Anato curs 3

19.10.2016
Dezvoltarea tubului intestinal
Tubul intestinal primitiv este un derivat de natura endodermala care se gasete
de-a lungul embr in partea lui ventrala legat de peretele P prin mezent comun
primitiv si care A este legat de vezicula vitelina prin canalul omfaloenteric. De
asemenea intre intest terminal si peretele A al embrionului este canalul
alantoidian care le uneste . originea este deci ectodermala. Daca il priv in
ansamblu tubul primitiv intest este sub aspectul de fund de sac S prin membrana
orofaringiana si inchis inferior prin MC.
In evolutie cele 2 membrane se resorb, astfel membrana orofaringiana se
resoarbe incepand cu S3, tubul intest comunicand astfel cu gura primitiva sau
stomodeum, iar MC se va resorbi in L3. Acestui capat terminal al intestinului
adaugandu-i-se o formatiune ectodermala, care da nastere cloacei. (cloaca este
comuna pt tractul urogenital si digestiv, filogenetic se gaseste pana la pasari)
Impartim tubul intestinal in urmatoarele :
1) I cefalic partea de inceput a tubului din care se vor dezv cavit bucala si
faringele. De o parte si de alta a acestora apar arcuri si pungi branhiale = arcuri
viscerale.
2) I troncular cu 3 diviziuni
a)I anterior proenteron
b)I mijl = mezenteron
c) I posterior = terminal=metenteron
a) Este cel care va da nastere esofagului, stomacului si partial duodenului . La
acest nivel in jurul duodenului apar mugurii pancreatici ventral si dorsal
b) Mezenteronul comunica A cu VV si din el vor lua nastere restul duodenului,
jejunul , ileonul , cecul cu apendicele , col ascend si 2/3 din colonul transvers .
Aceasta port se intalneste si sub denum de ansa ombilicala.
c) I posterior din care iau nastere 1/3 st a col transvers, col desc, col sigmoidian si
partial rectul. De mentionat ca rectul are 2 origini, una in intest terminal , iar
partea perineala a lui se va dezv din cloaca, origine ectodermala.
Fiecare segment enumerat se va dezv si va functiona in legATtura cu necesitatile
locale si fiziol, astfel daca luam cavit buc, ea indepl un complex de ftc precum
form bolului alim prin dezv dentitiei care tritureaza alimentele si a glandelor
salivare care se deschid in cavit bucala, precum si prez glandelor mucoasei
bucale cu rol de a amesteca, in deglutitie si in analizatorul gustativ.
Esofagul

Deriva dinproenteron fiind in continuarea intest cefalic si care initial este un

conduct f scurt care incepe sa creasca rapid din L3 , ducand la schimbarea
pozitiei organelor de sub el in speta stomacului.
Datorita dezv putem imparti esof in 2 etaje :
-etaj retrotraheal care drept origine provine din partea inferioara a faringelui,
urmad un proces de alungire dator poz are rap cu nn vagi, avand musculatura
striata de origine din arcurile branhiale .
-etaj infratraheal (de sub T4) este mai lunga decat port init, se numeste si port
pregastrica si ia nastere prin proliferare celulara, avand in constit musc neteda cu
origine in mezodermul intraembrionar splanhnocelular(?) si care va fi servit dpdv
al inervatiei de plexuri vegetative .
Stomacul
Este un segment fusiform al proenteronului care la sfarsitul S4 apare in poz inalta
cervicala tot in contact cu n vag si care prin dezv plamanului si cordului este
impins in reg toracala I unde initial isi capata o pozitie sagitala ca apoi dator dezv
ficatului sa fie impins in abd superior unde sufera o rotatie de 90 de grade
delimitand bursa omentala.
Rotatia stomacului se face in jurul unui ax longitudinal, a.i. fata stanga devine
fata anterioara, fata dr devine fata P , marg A devine curb mica spre dr si marg P
devine curb mare spre stanga aceasta torsiune a stom antreneaza si esof term,
de aceea si nn vagi , cel Stang devine A si cel drept devine P.
Atat esofagul cat si stomacul au prelung peritoneale embrionare. Astfel la esofag
mezoesofagul A devine mezocard P , iar mezogastrele ventral si dorsal vor deveni
ligamente delimitand bursa omentala, astfel mezogastrul ventral dev oment mic
si mezogastr dorsal lig gastrocolic.
In ceea ce priv calend struct al aparitiei elem esof si stom, la esofag in S7 apare
musc circulara . In s10 apare musc longit. In L5 epiteliul esof devine
pluristratificat . in L9 se dezv gl esofagienen superf si dupa nastere cele
profunde.
La stomac calendarul structural este urm
S7- aparitia foveolelor gastrice si musculaturii circ
L2- apare sfinct piloric
L3- mucoasa gastrica s-a definitivat
L3,5- se dezv glandele gastrice
L4- cand se definitiv musc longit, apare si motilitatea gastrica
Ansa duodenala

Este de origine din proenteron initial si mezenteron la final , ea face leg intre
stomac si ansa ombilicala definitiva, iar la jonctiunea pro cu mezenteronul se
formeaza mugurele hepatocistic. Marturie a originilor diferite va fi vasc diferita a
duodenului. Ceea ce deriva din pro este vasc de tr celiac si ceea ce prov din
mezenteron de a mezent S.
Ini9tial duodenul este inclus in septul transvers. Peritoneul se comporta diferit
fata de duoden , astfel in port duodenului situata intre pilor si a gastroduod
( bulbul duodenal) peritoneul imbraca duod, facand din bulb un org
intraperitoneal.
Restul duodenului care sufera si el un proces de rotatie din poz sagit in poz
centrala, aceasta realizandu-se dub pres anselor intestinale, face ca restul
duodenului sa se alipeasca prin mezoul lui P de peritoneul parietal P = aparitia
fasciei de coalescenta TREITZ (retroduodenopancreatica), transformand DD in org
retroperit secundar.
Pozitia de frontalizare a duodenului se dator pe langa presiunea anselor si
cresterea lobului dr hepatic, initial in int septului transvers si rotatiei stom, astfel
se dezv 2 portiuni ale DD, un segm oriz situat de la dr la stanga peste coloana
vert si un segm ascend situat in stanga coloanei care vor da si denumirea DD3 si
DD4.
Ansa ombilicala
Din bratul ascendent iau nastere partial duodenul in spec flex duod jej, jej si
ileonul intr-o parte mai mare.
Din bratul descend iau nastere o parte din ileon, cecul cu apend, col ascend si 2/3
din col transvers.

La acest nivel va ramane ca rest embrionar un apend numit diverticul MEKEL.

Acesta se gaseste fata de valvula ileocecala intre 50 si 80 cm. Acest rest
embrionar poate perfora dand diverticulita, asem cu apendicita prin a carei
inflamatie poate duce la peritonita.
In ceea ce priveste ansa ombilicala, ea are o dezv mare si rapida, creste mult in
lungime, paralel cu cresterea volumului hepatic si lasand in urma cavitatea abd.
Astfel in S6 aceste elem nu mai au loc in cavit abd, ies in spat extravcelomic intrun divert al celomului embrionar = hernia ombilicala fiziologica. Aceasta dureaza
pana in S10 cand peretele abd a avut timp sa creasca, cand ficatul isi mai
incetineste cresterea, cand are loc atrofia mezonefrosului. Astfel exista o
repozitionare a ansei ombilicale in cavit abd . primele care reintra in cavit abd
sunt ansele jejunale care se pozit in stanga liniei mediene. Urmeaza ansele ileale
care se pozit in dr liniei mediene, iar cecul si apendicele impreuna cu col ascend
cu topografie initiala subhepatica prin cresterea ficatului sunt impinse inferior.
Astfel dinpozitia subhepatica cecul ajunge in fosa iliaca dr printr-un proces de

descensus al cecului, iar la partea lui caudala apare un divert = apend

vermiform.
Mentionam ca cecul va ramane un org intraperitoneal.
Ramura descendenta a ansei ombilicale se alungeste si mai mult spre dreapta si
intalnind peretele abdominal care s-a format se curb spre fosa iliaca dreapta
devenind colon ascendent cu mentiunea ca embrionar mezoul lui se alipeste de
perit P = fascie de coalescenta TOLDT1, facand din col ascend org retroperit
secundar.
Metenteronul
Este ultima parte a tubului intestinal primitiv, din el se dezv 1/3 st a col transvers,
col desc, col sigmoidian si partial rectul. Se pastreaza aceeasi regula in poz,
metent este initial sagit, urmeaza un proc de pozit dator crest rapide a acest port
de int prim, iar ansele intest imping frontal metenteronul spre flancul stang si
fosa iliaca stanga a cavit abdom.
Col descend va sufer un proc de retroperitonealizare ca si cel ascendent prin
fascia de coalesc TOLDT2 , iar col sigm isi pastreaza mezoul, dar dator crest in
lung excesive se cudeaza, formand o bucla care ajunge pana in cavit pelvina.
Mezoul lui= radacina mezosigmoidului este ancor de per poster, fiind un element
important cu tes conj , vase si nervi pt nutritia sigm si port S a rectului. Structural
calendarul metenteronului sta astfel :
In S6 apare musc circulara
In S11 cea longit, situandu-se sub forma unor coloane late continui nu ite tenii.
Intre straturile musc migr cel nerv din crestele neurale, dand nastere plexului
AUERBACH.
Rectul
Are o parte perineala care se dezv din cloaca, aceasta fiind septata prin septul
urorectal. Restul rectului se dezv din sinusul anorectal.
Cloaca reprez portiunea principala terminala a intest posterior, care apare din S4,
comunica retrograd cu intest posterior si cu alantoida.
In port term este inchisa prin membrana cloacala ( resorb L3)
-

Membrana cloacala este ectodermala

Intre alantoida si intest terminal apare septul urorectal de natura mazanchimala.

Evolutia acestuia merge spre 2 cai :
a) progreseaza si se invagineaza in inter cloacei, ajunge pana la membrana
cloacala si se imp in 2 membrane, cea urogenitala si anorectala.

b) formarea corpului perineal. Acesta este respons de dezv fasciilor si mm

perineului .
Membrana anorectala
Este locul care da nastere proliferarii mezenchimului, rezultand o depres numita
proctodeum, care va forma 1/3 inf a canalului anal. Viata membranei anorectale
este pana la formarea canalului anal, datand 9 saptamani.
Exista in structura rectului o marturie a orig diferite numita linie pectinata care
desp epit pavim al rectului (parte term) de epiteliu columnar.
Anomalii
Esofag atrezia de esofag- care poate fi la niveluri diferite, inseamna
intreruperea contin lumenului esof care se dator intreruperii in dezv esof , sau
dezv insuf a septului esotraheal. Diagnosticul posibil de atrez de esof este prin
prez hidroamniosului. De obicei se poate asocia cu alte malformatii precum
anomalii de arcuri aortice, cardiopatii sau malform vertebr
-

Sd de esof scurt care trage dupa sine si stomacul in mediast super

Fisuri esotraheale import pt ca in momentul alimentatiei copilul se inneaca,
se invineteste
Diverticuli esof
Stenoza esof congenitala

Stomacul
-stenoza hipertrofica de pilor, apare in special la baiatul de 3S . se trateaza
chirurgical si este genetica.
-atrezia de pilor
-stomac binocular acesta poate fi prin esofag scurt sau prin dezv unui strat
circular mai abundent
-stomac toracic
Duodenul
-

Stenoza duodenala este frecv la DD3, DD4 cu dilatarea compens a DD1,

DD2 ( poate fi cauzat de pancreasul inelar
Atrezia duodenala oblit compl care apare in spec la DD2, DD3 caudal de
canalul coledoc.
Mezenterul comun cand DD isi pastreaza un mezou embrionar in
continuarea mezent intest subtire
Duplicatie deDD
Megadolicoduoden

Intest subtire
-

Diverticulul MECKEL- poate cont rest de tes gastr si pancreatic, care duce
la ulcerarea diverticulului

Atrezia de intest
Aplazia
Stenoze de intest subt

Colonul
-

Megacolonul congenital maladia HIRSCHPRUNG- dilatarea unei anse colice

prin abs plexului mienteric in port subiacenta a segm dilatat. Celulele din
creasta neurala nu au migrat.
Atrezia rectala
Imperforatia anala (frecvent)
Fistule rectovag, rectouretrale, rectovezicale

Peritoneul
-

Chisturi in mezentere sau in ligamente ( uneori de nat limf sau vasc

hemolimfangioame chistice)

Perete abdominal
-

Omfalocel ombilic- hernierea anselor care antreneaza uneori ficatul

splinja , pancr, form o form tumorala acoper de o membrana avasculara cu
asp de sac si care inglob viscerele. Membrana are 3 straturi membr amn,
gelat wharton si somatopleutra, visc libere in sac herniar, mai grav cand
sunt aderente. Malform sing sau asoc altora, precum fistule de canal
omfalo-enteric, atrezii intestinale, persistenta uracai, sau defecte de
rotatie in care se pastreaza mezourile. Reprez o urgenta chirurg, sacul
herniar este impins inapoi in cavit abd, facand un exam atent sa nu fie
necrozat. In vf sacului este cordonul ombilical care poate avea diam de la
2-3 cm pana la 15 cm si in care poate sa prolabeze unul din organele
herniate (atentie la ligatura).
Gastroschizis- defect al per abdom supraombilical mai frecv pe lat dr,
baietii mai ghinionisti, in care ansele sunt herniate si scaldate in lich amn.
Hernierea paraombilicala = laparoschizis cu cordon ombilical ok cu ment
ca se deos de celelalte prin faptul ca elem herniate nu au invelis amn. Prin
asta si plas norm a cord il deos de omfalocel.