SCOALA SANITARA POSTLICEALA

PROIECT DE ABSOLVIRE
domeniul: Sanatate i Asistenta
Pedagogica calificarea: Asistent Medical
Generalist

indrumator:
Prof.

INGRIJIREA GRAVIDEI
/V
IN
NATEREA EUTOCIC

A
CUPRINS
I.

ARGUMENT.......................................................................................pag. 4

II.

NOTIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE ALE APARATULUI

GENITAL FEMININ................................................................................pag. 5

III.

A.

Organele genitale externe...........................................................pag. 5

B.

Organele genitale interne............................................................pag. 7

C.

Glandele anexe ale aparatului genital feminin..........................pag.13

D.

Anatomia bazinului...................................................................pag.15

INFORMATII
pag.19

DE

SPECIALITATE

DESPRE

NATERE

1.

Semnele precursorii naterii......................................................pag.19

2.

Determinismul naterii..............................................................pag.19

3.

Fenomenele naterii..................................................................pag.19

4.

5.

IV.

V.

Perioadele naterii.....................................................................pag.23

A.

Dilatatia.................................................................pag.23

B.

Expulzia................................................................pag.24

C.

Delivrenta..............................................................pag.26

D.

Post-partum imediat..............................................pag.27

Asistenta de specialitate in...................................prezentatie craniana

pag.28

ROLUL
pag.32

ASISTENTEI

MEDICALE

1.

Rol general................................................................................pag.32

2.

Rol specific................................................................................pag.33

3.

Proces de ingrijire......................................................................pag.35

PLANURI DE INGRIJIRE, STUDIU DE CAZURI..........................pag.37

1.

Caz clinic 1................................................................................pag.38

2.

Caz clinic 2................................................................................pag.45

3.

VI.

Caz clinic 3................................................................................pag.51

BIBLIOGRAFIE
SELECTIVA
........................................................................................................
pag.56

1. Introducer

Creed ca sent in sentimental tutu or ca naterea, ca i sarcina,

este un miracol: pe lume apare o noua fiinta care implinete visul unui
cuplu transformandu-l in familie i, nu in ultima instanta, aduce cea mai
de neuitat experienta din viata unei femei.
Dupa modelul unor tari dezvoltate economic, precum Marea
Britanie, Olanda, SUA, Canada, Australia, in Romania apare un nou curent
care sustine ideea naterii la domiciliu. Numeroase sunt cuplurile care
incearca in prezent sa dea natere unui copila fara sa se intervina
medicamentos sau chirurgical, apeland din ce in ce mai des la metode
naturale de combatere a durerii i de dirijare a travaliului precum controlul
respiratiei, meditatia, suportul emotional oferit de rude i de personalul
medical, etc. Cu toate ca sarcina i naterea nu reprezinta o patologie, in
Romania inca este de preferat dispensarizarea parturientei pentru evitarea
oricaror complicatii neprevazute care ar putea transforma un proces
fiziologic intr-un eveniment nefericit atat pentru fat cat i pentru mama.
Acest proiect, avand tema Ingrijirea gravidei in timpul nagterii
fiziologice, cuprinde un capitol de ingrijiri specifice cu planuri de ingrijire
a celor trei paciente: G.M. nascuta pe 15 iulie 1987 cu domiciliul in
Bucureti; D.D. nascuta pe data de 30 iulie 1980, cu domiciliul in
Bucureti; A.F. nascuta pe data de 25 mai 1979, cu domiciliul in Bucureti.
S-au internat cu diagnostice asemanatoare - natere in prezentatie
craniana la sectia de obstetrica a spitalului I. Cantacuzino, diferenta
constand in faptul ca: primul caz, d-na G.M. nu a prezentat complicatii, in
cel de-al doilea caz, d-na D.D. copilul a fost extras cu ajutorul forcepsului,
ceea ce a determinat aparitia unor complicatii i a unui scor Apgar 7. Cel

de-al treilea caz, d-na A.F. reprezinta o situatie care a prezentat una dintre
cele mai grave complicatii posibile la o natere - ruptura uterina - rezolvata
ulterior prin histeroctomie.
Nu au existat probleme deosebite de ingrijire, dar au fost ingrijiri
largi, deosebite pe nevoi privitoare ca: nevoia de a evita pericolele, nevoia
de a se alimenta i hidrata, nevoia de a respira, nevoia de a se odihni,
nevoia de a-i pastra o buna postura.
Anxietatea i-a spus de multe ori cuvantul, frica de ce va
urma sau de eventualele complicatii reducand uneori eficienta
desfaurarii naterii la parametrii optimi.
Pacientele au fost destul de cooperante, ajutandu-ma sa realizez ceea
ce mi-am propus. Pentru mine, experienta traita mi-a intarit convingerea ca
profesiunea aleasa este cu totul deosebita, implicand pluridisciplinaritate i
aptitudini mai numeroase decat simpla interventie tehnica.

I. NOTIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE ALE

APARATULUI GENITAL FEMININ

Aparatul genital se compune din organe genitale externe, organe

genitale interne i organe genitale anexe. Sistemul reproducator la
femei, prezentand modificari structurale ciclice care coincid cu
fazele ciclului menstrual, la randul sau dependent hormonal.
A. ORGANELE GENITALE EXTERNE

VULVA
Reprezinta ansamblul formatiunilor genitale externe ale
femeii: muntele pubian, labiile mari i mici, vestibulul, organele
erectile i glandele vulvare. Este situata la capatul extern al
vaginului, imediat in afara himenului.

Este delimitata:
lateral, de labiile
mari; inferior, de
comisura posterioara;
superior, de muntele
lui Venus.

Forma, in pozitie ginecologica, este ovoida cu axul mare longitudinal

i prezinta o fanta mediana - fanta vulvara - care desparte cele doua labii
mari. Indepartand labiile mari se evidentiaza labiile mici care se unesc
anterior formand frenul clitorisului i posterior furculita vulvara. Intre
formatiunile labiale apare un spatiu, in care se deschide vaginul - canalul
vulvar - cu o profunzime de 5-6 cm, o deschidere de 7 cm i care are ca
extremitate superioara antul labio-himenal.
Vascularizatia
Ramuri din partea ruinoasa interna. Venele sunt tributare venei iliace
interne. Limfa ajunge la ganglionii inghinali.
Inervatia
Este asigurata de ramuri din nervul ruinos intern.

MUNTELE PUBIAN
Este o formatiune triunghiulara varful inferior situat inaintea
simfizei pubiene i limitata lateral de pliurile inghinale. Este format in
principal din tesutul celulo-grasos cu din piele i are o grosime de 3,5 cm,
continuandu-se cu grasimea abdominala i labiile mari.
Vascularizatia
Muntele publian este vascularizat de arterele ruionase externe superioare
i inferioare, artera feniculara i artera obturatorie.

FORMATIUNILE LABIALE
Labiile mari sunt pliuri cutanate care se intind de la muntele pubian
pana in regiunea preanala.

Labiile mici (nimfele) sunt doua repliuri cutaneo-mucoase situate

inauntrul labiilor mari, de culoare roz, umede i lipsite de peri.
Vascularizatia
Labiile mari i mici sunt vascularizate exclusiv din partea perineala.
CANALUL VULVAR
Este delimitat de fetele interne ale labiilor mari i mici. Anterior este
delimitat de clitoris, iar posterior de comisura posterioara a labiilor mici.

FORMATIUNILE ERECTILE
9
Sunt formatiuni analoage cu cele ale barbatului i sunt formate dintrun organ median - clitorisul i doua organe laterale - bulbii vestibulului.
Clitorisul - analogul corpilor cavernoi ai penisului, este format dintr-un
organ erectil, cavernos i inveliurile sale.Corpii cavernoi ca i la barbat
iau natere prin doua radacini simetrice de pe fata interna a ramurilor
ischiopubiene, se unesc pe linia mediana formand corpul clitorisului ce se
termina prin gland. Contine numeroi corpusculi ai voluptatii.
a.

Bulbii vestibulului - sunt doua formatiuni erectile, ovoide situate pe

peretii laterali ai uretrei i ai orificiului vaginal, reprezinta omologul
b.

corpilor spongioi ai uretrei; la femeie sunt separati datorita persistentei

fantei vulvare.
Vascularizatia
Cliorisul primete sange prin arterele profunde ale clitorisului,
artera dorsala a clitorisului.
HIMENUL
Reprezinta o membrana circulara situata in interiorul labiilor mici,
dar separata de ele i care delimiteaza intrarea in vagin. Reprezinta o
bariera elastica care inchide partial vaginul, fiind partial perforata pentru a
permite scurgerea sangelui menstrual.
PERINEUL
Reprezinta o formatiune musculo-aponevrotica romboidala care este
delimita de reperele osale ale celor doua tuberozitati ischiatice, varful
coccisului i marginea inferioara a simfizei pubiene.

B. ORGANELE GENITALE INTERNE

Orgenele genitale interne cuprind ovarul, vaginul, uterul i trompele

uterine, intre acestea existand o stransa corelatie fiziologica. Ele ocupa cea
mai mare parte a pelvisului, vaginul strabatand perineul, pana la vulva.

OVARUL
Este un organ perche feminin, in care se produc ovulele i care este
glanda endocrina, ce secreta doi hormoni sexuali: foliculina i enteina
(progesteronul). Este situat in interiorul abdomenului, in cavitatea pelviana,
de o parte i de alta a uterului. Are forma de ovoid turtit i este legat de
organele din jur printr-o serie de ligamente.
Structura ovarului
La exterior este acoperit de epiteliu ovarian sub care se gasete

albugineea ovarului formata din tesut conjunctiv. In interiorul ovarului se

disting doua zone: medulara i corticala. Zona medulara contine tesut
conjunctiv, vase de singe, vase limfatice i nervi vegetativi. Zona corticala
contine foliculii ovarieni in diferite stadii evolutive. La natere, in ambele
ovare exista 400000 foliculi din care se maturizeaza 300 - 400 foliculi,
incepand de la pubertate pana la instalarea menopauzei. Rolul foliculilor
involueaza. Foliculii ovarieni primari sunt formati dintr-un ovocit de ordinul
I, inconjurat de cateva straturi de celule foliculare. Foliculii ovarieni
veziculoi (de maturatie) rezulta din precedentii, prin acumulare de lichid
folicular. La acetia, o parte din celulele foliculare raman in jurul ovocitului I
i o alta parte se aeaza la periferie, alcatuind stratul granulos, inconjurat de
celule care formeaza tecile (interna i externa).
Vascularizatia
Este asigurata de artera ovariana, o ramura din aorta abdominala i de o
ramura din aorta uterina. Sangele venos este colectat de vena ovariana care,
la stanga se varsa in vena renala stanga, iar la dreapta, in vena cava
inferioara. Limfaticele merg in ganglionii lombari i iliaci externi, aezati
de-a lungul venei iliace externe.
Inervatia
Este asigurata de plexul ovarian format din fibre simpatice i
parasimpatice.

VAGINUL
Este organ tubulo-cavitar, care prin extremitatea superioara se insera pe
colul uterin, iar cu extremitatea inferioara se deschide in vestibulul vaginal,
spatiu delimitat de cei doi lobi mici. Vestibului vaginal are doua regiuni: una
anterioara, care se deschide in oficiul extern al uretrei (meatul urinar) i una
posterioara in care se afla oficiul vaginal.

La limita dintre orificiul vaginal si vestibul, se afla himenul, care inchide

incomplet acest orificiu. Vaginul are o lungime de 7-9 cm i prezinta un
perete anterior i unul posterior. Peretele anterior al vaginului are raporturi cu
fundul vezicii urinare i cu uretra, iar pretele posterior cu rectul.

1
0

Structura vaginului
Peretele vaginului prezinta la exterior adventitia formata din tesut
conjunctiv. Urmeaza tunica musculara formata din fibre musculare netede
dispuse intr-un strat longitudinal la exterior i unul circular la interior. Sub
tunica musculara se afla mucoasa, formata dintr-un epiteliu pavimentos
stratificat. Mucoasa nu are glande (mucusul ce acopera epiteliul vaginului
este secretat de glandele din colul uterin). In portiunea inferioara a vaginului,
acolo unde el se deschide in vestibulul vaginal, vaginul este inconjuat de
sfincterul extern al vaginului care are fibre musculare striate.
Vascularizatia
Este asigurata de ramuri vaginale din artera iliaca interna i din artera
urinara. Sangele venos ajunge in vena iliaca interna. Limfaticele sunt tributare
ganglionilor iliaci interni.
Inervatia
Este asigurata de plexul vaginal format din fibre simpatice i
parasimpatice.

UTERUL
Este un organ musculos cavitar, nepereche, in care se dezvolta oul. El este
situat in pelvis, inapoia vezicii urinare, inaintea rectului i deasupra
vaginului. Dimensiunile sale variaza in functie de varsta femeii, diferite stari
functionale, graviditate.
Este organ cu functie menstruala, sexuala i de procreere, gazduind oul
dupa a 5-a sau a

a zi de fecundatie. Are o lungime de 7,5 cm i o latime de 5 cm la nivelul

fundului. Grosimea peretilor sai este de 1-2 cm. Este alcatuit dintr-un corp de
forma triunghiulara i un col fusiform care se unesc formand istmul uterin.
6-

Structura uterului
Corpul uterului este acoperit la exterior de peritoneu, care se afla pe fetele
anterioare ale corpului uterin, pe peretii laterali ai pelvisului, formand
ligamentele late.
Colul uterin nu este acoperit de peritoneu. Sub peritoneu se afla tunica externa

1
1

musculara (miometrul), care reprezinta stratul cel mai dezvoltat al uterului.

Fibrele musculare sunt dispuse in trei straturi: un strat circular interior, un
strat plexiform mijlociu, gros, car
e

Trompa uterina Uter

Ovar

M
contine in ochiurile retelei vase sanguine provenite din artera uterina i un strat muscular, la exterior.

Tunica interna este mucoasa uterlui (endometrul), formata dintr-un

epiteliu cilindric simplu. Mucoasa este aplicata direct pe stratul muscular i
contine numeroase glande care patrund pana in miometru.
Endometrul are o evolutie ciclica lunara: in timpul sangerarii menstruale
se elimina in cea mai mare parte, urmand ca in ciclul urmator sa se refaca pe
seama epiteliului din fundul glandelor uterine, ramase pe miometru i care
nu se elimina in timpul menstruatiei. La interior se afla cavitatea uterului
care comunica in jos cu vaginul prin orificiul extern, iar in sus lateral cu
doua trompe.
Cavitatea uterina se subimparte intr-o cavitate a corpului uterin mai mare

1
2

i canalul cervical situat in dreptul istmului uterin.

Vascularizatia
Este asigurata de artera uterina, ramura din artera iliaca interna. Din
artera uterina se desprind i ramuri care vascularizeaza vaginul, trompa
uterina i ovarele.
Sangele venos este colectat de vena uterina care se deschide in vena
iliaca interna. Limfaticele uterului ajung la ganglionii lombari si iliaci.
Inervatia
Este asigurata de plexul uterin care contine fibre simpatice i parasimpatice
.

TROMPELE UTERINE
Sunt inchise intre ovare i uter. Au o lungime de 7-8 cm i prezinta 4
portiuni: intrauterina (care strabate peretii uterului i se deschide in
cavitatea uterului), istmul trompei (mai stramta), ampula tubei (mai
dilatata, care se afla lateral), infidibulul (in forma de palnie).

Implantarea

1
3

Structura trompei
Distingem la exterior peritoneul care formeaza i un mezou. Urmeaza
adventitia formata din tesut conjunctiv, apoi stratul muscular format din
fibre musculare netede dispuse in doua straturi: un strat de fibre
longitudinale la exterior i un strat de fibre circulare la inteior. Musculatura
favorizeaza inaintarea oului spre cavitatea uterina. La interior se afla
mucoasa cutata, formata dintr-un epiteliu cilindric simplu ciliat.
Vascularizatia
Este asigurata de ramuri tubulare venite din artera uterina i artera
ovariana. Sangele venos este colectat de venele anonime.
Inervatia
Este dubla: fibre simpatice i parasimpatice
.

C. GLANDELE ANEXE ALE APARATULUI GENITAL FEMININ

Glandele lui Bartholin, in numar de doua, de forma ovoloida, sunt situate

pe de o parte i de alta a orificiului vaginal. Canalul lor secretor se
deschide in santurile dintre labiile mici i himen. Se dezvolta la
pubertate i se atrofiaza la menopauza. Produsul lor este expulzat in
timpul actului sexual, avand rol de lubrifiere a cailor genitale.

Glandele periuretrale sau glande Skene, mai numeroase in apropierea

uretrei. Orificiile de deschidere se gasesc, in general, de o parte i de alta
a orificiului uretral extern. Ele se dezvolta in perioada pubertara.

Glandele vestibulare, mici i foarte numeroase, sunt dispuse pe mucoasa

orificiului vaginal, secretia lor participand la lubrifierea orificiului
vaginal.

Glandele mamare - apanaj al feminitatii, sunt in mod normal, organe

pereche, prezentand la exterior areola mamara, in centrul carora se afla
mamelonul.

1
4

Glanda mamar
a

LoLiuh

Descriptiv,

la suprafata intalnim
mamelonul, situat in centru,
de o areola circulara 3-5 cm

inconjurat
diametru.
Tesut adipos subcutanaf
Pe
suprafata
areolei se gasesc tubercolii
Morgagni, glandele sebacee care in sarcina ii modifica volumul, luand
denumirea de tuberculi Montgomery. Tot in sarcina apare i areola
secundara. Secretia glandelor sebacee impreuna cu cea a glandelor
sudoripare protejeaza pielea impotriva eroziunilor din timpul suptului,
tegumentele sanului fiind foarte fine.

Mamelonul este o proeminenta cilindrica sau conica, cu varful

rotunjit i baza latita. De forma variabila, turtit, invaginat, ombilicat sau
despicat, prezinta la suprafata sa 15-20 pori galactofori prin care se deschid
canalele galactofore in numar de 15-25.
Secretia laptelui apare la 2-5 zile dupa natere, ea putand fi stimulata
sau inhibata la nevoie.
D.
Lactatia se declaneaza prin mecanism neuroendocrin, printr-un
proces de defrenare a hipofizei anterior dupa natere in lipsa
hormonilor placentari determinand secretia de prolactina.ANATOMIA
BAZINULUI

Descrierea bazinului, canal cu importanta capitala, deoarece trebuie sa

fie traversat de fat in timpul naterii, cuprinde anatomia bazinului osos i
anatomia partilor moi.

1
5

BAZINUL OSOS
In mecanismul general al naterii intervin:

1. Un

mobil reprezentat prin fat.

2. O forta metrica realizata de

3. Trei obstacole succesive de

contractia uterina.
invins - colul, bazinul i perineul.

Traversarea bazinului de catre fat constituie, deci, o data

esentiala a problemei obstetricale. Este necesar:

ca bazinul sa aiba o conformatie i dimensiuni normale;

ca fatul sa se adapteze formei l dimensiunilor bazinului.

Bazinul osos este format din cele doua oase iliace, sacru i coccige i este
impartit prin cele doua linii nenumite in bazinul mare sau bazinul
abdominal, situat deasupra liniei nenumite i bazinul mic sau bazinul
obstetrical, situat sub linia nenumita. Oasele care formeaza bazinul sunt
unite prin cele patru articulatii:
-

articulatia sacro-iliaca (2),

simfiza pubiana,

articulatia sacro-coccigiana (2).

BAZINUL MARE
Bazinul mare sau bazinul abdominal formeaza partea cea mai
de jos a cavitatii abdominale. Sustine organele abdominale i
dirijeaza fatul spre bazinul mic.

1
6

BAZINUL MIC
Bazinul mic, care intereseaza pe obstetricieni, este o filiera
careia i se recunosc trei parti:
1

- un orificiu superior - stramtoarea superioara;

- o portiune mijlocie - excavatia;

- un orificiu inferior - stramtoarea inferioara.

Fiecaruia din aceste etaje ii corespunde un timp al naterii, este

deci important sa le cunoatem topografia, forma i
dimensiunile exacte.

1.

Stramtoarea superioara

Stramtoarea superioara este marcata de o linie care pornete de la

unghiul sacro-vertebral, urmeaza marginile anterioare ale aripioarelor
sacrate, apoi liniile nenumite i se termina la marginea superioara a simfizei
pubiene. In realitate, stramtoarea superioara este un veritabil canal a carui
limita superioara este constituita de catre marginea superioara a simfizei i
de catre promontoriu, iar limita inferioara corespunde planului liniilor
nenumite.

Elementele constitutive ale stramtorii superioare sunt:

Simfiza - formeaza arcul anterior al stramtorii superioare i are o

grosime maxima de 1,2 cm.
a.

Promontoriul - raportat la orizontala ce trece prin marginea superioara

a pubelui, este situat la 8 - 9 cm deasupra acesteia. In 80 - 85% din cazuri
el este situat deasupra planului liniilor nenumite. Unghiul ombo-sacrat
are in mod normal o deschidere de 125 - 130.
b.

1
7

Diamertrele stramtorii superioare

Examenul clinic al stramtorii superioare nu este posibil decat in ultimul

trimestru de sarcina. El va fi practicat cu blandete la femeia in pozitie
ginecologica. Totdeauna in aceeai ordine se examineaza intai diametrul
antero-posterior, degetele care examineaza urmand fata posterioara a
vaginului, urca de-a lungul concavitatii sacrului; in mod normal contactul se
pierde in treimea superioara a sacrului i promontoriul nu este atins.

Apoi se examineaza arcul anterior care poate fi in intregime explorat:

degetul pornete de la marginea superiora a simfizei i urmeaza de o parte
i de alta creasta pectineala i cele 2/3 anterioare ale liniilor nenumite.
Examenul clinic al stramtorii superioare se termina prin studiul arcului
posterior sau numai printr-o tentativa, pentru ca treimea posterioara a
liniilor nenumite i sinusurile sacro-iliace nu sunt accesibile la bazinul
normal.
2. Excavatia

i stramtoarea mijlocie

Excavatia e cuprinsa intre stramtoarea superioara i cea inferioara. In

excavatie se descrie o stramtoare mijlocie. La acest nivel se insera muchii
diafragmului pelvin.

Elementele constitutive ale excavatiei i stramtorii mijlocii sunt:

a.

Sacru - lungimea fetei sale anterioare este de 11 - 12 cm.

1
8

Latimea fetei anterioare este in portiunea superioara de 11 - 11,5 cm.

Coarda sacrului care unete promontoriul cu articulatia sacro coccigiana are 9,5 cm. Unghiul dintre coarda sacrului i diametrul
promonto - retropubian variaza intre 53 - 68.
b. Simfiza
c.

- are o inaltime de 3,5 cm i o inclinatie pe verticala de 50.

Peretii laterali ai excavatiei - au o inaltime de 11 -11,5 cm.

3. Stramtoarea

inferioara

Este formata dinainte inapoi din marginea inferioara a simfizei

pubiene, ramurile ischio-pubiene, marginea inferioara a tuberozitatilor
ischiatice, marile ligamente sacro- sciatice, marginile i varful
coccisului. Diametrele stramtorii inferioare sunt:

a. Diametre antero - posterioare

- Diametrul cocci - subpubian -

unete varful coccisului cu marginea

inferioara a simfizei i are 9,5 cm. Retropulsia coccisului il poate aduce
la 12,5 cm;

1
9

Diametrul subsacro - subpubian - cuprins intre varful sacrului i

marginea inferiora a simfizei, masoara 11 cm.
-

b. Diametrul

transvers (bischiatic sau intertuberozitar) - are 11-12 cm.

c. Diametrele

oblice ale stramtorii inferioare - masoara 11 cm.

BAZINUL MOALE

Bazinul moale cuprinde totalitatea structurilor musculo-fasciale ce

tapeteaza peretele interior al excavatiei pelvine i inchid inferior cavitatea
pelviana. Peretii laterali ai excavatiei pelvine sunt captuiti la interior de
muchii obturatori interni i de muchii piramidali, la acetia adaugandu-se
muchiul psoas i muchiul iliac ce traverseaza bazinul mare, fara insa a-i
apartine.
Ansamblul partilor moi ce inchid caudal cavitatea pelviana,
formeaza planeul pelvian sau perineul. Acesta este strabatut de uretra,
vagin i rect care il subdivid in perineul anterior (urogenital) i posterior
(ano-rectal).

2
0

Portiunea perineala dintre orificiul anal i comisura vulvara, se

numeteperineu anterior. Portiunea perineala dintre orificiul anal i
varful sacrului poarta numele de perineu posterior. Perineul anterior, de 3
- 4 cm inaltime, ajunge in timpul naterii pana la 12 cm.

II. INFOMATII DE SPECIALITATE DESPRE NA^TERE

Actul naterii cuprinde totalitatea fenomenelor dinamice, mecanice,
biochimice, metabolice, care au ca rezultat expulzia prin filiera
pelvigenitala a produsului de conceptie, dupa ce acesta a atins criteriile de
viabilitate.
Na^terea poate fi:

eutocica (fiziologica) sau distocica (patologica);

naturala sau artificiala;

spontana sau provocata terapeutic.

Prin prezentatie se intelege partea corpului care se afla la stramtoarea

superioara: craniu pelvis sau umar.

Tipurile de prezentatie sunt:

prezentatie craniana;

prezentatie pelviana;
prezentatie transversa.

Naterea in prezentatie craniana reprezinta 96% din numarul

naterilor. Marea majoritatea a prezentatiilor craniene sunt cu capul
flectat. In aceasta pozitie coboara primul vertexul, reperul cranian fiind
occiputul. Pozitia reprezinta raportul pe care il ia reperul flectat cu
jumatatea stanga sau dreapta a bazinului matern. In cazul prezentatiei

2
1

craniene se descriu doua pozitii: dreapta notata OID i stinga notata OIS.
Diagnosticul de pozitie se poate stabili prin tact vaginal, dar mai ales prin
palparea abdominala.
In raport cu pozitia pe care o ia reperul fetal, se descriu trei varietati de
pozitie stanga sau dreapta:

OISA (occipito iliaca stanga anterioara), cand occiputul ia

contact cu eminentia ilio pectinee stanga;

OIST (occipito iliaca transversala), cand occiputul ia

contact cu extremitatea stanga a diametrului transversal;

OISP (occipito iliaca stanga posterioara), cand occiputul ia

contact cu articulatia sacroiliaca stanga;

OIDA (occipito iliaca dreapta anterioara), cand occipitul ia contact

cu eminenta

OIDT (occipito iliaca dreapta transversala), cand

occiputul ia contact cu extremitatea dreapta a
diametrului transvers;

OIDP (occipito iliaca dreapta posterioara), cand occipitul ia contact cu

articulatia sacro iliaca dreapta
.Din punct de vedere clinic, naterea se anunta printr-o serie de semne i
simptome. Acestea sunt:

discrete dureri lombare sau in hipogastru;

2
2

pozitia ortostatica i mersul devin dificile;

coborarea fundului uterin i respiratia uurata ca urmare a coborarii

fatului;

mictiuni frecvente;

constipatie;

discrete secretii sanguine sau mucoase;

scurtarea colului.

Declanarea travaliului apare cand contractiile uterine se succed la

un interval de minute cu tendinta de a deveni tot mai dese, de durata
i intensitate crescanda. In neregulate vorbim de un travaliu fals.
Acesta se poate transforma intr-un travaliu poate inceta.

cel putin 10
caz de dureri
adevarat sau

2. Determinsmul na^terii

Factorul declarator al naterii a creat i continua sa creeze mai multe teorii

dintre care amintim:

Teoria blocajului progesteronic;

Teoria ocitocica;

Teoria prostaglandinica;

2
3

Conceputul modificarilor biochimice miometriale;

Teoria imunologica bazata pe constatatarea aparitiei unor

concentratii crescute de anticorpi ca urmare a senescentei
placentei;

Teoria genetica;
Teoria raportului optim dintre creterea fetala i
schimburile materno-fetale transplacentare;

Teoria maturizarii fibrei miometriale cu atingerea pragului de

excitatie.

Numeroasele teorii propuse pentru explicarea declanarii travaliului, din

care am schitat cateva, reflecta de fapt complexitatea mecanismului initiator
al naterii.
3. Fenomenele na^terii

Fenomenele de baza care participa la realizarea actului naterii pot fi active

sau pasive.

2
4

Fenomele ACTIVE sunt reprezentate de:a. Contractia uterina este proprietatea

esentiala a uterului gravid, constituind forta esentiala care propulseaza fatul.
Contractiile uterine in timpul travaliului au urmatoarele caracteristici:
contractiile uterine sunt dureroase, fiind descrise sub forma de
colica. Durerea iradiaza spre regiunea lombara, perineu, ombilic,
flancuri, regiunea hipogastrului i zona pubiana;

contractiile uterine sunt intermitente i ritmice i au trei caracteristici

specifice:

1. Intensitate
- 30 - 40 mm

50 - 80 mm Hg in faza de expulzie

2. _Durata
- 20 - 30 sec.

Hg la inceputul travaliului

la inceputul travaliului

60 - 70 sec. in faza de expulzie

Sunt definite ca slabe daca dureaza 10 - 20 sec.

Sunt definite ca fiind puternice daca dureaza >1 min.

3.
- o

Frecventa
contractie la 10 min. la inceputul travaliului

o contractie la trei in trei min. (sau mai frecvent) in faza de expulzie.

contractiile uterine sunt involuntare, parturienta nu le stapanete, ele

depinzand de controlul neural extrauterin;

contractiile uterine sunt energice, dezvoltand o forta suficienta

pentru a expulza produsul de conceptie in afara uterului.

Contractiile mugchilor abdominali: forta responsabila de expulzia fatului este

produsa de creterea presiunii intraabdominale generate de contractia voluntara a
muchilor abdominali. Cand prezentatia este pe planeul perineal, apasand rectul,
se declaneaza o senzatie de screamat insotit de o senzatie de defecare.
b.

Contractiile vaginului sunt slabe neavand importanta prea mare in timpul

travaliului.
c.

Fenomenele PASIVE ale naterii survin ca o consecinta a fenomenelor

active i sunt reprezentate de:
Completarea formarii segmentului inferior. Istmul uterin se transforma
progresiv in segment inferior. Definitivarea acestui proces se produce in travaliu.
Ampliatia segmentului inferior este una dintre conditiile esentiale pentru
desfaurarea normala a naterii.
a.

b. Scurtarea,

gtergerea gi dilatarea colului uterin. Odata cu declanarea

travaliului, sub influenta contractiilor uterine, se creeaza o presiune intrauterina
sporita, relieful colului uterin se terge progresiv, canalul cervical se dilata, iar
dopul gelatinos se elimina din aria colului.
Fazele dilatarii colului
Faza de latenta dureaza aproximativ 10 ore i in acest timp dilatarea progreseaza
de la O la 2
cm;
-

Faza activa, viteza de dilatare este mult mai mare (2 - 3 cm/ora). Perioada de
acceleratie, dureaza aproximativ 2 ore;
-

Faza de deceleratie, ea precede expulzia.

c. Formarea

pungii apelor gi ruperea spontana a membranelor. Presiunea

intraamniotica crescuta, generata de contractiile uterine din travaliu, determina

hernirea progresiva a membranelor aminotice prin canalul cervical in curs de

dilatare i formarea aa numitei pungi a apelor . Volumul pungii apelor este
interesat pentru prognosticul naterii. Astfel, o punga mica inseamna o
corespondenta buna intre prezentatie i bazin. Pot exista diferite varietati de
punga a apelor: plata, forma de para, hemisferica sau cilindrica.
Continutul pungii apelor este lichidul aminiotic in care uneori se gasete
prolombat cordonul ombilical sau un membru fetal. Suprafata pungii apelor se
poate face in timpul travaliului la o dilatatie completa sau inainte de dilatatia
completa.
Ruperea pungii apelor poate fi la randul ei:
-

precoce: in timpul travaliului;

prematur: in cursul sarcinii;

tardiv: cand punga nu se rupespontan nici la dilatare completa i trebuie rupta

artificial.
-

d. efectele

contractiilor uterine asupra fatului sunt prezentate de timpii care

alcatuiesc mecanismul nagterii: acomodarea, fixarea, angajarea, coborarea,
deflectarea i degajarea craniului.

modificarile plastice ale fatului. In cursul coborarii fatului prin filiera pelvigenitala,
acesta sufera unele deformari reversibile, mai accentuate in cazul prezentatiei
craniene: modificari de forma sau de volum ale cutiei craniene.In timpul naterii se
descriu 4 perioade:
A.

B.

C.

D.
A.

dilatatia

expulzia

fatului

delivrenta

post-partum

imediat

DILATATIA

Dilatatia apare cand incep contractiile uterine. Contractiile musculaturii

corpului uterin deschid segmentul inferior i prin intermediul acestuia se trage
de col. In timpul contractiilor create presiunea intrauterina, continutul uterului
fiind impins spre partea cu rezistenta mai mica, deci spre segmentul inferior
astfel incat i prezentatia contribuie la dilatatia canalului cervical. In afara de
aceti factori de tractiune i de presiune in mecanismul dilatarii colului mai este
descris i un proces biologic de depolimerizare a fibrelor colagene ale colului.
Eliminarea dopului gelatinos se face pe parcursul dilatarii. Prin
aceasta eliminare procesul dilatarii este uurat, endometrul fiind lubrifiat
i congestionat.
Scurtarea i stergerea colului se face diferit la primipare fata e multipare. La
multipare, dilatatia incepe de la exterior spre interior, ultimul care se deschide
fiind orificiul intern.
Fazele dilatarii colului: - faza de latenta dureaza aproximativ 10 ore i in acest
timp dilatarea progreseaza de la O la 2 cm; faza activa, viteza de dilatare este
mult mai mare (2 - 3 cm/ora). Perioada de acceleratie, dureaza aproximativ 2
ore; Faza de deceleratie, ea precede expulzia.
Durata dilatraii:

4. Perioadele na^terii

Gradul de dilatare se masoara prin examen vaginal cu valve sau digital, iar
aprecierea dinamicii uterine se face prin palparea abdominala a uterului care este
dur in timpul contractiilor.

B.

EXPULZIA FATULUI

Expulzia fatului incepe cand prima perioada a fost terminata, fiind efectul
fortei contractiilor la nivelul uterului i a peretelui abdominal. Contractiile din
aceasta perioada sunt mai frecvente i mai regulate. Fatul va executa anumiti timpi
in mecanismul naterii conform legii concordantei formelor i curburilor filierei
pelviperineale. Pentru aceasta fatul trebuie sa se angajeze i sa depaeasca
stramtoarea superioara la cea inferioara i sa degajeze din stramtoarea inferioara a
bazinului osos i din orificiul vulvoperineal al bazinului moale.
Angajarea. Inainte de angajare, craniul se orienteaza cu axul sau
mare in diametrul oblic al bazinului i cu occiputul anterior.
Reducerea care precede angajarea se realizeaza prin flexia capului,
astfel incat diametrul occipito-frontal ce masoara 11,5 - 12 cm este
inlocuit de diametrul suboccipito-bragmatic de 9,5 cm. Angajarea
craniului presupune totodata i angajarea diametrului transvers al
craniului in diametrul anteroposterior al escavatiei, ce masoara
aproximativ 11 cm.
a)

2
9

Coborarea i rotatia capului - se realizeaza prin coborarea craniului fetal in axul

ombilco-coccigian al mamei. Craniul se rotete 45 grade de la stanga la dreapta
printr-o micare in spirala, incat occiputul atinge marginea inferioara a simfizei

.
b) Degajarea

craniului este marcata in cateva elemente:

axul progresiei este de sus in jos i dinapoi inainte;

4. Perioadele na^terii

craniul ia contact prin frunte cu sacrul, se hiperflexeaza fixandu-i

occiputul sub simfiza. Diametrul scapa de tuberozitatile ischiatice i din
acest moment incepe sa se destinda perineul posterior. Destinderea

perineului posterior se face prin intinderea rafeului nococcigian cu destinderea

orificiului anal, occiputul rotindu-se spre coapsa mamei spre care este orientat
spatele fetal.

Cand fatul nu este mare, degajarea umerilor i a pelvisului este foarte uoara: se
tractioneaza fatul in jos, apoi in sus i inainte spre cel care asista naterea. Astfel se
degaja intai umarul anterior, apoi cel posterior i apoi trunchiul fetal
C.

.DELIVRENTA
9
Este decolarea urmata de expulzia prin filiera pelvi-genitala a placentei i a
anexelor sale.

Placenta este organul destinat sa asigure nutritia, oxigenarea i epurarea

embrionului i a fatului, in viata intrauterina. Pe langa rolul fundamental de a
asigura schimbul dintre mama i fat, placenta are i alte roluri, dintre cele mai
importante sunt cel endocrin i protectie.
Placenta are dubla origine:
- fetala,

din tromboplast care incepe sa se formeze din ziua a cincea de

3
1

viata;

- materna,

rezultata din mucoasa uterina preparata pentru gestatie,

denumita curata sau decidua uterina.
Placenta la termen, este un disc de 20 cm, gros de 3 cm, cantarind
circa 500 gr. Se poate distinge fata fetala care este neteda, lucioasa,
acoperita de foita amniotica.
Cordonul ombilical are o lungime de circa 50 cm. In alcatuirea lui intra tesut
mezonchimatos, trei vase de sange (doua artere i o vena) inconjurate de amnios.
Prin vena este adus sangele bogat in oxigen de la mama la fat.
Inveliurile fetale inconjoara impreuna cu lichidul amniotic fatul i peretii
cavitatii uterine. Inveliurile fetale se compun din corion, situat la exterior i
amnios la interior.
Lichidul amniotic protejeaza fatul de actiunile mecanice i asigura presiune egala
pe toata suprafata fetala; mai servete i la nutritia metabolismului fatului
Cantitatea de lichid amniotic este maxima in a 35-a saptamana de sarcina,
ajungand la 1000 ml. Dupa aceasta perioada, cantitatea de lichid scade la 800 ml
spre sfaritul sarcinii.
Cantitatea de lichid amniotic este diminuata in cursul unei gestatii patologice sau
poate create peste 1200 ml. Incepand din luna a treia de sarcina, are loc secretia de
urina fetala in lichidul amniotic, iar din luna a cincia, cea mai mare parte a
lichidului amniotic se absoarbe prin tractul gastro-intestinal, deoarece fatul inghite
lichidul amniotic.
Lichidul amniotic contine 90%: electroliti, proteine, glucoza, grasimi, creatinina,
uree etc. In ultimul trimestru de sarcina, se secreta la fiecare ora o treime de lichid
amniotic.

Delivrenta se desfaoara in trei faze:

4. Perioadele na^terii
1. Faza

de decolare

Dupa expulzia fatului are loc retractia uterina, care este pasiva i are drept
rezultat reducerea volumului uterin i creterea grosimii peretilor uterini.
Retractia uterina actioneaza asupra ariei de insertie placentara astfel incat
placenta este inghemuita. Inghemuirea placentei va duce la aparitia unor focare
hemoragice care vor conflua, formind hematomul retroplacentar.
2. Faza

de expulzie

Sub actiunea contractiilor uterine, a hematomului retroplacentar i a propriei sale

greutati, placenta coboara in segmentul inferior care este plisat, pe care il
depliseaza.
Pentru verificarea decolarii placentei se poate efectua manevra Kustner.
Placenta este expulzata fie spontan, natural, prin presiunea fundului uterului; fie se
dirijeaza cu Ergomet adm. i.v. in momentul degajarii craniului fetal; fie prin
extractie manuala, cand placenta nu decoleaza in totalitate.
3. Faza

de hemostaza

Prin retractia uterului, fascicolele musculare obstrueaza venele sanguine deschise

efectuand hemostaza. Sinusurile venoase se trombozeaza, datorita
tromboplastinei de la nivelul caducii i datorita factorilor de coagulare crescuti
in timpul travaliului.

D.

POST-PARTUM IMEDIAT

Supravegherea parturientei (lehuzei) dupa delivrenta

Ea trebuie sa fie considerata ca un ranit grav.

se va face o toaleta vulvara i ne vom asigura de integritatea colului,

vaginului i perineului;
-

3
3

se va controla in primele doua ore persistenta globului de siguranta i

cantitatea de sange pierdut;
-

se va supraveghea starea generala, temperatura, tensiunea

arteriala, pulsul (orice accelerare a acestuia este un semn precoce
a unei hemoragii).
-

La sfaritul celor doua ore, cand lehuza poate parasi sala de nateri,
uterul trebuie sa fie de consistenta dura i la nivelul ombilicului. Inainte
ca ea sa paraseasca sala de natere se vor face indicatiile pentru:

tipul de alaptare;

necesitatea sau nu a administrarii de ocitocice i/sau antibiotice;

eventuala necesitate a preventiei trombo-flebitelor.

5. ASISTENTA DE SPECIALITATE IN TIMPUL NA^TERII CU

PREZENTATIE CRANIANA
9

1.

in perioada de TRAVALIU:

Prima etapa o constituie stabilirea unui diagnostic corect i complet. Acestea

se refera la stabilirea rangului de gestatie i paritate cu consemnarea atenta a
istoricului avorturilor i ale naterilor aterioare. Examenul clinic la debut de
travaliu, precizeaza tipul prezentatiei, varietatea de pozitie, raportul prezentatiei cu

4. Perioadele na^terii

aria stramtorii superioare, starea segmentului inferior i a batailor cordului fetal

(BCF), precizandu-se frecventa lor.

Se va urmarii diferentierea falsului travaliu de cel real. In cazul travaliului

adevarat se intalnesc contractii uterine regulate care apar la intervale de timp ce
descresc progresiv, cu intensitate crescanda, necedand la spasmolitice i fiind
insotite de durei de spate i abdomen. Diagnosticul de fals travaliu se stabilete
prin prezenta contractiilor uterine nesistematizate, care in timp nu devin mai
intense sau mai frecvente i care cedeaza la administrarea de substante litice.

Pregatireaparturientei la debut de travaliu presupune cateva ingrijiri

obligatorii cum

sunt:

- raderea

sau cel putin tunderea parului pubian;

- spalarea

organelor genitale externe cu solutii dezinfectante;

- administrarea

- se

de clisme evacuatorii;

va indica decubit lateral stang al parturientei in travaliu;

- alimentatia

exclusiv lichida (ceaiuri, sucuri de fructe, compoturi);

3
5

- golirea
2.

frecventa a vezicii urinare.

in perioada de DILATATIE:

In naterea in prezentatie craniana occipitala, pentru ca aceasta sa se desfaoare

fara accidente materne sau fetale, trebuie urmariti urmatorii parametri
fundamentali.

- starea

generala materna: TA, puls, temperatura, echilibru psihic;

- contractiile

uterine: se urmarete frecventa, intensitatea, durata;

- tactul

vaginal va fi practicat cu prudenta. In general 1-2 tacte vaginale in

cursul unui travaliu sunt necesare i suficiente: primul la internare, al doilea
pentru evaluarea ruperii membranelor, numai la dilatatia de 6 cm i cu
craniul bine fixat. Al treilea tact vaginal poate fi efectuat numai in conditii cu
totul exceptionale;

- starea

membranelor amniotice. Ruperea membranelor se poate face spontan

sau artificial;

- aspectul

lichidului amniotic poate furniza indicii despre suferinta fetala.

Culoarea galbena exprima suferinta fetala veche, in timp ce culoarea verde
inchis exprima suferinta fetala acuta;

- progresiunea

canalului in raport cu stramtoarea superioara. Examenul

vaginal stabilete raporturile prezentatiei cu stramtoarea supeioara a
bazinului, precum i pozitia i varietatea de pozitie a prezentatiei;

4. Perioadele na^terii
- monitorizarea

activitatii cardiace fetale. Ritmul cardiac normal este de 120

- 160 batai pe minut. Auscultatia se practica la interval de 30 de minute;

- functia

vezicii urinare;

- dirijarea

travaliului are drept scop reducerea duratei dilatatiei i o analgezie

corespunzatoare i se realizeaza prin administrarea de analgezice, ruperea
artificiala a membranelor la 4-5 cm dilatatie pe un craniu fixat, eventual
daca este necesar, administrarea unui ocitocic.
3.

in perioada de EXPULZIE:

Asistenta naterii face bloc comun cu urmarirea perioadei de dilatatie. Se

completeaza pregatirea psihologica a pacientei, adoptand o atitudine
corespunzatoare. Astfel ne asiguram colaborarea pacientei care trebuie sa:

- asocieze

contractia voluntara expulziva a presei abdominale, cu

retinerea respiratiei i impingerea puternica. In momentul in care
apar primele contractii expulzive, pacienta va fi condusa in sala de
nateri i instalata pe masa ginecologica.

- se

vor urmari: dinamica uterina care trebuie sa se desfaoare in

parametrii adecvati, progresiunea prezentatiei i starea fatului.
Bataile cordului fetal se ausculta dupa fiecare contractie.

- in

acelai timp, pacienta va fi instruita sa se relaxeze intre

contractii respirand adanc i calm.

3
7

Perioada de expulzie nu trebuie sa depaeasca 40-45 de minute de la aparitia

senzatiei de screamat.
Cand perineul incepe sa se amplieze, se va trece la desfaurarea masurilor de
- antisepsie:

toaleta vulvo-perineala riguroasa - badijonarea cu

alcool sanitar iodat a intregii regiuni
- asepsie:

izolarea vulvei cu campuri sterile, spalarea i imbracarea

sterila a personalului care asista naterea.

MATERIALE NECESARE PENTRU ASISTENTA LA NATERE

- patru

campuri sterile;

- patru

pense Kocher;

-o

foarfeca dreapta;

- comprese

- un

produs antiseptic pentru pregatirea campului (Betadine);

- doua

-o

sterile;

perechi de manui;

sonda urinara de unica folosinta;

4. Perioadele na^terii
- seringi

i ace de unica folosinta;

- material

- xilina

-o

de sutura pentru o epiziotomie sau a unei mici rupturi;

1%;

pensa chirurgicala;

- un

port-ac;

- catgut

nr. l i 2;

- mersilen

sau vierii cu resorbtie rapida.

Craniul va aparea lent la orificiul vulvar degajandu-se progresiv dupa

o inflitrare prealabila a perineului cu procaina sterila.
Dupa ce craniul este degajat se controleaza eventualitatea unei infaurari de
cordon care se sectioneaza intre doua pense daca este prea stransa sau se trece
peste capul fatului daca este laxa. Dupa ce se executa spontan rotatia externa a
capului fatului, se apuca acesta cu ambele maini, cu palmele in intregime aezate
pe cele doua parietale i se completeaza rotatia in timpul unei contractii, pana ce
occiputul se orienteaza spre stanga sau dreapta i se trage apoi in jos craniul fetal,
pentru a se degaja umarul situat ventral sub simfiza, pana la aparitia reliefului
deltoidian; se ridica apoi capul in sus pentru degajarea umarului situat dorsal.

In timpul degajarii umerilor se solicita din partea pacientei un efort

expulziv, iar apoi,
-

3
9

degajarea trunchiului, a pelvisului i a membrelor inferioare, se face cu

usurinta.

Uneori expulzia se poate prelungi prin lipsa rotatiei. Daca rotatia capului se face
sacrat, asistenta la natere este mai dificila, rupturile sunt de obicei foarte mari i
de aceea epiziotomia profilactica este obligatorie, iar aplicatia de forceps adesea
necesara.
4.

Asistenta DELIVRENTEI:
9

Dupa naterea fatului, cordonul ombilical, taiat i prins intr-o pensa Kocher,
este pus pe un camp steril pe abdomenul mamei i se ateapta dezlipirea placentei.
In aceasta perioada pacienta trebuie supravegheata cu grija, urmarind starea ei
generala, cantitatea de sange pierdut. Daca uterul este moale, sangereaza fie in
interior, fie an exterior, marindu-i toate diametrele. Expulzia placentei poate fi
rareori spontana dar, de cele mai multe ori ea trebuie ajutata prin mici manevre,
asa numita expulzie naturala sau extractia simpla a placentei. Daca placenta nu
decoleaza in 60 min, se face extractia manuala.
Extractia simpla se face numai dupa ce exista certitudinea ca placenta este
dezlipita, tactionandu-se foarte uor de capatul prins de pensa Kocher. Simpla
tractiune a cordonului aduce masa placentara la vulva, care se deschide facand
vizibila fata fetala a placentei. Se trage usor cordonul in sus i placenta cu
membranele se elimina.

Daca membranele nu au fost desprinse de segmentul inferior, se apasa cu mana

pe abdomen, deasupra simfizei pubiene, intinzandu-se astfel segmentul inferior.
Placenta se torsioneaza in jurul axului ei pentru a uura dezlipirea membranelor.
Dupa delivrenta se face controlul integritatii placentei i a membranelor cu
multa atentie. Ori de cate ori la examenul placentei se constata lipsuri cotiledonare

4. Perioadele na^terii

sau de membrane, este necesara verificarea integritatii uterine. Tehnica consta in

introducerea mainii in cavitatea uterina in timp ce cealalta mana sustine
transabdominal fundul uterului pe care-l apasa cu degetele, sistematic peretii
uterini, extragand resturile cotiledonare, de membrane i cheaguri de sange. Mana
nu va fi scoasa decat in momentul cind exista certitudinea ca uterul este gol,
scoaterea i introducerea repetata fiind contraindicate, deoarece cresc riscurile
infectiilor.

5.

Asistenta in perioada POST-PARTUMUL IMEDIAT

Parturienta este supravegheata permanent, riscul accidentelor fiind mai

frecvente la multipare. Se supravegheaza:

starea generala (comportament, puls, tensiune arteriala),

se inspecteaza regulat pansamentul vulvar (observarea cantitatii

i ritmul pierderii de sange)

se constata starea uterului, care trebuie sa se mentina globulos

i tonic, la nevoie executandu-se masajul uterului de excitatie a
contractilitatii uterine.

In aceasta perioada pot aparea hemoragii. Daca pierdera de sange nu este mare i
uterul este relaxat, se procedeaza masarea uterului i aplicarea unei pungi de gheata;
daca hemoragia este importanta, se face controlul cavitatiii uterine

4
1

1. .ROL GENERAL:

preia pacienta nou internata, verifica identitatea, toaleta

personala, tinuta de spital i o repartizeaza in salon, dupa
informarea prealabila asupra structurii sectiei i drepturile ce ii
revin ca pacienta;

perzinta medicului pacienta pentru examinare i da informatii

asupra starii i simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul
monitorizarii, tratamentul i ingrijirile acordate conform
indicatiilor din foaia de observatie;

identifica problemele de ingrijire a pacientei, monitorizeaza

functiile vitale, stabilete prioritatile pentru planul de ingrijire,
evalueaza rezultatele obtinute pe care le inregistreza in dosarul
de ingrijiri;

pregatete pacienta pentru tehnicii

investigatii speciale sau chirurgicale;

administreza medicatia prescrisa de medic, recolteaza produse

biologice pentru examen de laborator;

pregatete materialul i instrumentarul in vederea sterilizarii;

pregatete echipamentul, instrumentarul i materialele sterile

necesare interventiei;

efectueaza in scris i verbal preluarea-predarea fiecarei

paciente i a activitatii desfaurate in timpul serviciului, in
cadrul raportului de tura;

respecta reglementarile privind prevenirea, controlul i

combaterea infectiilor nosocomiale, a conditiilor igienicosanitare, a circuitelor sanitare;

organizeaza i desfasoara programe de educatie pentru

specifice,

pentru

IV. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

sanatate;
participa i/sau initiaza activitati de cercetare in domeniul medical si al ingrijirilor
pentru sanatate
2. ;ROL SPECIFIC:

iN TRAVALIU:

sta langa gravida asigurandu-i confortul psihoafectiv, oferindui siguranta;

urmarete TA, T, CUD, BCF-urile i in general evolutia

travaliului;

executa examenul general sumar i obstetrical in lipsa

medicului (exceptand tueul vaginal);

urmarete cu precizie dinamica uterina, notand ritmul, durata

i intensitate CUD.

intre contractii asculta BCF-urile;

semnaleaza imediat medicului anomaliile de dinamica uterina

sau modificarile BCF-urilor;

iNPERIOADA

DE EXPULZIE:

cand partea prezentatiei incepe sa intinda perineul, aaza

gravida pe masa ginecologica;

4
3

pregatete campul operator dupa ce face o dezinfectie larga

suprapubiana, vulvoperineala i a fetelor posterointerne ale
coapsei, cu solutie de alcool iodat;

aaza campurile sterile, izoland regiunea vulvoperineala;

explica gravidei modul de executiei a efortului sustinut;

ajuta medicul la naterea pe care o

asista;

daca i se va incredinta sa asiste o

intocmai regulile

natere,

de asepsie, astfel: ii spala mainile cu trei

cu apa sterila i

sapun timp de cinci minute pentru

fiecare

va

respecta

perii sterile,

perie; prima perie folosind-

opana laROLUL
doua laturi
de degete
de plica iN
cotului,
a doua
perie pana la
ASISTENTEI
MEDICALE
LEHUZIA
IMEDIATA
jumatatea antebratului, iar cu a treia perie va spala numai mana. Va
avea grija sa nu atinga obiectele din jur (nesterile) i ca apa de pe
maini sa se scurga spre cot i nu invers.

dupa aceasta, mainile se freaca cu o solutie diluata de alcool iodat,

septozol i alcool de 70 grade.

imbraca bluza i masca sterila;

ROLUL ASISTENTEI
DELIVRENTA PLACENTEI

MEDICALE

iN

in momentul cand ateapta dezlipirea placentei, supravegheaza atent

parturienta urmarind starea generala, cantitatea de sange pierdut
(maxim 300 ml), fiind pregatita pentru o extractie manuala a
placentei;

verifica daca uterul este bine contractat;

verifica daca s-a dezlipit placenta, prin apasare cu mana deasupra

simfizei pubiene (manevra KUSTNER);

extractia placentei se face numai dupa ce avem certitudinea decolarii

placentei (prin tractiune uoara);

ROLUL ASISTENTEIMEDICALE iN
SOLIDAREA

CON

HEMOSTAZEI

urmarete integritatea colului, vaginului, perineului;

4
5

face toaleta externa a lehuzei;

pune pansament vulvar steril i tine lauza 2-4 ore in sala;

administreaza ocitocice daca gravida are atonie uterina i prezinta

hemoragie;
in cazul unei hemoragii prezente, se anunta medicul
imediat;supravegheaza functiile vitale: TA, P, curba termica;

palpeaza i inspecteaza uterul pentru a aprecia forma i

consistenta sa;

inspecteaza pansamentul vulvar observand astfel cantitatea de

sange

eliminata la nivelul cailor genitale;

informeaza pacienta ca nu are voie sa doarma in aceste ore(24 ore)

deoarece este pericol de hemoragie prin vasodilatatie.

3.

PROCES DE iNGRIJIRE

Procesul de ingrijire se efectueaza impreuna cu medicul i se stabilete pe baza:

4
6

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE iN LEHUZIA IMEDIATA

Examenului clinic general

Acesta cuprinde o culegere de date la parturienta i consta in: date de
identitate, domiciliul, varsta, profesia, conditiile de munca, antecedente
heredocolaterale, antecedente personale:
a)

- fiziologice:

data primei menstruatii, durata ciclului, fluxul

menstrual, insotit sau nu de dureri, ritmul i cantitatea;
- ginecologice:

daca a avut vreo boala a aparatului genital, daca

a a avut avorturi;
- obstetricale:

cate nateri a avut, cum a nascut, cum a decurs

lehuzia i alaptarea.
Se iau informatii privind istoricul sarcinii actuale: data ultimei
menstruatii (daca a avut caracter normal), data raportului
sexual fecundat (daca se poate stabili exact, este un element
important pentru stabiliarea varstei sarcinii), felul in care
decurge sarcina, cum este suportata, data primelor micari
fetale (PMF), starile patologice prezente in cursul sarcinii,
tratamentele efectuate.

Masurarea functiilor vitale i vegetative

masoara i se noteaza in foaia de observatie obstetricala: temperatura,
tensiunea arteriala, pulsul, respiratia gravidei.
b)
- Se

c) Determinarea datelor antropometrice

- se masoara inaltimea gravidei cu ajutorul

taliometrului i se noteaza;

se cantarete gravida i se noteaza in foaia de observatie (in tot timpul

sarcinii, gravida nu trebuie sa ia in greutate mai mult de 12 kg).
-

Examenul obstetrical
aaza gravida in pozitia ginecologica pe masa de examinare, se efectueaza
toaleta externa a vulvei, se indeparteaza pilozitatile; se spala cu apa calduta fara
substante dezinfectante, fara sapun i i se recolteaza secretia vaginala in
d)
- se

4
7

vederea unui frontiu vaginal (pentru depistarea infectiei gonococice sau

tricomoniazice); se efectueaza o clisma evacuatorie.
Cu ajutorul centimetrului se masoara inaltimea fundului uterin la
abdomen stabilindu-se varsta sarcinii; se masoara circumferinta abdominala la
nivelul ombilicului (la termen 92-95 cm); se masoara diametrele bazinului cu
ajutorul pelvimetrului, se masoara diametrul utilizabil obstetrical (pelvimetria
interna prin tact vaginal).
Prin examenul obstetrical intern se stabilesc: starea colului uterin, starea
memranelor i a lichidului amniotic, prezentatia, pozitia i varietatea de pozitie
i situatia craniului, caracterele bazinului osos i ale celui moale.
In functie de bilantul starii de sanatate generala a unei femei gravide
i de concluziile examenului clinic i de laborator, medicul stabilete
conduita i masurile necesare pentru evolutia favorabila a sarcinii in
conditiii corespunzatoare.
Depistarea precoce a gravidei i consultatiile prenatale periodice asigura urmarirea
dezvoltarii fatului i prevenirea aparitiei complicatilor

4
8

.V. PLANURI DE iNGRIJIRE STUDIU DE CAZURI

CAZUL CLINIC NR. 1

G.M. nascuta pe data de 15 iulie 1987, cu domiciliul in

Bucureti, de profesie ospatar, se interneaza pe data de 24
martie 2012, la ora 14:15 in sectia de obstetrica a spitalui
Cantacuzino cu diagnosticul de sarcina 39 saptamani, fat
viu, in prezentatie craniana, CUD cu frecventa e 15-20
min i durata de 10-20 sec.

4
9

Antecedente fiziologice: menarha la 15 ani, ciclu de 3 zile,

nedureros.

Antecedente patologice: neaga.

Antecedente obstetricale i ginecologice:
3 avorturi la cerere;

un avort spontan;

fara nateri spontane (primipara)

data ultimei menstruatii 20 iunie 2011

Examenul clinic general releva urmatoarele:

Tegumente modificate prin hiperpigmentarea liniei albe;

Sistem gaglionar superficial nepalpabil;

Aparat cardio-vascular normal;

5
1

Aparatul respirator prezinta un torace normal conformat i

murmur vezicular prezent; Aparatul digestiv: tranzit
intestinal prezent. Abdomenul este destins de uterul
gravid.
Examenul obstetrical
urmatoarele prin:

efectuat

la

internare

releva

Inspectie: hiperpigmentarea liniei albe, abdomen destins

de uterul gravid, segmentul inferior deviat de craniul fetal
la dreapta;

Tact vaginal: vagin suplu, col scurtat, admite indexul,

craniul aplicat;

Examen cu valve: nu pierde sange, pierde lichid amniotic,

promontoriu nu se atinge, curba sacrata libera;

Pelvimetrie interna: arc interior de raza normala.

Pacienta nu este alergica la nici un fel de medicamen; i se

recolteaza sange pentru determinarea grupei sanguine i a
Rh-ului.

La ora 08.00, in data de 25 martie, gravida este condusa in

sala de nateri cu foaia de observatie i rezultatul
analizelor.

5
3

Probleme de ingrijire ale pacientei:

-

Contractii ineficiente;

Deshidratare;

Pericol de infectie;

Modificari respiratorii provocare de CUD;

Diagnostic de ingrijire:
-

Deficit de cunoatere;

Comunicare ineficienta din punct de vedere afectiv;

Deficit de volum lichidan;

Alterarea starii de confort.

Obiectivele generale propuse in acest caz sunt:

Pacienta sa cunoasca modalitatile de a ajuta
expulzia eficienta a fatului printr-un efort voluntar de
screamat in momentul solicitat de cadrul medical care
asista naterea;
-

5
5

Echilibrarea hidrica dupa bilantul eliminarilor;

Explic metodele de relaxare in timpultravaliului;

Invat pacienta tehnicile respiratorii;

Ameliorarea sindromului digestiv;

Asigur pacientei o stare de bine fizic prin

sugerarea pozitiei de decubit lateral stang i, psihic, prin
-

comunicare activa i informare cu privire la etapele ce

vor urma.
Gravida are nevoie sa o sustin in timpul travaliului
pentru a-i satisface urmatoarele nevoi:

1.

Nevoiade a evita pericolele

2.

Nevoiade a se alimenta i hidrata

3.

Nevoiade a respira

5
7

4.

Nevoiade a se odihni

1.

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Manifestari de dependenta:

Ingrijorarea pentru actul naterii;

Teama de a nu se infecta;

Strigate in timpul contractilor.

Probleme:

Pacienta nu accepta colaborarea;

Prezinta sindrom digestiv;

Respiratie ineficienta.

5
9

Surse de dificultate:
-

Pacienta se afla la prima natere;

Prezinta contractii uterine dureroase.

Diagnosticul de ingrijire:
Deficit de cunoatere datorita lipsei de experienta i
al instruirii inadecvate din cursul sarcinii;
-

Frica de necunoscut.

Obiective:
Educarea pacientei in ceea ce priveteevolutia
travaliului;
-

Linitirea pacientei pentru a reusi obtinerea unei bune

cooperari in timpul

travaliului;

Evitarea complicatiilor.

6
1

Interventii
9
a)
Autonome:
- explic pacientei

timpii normali ai unei nateri, durata

travaliului la o primipara;

- ii

recomand sa se concentreze pe respiratii eficiente in

timpul contractiilor i sa se odihneasca intre contractii

- evit

efectuarea tueului vaginal des pentru a preveni

patrunderea germenilor in vagin;

- incurajez

sa impinga in momentele contractiilor expulzive;

- linitesc

pacienta ca totul va trece mai repede daca

coopereaza eficient;

- respect

regulile de igiena, asepsie, antisepsie;

- pregatesc

- explic

vulva pentru natere;

necesitatea oxigenului pentru copil.

6
3

b) Delegate:
- oxigen 6 l/minut.

Evaluare:
-

Pacientase linitete, intelegand procesele naturale ale

naterii.

Pacienta
se concentreaza asupra respiratiei i a
efortului
voluntar de contractare a
-

muchilor abdominali in expulzie.

Pericolul infectiilor este evitat.

2.

NEVOIA DE A SE ALIMENTA I HIDRATA

Manifestari de dependenta:
-

Sete;

Arsuri la

nivelul esofagului datorita varsaturilor;

Senzatia

de uscaciune bucala i tegumentara.

6
5

Probleme:
-

Sindrom digestiv;

Deshidratarea mucoaselor i a tegumentelor prin

prezenta varsaturilor.
-

Surse de dificultate:
Aport insuficient
contractiilor;
-

de

lichide

datorita

aparitiei

Transpiratii;

Mictiuni frecvente;

Varsaturi;

Clisma.

Diagnosticul de ingrijire:
-

Hidratare indecvata;

6
7

Cooperare ineficienta datorata necunoaterii;

Modificarea confortului, bilantul hidric dezechilibrat.

Obiective:
-

Obtinerea
pacientei;

unei

colaborari eficiente din partea

Stoparea sindromului digestiv;

Rehidratare,

Interventii:
9
a) Autonome:
- terg de transpiratie

fata pacientei cu un tampon umezit cu

apa;

ofer pacientei un pahar cu apa pentru a-i clati gura dupa

varsatura;
-

ofer pacientei cuburi de gheata i ceaiuri cu lamaie

pentru a grabi stoparea sindromului digestiv;
-

6
9

montez perfuzia prescrisa de medic.

b)
Delegate:
- glucoza 10%, 500

ml

Evaluare:
-

Pacienta ii recapata confortul i se simte mai bine;

Senzatia de uscaciune a gurii dispare;

Sindromul digestiv este stopat;

Bilantul hidric intrari-ieiri esteechilibrat.

3.

NEVOIA DE A RESPIRA:

Manifestari de dependenta:
-

Dispnee manifestata prin ritm respirator neregulat,

apnee in timpul

contractiilor

7
1

Problema:
-

Oxigenarea insuficienta a copilului i a mamei.

Sursa de dificultate:
-

Prezenta CUD;

Lipsa de cunoatere a modului de a respira eficient..

Diagnosticul de ingrijire:
Intoleranta la actul naterii;

Modificari ale respiratiei datorita pozitiei inadecvatei

hidratarii

ineficiente.

Interventii:
9
a)
Autonome:
- invat pacienta sa

respire atat in timpul contractiilor cat i

intre acestea;

7
3

mentin tubul de oxigen la nivelul narilor explicand

pacientei ca acesta este necesar pentru oxigenarea
fatului;
-

creez un mediu linitit i aerisesc camera de travaliu.

B )Delegate:
Oxigen 6 l/minut;
Evaluare:
Pacienta poate sa efectueze exercitii care ii faciliteaza
o respiratie eficienta
cu
-

minim de efort;

Pacienta i fatul sunt bine oxigenati.

4.

NEVOIA DE A SE ODIHNI

Manifestari de dependenta:
-

Oboseala;

Epuizarea fizica i psihica.

7
5

Problema:
-

Cooperarea dificila;

Timp de odihna inadecvat.

Sursa de dificultate:
Lipsa odihnei datorita aparitiei contractiilor dureroase
in timpul noptii;
-

Stare de stres i de nelinite.

Diagnosticul de ingrijire:
Odihna insuficienta canitativ i calitativ.
Obiective:
Pacienta sa-si poata crea momente de relaxare.
Interventii:
9
Explic pacientei pozitiile cele mai bune care trebuie
adoptate in timpul travaliului;

Masez longitudinal sau transversal spatele pacientei in

timpul contractiilor;
-

7
7

Explic tehnicile de relaxare;

Incurajez pacienta sa se concentreze pe respiratii

eficiente in timpul contractiilor si sa se odihneasca intre
contractii;
-

Masez abdomenul pentru ca acesta sa se mentina

contractat, timp in care pacienta se poate odihni mai bine.
-

Evaluare:

Pacienta se relaxeaza intre contractii reuind sa-i

dozeze efortul pentru perioada urmatoare;
-

Dupa perioada post-partum, mama reuete sa se

odihneasca dupa eforturile efectuate.
-

EVOLUTIA TRAVALIULUI iN SALA DE NATERI

7
9

8.00

8.40

Dilatatie
completa,
BCF
240
min,
contractie
ineficienta
4/20
la
25
min. Nate prin
expulzie
spontana,
fat viu de
3000 g,
scor Apgar
8,
masculin,
prezentati

Perfuzie cu
oxitocina
5% in 500
ml glucoza,
oxigen
Oxigen
61/min

9.00

9.05
9.20

Delivrenta
Controlul
,
manual al
decolatia
cavitatii
placentei
uterine,
se face
examenul cu
prin
valve,
mecanismul
suturarea
Schultze;
zonelor
Formarea
globului
de
siguranta Toaleta vulvara
Transportu
l mamei in cu apa oxigenata
salon
3%, masaj

8
1

CAZUL CLINIC NR. 2

D. nascuta pe data de 30 iulie 1980, cu domiciliul

in Bucureti, de profesie economista, se interneaza pe
data de 2 aprilie 2012, ora 10:15 cu motivul CUD, la
sectia de obstetrica a spitalului Cantacuzino.
D.

Diagnosticul pus la internare este sarcina 37-38

saptamani, fat viu in prezentatie craniana, membrane
intacte i CUD la interval de 10-15 min cu durata de 20
sec; (pacienta afirma ca primele contractii au aparut la ora
22.00 pe data de 1 aprilie 2012).

Antecedente fiziologice: menarha la 15 ani, ciclu regulat 5

zile.

Antecedente patologice: neaga.

Antecedente ginecologice i obstetricale:
-

Un avort la cerere;

Fara avorturi spontane;

8
3

Primipara.

Examenul clinic general releva urmatoarele:

Stare generala buna;

Tegumente hiperpigmentate;

Sistem ganglionar limfatic nepalpabil;

Schelet integru;

Aparat
cardiovascular:
zgomote
cardiace ritmice; TA 120/80 mmHg
-

Aparat respirator: sonor pulmonar

bilateral;
-

8
5

Aparat digestiv: abdomen destins de

uterul gravid;
-

Aparatul urinar: loje renale libere;

Sistemul
pozitiv.
-

neuro-endocrin:

ROT

Examenul obstetrical se efectueaza prin:

Inspectie: abdomen destins de uterul
gravid, sanii mariti de sarcina;
-

Tact vaginal: col ters, dilatatie de 5

cm, membrane
intacte;
-

Examenul cu valve: nu pierde sange

sau lichid amniotic.
-

Pacientei i s-a recoltat sange in vederea determinarii

grupei sanguine. La ora 11:20 este insotita in sala de
nateri unde se declaneaza travaliul cu urmatoarea
evolutie.

8
7

1.

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Manifestari de dependenta:
-

Creterea starii de anxietate;

Stres psihic datorat necunoaterii

mecanismelor fiziologice ale naterii.

Relativa
deshidratare
datorita
cantitatii mici de lichide consumate;

Durere datorita pozietiei defectuase

Probleme:

de odihna in pat.

Sursa de dificultate:
-

Pacienta se afla la prima natere.

Diagnosticul de ingrijire:
-

Lipsa experientei i lipsa de

pregatire in cadrul cursurilor de
instruire pentru natere;

8
9

Frica de necunoscut;

Posibila expunere la infectii.

Inlaturarea nelinitii pacientei

pentru a asigura o buna colaborare
cu echipa medicala i reducerea
disconfortului
matern
fara
traumatizarea fatului.

Dau date referitoare la

starea pacientei i a
copilului in urma

Obiective:

Intervetii:

examenelor efectuate
prin palpare, tact vaginal,
ausculatie;

Linitesc pacienta, o incurajez,

explicandu-i actul naterii;

Explic toate procedurile care se vor

pune in aplicare;

Raspund la orice intrebare pe care o

formuleaza pacienta;

9
1

Monitorizez semnele vitale i BCF;

Asigur asepsia in timpul oricarui

examen vaginal.

Femeia ii poate pastra autocontrolul;

Evaluare:

Intelege
informatiile
oferite
i
procedurile efectuate;
- Pacienta se implica dupa puterile ei in
procesul de proprie ingrijire.
-

NEVOIA DE A-I PASTRA

TEGUMENTELE
INTEGRE
I
CURATE
2.

Manifestari de dependenta:
- Prezenta de lichid amniotic, sange,
mucus.
Probleme:
-

Pericolul infectarii copilului i a

mamei in cursul travaliului i a
naterii;

Surse de dificultate:
-

Scurgerea lichidului amniotic;

9
3

Epiziotomie;

Forceps.

Sa se previna aparitia infectiei;

Pacienta sa prezinte tegumentele pe cat
posibil curate.

Pregatsc
vulva
pentru
natere
explicandu-i pacientei procedura;

Folosesc solutii neiritante;

Obiective:

Interventii:

Supraveghez activitatea personalului

insarcinat cu schimbarea lenjeriei de
pat;

Ajut pacienta sa se schimbe ori de cate

ori este nevoie;

Fac spalatura cu apa oxigenata pentru

indepartarea petelor de sange i
dezinfectarea
dupa
terminarea
operatiilor de suturare a tegumentelor,
apoi aplic un tampon steril.

9
5

Evaluare:
-

Pacienta se simte bine i este curata in

timpul dilatatiei;

Riscul infectiilor este inlaturat iar

pacienta nu se mai teme din acest
motiv;

Confortul pacientei este

inbunatatit prin schimbarea
frecventa a tampoanelor puse
pentru colectarea lohiilor.

NEVOIA
ELIMINA:
3.

DE

Manifestari de dependenta:

Senzatie de defecare;

Posibila deshidratare;

Senzatia de a urina frecvent.

9
7

Probleme:
-

Vezica plina poate impiedica

descinderea partii prezentate, atonia
musculaturii;

Pacienta confunda presiunea exercitata

de partea prezentata asupra rectului i
reflexul de screamat cu nevoia de
defecare.

Surse de dificultate:
-

Durerile datorate contractiilor uterine;

Prezentati a fatului.

Interventii:
9
- Insotesc pacienta la toaleta,

Incurajez pacienta pentru golirea vezicii

cel putin o data la 2 h;

Determin gradul de umplere a vezicii;

Monitorizez lichidele administrate.

9
9

Evaluare:
-

Pacienta are vezica golita;

Bilantul
echilibrat;
-

hidric

intrari-ieiri

este

S-au evitat posibile complicatii date de

o vezica plina.

4.

NEVOIA DE A RESPIRA

Manifestari de dependenta:
-

Amorteli in degete i in jurul gurii;

Ameteala datorata hiperventilatiei;

Stres.

Tahipnee, ritm respirator neregulat

Problema:

1
0
1

Sursa de dificultate:
-

Prezenta CUD;
Anxietate marcata.

Diagnosticul de ingrijire:
-

Ritm cardiac de transfer al gazelor la

nivelul cardiopulmonar datorita
hiperventilatiei;

Corectarea modului de respiratie

pentru prevenirea oricaror efecte
negative asupra mamei i a fatului.

Determin pacienta sa respire in coul

Obiective:

Interventii:

palmelor;

Ajut pacienta
respirator;
-

sa-i

regleze

ritmul

Ascult BCF.

Evaluare:
Pacienta nu mai prezinta simptomele i
efectele hiperventilatiei;
-

Starea

de

stres

datorita

efectelor

1
0
3

hiperventilatiei
este redusa;

Ritmul respiratiei pacientei revine la

normal,
iar
BCF se incadreaza in
-

limite normale.

5.

NEVOIA DE A SE HIDRATA

Manifestari de dependenta:
-

Sete, iritatii pe trahee i esofag.

Scaderea volumului de lichide

Probleme:
ingerate i creterea celui eliminat. Sursa de
dificultate:

1
0
5

Instalarea i progresul travaliului;

Diagnosticul de ingrijire:
-

Deficit de hidratare;

Obiective:
-

Interventii:

Ameliorarea starii de deshidratare;

9
Pun in aplicare procedurile de
sporire a lichidelor administrate;
-

Respect prescriptiile medicului;

Ofer lichide transparente (ceai cu

miere i lamaie);
-

Ofer cubulete de gheata;

1
0
7

Montez perfuzia cu glucoza 10%.

Evaluare:
- Pacientei

ii este asigurata cantitatea

de lichide necesara i de calorii prin
perfuzie i ceai indulcit, pierduta in
timpul travaliului i a naterii;
-

Temperatura culoarea i aspectul

tegumentelor i al mucoaselor
raman neschimbate;

Densitatea urinei in limite normale.

EVOLUTIA TRAVALIULUI iN SALA DE NATERI

11:20

Craniul aplicat
OIS, BCF 130
b/min, CUD la
interval de 3 min
timp de 30 sec;

Oxigen 6 l/min

13:45

Naterea prin
aplicatie de
forceps direct pe
craniul fetal,
oblic la bazin,
fat viu de sex
masculin, de 3550

Xilina 1% 1 fiola,
Epiziotemie,
forceps de tip
Simpson

1
0
9

14:20

Toaleta vulvara cu
Transportarea
pacientei in salon apa oxigenata 3%,
aplicarea unui
toron steril,
masaj
CAZUL CLINIC NR. 3

A.F. nascuta pe data de 25 mai 1979, cu domiciliul

in Bucureti, omera, se prezinta la camera de garda a
spitalului Cantacuzino din cauza aparitiei CUD. Sarcina
40 saptamani. Este internata pe data de 27 mai 2012 la
ora 08:30 cu diagnosticul sarcina 40 de saptamani, fat
viu, in prezentatie craniana, CUD prezente.

Antecedente fiziologice : menarha la 13 ani, ciclu neregulat,

flux abundent;

Antecedente patologice: apendicectomie 1997;

Antecedente obstetricale:
-

Doua avorturi spontane;

O natere (secundipara).

1
1
1

Data ultimei menstruatii: 20 septembrie 2011.

Examenul clinic i general constata ca pacienta prezinta:

Stare generala buna;

Tegumentele
hiperpigmentarea liniei albe;

prezinta

Sistemul
nepalpabil;

limfatic

ganglionar

Schelet integru;

Aparat cardio-vascular: zgomote

cardiace ritmice, AV = 80b/min,
TA = 110/60 mmHg;

Aparatul respirator: murmur

vezicular prezent, torace simetric
normal deformat;

Aparatul digestiv: abdomen destins

de uterul gravid;
-

1
1
3

Aparatul urinar: loje renale libere,

polakiurie.
-

Examenul obstetrical se releva prin:

-

Inspectie: abdomen destins de

uterul gravid, sanii prezinta
modificari de sarcina, fiind mariti
in volum i cu arola pigmentata;

Palpare: uter cu axul mare

longitudinal;
-

Ascultatie: BCF = 140b/min, pe

linia spino ombilicala stanga.

Tact vaginal: col scurtat, orificiu

extern deschis, pierde sange.
-

Pacienta are grupul sanguin AB IV, Rh pozitiv i nu este

alergica

1
1
5

.Problemele de ingrijire ale pacientei sunt:

-

Disconfort;

Odihna insuficienta;

Polakiurie;

Hidratare inadecvata.

Diagnosticul de ingrijire:
-

Deficit de cunoatere,

Dezechilibru hidoelectrolitic.

Obiectivele generale:

1.

Pacienta sa prezinte o postura adecvata perioadei de dilatatie;

Promovarea relaxarii;
Prevenirea infectiilor.

NEVOIA DE A ELIMINA

Manaifestari de dependenta:
- Deshidratare;

1
1
6

Interventii:
9

Sete

Polakiurie

Problema:

Sursa de dificultate:

Sarcina;

Contractiile uterine dureroase.

Diagnosticul de ingrijire:
-

Dezechilibru hidroelectrolitic prin aport insuficient impus de

starea pacientei;

Deficit de cunoatere.

Obiective:
Pacienta sa fie bine hidratata i sa cunoasca regimul dietetico-hidric
adecvat.Explic pacientei cauza polakiuriei;
-

Incerc sa contribui la rehidratarea pacientei cu aport de apa (un

pahar);
-

Explic pacientei ca nu are voie sa consume cantitati mari de

lichide;
-

1
1
7

Monitorizez lichidele administrate.

Pacienta ii potolete setea;

Este hidratata corespunzator;

Intelege cauza polakiuriei i regimul impus.

2.

NEVOIA DE A-I PASTRA O BUNA POSTURA

Evaluare:

Manifestari de dependenta:
-

Presarea venei cave;

Hipotensiune;

Necunoaterea pozitiilor adecvate perioadei de dilatatie.

Problema:

Sursa de dificultate:
-

Sarcina la termen.

Pacienta sa cunoasca pozitiile cele mai adecvate situatie.

Obiective:

1
1
8

Interventii:

Interventii:
9

Ajut pacinta sa se plimbe putin daca i s-au rupt membranele;

La o dilatatie mai mare pozitionez pacienta in decubit lateral drept;

Masez spatele pacentei in timpul contractiilor.

Evaluare: Pacienta are o potitie comoda adecvata.

3.

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Manifestari de dependenta:
- Teama;

Problema:
-

Potential pericol de infectare i de oc hemoragic.

Sursa de dificultate:
-

Actul naterii.

Diagnosticul de ingrijire:
-

Posibila alterare a starii generale.

1
1
9

Obiective:
-

Pacienta sa cunoasca principiile generale ale pregatirii actului

naterii.

Interventii:
-

Se rade vulva cu o lama de unica folosinta;

Se lini tete pacienta.

Pacienta ii marete increderea in personalul medical.

Evaluare:

4.

NEVOIA

RESPIRA

DE
Manifestari

A
de

dependenta:
-

Respiratie precipitata;

Tipete.

1
2
0

Interventii:

Problema:
9

Necesitatea controlului respiratiei pentru dirijarea corecta a

expulziei. Sursa de dificultate:

Prezenta craniului fetal in filiera pelvina.

Diagnosticul de ingrijire:
-

Dezechilibru al starii de confort prin modificari respiratorii.

Pacienta sa cunoasca modul corect de a efectua respiratia care

sa o ajute.

Obiective:

a)

Autonome:

i se explica pacientei rolul i modul respiratiei astfel: in contractii

trebuie sa-i tina respiratia dupa care inspira profund fara sa elimine
aerul prin tipete.
-

b)
-

Delegate:

administrez 6 l/min oxigen pentru aportul suficient copilului.

1
2
1

Evaluare:
-

Pacienta, in urma coordonarii respiratiei in modul invatat,

reuete sa grabeasca actul expulziei.

EVOLUTIA TRAVALIULUI iN SALA DE NATERI

9.00
Col
scurtat,Oxigen 6 l/min
craniul
mobil,
permite
indexul,
BCF = 140 b/min,
11.00

Col
sters
CUDOxigen 6 l/min
3/30-40,
dilatatie 6-7 cm,
BCF = 150b/min
Nate
fat viu inEpiziotomie
prezentatie
craniana,
copilul
prezentand
circulara
Delivrenta cusimplaControlul manual al
decolarea
uterului
i
placentei prin
controlul cu valve,
Hemoragie
uterinaepizigrafia
mecanismul Shultze
Chiuretarea
masiva
uterului, perfuzie
cu glucoza 10% 500
cu 3 cufiole
Toaleta
apa de
Pacienta
esteml
oxigenata
3%,
transportata
cu
punga cu gheata,
patul in salon
masaj
transabdominal al
uterului, perfuzie

11. 45

11.50
12:10
12:20

VI. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1.

FLORIN STAMATIAN
I

OBSTETRICA IGINECOLOGIE

- vol.

Ed. ECHINOX, Cluj 2003

1
2
2

2.

Dr. Interventii:
ROXANA MARIA ALBU
9

I COLABORATORII

3.

LETITIA MORARIU

I COLABORATORII
BOLNAV

ANATOMIA IFIZIOLOGIAOMULUI

Ed.UNIVERSUL,Bucureti2001

BAZELE TEORETICE I PRACTICE ALE

INGRUIRII OMULUI

SANATOS

Ed. CAROL DAVILA, Bucureti 2001

4.

FLORIAN CHIRU

I COLABORATORII

INGRIJIREAOMULUIBOLNAV

I AOMULUISANATOS

Ed. CISON, Bucureti 2001

5.

LUCRETIA TITIRCA

MANUALDEINGRIJIRISPECIALE

ACORDATE PACIENTULUI DE
ASISTENTA MEDICALA Ed. VIATA
MEDICALA ROMANEASCA

Bucureti 1998

1
2
3