Regiunea

Biogeografic
a Pontica
Referat la Biogeografie

Nume:Cozariuc Diana
Laura.
Lect.Univ. dr.Marian
Tudor.

Introducere
Regiunea Biogeografic Pontic, nou pentru Uniunea European, se ntinde dea lungul litoralului, att n Romnia, ct i n Bulgaria. Se caracterizeaz prin
diverse specii de plante i animale marine sau acvatice i terestre. Dintre cele
terestre, multe i au originea n stepa cu care regiunea se nvecineaz la vest.
Vieuitoarele caracteristice acestei bioregiuni sunt crabii, pe tii marini, delfinii,
plantele i insectele specifice dunelor de nisip. Climatul este blnd, extremele
pozitive i negative fiind temperate de prezena apelor marine.
Regiunea Pontic se ntinde n jurul Mrii Negre ncepnd din nordul litoralului
romnesc, continund de-a lungul coastei Bulgariei, trecnd prin nordul Turciei i
terminndu-se n Georgia. Pe teritoriul Uniunii Europene, regiunea este o f ie
de coast ngust, cu o lime cuprin ntre 20 i 60 km, care se ntinde pe
aproape ntreaga lungime a rmului Romniei i Bulgariei, sfr indu-se, n cele
din urm, printr-o serie de muni cu altitudine mic, la grania cu Turcia.
Regiunea Pontic acoper numai 0,3% din teritoriul Uniunii Europene i 1% din
teritoriul Romniei, dar are suficiente trsturi distincte nct s formeze o
bioregiune de sine stttoare. Litoralul romnesc, situat exclusiv n Regiunea
Biogeografic Pontic, are o lungime de 244 km, la care se adaug partea
marin propriu-zis, cuprinznd asociaii de ecosisteme marine de coast.
Partea marin acoper aproximativ 5.400 km, dac lum n calcul doar apele

teritoriale, 24,5% din aceast suprafa avnd statut de arie natural protejat. n
zona costier, din cei 244 km ai litoralului romnesc, 68% se afl n arii naturale
protejate.
( Proca M.,2012- Infonatura 2000 in Romania ).
Marea Neagra este o mare continentala situata intre Europa sud-estica si Asia
mica care scalda tarmurile Romaniei pe o lungime de 245 km, Ucrainei,Turciei si
Bulgariei.
Are in linii mari forma ovala si tarmuri putin crestate, iar in partea de nord-vest
are numeroase limanuri. Platforma continentala este foarte extinsa, mai ales in
nord-vest, apoi adancimile cresc, ajungand in regiunea central-sudica la 2.425 m.
Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12.5o C, depasind cu
2o C temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile scad destul de mult, bat
frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte periculoase
pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala nordica Marea Neagra
ingheata.
In Marea Neagra traiesc circa 1.500 de specii de animale, in special
nevertebrate, pesti (dintre care au mare importanta economica scrumbiile,
palamida, hamsiile, stavrizii si in special sturionii, cu specii care exista numai in
Marea Caspica, in Marea Neagra si in mai mica masura, in Marea Mediterana:
morunul, nisetrul si pastruga), delfini si chair cateva foci in regiunea Capului
Caliacra (Bulgaria).
Marea Neagra este o importanta cale navigabila, legand regiunile riverane cu
Marea Mediterana si prin aceasta cu Oceanul planetar.
(http://www.e-scoala.ro/referate/geografie_neagra.html -7-01-2016.18:18).
Arii protejate:
Lacul Siutghiol este o rezervatie naturala de tip mixt. Cuveta lacului este de
origine tectonica spre deosebire de toate celelalte lacuri din zona litorala.
Geologia zonei partea estica fundul lacului este alcatuit numai din nisipuri de
plaja, acestea fiind suprapuse peste depozite argiloase. Aceste depozite se
intalnesc pe restul fundului lacului. Tarmul unde s-a cantonat lacul este constituit
din depozite de varsta jurasica, cretacica si sarmatiana (reprezentate prin
calcare).
Interesant este faptul ca pe marginea vestica si pe fundul lacului este cunoscuta
prezenta a numeroase izvoare de apa dulce, care alimenteaza lacul.
Vegetatia prezenta aici sa fie una cu caracter psamofil si halofil in mare parte.
Printre elementele care completeaza vegetatia amintim: broscarita, matrita, iarba
de mare (in lac) si trestia, papusa, rogozul, pipirigul de mare (in jurul lacului).

Nisipurile au si ele o viata si o vegetatie proprie; amintim astfel cynodon

dactylon, agropyron elongatum, artemisia arenaria, aentaurea
arenaria, secale silvestre dar si specii mai rare cum ar fi: alyssum
borzeanum, astrodaucus littoralis si erniaria hirsuta.

Figura 1. Cynodon Dactylon-Pir gros.

(http://www.tropicalforages.info/key/Forages/Media/Html/images/Cynodon_dactylon/Cynodon_d
actylon_02.jpg).

(http://mamaia.com/Pictures/Lacul/-7-01-2016.-18:40).
Dunele marine de la Agigea
Dunele de nisip de la Agigea sunt protejate pentru a da o ans de supravie uire
unei infinitezimale frnturi a biodiversit ii acestui tip de peisaj. Aceste dune sunt
constituite din acumularea nisipului adus de vnt dinspre golful marin care se afla
la nord de actuala rezervaie. Zona are o altitudine de 12-14 m, fiind situat la
cca 200-300 m de actuala linie a rmului mrii; substratul este constituit din
nisipuri i soluri nisipoase. Temperatura medie anual a zonei este de 11,2 grade
C, dar vara nisipul poate ajunge i la 42 grade; precipita iile medii anuale sunt la
378 mm.
Acum, dunele de nisip sunt n mare parte fixate de vegeta ia ierboas peren,
existnd i tufriuri i civa arbori, inclusiv specii invazive; exist i mici zone
zone cu nisipuri mobile i semimobile, acestea reprezentnd marile valori ale
rezervaiei. Studiile de botanic iniiale au fost realizate de Al. Borza (1924, 1926)
i E. Nyrdy (1959); se cunosc de aici 10 asocia ii vegetale; acum se consider
c biodiversitatea floristic prezint 8 specii de muchi i 241 taxoni de plante
vasculare (dintre care 216 specii spontane). O list de 418 specii de plante
spontane (Mititelu et al, 1992), cumuleaz cercetrile botanice derulate n
rezervaie n perioada 1928-1992; aceast list este revizuit de un colectiv de
botaniti i este redus la 346 specii de plante vasculare spontane (Srbu et al,
2006) dar n Planul de Management elaborat n aprilie 2011, un document de
129 de pagini, se arat c i acest numr este probabil prea mare cnd se face
referire strict la aria protejat; pare c numrul corect este de 241 taxoni de
plante vasculare.
Pn acum sunt cunoscute de aici 416 specii de nevertebrate (dintre care 348
sp. de insecte), 3 sp. de amfibieni, 6 sp. reptile, 54 sp. de psri, 15 sp. de
mamifere. Dintre reptile, de menionat este prezen a estoasei dobrogene
(Testudo graeca ibera), dar este prezent i arpele ru (Coluber caspius),
guterul (Lacerta viridis), oprla de iarb (Podarcis taurica) i probabil i
vipera de step (Vipera ursinii).
(https://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/01/dunele-marine-de-laagigea/-7-01-2016.-19:05).

"Stejari Brumarii" din Statiunea Neptun

Statiunea Neptun, din nordul orasului Mangalia, se bucura de cea mai bogata si
frumoasa zona verde - padurea Comorova - care ascunde, printre altele, nu mai
putin de 60 de stejari brumarii de diferite varste si dimensiuni, dintre care unii de
varsta seculara. Sunt singurele exemplare ramase in picioare ale intinsei paduri
de stejari care acoperea odinioara aceste meleaguri. Ocrotit de lege, acest palc
de stejari care-si intinde umbra deasa pana aproape de plaja insorita a marii,
constituie un important monument al naturii din judetul Constanta.
Suprafata de 1,2 ha, ocupata de ei, face parte din parcul statiunii, iar
impunatoarele lor coroane se transforma intr-un decor natural inimitabil pentru
gradinile de vara amenajate. Aceasta specie de stejar de origine balcanocaucazic-pontica, prefera tinuturile mai calduroase din estul si sudul tarii si tine
de flora arborescenta veche.
El a patruns din estul Mediteranei - unde s-a adapostit in timpul
glaciatiunii de-a lungul zonei externe carpatice intrand in alcatuirea padurilor de
silvostepa din zilele noastre.
(http://ebridge.info/ro/articles/quot-stejari-brumarii-quot-din-statiuneaneptun-7-01-2016.-19:23).
Lacul Liman
Exist pe aici mai multe situri Natura 2000 suprapuse par ial, att SCI-uri
desemnate pe baza Directivei Habitate, ct i SPA desemnat pe baza Directivei
Psri a Uniunii Europene. Situl Natura 2000 ROSPA0066 Limanu Herghelia
are o suprafa de 392,9 hectare, ntre altitudinile 0 i 38 m; este compus din
dou zone lacustre-mltinoase distincte, anume lacul Limanu la vest de
Mangalia i Mlatina Hergheliei la nord de Mangalia, la 0,5 km vest de linia
litoralului. n formularul standard al sitului se arat c aici cuibresc, printre
altele, 1 pereche de viespar (Pernis apivorus), 1 pereche de orecar mare
(Buteo rufinus), 30-40 perechi de strc pitic (Ixobrychus minutus), 8 p. de
strc purpuriu (Ardea purpurea), 8 perechi de ciocntors (Recurvirostra
avosetta), 120 p. de ciocrlie de stol (Calandrella brachydactyla) etc. n
perioada de migraie, acest sit are importan pentru numeroase specii, printre
care se pot aminti pelicanul cre (Pelecanus crispus) 60-90 exemplare,
pescruul rozalb (Larus genei) 43 indivizi, pescruul cu cap negru (Larus
melanocephalus) 5.500-6.000 exemplare, pescruul mic (Larus minutus)
1200-1400 exemplare, chira mic (Sterna albifrons) 200 exemplare, prundra
de srtur (Charadrius alexandrinus) 20 exemplare . n perioada de iarn,
situl este utilizat printre altele de 60 lebede de iarn (Cygnus cygnus), 64
ferstrai mici (Mergus albellus), 8 rae cu cap alb (Oxyura leucocephala), 1
oim cltor (Falco peregrinus), 400 de gte cu gt rou (Branta ruficollis),
260 cormorani pitici (Phalacrocorax pygmeus) etc.

Figura 2. Falco peregrinus-Soim calator.

(http://zooland.md/imagini/pasari/Soim%20Calator2.jpg).

(https://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/15/limanu-dobrogea/-701-2016.-19:47).
Histria
Histria la malul lacului Sinoe, parte a complexului lagunar Razelm-Sinoe un
peisaj al uscatului ntreptrunzndu-se cu apele lagunare, adic luciul imens al
lacului, o zon de stufri i mlatini, lacuri i bl i temporare, srturi, apoi
nisipuri dobrogene cu vegetaie stepic n mod natural. Aceste variate habitate
ofer o mare diversitate de condiii de existent pentru specii de organisme
adaptate diferitelor medii de existen.
(https://peterlengyel.wordpress.com/2011/11/07/histria/ -7-01-2016.20:16)
Tulcea (Port).
Portul Tulcea a ramas poarta principal de intrare in Tulcea.
Vegetatia este formata din stepa si padure, exprimand, in aceasta ordine,
etajarea verticala. Padurea ocupa doar dealurile mai inalte, formand masive
compacte in zona Slava Cercheza - Ciucurova - Topolog si Hamcearca Luncavita. Un loc aparte il ocupa cele doua areale de padure din delta (Letea si
Caraorman), cu elemente termofile si plante agatatoare, puse sub protectia legii,
ca si padurea de fagi de la Luncavita, un relict tertiar.
Stepa ocupa spatii vaste, mai ales in E si S judetului, pe dealurile de la S si E de
municipiul Tulcea, fiind un areal destinat cresterii animalelor, ocupatie cu vechi
traditii. Vegetatia naturala a suferit numeroase modificari prin luarea terenurilor in
cultura sau prin pasunare. De asemenea, padurea a cedat locul silvostepei si
apoi stepei, datorita activitatii societatii umane si modificarilor climatice survenite
in ultimele secole.
Un aspect aparte il are vegetatia din delta, alcatuita din elemente higro si
hidrofite, cu o mare varietate de specii.
Uscatul dobrogean este domeniul rozatoarelor (harciog, popandau, soareci de
camp) si al erbivorelor (iepurele), al reptilelor (vipere) si pasarilor (potarniche,
prepelita, dropie), alaturi de care apar elemente mai rare, cum ar fi broasca
testoasa (Testudo graeca) ocrotita de lege.
In delta se remarca cele 120 de specii de pesti si 130 de specii de pasari,
acestea din urma avand diverse zone de provenienta. De importanta economica
se bucura sturionii (nisetru, cega, morun, pastruga), precum si animalele cu
blana (bizam, enot) sau vanatul mare (vulpi, caprioare, mistreti).

(http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/JUDETUL-TULCEAPREZENTARE-GENE58.php-7-01-2016.-21:35).

Bibliografie

( Proca M.,2012- Infonatura 2000 in Romania ). ISBN 978-606-572-0091.

(http://www.e-scoala.ro/referate/geografie_neagra.html -7-01-2016.18:18).

(http://mamaia.com/Pictures/Lacul/-7-01-2016.-18:40).

(https://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/01/dunele-marine-de-laagigea/-7-01-2016.-19:05).

(http://ebridge.info/ro/articles/quot-stejari-brumarii-quot-din-statiuneaneptun-7-01-2016.-19:23).

(https://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/15/limanu-dobrogea/-7-012016.-19:47).

(https://peterlengyel.wordpress.com/2011/11/07/histria/ -7-01-2016.20:16).

(http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/JUDETUL-TULCEAPREZENTARE-GENE58.php-7-01-2016.-21:35).