CURS 1

Forme farmaceutice lichide omogene, prep.farm. pt

aplicatii cutanate
Sunt forme farm. lichide,semisolide, solide cu vascozitate
variabila care se adm pe piele,inclusiv pielea capului, la niv
unghiilor pt o absorb.locala sau transdermica a subs active, in
scop profilactiv, terapeutic sau curative , cat si de protective
fata de noxe sau de ingrijire si intretinere.
Forme farma. : solutii, solutii peliculogene,aerosoli, spume
medicam., sampoane ,emulsii, suspensii, unguente, emplastre,
pulberi adm in scop profilactic, terapeutic sau curative, de
protectie, intretinere si de ingrijire( dermatocosm. )
Prep. Lichide : Lotiuni medicam., Lotiuni cosmetic, si de
protectie;

Aerosoli cu efect medicam. Sau cosmetic;

Sampoane;

Spume medicam;

Comprese umede;

Bai medicam cu act locala si generala.
Calea de adm: pielea repr 6% din greutatea corporala, cu o
supraf de 1,8 m patrati, si din pct de ved morfohistologic e form
din : epiderm, derm=corion si hypoderm.
Epidermul e de natura epiteliala , cu o grosime 6-36mm, si de 1
mm palmo-plantar.
- Stratul cornos : form din cel. turtite ,anucleate, cu peretele
cellular ingrosat, contine 50% keratina;
- Stratul lucios: vizibil in zona palmo-plantar, cu cellule
anucleate , form din grabule fine de lipide (elaidina) ce reflecta
luminozitatea pielii;
- Stratul granulos: cca 6 randuri de cel. viabile ,nucleate, ce
contin keratohialina(complexde lipoproteine si
mucopolizaharide).
-Stratul spinos : filamentos, acantos, sau strat mucos de
Malpighi ,bine dezvoltat, cca 20 randuri cel viabile, nucleate , cu
mitocondrii si enzime.
-Stratul bazal, germinativ: form dintr-un rand de cel cilindrice,
intre care sunt melanocite.
Stratul bazal are rol in generarea straturilor sup.ale epidermei,
iar melanocitele sintetizeaza melanina, pig. Cu rol in
fotoprotectie.
Dermul e de natura conjunctiva, form din dermul papilar si
dermul reticular(propriu-zis ). In derm sunt inserate in subst
fundam.: fibroblaste, fibre de reticulina, elastina, de collagen,
gl.sebacee, segm. mediane ale gl. sudoripare, p.mediana a
foliculului pilos, fibre nerv. Si vase sanguine. Gl.sudoripare si
gl.sebacee strabat epidermulpana la suprafata pielii. In dermul
papilar se gasesc mastocitele ce depoziteaza serotonina si
histamine si histocitele cu active.fagocitara side sinteza de
anticorpi.

Hipodermul e de nat conjunctiva, se mai num tesut adipos

subcutanat. Are adipocite bogate in lipide (rezerva de energie)
cu rolin regl.termica si protective mecanica; contin provit D,
carotene,folicul pilos,glomerulii gl.sudoripare, vase si nervi.
Pielea e un organ complex ce are 2 functii : -- elementare :
1. keratogeneza,
2.melanogeneza.
--de ansamblu: 1.de sinteza;
2.secretorie
:sebumul,transpiratia, ph de 4,5-5;
3.de termoreglare;
4.rol in procesele imunologice.
O functie importanta este permeabilitatea pielii, pielea e
considerata un gel protejat de o dubla bariera: filmul
hidrolipidoproteic (strat cornos ), bariera hidroelectrolitica
(mantaua acida a lui marchionini) a carei prov este secretia gl
sudoripare si sebacee.
Formularea prep :
In fct de scopul therapeutic, de efectul local sau general se aleg:
--subs medicam. pe baza prop fizico-ch. Si biofarma;
--subst aux (vehicul, solubilizant, modificatori de ph, ag
de cresterea a vascozitatii, antioxidanti,chelatanti, conservanti
antimicrobieni etc);
--rez problemelor de biodisponibilitate , farmacotehnice
si de stabilitate;
--o tehnologie de preparare adecvata;
--recipiente de condt coresp modului de adm;
Lotiuni medicamentoase: denumirea de lotio insm a
intinde (pt spalare) si sunt solutii ,emulsii sau suspensii intr-un
vehicul apos sau hidroalcoolic. Pot fi si emulsii U/A dupa
USP,BP.
In general ele au o act de suprafata, sunt propice in tratarea
eruptiilor generalizate. Pt a obt un efect persistent al lotiunilor
se adauga glicerina, propilenglicol, sau coloizi hidrofili, uneori
se fav alcoolul pt a evapora solventul.
Lotiuni antimicrobiene : se folosesc subst oxidante, coloranti,
saruri cuaternare de amoniu, compusi organic de mercur, de
argint, chimioterapice.
Substante oxidante: --degaja oxygen in stare nascanda
:peroxide de hydrogen, peroxide de zinc, permanganate de
zinc.
--elibereaza clor : hipocloriti (sol dakine- hipoclorit de sodium)
,cloramina T 2%;
--degaja iod: tinct de iod (sol contine 2% iod iodurat in alcool de
50 grade sau iodoforii in conc de 5, 7.5, 10, si 30 %.
Utilizari : in dezinfectia preoperatorie a pielii si in dermatoze.
Coloranti: verde brilliant, fucsia (sol castelanni), cristal violet
1%, derivati de acridina ca etacridina 0,1%.
Fenoli si derivati clorutati : fenol 1%, clortimol1%,

hexaclorofenul 0,5% -dezinfectia pielii si tratamentul unor

infectii cutanate.
Saruri cuaternare de amoniu: clorura de benzalconiu, de
decualiniu, de cetilpiridiniu.
Compusi ai unor metale: azotat de argint in arsuri pt a
preveni suprainfectarea; colargol, tiomersal, fenosept,
mercurocrom.
Antibiotice: se utilizeaza neomicina 2%, bacitramicina1-2%,
kanamicina0.5% ,cloramfenicol 3%. Pt ca au o toxicitate ridicata
nu se adm oral.
Lotiuni antimicotice
Dermatomicozele sunt provocate de dermatophytes spp. Sau
de blastomicete cum ar fi candida. Micozele pot fi superficiale
(dermatomicoze), micoze foliculare,onicomicoze, candidoze.
Substantele folosite in lotiuni antimicotice sunt : iod, sulf, saruri
cuaternare de amoniu, antibiotice antifungice(nistatin si
amfotericina B) , derivati imidazolici ( clortrimazol, econazol,
ketonazol,miconazol,bifonazol etc).
Se mai folosesc acid salicylic, acid benzoic asociat cu iod in sol
sabouraud, azotat de argint in sol amoniacala, sulfat de zinc4%
in asociere cu sulfat de cu 1% si camfor( antipruriginos) zincpirition
, bun bactericid si antifungic folosit in lotiuni capilare cu
conc de 0.5-1%.
Acizi alifatici : propionic ( casare de sodium), heptanoic, caprilic,
sorbic,undecilenic, rezultate bune in diferite micoze.
Lotiuni cu act antiinflamatoare
Se folosesc: ulei de musetel ,azulene, acid gliciretic, hormoni
corticosteroizi, au efect rapid fiind dizolvati in dif solvent.
Frecvent se utilizeaza: acetat de hidrocortizon 1-2%, prednisone
1%, dexametazona 0.1 % ,fluocinolon 0.2%, etc. se prescriu ca
lotiuni lavabile utilizate in zonele acoperite de par.
Lotiuni cu act antipruriginoasa
Pruritul apare prin excitarea plexului subepidermic ca urmare a
eliberarii enzimelor proteolitice, ca rez unei iritatii primare sau
reactii alergice. Medicatia antipruriginoasa e tratament
symptomatic, asociat cu tratam etiologiei afectiunii : urticarie,
prurit, scabie, infectii fungice, pitiriazis, pediculoza, psoriazis,
dermatita seboreica, viroze cutanate.
Prep farmac. Pt aplicatii cutanate: se pot aplica lotiuni cu subst
ce atenueaza pruritul : alcool benzilic 2%, mentol 1%, camfor
0.5 %, gudroane 1-5%, anestezice locale (procaina 1%,
anestezina1-2% , lidocaina2-4% ). Se pot folosi si
antihistaminice locale- fenistil 1% etc.
Lotiuni cu act astringent
Subst astringent precipita proteinele,intarind epiteliul, scad
secretiile , sunt decongestive si calmante. Se folosesc : sulfat de
cupru 15, sulfat de zinc 2-4%, oxid de zinc 10-30%, alaun,
comps ai bismutului, acid tanic 9%, (in solutie hidro
gliceroalcoolica) etc.

Lotiuni cu act cheratolitica

Efectul cheratolitic e necesar in: hiperkeratoze (psoriazis,
eczema, ihtioza, negi ) pt indepartarea scuamelor; tratament
prin exfoliere al unor dermatoze (acne) , pete hiperpigmentate,
efelide;
Se folosesc subst: acid salicylic 5-10%, singur sau asociat cu
resorcinol 2-5%, acid lactic 2%, pirogalol, beta naftol, sulf > 2%.
Lotiuni cu act epitelizanta
Ele fav procesul de cicatrizare care are 2 faze : proliferarea
tesutului conjunctiv si epidermizarea leziunii, prin insule. In
rani ulcerate, arsuri se prescriu : extract de placenta 3-5%,
alantoina2%, vit A , heparina, ulei de peste 5-10%,hidrolizat de
collagen ,ulei de germeni de porumb sau grau, vit F etc.
Lotiuni cu act revulsiva
Normalizeaza circ sanguine defectuoasa in dif afectiuni:
alopecie,degeraturi, rheumatism.
Se folosesc : ulei de terebentina 5-10%, acetone 1-2%,chinina,
nicotinal de etil, tinct de capsici.
Lotiuni de protectie
Agentii fizico-ch din mediul ext pot cauza dermatoze care repr
60-70% din totalulbolilor profesionale si 10% din afectiuni
cutanate.
Prep protectoare pt piele : solutii, emulsii, suspensii, crme,
unguente, spray-uri.
Aceste trebuie sa indeplineasca conditiile:
--sa asigure protective fata de subs nocive;
--sa nu se amestece cu noxele;
--sa nu prejudicieze procesul muncii;
--sa formeze film aderentcare sa reziste in timpullucrului;
--sa nu irite piele sau sa impiedice functiile fiziologice;
Preparatele se clasifica in fct de protectia asigurata ,in : lotiuni
hidrofobe, hidrofile, cu rolde bariera mecanico-ch.
Lotiuni hidrofobe
Se folosesc : ulei de parafina, ulei vegetal, ulei de silicon.
Uleiurile de silicon sunt inerte , netoxice, filmogene, hidrofobe,
dar nu grase,nu impiedica oxigenarea pielii si transpiratia.
Se folosesc si macromolecule care form filme aderente :
polietilena,polistirenul, poliacrilati, derivati de celuloza,
dizolvate in alcool, acetone, chloroform. Etc.
Iar ca plastifianti : ftalat de butyl, de benzyl, adipat de izobutil,
etc.
Se conditioneaza in spray-uri.
Lotiuni hidrofile
Sunt folosite ca protective fata de noxele hidrofobe(solvent
organic, coloranti, uleiuri minerale ,lacuri, etc). Noxele
hidrofobe det deshidratarea si descuamarea pielii, acne de ulei,
scaderea ph pielii,provocand apartitia de infectii.
Lotiuni cu bariera mecanico-ch
Au un agent de neutralizare a noxei ( schimbatori de ioni, EDTA

).
Comprese umede
Au efect racoritor, antipruriginos ,curate pielea de cruste si
scuame,asig drenarea afectiunii supurande; In acest scop se
fol solutii apoase izotonice sau hipertonice : solutii de
acetotartrat de aluminiu( burovin), Solutia de permanganate de
potasiu, sol de azotat de argint, sulfat de magneziu sau
comprese cu ulei veg. Compresele se aplica calde sau reci,
jumatate de ora sau o ora dimineata si apoi seara , acoperite
sau nu, se schimba des. Daca se intrerup se apica un ulei,
unguent sau lotiune. Compresele sunt indicate in dermatoze
acute, inflamate cu vezicatii si secretii.
Spray-uri topice
Avantaje: aplicare usoara, rapida, in strat uniform, se evita
pierderile prin aplicare, se evita contaminarea, mentinandu-se
sterilitatatea, conservare optima( in flacoane etanse).
La aplicare se form un film in 30 sec, are subst filmogene (
derivati de celuloza,PVC ) cu plastifianti si subst active : sulfat
de neomicina, bacitracina, polimixina B etc.
Dezavantaje: gazul propulsor poate da iritatii.
Sampoane prep lichide (emulsii, suspensii, solutii ) sau
semisolide care au agenti tensioactivi destinate aplicarii pe
pielea capului, care prin frictionare cu apa form spuma si se
indeparteaza cu apa. Sampoanele sunt agenti de curatare pt
par si pielea capului, ingredientul princip e un detergent. In
compozitia lor intra surfactantul princip pt efectul de detergent
si spumare, surfactanul sec pt conditionare, aditivi care dau
efecte speciale.
Sampoanele se gasesc sub forma de lichide, crme, paste
,aerosoli , sub forma de pulbere,marea maj sunt lichide,
transparente sau opace(perlate). Calitatile samponului nu sunt
doar de curatare a parului, parul trebuie sa fie frumos, lucios,
moale la atingere, suplu, usor de coafat fara sa se electrizeze
tonic, cu volum, etc.
Caracterele/ calitatile unui sampon normal sunt: lipsa
alcalinitatii pt ca parul sa nu devina spalacit; sa nu aiba efect
degresant prea puternic, sa nu irite pielea capului, sa posede o
capacitate de curatate si cu o apa calcaroasa, sa emulsioneze in
apa impuritatile, grasimea , matreata sis a le disperseze, sa
produca o spuma abundenta si care sa nu fie influentata de
impuritatile care rez.
CURS 2
Formularea sampoanelor
Baza de spalare e asocierea intre produsi tensioactivi anionici si
amfoteri cu aditivi plomeri cationici ( fav descurcarea parului ),
polimeri anionici sau amfoteri pt revigorarea parului.
1.Subst medicamentoase : Acid salicilic act prin
slabirea leg dintre corneocite permitand o spalare eficienta a
pielii, keratolitic.


Acid lactic- acidifiant, keratolitic, antiseptic.

Sulf - keratolitic,prin procesul de spalare a
scuamelor de matreata din stratul cornos ,
antimicrobian,antibacterian .

Zinc piritona-(complex coord al zn 2+ ) - regulator
al keratinizarii epiteliale al productiei de sebum,
antifungic si antibacterian. In starea sa cristalina
exista ca un dimer simetric,e cea mai cunoscuta
subst folosita in tratamentul matretii si al
dermatitei seboreice.

Ihtiol e un produs natural obt in prima etapa prin
distilarea uscata a unor sisturi bogate in sulf,
impotriva matretii si psoriazisului.

Sulfura de se- antiseboreic, antimicrobian, e
disponibil in sampoane OTC in conc de 1 %, si doar
pe prescriptive la 2.25 %( Selseb, Doak
dermatologics) si 2.5 % Exsel.

Ketonazol- fungicide cu spectru larg, antimicotic
impotriva Candida albicans, act prin blocarea
biosintezei ergosterolului, un sterol primar din
membr cel fungice; in tratarea dermatitei
seboreice; sampoanele cu 1% ketoconazol sunt
OTC, iar cele cu 2% sunt pe prescriptive ( Nizoral).

Piroctonolamina Octopirox (Clariant)- se foloseste
pt tratarea infectiilor antifungice;

Pimetrin si alti piretroizi, piretrine- agenti
antipediculoza si scabie;

Malation 0.5-1 % - un inhibitor ireversibil alacetil
colinesterazei pt insect, antipediculoza si
antiscabie;

Lidan 1%- sampon /lotiune si benzyl benzoate
anti pediculoza si scabie.
2.Subst aux :- a) solventi- apa, apa +alcool, apa + alte subst (
salicilat de benzyl, trietanolamine ) cosolvent al apei, confera
stabilitate surfactantului principal.
b) surfactant--amfifilici (molecula de detergent
prez 2 situri de legare ,unul lipofilic ce atrage uleiurile si un sit
de atragere hidrofilic ce atragre sol apoase);
--polul lipofilic fixeaza sebumul si
murdaria solubila in uleiuri si polul hidrofilic fixeaza apa.
Criteriile care duc la alegerea unui surfactant sunt: umectarea, spumarea, despumarea, emulsificare flocularecremarept
macri si micro emulsii, dispersare agregarea
particulelor solide, solubilitatea si solubilizarea,adsorbtia,
micelizarea, prop detergente, interact sinergice cu alti
surfactant.
Surfactanti= BAze de spalare: a) anionici cls ch- sarcozine
nu sunt folosite ca detergent primar pt ca indeparteaza
sebumul, ag de conditionare ca detergent secundar si tertiar,

sunt folosite mai des in sampoanele balsamurisau sampoane

pt par uscat.
-sulfosuccinati, -sunt cei mai puternici detergent pt
indepartarea sebumului, sunt detergent sec din sampoanele pt
par gras;
-laurilsulfati- de sodium,de amoniu, au sarcina negative,
derivati din alcooli grasi, indeparteaza sebumul ,curata in
profunzime,lasa parul aspru.
b) cationici cls ch- lanturi lungi de aminoesteri,
esteri de amoniu,incarcare pozitiva,sunt utilizati in sampoanele
actuale, nu produc spuma abundenta, putere de curatare slaba,
slab spumanti, confera moliciune,maniabilitate, afinitate pt
cheratina, fav descurcarea parului.
c) non-ionici cls ch-alcooli grasi, esteri sorbitol,
alcalomide, putere de curatare medie,confera maniabilitate,
sunt folositi in comb cu detergentii ionici ca agent de curatare
sec.
d) amfoterici- cls ch-betaine, sultaine, derivati
imidazolidinici, neiritanti pt ochi, putere d curatare
medie,maniabilitate; contin atat gr anionice cat si cationice
deasta au val mai mici de ph ca surf cationici si val mari de ph
ca surf anionici, se gasesc in sampoanele de copii

cocamidopropilbetaina( este un surfactant sintetic,din ulei de
cocos si din dimetil aminopropilamina), nu irita ochii, in
sampoane fara lacrimi, in sampoane pt par fin si tratat chimic,
sunt surfactanti medii;
e) naturali- cls ch hedera, saponaria, putere de
curatare mica, spumanti excelenti.
3. Stabilizatori de spuma- super spumanti (foam boosters) -fct
de a imprastia detergentul pe par si scalp, dar nu participa la
curatare, sebumul inhiba formarea bulelor, pe parul murder
spuma se face mai putin..decat pe un par curat; -act ca
stabilizanti si modif struct spumei , imbogatind-o
baloane mai
mare (alcanolamidele , care sunt de 2 feluri monoetanolamidesunt
cele mai des folosite, obt prin amidarea acizlor grasi cu
monoetanolamina si dietanolamide obt prin amidarea acizilor
grasi metilester sau a trigliceridelor(ulei de cocos) cu
dietanolamine ).
4.Agenti de ingrosare( de crestere a vascozitatii) permit
cresterea vascoz, previn alunecarea samponului pe fata, si-n
ochi; se folosesc electroliti ( clorura de sodium, sau amoniu)
asociati cu tensioactivi anionici, macrololecule geloformatoare
(alginati, derivati celulozici, acrilici ), bentonite anorganice pt
stabilitatea solutiilor, confera stabilitate sampoanelor( subst
active-zinc piritona sau agenti de perlare) care au tendinta sa
se sedimenteze.
5. Agenti de perlare EGMS,EGDS, sunt cei mai des
folositi,fara efect de perlare prea bun sunt dispersiile de
polistirol, contactele cuuleiurile parfumate pot duce la o

coagulare a polistirolilor si trebuie evitata !.

6. Agenti chelatanti- EDTA- previn formarea si depozitarea
sapunurilor insolubile de Ca si Mg, imbunatatesc calitatile
conservantilor, dar nu particita la curatare.
7. Corectori de ph acid citric, acid tartric minim. deteriorarile
parului de la alcalinizare; sampoanele au un ph alcalin ceea ce
fac parul mai cu volum, aceasta dilatarea afirului duce la
pierderea cuticulei de protective si predisp firul la deteriorare,
aceasta poate fi evitata prin adaugarea unor subst acide,acid
glycolic.
8. Conservanti antimicrobieni-0,2% ,peste val asta creste riscul
de dermatite, parabeni,imidazolidinureea , previn
contaminarea microbiana si fungica dupa deschidere.
Fazele procesului tehnologic
--livrarea materiilor prime, cantarire , dizolvare, filtrare,
completare la masa, controlul samponului produs semifinit,
conditionare primara,marcare ,grupare si ambalare.
--dizolvarea surfactantilor in apa cu amestecare, stabilizatorii
de spume se adauga ultimii, se pun
aromele,colorantii,conservantii etc si se amesteca pana la obt
unei sol uniforme, se ajusteaza ph pana la aciditatea stabilita in
formula,se adauga agentii de ingrosare pana la vascozitatea
dorita.
--agitatoare cu viteza mica, la temp de 40-80 grade, subst
volatile,tincturile, extractele se adauga la sf,la conditionare se
foloseste met gravimetrica.
Sampoanele sunt in general realizate prin combinarea : agent
tensioactiv (laurel sulfat de sodium), un co tensioactiv (co
surfactant)-cocamidopropil betaina in apa, clorura de
sodium,un conservant si parfum.
Controlul Fizico-Chimic
-ofera detalii privind stabilitatea sampoanelor
-stabilitatea fizica
-in timp
-prin centrifugare (10 minute la 2000 de ratatii/minut)
-stabilirea chimica
-stabilirea microbiologica
-streabilirea la transport si deposit
-Metode de analiza pentru controlul fizico-chimic:
-examen cu character macroscopic
-vizual: culoare- data de colorantii si ingredientele
folosite
-aspect, consistent, omogenitate sunt omogene
,transparente sau opace ,prelate, etc
- olfactiv: mirosul este dat de regula de ectractele de
plante, sau parfumul ce se afla in compozitie.
-Se determina pH-ului samponului pentru formulare in functie
de necesitati
-Solutiile alcaline determina deschiderea cuticulei, se folosesc

deobicei inainte de colorarea parului, pentru a permite

colorantului sa penetreze in cortexuk firukui de par si sa-l
colorize
-Solutiile alcaline dau parului un aspect incretit
-Solutiile acide inchid cuticula, se realizeaza ca neutralizante
dupa colorarea parului, dau parului un aspect mai neted
-Pentru un sampon obisnuit pH-ul trebuie sa fie situate intre 5,5
si 6 pentru toate varstele
Procentului de substante solide din sampon
-Daca un sampon contine o cantitate foarte mare de substante
solide va fi dificil de manipulate de utilizat si de indepartat din
par .
-Daca continutul de substante solide este prea mic, samponul
va fi prea apos si va fi indepartat prea rapid din par
-Cantitatea optima de substante solide este de 20%-30%.
Vascozitatea samponului
-care este data in buna parte de procesul de substante solide
prezentate in sampon.
-Un sampon bun nu trebuie sa fie foarte vascos pentru ca se
utilizeaza cu dificultate si se indeparteaza grei de pe par, dar
nici prea lichid deoarece curge si dificil de utilizat si este
indepartat prea rapid de pe par .
Capacitatea de spumare a samponului si
stabilirea spumei
- Deoarece spuma este unul din criteriile importante de
apreciere a unui sampon, majoritatea persoanelor
apreciind sampoanele care formeaza spuma multe si
durabila.
- Se considera ca un volum de spuma de minim 100 ml
caracterizeaza un sampon de calitate iar sferele de spuma
trebuie sa fie mici ( cu cat sunt mai mici cu atat spuma va
fi mai persistenta)
Stabilirea spumei
- Pentru un sampon de calitate trebuie sa persist espuma
timp de minim 5 minute.
Densitatea spumei
- Este cu atat mai mare cu cat diametrul bulelor de sapun
este mai mic, acesta determinare fiind la calitatea
spumei.
Capacitatea de dispersare a impuritatilor din par
Se utilizeaza un colorant, pt care se apreciaza dispersarea la niv
spumei,un sampon de calitate trebuie sa prez o cantitate min
de colorant in spuma pt ca impuritatile trebuie sa ramana la niv
sol apoase;
CURS 3
Forme farmaceutice lichide omogene
Spume medicamentoase-musci medicate
Prep obt prin dispersarea unui vol mare de gaz intr un lichid
care are una sau mai multe subst active,diversi adjuvanti(

tensioactivi),aplicate cutanate sau pe mucoase;

Se obt in mom adm,dintr-un prep lichid continut intr-un
recipient presurizat;
Se obt- spume apoase : dintr-o emulsie L/H a carui faza lipofila
are propulsoruldizolvat in sol;
-spume hidroalcolice : din sol unui tensioactiv intr un
amestec de apa,alcool si propulsor
-spume neapoase :din sol unui tensioactiv (ulei miscibil ,
putin solubil, sau insolubil cu propulsorul).
Bai medicamentoase
Baile se fac cu apa minerala, marina sau apa ce contine
substante medicamentoase , in general alce ( 37 40 gr C ),
timp de 10 20 minute.
Pot fi urmate de bai reci ( 20 gr C ) timp de 2 - 3 minute,
Se pot face bai totale sau de sezut , picioare , maini , cantitatea
variind de la 5 -10 L la 100 200 L.
Apele minerale ( natural sau artificiale ) au diverse conpozitii :
sulfuroase de (sodium de calciu ), carbogazoase ( bicarbonate
de sodium si dioxid de carbon ), un complex de saruri ( apele
marine in care predomina clorura de sodium ) sau termale ;
sunt utilizate in rheumatism , afectiuni ginecologice, rahitism,
tuberculosa osoasa, astenii, anemii etc.
Se mai folosesc : bai cu plante medicinale, bai cu namol, bai cu
gudroane.
Biodisponibilitatea preparatelor pentru aplicatii cutanate
Penetratia prin piele
Pasiv transepidermic ( transcelular si intercellular )
Substante volatile nepolare
Transfolicular subst lipofile
O cale secundara, este orin porii glandelor sudoripare , pentru
subst hidrosolubile,
Astfel pot ajunge in hypoderm apoi in vasele capilare,
Trecerea pe aceasta cale a polilor sudoriparisi tansfolicular este
totusilimitata din cauza stratului cornos care imbraca porii si de
saturatie.
Activ
Formarea de perechi de ioni ( interactiunea S.M. cu substratul );
Scaderea tensiunii superficiale de la interfata fil hidrolipidic
medicament;
Marimea energiei termice a apei de lagatura a complexului
lipoproteic al stratului cornos ( de baraj ) cu ajutorul
promotorilor de absorbtie ( propilenglicol, DMSO, DMF,DMA,
azone , acid caprilic, uree, acid oleic etc ).
Substanta medicamentoasa SM
Marimea molecule
Moleculele mici pot penetra pana la capilare iar cele cu M >
20.000 D ajung in vasele limfatice; limfa avand o circulatie lenta
determina un effect remanent,
Proprietatile termodinamice ale subst medicamentoase

Polaritatea molecule ( subst polare se absorb greu );

Solubilitaea in vehicul,

Marimea particulelor ( micronizate )

Polimorfismul S.M.
Vehicul

Vascozitatea relative scazuta

Sa contina subst ce modifica permeabilitatea celulara:
formatori de perechi de ioni;

Sa scada tensiunea superficiala a filmului hidrolipidic,

Sa mareasca energia termina a apei din bariera cutanata (
promotori de absorbtie ),

Sa contina hialuronidaza care lizeaza mucopolizaharidele;

pH- ul vehiculului , cel optim absobtiei este 7 7,5, cand
S.M. devin neionizabile , liposolubile ( anstezice locale ,
alcaloizi, histamina etc.);

toleranta cutanata

sa asigure hidratarea startului cornos
Alti factori

fizici ( presiunea , lumina, caldura, timpul de contact )
duc la excitarea receptorilor celulari, cu depolarizarea
membranei ( potential de actiune) si la stimularea altor
membrane , pana la terminatiile nervoase care produc
descarcari de adrenalina , sic a urmare vasoconstrictie. (
substanta medicamentoasa se concentreaza in derm ,
feed back pozitiv ) sau vasodilatatie ( cand S.M. trece la
circulatie );

indepartarea stratului bariera hidrolipidic prin
degresarea tegumentelor cu eter , chloroform , acetone.

In stadiile acute ale afectiunilor cutanate se recomanda un
tratament de lotiuni , cu effect calmant , racoritor ce
determina drenarea , indepartarea crustelor si a
impuritatilor.

Faza busacuta beneficiaza de lotiuni suspensii si emulsii
L.H.
Exemple de preparate cu aplicatie dermica

Solutie alcoolica de iod 1-2%, alcool iodat 1- 2 %.

Contine: iod 1-2 g, alcool la 100 g .

Se conserva in flacoane bine inchise, brune.

Intrebuintari: dezinfectant al campului operator.

Solutie alcoolica de methanol 1%, alcool mentolat 1%.

Contine mentol 1 g , alcool la 100 g

Intrebuintari: antiseptic, altipruriginos.
Frectia galenica

Mentol 0,35 g. eter acetic 4,06 g, alcool 39,66 g , apa la
100 ml

Actiune revulsiva si analgezica locala , indicat in frectii
locale ( nu se administreaza la copii sub 3 ani ).
Clavusin

Acid salicylic 19,3 g , acid lactic 19,3 g, acetone 50,2 g ,

alcool la 100 g.

Actioneaza ca agent keratolitic foarte activ, indicat in
clavus ( bataturi ) prin pensulatie locala.
Clorhexidina SPRAY

Diacetat de clorhexidina in alcool izopropilic ,

Actioneaza fata de germeni gram + si ca antiseptic (
micobacteriile si sporii sunt rezistenti ) ,

Este indicata in dezinfectia plagilor si antisepsia pielii
inainte de injectare sau interventii chirurgicale.
Clotrimazol sol. 1%

Actioneaza ca antimicotic cu spectru larg fata de
dermatofiti, candida si alte levuri si diferiti germeni gram +

Este indicat in dermatomicoze , candidoze, pitiriazis
verzicolor, se aplica de 2-3 ori pe zi 4 saptamani.
Decaderm

Sol. cu 0.5% clorura de dicualiniu cu actiune antibacteriana
si antifungica, indicat in piodermite, dermatoze fungice,
arsuri, plagi, ulcere varicoase infectate in aplicatii locale (
badijonari )

Atentie ! poate da alergie la folosire indelungata si e
incompatibil cu sapunurile .
Revulsin

Sol. hidroalcoolica ce cotine 3% nicotinat de benzyl.

Actioneaza ca vasodilatator, activeaza circulatia si se
foloseste in dureri articulare reumatice, mialgii,
hematoame, panaritii in stadiu initial in lotiuni capilare
pentru alopecie.
Septozol

Iod 3 g, nonilfenolpolietoxilat 1,7 g, alcool izopropilic 19 g,
apa 69g,iodul format este antiseptic pentru piele aplicat in
dilutie 1 : 10.
Lotiuni de protectie

Protectoderm L1 contine: alcool, glicerina, clorura de
aluminiu si apa,

Se aplica pe pielea curate inainte de inceperea lucrului ,

Indicatii contra noxelor : produse petroliere, antibiotic (
penicilina, streptomicina ) , subst bazice , vopsele pentru
par ,

Siloderm film tip 3 si tip 7 contin alcool polivinilic ,
glicerina, clorula de aluminiu , izoetilfenol polietoxilat,

Indicatii : se aplica inainte de lucru, contra produselor
petroliere, lacuri, vopsele, rasini.
Bai medicamentoase

Cu ihtiol 100 g, ulei terebutina 100g care se disperseaza in
30: 1 apa calda apoi se adduce la 150 : 1;

Cu ulei de cadi ( ienupar ) 50 g , tween 80: 5 g si apa la
250 g ; se trece acest amenstec in apa calda ( 150 200 : 1
);

Se utilizeaza ptr exeme , prurit.

Preparate bucofaringiene
Definitii
Preparate farm solide, semisolide sau si lichide care contin una
sau mai multe subst active, destinate administrarii in cavitatea
orala sis au in faringe pnetru a obtine un effect local sau
sitemic.
Forme farm bucofaringiene

Lichide ( solutii, emulsii, suspensii);

Semisolide ( geluri bucoadezive , paste dentrifice )

Solide ( pulberi granulate , patile, gume , comprimate ptr
supt ), destinate igienei si tratamentul afectiunilor cavitatii
bucale , gingiilor, dintilor, faringelui si chiar laringelui,
Avantaje

Terapie localizata la nivelul diferitelor zone ala cavitatii
bucofaringiene, cu diverse subst medicamentoase (
antiseptice, anestezice, antiinflamatoare, antimicotice,
antibiotic, dezodorizante, anticarie etc. );

Gama variata de forme farmaceutice ( lichide, semisolide,
solide ) care se aplica la locul de actiune ;

Aplicare usoara, rapida, nedureroasa, prin diferite
procedee: gargara, spalaturi, pensulatii, forme bioadezive,
pulverizatii, spray-uri, comprimate

Actiune locala imediata sau cu effect prelungit ( solutii
vascoase , geluri si comprimate bucoadezive ) ;

Actiune sitemica prin aplicare sublinguala, cu effect rapid
si evitandu-se distrugerea subst medicamentoase de catre
tractul gasto-intestinal si efectul l-ului pasaj hepatic.
Dezavantaje

Solutii apaose sunt diluate rapid cu saliva si se elimina
repede prin faringe , in tractul digestiv;

Solutii cu pH- acid sunt cariogene la interbuintare
indelungata ( 2 sapt )

Unele subst medicamentoase pot afecta gustul sau au
effect irritant asupra mucoasei bucale

Folosirea caii sublinguale impune admin de subst
medicamentoase in doze mici datorita suprafetei mici de
absorb.
Clasificarea preparatelot bucofaringiene

Formulare: prep magistrale, prep industriale

Natura solventului : preparate apaose ;
Preparate hidroalcoolice
Prep alcoolice
Prep glycerinate
Prep propilenglicolice
Prep polietilenglicolice

Grad de dispersie;

- forme lichide; emulsii ,solutii, suspensii

- forme semisolide: geluri, paste

- forme solide: gume de mestecat , pastille , tablete,compr

ptr supt, compr sublinguale

- forme gazoase: inhalatii, pulverizatii, spray-uri, aerosoli

Conditionare : preparate multidoze, prep unidoze;

Adminsitrare: spalaturi bucale, colutorii, gargarisme,
pulverizatii, inhalatii, aerosoli, spray-uri,

Actiune: mecanica de curatire igieno cosmetic .
-terapeutica: antibacteriana,
antifungica,antiinflamatorie, stringenta,
Date anato fiziologice despre calea de adminstrare

Cavitatea bucala, dinti, limba, faringe, laringe ,

Cavitatea bucala repr prima parte a paratului digestiv, care
comunica cu exteriorul prin orificiul bucal iar cu interiocul
prin faringe ,

Caviatea bucala e acoperita cu o mucoasa neteda ,
stralucitoare , bogat , vascularizata si inervata ,

Mucoasa orala este formata din tesut epithelial stratificat,
scuamos , fixat pe un tesut conjunctiv

Saliva are capacitatea de tamponare foarte mare, dupa
cateva minute restabilind pH-ul la normal ( 6,35 6, 85 sau
dupa alti autori 6,2 7,4),

Saliva apara mucoasa bucofaringiana de agentii patogeni
microbieni deoarece contine lizozom ( enzima cu actiune
bactericida ) , lizozimul in concentratie 1/300 intro ora ,la
45 gr C distruge bacteriile,

Sarurile de calciu , solubile in mediua acid , precipita la
cresterea pH-ului salivar , depunandu-se pe dimtii in
combinatie cu subst organice , formnad tartrul dentar,

Normal cav bucala este populate de o flora microbiana
saprofita variata, streptococci, stafilococi, pneumococci,
bacil difteric, bacil subtilis amoebe,fungi, care devine
patogena cand scade rezistenta antimicrobiana( lizozim ) .
Formularea preparatelor bucofaringiene

Locul de aplicare : mucoasa bucala, faringe, gingie, dinti

Actiunea urmarita : igienico profilactica, terapeutica (
curativa );

Natura subst active si auxiliare ;

Forma farmaceutica:lichida, semisolida,solida;

Formele lichide sa aibaun pH= 6 8,5; sa nu distruga
papilele gustative ( pHul acid favorizeaza dezvoltarea
fungiilor si aparitia cariilor );

Sa asigure stabilitatea , folosind stabilizanti ( antioxidanti),
conservanti antimicrobieni,

Asigurarea unui gust si miros placut ( desi nu se inghit )
folosind edulcoranti, corectori de gust si miros , coloranti
etc,

Sa permita un contact prelungit ( prin marirea vascozitatii
preparatelor lichide sau folosirea celor semisolide sau
solide)

In fct de starea mucoasei bucofaringiene si scopul

terpeutic urmarit se aleg materiile prime, forme farm

adecvate , tehnologia de preparare/ fabricare si modul de
contditionare .
Substante medicamentoase
Inflamatiile acestei zone pot fi de natura endogena, alergica,
sau mecanica si constau in infectiile cu bacterii, fungi si virusuri.
Antiseptic
Iod ( sol lugol ), iodoform, polividon-iod( iodofori ce elibereaza
treptat iod )
Peroxizi

Peroxide de hidrogen3% ( apa oxigenata diluata de 2-4 ori
) ca gargara ; nu se foloseste timp indelungat deoarece
produce o hipertrofie a papilelor linguale filiforme;

Peroxide de hydrogen uree ( perogen ) in solutii
glycerinate se folosesc ca preparate anticandidoza chiar si
la noua- nascuti,

Peroxidul de magneziu , folofit ca agent antiinfectios
postextractional;
Fenolii

Fenol, rezorcina, timol -0,1 1 % bacteriostatic sau
bactericit , colutorii, gargarisme , spalaturi bucale ;
Diverse

Borax ( natrii tetraboras ) colutorii in glicerina ( afte,
candidoze, gingivite ), ape de gura, gargarisme , ( asociere
cu anestezice , edulcorante sintetice, aromatizante ) ptr
tratarea stomatitelor si aftelor bucale ,
Acid salicylic si salicilati

Solutii alcoolice , diluate cu apa ( ape de gura ) ,

Salicilat de sodium si de fenil ape de gura , colutorii
Coloranti

Actiune bacteriostatica si bactericida , prin effect direct
sau dupa transformarea in metaboliti activi ,

Albastru de metilen , violet d egentiana , lactate de
etacridina,

Solutii apoase sau hidor- glicero- alcoolice in diferite
concentratii .
Saruri cuaternare de amoniu

Actiune antimicrobiana ,

Apa de gura, spalaturi, comprimate care se dizolva la
administrare , compr ptr supt,

Clorura de cetilpiridiniu 0,025% in solvent hidroalcoolic
se foloseste in gargarisme , spalaturi bucale, se poate
asocial , cu mentol , tampon fosfat , cloretona , eugenol in
colutorii ,

Clorura de decualiniu este active fata de germeni gram + si
- , fungi (0 candida), sub forma de colutoriu 0.5% in
propilenglicol sau gargarisme in stomatite , gingivite,
faringite,
Compusi de argint

1. Colargolul 0.05 0,6% sau tioglicerino sulfonat de argint

1,6 % in solutii apoase , ca badijonaje sau masaje in
gingivite , stomatite,
Compusi de mercur
2. Fenoseptul si tiomersalul in solutii 1% , 1-2 lingurite di
aceste solutii se dilueaza cu 200- 250 g apa, folosite ca
spalaturi bucale ptr effect bactericid si fungicide,
Antibiotic singure sau associate cu antiseptic, atiinflamatoare
3. Sulfat de neomycin ( 0,5-2%), tirotricina, bacitracina,
framicetina ( 1-1,5%), rifampicina sare de sodium (1%)
Antifungice
4. Nistatin, clotrimazol, amfotericina, ketokonazol,
Analgezice Anestezice
5. Se folosecs in caz de inflamatii dureroase ale mucoaselor
bucofaringiene, ale gingiei, faringelui si dureri de dinti,
6. Se folosesc preoperator sau postoperator (cauterizatii)
singure sau in asociere cu antiseptic, antiinflamatoare,
7. Se utilizeaza cocaine 0,5-1%, tetracaina 0,5-2%,anestezina
1-2%, lidocaina(xilina) 2-4 %, pantocaina 0,5-2%,
Antiinflamatoare

Derivatii cortizonici in solutii apoase sau glycerinate, sub
forma de suspensie : acetat de hidrocortizon,
dexametazona, triamcinolone acetonid, in concentratie
de 0,5-1%,

Antiinflamatoare nesteroidiene ( AINS) : benzidamin,
indomethacin, diclofenac sodic,

Acesti compusi se folosesc in ulceratii aftoase, faringite,
laringite, herpes labial, stomatite aftoase,
Astringent

Acidul tanic in conc de 1,5 % in solutie apoasa ca apa
de gura sau 15% in glicerina ( colutoriu in gingivite )

Compusii zincului: clorura de zinc, sulfat de zinc ,
sareozinat de zinc, p-fenolsulfonat de zinc, cu propr
antiseptic, astringent si dezodorizante,
Compusi florurariti

Florura de sodiu solutie apaosa 2% - pnetru aplicare locala
in profilaxia cariilor dentare ;

Florura stanoasa solutie apaosa 8%in pensulatii ale
dintilor ( sol se prepara ex tempore , deoarece hidrolizeaza
la hidroxid stanos : se aplica la interval de 6-12 luni : este
eficienta la copii, in perioada eruptiei dentare,

Floruri de amoniu cuaternar au o serie de avantaje fata
de florurile anorganice: afinitate pentru placa dentara
retentie mare, umectarea rapida a smaltului si distributie
in spatiile interdentare ( tensiune superficiala scazuta ),
Diverse
Vitaminele A si B si B22 se prescriu in colutorii( in gingivite ) si
ca ape de gura sau in instalatii nazale,
Substante auxiliare


Vehicule : apa singura sau asociata cu glycerol, alcool, alti

glicoli ( propilenglicol, polietilenglicol lichid ).

Alcoolul si glicerolul se utilizeaza in concentratie 30 40 %
in apa,

Unele solutii ptr gargara de prepara cu alcool sau amestec
hidroalcoolic de 50-80%,cu sau fara adaos de glicerina ,
sunt diluate la utilizare cu apa sau solutii extractive:
macerat de alteea, infuzia de musetel, infuzia de salvie,

Aceste vehicule diluate au proprietati emoliente, contin
uleiuri volatile cu actiune antiseptic, astringent,
dezodorizanta,

La formularea de colutorii in afara de glicerina se pot folosi
solutii apaose de macromolecule ( derivati de celuloza ,
APV, PVP) in concentratie 1-2%.

Alte subst auxiliare: edulcoranti,
aromatizanti,coloranti,conservanti,tenside, etc.
Tehnoligia de preparare

In industrie si in farmacie prepararea formelor
bucofaringiene lichid se face dupa normele clasice de
preparare a solutiilor, suspensiilor si emulsiilor.
Conditionarea si depozitarea preparatelor bucofaringiene

Flacoane de capacitate corespunzatoare pline,bine inchise
cand e cauzl sunt colorate ( subst fotosensibile),

Solutiile cu floruri se conditioneaza in flacoane din
plastomeri,

Pe eticheta se mentioneaza modul de aplicare termenul de
valabilitate , in industrie pecipientele se ambaleaza in cutii
de carton inscriptionate,

Se depoziteaza la loc racoros ferit de lumina
Apele de gura ( spalaturi bucale )

Sunt solutii apoase utilizate pentru clatirea cavitatii bucale
care nu se inghit,

Pot fi formulate in scop therapeutic, pentru a preveni
cariile si ptr a tarata bolile periodontale,

Prin utilizarea lor se urmareste reducerea temporara a
conc bacteriene si halenei,

Efectul acestor preparate este de scurta durata
aproximativ 30 de minute,

Se prepara sub forma unor solutii concentrate care se
dilueaza in momentul actiunii sau se pot utiliza ca atare,

Apele de gura de pot obtine si din pulberi sau din
comprimate care se dizolva in apa inainte de utilizare,

La formulare se pot folosi excipienti ptr ajustarea pHului, a
carui valoare trebuie sa fie pe cat posibil neutru,

Ca si gargarismele, apele de gura au in general o reactive
usor alcalina ( Ph = 7-9). Pe eticheta preparatului se
mentioneaza modul de diluare al solutiilor,

Utilizarea apelor de gura nu este recomandata copiilor sub
6 ani,

Formula generala a unei ape de gura

Component Rol in formulare
Apa Solvent,vehicul,ajusteaza
vascozitatea si consistenta
apei de gura;
Alcool etilic, alcool izopropilic Solvent utilizati pentru
dizolvarea aromatixantilor,
ptr a da o senzatie de
prospetime
Umectanti Glycerol, sorbitol etc;
Solubilizanti tensioactivi Polioxietilen-polioxipropilen
glycol, laurilsulfat de sodium
etc ) participa la solubilizare
aromatizantilor si au si rol
detergent, participand la
curatarea cavitatii bucale
Aromatizanti uleiuri volatile Ulei volatile de menta:
spearmint extras din menta
virida ,peppermint-extras din
menta piperita, cu gust
intepator, ulei volatile cu gust
de scortisoara extras din
cinnamonun zeylanicum, de
cuisoara- extras din engya
caryophylata.
Aceste uleiuri volatile
prezinta si actiune antiseptica
Edulcoranti ( zaharina sodica,
sorbitol, xylitol )
Utilizati pentru corectarea
gustului produsul
Preparate industrial apa de gura

Plak out solutie 0,12% de clorhexidrina, bacteriostatic si
bactericid fata de bacterii gram + si - , Pseudomonas si
Proteus spp.; are actiune la pH neutru si slab acit ,

Administrare : spalaturi bucale de 2-3 ori/zit imp de 410 saptamani dupa care oauza timp de minim 2-3
saptamani,

Tamtm verde solutie cu benzidamin 0,15%,

Administrare: apa de gura in inflamatii ale mucoasei
bucale si faringelui,

Citrolin contine: cetrimoniu 0,025 g, lidocaina 0,003 si
apa la 100g,

Administrarea apa de gura sau gargara, nediluata de 2-3
ori/zi in oro-faringe, stomatite, gingivite
Solutii pentru gargarisme
Acestea sunt solutii apoase destinate tratamentului
afectiunilor si spalarii cavitatii bucale si laringelui prin
barbotarea cu aer, in vederea obtinerii unui effect local,


Solutiile pot fi concentrate ( se dilueaza inainte de

administrare ), sau se pot utiliza ca atare,

Solutiile ptr gargarisme se pot obtine si din pulberi
sau din comprimate care se dizolva in apa inainte de
utilixare,

La formulare se pot folosi excipiente ptr ajustarea
pH=ului ,a acarui valoare trebuie sa fie pe cat posibil
neutru,

Ca subst active se folosesc compusi care pun in
libertate oxygen cu effect bactericid ( apa oxigenata)
sau subst dezodorizante precum mentol, uleiuri
volatine, etc.
Solutii pentru gargarisme

Gargarismele sunt eficiente in afectiuni ale valului palatin,
amigdalelor palatine si ale stalpilor amigdalieni ( in
faringite, laringite sunt ineficiente),

Au actiune dezinfectanta si mecanica, inlaturand
depozitele sau false membrane, de umezire a mucoasei
uscate,

Produc hipersecretie prin miscarile constarctile ale
faringelui ( in faringitele congestive, in angine nu sunt
indicate pentru a nu accentua iritarea mucoasei),
Solutii pentru gargarisme preparate industrial

Trachisan contine: gluconat de clorhexidina 0,2 g,
lidocaina 0,1 g, Arome, coloranti, glicglycerolcool la
100g,

Administrare : gargara cu 10-15 ml sol de max 3 ori/zi in
inflamatii si infectii oro-faringiene.

Tantum verde

Clorhidrat de benzidamina 0,15 g si excipienti: etnol
96%. Glycerol 96%, p-hidroxibenzoat de metil, aroma de
menta,zaharina sodica,polisorbant 20, quinolone yellow
(E104), patent blue V (E131), apa purificata ptr 100 ml
sol ptr gargarisme;
Solutii gingivale

Sunt solutii apaose, hidroalcoolice, glycerinate sau
amestecuri eutectice lichide folosite pentru tratarea
gingiilor sau a cavitatii dentare,

Se administreaza pe gingie cu ajutorul unui applicator(
dispozitiv port- vata, imbibat cu sol respective),

Se cunosc si sub denumire de colutorii, pensulatii sau
badijonale,

Contin subst antiseptic, antiinflamatoarea, astringente,
anestezice locale, vitamin ,etc,

Vehiculul utilizat la preparare sunt lichide vascoase care
asigura un timp de contact prelungit cu mucoasa (
glicerina, siropul simplu, propilenglicolul, mierea de
albina).
CURS 4

Forme farmaceutice lichide omogene

Solutii gingivale

Sunt solutii apoase,hidroalcolice,glicerinate sau
amestecuri eutectice lichide folosite pentru tratarea
gingiillor sau a cavitatii dentare;

Se administreaza pe gingie cu ajutorul unui
aplicator(dispozitiv port-vata imbibat cu Solutia
respectiva)

Industria de medicamente prepara colutorii care se
aplica prin pulverizare;

Se cunosc si sub denumirea de colutorii,pensulatii,sau
badijonaje;

Contin substante
antiseptice,antiinflamatoare,astringente,anestezice
locale,vitamine;

Vehiculele utilizate la preparare sunt lichide vascoase
care asigura un timp de contact prelungit cu
mucoasa(glicerina,siropul
simplu,propilenglicolul,mierea de albine)

Colutoriile au o aderanta buna pe gingii,peretii interni
ai cavitatii bucale,limba,faringe cu actiune antiseptic,
antimicotica

Colutoriile se aplica prin badijonare cu frecventa mare
,pentru a realiza o concentratie locala mare de
substanta medicamentoasa

Gingia suporta bine solutii apoase,glicerinate sau
hidroalcoolice ,cu substante astringente (saruri de
zinc,acid tanic,iod),undele
anestezice(lidocaina,anestezina),ulei de cuisoare
,antibiotice.
Picaturi bucofaringiene spray-uri si spray-uri
sublinguale

Sunt solutii ,emulsii sau suspensii destinate obtinerii
unui effect local sau sistemic;

Se aplica prin instilare sau prin pulverizare in
cavitatea orala sau intr-o anumita parte a
cavitatii,precum pulverizarea sub limba sau in
faringe(spray orofaringian)

Spray-urile lichide sunt conditionate in recipiente cu
atomizor,sau in recipiente presurizate cu sistem de
pulverizare.

Stomacaina-spray contine lidocaina 4,15%,bromura
de cetilpiridiniu 0,087 g% ,alcool 28,95 % ,glicerina
2,68 g% ,ulei de pin 0,086g%.

Administrare prin pulverizare locala, dupa agitarea
flaconului ca anestezic local, antiseptic al mucoasei
bucale; anestezia apare dupa un minut si dureaza 1520 minute.
Inhalatii


Solutii administrate pe cale respiratorie,nazala sau

bucala pentru un efect local sau sistemic.

In cazul inhalatiilor cu vapori de apa, se antreneaza
substanta medicamentoasa atat prin nas, cat si prin
gura; in acest caz faringele beneficiaza mai mult decat
in gargarisme si spalaturi bucofaringiene.

Inhalatiile pot fi facute de 3-4 ori pe zi, dupa care
bolnavul evita frigul timp de o ora.
Salive artificiale
SALIVA:

Produs de secretie al glandelor salivare parotide (cu
secretie exclusiv seroasa), bucale (cu secretie exclusive
mucoasa), submandibulare si sublinguale (ambele cu
secretie mixta).

Secretia salivara este reglata de sistemul nervos
parasimpatic, la niveul glandelor salivare existand
receptori colinergici muscarinici de tip M, prin a caror
stimulare se obtine cresterea secretiei salivare bogate in
apa si potasiu.

Alcatuita din proteine secretorii, electroliti, neuropeptide.

Cantitatea medie de saliva secretata este de 0.3-0.4 ml
minut in repaus si 1-1 ml minut in timpul masticatiei.

Secretia salivara poate fi crescuta sau scazuta si datorita
unor impulsuri din aria apetitului, localizata in apropierea
centrilor parasimpatici din hipotalamusul anterior, care
este influentata de impulsurile primite de la aria gustului si
mirosului din cortex sau amigdale.

De asemenea secretia are loc si datorita unor reflexe iniate
de la nivelul stomacului sau intestinului subtire de anumite
substante iritante.

Se considera ca la o scadere de aproximativ 50% fata de
normal a secretiei salivare cu valori mai mici de 0.15 ml
minute in repaus si 0.5 ml minut in timpul masticatiei,
apare XEROSTOMIA.

Saliva este responsabila de numeroase si importante
functiuni, in general de mentinerea sanatatii mediului oral,
daca productia de saliva este scazuta sau nu este prezenta
pot sa apara:

Reducerea umiditatii si lubrifierii mancarii si inghitirea se
face cu dificultate;

Scaderea protectiei smaltului dentar pentru atacul acid
(demineralizare) si aceasta conduce la aparitia cariilor
dentare si pierderea dintilor;

Reducerea capacitatii organismului de a mentine balanta
hidrica a organismului deoarece este diminuata senzatia
de sete;

Scaderea protectiei mucoaselor membranare din gura, gat
si esofag.

Substituentii salivei reprezinta o solutie salivara artificiala

de o vascozitate determinate care contine electroliti cu o

anumita concentratie determinata de simularea salivei
naturale.

Electrolitii continuti sunt:potasiu,sodiu,magneziu, calciu
sub forma de clorura,fosfat sau fluorura.

Substante auxiliare :colorantii(roz),aromatizantii ce
imprima un gust placut de lamaie.

Conservanti antimicrobieni ,cel mai adesea phidroxibenzoatul
de metil in concentratie 0,2% si
edulcoranti(sorbitol aprox 4%).
Formele farmaceutice sub care sunt prezentate salivele
artificiale sunt:

Solutie utilizata pentru aplicatii locale;

Gel folosit pentru badijonarea cavitatii bucale;

Aerosol utilizat pentru pulverizatii locale;

Comprimate pentru supt.
Biodisponibilitatea preparatelor bucofaringiene
Preparatele bucofaringiene au in primul rand o actiune locala
directa si eficace dar si o actiune sistemica datorita absorbtiei
prin mucoasa sublinguala (perlinguala).
Mucoasa sublinguala e bogat vascularizata si permite absorbtia
sistemica, atat transcelular si intercelular (ca la calea nazala).
Vasele sanguine aferente venelor sublinguale si maxilare
conduc la vena jugulara interna, apoi spre inima si de aici in tot
organismul.
Prin absorbtie sublinguala se evita biotransformarea hepatica,
actiunea sucurilor si a pH-ului tubului digestiv.
Spalaturile bucale se aplica in cavitatea bucala cu rol
antiseptic, de curatire, indepartand o parte din flora
microbiana, efectul e de scurta durata, 30 minute.
Gargarismele sunt eficiente in afectiuni ale valului palatin,
amigdalelor palatine si ale stalpilor amigdalieni (in faringite,
laringite sunt ineficiente), au actiune dezinfectanta si mecanica,
inlaturand depozitele sau false membrane, de umezire a
mucoasei uscate.
Producand hipersecretie prin miscarile contractile ale faringelui
(in faringitele congestive, in angine nu sunt indicate pentru a nu
accentua iritarea mucoasei).
Colutoriile au o aderenta buna pe gingii, peretii interni ai
cavitatii bucale, limba, faringe cu actiune antiseptica,
antimicotica.
Colutoriile se aplica prin badijonare cu frecventa mare, pentru a
realiza o concentratie locala mare de substanta
medicamentoasa.
Gingia suporta bine solutiile apoase, glicerinate sau
hidroalcoolice, cu substante astringente (zinc, acid tanic, iod)
unele anestezice (lidocaina, anestezina, ulei de cuisoare,
antibiotice).
PREPARATE NAZALE

=forme farmaceutice destinate a fi aplicate pe mucoasa nazala

pt tratamentul afectiunilor nasofaringiene.

LICHIDE ( solutii apoase
,uleioase,emulsii,suspensii,aerosoli)

SEMISOLIDE(unguente,geluri bioadezive)

SOLIDE(pulberi,creioane nazale,sisteme bioadezive
pulverulente,microsfere)
AVANTAJE:

Obtinerea unui effect local,aplicare usoara,rapida

Utilizarea caii nazale pt effect sistemic,posibilitate
cercetata in prezent.

Suprafata de absorbtie este mare (140-170 cm2)
sensibila si vascularizata,actiune este rapida

Concentratie in subst medicamentoasa si durata
absorbtiei sunt comparabile cu o injective

Evita efectul primului pasaj hepatic(biodisponibilitate
maxima)

Activitate enzimatica mica la nivelul cailor nazale

Folosirea promotorilor de absorbtie (lipozomi cu
insulina)

Permite prelungirea timpului de contact cu mucoasa
nazala,prin utilizarea de forme cu eliberare modificata.
DEZAVANTAJE:

Producerea de sensibilizari (effect secundar nedorit)

Rinite medicamentoase

Declasarea stranutului

Eliminarea rapida in cazul solutiilor apoase.

Prejudicierea functiei ciliare(unele substante
medicamentoase).
SISTEME BIOADEZIVE NAZALE
Sisteme terapeutice cu eliberare prelungita pe baza de polimeri
bioadezivi(derivati de celuloza,carbopol,alginat)in care se afla
dispersata substanta
activa(propranolol,nifedipin,metoclopramida,insulina).
SISTEME BIOADEZIVE PULVERULENTE
Pulberi liofilizate cu actiune prelungita(insulina)
MICROSFERE NAZALE
Forme cu eliberare prelungita,cu matrita polimerica in care sunt
ddispersate substantele medicamentoase(gentamicina,insulina)
SISTEME MEMBRANARE SAU REZERVOARE
Dispozitive cu eliberare prelungita,de forma cilindrica,care se
plaseaza ,,in situ in cavitatea nazala (progesteron)
CLASIFICAREA PREPARATELOR RINOFARINGIENE
Formulare:preparate oficinale,preparate magistrale,preparate
industriale.
Stare fizica:

Preparate lichide:
solutii,emulsii,suspensii,inhalatii,aerosoli,spray-uri.

Preparate semisolide:unguente,sisteme bioadezive


Preparate solide:spray-solide,sisteme
pulverulente,microsfere.
Modul de administrare:
-instilatii(se adm in picaturi) se prepara in cantitate de 10-20g.
-spalaturi nazale(dusuri) se prepara in cantitate de 50-100g.
-spray-uri =aerosoli(particule fine de lichid sau rar solid
dispersate in mediu gazos,administrate cu dispozitive de
pulverizare).
-inhalatii
-pansamente.
DURATA EFECTULUI:
-actiune imediata :solutii apoase.
-actiune prelungita:solutii
uleioase,emulsii,suspensii,unguente,microsfere,sisteme
bioadezive,sisteme membranare.
ACTIVITATE TERAPEUTICA:

Locala:antiinflamatoare,antiinfectioase,vasoconstrictoare,
antihistaminice.

Generala:cardiovasculara,vaccinuri,hormoni.
DATE ANATOMO-FIZIOLOGICE PRIVIND CALEA DE
ADMINISTRARE
Cavitatea nazala reprezinta prima portiune a cailor respiratorii
superioare care,in afara functiei olfactive.Joaca rol in
conditionarea aerului inainte de a patrunde in trahee,aparand
astfel organismul de elementele nocive din atmosfera.
MIJLOACELE NATURALE DE APARARE SUNT:
-celulele limfoplastice care elibereaza imunoglobulina.
-miscarea cililor care opresc particulele
Mucoasa nazala este acoperita de mucusul nazal produs de
celulele epiteliului de suprafata mai ales de glandele
submucozale.
Mucusul nazal are urmatoarea compozitie:
-apa 95-96%
-saruri anorganice 1-2%
-mucina 2,5-3%(scleroproteina sulfurata care face ca mucusul
sa aiba o structura bistratificata).
ENZIME:
-enzime bacteriene-lizozim
-enzime proteolitice-aminopeptidaze
-enzimele fazei de conjugare:glucuroniltransferaza si
glutationtrasferaza
-enzime ale fazei oxidative:citocrom P 450 ,anhidraza
carbonica,aldehiddehidrogenaza.
PROTEINE
PLASMATICE(anticorpi),glicoproteine(sialomucina),imunoglobul
ine(A si G),protein secretorii(lactoferina).
Un corp strain care patrunde in cavitatea nazala provoaca o
alcalinizare a mucusului si ca urmare determina activitatea
cililor vibratili ducand la evacuarea impuritatilor spre

faringe,unde se inghit o data cu mucusul care l-a inglobat.

MUCUSUL
-vascozitate optima pt a avea loc miscarea cililor si un ph optim
de 6,4-6,8.
-variaza in functie de varsta,starea fiziologica,de mediul
extern(ziua ph-ul este mai alcalin,noaptea la caldura devine mai
acid).
In rinite acute sau alergice si in sinuzite ph-ul devine alcalin iar
in inflamatiile acute,ph-ul vireaza spre acid;iritatiile nervoase
duc spre ph alcalin.
Temperatura optima a miscarii cililor este 18-30 grade C,sub 18
grade miscarea cililor se incetineste,la fel peste 44 grade ,dar
revine la normal la temp optima.
Umiditatea este absolut indispensabila pt miscarea
ciliara;umiditatea optima es5te 70%.
La UR 30% activitatea ciliara scade in 3-5 min.
FORMULAREA PREPARATELOR RINOFARINGIENE
Forme farmaceutice hidrofile-pt a permite functionarea
sistemului mucociliar.
Preparatele lipofile nu ofera un contact optim cu mucoasa si
deranjeaza activitatea ciliara.
FR X in monografia de generalitati Rhinoguttae defineste
picaturile pt nas ca preparate farmaceutice lichide,sub forma de
solutii,emulsii sau suspensii destinate aplicarii pe mucoasa
nazala.
Se formuleaza preparate tip suspensie sau alte sisteme
eterogene(emulsii,unguente,microsfere)atunci cand urmareste
prelungirea efectului terapeutic.
Indiferent de forma farmaceutica,formularea preparatelor
nazale trebuie sa tina seama de mentinerea integritatii si
functionalitatii membrane si de obtinerea unui efect terapeutic
maxim.
Pentru aceasta la formulare se vor respecta anumiti factori:

Subst medicamentoase si auxiliare netoxice,neiritante.

Phul cuprins intre 6-7,5

Izotonie

Stabilitate

Vascozitate

Tolerant si inocuitate

Eficacitate terapeutica.
MATERII PRIME:
SUBSTANTE MEDICAMENTOASE

Sa fie active in flora patogena frecvent
intalnita:streptococ,pneumococ,stafilococ.

Sa reconstituie conditiile:fiziologie temporar perturbate
prin repermeabilizarea mucoasei,actiune moderatoare
asupra secretiei de mucus actiune dezinfectanta.

Sa fie bine tolerate ,neiritante,netoxice.
Substantele medicamentoase folosite in preparatele pt nas pot

fi clasificate in 2 categorii in functie de modificarea miscarii

ciliare:

Bine tolerate:sarurile de
potasiu,calciu,sodium,camfor,efedrina,neomicina,bacitraci
na.

Care inhiba activitatea
ciliara:adrenalina,mentolul,anestezicele locale,compusii de
argint.
Atiseptice , antiinfectioase
Substante Concentratie Actiune
Protargol (
proteinat de argint)
8%Ag
0,5-2% Antiseptic
Argirol (vitelinat de
argint) 20% Ag
1-5% Antiseptic
Colargol ( argint 1-2% Antiseptic
colloidal) 70 % Ag
Boratul
fenilmercuric
0,1% Bactericid eficace
0,002%(1:50000) Conservant
Substanta (
forma
farmaceutica)
Concentrat
ie
Actiune
Tiomersal ( sol
apoasa, spray)
1:10.000 Dezinfectat, actiune bactericida
Uleiurile
volatile ( pin,
tim,
eucalyptol),
substante
volatile (
camphor,ment
ol, timol )
0,2-0,5% Antiseptic,
atipruriginoasa,decongestive,anal
gezica
Saruri cuaternare de amoniu

Conecntratii de 1/3000 1/30000 cu actiune bactericida,

Sunt active in solutii neuter sau slab alkaline,

pH-ul acid le scade activitatea;

au toxicitate redusa, neafectand miscarea ciliara;

au proprietati tenside ce favorizeaza eliminarea secretiilor

si penetratia SM,

clorura de benzalconiu in conc 0,01%; se asociaza cu
vasoconstrictive, antihistaminice, cotricosteroizi, uleiuri
volatile,

clorura de decualiniu bactericida si antifungica se
foloseste in conc o,1 0,15% in solutii apoase sub forma
de pulverizatii,
Clorhexidine

antiseptice fata de bacterii gram + si in special fata de
Pseudomonas si Proteus spp,

se utilizeaza gluconatul de clorhexidina 0,05 % sau
diacetatul de clorhexidina 0,4%; asigura restabilirea
permeabilitatii mucoasei nazale si drenajul sinuzal,
Antibiotice solutii apaose sau uleioase

folosite cu prudenta deaorece:

duc la aparitia de suse rezistente (exista rezistenta
incrucisat mai ales intre streptomicina, neomiclna si
bacitracina penicilina );

frecvent accidente de sensibilizare;

distrug miscarea ciliara

unele au doar actiune bacteriostatica

streptomicina = conc., 0,5% in solutie izotonica de
clorura de sodiu;

tetraciclina ( sulfat) si oxitetraciclina( clorhidrat)
conc. 0,3 0,5%

neomicina ( sulfat ) conc 0,5 1 %,

polimixina B sulfat conc. 750000 U.I./% in solutie
izotonica,

bacitracina germenigram + si - ,bacilli aerobi si
anaerobi; nu produce rezistenta si are o toleranta
buna,

gramicidina activa fata de pneumococci si
streptococul hemolytic.; conc. 0,005% in solutie
izotonica,

fusafunginul antibiotic produs de fusarium
lateritium , activ fata de microorganism gram + si - ,
candida alcicans are si actiune antiinflamatorie ; se
foloseste in conc. de 0,25% in miristat de izopropil
sub forma de pulverizatii in rinite si sinuzite.
Substante vasoconstrictoare ( simpatomimetice)

au effect decongestive,

o medicatie prelungita cu vasoconstrictoare poate fi
urmata de o vasodilatatie secundara, de un edem al
mucoasei, poate aparea o sensibilizare alergica ( rinita
vasomotorie ) sau o paralizie ischemica a retelei capilare.
Efedrina
Actioneaza ca vasoconstrictor indirect prin inhibarea
aminooxidazei care oxideaza adrenalina si permite
adrenalinei preexistente in tesut sa fie activa un timp mai

indelungat, se foloseste efedrina clorhidrat de solutie de

apoase 1% ; efedrina baza 0,5% in ulei,
Dezoxiefedrina clorhidrat

in conc 0,25% singura sau in asociere cu antibiotic,

neoefedrina clorhidrat conc 1-3%,

fenilefedrina conc. o,25- 0,5%, actiune
vasoconstrictoare rapida,

adrenalina tartrat sau baza in solutie apoasa sau
uleioasa in conc. 1/1 0000 1/50000; vasoconstrictia
dureaza 0,5-2 ore,

cond. 1/100000 se foloseste in chirurgia endonazala.

Nafazolina clorhidrat conc . 0,1% in sol izotonica; la
folosire prelungita poate da congestive insotitoare de
rinoree,
Corticosteroizii
Solutii sau suspensii in doze mci sunt bine tolerate

Hemisuccinatul de hidrocortizon conc. 0,025 0,6%,
solubil in aoa

Acetataul de hidrocortizon 0,02%

Betametazona fosfat sare de sodium conc. 0,1% in sol
apoasa,

Prednisolul fosfat conc. 0,05 0,15%,

Triamicinolol conc. 0,02% in asociere cu vasoconstrictive
in rinite alergice este mai activ decat hidrocortizonul.

Ciclopentilpropionatul de hidrocortizon solubil in ulei
0,02% in asociere cu vitamin A.
CURS 5
Forme farmaceutice lichide omogene administrate pe
mucoase
Forme farmaceeuice rinofaringiene
Forme rinologice, endonazale sau erine
- erine-gr, en-in, rhinos- nas
--naristillae, nasoguttae
-nasya-medicina ayurvedica indiana
Clase de medicamente
1.Administrare locala
-antimicrobiene si antivirale
-vasoconstrictoare
-vasodilatatoare
-antiinflamatoare
-antihistaminice
-anestezice locale
-analeptice respiratorii
-vitamine hidro si liposolubile
Antihistaminice
Feniramina- conc 0,1-0,5% asociata cu antiinflamatoare si
antibiotic
Tonsilamina clorhidrat- conc 0,5-1% in solutii apoase
Anestezice locale

-aplicarea indelungata duce la paritia edemelor, sensibilizare

alergica, faciliteaza infectiile microbiene.
-procaina anestezina, lidocaina in conc 0,2-2% solutii oleioase,
suspensii si emulsii
Vitamine-regenerarea epiteliuliul nazal, maresc fagocitozza/
vitamine hidrosolubile si liposolubile, mai ales A si D, E.
NB-vitamina C, deoarece prin pH aci influenteaza negativ
activitatea fiziologica normala a mucoasei nazale.
Substante auxiliare- vehicule folosite
-solutii apoase izotonice de NaCl 0,9% solutia de glucoza 5%
-uleiuri vegetale neutralizate (i.a=0,2)
-propilenglicolil in concentratie de cel mult 10% in ameste cu
apa.
-polietilenglicolii lichizi si Tween 80 (0,5%)
-nu este admis uleiul de parafina (FR X)
-vehicule hidrofile (apa)- miscibile cu mucusul nazal
-uleiurile vegetale- ulei de floarea soarelui neutralizat indice de
aciditate 0,2
-dizolva s. Insolubile in apa, nu sunt necesare izotonizarea si nici
tamponarea
-efect prelungit cedeaza progresiv s, medicamentoasa
-utilizare indelungata- oleoame
-ulei de migdale masline- efect paralizant asupra clearnce-ului
mucocilar se asociaza cu emulgatori
Izotonia (issos-aceeasi, tonus-presiune)
-Clearance-ul mucoiliar este preturbat de solutii nazale diluate
si concentrate
-erinele- aceesi presiune osmotica aceeasi concentratie molara
cu acesta pentru a fi compatibile bine tolerate neiritante, usor
absorbite
-solutiile hipotonice conduc a modificarea epiteliului nazal
-solutiile hipertone sunt maiii bine tolerate.
Stabilitate:
-erinele apose sunt cele mai putin stabile (hidroliza oxidare)
-alegerea altui solvent
-prepararea de solutii apose cu agenti de crrestere a vascozitaii
care scad viteza de hidroliza
-prepararea alei forme farmaceutice
Vascozitate
- Solutii coloidale (mucilagii) ale substantelor
macromoeculare (MC, PVP, APV, carbomen) cu actiune
emolienta, maresc toleranta si scad toxicitatea s
medicamentoase
- Erinele cu un pH mai mic de 5,5 se prepara cu mucilag de
MC 0,5%
- Stabilizarea emulsiilor sau a suspensiilor nazale
Toleranta inocuitate, eficacitate
-s. Active influenteaza miscarea ciliara depenet de structura
concentratie si vehicul

-efendrina- stimuleaza miscarea ciliara

-adrenalina anestezicele mentollul sarurile coloidale de
argint- influenteaza miscarea ciliilor
-vasoconstrictoare- edem, rinite, vasodilatatie secundara
permanenta
-sulfamidele prin pH-u acain (in general) conuc la lezarea
mucoasei sunt alergizante
-mentol, camfor, timol, ulei volatil, de eucalipt in concentratii
mici sunt bine tolerate in conc de 1-5% produc iritarea
mucoasei nazale.
Conservantii antimicrobieni
-ca si preparatele administrate pe mucoasa bucala si
auriculara, picaturile pentru nas se gasesc in grupa II dupa
FIP, produse cu risc ridicat
-limite de germeni viabili, 10 la puterea 2 germeni/g sau ml
fara enterobacterii, Pseudomona aeruginosa, Staphylococcus
aureus.
Conditii pentru conservanti
-sa nu influenteze activitatea ciliara
-sa fie solubili in vehicul
-sa nu reactioneze cu SM
-sa asigure stabolotatea pe toata durata administrarii
Conservanti antimicrobieni folositi
Conservanti de amoniu cu aternar
-clorura de nezalconiu 0,01% pH-7
-cloura de cetilpiridiuniu 0,002%
-bromura e cetilpridiuniu 0,001-0,005% pH=7,5-8
Derivati organomercurici
-borat fenilmercuric- 0,025%, pH=7
-tiomersal- 0,02% (la concetratie crescuta inhida miscarea
ciliara).
Nipaesteri
-nipagin-nipasol- 0,01-0,02 in conc crescuta scad clerance-ul
mucocililor
Diverse
-clorbutanol si clorcrezol- conc 0,05-0,1% in conc cres inhida
frecventa batailor cililor cu efect reversibil la spalarea
mucoase cu solutie izotonica).
Sisteme tampon
-pH-ul mucoase nazale
-adult 6,4-6,8
-copil 6-6,7
-o solutie acida determina paralizarea miscarii ciliare cu
porirea ei sub ph 5,5 iar o solutie alcalina cu ph peste 8
produce aceleasi efect
Utilizarrea unor sisteme tampon
-solutie de fosfat munosodic-fosfat disodic- cea mai bine
olerata
-solutie e acid citric citrat de sodiu- bine tolerata la ph alcalin

capacitatea de tampozare redusa, nu se indica pentru

prepararea erinelor cu subs alcaline.
-pentru cresterea ph-ului unei erine acide poate utiliza THAM
trihidroximetilaminometan, aminoalcool foarte solubil in
apa, roll alcalizant, buna tolerannta fiziologica.
-aci boric- borax- nu se utilizeaza influenteaza negativ
clearance-ul mucociliar iar ph mai mic de 7,5 conduce la
inhibarea miscarii ciliare.
Promotori de absorbtie
-amelioreaza pasajul transmucozal prin actiune asupra s.
Medicamentoase sau la nivelul barierei biologice
-agenti de marire a solubilitatii s, medicamentoase
-formarea de micele in menbrana biologica
-largirea jonctiunilor intercelulare
Inhibitori enzimatici
-diminueaza actiunea enzimelor proteolitice de la nivelul
mucoasei si secretiile nazale asupra preparatelor cu
moleculel peptidice sau proteinice
-boroleucina
-puromicina
-amastatina
Prepararea picaturilor pentru nas
-dizolvarea, emulsionarea sau supendarea subst active in
solutii apose izotonice sau in ulei de floarea soarelui
netralizat si completare la masa prevazuta (m/m) respestand
regulile clasice de preparare pentru aceste forme (FRX).
Conditionarea si epozitarea picaturilor pentru nas
-erinele multidoze se conditioneaza in flacoane de capacitate
corespunzatoare (10-2-g) bine inchide prevazute cu sistem
de picurare in flacone presurizate (spray) care realizeaza o
dispersie fina sau in flacoane cu pulbere liofilizata si vehicul
pentru dizolvare ex.temporae.
-erinele monodoze fabricate de industria de medicamente se
conditioneaza in recipiente de 0,4-0,9 ml din plastomer
transparent
Conservarea-picaturile pentru nas se pastreaza la loc
racoros, ferit e lumina (FR X)
Sisteme de liberare nazala
-sis traditionale de eliberare nazala
-sis trad de eliberare mcanica
-sisteme presurizate
-sis fara conservant
-sis uni si bidoza
-sis de eliberare nazala a pulberilor
Pulverizarea produsului (lichid, solid) prin metode mecanice
-actiune manuala, presare cu mana
-aer comprimat manual,picatoare
-flux inspirator al pacientului (nebulizatoare cu pulbere)
-forme presurizatee- valva dozatoare, gaz propulsor

-piston (pompe nazale)

Caea paracelulara sau intercelulara
-rep trecerea prine celulele epiteliate prin proces pasiv,
impiedicandu-se difuzia moleculelor, prin complexul
jonctional intercelular
-in anumite conditii (scaderea conc calciului extracelular si a
citokalazinei, transfer de lichi prin epiteliu, inflamatii alergii)
jonctiunile devin mai laxe permitand pasajul intercelular all
subs medic
-calea paracelulara este calea majora de penratie
moleculelor hodrofile
In functie de efectul urmarit (local sau sitemic) se va tine
seama de o serie de factori
-proproetatile fizico-chimice ale subs medic ( masa
moleculara, structura stereochimica, coeficientul de partaj
H/l, degradarea enzimatica)
-formularea (tipul de sistemm medicamentos, pH, doza,
tonicitate, vascozitate)
-starea fiziologica a mucoasei nazale (schimbari patologice
locale).
Rhinohuttae naphazolini hydrochloridi 0,1 % (FR X)
-picaturi pentru nas cu nafazolina 0,1% contin
-naphazolini hydrochloridum 0,10g
-dinatrii hydrogenophosphas 0,72g
-natrii dihydrogenophosphas 0,22g
-natrii chlloridum0,60g
-sol phenylhudrargyri boratis 0,2% 1,00g
-aqua distilata qs ad 100,00g
CURS 6
Forme farmaceutice lichide omogene administrate pe
mucoase
Preparate auriculare
Forme farmaceuice lichide, semisolide sau solide, destinate
instilarii, pulverizarii, insuflarii sau aplicarii in conductul auditiv
extern sau pentru spalaturi auriculare
Denumirea de forme otologice provine de la cuvantu grecesc
othos=ureche, se foloseste si termenul de prepararea
auriculare, de la cuvantul latin auris, is- ureche.
Picaturi optice-instilatii-otoguttae-preparate sub forma de
solutii, emulsii sau suspensii administrate in conductul aditiv; se
conditioneaza ca unidoze 0,4g si multidoze 10-15g
Bai auriculare (spalaturi)- solutii apoase izotonice pentru
spalarea conductului auditiv, la cca 37 grade celsius, se
conditioneaza in recipiente de 30-50g
Solutii pentru cauterizari- solutii conc ale unor subs meic, care
se aplica direct pe formatiunea patologica
Pansamente auriculare- prep farma lichide sub forma de solutii,
emulsii, care se aplica sub forma de comprese, la nivelul urechii
Spray-uri sau aerosoli-prep lichide adm cu dispozitive speciale

cu ajutoul aerului sau a unui gaz propulsor, patrund profund.....

Unguente otice-pep farma semisolide, cu bze de unguent
lipofile sau hidrofil remanente pe mucoasa auriculara (timp de
contact mai mare ca la solutii)
Spray-uri solide-pulberi micronizate dispersate in mediu gazos,
administrate cu dispozitive presurizate in conductul auditiv; au
o actiune rapide, aderan usor pe mucoasa.
Otoconuri- forme farma solide ciindroconice cu L=15-20 mm, D
bazei= 3-3,5mm si masa de 0,40-0,60g, folosin excipeinti fuzibili
la temperatura corpului, au o actiune lenta de durata.
Avantaje
-terapie locala (o actiune irecta , rapida, cu conc mici de subs
medic)
-forme farma se adm usor, admn neddureroasa
-o gama larga de formr farma lichide, semisolide, solide
-cele mai recomandata sunt solutiile auriculare izotonice sau
hipertonice
-solutiile in glicerol sunt vascoase si prin higroscopocotate scad
tensiunea locala si vindeca otitele supurative.
-emulsiile, suspensiile, unguentele au actiune de mai lunga
durata
-pe langa actiune prelungita, unguentele prezinta un avantaj
fata de solutiile sau suspensiile apoase deoarece elimina
pericolul complicatiilor micotice
-otoconurile prez avantajul ca cedeaza lent subst medic si evita
vertijul provocat de obicei de instialtiile auriculare, totusi sunt
mai putin utilizate astazi
Dezavantaje-forme lichide trebuie aduse mai intai la tmp
corpului pentru a evita iritarea labirintului vestibular si aparitia
vertijului
Solutii apoase
- Nu dizolva secretiile auriculare mucopurulente si astfel nu
pot veni in cintact cu leziunea
- -nu sunt miscibile cu secretiile urechii si mentin o
umiditate crescuta care favorizeaza infectia microbiana si
fungica
- -sunt indepartate rapid cu secretiile avand efect de scurta
durata
- -pot transporta infectia pana la sinusuri
- -nu asigura stabilitatea subs medic
Solutiile apose sunt indicate doar in afectiuni nesuperative
ale urechii
Solutiile uleioase
-nu se aplica timp indelungat, ducand la o absobtir lenta a
subs medic
-sunt inactive in infectii ale timpanului si urechii mijlocii pt ca
se formeaza un strat de bule de aer in fata timpanului
Clasificarea prep auriculare
Formulare

-prep otice magistrale

-prep otice industriale
Grad de dispersie
-prep otice lichide: solutii, emulsii, suspensii, aerosoli, sprayuri
-prep otice semisolide:unguente
-prep otice solide:otoconuri, spray-uri, pulberi
Mod de conditionare
-prep otice monodoza
-prep otice multi doza
Durata efectului terapeutic
-actiune imediata: solutii hidrofile
-actiune prelungita:solutii uleioase, suspensii, emulsii,
unguente, otoconuri.
Actiune terapeutica
-antiinflamatoare, antisepice, antiinfectioase, astringente,,
cicatrizante, sicative, adjuvante in chirugi a urechii.
Natura solventului
-solutii apoase auri
-sol uleioase auri
-sol glicerolate auri
-sol auri cu vehicul vascos
Mod de administrare
-picaturi- instalatiii
-bai-spalaturi
-cauterizari-pansamente
-sol chirurgicale sterile
-pulverizatii
Urechea rep segmenrtul periferic al analizatorului acutico
vestibular.Este un organ pereche si contine aparatele
receptoare pentru 2 simturi: acustis si cel al pozitiei spatiale,
al echilibrului corpului.
Din punct de vedere anatomic este un organ format din 3
segemene=ureche ext, mijlocie si interna.
Urechea externa=pavilion, conduct auditiv si mmbrana
timpanica.
-Pavilionul este un schelet fibrocartilaginos acoperit cu piele,
bogata in glande sebacee si foliculi pilosi, glande sudoripare.
-Conductul auditiv extern continua pavilionul urechii panala
urechea medie, terminandu-se cu timpanul.Este acoperit cu
piele cu fire de pr, care opresc patrunderea corpilor straini
Anexele pielii la acest nivell sunt transformate in glande
ceruminoase, ce secreta cerumenul, o subs galbena, lipofila
cu rol de lubrifiere a tegumentului si de fixare a corpilor
straini ce patrun in conduct.
Cerumenul este compus din sebum, celule epiteliale
decuamate, mucoproteine, lipide, electroliti.
Subumul e compus din esteri ai aiczilor grasi cu colesterolul,
acizi grasi, alcooli grasi, glicerol, colesterol si foarte putin

tocoferol
Acizii grasi liberi imprima ph-ul slab aci secretiei ph-5-6
In prezenta umiditatii, cerumenului devine mediun nutritiv
pentru microorganisme si fungi si poate determina oo
inflamatie infectioasa (otita exterrna).
Urechea medie mijlocie este vascularizata si inervata cu nervi
sensitivi si motori.
Urechea interna cuprine labirintul osos si labirintul
membranos plasat in interiorul celui osos, ocupat de un lichid
numic endolimfa.
Peretele labirintului membranos este format din epiteliu si
corion.
Lipsa igienei auriculare si nazale, carenta de vitamine, prez
cerumenului si a umiditatii, temperatura si virulenta
germenilor patogeni induc infectii ale urechii si ale urechii
medii.
Daca cerumenul devine uscat, irita conductul auditiv si
microorganismlele invadeaza tesutul din jur.
Agentii microbieni contaminanti sunt variati:Pseudomonas
aeruginosa, proteus vulgaris, staphylococcus aureus, alturi de
flora banalla a pielii
Formularea picaturilor pentru ureche-otoguttae
Formularea tine seama de locul de aplicare, coutul auditiv
extern, dar se va avea in vedere si starea timpanului; un
timpan lezat sau perforat pemrite accesul spre urechea
medie.
Cele mai multe medicamente otice sunt formulate ca
preparate lichide adm in picaturi.
Solutiile ce ajung in urechea medie treuie sa fie izotonice
pentru a nu produce vertij
In tratamentul urechii lezae, in interventii chirurgicale,
pentru sugari si copii mici se utilizeaza prep sterile.
Preparate cu antibiotice se prepara aseptic
Substantele medic care nu sunt stabile in soluti sunt
sinditionate ca pulbere care se transforma ex tempore in
solutie, su solvenntul conditonat seprat
Pentru act prelungita se prefera emulsiile, suspensiile,,
unguentele, pulberi, otoconuri.
Matrii prime
Substante medicamentoase
-sa nu fie iritane
-sa nu fie toxice in conc aleasa
- sa nu influenteze miscarile fiziologice ale cililor conductului
auditiv
-sa realizeze un ph=5-6 cel mult 7,5
-dimensiunea particulelor solidesa fie de cel mult 50 um
(suspensii).
Substante auxiliare
Vehicule-lichide polare sau nepolare, care trebuie sa

indeplineasca urm conditii:

-capacitate mare de dizolvare a subst medic
-sa nu reactioneze cu subs medic sau recipientele
-sa nu modifice pf-ul secretiilor urechii
Sa fie stabile si neiritante
-sa fie vascoase, pentru a adera de mucoase
Apa purificata
Avantaje
-capacitate mare de dizolvare a subs medic
-actioneaza prin efect de curatire, racorire si calmare a
inflamatiei
-patrunde usor in cavitaile urechii
-asigura un contact direct cu tesutul inflamat
Dezavantaje
-nu dizolva secretiile auriculare sau mucopurulente
-este indepartate repede, odata cu secretiile
-mentine umiditatea in conductul auditiv
-poate transporta infectia la sinusuri
-favorizeaza reactiile de degradare ale subs medic (hidroloza,
oxidare)
Solutiile apoase se utilizaza in infectii nesupurative
-se poate creste vascozitatea soluiilor folosind
macromolecule.
-pentru baile auriculare solutia se izotonizeaza si se adauga
corectori de ph
Alcool
-solvent polar, cu capacitate mare de dizolvare, cu efect
antiseptic
-hidroliza subs medic este accentuata la cocn alcoolice sun
40% v/v bine tolerate
-se poate asocia cu glicerol, cand se mareste capacitatea de
dizolvare
-solutiile alcoolice sunt sicative
-sunt indicate in afectiuni supurative.
Glicerol
-lichi polar, vascos, vehicul pentru solutii si suspensii, miscibil
cu secretiile auriculare
-vacozitate mare, adera e muasose realizand un contat
prelungit
-miscibil cu apa si alcoolul
-dizolvarea subs medic se face la cald
-este higroscopica, favorizand uscarea exsudatiilor si scazand
inflamatia.
Propilenglicol
-solvent anhidru, bun dizolvant al subs medic insolubile in
apa sau care hiddrolizeaza in soluii apose
-miscibil cu apa, glicerolul, alcoolul
-vascozitate mai mare ca apa
Polietilenglicoli lichizi (200-400)

-lichide vascoase, incolore, limpezi, cu gust dulce amar

arzator
-prezinta capacitate mare de dizolvare pentru anestezice,
fenol
-deoarece sunt higroscopice, au capacitate mare osmotica si
favorizeaza uscarea mucoaselor
Vehicule lipofile
Ulei de floarea soarelul
-dizolva subs lipofile, este bine rolerat si emolient are efect
prelungit
-nu are efect osmotic fact pentru care nu e indicat in infectii
ssupurative
Subs auxilare
-pentru ajustarea tonicitatii sau vascozitatii
-pentru ajustarea say stabilizarea ph-ului
-pentru cresterea solubilitatii subst active
-asigurarea stabilitatii
-asigurarea proprietatilor antimicrobiene corespunzatoare
-ph-ul picaturilor apoase pentru ureche trebuie sa fie intr 57,5
-ph-ul alcalin este prielnic dezoltarii bacteriilor si ciupercilor.
FRX Supliment 2001
Formele pentru administrarea otologica sunt incadrate in
gr2, produse cu risc ridicat pentru care se prvad limite de
germeni viabil
-maxim 100 bacterii aerobe, fungi filamentoi si levuri p gram
sau ml
-pentru enterobacteriaceae si alte bacterii gram negative se
amite un maximun de 10 bacterii pe gram sau ml
-abesnte pseudomonas aeruginosa si a staphylococcus aerus
Conservanti antimicrobieni
-clorura de benzalconiu, clorura de decualiniu,, clorura de
benzetoniu, clorbutanol.
Preparea picaturilor pentru ureche
FR ed a x-a indica prepararea prin dizolvarea emulsionarea
sau suspendarea subs medic intr-un vehicul adecvat, format
din unul sau mai multi solventi si completare la masa
prevazuta m/m.
In farmacie ca si in industrie prepararea formelor otogice
lichide se efectueaza dupa regulile generalle descrise in
monografiile:Solutione, Emulsiones,Suspensiones
Biodisponibilitatea picaturilor pentru ureche
-tratarea inflamatiilor, infectiilor, durerii sau igienic,
indepartarea cerumenukui
-concentraiile subs medic in solutiile otice sunt mai mici
comparativ cu cele adm pe cale orala sau parenterak
-natura vehicolului apos hipertoniic sau vascos
-lichidul adm treb sa fie la temp corpului pt a evita iritarea
labirintului vestibular

-nuu se aplica pic cand timpanul este preforat

-adm corecta influenteaza rasp terapeutic.
-la aplicarea intilatiilor, bolnavul sta culcat cu urechea
afectatea orientata in sus miscand usor oavilionul urechii
-baile uriculare se palica prin umplerea conductului auditiv cu
solutie: se lasa in repau 5-10 min si se evacueaza prin
inlinarfea capului in sensul urchii tratate
-peratia se poate efectua de mai multe ori
-pentru ureche medie se folos spalaturi izotonice pentrua
evita tulburarile vestibulare
-se adauga antibiotice
-unele solutii se aplica cu ajutorul unei mese de tifon prin
inhibare pentru realizarea unui tratament sustinut apoi se
indeparteaza
-se aplica in tratamentul urechii externe sau medii
Pansamente ext
-se pot aplica pe pavilion si mastoida sub forma de comprese
imbibate in solutii antiseptice, antiinflamatoare, dupa ce
pielea a fost unsa cu un uunguent de protectie hidrofob
-sunt practicae in caz de inflamtii acute, dureroase ale urchii
ext sau medii in faza neperforata
Pansamente int
-se adreseaza conductului auditiv ext si timpanului
-intoducerea solutiri meic sub presiune, ducand subs medic
din conduct prin perforatia timpanica in cav timpanica si prin
troma lu eustachio in faringe
-introducerea de mese imbibate cuu solut medic in conductul
auditiv pana la nivelul perforatiei impanice
-pt prep sterile se recomanda conditionare in recipinete
sterli, inchise etans securizate
-eticheta prepp auriculare tr sa mentioneze denumire
conservantilor antimicrobiieni adaugati daca perp este steril
-pt recip multidoza se specifica perioada duppa deschidera
flaconului in care prep poate fi utilizat acesasta nu depastea
de regula 4 sapt
-conditioneare se face in recip multidoza din sticla sau
material plastic prevazute scu aplicator incorporat sau cu un
capas cu filet pevazut cu un sis de picurare si un capac
Exemple de pprep otce lichide:Corticine
Forme farma vaginale
Medicam vaginale sunt forme farma lichiide semisolide si
soldie, destinate a fi adm pe mucoasa vulvo vaginala. In
vedere unei act locale
-in medicatia endovaginala se folosesc diverse forme farma
Solutii si suspensii-forme farma lichide adm ca bai, irigatii
comprese, pensulatii cauterizari.Produse indus pot fi uneori
solutii conc care se dilueaza inainte de utilizare
Spume-forme farma lichide obt prin dispersarea unui comul
mare de agent propusor intr-un prep lichid ce onctine subs

medic, un ag tensioactiv, si alti adjuvanti, conditionate in

dispozitive sub presiune; SM sunt dizolvate sau dispersate in
emulsie U-A.
CURS 7
PREPARATE AURICULARE
AURICULARIA F.R.X SUPLIMENT 2006
Forme farmaceutice lichide, semisolide sau solide,
destinate instilarii, pulverizarii, insuflarii sau aplicarii in
conductul auditiv extern sau pentru spalaturi auriculare.
Denumirea de forme otice provine de la cuvantul grecesc
othos = ureche; se foloseste si termenul de preparate
auriculare.
FORME FARMACEUTICE

Picaturi otice instalatii Otoguttae (F.R.X) preparate
sub forma de solutii, emulsii sau suspensii
administrate in conductul auditiv
o Se conditioneaza in unidoze 0,4 g si multidoze
10-15 g

Bai auriculare (spalaturi) solutii apoase izotonice
pentru spalarea conductului auditiv, la circa 37 grade
C
o Se conditioneaza in recipient de 30 50 g

Solutii pentru cauterizari solutii concentrate al unor
substante medicamentoase, care se aplica direct pe
formatiunea patologica

Pansamente auriculare preparate farmaceutice
lichide sub forma de solutii, emulsii, care se aplica sub
forma de comprese, la nivelul urechii

Spray-uri sau aerosoli preparate lichide
administrate cu dispositive special cu ajutorul aerului
sau a unui gaz propulsor; patrund in canalul auditiv si
au actiune rapida

Unguente otice preparate farmaceutice semisolide,
cu baze de unguent lipofile sau hidrofile remanente
pe mucoasa auriculara (timp de contact mai mare ca
la solutii)

Spray-uri solide pulberi micronizate dispersate in
mediu gazos, administrate cu dispositive presurizate
in canalul auditiv; au o actiune rapida, aderand usor
pe mucoasa

Otoconuri forme farmaceutice solide, cilindroconice
cu L = 15 -20 mm; D bazei = 3-3,5 mm si masa de
0,40-0,60 g folosind excipienti fuzibili la temperatura
corpului, au o actiune lenta, de durata.
AVANTAJE:

Terapie locala ( o actiune directa, rapida, cu concentratii
mici de substanta medicamentoasa)

Formele farmaceutice se administreaza usor, administrare
nedureroasa


O gama larga de forme farmaceutice lichide, semisolide si

solide

Cele mai recomandate sunt solutii auriculare izotonice sau
hipertonice

Solutiile in glicerol sunt vascoase si prin higroscopicitate
scad tensiunea locala si vindeca otitele supurative

Emulsiile, suspensiile, unguentele au actiune de mai lunga
durata

Pe langa actiunea prelungita, unguentele prezinta un
avantaj fata de solutiile sau suspensiile apoase, deoarece
elimina pericolul complicatiilor micotice

Otoconurile prezinta avantajul ca cedeaza lent substanta
medicamentoasa si evita vertijul provocat de obicei de
instalatiile auriculare, totusi sunt mai putin utilizate astazi
DEZAVANTAJE

Formele farmaceutice lichide trebuie aduse mai intai la
temperatura corpului pentru a evita iritarea labirintului
vestibular si aparitia vertijului
SOLUTII APOASE

Nu dizolva secretiile auriculare mucopurulente si astfel nu
pot veni in contact cu leziunea

Nu sunt miscibile cu secretiile urechii si mentin o umiditate
crescuta care favorizeaza infectia microbiana si fungica

Sunt indepartate rapid cu secretiile, astfel avand efect de
scurta durata

Pot transporta infectia pana la sinusuri

Nu asigura stabilitatea substantei medicamentoase

! solutiile apoase sunt indicate doar in afectiuni
nesupurative ale urechii
SOLUTII ULEIOASE

Nu se aplica timp indelungat, ducand la o absorbtie lenta a
substantei medicamentoase

Sunt inactive in inflamatii ale timpanului si urechii
mijlocii, deoarece se formeaza un strat de bule de aer in
fata timpanului
CLASIFICAREA PREPARATELOR AURICULARE
FORMULARE

Preparate otice magistrale

Preparate otice industrial
GRAD DE DISPERSIE

Lichide: solutii, emulsii, suspensii, aerosoli

Semisolide: unguente

Solide: otoconuri, spray-uri solide, pulberi
CONDITIONARE

Unidoza

Multidoza
DURATA EFECTULUI TERAPEUTIC

Actiune imediata: solutii hidrofile

Actiune prelungita: solutii uleioase, suspensii, emulsii,

unguente, otoconuri etc.

ACTIUNEA TERAPEUTICA

Antiinflamatoare, antiseptice, antiinfectioase, astringent,
cicatrizante, sicative, adjuvante in chirurgia urechii
NATURA SOLVENTULUI

Solutii apoase

Solutii uleioase

Solutii glicerolate

Solutii auriculare cu vehicul vascos
MOD DE ADMINISTRARE

Picaturi (instalatii)

Bai (spalaturi)

Cauterizari

Pansamente

Solutii chirugicale sterile

Pulverizatii
DATE ANATOMO FIZIOLOGICE PRIVIND CALEA DE
ADMINISTRARE

Urechea reprezinta segmental periferic al analizatorului
acustico vestibular

Este un organ pereche si contin aparatele receptoare
pentru doua simturi: acustic sic el al pozitiei spatial, al
echilibrului
URECHEA EXTERNA

Este alcatuita din: pavilion, conduct auditiv si membrana
timpanica
o PAVILIONUL

Este un schelet fibrocartilaginos, acoperit cu
piele, bogata in glande sebacee si foliculi pilosi,
glande sudoripare
o CONDUCTUL AUDITIV EXTERN

Continua pavilionul urechii pana la urechea
medie, terminandu-se cu timpanul
o CERUMERUL

E compus din sebum, celule epiteliale
descuamate, mucoproteice, lipide, electroliti

Sebumul e compus din esteri ai acizilor grasi si cu
colesterolul, acizi grasi, alcooli grasi, glycerol,
colesterol si foarte putin tocoferol

Acizii grasi liberi imprima pH-ul slab acid secretiei
(pH = 5-6)

In prezenta umiditatii, cerumenul devine mediu
nutritive pentru microorganism si fungi si poate
determina otita externa
URECHEA MEDIE

Este formata din cavitatea timpanului, osisoarele urechii,
cavitatile (celulele) mastoidiene si trompa lui EUSTACHIO
(tuba auditiva)

Este vascularizata si inervata cu nervi senzitivi si motori

URECHEA INTERNA

Este constituita dintr-un sistem canalicular, numit labirint,
si reprezinta cea mai importanata zona a organului
acustico vestibular

Este alcatuit dintr-o parte osoasa (labirintul osos) si una
membranosa (labirintul membranos)
FORMULAREA PICATURILOR PENTRU URECHE

Formularea tine seama de locul de administrare, conductul
auditiv extern dar se va avea in vedere si starea
timpanului, un timpan lezat sau perforat permite accesul
spre urechea medie

Solutiile ce ajung in urechea medie trebuie sa fie izotonice,
pentru a nu produce vertij

In tratarea urechii lezate, in interventii chirurgicale, pentru
sugari si copii mici se utilizeaza preparate sterile

Preparatele cu antibiotic se prepara aseptic

Pentru actiunea prelungita se prefer emulsiile (H/L),
suspensiile, unguentele, pulberi, otoconuri

Substantele medicamentoase care nu sunt stabile in solutii
sunt conditionate ca pulberi, care se tranforma
extempore in solutii, cu solventul conditionat separate
MATERII PRIME
SUBSTANTE MEDICAMENTOASE

Sa nu fie iritante

Sa nu fie toxice in concentratia aleasa

Sa nu influenteze miscarile fiziologice ale cililor
conductului auditiv

Sa realizeze un pH = 5-6 cel mult 7,5

Dimensiunea particulelor solide sa fie cel mult 50
SUBSTANTE ANTIMICROBIENE ANTISEPTICE

Clorura de benzalconiu; benzetoniu, decualiniu

Nitrat de argint (2-5%)

Protargol (5%)
ANTIBIOTICE

Cloramfenicol 0,5 2 %

Tetraciclina 0,5%

Framicetina 0,05%

Kanamicina 3%; 1%
DIVERSE

Nistatin, clotrimazol, antiinflamatoare, hidrocortizon,
prednisone, betametazona, fluocinolon, anestezina, xilina,
clorhidrat de procaine
SUBSTANTE AUXILIARE
VEHICULE

Lichide polare sau nepolare, crae trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
o Sa fie vascoase pentru a adera de mucoase
o Sa fie stabile si neiritante
o Sa nu modifice pH-ul secretiilor urechii

o Sa nu reactioneze cu substanta medicamentoasa sau

recipiente
o Capacitate mare de dizolvare a substantei
medicamentoase
APA PURIFICATA
AVANTAJE

Capacitate mare de dizolvare a substantei
medicamentoase

Actioneaza prin efect de curatire, racorire si calmare a
inflamatiei

Patrunde usor in cavitatea urechii

Asigura un contact direct cu tesutul inflamat
DEZAVANTAJE

Nu dizolva secretiile auriculare sau mucopurulente

Este indepartata repede, odata cu secretiile

Mentine umiditatea in conductul auditiv

Poate transporta infectia la sinusuri

Favorizeaza recatiile de degradare a substantei
medicamentoase (hidroliza, oxidare)
Solutiile apoase se utilizeaza in infectii nesupurative!!!

Se poate creste vascozitatea solutiilor (pentru un contact
prelungit cu mucoasa) folosind macromolecule (derivati de
celuloza)

Pentru baile auriculare solutiile se izotonizeaza si se
adauga corectori de pH
ALCOOL

Solvent polar, cu capacitate mare de dizolvare, cu efect
antiseptic

Hidroliza substantelor medicamentoase este accentuate la
concentratii alcoolice sub 40% v/v

Se utilizeaza concentratii alcoolice 60-90% v/v , bine
tolerate

Se poate asocial cu glicerol, cand se mareste capacitatea
de dizolvare

Solutiile alcoolice sunt sicative

SUNT INDICATE IN AFECTIUNI SUPURATIVE!
GLICEROL

Lichid polar, vascos; vehicul pentru solutii si suspensii,
miscibil cu secretiile auriculare

Vascozitate mare, adera de mucoase, realizand un contact
prelungit

Miscibil cu apa si alcoolul

Dizolvarea substantelor medicamentoase se face la cald

Este higroscopica; favorizand uscarea exsudatiilor si
scazand inflamatia
PROPILENGLICOL

Solvent anhidru, bun dizolvant al substantelor
medicamentoase insolubile in apa sau care hidrolizeaza in
solutii apoase


Miscibil cu apa, glicerolul, alcoolul

Vascozitate mai mare ca apa
POLIETILENGLICOLI LICHIZI (200-400)

Lichide vascoase, incolore, limpezi, cu gust dulce-amar
arzator

Prezinta capacitate mare de dizolvare pentru anestezice,
fenol

Deoarece sunt higroscopice, au capacitate mare osmotic si
favorizeaza uscarea mucoaselor
VEHICULE LIPOFILE
ULEI DE FLOAREA SOARELUI

Dizolva substantele lipofile, este bine tolerat si emollient;
are efect prelungit

Nu are efect osmotic, fapt pentru care nu e indicat in
infectii supurative

F.R.X nu admite utilizarea parafinei lichide!!!
SUBSTANTE AUXILIARE

Pentru ajustarea tonicitatii sau vascozitatii

Pentru ajustarea sau stabilizarea pH-ului

Pentru cresterea solubilitatii substantelor active

Asigurarea stabilitatii

Asigurarea proprietatilor antimicrobiene corespunzatoare

pH-ul picaturilor apoase pentru ureche trebuie sa fie intre
5 7,5 (preferabil 5-6)

pH-ul alcalin este prielnic dezvoltariibacteriilor si
ciupercilor
F.R.X, SUPLIMENT 2001

formele pentru administrare otologica sunt incadrate in gr
2 produse cu risc ridicat pentru care se prevad limite de
germeni viabili

maxim 10 la a 2 bacterii aerobe, fungi filamentosi si levuri
pe gram sau mL

pentru Enterobacteriaceae si alte bacteria gram negative
se admite un maximum de 10 la 1 bacterii pe gram sau mL

absenta Pseudomonas aeruginosa si a Staphylococcus
aureus
PREPARAREA PICATURILOR PENTRU URECHE

F.R.X indica prepararea prin dizolvarea, emulsionarea sau
suspendarea substantelor medicamentoase intr-un vehicul
adecvat, format din unul sau mai multi solventi
(cosolventi) si completare la masa prelungita (m/m)

In farmacie ca si in industrie prepararea formelor otologice
lichide se efectueaza dupa regulile generale descries in
monografiile : SOLUTIONES; EMULSIONES; SUSPENSIONES
BIODISPONIBILITATEA PICATURILOR PENTRU URECHE

Tratarea inflamatiilor, infectiilor, durerii sau igienic
indepartarea cerumerului

Concentratiile substantelor medicamentoase in solutiile
otice sunt mai mici comparative cu cele administrate pe

cale orala sau parenteral

Natura vehiculului apos hipertonic sau vascos (glicerina,
PEG-lichid)

Lichidul administrat trebuie sa fie la temperature corpului,
pentru a evita iritarea labirintului vestibular

Nu se aplica picaturi cand timpanul este perforat

Administrarea corecta influenteaza raspunsul therapeutic

La aplicarea instalatiilor, bolnavul sta culcat, cu urechea
afectata orientate in sus, miscand usor pavilionul urechii

Baile auriculare se aplica prin umplerea conductului auditiv cu
solutie: se lasa in repaus 5-10 minute si se evacueaza prin
inclinarea capului in sensul urechii tratate

Operatia se poate efectua de mai multe ori

Pentru urechea medie se folosesc spalaturi izotonice pentru a
evita tulburarile vestibulare

In aceste solutii se adauga antibiotic, astringent, anestezice
PANSAMENTE EXTERNE

Se pot aplica pe pavilion si mastoid sub forma de
comprese imbibate in solutii antiseptic, antiinflamatoare,
dup ace pielea a fost unsa cu un unguent de protective
hidrofob

Sunt practicate in caz de inflamatii acute, dureroase ale
urechii externe sau medii in faza neperforata
PANSAMENTE INTERNE

Se adreseaza conductului auditiv extern si timpanului

Intriducerea solutiei medicamentoase sub presiune,
ducand substanta medicamentoasa din conduct prin
perforatia timpanica in cavitatea timpanica si prin trompa
lui Eustachio in faringe

Introducerea de mese imbibate cu Solutia
medicamentoasa in conductul auditiv pana la nivelul
perforatiei timpanice
CURS 8
FORME FARMACEUTICE EXTRACTIVE
Definitie: Preparate lichide ,semisolide si solide cu un continut
de principia active,obtinute prin dizolvarea extractiva a
produselor vegetale sau biologice prin intermediul unui solvent
sau amestec de solventi.
Administrare: intern(cale orala) extern(piele,mucoase).
Materii prime:

Plante medicinale: specii vegetale de la care se recolteaza
partea aeriana sau organul subteran care contine principii
active cu actiune terapeutica.

Produs vegetal:organul vegetal sau partea de planta
medicinal recoltata sau uscata.

Plante uscate,parti din plante,alge,ciuperci,licheni
prezentate intregi,fragmentate sau taiate,folosite ca atare
sau uscate.

Exudate naturale(fara prelucrari specifice)

Specii medicinale sau ceaiuri medicinale:

Amestecuri de plante medicinale sau parti de plante uscate si
aduse la un grad de maruntire corespunzator,asociate sau nu
cu subst medicamentoase.
Utilizare: solutii extractive Ex Temporae.
CLASIFICARE SOL EXTRACTIVE:
1.SOLUTII EXTRACTIVE APOASE
-unul sau mai multe produse vegetale(vrac sau in plicuri) din
care se obtin preparate apoase de uz
oral(macerare,infuzare,decoctie).
produse vegetale instant pentru ceaiuri-pulberi sau granule
ale unuia sau a mai multor preparate din produsele
vegetale,destinate prepararii EX TEMPORAE a unei solutii de
uz oral.
produse omogene obtinute din produse vegetale prin
extractie,distilare,fractionare,purificare,concentrare sau
fermentare. Exemple:extracte,uleiuri volatile.
2.SOLUTII EXTRACTIVE
ALCOOLICE,HIDROALCOOLIE,ETEROALCOOLICEmacerare,
percolare cu alcool sau amestec de solventTINCTURAE
3.ALCOOLATURI:sol extractive alcoolice,lichide,obtinute din
produse vegetale proaspete,macerarea sucului cu
alcool,diluare.
4.ALCOOLATE:p.v cu uleiuri volatile,proaspete sau
uscate,macerare sau distilare,alcool 60%,lichide
incolore,miros aromat.
5.DIGESTII-sol extractive uleioase,digestia p.v.cu ulei vegetal.
6.EXTRACTE VEGETALE-prep. fluide,moi sau solide,obtinute
prin extractia p.v cu diferiti solventi,evaporarea partial sau
totala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii
la concentratia sau consistenta prevazuta.
Extracte lichide (extracte lichide si
tincturi),semisolide(extracte moi si
oleorezine),solide(extracte uscate). Produs vegetal: vegetale
sau materii animale uscate.
7.DISPERTE-extracte uscate obtinute in conditii
menajate,prin procedeul de nebulizare.
8.ABSTRACTE-extracte uscate,pulbere,evaporare menajata,in
prezenta de substante inerte.
9.INTRACTE-extracte solide ,planta proaspata,stabilizata cuu
vapori de apa sau alcool,evaporare completa la vid.
AVANTAJE:

Varietate

Eficacitate terapeutica.

P.v. in stare uscata,mai rar in stare proaspata,produse
biologice(organe,tesuturi,glande animale)

Preparare industriala

Extractia se realizeaza in conditii variate


Solutii extractive apoase(oral,extern)

Prelucrare in forme
farmaceutice(siropuri,solutii,unguente,granule,comprim
ate,supozitoare)

Actiunea terapeutica este diferita de cea a principiilor
active isolate din plante.
DEZAVANTAJE:

Timp de extractie indelungat

Stabilitate redusa(sol extractive apoase,digestiile)

Concentratia in principia active a sol apoase extractive
variaza
Clasificare forme farmaceutice traditionale criterii:
1.Metoda de obtinere si natura solventului:

Prin dizolvare extractiva-macerare,tincturi,digestii

Prin dizolvare extractiva si concentrare-extracte
fluide,moi,oleorezine,extracte uscate.
Formularea preparatelor extractive: - produse vegetale:

Principii active,fitocomplex

Substante secundare

Substante inerte(ballast)

Substante care realizeaza strcutura schelitica a
materiei vegetale
Factorii care influenteaza procesul de extractie:
1.natura si compozitia chimica a produsului vegetal
2.natura si proprietatile solventului
3.metoda de extractie aplicata care se alege in functie de
solubilitatea si stabilitatea la caldura a principiilor active.
Materii prime folosite:

Produse vegetale

Solventi

Uneori subst auxiliare:modificatori de
Ph,conservanti,solubilizanti(subst tensioactive si
cosolventi)
Se folosesc produse veg uscate si foarte rar prod proaspete ca
atare,sau stabilizate imediat dupa recolatare(folosite in special
pt obt solutiilor din homeopatie).
Factori dependenti de prod vegetal care influenteaza
procedeul de extractie:
1.natura produsului vegetal.
2.continutul in umiditate al p.v. influentat de modul de uscare
al produsului si conditiile de conservare.
3.gradul de maruntire
4.umectarea p.v inainte de extractia propriu-zisa.
1.NATURA PRODUSULUI VEGETAL:
Produsele vegetale pot avea o structura diferita:

Friabile:flori,frunze,ierburi,care se sfarama usor.

Dure:radacini,scoarte,rizomi,seminte,fructe,frunze coriace.
Pot varia:

Compozitia chimica a p.v.


Solubilitatea

Termostabilitatea principiului activ.
Produse vegetale proaspete sunt supuse unor procese
fermentative care duc la scaderea valorii terapeutice,prin
micsorarea continutului in principia active.S-a propus ca
imediat dupa recoltare sa se faca stabilizarea in special pt p.v
care contin principia active sensibile la descompunere
enzimatica.
Stabilizarea:-distrugerea enzimelor si pastrarea nemodificata a
componentelor pe toata perioada de depozitare a produsului
pana la prelucrarea intr-o forma farmaceutica.
Se cunosc mai multe tipuri de stabilizare:

Tratarea produsului vegetal cu vapori fierbinti de alcool
sau acetona

Tratarea directa a produsului vegetal cu alcool etilic la
cald.

Stabilizarea prin incalzire.
Uscarea propriu-zisa este realizata in timpul stabilizarii,dar se
continua si dupa stabilizare.Este operatie obligatory,indifferent
daca produsul vegetal a fost sau nu stabilizat.Uscarea se face la
o temperatura mai scazuta ca la stabilizare:
-in aer liber ,la soare,umbra sau spatii inchise.
-cu aer cald-este mai rapida,se alege temp incat uscarea sa
dureze cateva ore.
2.UMIDITATEA
Umiditatea este influentata de :
-metoda de uscare
-conditiile de pastrare
Uscarea nu e face pana la deshidratare complete,pana la un
anumit grad de umiditate,indicat pt fiecare p.v;variind in jur de
13-15%,existand si cateva exceptii:
1.frunzele de digitala sub 5%
2.radacina de ipeca are o umiditate reziduala de 8%
3.radacina de alteea,frunzele de menta,radacina de licviritia
14%
4.frunzele de ienupar 20%
Dupa uscare p.v.se conditioneaza in lazi de lemn,cutii de tabla
sau carton bine inchise sau saci de hartie,material textil sau
material impermeabil(polietilena).
Umiditatea influenteaza randamentul de extractive in special
cand solventul este alcoolul.
Apa in exces din produsul vegetal poate dilua
alcoolul,miscorandu-I capacitatea de dizolvare extractiva.
3.GRAD DE MARUNTIRE PRODUS VEGETAL

Intreg-p.v uscat de neuscat.

Anason dulce,flori de musetel

Fragmentat-maruntit dupa recoltare,revent.

Sfaramat sau zdrobit p.v cu parti fragile de
planta,sfarmate in timpul uscarii,ambalarii sau

transportului,Atropa belladonna.

Taiate-maruntire(taiere).
Cu cat gradul de maruntire este mai mare cu atat
suprafata de contact produs vegetal-slovent este mai
mare,randamentul de extractie este mai mare.
O maruntire avansata nu asigura o extractie selective
balast:amidon,pectine,mucilagii care maresc vascozitatea
solutiei,sedimenteaza in timp ,atrenand si principiile
active.
La unb grad mic de maruntire ,difuziunea osmoza se
realizeaza foarte lent iar in acelasi timp se degradeaza
principiile active.
Produsele vegetale sunt pastrate ,,in toto,maruntirea
facandu-se inainte de extractie.
Maruntirea in farmacie se face manual cu dispozitive de
taiere ,la aparate de pulverizare ,mori manuale sau
moriste electrice.
In industrie se folosesc mori coloidale ,dupa maruntire se
cerne cu sita corespunzatoare.
4.UMECTAREA p.v INAINTE DE EXTRACTIE:
ROL: de a favoriza dizolvarea si difuziunea principiului active in
timpul extractiei propriu-zise.Cantitatea de lichid extractiv pt
umectare si timpul de umectare variaza de metoda de
extractie:
-pt dizolvare extractiva prin infuzare sau decoctie p.v maruntit
se umecteaza cu 3 parti apa pt o parte de p.v (exceptie p.v care
contin uleiuri volatile-0,5 ml alcool diluat pt 1 parte p.v si
frunzele de digitala care nu se umecteaza ),5 minute.
-la preparatele farmaceutice industriale(tincturi si extracte
obtinute prin percolare) se indica o prealabila umectare 0,5
parti solvent pt o parte p.v. ,3 ore.
Solventul si factorii dependenti de solvent care influenteaza
randamentul de extractie
1.natura solventului
2.raportul din produsul vegetal si solvent (care depinde atat de
solvent cat si de p.v, pH-ul solventului de extractive)
Natura solventului influenteaza extractia prin capacitatea sa de
dizolvare selectiva a principiilor active.
CONDITIILE DE CALITATE ALE SOLVENTULUI:

Sa aibe capacitate de dizolvare selectiva

Sa aibe capacitate de imbibare a produsului vegetal pt a
favoriza ulterior difuziunea-osmoza.

Sa fie pur,stabil,neutru si usor de indepartat prin
evaporare (atunci cand se urmareste acest lucru)

Sa poata fi recuperabil avand un punct de fierbere cat mai
scazut si caldura de evaporare cat mai mica.

Sa fie netoxic , neinflamabil,economic.
a).APA-folosita pt extragerea produselor vegetale prin
macerare,infuzare sau decoctie.

Se foloseste numai apa distilata.

Apa nu e recomandata la extragerea prin percolare pt ca
produsele vegetale se imbiba cu apa,se umfla si impiedica
circulatia solventului prin masa de produs supus extractiei.
AVANTAJE:

Se poate asocia cu acizi sau baze sau cu alte substante sau
solventi ce maresc capacitatea de extractie=substante
tensioactive ,alcool

Dizolva molecular o serie de substante din produsele
vegetale :acizi,alcooli,esteri,amine;
-coloidal-gume,mucilagii,albumine

Randamente superioare in substantele extrase ,dar
solutiile extractive sunt putin stabile,adaugandu-se
conservanti pt a prelungi stabilitatea de la 1-2 zile la 1-2
saptamani.
b)ALCOOL ETILIC-solvent hidrofil cu capacitate mare de
extractie,folosit in industrie,de diferite concentratii alcoolice,cel
mai frecvent alcool diluat.
Alcoolul absolut dizolva mai bine o serie de substante
hirofobe.Alcoolul diluat dizolva glicozide,saruri de
alcaloizi,uleiuri volatile,taninuri,substante amare.
Cu cat concentratie alcoolului scade ,cantitatea de substante
extrase este mai mare ,dar ectractia este mai putin selectiva.
Reziduul ramas dupa evaporarea alcoolului este mai mare la
folosirea alcoolului diluat.
Alcoolul este folosit pt prepararea de tincturi si extracte.
Preparatele sunt mai stabile ca cele mai apoase(1,2 sau chiar 3
ani),pastrate in conditii corespunzatoare.
c)ETERUL ETILIC-folosit mai rar,numai in industrie.
RAPORTUL PRODUS VEGETAL /SOLVENT urmareste realizarea
unei extractii selective optime.
Randamentul extractiei depinde de:
-suprafata de contact p.v./solvent.
timpul de contact.
diferenta de concentratie dintre continutul celular si Solutia
extractiva.
FR X prevede diferite rapoarte in functie de natura produsului
vegetal,natura solventului si de metoda de extractie aleasa.
Solutiile apoase extractive : 6 g vegetal la 100 g solutie
extractiva cu cateva exceptii:
Radacina de Primula,radacina de Valeriana si florile de musetel
cu 3g%,frunzele de digitala 0,50g%,radacina de Ipeca 0,25g%.
La preparatele industriale acest raporte este de:
1:5-din produse vegetale cu principii active anodine.
1:10-pt produse vegetale care contin principia puternic active.
pH-ul mediului de extractie este important la extractia
produselor vegetale ce contin principii active mai solubile la
anumite valori de Ph.La solutiile extractive apoase asocierea de
subst alcaline este indicata pt produsele veg ce contin saponine

acide greu solubile.

FR X recomanda extractia in prezenta acizilor pt: tincture
Aconiti,Beladonna,Opiu si extractul uscat de Beladona.
FACTORI DEPENDENTI DE CONDITIILE DE LUCRU CARE
INFLUENTEAZA RANDAMENTUL DE EXTRACTIE
1. AGITAREA
2. DURATA DE EXTRACTIE
3. TEMPERATURA LA CARE SE FACE EXTRACTIA
4. MODUL DE SEPARARE AL SOLUTIEI EXTRACTIVE.
1. Se impune agitarea repetata prin care se dilueaza Solutia din
apropierea celului vegetale si egalizarea concentratiei solutiei
extractive in tot lichidul extractiv,in special la extractia prin
macerare cu alcool ,prin agitarea mecanica a amestecului
:turboextractie si vibroextractie,viteza de extractie creste foarte
mult ,micsorand timpul de extractie.
2.Durata de extractie-pt metodele care folosesc la lichid de
extractie apa este cat mai scurta pt a evita riscul contaminarii
cu microorganism,30 minute si 35 la infuzare si decoctie(30 +5
min umectarea).La preparatele industriale: macerare 10 zile ,la
percolare 3-6 zile.
3.Daca timpul de extractie este aproape egal , temp de
extractie difera:
-macerarea la temp camerei(pt produse vegetale ce contin
subst termolabile si produse vegetale cu mucilagii)-se face o
dizolvare extractiva selectiva evitandu-se extragerea subst
ballast , mai solubile la cald si care la racire ar duce la gelificarea
solutiei(radacina de alteea).
-infuzarea se face la cald,temp variind de la 90 grade C,in
momentul turnarii apei peste p.v si scade in 30 min pana
aproape de temp camerei.
Infuzarea se aplica p.v friabile si celor care contin principia
active relative termostabile ,printr-o incalzire moderata.
Decoctia se aplica p.v cu structura dura , mai greu de
epuizat:radacini,rizomi,scoarte,seminte si frunze coriace si
contin principia active ce nu se degreseaza prin caldura.
Temperatura de extractie este de 90-95 grade C pe toata durata
de extractie(30 min).
CURS 10
CONTROLUL CALITATII TINCTURILOR
CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE (ASPECT, MIROS, GUST)
Tincturile sunt lichide limpezi, colorate, cu mirosul si gustul
characteristic componentelor p.v din care s-au preparat si
solventului folosit la extractive.
Prin diluare cu apa, unele tincture devin opalescente sau
se tulbura.
In repaus, tincturile pot prezenta un sediment usor, care
este acceptabil, cu conditia sa nu fie modificata semnificativ
compozitia tincturii.
CULOAREA


Verde din Frunze, la verde-brun

Brun-verzui tinctura Eucalypti

Galben-brun tinctura Aurantii sau Aconiti

Rosu-brun tinctura Gentiana
Culoarea nu este concludenta pentru ca in timp se poate
modifica.
Mirosul imprimat de unele component aromatice ca la
tincture Aurantii, valeriana si menta, alteori predomina mirosul
de alcool.
Gustul amar, intepator, arzator, putin amarui, aromat, de
menta, astringent.
Opalescent sau tulburarea apar cand la obtinerea tincturii
s-au folosit un alcool mai concentrat; sau se formeaza spuma,
cand componentele au proprietati tensioactive.
F.R.X nu indica pentru tincture determinarea si valoarea
pH-ului, cu exceptia tincturii de aconite la care indica pH-ul 2,53,0.
Continutul in alcool conform cu cel prevazut (F.R.X,
supliment 2006)
Methanol si 2-propanol maxim 0,05% V/V (F.R.X, suplm.
2006)
Densitatea relativa este mai mica decat densitatea apei,
in jur de 0,800 dependent de concentratia alcoolului (F.R.X,
suplm. 2006)
Reziduu prin evaporare (F.R.X, suplm. 2006)
Limite de impuritati (fer si metale grele) cel mult 0,001%
Reactii de identificare a principiilor active de obicei prin
cromatografie in strat subtire; pentru unele tincturi se cere si
dozarea principiilor active la tincturile cu continut declarat in
principii active.
Conservarea, conform F.R.X , in recipiente de capacitate
mica, bine inchise, ferite de lumina. Au conservarea mai buna
ca a solutiilor extractive apoase, datorita alcoolului din
compozitia lor, care nu permite dezvoltarea microorganismelor.
Inchiderea defectoasa favorizeaza evaporarea alcoolului,
modificandu-se concentratiain principia active si aparitia de
sedimente, datorate componentelor mai putin solubile; sau are
loc patrunderea aerului in interiorul flaconului, cauzand reactii
de oxido-reducere ale principiilor active, polimerizari,
racemizari, sau se produce oxidarea alcoolului in aldehida
acetic sau acid acetic.
Lumina - grabeste procesele oxidative, scade continutul in
principii active, isi modifica culoarea, intensificandu-se sau
diminuandu-se; astfel cele cu clorofila se inched la culoare in
sticle brune sau ferite de lumina.
Se recomanda sa se pastreze la loc racoros. F.R.X
recomanda pentru cantitati mai mari de 250 g temperature de
8 10 grade C.
Tincturile nu au o conservare nelimitata, in timp o parte

din principiile active se inactiveaza, scazand sub 90% continutul

declarat in principii active. Tincturile cu principiile active mai
putin sensibile, au perioada de pastrare de 2-3 ani, in timp ce
cele cu componente mai labile au ani. F.R.X nu precizeaza un
termen de valabilitate, recomandand ca atunci cand prin
pastrare se formeaza un sediment, se poate folosi lichidul
decantat, cu conditia ca acesta sa corespunda conditiilor din
monografia respectiva, sa aiba continutul declarat sau 90% din
acesta; considerand sedimentul format din substante balast.
EXTRACTE
EXTRACTA (F.R.X, SUPLIMENT 2006)

Preparate lichide (extracte fluide si tincturi)

Semisolide (spissa), uscate (sicca) obtinute din
produse vegetale sau materii animale, in general in
stare uscata.
EXTRAXTE TITRATE (standardizate) ajustate la un continut
dozat in constituenti cu activitate terapeutica (prin adaugarea
unei substante inerte sau prin amestecarea mai multor loturi de
extracte).
EXTRACTE CUANTIFICATE ajustate la o gama de
constituent prin amestecarea mai multor loturi de extracte.
EXTRACTE

Procedeu de obtinere ( starea p.v sau a materiilor de
origine animal, solvent, conditii de extractie)

Specificatii
EXTRACT PURIFICAT

Extracte titrate si cuantificate purificate
Produsele vegetale sau materiile animale pot fi supuse
unui tratament prealabil inactivare enzimatica, maruntire sau
degrasare.
Materia prima diferite loturi de produse vegetale sau
animale.
Solvent utilizat etanol de diferite concentratii sau alti
solventi.
Apa APA PURIFICATA VRAC (nr. total de microorganism
aerobe viabile 100 microorganisme/mL, limite de nitrati, Al,
metale grele).
Excipienti imbunatatirea caracteristicilor tehnologice
(omogenitatea, reproductibilitatea), stabilizanti, conservanti,
antimicrobieni.
Obtinerea extractia poduselor vegetale cu diferiti
solventi, urmata de evaporarea partial sau totala a solventului
si concentrarea la consistenta urmarita, de obicei sub presiune
redusa si la o temperature sub 50 grade C.
DETERMINARI

Calitatea microbiologica

Nr. total de microorganism aerobe viabile
maximum 10 la a 4 bacterii si 10 la a 2 fungi si levuri
pe g sau mL


Enterobacterii si anumite bacteria gram (-)

maximum 10 la a 2 bacterii pe g sau mL

Fara Salmonele (10 g sau 10 mL), Escherichia coli si
Stapylococcus aureus absente ( 1 g sau 1 mL)

Limite de impuritati metale grele

Alfatoxine

Reziduuri de pesticide
ETICHETA

Produsul vegetal sau materia animala utilizata

Tipul de extract (fluid, moale, uscat) sau tincture

Extracte titrate continutul in constituent cu
activitate terapeutica

Extracte cunatificate continutul in constituent
utilizati pentru cuantificare

Raport dintre materia prima si extractul original (DER)

Solvent

Natura produsului vegetal sau a materiei animale
folosite (stare proaspata)

Extract purificat

Excipientul folosit, inclusive stabilizantii si
conservantii antimicrobieni folositi

Procentul de reziduu uscat.
EXTRACTE FLUIDE EXTRACTA FLUIDA

Materia prima produs vegetal sau animal, in stare uscata
sau extract moale sau uscat

Solvent etanol de diferite concentratii, apa

Metoda de obtinere extractive sau dizolvare

Raport p.v solvent 1:1

Excipienti
CONTROLUL CALITATII

Lichide limpezi, colorate, cu gustul si mirosul
componentelor vegetale, se tulbura prin diluare cu apa

Densitatea relative

Continut in etanol

Metanol si 2 propanol

Reziduu prin evaporare

Limite de impuritati fer (cel mult 0,1%), metale grele (cel
mult 0,01%)
EXTRACTE MOI EXTRACTA SPISSA

Preparate semisolide

Evaporarea totala sau partial a solventului folosit la
extractive

Concentrarea solutiilor extractive prin distilare sub
presiune redusa, la o temperature care sa nu depaseasca
50 grade C, pana la obtinerea unei mase vascoasa cu cel
mult 20 % materii volatile.

Extractele moi sunt preparate semisolide, colorate, aspect
uniform (nu trebuie sa prezinte particule solide intinse pe
o placa)


Limite de impuritati fer si metale grele (cel mult 0,04%)

Pierderea prin uscare, reziduu prin evaporare,
determinarea limitei continutului in solventul utilizat
pentru extractie.
EXTRACTE USCATE EXTRACTA SICCA

Preparate solide obtinute prin evaporarea solventului si
concentrare prin distilare sub presiune redusa, la o
temperature care sa nu depaseasca 50 grade C, reziduul se
usuca in vid, pana la obtinerea extractului uscat cu cel mult
5% materii volatile

Pulberi cu aspect uniform, lamele sau masa spongioasa,
higroscopice

Continut in apa

Limite de impuritati fer si metale grele (cel mult 0,04%)

Pierderea prin uscare

Determinarea limitei continutului in solventul utilizat
pentru extractive

! Extractele moi si uscate care contin principii puternic
active se dozeaza si se aduc prin diluare cu pulberi inerte,
solubile si nehigroscopice, la concentratia prevazuta.
GEMODERIVATE

Extracte glicerinice (macerate glicerinice), obtinute prin
muguri sau din alte tesuturi vegetale recoltate de la planta
in crestere

In meristeme este stocat potentialul de regenerare a
plantelor

Din 120 produse gemoterapice 53 (44,5%) sunt obtinute
din muguri, iar 67 din alte parti tinere de plante
ISTORICUL GEMOTERAPIEI

Galenus balsam cicatrizant din muguri de plop (Acopon)

Unguentum populeum timp de secole a avut o reputatie
deosebita

Paracelsus a intuit proprietati si indicatii terapeutice
diferite ale plantelor, in functie de partea de planta
utilizata

Hahnemann prin legea similitudinii, demonstreaza
stransa legatura intre regnul mineral, vegetal, animal si
lumea umana

Pol Henry medic Belgian parintele gemoterapiei
modern, fundamentata stiintific

Studiul compozitiei chimice a fost revolutionat de prof.
Netiein si prof. Combet care au pus in evident prezenta
factorilor de crestere (fitohormoni) in tesuturile
meristematice.

Muguri inainte de germinare

Brad, artar, castan, arin, mesteacan, carpen, sanger,
alun, fag, smochin, frasin, nuc, catina, dud, jneapan,
plop, stejar, porumbar, coacaz negru, salcie, scorus,
liliac, tei, ulm, calin, vita de vie


Mladite si ramuri tinere imediat dupa aparitia mugurilor

Vita de vie salbatica, cimisir, iarba neagra, cedru,
paducel, ienupar, lemn cainesc, caprifoi negru, maslin,
maces, rozmarin, mur, zmeur, sequoia, tamarix, tuia,
afin, merisor, vasc

Scoarta in momentul urcarii sevei

Salcie

Boboci inainte de deschidere

Magnolie, arboreal paradisului

Amenti sau inflorescente la aparitie

Mesteacan, salcie, stejar

Radacini tinere inainte de lignificare

Secara, porumb

Seminte la maturitate

Mesteacan, frasin

Seva (limfa) in perioada de ascensiune

Mesteacan, salcie

Ghinde la maturitate

Stejar
SUBSTANTE ACTIVE

Enzime

Fitohormoni de crestere

Peptide si protein

Aminoacizi

Acizi nucleic

Vitamine

Saruri anorganice
SUBSTANTE ACTIVE FITOCOMPLEX

Gemoterapicul este o entitate biologica complexa,
dinamica si unitara, in care se realizeaza o sinergie
armonioasa a componentelor sale

Componentele gemoterapicelor, studiate separate, au
calitati biologice modificate, reduse sau chiar anulate.

Cantitatea de enzime si aminoacizi din gemoterapice este
mult mai mare decat in partile de planta adulta

Mugurii, mladitele, radacinile tinere, scoarta radacinilor,
scoarta ramurilor tinere, seva si semintele sunt foarte
bogate in enzime, factori de crestere, vitamine, protein,
aminoacizi, acizi nucleici (AND, ARN), hormone vegetali
(auxine, gibereline, cinetina, acid abscisic), principia care
sunt extrase in solutia gliceroalcoolica.

Activitatea enzimatica este blocata la momentul extractiei
in amestecul glicerinic

Diluate in apa la momentul administrarii ele isi exercita
proprietatile terapeutice special si regleaza functiile vitale
ale celulelor bolnave
FAZE DE FABRICATIE metoda speciala in Farmacopeea
franceza
Recoltarea meristemelor in perioada optima:


Macerarea cu amestec glicerinic (glicero alcoolic)

Extractia fitocomplexului specific

Diluarea la prima decimal (10%) cu amestec hidro glicero
alcoolic

Exceptie la Viscum album MG C1 (1%)

Conservare in flacoane de sticla bruna!

NU trebuie utilizat ambalaj de material plastic
(interactioneaza cu produsul)
Nr. Crt TINCTURI GEMODERIVATE
Partea de planta Parti de planta
mature pentru
tincturi
Parti de planta
tinere pentru
macerate glicerinice
Starea plantei Planta uscata
pentru tincturile
clasice (planta
proaspata pentru
tincturi mama)
Planta proaspata
pentru macerate
glicerinice
Solvent de
extractive
Amestec
hidroalcoolic pentru
tincturi
Amestec hidro
glicero alcoolic
pentru macerate
glicerinice
Concentratia
alcoolica
In general 50 90%
vol. pentru tincture
18 36 % pentru
macerate glicerinice
Raport planta
solvent
1:10 pentru tincture
clasice (1:1 pentru
tincturi mama)
1:200 pentru
macerate glicerinice
( la 100 mL macerat
glicerinic corespund
0,5 g planta ,
calculate la planta

uscata)
Stabilitate 2-3 ani pentru
tincturi clasice (5
ani pentru tincturi
mama)
5 ani pentru
macerate glicerinice

Metoda de prescriere frecvent utilizata, fiind apropiata
gandirii alopate

Ex se recomanda:

In alergii: Ribes nigrum MG=D1

In tulburari de somn: Tilia tomentosa MG=D1

In infarct miocardic: Cornus sanguine MG=D1

In hepatite: Juniperus communis MG=D1

Forma farmaceutica: macerat glicerinic

Denumirea in lb. romana a plantei + partea de planta

Denumirea in lb. latina a plantei insotita de precizarea
formei farmaceutice (MG=D1)

Ex:

Macerat glicerinic

Extract din mladite de Merisor

Vaccinium vitis idaea

MG=D1

Toate aceste precizari sunt importante, deoarece:

Pentru anumite plante exista mai multe produse
gemoterapice la care difera partea de planta

Ex. Betula pubescens: muguri sau amenti

Betula verrucosa: muguri, seva, seminte

Daca nu se specifica forma farmaceutica (macerat glicerinic)
se poate elibera la farmacie tinctura, care are alta actiune
terapeutica

Trebuie specificata durata tratamentului pentru ca este
necesar un timp indelungat pentru refacerea tesuturilor.
PREPARATE OPOTERAPICE
Biopreparate sau organopreparate obtinute din produse
biologice (organe sau tesuturi, glande animale), proaspete,
congelate sau uscate, sub forma de solutii extractive, pulberi
liofilizate, substante active pure isolate (hormoni, enzime,
vitamine).
Prelucrate in forme farmaceutice solutii injectabile,
unguente.
DISPERSII COLOIDALE
SISTEMELE COLOIDALE

Biologic insemnatate deosebita

Procesele vitale sunt de natura coloidala

Coloizi sangele, membranele celulare, fibrele
nervoase etc.

O serie de produse naturale sau de origine sintetica
constituie exemple ale acestui sistem fizic: laptele,

latexul, cauciucul natural si sintetic, sucuri din fructe,

vopsele, materiale plastice, adezivi etc.

Actiunea farmacologica a unei substante
medicamentoase poate fi influentata de starea
coloidala

Actiunea antiseptic, la fel ca si tolerabilitatea, sunt
mai mari la complecsii coloidali de argint decat a
sarurilor ionice.

Solutiile coloidale de sulf, iod, chinina, prezinta o
actiune terapeutica mai pronuntata

Adsorbtia toxinelor din tractul gastrointestinal de
catre caolin, neutralizarea excesului aciditatii gastrice
de catre hidroxidul de aluminiu sunt procese cu
eficacitate crescuta datorita administrariisubstantelor
sub forma coloidala.
TEHNOLOGIA FARMACEUTICA

Solutiile coloidale nu reprezinta o anumita forma
farmaceutica

Caracterizeaza, sub aspectul sistemului dispers, diferite
forme farmaceutice

Derivatii coloidali ai argintului se utilizeaza ca erine,
colutorii, picaturi pentru ochi

Unele solutii injectabile cu coloranti ( albastru de metilen,
fluoresceina) sau cu compusi macromoleculari (dextran,
polivinilpirolidona) reprezinta preparate cu grad de
dispersie colloidal

Mucilagiile de diferiti produsi naturali, semisintetici sau
sintetici apartin dispersiilor coloidale

Agenti de stabilizare a emulsiilor, suspensiilor sau in
prepararea comprimatelor
SOLUTII COLOIDALE
(DISPERSII COLOIDALE, PSEUDOSOLUTII, SOLI)

Sisteme disperse ultramicroeterogene lichide, formate
din molecule, particule associate sau particule solide cu
diametrul mare cuprins intre 1-500 nm

Aspect limpede

Sunt transparente sau opalescente functie de natura
substantei medicamentoase sau de concentratie
CLASIFICAREA SOLUTIILOR COLOIDALE
1. NATURA MEDIULUI DE DISPERSIE LICHID

Hidrosoli liosoli in apa

Organosoli alcoolsoli, benzenosoli, eterosoli
2. INTERACTIUNEA SISTEMELOR COLOIDALE CU MEDIUL DE
DISPERSIE

Dispersii liofile, dispersii liofobe, coloizi de asociatie
DISPERSII LIOFILE
APA DISPERSII HIDROFILE

Reprezentanti coloizii hidrofili macromoleculari

Amidon, bentonita, gelatin, guma Arabica, tragacanta,

polividona, care se umfla, se disperseaza sau se

dizolva spontan in apa
ULEI - DISPERSIILIPOFILE

Polimeri polistiren, latex de cauciuc nevulcanizat

Sisteme stabile termodinamic si reversibile

DISPERII LIOFOBE INSTABILE TERMODINAMIC SI
IREVERSIBILE

DISPERSII MICELARE SAU DE ASOCIATIE
CLASIFICAREA SOLUTIILOR COLOIDALE
PROVENIENTA
COLOIZI ANORGANICI

Derivati coloidali de argint

Unele preparate de hidroxid ferric coloidal

Sulf coloidal, aur, mercur si cupru coloidal

Bentonita, aerosol
COLOIZI ORGANICI

Sunt mai numerosi

Importanta in Tehnica farmaceutica

Guma Arabica, tragacanta, alginati, metilceluloza

Carboximetilceluloza, alcool polivinilic etc.
DISPERSII COLOIDALE
FORME FARMACEUTICE NOI

LATEXURI DISPERSII COLOIDALE DE POLIMERI INSOLUBILI
IN APA, CU PARTICULE SFERICE, DIMENSIUNEA
PARTICULELOR 500 nm

MICROEMULSII DISPERSII COLOIDALE TRANSPARENTE,
DIMESIUNEA PARTICULELOR 10 100 nm

LIPOZOMI FORME CU STRUCTURI ORDONATE CU
DIMENSIUNI MAI MARI DECAT MICELELE, DIMENSIUNEA
PARTICULELOR 20-300 nm

NANOPARTICULELE FORMA SFERICA, DIMENSIUNEA
PARTICULELOR 50 1000 nm
PROPRIETATILE COLOIZILOR
PROPRIETATI OPTICE

Dispersiile coloidale pot fi, in functie de caracterul lor si
de gradul de dilutie: limpezi, opalescente sau tulburi

Observate la microscop, dispersiile coloidale apar
limpezi, ca si cele molecular

La ultramicroscop se observa particule luminoase, care
executa miscari vii, foarte rapide, in toate sensurile
(miscare browniana)
PROPRIETATI CINETICE

Include caracteristici care, sunt legate de miscarea
particulelor in mediul de dispersie

O solutie formata dintr-un colloid liofob prezinta o
miscare browniana mai accentuate decat una obisnuita
cu un colloid liofil

Fenomenul este mai slab la coloizii liofili, deoarece
acestia sunt solvatati (hidratati)


Sistemele coloidale prezinta o miscare lenta a

particulelelor, si caderea acestora se produce datorita
gravitatiei

Miscarea particulelor poate fi indusa:
o Termic (miscare browniana, difuziune, osmoza)
o Gravitational (sedimentare)
o Electric
o Sau prin vascozitate
PROPRIETATI SUPERFICIALE

Particulele coloidale sunt caracterizatede fenomene:
o Adsorbtie
o Electrocapilaritate
o Umectare
o Tensiune interfaciala

Utilizarea unor substante coloidale in stabilizarea
emulsiilor si a suspensiilor se bazeaza pe proprietatea
coloidului de a reduce tensiunea interfaciala a particulelor
dispersate (lichide, solide) intr-un mediu lichid.

Prin caracteristicile de adsorbtie, umectare, tensiune
interfaciala; sarcina electrica, unii coloizi reprezinta
substante auxiliare cu o deosebita importanta in
formularea unor medicamente care ridica problem in
omogenitatea si stabilitatea lor

In acelasi timp, substantele de natura coloidala vor
influenta comportarea generala a formelor farmaceutice
care le includ, motiv pentru care aspectele mentionate vor
fi urmarite si in cadrul formelor respective: emulsii,
suspensii, aerosoli.
CURS 12
PROPRIETI REOLOGICE
Comportarea reoloitc a sistemelor cololdale prezint o importanta
deosebita prin caracteristicile pe care le confer organizarea structurat
In funcie de concentraie, temperatur, asocieri cu alte componente;
condiiile de forfecare la care sunt supuse,
Curgerea newtonian sau ideal vscoasa se produce la soluiile
cololdale diluate, al cror coeficient de vscozitate este o constant
caracteristic (coloizi, liofobi, tensioactivi, macromolecule).
Curgerea newtonian. la care vscozitatea se modific n funcie de
tensiunea de forfecare, poate cuprinde caracteristici variate:
pseudoplastice, plastice, dilatante.
Coloizii de asociaie in concentraie mic formeaz soluii omogene; la
concentraii mari, aranjamentul rnicelelor poate schimba comportarea
reologic spre sisteme cu o curgere eudoplastic.
Vscozitatea mucilagiilor va f i m icorat la a so c i e r e cu Subst an e cu densiti
mari l a mo d if i c r i de pH sub 4 sau peste 7.
Poliolii i alcoolul etilic, n concentraii mici cr esc vscozitatea iar n concentraii mari
provoac flocularea.
Glicerolul,propilenglicolul menin vscozitatea de structur i la mucilagiile
de

Alginai.
Comportarea reologica a derivailor de celuloza este n stransa
dependenta de tipul de compus obinut prin
semisinteza.
Carboximetilceluloza sodica - eterul celulozei n care hidroxilii
substituii cu radicali carboxilici pentru a creste solubilitatea
formeaz mucilagii cu vascozitate diferita in functie de sort si
conditii de lucru.
La concentraii mici se obine o curgere pseudoplastica si in
concentraie de 5% prezint o comportare plastic si tixotropa.
Sorturile de metilceluloza obtinute in functie de gradul de
polimerizare si metoxilare, vor prezenta vascozitati
diferite,influentate favorabil de temperatura care permite
hidratarea macromoleculelor.
Alcoolul etilic , etanolamina , propilenglicolul, unele saruri
maresc vascozitatea.
STABILITATEA FIZICA A SISTEMELOR COLIDALE
Stabilitatea solutiilor coloidale obtinute cu compusi
macromoleculari este mare in comparatie cu dispersiile
coloidale liofobe, fapt explicat prin structura macromoleculelor
care antreneaza un strat puternic de solvatare si a eventualei
incarcari electrice a particulelor.
Coloizii liofobi necesita pt stabilizare un coloid liofil avand
rol de coloid protector-peptizator.
Mecanismul de stabilizare a coloizilor se bazeaza pe stratul
de solvatere si pe sarcina electrica de suprafata care impiedica
alipirea particulelor intre ele.
Ca orice sistem eterogen , solutiile coloidale sunt supuse unor fenomene
de instabilitate ( sedimentare, floculare , coaglare ) in prezenta
electrolitilor , neelectrolitilor si a altor macromolecule.
In dispersiile coloidale se produc ciocniri intre particule datorate miscarii
Browniene.In urma acestor ciocniri rezulta un permanent contact intre
particule care va duce la aparitia de flocoane sau de agregate care in timp
pot sedimenta sau sistemul coloidal ramane stabil cu particule omogen
dispersate.Fortele care mentin stabilitatea unui sistem coloidal sunt
fortele electrice de respingere , fortele de atractie si fortele ce apar din
procesul de solvatare. Primele doua tipuri de forte explica stabilitatea
coloizilor liofobi si toate trei stau la baza stabilitatii coloizilor liofili.
Flocularea este procesul de asociere a particulelor n f locoane, care prezint
un aspect lnos. neomogen,
Structura flocoanelor este necompactat, In care particulele pstreaz o
anumita distant unele de altele.
Agregatele sunt aglomerri de p articule n formaiuni mai mari sau mai
mici.
Coagularea este un p roces n care particulele sunt inchise in agregate care
se redisperseaza foarte greu sau deloc.
Coagularea este procesul de modificare fizica a dispersiei coloidale
cu aparitia de flocoane , formatiuni agregate sau gelicate de
macromolecule pana la starea de gel.Modificarile respective se

produc la interventia unui electrolit , poliol, alta macromolecula cu

pierderea stratului puternic liofil din jurul moleculei care confera
stabilitatea solutiilor coloidale. Acest fenomen se utilizeaza la
obtinerea suspensiilor floculate ca proces de optimizare a acestei
forme farmaceutice.
Metode de obtinere de sisteme disperse coloidale liofobe
I.Metode de dispersie
Se bazeaza pe reducerea marimii particulelor pana la dimensiunea
de ordin coloidal. Pulverizarea materialului se poate face cu ajutorul
morilor ( mori coloidale ) sau cu ajutorul undelor ultrascurte, fiind
necesara , uneori , si interventia unui tensioactiv care va micsora
tendinta de reunire a particulelor.
II.Metodele prin condensare
Implica o reactie chimica cu formarea coloidului ( obtinerea sulfului
coloidal din tiosulfat de sodiu si acid clorhidric ), sau schimbarea
solventului unde substanta este solubila cu mediul de dispersie in
care rezulta particule coloidale ( solutie saturata de sulf in acetona
adusa incet in apa fierbinte ).
Proprietati caracteristice ale coloizilor liofobi.
-nu au tendinta de solvatare,
-se transforma ireversibil dupa eliminarea solventului,
- stabilitate redusa,
-in practica farmaceutica se gasesc de multe ori combinatii de
substante coloidale ( coloizi de protectie ),
- sunt sensibili fata de electroliti,
-vascozitatea lor este redusa, difera putin de vascozitatea
solventului, -tensiunea superficiala se deosebste putin de cea a
mediului de dispersie.
Stabilitatea dispersiilor coloidale liofobe
Particulele coloidale dispersate intr-un mediu apos , prin
sarcina electrica cu care sunt incarcate dispun de un potential
manifestat prin energia cinetica care este mai mare decat forta
gravitatiei , asigura stabilitatea dispersiei. Dupa un timp
potentialul pierzandu-si din intensitate si apropiindu-se de
punctul zero (punct izoelectric ) incepe flocularea urmata de
separarea particulelor din sistem.Stabilitatea coloizilor liofobi
fata de aceea a solutiilor moleculare este relativ redusa.
Particulele coloizilor liofobi pot ramane dispersate in faza dispersata ,
fata de care n u au afinitate, numai in anumite conditii.
Aparitia la suprafata a particulelor coloidale a unui invelis electric se
datoreaza:
--disocierii in ioni a moleculelor , cand ioni de un anumit semn raman fixati
pe suprafata particulei, iar ionii de semn contrar trec in stratul aderent al f
azei l ichide;
-adsorbtie selectiva de i oni in faza lichida pe suprafata particulelor disperse.
Structura unei particule coloidale liofobe
- nucleul particulei ( N ) format din atomi sau molecule;
-stratul de ioni care adera de suprafata particulei cu care

formeaza un tot unitar;

-stratul de antiioni care se gaseste in jurul particulelor.
Stratul de antiioni cu acelasi nr de sarcini ca si stratul interior
este insa dispersat;
-numai o parte a ionilor cu semn contrar se gaseste fata in fata
cu ionii adsorbiti de particula in stratul lichid aderent acesteia;
- cealalta parte a ionilor formeaza un strat difuz a carui grosime
poate fi de 10 ori mai mare decat grosimea primului strat de
antiioni;
-in stratul difuz concentratia antiionilor scade pe masura
indpartarii de stratul aderent;
Din diferenta intre nr total de ioni care formeaza potentialul
particulei si nr de antiioni care a patruns in stratul aderent
rezulta un potential numit potential zeta sau electrocinetic.
Sarcina electrica a unei particule este data de ionii stratului
difuz si este exprimata prin potentialul zeta.
O atentie deosebita trebuie acordata cand in soluri se asociaza
electroliti de semn contrar cu incarcatura particulelor solului, care
neutralizand potentialul electrocinetic duce la precipitare. Din acest
motiv solutiile coloidale injectabile sau cele folosite sub forma de colire
nu se izotonizeaza cu electroliti.
Stabilitatea dispersiilor coloidale liofobe se poate imbunatatii in
mare masura prin asocierea lor cu un al doilea coloid , puternic hidrofil
numit si coloid de protectie care face posibila realizarea unui strat de
solvatare in jurul particulelor; astfel scade sensibilitatea lor fata de
electroliti, sistemele devin reversibile.
Exemplede coloizi liofobi folositi in practica farmaceutica
-argentum colloidale ( colargol )-contine 70% argint coloidal
-argentum vitalinicum -contine 20% argint c oloidal asociat c u vitelina
-argentum proteinicum ( protargol ) contine 8% argint coloidal, se obt. prin
tratarea unei solutii de azotat de argint cu o solutie de proteina;
-sulful coloidal- se obtine prin tratarea unei solutii de p olisulfura cu a cid
clorhidric;
-aurul coloidal este obt, prin prezenta unui coloid de p rotectie dintr-o
solutie de clorura aurica la care se adauga substanta reducatoare.
Coloizi liofili. Proprietati caracteristice
-Se disperseaza spontan la adaugarea solventului;
-particulele au t endinta de solvatare ( in cazul apei volum de hidratare) , pot
atrage in jurul lor molecule de solvent;
-solvatare ( hidratare ) -- se formeaza un strat protector care impiedic a
agregarea.
Dupa indepartarea solventului , se disperseaza spontan la
adaugarea unei noi cantitati de solvent;
-vascozitatea solurilor ,in cazul coloizilor macromoleculari, este cu
mult mai mare decat cea a solventului;
-tensiunea superficiala a solurilor mai ales in cazul coloizilor micelari,
este mult mai redusa decat cea a mediului de dispersie.
Coloizii liofili pot fi clasificati in 2 grupe distincte:
-coloizi micelari,

-coloizi macromoleculari.
Coloizii micelari ( amfifili, de asociatie)
-substante cu dimensiuni mai mici decat dimensiunile coloidale;
-caracter amfifil- o parte a moleculei are afinitate pt apa
cealalta parte fata de ulei, si in mediul lichid se asociaza
spontan, frm. agregate numite micele;
-micelele pot avea forma sferica, lamelara, tubulara, in fct, de
structura moleculara sau de concentratie;
-coloizii de azociatie sunt constituiti din molecule simple care se
grupeaza in nr. variabil formand asociatii numite micele;
-legatura intre moleculele micelei se produce prin forte van der
waals.
-in fct.de inarcatura ionului fixat de micela coloizii de asociatie
se clasifica in anionici, cationci, amfoteri si neionici.
In formularea unor medicamente se intrebuinteaza coloizi de
asociatie ca agenti tensioactivi la dispersarea particulelor de lichid prin
reducerea ensiunii l a interfete lichid/lichid sau solid / lichid.
Coloizii de asociatie ionogeni pe langa faptul ca reduc tensiunea la
interfete confera particulelor dispersate sarcina electrica si stratul de
solvatare din jurul particulelor fazei dispersate contribuind la stabilitatea
dispersiilor.
Coloizii de asociatie sunt utilizati ca agenti solubilizanti datorita
posibilitatilor micelelor de a trece in solutie apoasa diferiti compusi greu
solubili sau insolubili fara modificarea structurii lor chimice si fara
modificarea in general a actiunii farmacodinamice.
Fluoresceina sodica, indigocarminul , rosu de Congo , benzopurpurina 4B,
albastrul Evans , albastrul de metilen si lactatul de etacridina sunt exemple
de micele , cu numar mai redus de molecule.Unii dintre coloranti se
utilizeaza sub forma de solutii apoase de uz extern sau solutii injectabile.
Majoritatea colorantilor sintetici hidrosolubili, utilizati in
scopuri terapeutice sau de diagnostic se dizolva coloidal
formand micele;
Coloranti cu caracter acid, deci anionici ( fluoresceina, rosu de
congo, indigocarmina, benzopurpurina);
Coloranti cu caracter slab bazic, cationic ( albastru de metilen,
violet de gentiana, tripaflavina, rivanol).
Sub forma de solutie aceste substante se utilizeaza extern,
unele si pe cale parenterala ( ex. injectie de indigocarmina).
In prezenta electrolitilor puternici stabilitatea solutiilor
coloidale este mai redusa , izotonizarea preparatelor
parenterale se realizeaza daca este cazul cu glucoza, zaharoza
sau sorbitol in loc de clorura de sodiu sau alti electroliti.
Substante cu molecule mari organice sau anorganice, de
provenienta naturala in cele mai multe cazuri semisintetice sau
sintetice.Marimea moleculelor apartine domeniului de marime
coloidal, ceea ce a condus la denumirea de coloizi
macromoleculari.
Substantele macromoleculare sunt formate din unitati
structurale numite monomeri cu greutate moleculara mica

legate prin valente principale.

Glucoza , acidul manuronic, etilena, clorura de vinil, acizii
aminati sunt ex. de unitati structurale.Obtinerea
macromoleculei este posibila prin legaturi intre monomeri ca in
cazul aminoacizilor bifunctionali care formeaza lanturi
polipeptidice.In unele cazuri monomerii, prin reactii de
polimerizare , policondensare sau poliaditie conduc la
macromolecule.
Clasificarea compusilor macromoleculari in fct. de marimea lor
respectiv nr. de monomeri prezenti in macromolecula si lungimea
catenei principale cuprinde:
- hemicoloizi-grad de polimerizare pana la 100 si lungimea catenei
50-250A;
-mezocoloizi-grad de polimerizare 100-1000 si lungimea catenei
250-2500A;
-eucoloizi-grad de polimerizare peste 1000 .
In fct. de configuratia sterica compusii macromoleculari pot fi:
-liniari-predomina o catena principala ( petina, gelatina);
-ramificati-catena principala are ramificatii din monomeri diferiti (
agar );globulari - hemoglobina;
-reticulati ( mase plastice )
Coloizimacromoleculari
Substante formate din molecule uriase, avand un nr de cel putin 1000
atomi .
Moleculele pot avea diverse forme:
-sferica ( glicogenul, ovalbumina, hemoglobina );
- filiforma ( celuloza, acid alginic, pectina si gelatina );
-amidonul se situeaza intre cele 2 forme;
- lamelara (particule de bentonita).
Solubilitatea macromoleculelor intr-un anumit vehicul este
determinata de structura chimica a moleculei.
Solurile coloizilor filiformi au o larga utilizare in practica farmaceutica
fiind oficinalizati sub denumirea de mucilagii.
Din p.v.d. farmaceutic ceimai importanti compusi macromoleculari sunt
cei liniari constituiti dintr-o catena principala cu sau fara substituenti.
Compusii macromoleculari se gasesc in numeroase formulari de
medicamente.
Formele farmaceutice lichide, semisolide, solide includ aceste substante
pt. a conferi:
-posibilitatea de refacere a volumului de lichid circulant;
-vascozitate si aderenta solutiilor aplicate pe mucoasa oftalmica si nazala;
-stabilizanti ca agenti de ingrosare;
-diverse functii la granulate, comprimate;
-material de baza pt obtinerea latexurilor, microcapsulelor, capsulelor,etc;
-posibilitate de formare a precursorilor medicamentosi.
In procesul de imbibare se petrec 2 etape diferite ca timp.
La inceput procesul de solvatare se petrece in timp scurt, caracterizat
printro actiune energica intre moleculele mediului de dispersie si

macromoleculele polimerului rezultand compusi de solvatare stabili.

In cea de-a 2 etapa care se petrece in timp mai mare are loc difuzia
moleculelor solventului in interiorul polimerului prinprocese de osmoza.
Interventia temperaturii in aceasta etapa favorizeaza ruperea legaturilor
dintre molecule si se obt. o dizolvare totala.
Mucilagiile
sunt preparate farmaceutice lichide vascoase.
Scop terapeutic
- preparate antidiareice;
-corectarea gustului arzator al unor sol.medicamentoare;
-reduce act. iritanta a unor medicamente;
-actiune laxativa.
Clasificare
-provenienta -naturale
-semisintetice
-sintetice.
Cele de origine naturala por fi :
-organice ;
-anorganice.
Fr X prezinta 4 monografii individuale de mucilagii:
-Mucilag de guma arabica30%;
-Mucilag de tragacanta2.5%;
-Mucilag de metilceluloza 2%;
-Mucilag decarboximetilceluloza sodica 2%.
Mucilagiile au sisteme de curgere nenewtoniene, vascozitatea
este dependente de viteza de forfecare aplicata.Determinarea
vascozitatii se face cu vascozimetre rotationale.FR X prevede la
controlul calitatii mucilagiilor determinarea prin aplicarea unei
singure forte de forfecare ( vascozitate aparenta ).
CURS 13
LATEXURI

Dispersie stabila de particule polimerice.

Vascozitate scazuta ,independenta de polimer.

Mediu de dispersie-faza apoasa.
DEFINITIE=microdispersii apoase de polimeri insolubili in
apa.Particule sferice aprox 500nm.Mod de eliberare si loc de
actiune al substantelor de medicamente de transport si
cedare la tinta.
Sinonime:

Dispersii submicroscopice

Sisteme polimerice dispersate

Sisteme terapeutice pe baza de latex

Vectori medicamentosi.
Sistem farmaceutic de tip latex:
-dispersie monomoleculara a s.a.intr-un polimer.
polimerul este dispersat sub forma de suspensie intr-o solutie
apoasa.
forma farmaceutica cu actiune prelungita.
AVANTAJE:


Diversitate de polimeri
biocompatibili,biodegradabili,insolubili in apa.

Incorporarea de s.a in microparticule de latex.

Admininstrare faciala.

Proces de eliminare incetinit,datorita formei in situ a unui
rezervor,prin transformarea latexului intr-un gel
vascos,dependent de ph.

Actiune prelungita,nivel sanguine constant.

Reducerea nr de administrari zilnice.

Obitinerea de sisteme polimerice,acoperirea formelor
clasice,sisteme terapeutice cu eliberare controlata.

Prepararea sub forma de latex a s.a cu eliminare
rapida(hormonii)
DEZAVANTAJE:

Tehnologie dificila

Eliminarea dificila si uneori incompleta a monomerilor
reziduali cat si a aditivilor fixate pe polimer

Evitarea folosirii pt subst active cu eliminare
lenta(digoxina)
CLASIFICARE.CRITERII.
DUPA ORIGINE:
1.NATURALE-(cauciuc)-produs de spp. de
H.brasiliensis(Euphorbiaceae)-dopuri flacoane de
antibiotic,perfuzare.
2.SINTETICE-(polimerizarea monomerilor insolubili in apa si in
prealabil emulsionati in faza apoasa)
3.ARTIFICIALE-(pseudolatexuri)redispersarea unui polimer in
faza hidrofila.
DUPA FORMA FARMACEUTICA:
1.LATEXURI LICHIDE
2.PULBERI REDISPERSABILE OBTINUTE PRIN LIOFILIZAREA
LATEXURILOR LICHIDE.
CALEA DE ADMINISTRARE:

Latexuri injectabile (i.m.)

Latexuri oftalmice(fund de sac conjuctival)

Latexuri dormice
FORMULAREA LATEXURILOR TERAPEUTICE:

Actiune prelungita a s.a.

Alegerea polimerelui dispersat in faza hidrofila

Proprietatile fizico-chimice ale polimerului.
PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE ALE POLIMERELUI:

Insolubil in apa,solubil in faza organica

Macromoleculele trebuie sa aiba in structura lor grupari
ionizabile

M trebuie sa fie crescuta

Solventii organic folositi sa poata fi eliminati prin
evaporare sub vid.

Componentele dispersiei coloidale trebuie sa fie
biocompatibile,biodegradabile si netoxice.

MATERII PRIME:
S.ACTIVE: - 20 %,saruri bazice
Antihistaminice(maleat de
clorfeniramina),efedrina,cofeina,sulfamide,clorhidrat de
propranolol.
S.AUXILIARE:
Mediu de dispersie sau vehicul(apa purificata sau apoase de
electroliti).
SOLVENTI ORGANICI: Etanol,acetona,isopropanol,acetat de
etil,alcool butilic,n-heptilic,methanol,chloroform)
SURFACTANTI:Laurilsulfat de sodium,cremophor RH60
POLIMERI INSOLUBIL IN APA-celuloza,etilceluloza,polistiren,acid
acrilic,acid metacrilic.
POLIMERII LOR acetoftalat de polivinil,acetoftalat de
celuloza,hidrogenoftalat de celuloza,ftalat de HMPC,acid
polilactic(PLA).
COPOLIMERI:acid metacrilic si ester metilic al acidului
metacrilic(1:2),copolimeri ai acidului polilactic cu acidul
glicolic.GANTREZ Es 425(semiester butilic al copolimerelui de
acetat de de polivirul.
LATEXURI LICHIDE conservanti antimicrobieni; agenti
stabilizanti antioxidanti
LATEXURI DERMICE-plastifiate(glicerol,propilenglicol)
TEHNOLOGIA DE FABRICARE
I.POLIMERIZAREA ,,IN SITU-LATEXURI SINTETICE

Dispersii de polimetacrilati

Monomer emulsionat in faza apoasa

Emulsionarea picaturi sferice , pt a micsora aria
interficiala L/H

Polimerizare-latex in faza apoasa cu particule sferice
LATEXURI OFTALMICE=sunt forme oftalmice noi ,ca dispersii
stabile,destinate tratamentului afectiunilor oculare.
Se instaleaza in fundul de sac conjuctival. Marimea particulelor
este sub 500 nm. Vascozitate de 1500Cp,viteza de sedimentare
1mm 24 ore.Se utilizeaza polimeri si copolimeri anionici
ca:acid metacrilic si esterul metacrilic al acidului metacrilic.
EXEMPLE:
1.PILOPLEX

Sare obtinuta dintr-un polimer acrilic pilocarpina in mediu
organic(acetona) in care se adauga apa pt a forma o
dispersie.

Bioadeziune ,actiune prelungita.
2.ACRYSOL(matrite de uz oral)

Solutie de metapirilen adaugata la o dispersie acrilica
(copolymer ac.acrilic si ester metilic al acidului metacrilic).
II.DISPERSAREA POLIMERULUI-PSEUDOLATEXURI(LATEXURI
ARTIFICIALE)
-Polimer-dizolvat in solvent organic
-Gel-emulsionat in faza apaosa in prezenta unui surfactant

-EmulsieL/H
-Solventul organic se evapora sub presiune redusa
-Suspensie apoasa de polimer,stabila
-Pseudolatex ,particule sferice.
PSEUDOLATEXURI:
FAZA ORGANICA POLIMERICA SAU IN FAZA APOASA.
CANTITATE DE S.A. -20%
PSEUDOLATEXURI OFTALMICE: se aplica pe suprafata ochiului
si sufera in contact cu lichidul lacrimal o tranzitie de faze , care
permite formarea unui gel ,cu vascozitate inalta,plecand de la o
dispersie fluida.
Prin instalarea de pseudolatex,se formeaza ,,in situ un gel
vascos;el poate contine subst active care pot fie liberate
progresiv,prin eroziune directa de catre lacrimi.
Ca polimeri se folosesc:etilceluloza,acetoftalatul de
celuloza,poloxamer 407,alcool polivinilic.
Pseudolatexurile se obtin prin polimerizarea monomerilor in
emulsie.
Se pot aplica doua metode:
1.prin evaporarea solventilor fazei interne a unei emulsii de tip
L/H.
2.diluarea constituentilor fazei externe a unei emulsii de tip
L/H.
PSEUDOLATEXURI EVAPORAREA SOLVENTILOR FAZEI
INTERNE A UNEI EMULSII DE TIP L/H:

FAZA INTERNA amestec nemiscibil cu apa in care se
dizolva polimerul.

FAZA EXTERNA-solutie apoasa care contine un emulgator
tensioactiv.

EVAPORARE PROGRESIVA a solventilor fazei interne a
emulsiei L/H particule de polimer.
Polimer Faza organica tensioactiv Conditii de
evaporare
M 350 Vascozitatea
fazei organicemica
pt a
facilita
divizarea fazei
de dispersat
Concentratie
0,2-3%
25-30 grade C
Concentratie
in
Faza organicfaza
apoasa
fazaorganica
15-17%
0,2/l 0,4l

PSEUDOLATEXURI OBTINUTE PRIN DILUAREA FAZEI EXTERNE

A UNEI EMULSII L/H:

FAZA ORGANICA-polimer si un solvent miscibil cu apa.

FAZA APOASA-electroliti tari,concentratie mare ,un
hidrocoloid.

FORMAREA DE PARTICULE-diluarea progresiva a fazei
externe cu apa.
Acetoftalat de celuloza dizolvat in acetone,miscibil cu apa.
Emulsionare cu o faza apoasa(hidrocoloid si electroliti).
Adaugare progresiva de apa,scade cantitatea de electroliti,faza
externa.
Solventul fazei interne difuzeaza in faza apoasa,miscibilitate
completa.
Se formeaza particule polimerice.
EXEMPLE:

Ethocel AQ-pulbere redispersabila,agent stabilizator.

Acoperirea de forme solide.

Membrane semipermeabile-comprimate osmotice.

Pseudolatexuri injectabile-testosteron,lidocaina(polimer
biodegradabil-PLA,surfactant biocompatibil-Pluronic F68).

Psedolatexuri oftalmice.

Dermatologic-latex de lidocaina.

Dispersii apoase de EC obtinute la presiune inalta in
prezenta de plastifianti.

Dupa aplicare formeaza un film translucid suplu.

Pansamente moderne,nelavabile,arsuri.