XVlllsecolului
al
lea;ei n-auputut si inve[ealtceva
in Apus,darauvrutsi modernizeze
o $timdin
Jirile Romine.Siaceasta
politice
articolele
alelui Eminescu,
cares-aopusacestei
copieria tcolilor
din Apus,careaducea
;i ideologiei
secularismul
lanoi.
Rom6ne
trdiauinci in
Jirile
<evulmediu>,
casdzicema$a.
Toatejudecdtile,
de pildd,sef6ceau
pdmdntului
gi
dupdobiceiurile
dupdcanoanele
Bisericii,
chiarin
primele
decenii
alesecolului
XlX.
Tineriiintelectuali
vinin schimbcu
egalitatea,
libertatea
9icelelalte,
voindseinlocuiascd
niSte<rdnduieli
medievale>.
Eiau socotitOrtodoxia
<retrogradd),
foarte
siatunci
li s-aparutgrozav.
catolicismul
Persecutia
cu secularizarea
averilor
gia Staretului
mindstiregti
Gherasim
de laNeamtugiaaltoracares-auopus
esteinsduna.Darcomunismul
a vrut
sddistrugiriddcinilecredintei
in
persoana
inima
noastrS.
Lunaciarski
5i
ii spunealui Leninintr-oscrisoare:
<Dacd
pe om,
vreise-lstipAnegti
ucide-iintimitatea!>'1
ArhimandritulRoman(Braga)

ALOPTULEA
VEAC
adeviruri morale universale9i si evite, in aceIa;i timp, ,,sectarismul" ce ar fi insolit o viziune morali cregtini intemeiati pe Revelalialui
Dumnezeu. Se spera cL filosofia, prin raliune,
va fundamenta normele morale ale cregtinismului, dar frri referire la Dumnezeul crestin3.
Acest mariaj dintre religie si filosofie, Gracteristic crestinismului apusean,s-a niscut dintr-o
sintezi intre gindirea aristotelici, stoicismsi crestinism, apiruti in secolulXIII. La Paris,de pildi,
in 1210, cirturarii crEtini au primit cu enruziasm lucririle lui Aristotel publicate in acel an in
latin5, rezultatul fiind o fi.ziune profi.rndi intre
filosofia pagini greaci gi crqtinismul occidental.
!
I

:
I

Mai cu seami in crestinismul apuseanal El.ului

Mediu Tarziu, as-actun o ilustreazi Toma de
Aquino (1227-1274), acesteintuigii intelectuale
au fost incorporatein doctrina teologici cregrini.
Aceasti impreunare fatali a creato increderein
rallune la fel de ferventi pe cnt fixese inainte credinga in Dumnezeu. O asemeneacredingain rafiune a ftcut posibil crestinismului apuseansi joace
rolul unei fo4e motrice in filosofie - genezaacea.
ce aveasI devini culturaseru/ardconternporana.De
pildi, teologia romano-catolici susgineci omul e
capabil si discearni adsvfuul moral obiectiv pe
calerafonali, adici prin intermediul analizeigi argumentagieifilosofice. Ca urmare, aceastiteologie
aiapitat o rurnuri. categoricfilosofici. Preceptele
morale ce nu puteau fi justificate in termenii ragiunii disctusiveau fost pusein disculie in mod critic.
Tleptat, Apusul crqtin gi-apierdut temeiul mistic,
esengialpentru experierealui Dumnezeu in viaga
lumii crqtinismului tradigional.
Un astfel de accent pus pe analiza filosofici
seculari a dus la ateismul metodologic subiacenr,
care coloreazi azi insegi contururile modului in
care trebuie si evalui.m deliberarea publici privind morala gi politica sociali. Acest ateism stabilqte criteriile de judecati ale dszbateriisociale
,,acceptabile"si ale obiectivelor politicilor publice
,,corecte",abordirile ,,adecvate"ale discujiei morale si ale scopurilor si misiunilor institugionale,

precum si, in general,aletot ce trebuieconsiderat

rezonabil si ragionaldin punct de vederesecular.
in contrast, pentru crestinismul tradigional, Dumnezeu constituie punctul final necondigionat de referingi epistemologici, intemeierea transcendenti a cunoasterii realitilii
si a moralei in Fiinla-in-Sine.a
Tocmai in acest conflict dintre secular qi divin consti experiengapripastiei dintre morala
seculari dominanti, care defineste statul secular
fundamentalisr, si cea cregtini tradifonali, intemeiati pe Poruncile lui Dumnezeu. Programul
secularismului contemporan, de a fundamenta
morala (gi teologia morali) pe o explicagiesau
narafiune a ceeace e argumentabil din punct de
vedere secular - cireia apoi i se di prioritate in
dezbatereapublici in raport cu orice experienga
directi sau porunci ale lui Dumnezeu -, face
parte integranti din procesul de institugionalizare
si legiferarea statului fi.rndamentalistsecular.I
(ua urma)

Mark J. Cherry
Traducere
de AndreiDirlSu
'
,,.r)O miyae rcli$msfl ct iniqialadwenir acivi in rindul diferirelorgmpiri poc
aruue clinS.UA. dupi rizboiuldin 1914-1918,buati pe ra;e]rc sriai a
mmitor principii (de*. rela c-iSf Scripui literalmentcnu gxre grqi) onsidente fundamenalcpentm cnlinp crqtiniu credingelc
aotei mipiri. Antonime:
liberalism,modemism.b) In alte religii, mai alo in Islm, o mpcuc la lcl de
ricti a unor dmine voiri su fi,ndamenrale,
Iiri nici o oncie froti cvolufilor
muleme in g6rrdircori monvui" (Cf Oxford EnglishDicrionary).
2 Funcluenrdism,
lindamenralist(ubr) adeptal fund:menulismului;
,,clerivate
de mmenq, dmina mnomic uu plitii' (C[ Gdrd EnglishDicionary).
I Avenismenteleimporiw inremeieriiviegii
rnorale pe analia filoofici sut
{iwente in crqtinismul onodox.De pil&, in EpistolaSf Ap. Pavclcirc Glwni:
,,Luf minte si nu vi {ire mingilecinm o filmfia qio dclam ingeliciuc din
pniania omenw;i, dupi inlelcuile ele slabealelmiigi nu dupi Hrisrc. Cici
inrru^E lmiqte, tmpege,tmd plinirata Duroveirii, gi sunrcEideplini inru
EI...hgmga! hind inprui
o El prin bore" or El agiqi inviat prin credingain
Iucrc lui Dumqeu Cel e L-a inviarpe El din mo4i" (2: 8-12).
aCrcptinismul
tndigionalote adepnrl,,omLrlui tmnric" al dilemeilui Eutifton,
mi uind deit al omului ei n6onalisr.in Eudfion su Do?re evlavie,Platon
*plorui charima <Lrciwlavh (slinienia)e rylaviwi (sftnd) penm <i Dumn*u voiqe nam qi onginunrl wlaviei (sli4eniei), independentde orie inte
meierepe inlelegpm omenwi a mgionalidlii,nu Dumtru Lur4i uebuiesi
aprcbewlaviadorc
wlaviaate nomtivi independenrde Dmreu.
,,Gq
e a9dori si ingelegmai inrii se daci rro e cre pim su sllnt se iubit de ri
gu
ftindci-i sAnr,
ce d]nr Iiindci-i iubit de ri?" (Plaro,The Dia.loguaof Plato
mnslatedinto Englishwiri Amlpa md Inmduciom by B. Jowm, MA in Fire
Volm63rdedition nisdmdomd,
OfordUniveniry Pre, 1892,p. 101).

,,Mi-amdorit un singur lucru,mai mult chiar

decAtviata - si fiu iertat. Voiam doar si fiu
cregtin ortodox" (SergiusP.).
liiriiii

ljl
1-...:

din urm5"-agasedefineau
un grupdetineri
,Tineriivremurilor
americani
cedescopereau
lainceputulanilor1990,
Ortodoxia,
prinintermediul
lucririimisionare
a FrSfiei,,SfAntulGherman
al
Alaskai'i
PlecAnd
lsaac
de lacuv6ntul
Cuviosului
Sirul:,,Dac5
vrem
saledampatimilor
un numecomun,levomzice<lume>'i
monahii
(Rose),
californieni,
urmagiduhovnicegti
ai Parintelui
Serafim
au
to theWorld"(jocde cuvinte,
in englezS:
96nditpublicalia,,Death
lumii'|dargi,,moarte
fatade lume")cao adevdratd
m6ni
,,moarte
gidezniddjduiti
produgi
intinsic;tretolitineriidebusolali
de
subculturanegativistd:,,Ciuti
m si insufldm c; utareaAdeviruIui
gicercetarea
gidisperdrii,
sufletuluiintr-un
veacal nihilismului
punindinaintestrdvechile
principii
aleadevdratei
5iultimei
rdzvrdtiri:sd
moripentruaceastilumegisdtraiegtipentrucealaltd'i
publicatii,
Mirturiademaijoqdesprinsi
dinpaginile
acestei
nuface
decdtsaneintSreasci
in credinlacdHristos
celde-oameni-iubitor,,,ieri,
giinveciAcela$i'leste
scipare
|umi.
singura
diniadu|acestei
5iastdzi,

46

CONVERTIRI

Piringii mei au divorgat cXnd aveam 4 ani.

Eram cel mai mic copil al lor, si am ri.mas si
triiesc cu mama qi cu sora mea intr-o mici cabani din pidure. Am incercat si le fiu mingiiere cind se certau. Aveam nevoie de mAngiiere. Bunica mea, pictorigi gi o descendentl
directi a lui Abraham Lincoln, m-a invS.gatcuvintul ,,compitimire". Singura mea mAngAiere
era si stau ticut in pidure, cugetand la compitimire pAni ce izbucneam in plins.
Daci simgeamtristegea,gtiam ci triiesc. O
indrigeam. EraAdevirul. Profesorulmeu de actorie mi iubea pentru ci puteam plange practic
la comandi. Giseam in orice un motiv si jelesc.
Plingeam Ciderea. Depirtarea de Dumnezeu.
Ciutam mereu si fiu batjocorit. Voiam si
fiu persecutat,voiam ca lumea si mi urasci.
Lumea era necrulltoare, asa ci nu-mi pisa
daci mi tortura, sau mi spinzura, sau mi
lisa si mor. CAnd aveam 19 ani, am incercat si merg la o biserici metodisti. Am plecat de acolo zdpdcit: lumea pi"rea si fie pretutindeni. M-am intors dupi o siptimAni
purtAnd un tricou pe care scria ,,Keep the
Faith - the Catacombs" (,,PizeqtecredingaCatacombele"), alituri de un pumn. Nimeni
n-a vrut si vorbeasci cu mine.
Am crescut in apropiere de New York.
Mergeam tot timpul singur cu autobuzulpAni in
orag.Mama ra mereu ingrijorati, a;a ci o mingeam.Stiteam prin preajmavagabonzilorsi desenam pestetot graffiti. Trg-,rl' meu era ,,Monk'
(,,Cilugar). Eram prieten cu oricine nu doreasi
se realiz.ezrin lumea asta- in mare misuri, cu
punkigti gi skinhead.Punam il dezi acelea;ihaine, uneori luni la rAnd, 9i mi spllam rar.
$tiam ci nu mi potrivesc niciunde. Voiam
si,fu singur si s5,simt singur. Voiam si dispari
toate, ca si pot asculta.Nu prea pot si explic ce
inseamni asta.CAnd mi afam in preajma unor
oameni carevorbeau, eu ticeam. Cind imi deschideam gura, toate lumea pirea si se uite la
mine frri si ingeleagi.Mereu m-am simlit ca 9i

Pestrizile NewYork-ului.
cum imi scipa ceva.Eram incompatibil.
Ascultam doar cA"tevaselecgiide violoncel
si Morrissey (The Smiths)2. Scriam cdntece,
aveam o trupi numiti ,,Monk'. Prietenii imi
ziceau,,Monk'. imi doream si.stiu ce e un ,,cilugir". Am incercat periodic si. mi sinucid si
m-am luptat la gcoali cu psihologi unul dupi
altul, lucru care mi deprima cel mai mult. imi
plicea mult munca fizici din greu, dar nu puteam concepe si. mi. angajezundeva. Singura
persoani caremi se pirea ci are ingelespentru
mine era Hristos. Nu L-am pus sub semnul
intrebirii. Am studiat buddhismul, hinduismul qi taoismul in ciutarea lui Hristos.

,,De aceeazic uoui: Nu ua ingrijipi pentnr sufletul uostru ce uepimhnca ;i ce ue{i bea, nici pentru trupul uostrucu ce ud uEi imbrdro'Matei6:25.

CONVERTIRI
Eram curier pe bicicleti in New York,
mergAnd pe strizi ca un nebun. Eram disperat, trebuie si fi fost lucruri mai importante

47

nu-mi stiu rostul viegii. Nu aveam planuri, voiam doar si conlucrez cumva cu Ceva mai presus de mine, mai mare decit lumea. Mi-am
impachetat cAtevalucruri in rucsac, alituri de
,,Pelerinulrus", pi m-am intilnit la NewYork in

in viagi decAt mAncarea,hainele 9i locuinEa.

Lumea era asemeniunei masini lasesi nemiloasecare igi sapi de zor propria groapi.
in l994,m-arn mutat intr-un templu unifi,
cafionist, unde am triit vreme de noui luni. MI

Times Squarecu un prieten bun, Jim.

Era o dupi-amiazi de Duminici, in prima
zi de septembriea lui 1995. Aveam 23 de ani.

gandeamci poate acum sunr calugir. Mndeam

fori masinilor ce asteptaula semafor,in cartierul Queens.intr-o noapt., o tAniri treceastrada

Coboram pe strada pustie, iar in fali se intrezireauturnurile cenusiisi ameningitoareale'World

Tiade Center-ului. Repetam ln gand aceasri

venind dinspre facultate. I-am dat o foare.

Numele ei era Natalia, pi m-a intrebat ce fr.ceam. I-am spusci il caut pe Dumnezeu, ci. as-

,,Ruglciune a lui lisus" pe care o invi.gasemde

la Pelerin:,,Doamne IisuseHristoase,miluiestemi'. in scurti vreme, trebuia si gisim un loc de

cult. Ea a pirut si ingeleagi.Mi resemnasemde

multi vreme cu faptul cA nimeni nu ingelegea.
Am frcut schimb de adrese.Gmplul imi cerea

dormit. Mi-am adusaminte de un loc unde ob\nuiam si mi duc ca si aflu pace, in Upper \West

acum s5.iau o hoti.ri.re pe carecu sigurangi nu o

puteam lua, asaci. am plecat de acolo.
in aceavari.alui1995,bunul meuprietenMike
m-a viziat in pidurile din esnrl Pennsylvaniei.A
aduscu el o cartepentru mine. Mi-a zis:,*Am citito gi am gtiut ci trebuie si. o ai imediat". Se numea
,,Calea pelerinului" (,,MS"rnrrisirile unui pelerin
rus cu privire la rugciunea lui Iisus"). Cuvintele
nu vor putea weodati exprima recunostinta citre
prietenul meu pentm aceasri cinicici. Pelerinul
cuueiera ginuturile rusqti ciutAnd indrumitori
spirituali care si-l invege rugaciunea neinceati.
Se vorbea acolo de ministiri gi de piringi duhovri.qti - cu sigurangaera o ficEiune!Ba nu, era o
povesteadwi.rati. Ce insemnau oareacelecuvinte
ciudate:,,utrenie",,,liturghid',,,Filocalie"?
Ilrrtam
cu mine doar aceasti.carte gi o Biblie de buzunar,
in celedoul buzunare din spate.
l ' i r : , ;i,',, 1 ! f l i l , : , , ' f l' 't ti
,,Vulpih au uizuini ;i pdsdrile cerului cuiburi, insd Fiul Omului nu are unde s,i-;i plece
cdPul" Mn'ia'zo.
Vara era pe sfrrsite gi nu mai puream rimine
unde eram. De acum, era greu pentru mine si.

Side din Manhattan, intr,un parc de pe riu. Am

plecat inspre acel loc, iar in metrou arn continuar
si rostescRugiciunea lui lisus.
Pe cind ne intindeam si dormim in iarbi,
am auzit un glas, care ne-a zis: ,,Biiegi, avegi
de gand sa campagi aici?". I-am rispuns c5.
a;a facem in fiecare seari. Era un tAnir pugin
peste douizeci de ani, iar prietenii sii se aflau
in preajmi. Ne-a intrebat politicos daci near place si. ne petrecem noaptea in adipostul
siu dintr-un loc pe care l-a numit ,,Tunelurile
Libertigii". Am spus ci da, 9i dupi ce am intrat printr-o poarte ne-am gisit intr-un intuneric desivArsit.Am mers de-a lungul unei sine
vreo doi sau trei kilometri, ni s-apirut, pina ce
am ajuns Ia o structurS.mare, asemeniunei case.
Am rostit tot drumul Rugi.ciunea lui Iisus cu
glas tare. Cei de acolo ne-au primit inluntru si
ne-au dat de mAncaresi niste plturi. I-am mulgumit in ticere lui Dumnezeu si am adormit.
Dincolo de pine, sus in zidul tunelului,
dincolo de o gauri, sevedeaun spagiumare gi
gol. Jim gi cu mine ne-am ftcut o cale de accespAni acolo si ne-am apucar de lucru. Am
construit un sistem de scripegi, cu ajutorul
unei fringhii, si pentru urmi.toarele cAteva
siptimini ne-am clS.ditcasa.Un bucurie de

CONVERTIRI
negriit imi umplea inima. Voiam si vorbesc
cu Dumnezeu, dar nu gtiam cum si ml rog.
Adunam api gi ne spalam la un hidrant din
josul tunelului. Mincam pungi pline cu chife, pe care le giseam intr-un tomberon de pe
Strada 83. Aveam electricitate printr-un cablu
pe care prietenii nogtri de pestegine il conectaseri la o cutie de distribugie din portul de deasupra noastri. ,,NoapteaGunoaielor"3 de susne
satis{aceatoate nevoile gi chiar ne ispitea si fim
extravaganfi.Am adunat lemne din benele de
gunoi ale unor santiere,cuverturi, saltele,vopselegi tot ce mai aveamnevoie,lucrAnd ca nigte
furnici. Ti'iind sus intr-un zid, in adancul unui
tunel primejdios infestat cu gobolani, mi simgeamnevrednic si am parte de agabelgug.
A fost ceamai reaiarni din istoriaNewYorkului. l,a suprafagierau l0 grade,a;a ci in tunel
aveam -20 de grade. Formaliuni uria;e de gheali
au ajuns de pe tavaneleca de catedrali pani la pimAnt. Am avut parte de trei viscole record piLni
in ianuarie. Prin tunel, vintul urla ca un uragan.
Cineva caretriia lavreun kilometru de noi a murit. l,ocul nostru eraca un mormint inghegat.
l,

:: : f,:;.,.,l',,,,r."'

Mi-am amintit de tAnira pe care o cunoscusem, Natalia. Am contactat-o qi ne-am intilnit intr-un parc. I-am ari.tat cartea mea,
,.Pelerinul .us". ii era cunoscuti. Cum de-o
stia?I-am spuscI am construit un loc in tuneluri, unde incercam si triiesc ca acel pelerin.
Am rimas surprins cAnd mi-a cerut sI o duc gi
pe ea acolo. O Eineamstrd.nsde mini in timp
ce mergeam pe gini. ingelegea totul. M-am
gAndit ci Dumnezeu mi-a trimis un inger. Ea
mi-a li.sat o revisti ..Death to the tWorld".
Jim a plecat pentru o vreme. Chiar dupi
plecareasa,a lovit viscolul cel mare. Curentul
s-a intrerupt. Natalia plecase;i ea intr-o ex-

I
I

cursie, pentru citeva siptimini. Era nespus

de intuneric qi de rece.Eram singur. De Anul

Nou 1995/1996,am aprinso luminare 9i am

inceput si citesc,,Death to the 1Vorld". Parci
mi uitam intr-o oglindi. Cine erau acei ciluglri? ,,Suntcilugir!", mi-am zis. M-am apropiat de lumina luminirii si am inceput si copiez Eecare cuvAnt in jurnalul meu. Dintre
miile de revistegi publicagii careziceau in jurul meu, aceastaera singura pe care mi-era
teami s-o pierd - era prea pregioasi.
CAnd Natalia s-aintors, la sftr;itul lui ianuarie, m-a invitat la o slujbi de seari intr-o biserici
din EastVillage.Era o biserici ortodoxi ruseasci.
Nu auzisemniciodati de asacwa. CAnd s-a sfrrgit slujba in bisericugaluminati de lumdniri,
l-am intrebat pe preotul imbricat in vegminte
negre daci. ar fi dispts si ne mai intAlnim.
Coalilia pentru cei ftri locuinge incepuse
si evacuezeoamenii din tunel, a;a ci trebuia si
plec gi eu curAnd. in.otro si mi indrept? imi
aduc aminte ca ma rugam ca Dumnezeu simi vadi neputinfa de a mi ruga gi si-mi descoperevoia Sa,pentru ca s5.pot conlucra cu El.
intr-o reclami dintr-un ziar, amcitit: ,Angajiri
in Alaska, cA;tigi bani!". Anunpl m-a atras cu
putere, in chip tainic. Bani! Poate de data asta
voi aveac1giva.$tiind cit de sirac sunt, Natalia
s-a oferit, din bunitatea inimii ei, si mi trimiti acolo.Am impachetat catevalucruri intr-o
geanti mici 9i, in toiul unei nopgi reci de februarie, mi-am pirasit chilia subplmi.nteani.
in doar citevazile,eram in largul unei insule indepirtate din Arhipelagul Aleutinelor,
pe o navi care nu se deosebeaprea mult de o
galeri cu sclavi.Timp de doui luni am muncit in ni;te ture istovitoare de gaisprezeceore
lucru, sase ore odihni. SiptimAni la rind
n-am vi.zut lumina zilei; cu greu puteai sta in
picioare, datorita uriagului tangaj provocat de
Marea Bering. Aveam cu mine,,Pelerinul rus"
gi cAnd mi simleam slibit (adesea),repetam:
,,Doamne IisuseHristoase, miluieste-mi'.
intre timp, Natalia renunlase la facultate
si zburasein Seattle.Acolo. o femeie i-a dat

s-aintAmplatin adAnculmeupe aceastiinsulS

"Ce
nu tine de cuvinte...Erao singuritateplini de pace'l
- SchitulSfintuluiMihailde pe lnsulaSpruce(Alaska)
gratis un bilet pina in Anchorage, gi pe cind
eu mi aflam in largul mirii, ea cauta un loc
unde sa praznuiascaSarbatoareaSirbltorilor
a BisericiiOrtodoxe - SfintelePagti.A gasito
mici. comunitate asceticatn munqii din nordul Anchorage-ului. Acestia au invitat-o si

incapabilsi mai vorbesc,asac5.i-am mulgumit

in tacerelui Dumnezeu si am adormit.
i . , i r ,I , r i l l t ' { t 9 1 4 ; r i q ' 1t.,iiit l li l t , , i t i , r , i . 1r : r r
ri,:l'itl , : ' : t - t: , : r . l
: ' l i , ' 1 , 1; ; f

stea cu ei. Cind am scipat in cele din urmi

de pe navi., m-am alS.turaracolo Nataliei, fhri
si gtiu exactdesprece e vorba. Eram doar plin
de recunostinle si. am un loc unde pot sta.
Am intrat intr-o incipere, iar acolo, pe o
masi, ziceau teancuri de reviste,,Death to the
\World", chiar acel numir pe care-l citisem in

Dimineagi, slujba Utreniei s-a ginut

intr-un mic paraclis din pidurile Sfhntului
Serghie. S-a cintat, si togi ziceau ,,Hrisros a
inviat". De-a lungul urmitoarelor cAtorva
zile, am inceput si.-mi dau seamaci fusesem
adus, prin harul lui Dumnezeu, la adevirata
viagi din ,,Pelerinul rus". Aveam liturghie ;i

tunel gi-l copiasem in jurnal, si multe altele.

Nu mi-a venit sa-mi cred ochilor. Mi minunam cum sepoateintimpla asacevalin scurri
vreme, a aparut un birbat imbricat intr-o rasi
neagri si cu o barba lungi si neagri.,al cirui
nume era Parintele Pavel. I-am fost prezen-

invigitori duhovniceEti. Pirintele Pavel mi-a

vorbit de ministiri qi chiar de acei monahi
desprecare citisem in ,,Death to the \World".
Rareori am scos un cuvAnt. M-am dus cu
gindul inapoi cu doar trei luni, la tunelul intunecat. Aici soarelenu apunea siptimAni la
rind. De la intunericul de negriit la lumina
fhri de sfhrsit. Uimit, le-am impirtisit povesteamea - tunelul, cartea ,,Pelerinul rus",

tat ca fiind un pelerin. El mi-a urar bun venit

gi mi-a cerut sa ma pregi.tescdimineagi pentru Utrenie. Utrenie? Ca in cartea mea?Eram

50

CONVERTIRI

biserica din East Village, nava. Acestia m-au

indrumat ci.tre o ministire de pe o insuligi

zis ci e un bun prieten de-al lor. Alti minune

a purtirii de griji a lui Dumnezeu! Pe 8 martie 1997, m-am botezat cu numele Sergius,

din apropierea Kodiak-ului, unde aveam si

intAlnescpentru intAia dati cdlugdri.
Ce s-a intimplat in adAncul meu pe aceasti
insuli nu ginede cuvinte,agaci nu sepoateexplica pe hirtie. Era o singuritate plini de pace.
Linistea gi deplina ticere mi-au pitruns in sufet. Toate dimprejur - copacii uriasi acoperili
de mqchi, girmul stencosgi gerpuitor, toate
ascultau de Dumnezeu, cu o ascultaredesivirgiti. Eram mai prejos de toati Zidirea, in incipilinarea mea indiritnicil Cit mai tinjeam
si stau alituri de aceasti Zidire gi si ascult, in
deplinl ascultarede Dumnezeul StAndin mijlocul pidurii ticute, mi-am dorit un singur lucru, mai mult chiar decAtviaga- si fiu iertat.
Voiam doar si fiu cregtinortodox.
Monahii m-au primit - un inadaptat
dintr-un tunel infestatcu gobolanide sub New
York. un pariaal societalii.in bisericuEa,
dupi
o dujbi de pomenire a morgilor, am cizut la
pimint inaintea Dumnezeului celui viu gi am
plAns in hohote. CAt riticisem in ciutarea
med Cit de mult mi indepirtasem de viagil
Adlncul sufletului mi se vidise. Era ca gi cum
a; fi stat intr-o Lumini puternici gi puteam
vedeatoate gAndurile, cuvintele 9i faptele mele
pline de mAndrie. CAt de multe sunt la numir! Cum i-agputea judeca pe algii?Credeam

dupi Sfhntul Serghie, vieguitorul in pustie a

cirui adormire se prlznuiqte de ziua mea ;i
carem-a chemat dintr-un tunel inghegatgi intunecat pini in Alaska, unde Viaga m-a gisit.
Pe cind iqeam din apa botezului, Pirintele
Hristofor a rostir solemn din strivechii Psalmi:
,,FericQi cei carora li s-au iertatjiradelegile
carora
li s-au acoperitpacatele.
fi
Ca am tacut, tnuechitu-s-au oasele mele,
strig,ind eu toata ziua; ca ziua / noaPtea s-a
ingreuiat peste mine mAna ta, cazut-am in suferinpa c,Lndmi s-a tnfpt mie ghimpele...
Tu e;ti sciparea mea de necazul ce md cuprinde; bucuria mea, izbaueyte-ma de cei ce
m-au inconjurat...
inpeleppi-te-uoi ;i te uoi indrepta tn calea
aceasta,tn care uei merge; apinti-uoi spre tine
ochii Mei. Nu fpi precum calul ;i catiruL la
carenu esteinpelegere..."
Am plAns,cici ingelegeam.
Togi tinerii carerecunoastempatimile stricitoare de sufet ale lumii din launtrul nostru ;i necrugitoareleispite ale lumii din jurul
nostru, si ne ridicim pe aripile lui Hristos al cdrui chip se pistreazi in sfintele ministiri
ale Ortodoxiei - mai presusde tot ce ne abate
atenqia.$i sa ascultam...

pe vremuri ci pociinga e o noliune prosteasci,

insi acum a ajuns sI fie pentru mine insisi lucrul de caream nevoie pentru a trii, mai mult
chiar decAtmAncarea,mai mult decAtorice alt
lucru pi.mintescl Am implorat si fiu botezat.

SergiusP.
Din ,,Deathto theWorld"nr. I l
gitraducere
Prezentare
de RaduHagiu

Curlnd mi voi despi4i de acestloc, casamea.

L-lag-ul
de graffiti esre o semniruri dar in acelapi timp Ei un desen f.\cut
din litere, un simbol al wrirer-ului. (n.rr.)
rsteven

tI

rl

Monahii il cunosteau pe acel preot din

East Village, in New York, Pirintele Hristofor,
pe care il vizitasem cu luni inainte, si mi-au

Morrissey - solisr vocal 9i compozitor

al rrupei briranice de rock

alrernativ,,The Smiths". (n.rr)

lzi

in."..

locuirorii scor din locuinge toate obiectele vechi, uzate sau de

care nu mai au nevoie;i le pun in pubele speciale, pentru a fi reciclate

sau:rruncatc. (n.tr.)

MINUNI

O minunedinzilelenoastre

in vremurile
noastre,
c6ndtot maimullioameniseintorc
gilepid6ndcele
sprecelemateriale,
nesocotind,
dispretuind
gibatjocorindu-gi
ceregti,
uitdndu-gi
chiarZiditorul,
Elnu
prinFiulSiu 5iMAntuitorul
inceteazis5-gi
aratedragostea,
nostrulisusHristos
sa-gi
arate
5iprinSfinliiSii.Nuinceteazd
purtarea
de grija,intr-unchipdoarde Elgtiut,pentrutoti cei
ce-Lcautd.Nuinceteazd
sdcheme,ca un bun Pdstor,
oilecele
pierdute,
intirindu-lecredinta.
Nuinceteazisi tdmdduiasc5,
si invete5isapovdtuiasci
sprezidiredesiv6rgitS,
printr-un
girde int6mplari,
pentrumulti
dintrenoi,inexplicabile,
cdrorali sespune
d e o b i c em
i inuni...
in vremurile noastre,cAnd tot mai mulgi pun la
indoiali si ataci credinqa,bunul Dumnezeu vorbegte9i sedescoperain chip minunat, ca si seintireasciin credingi credinciosii ce seimpirtisesc din
darul dumnezeiesculuihar, dqi liri si fie vrednici.
Minunea care urmeazi esteistorisiti de un tAnir de 35 de ani, care a avut un accident grav
de motocicleti. si cS.ruiadoctorii nu-i mai dideau nici o sansi,dar carea continuat sa traiasca
prin mijlocirea minunata a Sfintei Anastasia
Romana, priznuiti pe 29 octombrie.
La trei ani dupi aceastiintimplare minunati, am primit ingaduingaunui prieten al sau de a face publici minunea,
sub rezervapistririi sub ticere a detaliilor personale- cici Kostas nu doreste si devini ,,materieprima' pentru emisiunile TV Moastele Sfintei

Sf6ntaMucenitiAnastasia
Romana
(t29 octombrie)

51

Min6stireaGrigoriu,Sfintul Munte,loculundeseaflS
sfintelemoagteale MuceniteiAnastasiaRomana.

Anastasia Romana se pistreazi la Ministirea

Sfrntului Grigorie din Muntele Athos, iar
egumenul acesteia,Arhimandritul Gheorghie
(Kapsanis) cunoaste cele petrecute.

&rerdcntLrl
Era 1l septembrie 2002. Kosta, un om tAnir, tatil a doui fetile, se intorcea pe motocicleti de la Athena ci.tre casasa, aflati la o mare
depirtare. igi gisise cevade lucru, si se inrorcea
obosit. Pe drum, dintr-odati, motocicleta i s-a
r5sturnat gi a zburat prin aer,oprindu-se intr-un
stilp. Accidentul i-a provocat fracturi ale coastelor gi pelvisului, gi i-a afectat ultimele cinci vertebre ale coloanei. Una din fracturi i-a tiiat o
veni gi a fost diagnosticat cu un hematom retroperitoneal, cavzat de hemoragia interni.
Doctorii glau ridicat mAinile in aer, spunAnd
ci acest caz este foarte greu de operat. Dupi
douizeci gi patru de ore perrecute la terapie

intensivi, Kosta, vliguit de pierdereade sAnge,

a fost dus in cele din urmi in sala de operagie.
,,Eram in pragul morgii, pierdusem trei litri de
sAnge,cind doctorii au hoti.rAt si faci o ultimi
incercarede a mi salva.M-au operat la stomac,
ca si nu mor' cum mi-au zis mai tArziu, firi
si fi incercat ceva.Operagiaa fost un egec,cici
n-au putut interveni unde era nevoie - qa ci,
pur gi simplu, dupi cum mi-au spus,asteptausi
mor", povesregteemogionat Kosta.

!n*xp?iea*:iIall
in mod neasreprar,insi, degi medicii il asteptau si moari, Kosta a continuar s5.triiasci.:
,,Venas-a inchis de la sine, si doctorii, pAni astdzi, consideri ci. a fost o minune". TAnirul tati
a mai ri.mas in spital zece zile, apoi s-a intors
acasi. Dupi doui siptimAni s-a intors la spital pentru o alti. intervengie, curigarea hematomului. Pe 26 octombrie 2002, de praznicul

MINUNI

53

Sftntului mare-mucnic Dimitrie, s-aintors definitiv acas5",

la solia gi fetigelesale.Recuperarea
sadupi accidenta fost rapidi. Pini atunci, dupi
el, nu se intAmplasenimic iegit din comun.

Citeva zile mai tirziu, Kosta a primit un

apel telefonic de un preot cu care era prieten,
ce se bucura si afle ci se inzdrivenise. in cur-

(onvsrbirea
euSfinta
in dimineagazilei de 29 octombrie, insi, a
avut o vis-vedenie care i-a schimbat viaga 9i i-a
descoperit cum se inti.mplase ceea ce doctorii
numiserl ,,o minune". Iati mirturia lui Kosta:
,/.m vizut o fetigi scundi, foarte tiniri, care
purta o togi de un gri-inchis gi un acoperS.mint
de cap - cevaqr o basma- si a venit spre mine.
N-am putut si-i disting faga.RispXndeainsi o
mireasmi imposibil de pus in cuvinte. P{ea in
cruce peste un garpe ingrozitor, dar se ari.ta totusi nepisitoare. M-a frapat gi culoarea cerului, qi lumina z7lei,nemaiintAlniti, ciudati...
inainte si apuc s-o intreb cine era, s-a oprit la
patru-cinci metri de mine si mi-a zis: <Sunt
Sfrnta Anastasia. Eu te-am salvatu. Se purta ca
si cum n-ar fi frcut nimic deosebit,probabil ca
si. nu m5.simt dator pentru fapta ei. Iar eu am
intrebat-o, pe un ton scepticgi provocator: oDar
de ce m-ai salvat?o.Ea, vrAnd si arate ci doar
urmase unei porunci, mi-a rispuns: oFiindci
apa mi-a cerut Maica Domnului'," (chiar in
clipa consemni,rii acestorcuvinte ale lui Kosta,
am simgit o dulceagi negraiti in aer - gi am fost
incredingagici SfhntaAnastasiaera de fagi).
Kosta s-a trezit uimit din visul-vedenie, s-a
ridicat si si-a sunat un prieten qrre era monah.
Acesta a fost foarte surprins de acestapel matinal. Kosta nu i-a spus nimic monahului despre
visul siu, ci doar l-a intrebat: ,,$tii vreo Sfrnti
Anastasia?".Dupi cum ne-a m5.rturisit, auzise
de o Sftnti Anastasia Farmakolitria (izbivitoarea de otravi), dar nu i se rugaseniciodati.
,,Care S6ntiAnastasia? Romana, ceape care o
priznuim azi?", i-a rispuns monahul. Aceste
cuvinte l-au uimit si mai mult pe Kosta. S-a
ferit insi si spunl cevadesprevisul avut.

sul disculiei, i-a spus ci vrea ca, atunci cind

se vor intAlni, s5.vorbeascl despre un vis cu
Sfrnta Anastasia Romana, ca si-i rispundi la
nigte intrebi"ri. La stS.ruingapreotului, Kosta
i-a povestit in cele din urmi cele intAmplate.
,,Kosta, stii unde sunt acum, gi de ce am insistat si-mi spui ce s-apetrecut?",l-a intrebat preotul. $i a continuat fhri si mai agtepterispunsul: ,,Sunt la Ministirea Grigoriu din Sfrntul
Munte, si in scurt timp ne vom inchina la
sfintele sale moaste care se gisesc aici!". Kosta
a rimas uluit pentru a doua oari. Ne-a spus:
gocul pe carel-am avut?".
,,ingelegegi
Prin natura muncii sale, Kosta viziteazibisericigi ministiri aproapezilnic. A;a ci, in aprilie2004, pe cind seafla la po4ile ministirii din
l,outraki (Corinth), i-a istorisit unui monah de
acolo visul siu. in timpul discugiei,a trecut pe
acolo o ma;ini. $oferul si fetigasa erau cunoscugi ai monahului. L-au salutat, iar monahul i-a
zis lui Kosta: ,,Omul ista, pe carel cheamS.tot
Kosta, a ftgiduit si zideasci un paraclis in zon5.
in cinstea Sfintei Anastasia Romana. De asta
si-a botezatgi fetigaAnastasid'.
Toate acesteai-au dat lui Kostas o credinga
de neclintit, cre s-a transmis si familiei, si prietenilor s5i.Vine in fiecarean de praznicul Sfintei
Anastasiala Ministirea Grigoriu, gi flne zilnic legitura in mgiciune cu Sftnta Anastasia.E neindoielnic ci aceasti intilnire cu Sllna Anastasia
i-a schimbat intreaga viagi. Prin legitura cu ea,
siv\irea voii lui Hristos a dwenit prioritatea
viegii sale, gi tri.iqte zi de il mintrnea credingei
omodoxe. Slavi lui Dumnezeu pentru toate! I

TheopoulaPanagiotou
Din Zn).oEOp0o6o(iaE@ou.2005)
giadaptarede RaduHagiu
Traducere

CUVANTUL
DUHOVNICULUI

Arhimandritul
Emilian
Simonopetritul

Caleacitre sfin[enie
Dintreceledoudciiale lupteicugdndurile
pe carele avem
de la Sfin{iiPirinli- unaa confruntiriidirecte,,,corp
la
corp",
iarceade-adoua,nes6ngeroasS,
in carene aruncdm
intr-unsinguravdnt,neabitut,citre Hristos- Pdrintele
Emiliano alegepe-adoua,ardt6ndu-ne,
in celece
urmeazd,,,c6t
de ugoari5ide frumoasiestevialacre5tini'i
pentruci nevoinlatrezviei- cu altecuvinte
,,Ugoard'i
urmdrirea
clipi de clipda lui Hristos,
adicidobdndirea
Rugdciunii
neincetate estelaindemdnatuturor,fie tdnir
saubitrdn,bogatsausirac,birbat saufemeie,mireansau
pentruci, indeletnicindu-se
monah.$i,,frumoasi'i
cu cele
pe celerele,trezviaconduce
bunegilepiddndu-le
tainic
la vedereaFrumuselii
celeiDint6i,laindumnezeire,
la care
insugiDomnulneindeamnS:,,PAni
acumn-a!icerutnimic
intru NumeleMeu;cereli5iveli lua,ca bucuriavoastrdsd
fi e depl i ni

il toan
16"24.
(A.S.)

Ce vimrte buni, folositoare,veseli.,luminoasi.,

dulce si strilucitoare estetrezvia!Prin trezvievom
cunoaste nu numai adAncul Dumnezeirii, dar
gi tainele Bisericii noastre, vom dobAndi toate

Evanghelia Noul kgimAnt. Vechiul kgimAnt,

ata cum zice Apostolul Pavel,mai alesin Epistola
citre Evrei, dar gi in cea citre Galateni gi-n alte
p54i, ne-a dat kgea. lrgea insi n-a avur purerea

desfrtirile gi triirile duhovnicegtisi dumnezeiqti.

(posnrl, infrinarea,
Asceza trupeasci
privegherea) ne poviguiegte gi ne ajuti si nu
punem in lucrare patimile. Ele insi ri.min ca
nigte gerpi inliuntrul nostru, gi doar nu le lisim
si ne muste. Dar intr-o zi, clnd vom dormi
obosigi de multa nevoingi., gerpii se vor inmulli

siJ daiv\easci
pe om. Tofl erau inchi,si sub
pacat 9i mergqru in iad, pentru ci prin kge doar
se incredingau de picanrl lor. kgea nu l-a ajuat
pe om, asfel incAt credinp lui in Dumnezu si
fie deplini, vie; doar Hristos putea si ne elibereze.
Ceea ce inseamni ci, atunci cand nu ducem
o viagi de trez\rie,se poate si. ne nevoim, dar si
nu ajungem la lumini. Doar ne in";tiinfim de

gi nu vor mai incipea in noi, gi atunci vor ieEi

si-i vor mutca pe ceilalf. Aceastao pigim atunci
c6nd sivArgim numai ascezatrupeasci. Si, fiindci
ascsa trupeasci.nu poate si smulgi din ridicini
picatul - precum pizma, mAnia gi celelalte-, ca

o<istenp patimilor noastregi ne ferim de picatele

gele, precum curvia, preacurvia,ucidereaEvanghelia insi conduce la o curlgie
desivArgiti, la omul cel nou, penrru ci taie pAni

si ajungem la curilie trebuie si lucrim trezvia.

Chip al ascezeiercterioare,
trupqti, esteVechiul
kgimant, iar alviegiide uuvie si contemplagieeste

gi gindurile inimii, caresunt punctul de plecar,e

al picatului, precum 9i doringele rele, visirile,
5:21.
amintiri-le pe careni le aducem inainte Matei

,,Curitette-tiinima,giatuncipoti s5-Lvezi
pe Dumnezeu"(Arhimandritul
Emilian).

haina,
ifivoida
,,Daci-mifuri
fiindcivid ci nici
;i cimaga,
cimagin-ai"
C-anddobandim qlifarniqii,
atunci a.iungem
la nepitimire, pe care ne-o diruiqte Dumnezeu
daci implinim cu adevirat Noul kgimAnt. Qnd
devin nepitimag, atunci tu mi blestemi, iar eu
te binecuvAntea tu mi vorbegti de riu, qi eu ip
mul$umesc.lari p;zirea mingii, lucml acesa e$e
irealizabil,pentru ci nu putem si' avem in aceasti
sitLrafenici micar pazag,:n si a ochilor. De asemenea,dnd ajung la nepitimire prin pazamingii,
atunci, daci-mi fili haina igi voi da si cima$a,
fiindci vid ci nici cima$ n-ai. DacI mI vei sili sI
Fire
merg o mili cu tine, voi mergedoui Matci5:40-ar.

trezrieai puteasi te inchini celuicarete lovestepeste

obraz?Nu, pentru ci F seva urca sAngelela cap 9i
te vei umple de firie. Numai dac5-giva indepira
hanrl dumnezeiescpatimile poF si te po4i asGl.
Dar pentru a se intimpla acs$ta e nwoie si-gi
deschiziinima lui Dumnezeu, asfel incit si scoati
din tine patimile una cite urn, noi si vechi,si le taie.
Acesta este mersul natural al inimii: si se
aplece neincetat inaintea celuilalt cu lepidare
de sine, si nu numai cu o simpli dispozigiede
slujire. Nu e iubire, a{a cum cred eu, si te intreb
neincetat daci ai mi.ncat, daci ai biut, daci vrei
cevasau si-gi dau sfaturi. Aceasti purtare a ma
este obositoare 9i provine fie de la un demon,
fie de la o patimi a inimii mele, care atz;tl. ci.
am o impitimire, o alipire de tine. Ci estevorba

despre iubirea nesfar;itafapd de Dumnezeu si de

oameni, gi de dragosteadumnezeiasca
din inima
ca despre un foc liuntric, 9i nu ca despre o
legaturaomeneasci exterioari carete incalzeste.
Cuvintele dragostedumnezciasca arati caiubirea
nu este omeneasci.,nu este o chemarea inimii
mele, a suflenrlui meu, ci o lucrare dumnezeiasci.
Nu are caracrerisrici
;i premiseomenesti.nu este
carne ;i singe. Este duh, este cwa dumnezeiesc
si, prin urmare, il
in mine pe Dumnezeu.
"m
in aceasti stare dumnezeiasci omul nu ajunge
singur. Eu nu pot, intinzdndu-mi mAna, sa ating
marginile lumii 9i si-i imbrig\ez pe tofi. Numai
Dumnezeu o poate face. Dar fiindci Dumnezeu
estein mine, intri in mine ;i intreagalume, togi
oamenii, tot cenrl, tot pamAnnrl.

delaDumnezeu,
lrezviaincepe
darcontinuarea
eifinedenoi"
Toate cele bune vin de la Dumnezeu. Chiar
si rugaciunea;i doringa de a face binele incep
intotdeauna de la Dumnezeu. Noi nu suntem
in staresa incepem nici un lucru bun, ci doar si
picaruim. ,,Tot darul desavAr;itde sus este" r""'
"'t. $i, o si nu uitim acestlucru gi sa spunem:
,,Eu trebuie sa duc lupta duhovniceasci, eu
sa lupt, eu sa devin ca o fiari si sal biruiesc pe
satand',Sftntu.l Isihie ne spune:,,I-asa-le
pe astea!
$tii cand este trezvia frumoasa, cdnd este pe
drumul cel bun? Cand o povaguieste
Hristos!".
Vrei, de exemplu,ca un tren sameargadintrun oras intr-altul. Dacil asezipe liniile obignuite, va merge; altfel, e cu neputinga sa mearga.

i
i

tl

estemersulnaturalal inimii:si seaplece

,,Acesta
neincetat
inainteaceluilaltcu lepidarede sine..."
(Arhimandritul
EmilianSimonopetritul
gi StaretulEfremKatunakiotul).
altul de curent electric. Mintea omeneasci, de
ce are nevoie?De multa smerenie.Smereniainseamni sa ne smerim pe noi insine, si ne umilim, sa ne numiri.m si noi de bunavoie intre si.racii pe careii fericesteDomnu.l, si 6u ultimul.
Prin urmare, trezvia incepe de la Dumnezeu,
dar continuareaei ginede noi. De noi gine daci
traim sau murim, dacadevenim cuceritori sau ne
omorim pe noi insine.Iar daci.nu ne-amcurS.ftsi
nu ne-arrrreniscut, de vini suntem noi. Urmand

Exact a;a e si cu trezvia.Hristos o povaguiegte,

a;ezand-ope drumul cel bun, iar eu sunt dator si
o alimentezneincetat,ca sa poata inainta. Adici
sunt dator si-mi ajut mintea sa fie cu trezvie,
pentru ca trezviasa-sicontinue drumul ei. Cum?
Putereanoastramiscatoareesrcmintea noas-

insi caleafoane simpla a trezxiei, curigia ;i daivArgireavin singure, fiindci trezvia se rispandqte
ca un rAu gi le adapachiar;i pe cele arsede muhd
wewe dr ,,sdriiruragdnduibr uicbne".Ni se in{lgiseazi imaginea cAmpurilor cultivate cares-au pdrjolit de apade maregi esteaproapecu neputinp si

trd carepriuegheAzdcu smerenie.Fiecaremotor, ca

safuncgioneze,arenevoiede combustibilul corespunzitor - unul de motorina, altul de benzini,

mai fie recuperate.in zonelearseputem, desigur,

si semanam, dar estegreu si. odrisleasci. Dar gi
ceeaceestegreu pentru omul firescdevine realitate

CUVANTUL
DUHOVNICULUI
pentru cel care vrmeazl. caleatrezviei. Si cele arse
vor fi udate, si vor dobAndi o noua vlagi.
Chiar daci ai trlit ani de zile in mocirli, in
picat, in gregeall, chiar daci gi-ai netrebnicit
existengaincAt nu a rimas nimic viu in tine, ai
ajuns un hoit, chiar ti atunci estecu putinli segi fie udate adAncurilegi si rena;ti in intregime.
Trezvia;tergedin rni nt niul" otpicanrl, toati patima tot gAndul,toati pofta - daca,desigur,o wem.
Gnd insi o pirisim, a;a cum pleaci.Dumnezeu,
ap pleaci gi uezvia-Si sdm a;adarla strajanoastri,
pe caleape carene-adeschis-oHristos, 9icaresenumestetrezvie,9i Dumnezeu intregva fi al nostru.

Acestaestepuncnrl de plecaresi cauza,caleagi

drumul citre nepitimire, citre nepicituire, al intoarcerii omului ciue stareasa fireasci, ciue viaga
in Hristos. Nu e nwoie si luptim 9i si obosim
pentru a birui, nici si ne zbuciumim si s5.spunem
cI toate sunt grele si ci nu e cu putinta si biruim
patima aceastasau aceea.Toate sunt usoa-re,pentru ci toate au legituri cu mintea. Cand mintea
se indeletniceqtecu lucrareaei ascarua,nu se mai
poate implica in relele din afa-re,iar eu, intr-un
anumit fel, devin de neispitit.
PAni acum am vizut ci am devenit oameni
de neispitit, rAnduiginumai pentru bine. Nu ne

Lucrarea
ascunsi
a min[ii
Dumnezeu ne-a dat mintea nu pentru
cele la care noi o folosim, ci pentru lucrarea
ei ascunsd.Mintea are propria ei lucrare, care
esteurmirirea cu privegherea lui Dumnezeu,
qlqqlia pentru a nu se impri;tia, pentru a nu
fi cuceriti si innegritS.de gAnduri. Este trezvia, vederealui Dumnezeu.
Lucrarea ascunsi a mingii ne aduce multe
bunuri, dupi cum spune gi Domnul: ,,Ciutagi
mai intAi impirigia Cerurilor si toate celelalte
vi se vor adiuga" Marei6:33.
Modalitatea ciutirii
impirigiei Cerurilor este trezvia, iar pe toate
celelalteni le va da Dumnezeu.
i.r acestfel, mintea noastri ajungeincapabili si
mai slujeasciriutatea, de vreme ce nu mai cultivi
l.ga.*i cu picatele, cu videniile, cu patimile, cu
gandurile.Adici mintea, din fireaei, estefolositoare
numai pentru a ne aducelang Dumnezeu. Cend
pe un ogor seminim mai multe feluri de seminge,
ogonrl ne va da mai multe feluri de roade,va fi folositor pentru multe. Dar cAnd seminim numai
gr6"u,ne va da numai SAr, gi pentru celelalteva fi
nefolositor.Exacta;aseintAmpli gicu mintea. Daci
o invilim si seindelemicearcian humrcaeipropriz,
nu ne va produce lucriri striine, penmr ci a ajuns
incapabili pentm acestzr.
Asf,el ne pizim prin noi
\ine

9i ajungem in sarea de a nu mai picitui.

cume cu neputintdcaomul
,,A5a
si vaddin lipsaluminii,tot agaeste
cu neputintdsdtrdiascidacdnu mindncisaunu bea.DarDumnezeu
nu
ne-ad;ruit aceastd
viatdcasdmurim,
ci casdtrdimgicasdimpirdtim.
<Am6nca>$|s1"bea,reprezintd
pazaminlii,
i5rviala duhovniceasce
prinharullui
din caresenagte,
Dumnezeu,
curdtiainimii.Euimi
imi
strijuiescinima,iarDumnezeu
ddruie;tecurdtia,fiindci sdturarea
- (umplutu-ne-am...
duhovniceasci
- serealizeazd
in
ti ne-amveselit>
spatiulinimiicurate.
Ecu neputintdcafdrdp?Zaminlii
gicurdtiainimiisaajungdsufletulla
gipldcutdlui
o stareduhovniceascd
Dumnezeu.
Adicdfardtfezyie,e cu
neputint;sdai reugite
duhovnicegti
placi
sd
lui
Dumnezeu.
Oricdtte-ai
;i
osteni,oricateasceze
ai face,v-eirobi
lacigmeaua
fari apda vietiilumegti'i
ArhimandritulEmilian
Simonopetritul

58

CUVANTUL
DUHOVNICULUI

mai vine si sivArgim raul atunci cind mintea

t;i sivir;este lucrarea ei, cind sti cu putere de
straji. A;a cum ajungem cu uguringi"de neis-

trezviei, ne aseminim cu omul care afli dintrodati in drumul lui o-,comoari ;i, flari si osteneasci, sapi, o ia gi triiegte in tihnd. Astfel si noi
ne gisim cele bune in caleamingii noastre.

pitit de citre dispozigiilegi stirile picitoase, la

fel de ugor Ie dobAndim si pe cele bune, care
vin singure din lucrarea neincetati a pizirii de
s-in_e.
Nu noi obosim ca si dobindim cele bune
ale noastre,virtutea noastri si toate bunurile de
care avem nevoie. Ci toate cele trebuincioase
viegii noastre duhovnicesti, intr-un cuvAnt pAinea noastri cea de toate zilele, rugaciunea,postul, privegherea,le vom gisi, caci ele izvorisc.
Prin urmare, cind mintea noastri nu-gi face
lutarea rz, ne aseminim unui om care desfrineazAzi gi noapte gi, din pricina aceasra,nu
poate si se imbogileasci. in nici un fel nu ne
putem imbogagi daci ne tiraste suvoiul viegii
zilnice. Dar cind mintea noastri lucreazl asceza

cumcdndne intrdcevain
,,A$a
ochi,vremsd-lscoatem
imediat,
tot
gi
a$aseintdmpli cu trezvia.
Pentrucd
eaa cunoscut
dulceafa
dumnezeiascS,
experienta
duhovniceascd
a bucuriei,
a pdcii,a veseliei,
a indrdzneliiinaintea
lui Hristos,
$inu poatesi indurerelele
vezute.Deaceea,
indati cesearati,le
izgonegte.
Noiinsi,de obicei,pentru
ci nu suntempurtatide dulceafa
trezviei,n.unetememde pierderea
pentru
ei.DimpotrivS,
o preferdm,
pline
cdint6lnifjle
de vorberie,
de
gide clevetire
ocdrare
suntfoarte
puternice
giatrdgdtoare.
latananu ne
pdcate
indeamnila
mari,ci laacestea
care,chjpudle,
nu suntnimic,gitotugi
cdtde importante
sunt!"

ArhimandritulEmilian
Simonopetritul

printrezvie
luptacugindurile
Daci 4,linte,a lucreazl, asceza trezviei in
toati vremea gi Iocul si in orice situagie, si
se obignuieste si se indulceasci de inlelesurile bune, ;i nu in ginduri gi in conversaliile
liuntrice sau in alte indeletniciri. daci adici
vrea ca u.nica ei acgiune si fie trezvia, atunci
nu rabdi si fie furati de cele cinci simluri.
CAnd wem, atunci ne luptim, inaintim 9i
s$,A$ in noi o obignuingi. Unul se obisnuiestesi
tri.nci.neasci.,alnrl si taci. U"nul si. se rwolte cAnd
vine vremea rugiciunii sau si zici. in fui,,Tadl
nostru", fiLri si ingeleaginimic, in timp ce altul se
obignuiqte si spuni cu toati inima lui: ,,Doamne
Iisuse Hristoase, miluieste-mi pe mine, picitosul!". $i care-i rezultatul?AmAndoi vor ajunge la
sftr;inrl viegii lor cu ceeace s-auob\nuit. Unul va
muri cu primul fel, celalaltcu al doilea.
Asadar, cAnd mintea se indeletnicegteintradevir cu propria ei virtute, cu trq4vla cea aducitoare de stralucire,si di nasterela stareaomuIui liudat si cinstit de Dumnezeu, atunci mintea
nu mai accepti si fie furati de simguri, fiindci
a ingelesci slavaei gi obisnuingaei sunt la polul
opus fagi de experienlelesimprilor. Astfel, pe
de o parte, simgurile tr6.ndivesc,iar pe de alta,
mintea se dezlinluie in vederealui Dumnezeu,
dobindind in acela;i timp experiengafaptului
cL g,indurile sunt de;arte;i materiale. A.dici gandul, in timp ce pare a fi ceva ingelegitor, are o
anumiti materialitate, estegrosolan.
Cu toate acestea,noi dim in fiecarezi importangi gindurilor. Dupi aceea,desigur, se
poate si le lis5.m, cu ugurinli sau greu, sau
si le uit5.m, dar dupi ce mai intAi am discutat cu ele. Asta se datoreazi.faptului ci nu
am dobindfu virtutea desivirgiti, experienga

CUVANTUL
DUHOVNICULUI
intr5"un gand, si retragasimEurile.Ce inseamni
ca renage?Minrea mea urmi.resre poana ei ;i,
cind observi ici intri. un gAnd prin mijlocirea
ochilor, indati poruncesteochilor mei si se inchida. Astfel, nu mai vad nimic, nu recunoscpe
nimeni si nimic, nu-mi pasi de nimic. Prin urmare, le retrageinseamna ca restrAnge,hotirnicestesimguriJe,
asrfelincArsi nu ma obignuiesc
qi.urmi.resc gandul. Pentru ci gindurile, in realitate, sunt hrinite de simguri gi de voinli-,
CAt de ugoari 9i de frurnoasi esteviagacrqtinil
Nu Ie gisqti pe celereleinainrcata ci pe toate cele
bune adunatela rur loc. E insanwoie sapizeyi slava,
lumina cu care$-a inzestnt Dumnezeumintea-

Celetrei maripatimi

,,Preasfinti Niscitoare-de-Dumnezeu,

mentuielte-m5!"
deserticiunii gAndurilor, a faptului ci daci ne
indeletnicim cu ele, fie bune, fie rele, yAni.r4
vint gi secerim ostenealaEi trudi.
Prin urmare, sunt dator saingelegca din clipa
q{q4gcpt;i
ascult de gand - pot, desigur,;i
h
sanu fiu de acord,dar gi atunci il urmiresc si discut cu el - din aceaclipa triiesc o deserti.ciune,
fiindci in spatelegandului se ascunded.emonul,
care dupi ciderea lui a dobandit o mai mare
materialitatedecit cea pe careo a\useseinainte,
ca inger. futfel, in spateleacesteiregiziri se aflI
impathnirea gi, in acel4i timp, deseniciuneagi
minciuna, si nu poate fi vorba si iasi cevabun.
Agadar,in timp ce gAndurilesunt inseli.toare,
noi suntem tArAgiqi stim inaintea lor cu interes,ca gi cum ar fi vorba de cevaimportant. Dar
cand-mtnrea ingelegedegerticiunea gandurilor gi
pizegtetrezvia,atunci areputingaca,de indati ce

Daci insi nu stai acolo, in postul tiu de observaEie,daci nu-gi pasi de uezvianeincetati, daci nu
at ribdars si rimii in lucrarea ta duhovniceasci.,
arr.urcivei rdbda celece uin asupraTi: un riu il va
urma pe alnrl.lbate ispitele,riutiEile, bolile, chinurile vor apirea in caleata. Chiar qi numai o dati
sau de dou5.ori si dai imponanli gandului tiu,
trebuie si a;tepginrnete, fulgere 9i fumrni in viaga
ta. Si nu zici atunci: ,,Hristoaseal meu, ajuti-mi!
Maica Domnului, ce-i astace mi se intAmpli?".
lasi cuvintele asteamincinoase ale tale! Daci ai
chemat un wijitor sdli dafacl wijile, nu zice
acruna: ,,Hristoaseal meu, scapi-mi de dracul"
Daci ru l-ai chemat pe drac, rabdi{i acum reusitele. $oi declanqir.npe celt ceuin.
Eldi-are-n[i, agadar,ga-nu j udeeali niciodari
lucrurile din propriul vosrru punct de vedere,
fiindci existi alti logica, alti experiengi.,adevirul estealtul. CAnd suferi, cAnd toate if ies pe
dos, cA.ndte supira ceilalgi,cAnd te jignesc,cind
te izgonesc, cAnd piciruiegti, cA.ndnu-1i pogi
pistra echilibrul, cAnd nu pogi aveapazamingii,
cAnd gi-e greu si te rogi, cind mogii la canon,
sa nu crezi ci pricina esteceape careo spui tu.
Adevirata pricini esteuna dintre celetrei mari
padmi: fie iubirea de argingi, fie slavadqarti, fie

CUVANTUL
DUHOVNICULUI
plicerea. Una dintre acesteaseascundein tine. Ori
egtiplin de slavi dqani, un tAmpit adici, fiindci
vrei si arigi ci tu qti cwa, ci ;tii; sau esti un voluptos, adici iubqti plicerea, satisfaqiagisiti pe o
mie 9i una de cii; sau qti robul iubirii de argint,
careinseamni ci iubqti averile,civrei si ai cevaal
tiu gi, mai ales,vrei bani. Ca,,bani" poatefi socotita 9i recunoa;tereape carevrei sa fl-o aduca ceilal1i. .\adar, in spatelegreutigilor care dau peste
tine citqte ingtiingareaci se ascunde una dintre
celetrei patimi de moarte. Cauti si afli careeste.
Acestepatimi de moarte orbescmintea. Cend
vid ci una, doui, cinci zile, rur an, trei ani sufir, ci
am ganduri, ci mi senrlburi viaga,inseamni ci miam lisat mintea fuitpoA. NU .- invigat-od aibi
vimrte gi trezvie,de aceqra orbit. Adwiranrl ocl-ri,
ochiul suflenrlui, estemintea omului. $i cind acesa
orbote,idu"haiingeleg?care e gandul gi caree niIucirea-De aceea,pe cit zabovim in acestepadmi,
pe atAt lumina se face innrnerig sarease strici, iar
5:13.
atunci ,,cu ce seva mai sira?" Ir4'nei
Cand mintea
noastd va orbi, cum ne vom mai putea corecta?
Tiebuie si accepgi ca problema ta este
foarte adAnci, este in impletitura cu trei ridicini a iubirii de argint, a slavei degartegi
a plicerii. Acestia sunt triplelii care schilodesc existengaomului. Daca nu cunosti acest
adevir, nu-L vei putea sim;i niciodati pe
Dumnezeu gi sa crezi in El in intregime.
De aceeae nevoiede rugiciune neimpra;tiati
de
si smerenie,de a ne zdrobi intotdeaunainima.

Rugiciunea
luilisus
Experiengane-a dovedit ci existi cwa foane
mare pentm care meritS.si luptim: cel ce uoie;te
sa-;i curapeasca
!!!ru sd-L cheme necontenitpe
Domnul Iisw impotriua wajnrn;ibr ingelcgatori.
Daci incepem si spunem: ,,Tiebuie si dobandesc
asta sau si fac aceeapentru a-mi curiga inimd',
ne vom pierde lin\tea gi echilibml nostru sufle-

I
I
I

ll

tesc. De aceea,facem altceva:alergim la Numele

lui Iisus, cu careputem lupta neincetat impotriva

,,DoamnelisuseHristoase,
Fiullui Dumnezeu,
miluie5te-mi!"
vrajma;ilor nogtri nev;zqi. Prin urmare, lucrarea
noastri proprie estechemarea.Vrei si dobandegti
nidejdea in Dumnezeu, cunostinta liuntrici sigura, izbavirea de ispite?Vrei sa nu fii ispitit, si
nu stii ce-i ispita, dar si sa descoperi frumuselea
lui Dumnezeu in orice lucru?Vrei ca acesteasi fie
traireagi vedereata zilnici? Fa nrgaciune!
Acelagi lucru il spune gi Dumnezeu si
Scriptura: ,,Pregate;te+e",zice, ,,Israile, sa chemi
a:t2.Iar
NumeleDomnului Dumnezeului tAu"AnoJ
I
Tetatontceui
5:t7.
Apostolul zice: ,,Rugayi-udneincetat"
$i Domnul nostnrspune:,,Farddr Mine nu puteli
face nimic; cel ce ramine intru Mine;i Eu tnnu
t5:5.
el, acelaaducerod mufu" toan
A;a cum ne pregi"tim pentru o cilitorie, tot
a;a si facempregitiri in fiecarezi pentru a inviga
si chemi-m Numele Domnului Dumnezeului
nostru. Acestecuvinte le-aspusAmos din partea

CUVANTUL
DUHOVNICULUI
lui Dumnezeu cand a profegitdistrugereatotalS.
a lui Israil de citre asirieni. Israil a picituit si,
din cauzapacatului lui, Dumnezeu l-a ameninlat ci-l va spulbera ca pe Sodoma si Gomora.
Sfrntul Isihie, folosind acest loc din Vechiul
LegimAnt, nu ne indeamni. si"ne temem de distrugere, nici sa ne pregatim pentru multe treburi, ci pentru un singur lucru: sl tnuapamsa
chemim Numele Domnului Dumnezeu.
Prin urmare, nu numai virnrtea si iubirea lui
Dumnezeu, ci gi picanrl nostru, si ciderea noastri.,
gi nedrepatea noastre,ba chiar;i moartea noastri
devin un motiv pentru a ne pregati pe noi ingine
in fiecarezi, asfel incAt si invifim mai bine chelnarea Numelui Domnului Dumnezului nostru.
Rugiciunea esteun mare bun, deoarececuprinde toate bunitigile, ;i gi le va da cA.ndva
veni vremea. Rugiciunea estedes{ltare, nu este
zbucium, nu este problemi, nu este mAhnire.
Este glsire gi desfhtare.$i inci ceva:curigegte-gi
inima, gi atunci pogi si-L vezi pe Dumnezeu.
Dumnezeu Sedescoperi celor credinciogi,adici
celor care urmeazi cu trezvie si practicS.tot mai
mult ascezaRugiciunii mingii.
Se poate si le facegipe toate: si vi virsagi
sAngele,si facegimisiuni de propoviduire, si
vi suigi in cer, si vorbigi in limbile ingerilor
gi ale arhanghelilor, si vi impirgigi averile.
Firi rugiciune n-agi fbcut nimic, pentru ci
pe toate acesteale di Rugiciunea min;ii.
Prin urmare, daci Dumnezeu este bogat
gi gi le di pe toate prin rugaciune, atunci, chiar
cAndqti ameninEatcu exterminarea,ca Sodoma
gi Gomora, gi cand piciruiqti, gi cAnd te lntristezi, inlocuiegte intristarea, dificultatea, durerea,
nemulgumirea, lupta, caracterul lumesc, gdndul tau, clr rugiciunea Purtitoare de pace gi de
Dumnezeu. Altfel, pana in ultima clipi cand
vom muri, vom vorbi despreacelea;ilucruri.
avem timp, sl ne apucamdz Iu&"d-,cit
mt. Daca acurn nu este vremea, nici miine nu
va fi. ,uAvlnd imprejurul nostru ati"ta nor de
mi.rturii, si lepidim faptele intunericului si si

61

ne imbricim

cu toate armele lui Dumnezeu"

Evr l2,l; Rom.1.1:12;

Efe. 6,11,

adiCi

CU RUgiCiUnea.

Amintindu-nede norul martirilor,de togisfingii

din cer gi de pe pimint, si arunci.mde pe noi
ceeace am zidit pini acum gi si ne dobAndim
loculprinueei. I
Din ,,Tillcuiri la Filocalie- SfantulIsihie.
Cuuint despretrezuie"(Ed. SfantulNectarie)
Traducerede leromonah Agapie (Corbu)
Grupaj realizat de Anca Stanciu

meu,iartS-ti
,,i1ispun:<Copilul
fratele!>.
lartu imi rispunzi:<l-amzis:
Blagosloviti!u,
darinlSuntrul
tau nu-l
ierfi.Dacddupi gapteanio sAauzio
acuzdlaadresalui,veizice:<Enormal,
PirinteStaret,
nu ve amintitice mi-a
fdcutqimie,acuma's
Asta
Sapteani?>.
inseamnd
cdtapteaniai avutdracitn
tinegiacumate dezvSlui.
Cdtde mult ne lipsegte
iertarea
sincerd!
CAndnederanjeazd
aproapele,
cdndneispitegte
atitudinea
lui,cdnd
simfimcdnu sepoartefrumoscu noi,
cdndneinteapi neincetatcu ceteceva
inseamnd
cAnu amdobdnditiertareasincerd.
Astaneaduceamintede
<Lasi-[i
darultdugimergide te impaci
cu pare$ul
tdu (Matei5:24).Altfel,nu
suntemvrednicitiin starepentru
Dumnezeiasca
impdrtSganie
$ipentru
viataluiHristos>.
ArhimandritulEmilian
Simonopetritul

irunpAnRRrntNocENTEl

Devorbdcuo mamadinAmerica
desprerenun{area
latelevizor

,'ffiffi$mpemtgX**
Dinrdndulnevoilor
fundamentale
pentrua trii - cumsunt,
- televizorul
de pild5,aerul,apa,mAncarea
nu faceparte.Ba
dimpotrivS.
Am puteachiarspuneci, pentrua trii, televizorul
trebuiedat la o parte.O alegerepe caremulliau ficut-oin
ultimiiani,giinci nu cunoagtem
pe nimenicaresdo regrete.
in celece urmeazd
vd prezentimmirturiaMelanieiApostoiu,
o mamdcu treicopii,emigrata
pentrucarevialaa
in America,
inceputsi capetedin nousubstantidin momentulincarea
i n l o c u ict a b l uTI Vc u , , c a b l ur u
l "g i c i u n i i . . .
- Doamntl Melania, cu pu[ind ureme in
urmd ne-ali scrispe adresaredacpieiciteua rdnduri. Ne pouesteali ca, ascuhind conferinyele
D-lui Virgiliu Gheorghe, api luat decizia de a
scoateincet, incet, teleuizorul din uiapafamiliei dumneauoastra.$i asta in America, centrul
consumerismului! Spunepi-ne,ud rugdm, cum
ali luat acedstdhotardre?
- Pasul principal il face omul prin rugi.ciune. Ji se deschid un pic ochii gi vezi ci in
jur totul e, pur 9i simplu, o minciunS..Si apoi,
mi deranja foarte tare faptul ci aveam copii
mici care vedeau stirile la televizor. inainte
de a ascultaconferingeleD-lui Virgiliu, eram
deja situla de ;tirile din RomAnia. Mama locuia cu noi si aveam cablu romAnesc,patruzeci de canale romAnesti,si se uita in special
t
^
d,
+
la l)ro I V. lnainte parca mai aveauperdeaun
ptc, nu dideau toate stirile asade crude, dar
in ultimul timp copiii mei mici astavedeau.
Chiar mama mea accentua:.,Ia uite ce s-a intAmplad Ia uite cum i-a tiiat gXtul femeii!"
,,Mami, te rog frumos, sunt copii mici aici,
mai usorl". Accentua informagiile gi a;a ii {hcea atengi pe copii si. se uite. $i, imediat, fetiga mici. de patru ani: ,,Mami, ai vizut ce a
pilit femeiaaia?...".

$tunci am inceput si. nu o mai las la telev,izor.,,Mami, te uigi altidati, nu sunr importante stirile acuma, poli si le vezi si mai tA.rziu" - ci.ci noi putem inregistra programele.
$i evitam si le ascult, iar apoi, de fapt ;i de
drept, ascultam predici cu Piringi. Si prin cineva am aflat de conferinEeleD-lui Virgiliu
Cheorghe si, ascultindu-le, am zis: ,,Oau,
sunt extraordinarel". Mai ales ca, din plcate,
chiar copiii mei se uitau mult timp la televizor, la deseneanimate. De multe ori l,am
surprins pe biiegelul cel mic, care are numai
doi ani, ci se speria, nu ;tiam de ce incepea
si plingi, gi ,,Mami, mami..." - si-mi arita
Ia televizor.Era un desenanimar care nu mi
se pareadeloc agresiv,d-ar,nggtiu ce vedead
acolq de-a inceput sa plAngi, si atunci l-am
inchis. Dupi ce l-am ascultatpe D-lVirgiliu,
am scoscablul. Mama mea s-a supirat, ci ea
urmi.rea telenovelele, cu indienii. ,,Mami,
asta e! Pleci in Rominia gi te uigi acolo".
Copiii, in schimb, au inleles din prima care
e problema.
- Chiar a;a mici
find?
- Am o fata de 15 ani, una de 4 gi biiegelul
de 2 ani. Copiii mici, la inceput: ,,Nu, mami,
desene,desenecu Mickef". Dar am inceput sa

facem altceva,si iesim la plimbare, si ne juc.im

in casi, cu mingea, chiar gi in sufragerie.,,Hai sI
ne jucim cu mingeal". Tiebuie numai si facem
asfel de acdviti[i cu ei 9i e chiar foafte bine. Uita
de televizor daci noi ne ocupim de ei.
- Totu5i, nu simt neuoia sd uizioneze cht de
cht n$te emisiuni, audnd tn uederecaprietenii
;i colegii lor uorbescprobabil despreceeace se
transmite la teleuizor?
- Chiar am o vecinL aici, tot rominci. care
are o fetigd tot de 4 ani, si cAnd mergeam la ea,
televizorul fiind aprins, fata mea se uita hipnotizati. Pini Ia urmi, 9i fata a ingelescl-i place
gi ei linistea. A auzit prima dati ceasulcum ticiie - pentru ci, daca tot timpul mergeatelevizorul, nu se mai auzeanimic. Zice: ,,Maml,,
ia uite, se aude ceasul!".ii p1".. gi ei linistea.
Acuma ne-am obisnuit, ascultim Ia televizor cAntiri psaltice,si ii plac ;i fetigeide 4 ani.
Chiar ea imi zice: ,,Mami, pune pe Fericita".
Ca tocmai ce-mi cumpirasem un televizor imi erao ciudi ci am dat 2.000 de dolaril- gi
zic: ,yA.cuma,ce facem?Sa-l vind inapoi?...".
Si nu, il folosim, dar vedem conferinge,vedem filme religioase,documenrare, deci putem sa-l folosim spre folosul nosrru.

,Vdscriupentrua vd mdrturisicd,
datoritaDomnului
MrgiliuGheorghe
giindemnurilor
saledin conferinfele
cesepotvizionape
9iinterviurile
lnternet,pot spuneci aminceputsi
imi salvez
familia,ceitreicopiiai mei.
Cutoatecdlocuimin America,
careestecentrulconsumerist
al lumii,
am.reu$tsdnedesprindem
ugorde
ceeacesenumegte
astdzimedia5icu
o deosebitibucurievd pot mdrturisi
cAnu a fostchiardelocgreu.(el mai
importantlucruestesAconttientiTim
c;tlde ddU&.dloare
estemediade astdzi
qicit de multnedesparte
de ceidragi
ainogtri.

'.
r.:,
:r ':. :,.qS, ,l L r:I , : i.::l": , .' ::t :,-a,4
, i r * r i r . i i ; l ; t l i : * r * : 1t t r i ; ; i
,:1,hr".

: . . . ,i " t : , , , , ; , . : t
r

- Fetei celei mari nu-i estegreu s,i se integreze in colectiu?

- Nu, chiar ea a zis: ,,Mami, dintro clasi. intreagi de copii la scoali., nici unul nu
merge la biserici in fiecareDuminici'. E a;a de
ciudat, nici unul si. nu meargi Ia biserici in fiecareDuminica! $i-a dat si easeamaci. traim intro lume... Mai alesaici, in America, e dEzastrul
Ea deja nu mai asculti nici muzici, gi-a dat
qi ea seamade mesajelesubliminale, e din ce
in ce mai rau. Ci ea totuqi mai continua si

Cppiiiau reactionatfoartebineqi,de
lacdtevaorede vizionarepezi,acum
avemzilec6nddeschidtelevizorul
doaro jumdtatede ordsauchiardeloc,
aceasta
demonstr6ndu-ne
c6tde mare
nevoieaucopiiinottride noipersonal!
Vdmulfumescdin sufletpentrutot
ceeacefacetigivi felicit!Dumnezeu
si ne ajute!".
MesajulMelanieiApostoiu
citre redactia,FamilieiOrtodoxe"

,,lnurmacercetirilordesfdgurate
i n u l t i m i i a nni ,u m a i r d m 6 nnei c i o
indoia|5:ve|gI'g1gSJJti ca|cu|alo-rJ
diuneazddezvoltiriigifunctiondrii
ctgle-r:Lt
IuLuman Astfel,in cazu|
copiilorgitinerilor,s:ademonstratci
a creierului, a cirei
enlgfgJ.a5la4ge
activitateeStein.h"ibata
cdndprivimla
teIevizor, ru!_:g-m-A1.d_q3.Velta
normal,
fapt careva generadeficien[ein ceea
ce privegtegindr1g-q
logici 9ianaliticd,
in_yor:bir.e,-inconstruireaf r azei,in scris
gicitit- procese
desfagurate
in ariile
acesteiemisfere.
Pentruadul[i,vizionarea
TV
constituie
un importantfactorin
intensificare"q
stdriide nervozitate
9i
qapaetfiii
menla]i,
slSbirea
in
lgitqJig
dgSB,ng9."n"trare,
i n scdderea nfr.emqr_i
ei,
in aparifiasjpfii d"ep--as-iyitateti
a
plictiselii,
a depresiilor,
a anxietdfii
;i
tglburdrilorde p_qrs,qna
lita,te.
Studiile
realizate
in ultimiianidemonstreazi
cd slrezulgeneratfiepaqcursu!
tr-rni
viziondrii\poate
in
afecta
mod
Qrma
serioscreierul,
distrug6nd
celula
i
n
zonele
d
cortexul
ui
Ag"r-voas.i
plefrontalgialeemisferei
st6ngi.
pentrupersoanele
Agadar,
care
suntdejastresate,
caresuntobosite
nervos,esterecomandat
cain locsd-5i
petreacd
timpulliberin fa{amicului
ecran,agravdndu-gi
starea,
secaute
priniegirea
prin
d_e_stinderea
in naturS,
activititi practice,prin lecturdsauprin
comunicarea
cu ceiapropiali'i

Din,,Efecte
le teIeviziunii
asupraminfiiumane"
Dr.VirgiliuGheorghe

asculte, dar acum a renunlat - si nu i-a fost

greu, ci Ia copil, daci ii explici care e problema
si ce se intimpli, vede ci nu-i bun pentru el.
Tiebuie comunicare mai mula, si chiar am rimas sulprinsi cit de mult au nevoie copiii de noi
ca si sti.m de vorbi cu ei! Exact cum sugeragi D-l
Virgiliu: ,,Domnule, lugi-i la bucitirie, faceEimAncareimpreuni. cu ei!". Am mai {bcut astasi inainte,
dar acum si mai mult ,,Hai, sagatim impreuni!" si seiau la intrecere,caresi cum si ajute gi cesi faci
k pare bine si fie implicaEi.Uiti de telwizor, nu
mai au nici o problemi cu televizoml.Multa lume
zice ci nu se poate trii frri televizor.Ba se poate,
numai si wea parintele,gi si fie disponibil, si-gi faci
timp pentru copii, ci. nu estegreu deloC
- Ce ahe ahernatiue le ofertpicopiilor pentru
a uita de teleuizor?
- Nu trebuie si facem nimic in plus, doar
si petrecem mai mult timp cu ei. inainte, c6,nd
ii puneam in fagatelevizorului, noi ne {bceam
treaba in linigte, ori la buclti.rie, ori prin casi
- a;a, daci ii luim cu noi, facem altfel, si chiar
ne e mai bine tuturor. Chiar gi biiatul, lucruri
pe careinainte nu le mAnca,acum le minAnci,
pentru c5,zice c-a participat si el, a ftcut gi el.
Nu trebuie neapirat si cauli prea mult: un joc,
o simpli minge, orice, un desenat- nu trebuie
si faci, stiu eu, cine stie ce investigii.

- Acum, dupd cea(i renun{at la teleuizor se

simte o dferenld in comportamentul copiilor?
- Si gtigi ci da, sunt mai lin\tigi. inainte
erau mult prea irascibili, rispundeau, chiar
de multe ori am observatci de la televizor invagi si fie rii, si se certe. $i acuma sunt mult
mai linigtigi. Lini;tea care e in casi....E mult
mai bine acum.
- Dar in czmpzrtamentul dumneauoastra
/
al sopului constata{i o diferenpn?
- O liniste, doamna... Cum zicea Dl
Virgiliu: ,,Pistragi-vi o igieni a mingii!". Chiar

iN APARAREA
INocENTEI
ggyqc,c-ingrilg gi cu tot ce-am aflat. DJ Vrgiliu
a spus foane mult adwir in aceleconferinle. Am
descoperitmulte lucruri, chiar legatede comportamennrl femeilor. Qand arn auzit de panraloni
(bine, la biserici niciodati nu merge:uncu pantaloni), chiar am venit acasi gi mi-am strAnstogi
panalonii. $i fata cea mare se pregitea de cumpirat haine pentru gcoali, gi i-am zis: ,,Mami, nici
un pantalon! Gata, numai rochile gi fi.rste!".Am
schimbat gi componamennrl, gi ginua, gi tot.
Lumea, deocamdati, 4t' prea vrea si mi asculte, cu toate cd sunt la biserici in comitetul
parohial. Acum zeceani, am reugit de am infiingat o biserici aici. Nu s-a mers prea departe,

(Nicoras
."0,,,
.tilllilJl':lT':;
siAndrea,

sunrem tot la stadiul de misiune, plitim chirie

la o alti biserici. Si am incercat gi la biserici si
le explic, s3.nurnaivjni femeile in pantaloni, si
nu mai sirute icoanelecu ruj pe buze...A inceput si Pirintele si le vorbeasci desprecomportarnent si desprecum trebuie si fim la biserici,
;i parci-parci incepe lumea si aibi mai multi
griji. Dar e greu, e foarte greu s5.se renungela

a;a este!Acuma ai mai mult timp si te gAndegti la ale tale, la sufetul tiu, la rugiciune, la
Dumnezeu. inainte nu avearn loc de asta, ci
toate gtirile, si vremea, si ,,Vine uraganul!", si
,,Vine rdzboiul!", gi ,,Vine aia, si aia!" - nu mai
era loc pentru celefolositoaresufletului...
- S-a scris
foarte mub dapre felul tn care
mass-media, indeosebi teleuizorul, influenpeaza
comportamentul oamenilor. Cum se obserua
acestlucru in comunitatea in care trdipi?
- Pii, in special,1gf.lul de a gAndi. in felql in care se pun problemele: totul e despre
stirile care se vid la televizor, despre modi,
despre vreme, panica creati. de tot felul de
evenimente... Oamenii triiesc aga, intr-un
zbucium continuu. il vad parci ar fi de pe
alt5.planeti, pe caream fost si eu inainte.
- In acelaEi timp,
;i. ei ud udd pe dumneauoastradepe aha planetd...
- Pemine nu mi deranjuazd,merg inainte. Am
incercat si Ie transmit mai departe, si Ie spun si

Americand
de Pediatrie
,,Academia
recomand5ca pAni-larloianicopiiisi
nu fie ldsatisdseuitelatelevizor,
iar
pe
perioada
dupdaceastivdrstd, toati
varsteigcolare,s-aise"limiteze
ti mpuI
vizionirii(cumulat
videosau
televizor,
calculator)
launa,celmultdoudore
pezi.Uniiautoriopineazd
camdcar
p6ndla5-6ani,cdndseincheierotma
pslig,ada"esenliahin
d-ezvoItarea
copiiisdfie finutidepartede
Qleierului,
televizorgicalculator'i
Din,,Efecte
Ie televiziunii
asupraminliiumane"
Dr.VirgiliuGheorghe

iritRpAnnnentNocENTEt
televizorsi la muzici si Ia consumerism.poate
tn Kominia e mai uqor_ dar in
America nu.

u,&l*-&ffi
degx*rfafe*x*el&i*
x,lrxax*

dsx{**x*
pr{rx
t***vix&r"

ruglciunea de dimineagi? Itne_o

pe un CD si as_
culta, ,sispure gi tu acolo, te linis,tes,ti.
9i
Err nu mai pot acruna ftri
rugiciune.
_Rug{ciglea te lumineazi, igi di pace gi fi;igt ,;fleteasci,iEida putere si mergi inainte.'E
greu. De
asravreau si vin in Romfia. parci
nu mi-e locul
aici, 9i mi gandac ci, poate, in
RomAnia totusi
suntmai mulgi oameni careau
descoperitadwirul
si poate reu;escsi gisesco comuniare
unde si fie
mai mulgi oameni caregAndescca
mine.

E foarte greu, irutr_adeudrsd renunfi

la
.teleuizor.Ce le recomandapioamenilor'care,
poate, ar urea sa ud urmezeexemplul
dar nu
reulesc,oamenilor carei;i dau sea-ma
cd e rau
teleuizorul,dar nu pot sa-l scoahi
din cas,i?
- k recomandri pet
.a.i mai mult dmp cu
corpiii,si steadevorbi unii cu a[ii.
,,Lixlip*ca
stf,xr*lg6eiune
gi?n
Noi arream
obiceiul,spreexemplu,la masi si punem
pe stiri, gi
ne uitam, gi mdncam,nu mai stiteam
de vorbi.
Depegndat; e bine aici, mergemla biseSainchidi telwizoml micar Ia masi,
si inceapa rici in fiecareDuminici,
dar am"sentimentul
cAteur pic si discute,cind iau masaimpreuni
cu
ci la.un*m_o,_mgni-_de_r
nu
va
mai fi agaugor...
familia.Cj-ne..am"
dspq$atcl tagr unul de alnrl
Noi evitim si mergempe la petreceri,
prin telwizor.$i searabirbaEiivin
p.'*u
de la serviciu ci nu mai vreau
si asculto
d. _uri.i, 9,
obosigi,iau o bere,sepun in fagatelwizon:lJ,
"rif.l
r.a
cind il_gisegtipe Dumne zeu,
parcdnicinu-Ei
gtiri, nu mai staude vorbi cu copiii,
nu mai stau
mai.trebuie.imi pa.. bine ci copiii
de vorbi cu soEiile...
mei au
ii
Tiebuie,e ,r. ir,torr..r.r*
inEeles,gi,ei se roagi.,chiar fetiEa
pic, q3ne apropiemunul
de
4 ani
9i
de altul, ci rimpul trece gtie
nostru"
,,'Iatil
,,Cuvine_se
cu adevi.rat,,.
9i
gimiine-poim6inene dim seamaci rru
-"i
IlyAd rUet-lSulqdela noi. eaei vid pe
timp, nu mai putemda timpul inapoi.
mama
"lr.gi pe tata ci fac ceva,fac ei la fel,
- Api spusmai deureme
aga
ci
9i
mai
cd, )e chndafi re_
binesdfacemlucruribune-., .u *-t-,,-* *-^.
nunfut la rc/euizorauepimai mubd
t'
uremede
- Caresant lrrrr;;i:;:;^;;r:::;'
rugi ci une. Spunepi-ne despre lo
"
- Mi bucur foarte
fo suI rugi ci uni i
mult ci sunt oameni
asa?rastdrii dumneauoastrd
suflae;ti..l
ca Dl Virgiliu Gheorghe,care
se p..o.upl
Bugslq$aiEi dachide o.hii i vezilumea
pentru viitorul nostru gi fac studii
in junrl tiu. Chiar la un moment
9i ,. ,b"t
dat ziceam,nu_
din toate puterile ca si ne deschidj
_i.rt.",
veyeaa crede:g[ipq*[r_o lqng_tp_ca]_g,1rl
si vedemrealitateaastafalsi in care
3i
tri.im, si
r\u $trmce mai esterealgi ce nu
mai esrereal. ne^vedem
de linigteanoastri.sufleteasci de
Doamne,n-amputur si cred!Oamenii
9i
t .b.ri. J
mAntuire.Tiebuiedoar si ne urmim
.h._"_
sginformeze,si citeasci,si asculte."nf.ri"E
... !l
reasufletului,sdne ascultiminima.
Nu .r.a
maialesacum,cdndavemror Felul
de t.tnotonf.
ca estecinevamai fericit ci a vizut
nu_stiu_ce
si le folosimsprefolosulnor* rufl.,J.,
gtireIa televizor- astanu face
lr,"decit ,i't. .r._
in loc si ascultimnu gtiucemuzica,
pr'rr.rn,i
linisteasci.Linigteaestein rugiciune
cultamo predici,o conferinEidespre
"r_
;i in a
cum si ne
petrecetimpul cu familia ta. Acolo
iEi gisegti
creftem
D-ecinrgiciuneain primul rAnd,
"x
linigtea.Nu la televizor,in nici .r"
Tpiil...
."r.
informlLa.
;iapoi
Sguici n_aitimp?Dar mergi
c[mneafajumdarede od cu masina,
in drumul
Material realizatde
spremunci.pogisi asculEi
ceva.N_aitimp si_tifrci
Raluca

etletrcec
tirmpuXeu
fxrxffia
ta,,

I
I

Tdniseanu

sociafla Piringilor pentru o Educafe

Sanitoasi este o organizagienon-guvernamentali infiinlati recenr cu scopul monitorizirii, prwenirii gi combaterii evenimentelordegradante;i imorale carealtereazA
major procesulde
invigimdnt gi aduc gravi atingere dezvoltirii psihologice,emogionalesi sufetesti a tinerilor.
Degi mass-mediaprezinti consranr cazuri
in care in incinta scolii se produc acre imorale, de la consum de alcool, tutun, violengi,
pini la droguri, hirguiri 9i relagii sexualeintre elevi, nu stim si existeo strategieeficienti
pentru stoparea si preintAmpinarea acestor
fenomene.AvAnd in vedereacestea,ca piringi
direct interesafi de soarta gi viitorul copiilor
nogtri, intengioni.m si realizim o platforma
nagionall de acliune. Pentru aceastaeste nevoie, in primul rAnd, de fixareasi ierarhizarea

problemelor cu carese confrunti astizi copiii

in spagiulinstitugiilor de inviEimint.
&"d-, avem nevoiede sprijinul dumneavoasui. Mai concret,vi nrgim si ne trimitegi mesajein
caresI ne povestigipe scun careau fost problemele
cu qre dumneavoastri ca plringi (sau profesori),
precum gi copiii dumneavoastd, v-aEiconfruntat
in cadrul sistemului de invftimant din Rominia.
in urma iaspunsurilor pe care le vom primi,
vom stabili careuebuie si fie ierarhia problemelor
ce trebuie abordate.in fu.,.tt. de aceasta,vom elabora strategiaAsociagieipentru urmi.toarele luni.
De asemenea,vi agteptim si vi aliturali
acestui demers, fiecare dupi puterea sa, cici
numai impreuni. vom putea contribui la recuperarea acelui climat de normalitate care
estenecesarpentru o buni educagiea copiilor
nogtri" (Director executiv Eugen Jercan). I

Datede contact:
AsociatiaPirinfilor pentruo EducatieSinitoasd,Str.lon Roatdnr.10,sector4,
Bucuregti;
telefon:0720.190.081;
e-mail:contact@parintipentrueducatie.ro.

INTERVIU

Devorbdcu bioeticianulVirgiliu
Gheorghe

,,Nunoialegem,
ci narafiunile
alegpentrunoi'(ll)
ce sepetrececu noi,cu minteagisufletulnostruclipdde clipi, atunci
cdndnoudni separeci nu sepetrecenimic?VirgiliuGheorghe
ne
rispunde:sedi o bitdlieneincetatd
pentruinrobireanoastritrupeasci,
- incepdndcu mass-media
psihologicigiduhovniceascd
giincheindcu
Matei
10:28...
poate
gi
care
gi
sufletul
piardd
trupul
gheenaz
sdle
,,acela
in
- Domnule Virgiliu Gheorghe, api pomenit
dt existenpa unui ,,sistem irnunitar" al minpii
omului care protejeazd psihicul de ,,uirasurile"
cu cAre suntem bombardapi prin mass-media.
Spuneyi-ne,mai connet, tn ceconstdacestsistem?
- L-a; vedeadesfr;urat pe celetrei dimensiuni
sau etaje Ia care se desfr;oari existengaomului,
mai precis undwa in zona de intersecgiea trupului cu psihicul, pe care o investigheazi neuropsihologia, gi iariqi undwa la intAlnirea dintre
dimensiunea psihologici si ceaduhovniceasci.
La modul cel mai general, aceasri reacgie
imunitari sebazeazl"pe adevir, pe congtiingi
gi pe relagiaomului cu Dumnezeu. E firesc
si fie aga,cici pentru orice reacgietrebuie sI
existe un sistem de referinli, un sprijin.
La nivel psihic, aceasti reacgiese bazeazipe
adeudr,cu alte cuvinre pe certitudinile pe care
gi le-a construit omul in raport cu lumea qi cu
viaga sa, pe cunoasrerealegitigilor dupi care
se guverne^zi existengaumani. in momentul
in care acesterepere sunt bine de6nite, atunci
asisti.mla o reaqie fireasci a mingii, de respingere a minciunii, a falsului gi a riului. Daci
insi. aceasti construclie interioarS.,aceastS.
refexie personali a lumii in constiinga omului
este falsi, fiind intemeiati ea insisi pe minciuni., pe eroare,pe ignorangi, atunci automat
nici mintea nu va aveao reacgiesemnificativi.
in momentul in care va intAlni minciuna. O

va primi gi o va asimila, chiar daci undeva, ln

adA.rrcime,intotdeauna mai existi o retinere.
Am afirmat ci primul supon al sistemului de
apirare al mingii urnane in fala virusurilor mediatice se afli undwa la granigadintre trup 9i sufet, deoarecetoate concepgiilenoastre despre realitate, toate strategiile de percepere,de judecati
gi de acgiunein viaganoastri. sunt intipirite gi in
structura circuitelor neuronale. Adici, nu rimin
doar la nivelul de simple concepgii gi pireri care
pot fi schimbate crun if schimbi hainele, de la o
a la aLta.Odati asimilate qi corsolidate, vor determina permanent modul in care funqioneazi
mintea noasui - cu alte cuvinte, irsu$i modul in
carc percepem realiatea. Pentru acestecompler<e
strucnui de apirare a mingii, adwirurile sunt c:r
nis,testdlpi, ca nispearmituri de care sunt prinse
ochiurile unei,,plasd' imense,alcituite din tot felul de wenimente aleviegii noastregi concltuii ale
gendfuii noasrreprivind realiatea - mai general,
din tot felul de naragiuni asociateintre ele, inu-o
Iogici generati chiar de adwirurile si cenirudinile
fundamenule din viata omului.

INTERVIU
in momennrl in careo concepgiestriini intri
in coliziune cu mintea omului, aceasti,,plasi', daci
esteintinsigi putemici., ovarespingecape-ominge.
Daci insi estesllbita, atunci aceanaraliune inplitoare,acqr minciuni. va pwea spae plasaconcepliilor sinitoase giva intnrduce in minte boala-

mediatice
,,Virusurile"
gibolile
pecareleinduc
- O singura experienpade acesttip poate imbolnauisufletul omului?...
- Depinde de natura ei, mai bine-zis de nocivitateaei. Sunt bacterii careproduc doar o infeqie intestinali ugoari; alteleinsi pot si-1i strice
complet intestinul si chiar si te omoare. De
pildi, o reclami la automobile care igi promite
fericireadaci-gi vei lua aceama;ini poate sI ne
inculce o anumiti. stare de stres,atita timp cAt
inci ne afi.m departe de a cumpS.rarespectiva
masini. Aceastainsi poate fi o staretrecitoare,
ftli consecinge majore in
viitor. Un film pornografic, pe de alti parte,
poate si-1i ri-

ani, chiar dacl,ilvezi o singuri dati; iar daci experiengase repeti, va distruge foarte rapid rezistengaminlii la atacurile duhului de desfrAnare.
Desigur,aici joaci un rol esenflalimunitatea.
Cu o imunitate puternici, e posibil ca gi ceamai
cumpliti boali si nu aibi un efectmajor asupra
ta; insi cu o imunitate scizuti (cum au cei care
consumi mult antibiotic, cortizon sau citostatice, sau cei bolnavi de SIDA), o boali oricit de
u;oari poate si te ucidi. A;a este si cu sistemul
acestaimunitar mental al omului. CAnd experiengade viaEi gi lucrareapersoaneirespecrivea
intirit-o foarte mult in adevir si in bine, e mai
pugin probabil ca o minciuni s-o desabilizeze.
Dar, pe de alti parte, oricAt ar fi de puternic
,,organismul" psihic al individului, cAnd ,,infecgiile" sunt repetate,adici atunci ci.nd expunerea
la minciuni, la texte inselS.toareeste masivi gi
de lungi durat5.,atunci ,,sistemulimunitar" slibegtegi ,,infecgia'se poate generaliza.
- Va rugam s'd detaliapi pu{in cum se desfa;oard acestprlces, deoarecefenomenele petrecute la niuelul czngiin{ei, auind o uizibilitate atit de redus,i, nu pot f sesizatedc cei mai
mulpi dintre noi, ;i esteimportant sa le cunoa;temformele de manifestare;i efectelepe care le
au asupra sanatapii nodstrementale.
- in primul rAnd, trebuie si ingelegem ci,
odati. pi.trunsi in minte o narafune virotici, fie
ci e vorba de un film sau un act publicitar, fie de
o discugiela care am luat pane sau de un talkshow, acexta incearci sa nasci naragiuni asemini.toate, si totodati. s5.se asociezcu cele pe care
le afi deja in minte, in adanculei numit de psihologi ,,subconsdent".De fapt, cred ci mintea
are tendinga de a integra, prin asociaEie,fiecare
experiengi prin care trecem intre cele anterioare,
reorganizindu-si structurile simbolice pe care-gi
bazreazijudecaragi gindirea.
Prin urmare, naratiunea se va asociaatriglnd de partea ei alte zone din experiengainterioari a individului. E ca si cum si-ar intinde tentaculele. Deci ea este integrati. mai

INTERVIU
mult sau mai pulin in plasa de care vi vorbeam mai devreme. Daci i se alituri gi alte
naraliuni, alte falsuri careo susqin,atunci va
incepe si-si dezvolte propria structura naratiua desprelume / adeudr, care o va substitui
din ce in ce mai mult pe cea veche, pdni va
zdruncina din temelii chiar stilpii de susginere ai sistemului imunitar al mingii omului,
intemeiat pe realitategi adevdr.
Agadaa cu cit naragiunile mincinoase
abunda gi le submineazi semnificativ pe cele
legate de adevir, cu atat se va putea spune ci
mintea omului se imbraci. cu o noua haini,
cu o gesi.turi transparente,,,haina impiratului", care mai mult dezbraci decAt imbraci,
care mai mult vulnerabilizeazd mintea in faga
atacurilorstriine decit sa o apere.
Interesant estefaptul ci, in RomAnia, aceIasi lucru s-a intA.mplatin ultimii douizeci si
trei de ani nu numai cu mintea oamenilor,
ci si cu trupul acestora,bombardat cu medicamente, conservanfi, aditivi, amelioratori
alimentari si alte substangetoxice. Si, de ce si
nu o spunem, situagiaestesimilari cu ceeace
s-aintAmplat in garanoastri la nivelul ruturor
serviciilor de ,,apirare imunitari' a statului,

,,5iciutimcumaximi
sinceritate
adevirul
in viatanoastri"

il

- Ceputemface ca sa intarim anticorpii uiepii noastrepsihice?

- in primul rAnd, trebuie si ne impirtisim
cit mai mult din adevir. Si clutam cu maximi
sinceritate si cu toati puterea adevirul in viaga
noastri. - qi si ne flnem de el. Iar acestadevir,
din punctul meu de vedere, izvora;te din Cel
Unul, din Cel Ce Bte, din Dumnezeu, 9i se reflecti in intreaga zidire gi in intreaga lhpturi.
Toate poarti amprenta Adevirului suprem,
a faptului ci existS.o Raliune proniatoare,

,,lrebuiesi <ultivim c6tmaimult experientareali,

sdnu acceptimsubnicio formi impdrt6girea
din
plismuirilecu careneadapd<ulturade consum..."
(VirgiliuGheorghe).
diriguitoare, carele ginepe roare in existengi,in
Iogicain careele au fost inscrisede la zidirea lor.
Desigur, penrru cei mai mulgi, mai alespentru omul necredincios,esre aproape imposibil
si dea o astfel de lecturi realitilii, insi chiar si
acestia,daci sunt sinceri, se pot intiri in deosebirea binelui de riu 9i in alegereabinelui, in deosebireafrumosului de urit gi a alegerii frumosului, in dragosteagi compitimirea aproapelui
(o alti certitudine fundamentali din viagaomuluil) - sau,pur si simplu, in constiinla ci toate
au o cauzi"si o Iogici in lumea aceasta.Daci. vor
face acestlucru, vor aveaun punct de plecare,
un centru de r{erinpa in viagi.
A;a triia in general omul tradigional, care,
chiar 9i atunci cind nu era credincios,prin contactul strAnscu natura gi cu ceilalgioameni, era
mult mai sinitos la minte si la sufet. Acum

insi, din cauzaCaecranul ecraneazasemnificativ existenlaomului modern, adici seinterpune

intre el si naturi, intre el gi ceilalgioameni, intre
el 9i Dumnezeu ;i chiar intre el gi el insugi, oamenii nu mai au posibilitatea nici micar si se
raportezein chip natural la lumea reall. futfel
ci haina sufletului lor este gesuti dintr-o mulgimede contrfaceri ale adevlrului, din plismuiri inselS.toare,
care ii expun pe mai departe oricirei ,,infecaii" psihice sau spirituale. Aceastaar
fi o primi strategiede apirare a mingii.
Cea de-a doua strategie de dezvoltare a
imunitigii mingii sau micar de menginere a
imunitlgii acesteiaesteprotecEiain fagamesajelor mediatice: a nu permite ca lumea media
si ne mijloceasci relagiacu realitatea.Tlebuie
si cultivS.m agadar cAt mai mult experienpa
reala, sL nu acceptim sub nici o formi implrti.sirea din iluzia, din plismuirile cu care
ne adapacultura de consum, clci acesteavor
induce infecgii mi.runte, care in timp ne vor
face incapabili si mai alegem sau si mai hotirXm liberi ce se intimpli in viaganoastri.
Lipsirea omului de adevir prin toate mijloacele folosite de mass-mediaasti.zi, de la relativizarea adevirului - fiecare cu propria versiune privind adevirul - si plni la contestarea
lui, este cea mai gravi boali care s-a rispindit
in lume in ultimele decenii. De la instabilitate
mentali sau oricare alte patologii psihice, pini
la depresieprofundi si sinucidere, orice dtuine
posibil chnd nu mai exista adtu,ir.
insi aceasti imensi plagi la care a ajuns
astlzi omenirea esteconsecingalogici, ca proces istoric si cultural, a contestirii existengei
lui Dumnezeu, adici a omorArii in mintea
oamenilor a credingeiin Adevirul Absolut. I

(uaurma)
Materialrealizatde
AncaStanciu

Rizboiulimpotriva

sufletuluinostru
lateleviziune
nu este
,,Renunfarea
un lucruugorde realizat,
cdciimaginea
videogiceapublicitard
au instalat
o
adevdratidictaturd
in spa[iulpublicgi
privatal societdtiimoderne,au ajuns
peomulmoderndin
s5-limpresoare
pdrtile,
toate
l5sdndu-i
o libertatetot
maimicein a vedeagiintelege
lumea,
neinfluentat
de ele.
Deaceea,
efortuleliberdrii
de
tiraniamediaticd
trebuiesi fie
corelatcu o buni cunoattere
a
gicu adoptarea
fenomenelor
unui
modde via[i caresi asigure
o minima
imunitate.
Altfel,evadarea
din spatiul
concentrationar
al realit6[ii
mediatice
(televiziune,
Internet),
al congtiintei
globale,
vafi imposibila.
Lipsitde
gi
cuno$tinte de credin[5,
omul
contemporan
devineceamaiu$oard
victimS.
Elesteinvinsinaintede a afla
c6impotrivaminfiigisufletului
sduse
duceun adevdratrdzboi;ajungesi
fie fdcutprizoniergisdfie fnrobit,degi
culturamediail convingecdesteliber.
Copiii,oameniiin general,
poporulromanmeritdmaimult
decdtli seoferdastdzi,merit5sd
cunoascd
adevirul,sdfie elibera[i
de
intunericul
in care-ifineteleviziunea,
* in
divertismentul,
consumerismul
esentd,o cultur6careluptdimpotriva
omuluigia luiDumnezeu.
viitorul...'i
$ide noidepinde
Virgiliu Gheorghe

72

TEOLOGICA

Inalt-Preasfi
nlituI ler6theos,MitropolituI NafpaktosuIui

- spitalduhovnicesc
(ll)
Biserica

Reamintim
cititorilornogtrici,,psihoterapia
ortodoxS"
nu este cumar pirea la primavedere o psihoterapie
recenti,agezatipe temeliiortodoxe,
ci esteo gtiin!5de
veacuri,,,gti
inla Sfinlilor Pdrinti"pentrutdmid uireasufletuIui
(,,psi
pie").MitropolituI ler6theos
ho-tera
mi rturise5te,
in
parteaintdia acestui
vizdndu-gifiii
articol,
c5,
duhovnicegti
picate,a ciutat o calede
cizdndiargiiarin aceleagi
iegiredin acestcercvicios,gisind-oin metodaisihastia
Rugiciunii
mintiiininimS:,,Doamne
lisuseHristoase,
Fiullui
pe mine,picitosul'iPrinaceasti
Dumnezeu,
miluiegte-mi
estedovedit(clinic!)
cdsufletuldobdndegte
,,psiho-terapie'i
pacea.
vindecarea,
nepitimirea,
Agadar,
si gtimcd,atdtavremecdtpicatullucreazd
in noi,
suntembolnavi5iavemnevoiede vindecare.
Unde?in
Biserici,
adeviratulspitalduhovnicesc.
Cinene-ova oferi?
Parintiiduhovnicegti,
adeviratiidoctori.Cum?Aceasta
o vom
aflain celece urmeazd..
. (A.S.)

3.Principii
fundamentale
ale
psihoterapiei
ortodoxe
Am subliniat pAni acum ci Biserica
Ortodoxi estespitalduhovnicesc,
iar clericii
lucreazi ca medici duhovniceEti.Toati via;a
Bisericiicareimpletegtetradigialiturgici cu
cea ascetici esteadeviratametodi de timiduire a omului, alcituit din suflet si trup.
Astfel, terapianu se referi doar la sufetul
omului, ci la omul intreg.
Toaterugi.ciunileBisericii(pecarele gisim in
sfinteleslujbe),precumgiSfinteleThine,
sereferi
la timiduirea omului. Acela;i lucru il vedemsi
in uopareleqre secinti la sfinteleslu.ibe.F-ste
semnificativin acestsensun tropar (icos) cuprins in slujba Canonului cel Mare dcituit de
SfhntulAndrei,EpiscopulCrcte|.,,Camaraceadc

uindtcare a lui Hristos udzind-o dcschhd,priaind

;i sdnitana careizuora;tedin aceastalui Adam, a
pdtimit ;i s-a rdnit diauolul, ;i ca in pim(die s-a
thngait;i a snigat cd*e pietenii s'ii: Ce uoi face
Fiului Mariei? Md u{ide Vithbemiteanul" Cel ce
prentindenea exe/ pe toan b pline;te".
in acesttropar sescrieci Hristos estedocot dar
si ,,ci.mari de vindecare"din careizvora;te siniatealui Adam. De acest,,cabinetmedical" esterinit
diavolul gi de aceeasetAnguies,te
,siseintreabi ce trebuie si faci cu Fiul Preasfintei.SAnd Andrei inft$;eazi inu-un chip minunat ci lucrarealui Hristos
estetimaduitoare pentmAdam si,desigtu,aceasaii
pricinuigte durerediavolului - ceeaceinseamni ci
Hrisos il elibereazipe om din robia diavolului gi-i
vindeci rinile pe carei le-aprovocatpicanrl.
Va trebui in continuare si vedem care sunt
principiile fundamentale alevindecirii pe careo

TEOLOGICA
organelor ffupegti, atunci 9i boala duhovniceascS.este luati. drept proaste funcgionare a
energii lo r-lucrS.rilor sufl etesti.
Toate puterile sufletegti ale omului ar rebui si fie direcgionatecitre Dumnezeu. Dupi
cldere, acesteputeri s-au pervertit, miscAnduse diferit fagi de rostul pentru care au fost create. futfel, de la funcAionareafireasc5.au e$uat
in anti-funcgionare.De pildi, voinla estepofta
firii, numiti uzin(a naturali, carear ffebui ca,
prin liberi alegere,si se miste citre Dumnezeu.
insi, prin lucrarea diavolului, aceastemiscare
si-a schimbat cursul gi a devenit uoinpagnomicd,
prin carese sivArsescpicatele. Schimbareacursului gi pervertireauoinpeinaturabin uoinpdgno-

,,Celcaretriiegtein acestspitalduhovnicesc
trebuiesi cunoasciregulilede functionare
ale
acestuispital,pentruci altfelnu va puteafi
ajutat"(i.P.S.
ler6theosal Nafpaktosului).

sivArsesteHristos prin Biserici.in omul viti"mat

de pacat si rinit, principii care adeverescfaptul
ci Bisericaestespital duhovnicesc.Cel caretriiegte in acest spital duhovnicesc trebuie si cunoasci regulile de funcgionareale acestuispital,
pentru ci altfel nu va purea fi ajutat.
a. Boala ca migcare impotriva firii a energiilor-lucririlor sufetului
Adam, prin picatul sivir;it, a pierdut comuniunea cu Dumnezeusi s-aindepirtat de Lumina
lui Dumnezeu. Cadereadin viagadumnezeiasci
se caracterizeazica boali duhovniceasci, qi asta
inseamna ce toare puterile sufletegtisi trupesti
nu firncgioneazi.potrivit firii ;i mai-presus-defire, ci impotriva firii. Daci boala ffupeasci esre
inleleasS.ca alterare sau proaste funqionare a

mica gi slvArsireapicatelor inseamni boald.

Vindecarea omului esrecorecrareadisfuncAionirii tuturor energiibr-lucnirilorsufetului 9i intoarcerealor pe drumul lor firesc. Voinpagnomicd
trebuie vindecati. Sftntul Maxim vorbestedespre statornicirea uoinpeignomice care a avut loc
in Hristos, gi carese petrecesi in cei ce se unesc
cu El; subliniazi, de asemenea,
cAuoin{anaturaln
trebuiesi semiste in mod liber citre Dumnezeu.
Sfrntul Maxim Mirturisitorul, referindu-se
la picatul lui Adam, consideri ci acestaconstituie, pe de o parte, pervertireacapacitigii de alegere(proaireszs)
a celor bune - in alegeresi a celor
rele,careestecondamnabili, iar pe de alti parte,
alterareafirii umane, caredin nestricicioasi devine stricicioasi, alterarecare insi nu estecondamnabili. Astfel, prin ciderea lui Adam a avut
loc atit pervertirea capacitigii de alegere, cdt
si stricS.ciuneafirii, care cunoaste pitimirea si
moartea ce decurg din striciciune. Hristos, prin
Intruparea Sa, $i-a asumat firea omeneasci gi a
indumnezeit-o. Ceea ce inseamni.ci a frcut ca,
in felul acesta,capacitateade alegeresi. sestatorniceasci in bine, asumAndu-$i in acelasitimp
striciciunea, pltimirea, moartea firii omenesti,
pentru a le birui in trupul Siu. Astfel, El insugi
devine ,,leacal nemuririi", a;a incAt omul - in
Hristos - si dobindeasci statornicia caoacititii

TEOLOGICA

s$*&,,wffi

de alegeresi, mai mult inci, si seeliberezein viitor de striciciune, pitimire 9i moarte. Aceasta
inseamnS.tS.miduirea omului intreg, a sufetuIui (a capacitdpii dr alegere)gi a trupului (a stri-

\'*

'Esr,,':il-'l

i','-,{:

"'r:,

caciunii, pdtimirii si morlii).

b. Vindecarea de iubirea de sine prin iubirea de Dumnezeu si iubirea de oameni
Iubirea de sine este iubirea iragionali a ffupului, este rod al viegii cizute gi este boali duhovniceasci ce trebuie preschimbatdin iubirea de
Dumnezeu si de oameni. Cu cAt mai mult este
omul iubitor de sine, cu atd.tmai mult nu poare
si-L iubeasci pe Dumnezeu gi pe aproapelesi.u.
intreaga viali a Bisericii consti in preschimbareaiubirii egoistein iubire dezinteresati. Fiecareom are inliuntrul siu puterea de a
iubi - dar aceastiputere,atunci cdnd omul este
bolnav, o indreapti citre sine gi devine egoisti.
Iar vindecareainseamni ci iubirea egoisti trebuie si devini dezinteresati. Apostolul Pavel,
vorbind despre dragoste, scrie printre altele ci
..nu cauti

ale sale"

c. Timiduirea
toare 9i pi4ii

I corinte'il3:5.

pirlii ralionale, pirgii poftimAnioase ale sufletului

indreptarea puterilor sufetului ci.tre lucrarea lor fireasci se face prin vindecareaparlii
rapionale,parpii pofiitoare 9i parpii minioase
a sufletului. CAnd omul se indepirteaza de
Lumina lui Dumnezeu 9i nu se orienteazi citre Dumnezeu, acestetrei puteri sufletegtise
imbolnavesc- gi astfel se formeazi patimile.
Dupi Sflntul Maxim Mirturisitorul, mintea (nous)care se indepi.rteazi.de Dumnezeu
devine fie animalicd prin patimile pi4ii pitimitoare a sufletului, fie demonicd prin patimile pirgii ragionale a sufetului. Patimile
pirgii ragionalea sufletului sunt cele care au
legaturi cu iubirea de slavi degarti; patimile
pi4ii poftitoare a sufetului sunt cele care au

.0,,..
lill,f#!i:
o",'lllll."T,lT
legituri cu iubirea de argingi si cu iubirea de
plicere; iar patimile pirgii minioase sunt cele
care au legituri cu mAnia si violenga.
Terapiaacestorputeri sufetesti, caresunt legate ;i de puterile ffupegti, se face prin intoarcerealor citre Dumnezeu. Porunca din Vechiul
Testament,pe careo reia Hristos, este,,siiubegti
pe Domnul Dumnezeul tiu din toati inima ta,
din tot sufetul tiu gi din tot cugetul teu" Matei
zz'zt
. it aceastiporunci sevede ci toate puterile
sufletesti trebuie si. se indrepte cu dragostecitre Dumnezeu. Acest lucru are loc atunci cAnd
partea mAnioasi se unegtecu dragostea,partea
poftitoare cu infrAnarea,iar partea ralionali cu
trewia gi rugiciunea. Pentru ci sufletul omului
este legat in chip de negriit cu trupul siu, de
aceease 9i timlduiegte omul intreg.
Sfrntul

Maxim Mirnrrisitorul
invagi ci
gindurile se deosebescin simple ;i compuse.
GAndurile simple reprezinti ingelesullucrurilor,
simpla lor aducerein minte: a aurului, a omului etc., cXti vreme gandurile compuse sunt

gAndurile impS.timite, alcituite din ingeles9i patimi. - adici, de pildi, dobAndireapitima;i a aunrlui, stS.pAnireaasupra omului. Gendul simplu
poate sa queze in picat gi patimi in urma atacului vrijmas, a incuviingirii gi a doringei.
Omul, prin nwoinga cea in Har, opresrepatimile cele dupi lucrare si incearci s5.preschimbe
gindurile compuse-impitimite in gAnduri simple, adici si despani ingelesul de patimi. Asta
inseamni. ci va privi lumea din jurul siu fiLri inEelesurileimpitimite. Felul cum se preschimbi
gandurile compuse in ganduri simple esteobiecnrl nevoinlei si, in general, al intregii viegi bisericesti, sub indrumarea Pirintelui duhovnicesc.
d. Relalia duali dintre plicere 9i durere
Dumnezeu nu i-a frcut peAdam gi Eva cu plicere
;i durere in t-p. Sufeni degineplicerea spre a se
mis,cacitre vederealui Dumnezeu. inse" dupe sevaqireapicanrlui 9i dezbricareaomului de Lumina
lui Dumnezeu, plicerea pouivit Slantuld Maxim
Mimuisitoml, s-a muat, din sufet, in trup -;i
atunci Dumnezeu a ingiduit si inue durerea,ca
si" temperezeplicerea. AsGl, plicerea trupeasca,
prin deslbtareade rodul neascultlrii, a adus durerea- adici bolile, durereagi insagimoa-rrea.PitinFl
nurnescaceasasfficiciune, pitimire 9i moarte, qlre
sunt a;a-numitele,Jrainede piel.?'Fam3:2r
purate de
om dupi cidereain picat, gi careirseamni dezbricareade Harul lui Dumnezcu.
Aceasti relagieduali dintre plicere gi durere
il va insogi pe om toati viaga.Satisfacereaplicerii
de bunivoie pricinuiegte durerea ceafi.r5"de voie,
iar incercareaomului de a depfui durerea nedoriti. printr-o noui. plS.ceredoriti. provoacS.o noui
durere; prin urmare,seajungela un cercvicios.
Ca omul s5"sevindece, va trebui si se eliberezedin legitura duali plicere-durere.Asumarea
de bunivoie a crucii durerii prin nevoinga in
Hristos, prin osteneali gi post, timiduiqte plicerea.Astfel, prin viaga in Hristos, pllcerea se
muti din trup in sufet, a;a incAt omul, mAnat

de dumnezeiesculdor si dumnezeiesasleros,se
migci. neincetat citre Dumnezeu.
e. Mintea (nous) in legituri cu patimile reprogabile gi cele nereprogabile
in omul ciderii - adici in fiecare dintre noi exisipatimile numite nereprogabile9i patimile repropbile. Patimile nereprogabilesunt foamea (pricinuiti de lipsa hranei careurmilqte @nserva.rea
trupului), setea(pricinuiti de lipsa apei necesari
bunei funcgioniri a organismului uman), somnul
(necesarpentru odihnirea trupului gi a sufenrlui)
etc. insi. acestepatimi necondamnabile, nereprogabile,cu u;uringi pot dweni condamnabile gi se
pot uni cu picanrl. AsGl, foameapoate deveni licomie, seteasepoate schimba in iubire de biuturi,
somnul poate dweni iubire de somn,lene, akidie.
Metoda care se pistreazi in Biserici preschimbi patimile reprosabile in nereprosabile,
prin urmare omul foloseqretoare bunurile materiale si.participi la lumea creati lbri si pdcituiasci. in efortul acesta,o mare importangi. o
joaci mintea (nous) omului. De altfel, aceasra
este prima care pitimeste - adici minrea esre
ceadintAi careseinruneci qi, odati cu ea, toati
Iumea interioari. a omului.
Cind mintea (nou) este luminati gi readusi la viaEi de Harul lui Dumnezeu prin pociingi 9i rugS.ciune,atunci poate stipAni lumea
liuntrici a omului, urmarea fiind ci patimile
nereprosabilerimAn nereprosabile,iar patimile
reprogabilesi se transforme in nereprogabile.
f. Hristos esteDoctor duhovnicesc al omului
Hristos - Care este al doilea Adam - prin
intrup"rea Sa, a indreptat gregealapri-ului
Adam, gi astfel, prin Crucea si invierea Sa,
l-a timiduit pe omul vi.timat de picat. El a
biruit diavolul, picatul si moartea in tupul
Siu, devenind astfel nu numai doctor, ci si
medicamentspretimiduirea omului.

TEOLOGICA
g. Hristos il timiduiette
pe om
Sfintele Thine gi prin nevoinli

prin

Hristos nu ii timiduiegte pe oameni intr-un

mod teoretic, sentimental si ralional, ci prin
pirtigia lor la Tiupul Lui, care este Biserica.
Acest lucru se intimpli prin Sfintele Taine gi
printr-o viagi evanghelici.,ascetici.
A;a cum pruncul mai intii se naste,apoi se
migci gi creste,dar in acelasitimp se hrineste
pentru a trii, la fel se intimpli cu omul in privinga viegii duhovnicegti. Prin Botez, el se na;te
duhovniceste,esteprimit in Tlupul lui Hristos,
i se curagegtechipul gi primegte ,,vaccinul" duhovnicescprin care si poati birui picatul. Prin
Mirungere, primegtemigcareacltre Dumnezeu.
Prin Dumnezeiasca impina;anie se hri.negte cu
Thupul gi SAngelelui Hristos, pentru a trii.
insi participarea omului la Sfintele Thine
trebuie legati in mod necesarde ginerea poruncilor lui Hristos, adici de viaga de nevoingi. Hristos a spus Ucenicilor Sii: ,,invigagi
lnvierea fiului viduvei din Nain.

Hristos esteDumnszeu desivaqit gi Om de$""ryi., C-are,frri de picat fiind, Si-a asumat firea omeneasci.muritoare, stricicioasi gi pitimitoare gi a indumnezeit-o. A primit de bunivoie
durerea Crucii, dupi cum spune Sfrnnrl Maxim
Mirurisitonrl, ca si timiduiasci plicerea omului.
De asemenea,$i-a asumatde bunivoie patimile fires,tinereprogabile,precum pitimirea, striciciunea
gi moartea, afari de picat (carepatimi nerepropbile nu lucrau insi prin necesitateasupra Lui, ci
dupi voia lli), ca si vindece patimile reprogabile
ale omului si sil faci si biruiesci si el, in Hristos,
petimirea, striciciunea gi moartea, dupi a Doua
Venire a lui Hristos 9i dupl invierea mo4ilor. O
pregustarc a aceasteibiruinge o au oamenii inci
din aceastiviagi prin timiduirea capacitdpide abgerc,pdn suspendareaenngii br-lucriilor trupegti
gi prin sfingireamrpului (sfintelemoagte),biruinEa
ce seva desivArsila a Doua Venire a lui Hristos.

toate neamurile, botezAndule in numele

Thtilui gi al Fiului gi al Sfrntului Duh'Marei28:re.
invigarea estelegati de Botez (Thine) ;i de ginereaporuncilor lui Dumnezeu (nevoinga).
Poruncile lui Dumnezeu se referi la sivArgirea Thinelot participarea la Dumnezeiasca
Euharistie,impirt{irea cu Ti'upul 9i Sangelelui
Hristos, rugi.ciune * gi anume la Rugiciunea
neincetati, la ceea ce se numeste Rugiciunea
mingii in inimi -, la curigirea gAndurilor gi a
inimii, la stridania de a direcliona toate puterile
sufletegti;i trupegti citre Dumnezeu. I
(ua urma)
Prezentaredin cadrul Pimului simpozion dz
Psihotaapie ortodoxa (Timi;oara, B iunie 2013)

Traducerede TatianaPetrache

7A

ACTUALITATI

C.N.C.D.
amendeazi
Asociatia
giAliantaFamiliilor
Pro-Vita
dinRominiapentruafige
inexistente
,,homofobe"
Consiliul Nagional pentru Combaterea
Discriminirii (C.N.C.D.) a decis,pe 18 septembrie, amendareaAsociagieiPro-Via gi a Aliangei
Familiilor din RomAniapentru,discriminarea minoritiEilor sexuale".,,Coqpul delict" pe hazadntta
C.N.C.D. a decisamenda esteconstituit dintr-un
panou publicitar pe careasociafile mentionare a-r
fi pus un afiq anti-homosexualitate.Chiar daci ar
fi fost real acestafig, deinia C.N.C.D. reprezinti
pur;i simplu un atentat la libertateade ei<primare
gi liberatea religioasi, deoarecepresupusul mesaj
de pe afi9 nu congineanimic ilegal - nimic de genul unei incitiri la violenga,de exemplu.
Situagiaeste,insi, cu atAtmai halucinanti. cu
cAt, conform asociafilor implicate, C.N.C.D. a
dat amenda pebaza unui trucaj de pe internet
gi nu a unui afig real! ,,Mesajelediscriminatorii reclamate,pentru cares-a decissancjionarea,
nu au existatdecAtpe un trucaj fotografic carea
circulat pe Internet si nu, a;a cum se afirmi, pe
un panou publicitar inchiriat de celedoui organizalii", au transmis acesteaintr-un comunicat.
Cel mai probabil, consideri asociafile proviagi, la mijloc estevorba despreo rizbunare pentru boicotarea filmului homosexual de la Muzeul
Jiranului RomAn Gcandalul a fost refectat pe
larg in paginile revistei noastre): ,,Apreciem decizia C.N.C.D., luati in unanimitate pe bazaunei
probe trucate, ca fiind o rizbunare stupidi, de
ultimi instanfa, penru boicotarea difruirii, in
Iuna februarie a.c., la Muzeul fSranului RomAn,
a unui film cu homosexuali". Drept urmare, ProMta gi A.F.R au anunlat ci vor contestain instangi amendaacordati de C.N.C.D.
Pres,edintele Pro-Mta Bucuregti, Bogdan
Stanciu, consideri inu-o opinie pe marginea acestui caz, ci asistim ,,la debunrl reprimirii opiniei

BogdanStanciu:,,Asistim
la debutulreprimirii
opinieicregtinedesprevalorigisocietatede citre
politice>...".
cartelulinfamal <corectitudinii
crettine desprevalori si societatede citre canelul
infam al (corectitudinii polirico, alcituit dintr-o
institugie publici gi organizagiiprivate de inspiragiemarxisti si anarhisti, care(sapb)impreuni., nestingheritede nimeni (se-audela S.RI.?),la temelia pilonilor societftii - familia, credingagi gcoald'.
Drept concluzie, acestatrage un semnal de
alarmi": ,,Sepoate deci prefigura care va fi tratamentul aplicat crqtinilor din RomAnia, in cazul
in care revizuirea Constitugiei va ridica unediscriminareapecriteriu de orientaresexuali, la nivelul
unui principiu constitulional - a;a cum dorescgi
insisti. organizagiile anticrestine: transformarea
homosexualitigii intr-un curent pseudo-religios
totalitar, incontestabil,cu adepji, ritualuri 9i programe obligatorii. Un nou val de reeducare,de
data aceastanu prin torturi, foamete sau asasinat, cum practicau bunicii ideologici ai ,.Active
\Tatchu ;i ai C.N.C.D., ci prin spalareacreierelor cu emisiuni TV gi curricule qcolare(antidiscriminare>insolite de pseudo-paradegay pe cuIoareleliceelor.Conclwia noastri: in joc nu este
o amendi sau prestigiul unei organizalii, ci toate
libenigile autenticepentru cares-a murit in decembrie 1989. in frunte cu libenateareligioasigi
autoritatea parentali. Aviz tuturor - 9i in special
celor care credeau ci nin RomAnia nu se poate
intAmpla afa cevaniciodati'". I

(t.B.)

CONCURSURI

,;{u trecut anotimpuri, carc au adus ;i schimbirri.Devenisemo frunzi matura, pe carevXntul

o izbeain toate direcqiilesi, intr-o ian.ri geroasi,m-aln desprirrs,alunecAndvertiginosspre in jos.
M-am tulburat Foartcmult cAndvitrturi turbate m-aLlpurtat departe,departede locul in caremai
inainte luasemliingi. Am ajuns pe drr.rmtrrimurclare,pline de praf si umezeali.Apoi au apiirur ei,
oamenii. Gribigi toji ca sa pageascir,
si tLlerge
spreneprevazut.Ma priveaucuriosi, apoi treceaumai
departein ciutarealor continuii, purtir.rdr.r-r'ni
ctr ei pe alte lungimi dc drum. Au trecut muhe anotimpuri reci,si condigiameaeraurnilir,si cArrdtotui eraiad ai aparutTil, Doamne, Dumnezeul meu.
M-ai privit cu agacalduli si dragoste,ir.rc.ltr.r.rai
cri m-arn topit, gi atunci am reaJizat
ce cirutam.M-ai
atins usot rn-ai ridicat si, asamurdari. curn erarn,m-ai imbragigatsi mi-ai zis: uTe-amregisit acum,
nu te mai las sa raticestir" (Ane Mari Srindulescu,intA.lnirea care mi-a schimbat
"i.f").

i n n o i e mb ri e ,a g te p ti mcu dr ag ( pAnitin 26 octombr ie)sd

, ascultdmla

fotografie

cumsevora'terne,cecinumaia'a la eseu
i l v o mc e r n e . . .

larin decembrie,lafotografie,
sdddmfugasdciutdm
pe undeva.
Numaiurcandcu
ceatainic;de la eseuil vom afla!

Asociayiapentru Apararea Familiei

;i Copilului a mai editat colecgiile
revistei,,FamiliaOrtodoxi' pe
anii 2009, 2010, 2011, 2012,
2013 (Vol.D precum si colecqiide
CD-uri supliment ale revisteipe
anii 201 1 9i 2012 (disponibile
la preguri,,studenge;ti").

Ab.cusupliment
CD1an

il]Iil
lllillilillilillilillill
ililIil