3/51A UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Lector dr. EMILIAN STANCU CRIMINALISTICA vol. | TEHNICA CRIMINALISTICA BCU Cluj-Nepoca wig BUCURESTI — 1981iii in angrenajul juridic » le regulilor operativitatiy x “practice, se desprinde cy clase actorului scad pe masura scur, ‘afirmatia ca ,,timpul lucreagy i nant, in criminalisticg ite Seurtimentele. Astfe}, pa: jeu maxima urgenté pentru preven iin e nu numai urmele perisabile Prin na . ci intreaga categorie de urme, de i tele urme pozitionale. a slor poate fi influentata negativ nu ‘ rector meteorologici, de actiunea oad ele de cercetare si urmarire penala sin, cu dificultati determinate de actiuni, apa. le unor persoane de buna credinta ; vintiil , la gindul ca va veni militia pentry cane YVictimei unui omor, o ridica din locul jn care | aseaz cadavrul in pat, in asteptarea organelop NG J Sauna inifesta si cu prilejul efectudrii de constatari teh. ve destinate identificdrii unor obiecte ale carop pot modifica datorité uzurii sau degradarii jn topor suferé modificéri rapide prin intrebuin- -arme de foe isi schimba caracteristicile prin ‘unui autoturism sau tapla unui pantof, dato. nente caracteristice decit cele descoperite la patie de unmarire penala, cum sint perchezitia, Teconstituirea, confruntarea etc.; a caror = “gion de eels Procedurale si de reguli tac- : ee rea Principiului operativitatii pen- pai ea i ales, ‘asupra importantei as- ef bein ului, primul putind uita unele n ea adevarului sau fi influentat, iar ‘Necesar j ‘et “eventual ea! Pregateascd raéspunsul la invi- si, einteles ceea ce este de natura s& pro- » Sa intirzie solutionarea cauzei. as CAPITOLUL IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA. CONSTATAREA TEHNICO-STIHNTIFICA SI EX CRIMINALISTICA oie SECTIUNEA I . Notiunea si obiectul identificarii criminalistice . Principiile identificarii criminalistice . Etapele identificarii criminalistice . Metodica identificarii criminalistice Pwone 1. NOFIUNEA SI OBIECTUL IDENTIFICARIL A. Nofiunea : .Privita in sensul ei cel mai larg, drept o acti tificdrii unor persoane, obiecte, substante sau fenomene, comund stiintelor naturii, identificarea criminalistica. define un 1 dé maxima importanté in ansamblul cercetarilor crimin: . Pe dreptate se spune despre procesul identificdrii cA reprezinta, »problema centrala a investigatiilor criminalistice“! sau cd este ,,piatra unghiulara — a criminalisticii*, practica reducindu-se, in principal, la rezolvarea proble- mei identitatii *. . a In conformitate.cu. teoria generali-a” identificdrii, acest_proces este. posibil datorita perceperii realitatii obiective, a sesizarii | i i trasiturilor caracteristice unei persoane sau unui obiect ce se individua= / lizeazA in cadrul mai larg al categoriei de fiimfe sau lueruri asemanatoare, Cu alte cuvinte, ne aflam in prezenta recunoasterii de persoane si ok rezultata dintr-un proces de gindire prin care usile mai multor obiecte, in vederea-stabilirii-identitatii sau. or §. Spre deosebire de alte domenii, identificarea criminalistica a recunoasterea unui obiect concret, ce poate avea elemente sau ‘PAUL L. KIRK, ,,Crime Investigation. Physical Evidence and the Intercience Publishers, Ine. New York, 1966, p. 12. AE DAN, ,Tratat practic de criminalisticd*, vol. 2, Ed. de Interne, Bucuresti, 1978, Pp. 9. i CAMIL SUCIU, ,,Criminalistica*, Ed, didactica 91 pedagogica, x Pp. 1te asemanatoare, de acelasi gen « Yoate aces fea prin trasaturi ce-] tae She. a _materialis dialectica, se a ie fenomen de a-Si manifesta it aie Saracteristicile fundamentale, relate x “ste celelalte $1 le determing SA ra Te meetentel lor’. Cu privire 1a caractg ; ivictralizare? persoanei sau obiectuly{ THR ident Atii nu este absolut ne Be : ui identificarii, fiind sug. care acesta Se individualizeaza faty ae c— e sdentitatea presupune conan in timp a tra Jor stabilitate, in practica criminalist; 4 ava unor caracteristici temporare tek ‘a fost identificat datorita unui fragment a cic, descoperita linga cadavru. In urma se ogli a risticilor generale si forma unui corp dur fixat ime “Procedindu-se 1a cercetarea incaltamintej pers suns Ja o.cisma in al carei toc se afla pring si pozitia pietrei in relieful tocului, au servit creator de urma si, de aici, la identificare, j-a recunoscut vina °. : dentitatea nu trebuie privita intr-un mod fixist ce lucru, orice element caracteristic al acestuia ‘miscare i transformare, fiind supus actiunii gj i externi sau interni. i ‘opriu atit fiintelor, cit si obiectelor, inclusiy cum se va vedea in capitolul consacrat miini, chiar in cazul elementelor de stricta indi- ersoana, cum sint desenele papilare, caracterizate , putem Antilni situatii de modificare a unor ape agenti externi ®. Dar si in asemenea ipoteza, tali lesenul papilar pe baza cdrora se poate sta- persoane. INESCU, ,Considerafii privi: i Ser , hi privind conceptul de identificare 7am culegerea de referate 20 de ani de expertiza crimi- si CU : ee DUMITRU, »Posibilitati de identificare Bea 8% femporare’, in ,20 de ant de eae fe, Je Dissimilitude wnique dans Viden= Mranigrmationale de Police criminelie, nz. 30 te diferé int P. 89—95. Autorul, abordind te Persoan un singur punct, ele nu pot i, demonstreazi, pe baza unor caZll ul papilar al aceleiasi persoan Din cele mentionate mai ids criminalistica se Sistings fata, ae = ues eae alte-domeniiate stiiitei, prin anumite..e : fonts acestor twasiturl este evidentatd in de jminalistice atit in literati 5 i ort ile socialiste. ea Specialitate, cit 91 fr Potrivit unei opinii, prin identifica: ce o i iectului.care.are.legatura causal ae ae i obt de_probe..judiciare* Intr-o alt& opinie, identif isticd este privitd ca un ,,proces de stabilire, cu_ajutorul metodelor..propr: _stiinteicriminalistice as a e_baza_caracteristicilor....acestuia,. constituite un jndividualizat, continute;~transmise-sau.r z acestui proces, a preocupat, in egala masura si ii din tarile socialiste, fiind semnificativa eo ene a carea criminalistica se constituie ca ,,a-meteda—de 5 a obiectelor, relevante dinpunct_de vedere a posibilitatilor descoperirii-relatiilor-eeleag Fara a intra in analiza continutului acestor definitii, remarcam. linierea, intr-o forma sau alta, in fiecare dintre ele, a unor elemente fond privind jdentificarea criminalistica. Ea este, inainte de toate, oa vitate, un proces de stabilire a persoanei sau obiectului coneret, 1 rial, aflat in legaturaé cauzala cu fapta ilicité. La baza identificarii_ ta un sistem de trasaturi caracteristice sau de particularitati. Aceste t apartinind fie formei, fie continutului obiectului, pot fi cunoscute, lizate si interpretate prin metode si mijloace stiintifice, pro ii crit listicii. _Identificarea serveste, in ultima instanta, scopului proc penal de aflare a adevarului. . Prin urmare, identificarea criminalisticd poate fi definita ca 0 de stabilire a identitatii unor persoane, obiecte sau fenomene, aflate in legdturd cauzalaé eu fapta ilicitd, prin metode stiintifice criminalistice, in scopul stabilirii adevarului in procesul penal. uae B. Obiectul identificdrit criminalistice : Referitor la notiunea de obiect al identifi inal ratura de specialitate au fost exprimate mai multe pareri, fara la un punct de vedere unanim admis, Astfel, in timp ce buie notiunii de obiect al identificirii criminalistice un_intele oart incepind cu obiecte, fenomene, calitati, intervale de timp_sau.de, si terminind cu insusirile fizice sau actiunile psihice interioareé ) restring acest ohiect-la ‘elementele solide ale lumii. -acteristici relativ constante 3 ic&rii criminalistice, in Hite- ajunge 7 N DAN, op. City P- Le peer 8 M. CONSTANTINESCU, op, City Petts : * KATONA GEZA, »Cercetarea de identi a urmelor in Budapesta, 1965, Traducere in limba rom na, p. 20. 3 4 ti S.'M. POTAPOV, _,[ntroducere in criminelieticl promoveazi prima opinie, iar K, GEZA, op city P. 2% ae celei de-a doua teze.deram ca ern cand identificdrij t aturi, esentiale fiind materiatitgy Timing % fi tificarii criminalistice il constituie E element al lumii materjayg —°2dar timp, sus de a fi identificat dur Care ie nal. Totodata, el este un obiect concret, Urmele prin insusi raportul cauzal cu fapta coisene nu. unui omor savirsit prin impuscare, intey, tata if ficaté arma care a fost folosita in SAvirsi az, ‘ ‘nu se rezuma Ja stabilirea faptului ane ins g“, calibru 9 mm., ci continua pind la individ Ta necesitatile impuse de practica criminalistig le specialitate s-a impus sistemul de clasificg identificari in functie de mai multe criterij -esenta, urmatoarele : : feriu 1 reprezint& scopul identificarii '*. Potrjy; t J vit ‘antrenate in procesul identificdrii se impart in urmeaza a fi identificate, denumite si obiecte scaitl ; : ce servesc la identificarea obiectelor scop, denumite a ‘a, in Ti bi, dintre an infractorului, instrumentele folosite in inii, sau orice obiect care a creat urma c' ia savij : Revenind la exemplul anterior, pend identifigaa H i dupa 0 caracteristica temporara, constatim cA tall ‘obiectul scop, in timp ce urma gasita lingd cadavry ental (denumite si model tip) de cAtre cismele obiectul mijloc. Sau, pistoletul cu care s-a savirsit etul scop, iar proiectilele gasite in corpul victimei, tip, tealizate prin trageri experimentale cu armele folosite in Comiterea infractiunii, sint obiecte mijloe. : ead eng exista ° delimitare neta, ele netre- hae poa fe Spune ca urma cismei este identica ul gasit in victima este identic cu projec: @semenea confuzie ar fi de natura sé creeze rezultatelor identificarii, le la aceleasi criterii, unii autori folosese tel te identificatoare sau de identificare ®. Fedactia lui S. A. Golunski, supra cite alistica, Ed. didacticd si ED STELZER, op. cit. P- ‘a b) Un alt criteriu este cel al cdiutdrii si identificdrii teriului enuntat, identificarea erininaliedene are in vedere de obiecte : — obiectele cdutate, ale cdror urme sau reflectari mate descoperite in cimpul infractional ; ; _— obiectele verificate, presupuse cd au creat urmele sau rile materiale descoperite la locul faptei- % Credem ca acesti termeni nu au nevoie de explicatii suplim cu o singura remarca referitoare la obiectele verificate, ce includ jor toate obiectele suspecte, mai putin, ins, urmele create in ei fractional de catre obiectele cautate. De aceea, fara a considera gresit cel de-al doilea criteriu de : care, apretiem cA este mai apropiata de specificul si confinutul acti de identificare criminalistica clasificarea in obiecte scop si obiectel mij- = a loc sau in obiecte de identificat si obiecte de identificare. Cu atit mar mult se impune aceasta delimitare, cu cit ea acopera inclusiv domeniul urmelor si al modelelor tip, fara de care nu este posibila finalizarea pro cesului de stabilire a identitatii. 2, PRINCIPIILE IDENTIFICARII CRIMINALISTICE: La baza desfasurarii oricdrui proces de cunoastere a realitafii obiective A ce constituie punctul de pl i i ti fundamentate stimbific. In mod firese $i procesul de identificare isticd este Guvernat de principii ce confera acestei activitati un caracter stiintific evident, rezultatele obtinute servind si con— ducind, de regula indubitabil, spre aflarea adevarului in procesul penal. Aceste principii nu se confunda, insd, cu rincipiile fun: criminalisticii, in urma_gasindu-si_o aplicare absoluta in intresge a8 a ‘ocesul de identificare. A,_inclusiv_in pri fate act iminalis In literatura noastra de specialitate, indeosebi din ultima perioa se remar identificé 4 preocuparea autorilor ca, in contextul tratarii problematicii — criminalistice, sA puna in lumina si principiile dupa care se conduce procesul de stabilire a identitatii £ Pe In abordarea principiilor identitatii, nu se manifest’ o unanimitate de ved stfel, rivit unei opinii, se Bune agcenlul pe Prin ae delimitarea clara sivprecisd a obiectglor identifi ii, data catia lor in practica criminalistica Intr-o alta_opinie, principiile se re~ —_—— ie Identificarea gi rolul ei in stabilirea adevirului tm atii din Moscova, 1969, p. 15; N. DAN, op, city, NFI TELZER, op. cit., p. 241. © CAMIL in ,,Criminalistica’ My »Tratat pra vol, II, op. cits, op. cits p. 17-18; N x ‘© NICOLAE DAN, in ,,Tratat practic de criminalistica* vol. supra urmatoarelor principii : Delimitarea cal C ulate si Obiectele verificate ; delimitarea precisé care. tne tele de identificat si obiectele. identificatoare. Obieetele asemandtoare si obiectele identice ; diferentieres @ stante si relativ schimbatoare.ae m ultima opinie, considering nentelor esentiale ale procesului de identif iva, sistemul principiilor identificary Cry cum s-a vazut, principiul ideng a pit iminalistic! Cu toate cA el isi ea domeniile criminalisticii, rezonanta cea mit ‘mod firesc, in cadrul procesului identificarij, Lui 4 jcatiile de mai inainte, referitoare la principiy) at ind sa amintim numai ca, in procesul identificarij Pe fn care intereseaza stabilirea identitatij Persoana te in savirsirea unei infractiuni, in egala ind starea eventualei neidentitati a altor persoane i ‘exclude din cercul suspectilor. Sau i ttirii obiectelor identificarii criminalistice in obj obiecte mijloc de identificare. Dupa cum s-a vee op este, in primul rind, un obiect material, aflat 4 iu fapta ilicitd si concretizat in diverse ipostaze, cum in fui sau a victimei, instrumentele destinate Sh Tl faptei, produsele infractiunii s.a. ser- acesta, obiectul mijloc de identificare este ~~ tului scop, precum si de modele de comparatie a in laborator cu obiecte presupuse a fi creat urmele nfractol ‘cele doua obiecte, subliniata frecvent in literatura bsolut necesara, orice abatere de la acest principiu ee solutia pronuntata in cauza penala, ndu-se iden ificarea armei (obiectul sco rin in- poet mijloc) gasit in victima, se ae formal experimental cu arma banuitd, in vederea age eel uclgas 18 Intr-o astfel de situatie aa are si identitate, stiut fiind ca fie- numai cu sine insusi. Confuzia porneste si de la Criminalistica’, su € procesului en, P. 17—18, formuleazd unmade B care serve Gill se impart in obiecte care Bliticare cupting co ocntiticarea celor inti; Ge Polat agement caracteristice relativ eu ajutor bimbAtoare ; obiectele supuse ilgcare te Shalizei si sintezei. Fiecare » In schimbarea Jui continua, Im ca, in legatura cu proiectilul ctiea, si fie considerat urma @ ‘P. P., mijloc material de \ “4 7 prin metoda analizei si sintez faptul 4 proiectilele poarté urmele tevii aceleiasi arme. C oe faca precizarea ca identicé este arma care a tras cele doua © S __ Principiul. stabilitatii_ relative _a_caracteristicilor tabilirea identitatiit unui obiect este posibila numai in ipot el a creat urme in cimpul infractional ce reflecta caracteristicile s tiale. Nu este, insa, suficient ca aceste caracteristici sa-1 individu «4-1 diferentieze de celelalte obiecte asemanatoare, impunindu-se tatea ca ele si prezinte si o anumita stabilitate, o anumita consta neinteles ca stabilitatea nu este interpretata inr-un sens absolut,” mai mult cu cit practica demonstreaza existenta unor im] : jdentificarea s-a realizat pe baza unor caracteristici temporare ". tatea se raporteaza, in principal, la intervalul de timp cuprins intre mentul descoperirii urmelor si momentul efectudrii examenelor ¢ rative. Referitor la acest ultim aspect, precizim c& nu avem in constatarea identitatii obiectului intr-un anumit moment, ci faptul ea trasaturile caracter tice, reflectate de obiect in timpul comiterii infrac= tiunii, coincid cu trasa urile caracteristice relevate in momentul verifica- rij obiectelor incluse in sfera cercetarii criminalistice ™*. a Totodata, in procesul identificarii, expertul criminalist va trebui sa diferentieze caracteristicile schimbatoare de cele relativ stabile si, de ase~ menea, si stabileasca in ce masura acestea au putut fi influentate, in forma sau continut de diversi factori interni sau externi 2, Modificadri pot inter veni fie la urma sau obiectul purtator de urma, fie la factorul creator al urmei, cercetat ulterior comiterii infractiunii, cum ar fi, spre pilda, aparitia unei cicatrice in desenul papilar, modificarea cantitativa a com= pozitiei firului de par datorita unor stari patologice deosebite, uzura pme= urilor unui autoturism, uzura talpii pantofului, uzura literelor unei ma- sini de scris, etc. , — Principiul examindrii_obiectelor_suj i e x _ Conform filozofiei marxiste, cercetarea 4 folosirea a doud metode fundamentale aflate im strmes 775 analiza $i sinteza **. 5s ‘ realitatii imp! unitate dialectica, respecti In procesul de identificare criminalisticd, analiza presupune 2 perirea, evidentierea si studierea fiecdrui element caracteristic, a fiecdrei particularitati de forma sau continut, atit a obiectului scop al identific: rii, cit si a obiectelor prin mijlocirea cdrora se stabileste identitatea. Ama-_ liza este continuata de sinteza informatiilor privind aceste trasaturi, care — © la sesizavea similitudinii dintre carac— reunite, reintegrate intregului, dui ® Aldturi de exenyplul anterior privind identificarea cismei dupa piatra intimplator in relieful tocului, mai poate fi eitat, cu WiHlu de e@xempln Gaaum accident mortal de circulatie, in care identificarea s-a nealizat 168 datorit tenjei unel pietre in nervurile benzii de rulare a pneului, oglindita in la locul accidentului, supra 5. ” M. CONSTANTINESCU, op. cit., p, 78. * ©, SUCTU, op, cit., p. 18. e ® Analiza si sinteza sint operafii mintale sau materiale intre ele, prin care cunoasterea umana studiaza structura ob volatile dialectice existente intre intreg gi parfile lui | ilozofic, editia a Il-a, supra eit. p. 17).descoperita la locul faptei si in mod ele ficdrii unei persoane dup& urmele Ye de 1a Jocul faptei, se procedeazg 1, ° Min; fe model de comparatie luate persoan ™p,! ‘digitale aflate in cartoteca mono say actor z so prima etapa, dupa ce se stabileste “Cadi, digitala, se procedeaza la intocmirea 13 am, ie de tipul si varietatea desenului Papi}e wet alcdtuita pe baza anumitor caractet Ur ‘stig, ‘cartotecd sau cazier cu aceeasi formulg, 8 2 et de a Kes a formei desenului papilar, incheiats teristice, interesind, in egala masura, atit Y acestora in structura desenului papijlar 2patury pendentei cauzale $i dinamicititii ital sctelor supuse procesului de identificare. Conte etarii_unor imprejurar a _unor obieg t: Uriloy “UNtate te ma. ire atributele inerente ale materiei, respectiy ‘intra ,,toate schimbéarile si procesele ce a ag deplasare si pina la gindire“ *4. pe va reprezinta o totalitate dinamica de sisteme url se afla in in june, in continua sq . in toate domen le stiintei, dar poate mai mult ie ele — date fiind consecintele pe plan uman gj a identificare criminailsticd este necesara abord: a or si obiectelor in miscare, prin prisma schi ite ae caracteristice, a interactiun zale_cu_fact difich i de ordin calitatiy i. b sic d a iv_si_can- re in vedere posibilitatea schimbar 2 _pos barii unor trasaturl indite in urma de a am . diverse, s-ar putea _ajunge la e resupuse a constituj factor Mate. ii infractiunii si pind i Rat . 1 pina in momentul urm. asupra as nn e -ercareg autorulul 5 actiu schimbarea tevii armel a furat sau delapidat etc.) 2, ‘ rme tul de otinata identificarii persoanelor dupa i de = si complex, pentru certitudinea » elemente cantitative si calitative: '@ cit. p. 374, 3. ETAPELE IDENTIFICARIL CRIMINALISTICE Jdentificarea criminalistica reprezinta, dupa cum s-a amintit, ces destinat stabilirii identitatii unei persoane, obiecte sau feno: in jJegatura cauzala cu fapta incriminata de legea penala. De aici : inde si concluzia ca, de regula, identificarea vizeaz4 un obiect rial, concret. : pentru realizarea scopului propuy identificarea criminalistica curge un drum ale cdrui limite le reprezinta generalul si In literatura de specialitate s-a conturat opinia potrivit careia ce sul de jdentificare criminalisti parcurge, in esentaé, doua etape ale 27, Intr-o prima etapa, cunoscuta sub mai multe denumiri, dar avind acelasi continut, are loc identificarea sau delimitarea grupului (genu! ‘ categoriei) céruia apartine obiectul scop al identificarii 78. In etapa a doua, se finalizeaza procesul de identificare, prin individualizarea sau determi- narea obiectului concret, aflat in raport cauzal cu fapta cercetata. 4 Cu privire la cele doua etape s-a format si opinia conform careia in- ~ tre stabilirea apartenentei pe grup sau gen si jdentificarea obiectului con- cret, exista deosebiri esenfiale, cele doua notiuni neputind fi confundate 7°. Procesul identificarii presupune o succesiune fireasea de etape; de faze, care nu pot fi despartite in mod artificial, pe considerentul mai mult de ordin terminologic. In fapt, nu se poate ajunge la stabilirea identitatii unei persoane sau unui obiect, in general a factorului creator de urme, fara ca procesul propriu-zis de identificare sé debuteze cu determinarea apartenentei de grup sau gen, urmata de etape intermediare, pina la etapa finala. Putem, astfel, afirma ca insdsi impartirea in cele doud etape are un caracter relativ teoretic, intrucit, fiecare din fazele procesului de iden- tificare, chiar si cele intermediare, isi au semnificatia lor in atingerea sco- pului final al acestei activitati. Bineinteles, etapa finala, in care se ajunge la jdentitatea obiectului scop, are o valoare deosebité sub raportul stabilirii adevarului in proce- Cu toate acestea, inca din momentul determinarii grupului caruia apartine obiectul scop, pe baza trasaturilor comune, generice, se creaza posibilitatea restringerii sferei cercetarii, fie prin excluderea obiec- telor ce prezinta elemente caracteristice deosebite de cele reflactate in i area verificarilor spre 0 categorie de obiecte din ce sul judiciar. urma, fie prin orient in ce mai delimitate. op. cit, p. 193 a identificarea de gen sau grup si identificarea individuala ; N. DAN, op. cit. Dp. 13; etapa determinarii apartenentei la gen etapa stabilirii obiectului coneret; 1, MIRCEA, op. cit. p. 17; faza delimit tipuri, grupe sau subgrupe, faz jdentificarii obiectului-scop + op, cit., p. 246 ; identificarea pe categor identificarea individuala. °8 Grupul reprezinta ansamblul de fiinte, de obiecte, de plante reunite din punctul de vedere al caracteristicilor principale sau. vedere functional ; Genul, potrivit logicii, este © clasa de obiecte note esentiale si cuprinzind cel putin doua specil ; Categoria it fiinje sau obiecte asemanatoare $1 jnrudite in clase, ordine sat fionar enciclopedic, Bue., 1978, supra cit.). 2 A. A. EISMAN, op. cit., p. 29. —_———————: armej cu care jnarea faptului ca Proiectijy Sa ‘ 1 pistolet. Ulterior se stabileste ch gist yind calibrul 6,39 mm, grupul restr tole feava armei are patru ghinturi, cy etnias a cimpului ghinturilor fiind de 1,50 post z 59 grade, ceea ce corespunde Pistoletatgy Am, alt, : e awed : stabilirea identitatit armei, definitorje identificarii, va avea loc examinarea comp Pentny de obiectul mijloc (proiectilul gasit tq vat Je tip, create prin efectuarea de trageri a Dew le de bazi ale identificdrii criminalisy oanei sau obiectului concret antrenat ia 0 ebit de valoroasi pentru aflarea adevarul Si. = — nu intotdeauna acest proces poate fj Daa si irmare a faptului ca diverse imprejurari, jn a § individualizarea factorului creator a] ‘uma fntilnese in ipoteza urmelor ce nu contin 5 a Gndividualizare si, indeosebi, in cazul unor Te creator a frecat sau sters suprafata de conta utovehiculului, urmele de taiere cu fierastray) a miinii pe obiectul atins s.a.). a ‘ce se prezinta sub forma unor resturi materiale ' (fire, fibre, vegetale, minerale, cioburile de sticly lor de natura organica (singe, saliva sperma), intr-un cuvint, i i : "), : uvint, in cazul asa-numitelor urme-ma- ii Vizeazd, de regula, determinarea categoriei sau urma A ini ins: cho - cercetata. Subliniem, insa, ca, in cagul T ibili Fae a . usd posibilitatea individualizarii obiectulul 01 os 3 . Perfectionarii mijloacelor tehnico-stiintifice Mprejurari concrete in care s-a format urma, ‘A IDENTIFICARIT CRIMINALISTICE la care 5 ee, Bi ee in identificarea criminalistica a inarea cot ‘ ad in legitura cauzala cu un fapt mparativa a elementelor caracteristice N. DAN, Op. cit., p, 16. t Aduse tehniciloy de sa Grpeoanelor dupa sper laborator, in prezent * a i matozoizii, cdreia ii va Um tovehion firul de par, In cazul unor peliculé ficarag G22 @ unei bucati de stold rR Sbiectului datorita potrivirii rest ale si particulare, exterioare sau de continut, reflectate in coperita Ja fata locului, cu elementele caracteristice ale pe obiectelor cuprinse in sfera cercetarii . In consecinta, fundamentul metodologic al identificarii erin ta, dupa cum se subliniaza in literatura de specialitate, din ef 33, gener: cons' si si comparar a Aceasta presupune, aga cum s-a vazut mai sus, ca procesului. ficarii criminalistice ii sint proprii doua etape : : In prima etapa, este determinat grupul persoanelor sau ol pecte, pe baza unor elemente caracteristice asemanatoare, fiind cele cu trasaturi divergente. In etapa a doua, este adincita cilor asemanatoare, in scopul stabi tre trasaturile reflectate in urma si cele reflectate pe cale e: recum si a deosebirilor saw neconcordanfei dintre acestea, ai astfel, la obiectul cautat. Pentru a demonstra identitatea fa tor al urmei atit concordanta, cit si deosebirea se cer riguros explicats intific. Explicarea este cu atit mai necesara cu cit, in practica, apar vent si unele deosebiri, de ordin cantitativ, intre trasaturile reflecte obiect in momentul savirsirii infractiunii si cele reflectate in mome examenului comparativ, datorita uzurii, conditiilor in care au fost perite si ridicate urmele, interventiei unor factori externi ete. ™ O anumita neconcordanta dintre modul de reflectare a carat cilor aceluiasi obiect mai poate fi determinata de alte cauze, cum plasticitatea obiectului primitor al urmei si duritatea obiectului ct urmei ; suprafata de contact redusa dintre cele doua obiecte, aj disparitia unor caracteristici pe parcursul timpului ete. In necesara raportarea permanenta la principiul enuntat anterior, ciruia orice element al lumii materiale se afla in continua m transformare. Pentru selectarea obiectelor ce urmeaza a fi examinate comparat procedeaza, mai intii, la cercetarea separata a caracteristicilor si individuale oglindite in urma si a caracteristicilor obiectelor suspect Examinarea se va face in functie de natura urmelor, respectiv urme form urme materie, urme sonore etc. Desi, in unele situatii, exista posibilitatea unei compardari directe a elementelor caracteristice continute in urma cu cele ale obiectului crea- tor, examinarea se efectueazd de regula, pe baza unor modele de compa- ratie (modele tip) create experimental. Spre pilda, se compara m urmei de incaltaminte cu mulajul ,,urmei* create experimental cu p ful presupus a fi lasat urma la locul faptei. ® CHARLES SANNIE, La recherche scientifique du criminel*, Armand Colin, Paris, 1954, p. 30; P. F. CECCALDI, op. cit., p. 16. 3 E, STELZER, op. cit., p. 263. 4 ©, SUCIU, op. cit., p. 20; M. CONSTANTINESCU, op. cit, op. cit., p. 14.= tate persoana sau obiectul de] e identifi cu certitudine ca impresiuni ote Pr, nalistic , comparatie este necesar s& fie hey cari constituie de regula, obiectul rapoartelor de. 4 sau constatare tehnico-stiintified, vom trata asp jtatele identificarii in sectiunea urmatoare. jectilul model de comparatie © digi ja rezu " proi He a fost * 90. a 4 seama, ot cit este posibj] de SECTIUNEA A ILA a i. De exem ¥ 3 Ja AG avute in ent aa luareg Pro, Consideratii privind constatarea tehnico-stiintifica _ este necesar" ee Cee ae si expertiza criminalistica Le scriptorului (a scris in picioare sau ja TUmen, ; i Pata © mags : tului pe care era asezata hirtia ete, , 1. Notiunea de constatare tehnico-gtiintificd si de expertiza te elemente caracteristice de individual listica. Anes ul rind elemente de ordin calitatiy, Zare g 2, Sistemul laboratoarelor de expertiza criminalistica. metodologic, ce trebuie respectata j _ Dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si ex or ; ier de modele similares Coa eo aeats ae aceea a folosirli nodele similare say nalistice. » onta 8, nerd se cent Pee urmej sw 4, Efectuarea constatarilor tehnico-stiintifice si expertizelor™ siunii creaté experimental cu obiectul g ui nalistice. . ror. ‘ : eas us; urmei cu imaginea impresiunii model de pe ’ 5. Aprecierea si valorificarea concluziilor constatarilor tehni pe banda magnetica a vocii realizata ip se tifice si expertizelor criminalistice. cu inregistrarea model de comparatie ; UH infractional ele, r ul fional cu substante prelevate spre com. 1, NOTIUNEA DE CONSTATARE TEHNICO-STIINFIFICA $I e a factorului creator al urmei trebuie avuty EXPERTIZA CRM} nform careia, pentru identific imi ' fe : : carea criminalistics, Pentru stabilirea adevdrului in procesul judiciar este necesara, We calitative si nu cele cantitative 387 ve u ative 87, ¢ conditiona 4 privi stabilirea identitatii unui olan de elemente caracteristice reflect Jarificarea tuturor imprejurarilor de fapt privind eauza F A, operatie caracterizatd, deseori, printr-un grad sporit complexitate, ce necesita cunogtinte din alte domenii primul rind nald sau ate f, ses e mai fedus de detalii, dar care permit inate Bieettate ‘tului dintr- ; permit indivi. cele juridice. : oa Phiecte asemandtoare, este Solicitarea tot mai freevent& a concursului unor specialisti a - Se ajunge in pr: a impusa atit de nevoia largirii posibilitatilor de perfectionare a activital ek un Procesul identificarii criminalistice, de infaptuire a justitiei, cit si de progresul rapid al stiintei si tehnici 2 f Caracter de certitudine (pozitiva sau ne Aceasta evolutie a determinat pe autorii de specialitate sa afirme cane” ili aflim intr-o ,epoca in care cunostintele devin tot mai intinse, iar specia- bate. : te, De asemenea, pot exista situatii de imposi- , el, fie datoritas insytic; : lizarea capata e dintre cele mai diverse, fiind firese ca expertiza sa Sor Aa ita insuficientei caracteristicilor aib& un rol deosebit, asa cum nu |-a avut niciodata pina acunie* ecaue Joace sau metode adecvate de cer cA ne aflam intr-o ,,perioada de desfasurare stiintificd a probelor” * diciar a fost clar sub- concluzii, rind cele din | _ _ De altfel, importanta expertizei in procesul ju liniata in numeroase lucrari de specialitate, in primul meniul dreptului procesual *. ca, de altfel, intreaga problematicd a cit, ; » P21; 1. R. CONSTANTIN, ,,Tratat practi¢ M. CON! *P i J. PINATEL, ,Traité de droit penal et de e“, in SGNTINESCU, »Unele reguli privind Vol. II, Ed. Dallo: Paris, 1963, p. 263. 1p 20g 67 1 referate ,,Prezent si pene S$ SCREVENS, ',Refierions sur Vewpertize en matiere pénalé%, cit, p. 22; x hc de a pénal et criminologie, nr. bt ee 110. ‘ 6. sie taei 1. R. CONST i RADU- In acest sens, TRAIAN POP, ,,Drept procesual penal”, é lens Buca et Nafionalé, Cluj, 1947, p. 341; A. HINSELRAD gi I. STOENESCU, . in R.S.R.“ Ed. stiintificd, Bue., 1966, p. 20; N. VOLONCIY, ,,] ,Persoanelor du igi fa PA urmele digitale, supra cit. ; I. NEAGU, ,,Drept procesua it coincidente“ ta cit, p. 180; I. NE. |. »Dre: esual penal soci en eo 3a pene des\ M B i» Li R. MERLE si A. VITU, »Traité de droit eriminel®, tar intreprinse, » h . C. SALMON, ,Code u individ i i e P. io a MOS ANDES LC, yte apeleazd pentru lamurirea -o cauza este foarte larga, p ii umane care sd nu fie implicat ; cine etivitate, se poate, totusi, afirma ck Mult ‘sau constatarile tehnico-stiintifice solicitate ap um isticii si medicinii legale. Dezvoltarea deosebitg i tin ‘a creat, in prezent, premisa unel restringeri relative» spertize cerute de organele judiciare unor specialj ae de activitate decit cei din domeniul laboratoarelor de pe i. Ja care St juridica intr Uno none Lactig i ea tehnico-stiinfifica. printre mijloacele de proba specifice actualei Noastre penale. Potrivit prevederilor art. 112 c. proc. pen an o-stiintifica are un caracter de urgenta, valor ‘icarea if nelor fiind impusa in primul rind de nevoia aflarii adevid 3 > existenta pericolului disparitiei unor mijloace materiale if Schimbarea unor conditii. In astfel de cazuri — sublinie : ‘Se impune lamurirea fara intirziere a faptelor sau impretill organul de urmarire penala avind posibilitatea sa foloseliil i ut iu, fie le unei constatari tehnico-stiintifice asupra ma nal i re le pune la dispozitie sau le indica creche, a ] persiatarea tehnico-stiintifica este efectuata de catre spe- ee pest — care functioneaza in cadrul ori aie ee eee organul de cercetare sau de urméarire seasca atributii de organ de urmarire ie criminalistics, constatarea tehnico-stiin- Bete fc eee Penele, exceptind cazul refa- Peal. Crea ate fi dispusa si de instanta de jude fice care este eosebire poate privi continutul consta- : mai restrins decit cel al expertizei. alistica, ee est a expertizei judiciare ce constitule ‘tmetode stintifice, care pe baza unei cercetari funde B ii motivate oe aduce la cunostinta 0°86 ee i linfific cu privire la fapte pentru ® E stinge Specializate® 42, a ctiminalisticd este faptul ca ea TePt belor materiale, destinata identificatl * # fenomenelor aflate in legaturd _— . uzala cu fapta, stabilirit anumitor proprietati ale acestora, precum §i unor eventuale modificari de forma, continut sau struetura ™. zi Cu privire la notiunea de expertiza criminalistica, se cuvine amintita : a existenta unor opinii ce contestau un asemenea mijloe de autonom, argumentindu-se cd ,,deoarece expertiza criminalistica efectueaza de catre specialisti din diverse ramuri ale stiintei si tehn nu este justificata concluzia ca exista o expertiza proprie criminalisticii : Fara a intra in amanuntele acestei controverse, ne exprimam convinge- opinia de mai sus se datora si faptului cA mult timp nu s-a aeceptat, a refuzat si se acorde criminalisticii statutul de stiimta ce inmanun= cheaza, intr-un tot, cunostinte din diverse domenii, pe care le adapteaza si le aplica intr-un sector distinct al realitatii 4%. : In principiu, efectuarea expertizei este facultativa ea fiind dispusa, conform prevederilor art. 116 c. proc. pen. de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, atunci cind pentru lamurirea unor fapte sau i, in vederea aflarii adevarului, sint necesare cunos- imprejurari ale cauze' tintele unui expert. In ipoteza prevazuta de art. 117 ¢. proc. pen. — savirsirea unei in- fractiuni de omor deosebit de grav ori existenta unor indoieli asupra sta- vinuitului sau inculpatului — expertiza psihiatrica este obligatorie. De asemenea, este obligatorie efectuarea unei expertize me- dico-legale, in ipoteza in care urmeaza si se stabileascé cauza mortii, dac& nu s-a intocmit un raport medico-legal. Expertiza poate deveni obligatorie si in cazuri care nu sint legate direct de rezolvarea cauzei penale, cum ar fi, de exemplu, suspendarea procesului penal, aminarea sau intreruperea executarii pedepsei inchi- sorii, fara ca aceste situatii sa aiba implicatii de ordin criminalistic. Spre deosebire de constatarea tehnico-stiintifica, la efectuarea exper- tizei poate participa, alaturi de expertul numit de organele judiciare si un expert recomandat de parti. 4 Cu toate diferentele de ordin procesual, in principal cele circumstan- tiate de momentul efectuarii (expertiza putindu-se efectua numai dupa punerea in miscare a actiunii penale) si de participarea partilor (imposi- bila la constatarea tehnico-stiintifica), intre cele doua mijloace de prol existié si asemanari evidente, desigur pe planul strict al criminalisticii. Astfel, chiar si in situatia in care constatarea tehnico-stiintifiea are un caracter mai restrins decit expertiza criminalistica, mijloacele $i me- todele de efectuare sint aceleasi, dupa cum sint asemanatoare regulile de efectuare, precum si modalitatile de dispunere si interpretare a regulta- telor lor. rii psihice a in ‘3B, MIHULEAGC, supra cit. 673 1. Re TIN, 1 TANTINESCU, L. MOCSY, »Tratat practic de criminalistict v P. 19; N, DAN, ,Lapertiza criminalistica in _procesul penal si de lucrari ,$coala romaneasca de criminalistica™, supra cit., D. ~ “ Asupra acestei discutii, a se vedea E, MIHULBAG, op. | _ © Dupa cum se cunoaste, alaturi de expertizele crim’ in practica judiciara se mai intilnesc expertize conte zootehnice, mereeologice, ete. sf 4 — Criminalisticaemelor generale privind ex 1, peymor categorii de expertize out a é Jistice, expertiza inscrisurilor, a Teal Cele. ‘constatarea tehnico-stiintifica, aco) cit Sa, mentiunile euvenite referitoare 1s a : ele de cercetare al fiecarei categorii de expert; ‘simpli, dupa cum este denumita in literatury at de obiectul cercetarii si de metodele 7 ‘O~ situatii freevente in care nu se mai SNE miedico-legala, tehnica sau arumian rile cauzei reclamind o cercetare intent expertilor din domenii diferite. Asemenea sit a mplu, in cazul infractiunilor impotriva perscattill sau de munca, a expertizelor operelor de arta dl ite au subliniat existenta unor elemente de int ; Egiminalstek si medicin’ legals, ce impune 9 i si medici legisti, concretizata in efec- Ka nu este reglementata ca atare d in literatura de specialitate s-au oven referitoare la o reglementare proprie a acestei de aa criminalistica, in expertiza judiciara a eae medico-legale si psihiatrice, nr. ena p68 pentru organizarea institutiilor gm Si expertiza contabila si tehnicd, re- LABORATOARE! : LOR DE EXPERTIZ CRIMINALISTICA ae ui Justitiei. pertiz crim pis at, aflate in subordinea Mi- Be func ul 1969, in baza Decretulul unctionarea acestui minister. Dim ; piers medico-legala si criminalisticl Be ee Rees de reterate, 20, 06 a : . ymin supra cit, p, 375, ALAMOV, Cr © reglementare proprie 4 expertt ares fac parte Laboratorul central si labo, ratoarele interjudetene de expertize criminalistice, cu Bu a Cluj 8, a caror activitate este reglementata prin Psi strului de Justitie nr. 547/1970, cu privire la organizarea atrib functionarea laboratoarelor de expertizé criminalistica. la cererea Laboratoarele interjudetene efectueazi prim: ‘pertiza organelor de urmérire penal, a instantelor de fudecsts ca si a altor jane cu activitate jurisdictional, in domeniul traseologiei scop palisticii judiciare, al cercetarii inscrisurilor si, in general, " cercetarea jntifica a tuturor categoriilor de mijloace materiale de proba, cu exceptia celor ce jntra in competenta serviciilor de medicina legala.” i Laboratorul central efectueaza orice expertizd criminalistica, 1 si prima expertiza in accidentele de circulatie, incendii si explozii- Cu privire la efectuarea noii expertize, in literatura de specialitate s-a ridicat problema daca Laboratorul central este in masura s4 exami- neze si aspectele asupra cdrora nu s-a oprit primul laborator, respectiv aspectele care ar putea face obiectul unui supliment de expertiza So E In tacerea legii si pornind de la necesitati strict practice, vizind in- jAturarea unor eventuale greutati legate de disjungerea cercetarii, in ac- ie tivitatea Laboratorului central s-a cristalizat practica rezolvarii proble= melor nesolutionate in prima expertiza, paralel cu efectuarea noii exper— tizere: ; B. In cadrul Procuraturii Generale. In cadrul unitatilor subordonate Procuraturii generale, respectiv in eadrul procuraturilor judetene si al Procuraturii municipiului Bucuresti isi desfasoara activitatea cabinete de criminalisticd. Acestea au rolul de a asigura promovarea si introducerea celor mai nol metode si mijloace teh- nico-stiintifice in activitatea de urmarire penala, in primul rind in cauzele a caror urmiarire se efectueaza de catre procuror, paralel cu gen izarea si uniformizarea tacticii si metodicii de cercetare a anumitor categorll de infractiuni. : 4 De asemenea, curori criminalisti cu sarcini similare. r Activitatea cabinetelor, a procurorilor criminalisti, pe Hnia efectua- rii de cercetari criminalistice al caror -continut se apropie de continutul : expertizelor sau constatarilor tehnico-stiintifice, este tot mai evident Alte preocupari vizeaza perfectionarea modului de efectuare a unor acte de urmarire penala, cu un grad sporit de complexitate, cum a cetarea la fata locului, in care procesul de descoperire, fixare si a urmelor infractiunii are 0 semnificatie aparte. la nivelul unitatilor locale de procuratura exista pro- _, ® NICOLAE DAN, 20 de ani de expertizé criminalistict la Mi fiei*, in culegerea cu acelasi titlu, supra cit, p. 7—8. _., ! NICOLAE DAN, 420 de ‘ani de expertizd criminalisticé la Mu fieis, a culegerea de lucrari cu acelasi titlu, supra cit., p. 7—8. t )LADISLAU MOCSY, »Practica dispunerii gi efectudrit expertiza", in culegerea supra cit, p. 72-73.a ale procuraturilor au Si sareiny srii si yalorificarii expertizelor jy qd Pron Iui de Interne. nterne, isi desfasoara activi He | Inspectoratulu General al Mili ‘criminalistic din unitatile teritoriale aie wt Institutul de criminalistica al I.G.M. litigy, si de sprijinire sau indrumare metodoly lings tate subordonate, desfasoara si activiten a tatele acestora situindu-se la nivelul realiate |, ceea ce se reflecta pozitiv pe planul tf AZari]oy perire a infractiunilor. Pocupg. ‘gens, rezultatele din fonocriminalistica (identi; yoce si vorbire in limba romana), din ie _ piologice (servind la identificarea pers nna aaa matozoid). Pe aceiasi linie se inscrie iret dupi e cu ajutorul cartotecilor scrisului de nin ba a masinilor de scris $.a. it si realizarile din antropologia judiciara (identificgy, logice) si din psihologia judiciara (introduces ail e depistare astresului psihologic). ‘ a { CONSTATARILOR TEHNICO-STIINTIFi i TIFICE EXPERTIZELOR CRIMINALISTICE y lor tehnico-stiintifice si a expertizelor criminalis- ae ed judiciare, depinde, in bund masura, © urmarire $i instantele de judecata dispun hen ee comet a prevederilor legale, dar $1 eects portunitatea si stabilirea obiectului Sete: Si calitatea materialelor trimise ex ; nteze direct rezultatele expertizelor. ee tei tehnico-stiintifice constituie ele ee ae organele judiciare. In functie sura o es in cauza, este necesar 84 ieee ete tila. Prin aceasta nid pune efectuare, pyeisrensabila solutionarii Ca ee © expertize fra important’ ¢ situatii 4 a procesului judiciar *. meri combatute in literatura de spe- urinta a cererilor de expertize sa de — noi expertize, formulate de parti sau de apdratori, ce se aspecte nec oncludente, fie la probleme deja clarificate prin alte de proba sau chiar prin expertize ale cdror concluzii au fost ac arti %. De exemplu, in cazul unui accident de circulatie, d e nerespectarea culorii rosii a semaforului, dupa ce s-a stabilit ca z rismul in litigiu era in perfecta stare de functionare, aparatorul Y tului mai cere So se stabileasca daca celalalt autovehicul, care ci corect, avea defectiuni la sistemul de frinare. a Oportunitatea expertizei se raporteaza si la momentul steia, intrucit, consecinte negative au, in egala masura, atit cit si ordonarea ei prematura **.. In prima ipotezd, obiectele sau lele t mise expertului pot suferi modificari, degradari, etc., iar, ipoteza, datele sau urmele sint insuficiente pentru realizarea ce ace’ B. Stabilirea obiectului expertizei. Stabilirea corecta a obiectului expertizei criminalistice, ca constatarii tehnico-stiintifice sau medico-legale are, de asemenea, : catii directe asupra modului de valorificare a acestui mijloe de proba. Potrivit opiniilor exprimate in literatura de specialitate, obiectul ex- pertizei judiciare consta din lémurirea unor fapte sau imprejurari de fapt ce reclama cunostinte speciale din diverse domenii **. ; Argumentul principal in sustinerea acestor opinii il reprezinta insasi prevederile art. 116 c. proc. pen. potrivit caruia, in vederea aflarii ade- varului, pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei se ape-— Jeazi la cunostintele unui expert precum si ale art. 201 c. proce. cy. ie care se arata ca, instanta poate recurge la parerea unor specialisti per lamurirea unor imprejurari de fapt. Prin urmare, obiectul expertizei criminalistice se limiteaza, clusivitate, la ceea ce legea defineste generic ,,fapte sau impr la probleme de drept 55. In acest fel se previn situatii de gent care expertul isi exprima parerea in legaturA cu calificarea j exemplu, neglijenta in serviciu sau delapidare, omor sau sinucidere, ca in cazuri in care trebuie sd confirme organului judiciar daca un face parte din categoria armelor albe). C. Formularea intrebarilor. 2 adresate expertului. Pentru criminalistica si constatarea: de atentia cuvenité modului de Formularea clara a intrebarilor zarea scopului urmarit prin expertiza co-stiintifica este important sa se acor' me privind modul de dispunere, ® SIMION IONESCU,,Unele proble penal", in 20 de ani de e sare a eapertizelor in procesul supra cit. p. 27-28. _*% DUMITRU APOSTOQIU, Expertiza criminalisticd in activi de judecata din Municipiul Bucuresti*, in 20 de ani de experti Supra cit, p. 18 ; SIMION IONESCU, supra cit., P- 28. » EMIL MIHULEAC, ,Bxpertiza judiciara®, supra cit, Pp. 5 ©, SUCIU, op, cit, p. 5713 B. MIHULEAC, op. cit. op. cti., p. 28, i si va nalide Spreate’ ce dey uzele principale ale ajunger: “e tific 0 reprezinté Hunger Tag fara a mai aminti situatiile in catalitatag 2a expertului ™. Te acegte -ebarile circumstantiaza direct obi, late cu claritate, concis si pre pe ex. , confuze, gresite, care ti de 8, ey, reformulari, cu riscul aparitie; den tning rit organul judiciar si ceeace a int recon. idicarii unor obiectii ale partilor, ne eS ax, $ntrebarilor din ordonanta sau inchej , asemenea neajunsuri, se recomanda ca ta & ) masura posibilitatilor, dupa o prealabilg unui specialist, iar, in situatia in care a con. 4] sf solicite lamuriri suplimentare organ ui materialelor. terialelor trimise spre expertiza ; a Tliza, reprezi ii rezultatelor scontate prin administrarea agus ii lucrarilor indicate de or, judici i T lic ganul judiciar, ex aiba Ja dispozitie, pe de o parte, urmele aa n Pa Materiale de proba, iar, pe de alth pal obiecte presupuse a fi creat urmele descope- oe Ad acestor materiale si lie se cunoascd eu ; a rind, ele trebuie sti corespundé cali- iciente elemente caracteristice pe baza ie creanele judiciare nu se conformeadi Fierce! = aga zisele amanunte ce pot in- Taporteze, cel pr alte cuvinte, cel care dispune a identificarii putin in parte, regulilor amintite aa criminalistice 5, atin. urmele, mijloacele materiale de : ©, modelele de comparatie sau de BR pa. , ee valorificare a expertizelor one ‘ pectiva in stiinta criminalistie Brine interpretarea concluziet rapor pets criminalistica*, supra cit. p. 53) a Marl da exemple cum ar fi: p © mas& improvizata in gama] Acelasi scris cu scrisul celorlalte clit pu SANDU, op. cit., p. 54 obiectele presupuse a fi creat urmele la fata locului. Exp indica carei categorii apartine fiecare obiect (litigiu sau_ care este apartenenta sa. Astfel, se trimite inscrisul in liti te gcrisurile de comparatie. sau de obiectele presupuse a fi {uate persoanelor banuite, in conditii apropiate de cele in 5 tine cA s-a redactat inscrisul incriminat, Totodata, in exp alah rialelor este absolut necesar sa se tind seama de natura m factorii care le pot deteriora, altera sau care pot duce la it melor *. : In privinta numirii expertului, a drepturilor acestuia, ra posibilitatilor partilor de a cere ca un expert numit de ell ja efectuarea expertizei, apreciem ca nu este cazul sa insi derile art. 181—121 c. proc. pen., fiind suficient de clare, cg practica numirii unor persoane particulare, criticata pe jn literatura de specialitate este daunatoare fie si pentru ca, la actualul nivel de dezvoltare al acestei stiinte, o expe bild numai in cadrul unui laborator sau institutii de speci 4, EFECTUAREA CONSTATARILOR TEHNICO-STI SI A EXPERTIZELOR CRIMINALISTICE A. Efectuarea expertizei. nalistice presupune aldturi — proprii codului deont limitarea stricté la obiectul Efectuarea expertizei crimi tudine si probitate profesionala, criminalistilor — operativitate si actul de dispunere a expertizet. Experienta practiced bogata existentd in materie, a permis de specialitate sa ajunga la concluzia cA expertiza criminalisticd in esentd, trei etape sau momente principale, constind din ct obiectului si materialelor expertizei, din examinarea separaté a categorii de m riale, din compararea elementelor caracteristice, in rea identifica: . : na etapa este destinata cunoasterii obiectulut expertizei, adind la studierea actului de dispunere a luerarii, preeum gi a in scopul stabilirii concordantei dintre indiea datele continute in ordonanta sau incheiere si obiectelor primite. expertul va stabili daca materialul corespunde din punct de ved tativ si cantitativ si daca a fost manipulat, pastrat si expediat in corespunzatoare. El poate, desigur, sd ceara eventuale lamuriri si tare din partea organului judiciar, care poate incuviinta si darea Plicatii de catre parti. ae Urmeaz’ faza examinarii separate a fiecdrui obiect pentru s Particularitatilor sau elementelor caracteristice, acestea trebt Pri tul pr terialelor de cercetat, >: S. A. GOLUNSKT si M, P. SLAMOV, »Criminalistica*, Ps “ © SUCIU, ,Criminalistica’, supra cit, D. ‘572. L. COMAN, M. CONSTANTINESCU gi L. MOCSY, , vol. I], supra cit., p. 20-22,fotografiere sau filmare atit urmele sau obiectele jn ee . “pe fiind interesat sa surprinds be se poate stabili identitatea sau neidene! mintim ca importanta pentru identificane “leg eristicilor $i numai dupa accea canta alaturi de crearea unor modele exper} e de foc, instrumente de spargere $ 1. le verificarii si stabilirii posibilitatiigy’ Se Hiile sau circumstantele in care a fost saving Ja examinarea comparativd a caractericy » ite in urma ridicata de la locul faptei, cu gat lacing create experimental cu obiectele ni, Procedeele folosite in examenul comparatiy a a Si suprapunerea. 7 ‘se realizeazi prin modalitati diverse, in functie q ate, Se poate, astfel, intilni confruntarea un : confruntarea urmelor cu impresiunile a ice, confruntarea cu obiectele aflate stabilirea apartenentei de grup etc. continuitatea liniard, este intilnita fre a, event ji armelor de foc sau instrumentelor de spargeyl | consté din epeeeperee a doud imagini dintre nla, reprezentind urma, persoana sau obi i ¢ ‘ ‘ ec de comparatie. , ie e prin aceste examinari, expertul tr } aceste > ebuie sa pee coincidenta sau divergenta caracteris- en Bere Sau excluderea obiectului din sfera ieari in forma sau continutul factorului ile aflate In colee- ee palistica confine rezultatele investigatiilor " . . proc. pen., 3 parti : Mate san Destionat organul judiciar ce a dis- an eae dispus efectuarea, numele §! bande a fost realizata lucrarea, dat np Ul acesteia si intrebarile la care sualul pe baza caruia a fost efectuatd Cipat la aceasta au dat explicatii loacele si metodele tehnico-stiil: €ventualele obiectii sau explical Xplicatii in lumina celor const —— partea finalé in care sint prezentate concluziile @xpertul vans 1a intrebarile adresate, precum si parerea acestuia asupra expertizel. oa : Raportul de expertizd se redacteazi in termeni clari si ju-se formulari incomplete, echivoce sau tehniciste, astfel ind ia eee te te .. teflecte temeinicia stiinfifici a cercetarii, prin urmatoarele a) Respectarea de catre expert a prevederilor legale si stri tare la sarcinile indicate in actul de dispunere a expertizei. b) Examinarea completa si riguroasa a intregului material tt expertiza de catre organul judiciar. c) Folosirea celor mai moderne si adecvate metode si mijloac nico-stiintifice de examinare din domeniul de specialitate al exp d) Fundamentarea stiintifica a rezultatelor cercetarii si cor dintre constatarile facute pe parcursul examinarii si concluziile rapo Totodata, raportul de expertiza va confine o ilustrare adecvata grafii, schite, desene, planse, diagrame ete.) a celor mai aspecte desprinse in cadrul examinarii criminalistice, ilustrare de trebuie sA se abuzeze. O deosebita importanta pentru atingerea scopului urmarit prin tiza criminalisticd o are modul de formulare a raspunsurilor la inti adresate de organul judiciar. In functie de rezultatele la care a examinarea, concluziile pot fi certe, probabile sau de imposibilita rezolvarii probleme Concluziile certe reflecté nu numai convingerea ferma a @ privind solutia problemei in cauza, ci, in primul rind, rezultatele fice categorice la care s-a ajuns prin expertiza. La rindul lor, coneluzi certe pot fi pozitive sau negative, in sensul ca pot da fie un ra afirmativ la intrebare, clarificind sau stabilind existenta unui fapt, a) titdtii unei persoane sau obiect s.a., fie negativ, ceea ce poate echi excluderea persoanei sau obiectului din cereul de banuiti, cu pin unor afirmatii sau sustineri privind un anumit fapt sau imprejur exemplu, o concluzie cert pozitiva este aceea prin care se precize wrmele digitale descoperite la fata locului apartin persoanei a timp ce concluzia cd semndtura de pe aectul de litigiu nu apartine | este cert negativa ". F soanei ,, pie ie ® In acest sens, S, IONESCU, ,Criterii de apreciere si valorificare’a or eriminalistice in procesul penal”, supra cit., 52-55; S. A. GO! t AMOV, ,,Criminalistica*, supra cit. D. 371—384. oa Cu privire la folosirea termenului de ,coneluzie cert pozitiva: de specialitate s-a exprimat opinia e& aceasta ar fi impropricy Salus desemneazd ceea ce este cert, adevarat, real; M, col ‘INESCU Privind concluziile de identificare criminalistieéd in e Stiinja criminalistica*, supra p. 225-226, Subliniem, in rilor de specialitate folosese aceasta terminologie, cele un injeles diferit. Astfel, ,cert”, eehivaleazd ey »Pozitiv", desemneaza ceva care se intemeiazi pe © absenta acestuia.e sint impuse de existenta uny; : e. determinata de insuficienta « ann “earacteristice ale materialui core it stiintifice de cercetare, ca j de oe “gnsd, ca, prin continutul lor, aceste Congig. Je certe, fara . se confunda on mai prezenta caracteristici Sce stg avert de jndividualizare, cape de grup obiectele verificate, dar fara ay de ie i zece pomi fructiferi au fost probabettiticg celor 5 trimise spre expertiza“, 'T taiag, a rezolvarii problemei sau, in q %% trebuie confundate cu o o nuda , fie de calitatea cu totul nesatistacite identificare a obiectelor cercetate " -stiintifice adecvate de investigare, Spa ie urma digitala, in care nu se evidentiant den lexpertul se pronunta in sensul ca nu se ect “provine urma“. Poate wlarii unei concluzii poate avea dr 4 are, fixare si ridicare a urmelor an 1 fata i acestora catre laboratorul de expertize, indeeaag ibilitatea formularij de concluzij i é form i se mo ca ee et problemei co oa 2 so) unui speciali: : seca pecialist ce nu are cunos- oncluzie de imposibilitate a rezolvarii problemei mu ress rebut in activitatea expertului criminalist, s punta de factori obiectivi. Orice incereare i. “ l . mijloace care numai aparent au atura sa co: a la erori judici Sin. nduca la erori judiciare grave, in phi: VALORIFICAREA CONCLUZIILOR EXPERTIZHL CATRE ORGANELE JUDICIARE loar’ ‘ egestas reprezinta o activitate erale din aie de cunostintele din domenial ety carl suiin{ei si tehnicii, indeosebl Sa aa. de stiinta criminalisticl: iat mai sus, un argument de gfuPra cit. p, 29, N. DAN, 1. R. CONS pe ratat practic de criminalistiohs sgenele aspecte privind interpre’ Supra cit, p. 61. a netagaduit privind rolul formativ al criminalisticii in pregatit juristi, la un nivel care, ip prezent, este obligat de realitate iyeul traditional. ; : et a A. Aprecierea raportului de expertiza. e ie Aprecicrea raportului de expertizd criminalistica sau statari tehnico-stiintifice parcurge, in esenta, doua etape p stind din verificarea respectarli prevederilor legale referitoare (verificarea formala) si verificarea continutului stiintifie al i expertiza (verificarea de fond sau substantiala) %. ra In prima etapa, organul de urmarire penala sau instanta verifica urmatoarele aspecte - __ dac& au fost respectate conditiile legale de numire a € daca nu exista eventuale motive de recuzare a acestuia, fo _— daca au fost formulate raspunsuri clare si complete la to barile din actul procedural ; _— daci au fost respectate conditiile de citare a partilor si dat lamuririle necesare atit expertului cit si partilor ; — daca raportul a fost datat si semnat potrivit regulilor proc Nerespectarea acestor cerinte, mai ales daca acestea sint en s& impiedice aflarea adevarului, conducind Ja o solutie netemeinica, atrage, pe linga anularea expertizei si casarea hotaririi *. : In etapa a doua, verificarea va privi problemele de fond al tului de expertiza, printre cele mai importante situindu-se : — examinarea de de organul judiciar ; — folosirea celor mai adeevate meto de investigare ; — justetea rationamentului si concordanta dintre concluzii si nutul raportului de expertiza. i Importanta verificarii complete si atente a raportului de expertiza. indiferent daca este vorba de o prima sau 0 noua expertizd, a fost subli- niat’ frecvent in literatura noastra de specialitate, combatindu-se acele practici intilnite la anumite organe judiciare care se limiteaza numai la citirea concluziilor sau la insusirea necritica a unor co) mentate stiintific, incomplete sau eronate 9. In ipoteza neinsusirii concluziilor, organul judiciar isi motiveaza po- zitia pe baza constatarilor facute cu prilejul verificdrii- raportului (de min exemplu, contradictii intre concluzii, rationamente false, neexa catre expert a intregului material pus la disp de si mijloace tehnico-sti ® Tn acest sens S, A. GOLUNSKI si M, P. SALAMOW, op, eit as EMIL MIHULEAC, op. cit., p. 274-275; DUMITRU SANDU, 0p. City Pe ‘ Ae Trib, Suprem, Sectia penala, decizia nr. 2514/1975, in At _ § In acest sens, SIMION IONESCU, op. cit., oe cit, p. 52. ‘lecvate de cercetare s.a.), ny ; neconcordan{a dintre concluziile tbe : inindu-se o analiz& com lets Teg. Re esial wnei morti violente Bee i ste zit), sustinea ca s-a aflat in legitima # ae ‘martori oculari au declarat c& distanta dite e 10 m., ceea ce, in situatia data, ar fi edt iilor legitimei aparari. Din raportul de a ie tras de la o distanta mai micg de un an -se urme suplimentare tragerij de tg ale luziile raportului de expertiza, instanta is incipal pe baza declaratiilor celor doj THe borarea si altor mijloace de proba, g rezul i - si temeinicia concluziilor expertizei, tat achitarea, retinind legitima api astfe] inci arare, tilor expertizei. icarea concluziilor expertizei si cintaririi probelor puse in evidenta prin tifice. Rolul si semnificatia acestyj Mijloc intime a organelor judiciare, cu privire Ja e acesteia, este demonstrat prir artelor de expertizd sint insusite de citre in- $1 in egalA masura de celelalte mijloace de rului in cauza Cuvin remarcate concluziile cy caracter de certi- tpretare nu ridica probleme deosebite, fiind freevente | judiciara in care expertizele criminalistice repre- de a scoate la lumina probele necesare consta- istentei_ unej infractiuni si identificdrii auto- criminalistigg “ter de probabilitate detin 0 pondere mai micé in ) eXpertizelor criminalistice. Referitor la aceste con- Pin pro si contra utilita th , Cit si in practic Y Prezent, majoritatea Concluzii, ; sau admisibilitatii lon, 4, unii experti evitind opiniilor converg spre ele teprezentind ipoteze stiintifice de © juridice Pot sa-si ghideze activitatea Pee wersitni, iar din coroborarea cana 4 Tezultatele Ja Care se ajunge prin adminis : n *Expertica criminalistiea in dreptil pel Br, 1/1957 1997 ; p. 233; AL, BUUS, ,Cconcluallle noud, nr, 1/1965, p. 43. U, op. cit., p, 42, Pe @ niului de activitate al expertulyj 79 een poate constitui ,,ab initio un motiy getuly i r probe sa se stabileascd adevarul, Mai mult, forn cranes comely reprezintaé 0 dovada de eticti profesional criminalist ®. sien an in privinta modului de interpretare a concluziilor de ragem atentia asupra unor tendinte ce se intilnese one Sram lstates potrivit cdrora unele organe Juridice inclina ; oh ‘caracter de certitudine, in timp ce alte organe judiciare vs dinta contrara, de neinsusire a acestor concluzii. : e Concluziile de imposibilitate a rezolvai ti problemei (a. jasi atentie de interpretare, desigur in masura in care ele : ee yedere de organul judiciar. Imposibilitatea formularii ¢ me pevllea criminalistica, coroborata cu lipsa altor probe, pe Ma poata stabili gradul de implicare a unei Persoane in savin ee nile, este de natura sa conduca la pronuntarea unei solutii piteepundere penala pe cel invinuit sau inculpat. a oa Precizém, totodata, cA imposibilitatea rezolvarii unei pro! teren criminalistic nu echivaleaza cu o concluzie negativa sau persoanei. a ee écri t leur bis RD, »Les faux en écritures et leur | L IONESCU. »Expertiza criminalistica a serisului, Tratat practic ‘de criminalisticd, supra cit. p. 18atent la respectarea unor anumite reguli, ind, ciinelui i se va da imediat spre prelucrare : desfasurarii altor activitati de cercetare, exceptind salva- u inlaturarea unor stari de pericol (incendiu, inundatie a se evita distrugerea sau formarea altor urme noi, cum jntimpla in practicd, prin patrunderea unui numar "hare qn cimpul infractional. doilea rind, este necesara notareg traseului strabatut si obser- Hilor ciinelui, ins{ acesta nu trebuie derutat, cu atit mai mult actioneaz4 potrivit temperamentului si calitatilor sale. Sint ca- e pot interveni factori perturbatori sau excitanti (trecerea ma- ‘ga oamenilor, a animalelor sau turmelor). Nu trebuie exclus& posi- tea unei lipse de coincidenta intre o carare de urme si urma de datorita deplasarii acestefa sub actiunea vintului, precum si folo- Citre infractor g unor substante care sa altereze sau sa irite f ciinelui. , j de ciinele de urmiarire, in cercetarea urmelor olfactive se mai mB si la metode tehnice, constind din ridicarea urmelor de miros lata locului, de pe obiecte corp delict, de pe imbracamintea pier- a,, prin aspirare cu dispozitive speciale $i conservarea in flacoane tice. Aceste urme sint supuse unei examinari comparative cu mode- prelevate de la persoanele sau obictele suspecte, pe baza unei analize ematografice. , SECTIUNEA A V-A ALTE METODE DE IDENTIFICARE A PERSOANELOR 1. Consideratii preliminare 2. Identificarea persoanei dupa scris 3. Identificarea persoanei dupa voce 4, Identificarea persoanelor si cadavrelor dupa Pe ps semnalmentele exterioare. CONSIDERATII PRELIMINAREintrebarea daca scrisul, vocea, va saggy? + retinuta de martor, o fotogr, cuits & 08 : ‘ sau y itui prin éle insele urme ale infractiunii, dupa cum sint miini, de dinti sau urmele biologice. en Ca, ‘cel putin in parte, raspunsul nu poate fi decit. pozitin, | Cc 2m la situatiile intilnite frecvent in practica judiciara. pg ne Se eel scrisului este necesara identificarea autorului nu i exemplu, a savirsirii infractiunii de fals in inscrisuri, ci si in alte im_ mai in FP foskowenic ‘santaj, delapidare, inclusiv omor sau alte infractiunj : ie) in care autorul s-a folosit de scrisori, a pierdut sau a uitat ata locului diverse insemnari, notite, documente 9.0007, O banda magnetica cu inregistrarea fonicd a amenintarii victime; i cAtre autor reprezinté un valoros mijloc material de proba, intrucit 5 poarta urmele sonore ale faptei, De asemenea, perceperea de catre un martor ocular a imaginii persoanei, in momentul in care aceasta savir- seste fapta penala, este asimilata, de unii autori, cu o ,,urma de memorie“, c&reia i se da un inteles destul de larg, sau, asa cum mentionam in primul capitol, cu o ,,urma ideald“, dar cu un evident substrat material prin natura proceselor psihofiziologice de la nivelul scoartei cerebrale ™. Devine astfel posibila identificarea infractorului pe baza descrierii sale : de c&tre martor, a recunoasterii dupa fotografie sau dintr-un grup de per- : soane. Bineinteles c& cele percepute de un martor sint redate, sub raport procedural, in forma declaratiilor, pe baza carora se va recurge la o metodologie adecvata de identificare sau de recunoastere. De altfel, in unele lucrari de specialitate recente, tratarea problema- ficii urmelor apartinind omului, fie cA priveste cercetarea la fata locului, fie expertiza acestora, include scrisul, vocea si vorbirea !59, In alte lucrari ee are in vedere caracterul distinct, de sine statator, al acestor modali- tice, 9 parte dintre ele fiind analizate separat, cum este persoanei dupaé semnalmentele exterioare si, indecsebi, eerncares dupa scris, examinata in cadrul expertizei grafice, a cerce- 1 criminalistice a inscrisurilor 140" ™ LUCIAN IONESCU 1973, p. 16—17, 4 In acest : Be ENP RIED STELZER, ,Teoria si metodologia crimina terul de aS oe germana, Berlin, 1977, p. 84—85; M. CONSTANTI- ' a vere) is aecepfiunea criminalisticd, al modificdrilor PY er male in percepfia tabloului infracfional, in culege! pe matiaticd aeupra, citi ni 150e36a eed iekial criminalistica*, vol. I si 11, [ »Expertiza criminalistica a scrisului*, Ed, Junimea,‘9, IDENTIFICAREA PERSOANEI DUPA SCRIS i generale Pe icarea persoanei dupa scris — avind in vedere fireste scrisul — constituie obiectul principal al experitizei criminalistice de- recvent expertiza graficd, sau grafoscopie judiciara. isul, definit drept un sistem de comunicare, de reproducere, prin srafice, a gindurilor si a vorbirii, constituie o deprindere intelec- ‘un complex de reflexe conditionate (stereotip dinamic) format proces de invatare . Aceasta deprindere, desi confine o serie tomatisme, nu scapa controlului constient al omului. ntificarea graficd se bazeazi pe existenta unor elemente particu- gente in scrisul fiecdrei persoane, elemente dependente de spe- activitatii sale nervoase de la nivelul scoartei cerebrale 142, Aceste eristici, dupa cum se subliniazi in literatura de specialitate, re- | o proprietate fundamentala a scrisului, si anume individualitatea 3 Principalii factori ce concura la reiiefarea individualitatii scrisu- prin caracteristicile sale, sint forta, echilibrul si mobilitatea procese- fase superioare, cdrora este posibil sa li se adauge si alti factori in primul rind conditiile concrete de scriere fe Aceasta proprietate se contureaza cu pregnanta pe masura evolutiei li, ca si pe mdsura desavirsirii pregatirii intelectuale. Cu alte cu- individualitatea unui scris se manifesta atit in forma, cit si in @ecst sens, C. SUCIU, op. cit., p. 487; L. IONESCU, op. cit., p. 36 ; STANTINESCU, ,,ratat practic de criminalistica*, vol. II, supra Ot, P- 112. IDREI ATHANASIU, ,Scris si personalitate“, Ed. Stiintifiea, Bucuresti, ON R. HARISON, ,,Descoperirea falsurilor“, Ed. Sweet and Maxwell, i traducere si adaptare in limba romana, p, 132; LUCIAN IONESCU, alisticd a scrisului“, p. 39 si urm.; referitor la caracteristicile ce lualitatea unui scris se cuvine mentionat ca, din punct de vedere — in numar limitat, totusi, ca gi detaliile caracteristice ale unui atea cvasiinfinité de combinatii pe care le pot forma, seris cu anumite particularitati. 1 OSIU, ,Cu privire la rolul tipului acti wala a sci Prob ‘ain rey, ‘iss, p18 he ONSativd, dat numite : . i fi lufia unui scri: ia ir cative intilnite in evo 7 1 Pe coatindstd cu capacitatea unor persoane de & % ste Garants (scris variabil), ee atit de diferite, incit pot We tati in jdentificarea scriptorului “”. ia | - ivit opiniilor exprimate in literatura de specialitate, Principalele | Sine vie modificarilor survenite in scrisul unei persoane sint, in esenti, : rmatoarele : '*° ee u necesitatea scrierii rapide, intilnita frecvent la studenti, precum i natura profesiei, exemplul cel mai elocvent fiind cel al medicilor ; P __ strile patologice, dintre care bolile cronice $i, indeosebi, bolile mintale, genereaza alterari grave ale scrisului, mergind pina la paragra- fie sau agrafie ; ; — conducerea miinii de catre o alta persoana, ce se poate rezuma nu- mai la un simplu ajutor (mina ajutata) sau la scrisul efectiv cu alta mina 148 (mina inerta) , — intoxicatie cu alcool, cu diverse tranchilizante sau stupefiante si cu otrava ; — prezenta unor conditii improprii de scris, cum ar fi, de exemplu, suportul instabil sau cu suprafata neregulata si pozitia incomoda a scrip- torulul. Modificarile produse de aceste cauze se reflecta, de exemplu, in ne- siguranta trasaturilor, directia neregulata a rindurilor, intreruperi frec- vente, deformari ale gramelor, ajungindu-se la alterdri grave ale scrisu- | lui, care poate cApata un aspect haotic, total dezorganizat, ajungind chiar | la agrafie.\49, B. Caracteristicile de identificare ale scrisului. “PCaracteristicile unui scris care fac posibild identificarea persoanel se pete pe mai multe planuri ce privesc, in ultima analiza, limbajul Specific scriptorului, modul de amplasare a textului, forma sau aspectul general al scrisului si particularitatile de constructie a semnelor grafice _-_ “ In acest sens, L, ION i i ; : , , L, IONESCU, o ; i A mene se 5, , Op. cit., p. 45; autorul mentioneaza 3 spect : Sp a es Van Gogh, cu variatii nete ale a wy e : Ned fiivale modific&rii scrisului, vezi L. IONESGU, op. cit., P- : eon, BIDIAN si IL. VICOL, ,Indrumarul specialistulu grafoscopie ui de niterne, Buc:, 1970, p. 16 ; ound i cannot le princips logice, autorii ‘ D Ankaise Weare ae ee eae Se Naatunit ae z an n09 nad unitate de vederi. Spre pild caracteristicile limba earasertee fle afice propriu-zise (generale alas O ati » acteristicile de identificare = ce er atic a ca, erale, care privese aspectul scrisului ae in doua mari cate- corstruire a semnelor grafice ', In fine ro ae referitoare la istici generale (limbaj, configuratie, forma ti autori le impart i jndividuale ale literelor si cifrelor.'82, ee ee 4 a pune in discutie aceste clasificari i ‘ privesc probleme de fond, ctnaiderdan Bile elie aan ve primul rind, termenul de caracteristicé generala nu trebuie i te: at in sensul ca ar avea 0 valoare de identificare mai redusa Sse atie cu caracteristicile speciale sau particulare, el definind: aspectul eral al unui scris, diferit de la o persoana la alta. Tn al doilea rind, referitor la folosirea termenului de element indi- mdual*, ne alaturam recomandarii facute in literatura de specialitate de a fi evitat. Explicatia rezida in aceea ca ,,individual* defineste numai ceea ce este propriu unui singur individ, neintilnit la un altul, spre deose- pire de elementele caracteristice particulare sau speciale care indivi- ‘dualizeazi un scris nu luate separat, ci in ansamblul lor, in modul lor de dispunere si de combinare, intrucit o anume caracteristica poate fi fntilInita in mai multe scrisuri, ca si un detaliu caracteristic al desenu- ui papilar **. Pentru o intelegere cit mai exacté a intregului ansamblu de carac- teristici pe baza carora este posibila identificarea persoane? dupa scris, vom aborda tratarea acestora in functie de natura particularitatilor pe " tare le definesc. Astfel : a. Caracteristicile limbajului scris itual al textului, denumite in pte : = ici ale scrierii“ 1°4, nu fac arte fectiv din categoria © NOE oe Specifice de identificare, sind de natura extragraficd ™, one ~~ ndividualizarea scriptorului $1, mai ales, la restringaree crequlut De or suspecte (de exemplu, in cazul scrisorilor anonime). bisa entru stabilirea acestui gen de caracteristici Se soe ~~ inscrisului, urmarindu-se vocabularul autorului, ™ sau caracteristicile continutului ura de specialitate si ,caracte- ria elementelor gra- ICIU, op. cit., Pp. 489—491. ; SCU, op. cit., P- aiid Seas nalisticd, vol. 1, supra cit, p. 119 [E, in ,7ratat proc ; Faas ud intilnesc in practic. » 6 cane‘de ortografie si de Coulee; Char § ncipalele date ce se pot desprinde dintr-o asem ‘pivelul general de cultura al persoanei, profesia, ile topografice ale scrisului se refera la modul de dig. aa teristic ee 14 de hirtie sau pe un alt gy_ unui text pe o coa ot Be ancipalcle caracteristici, amintim, in primul rind, mar. ginea lasata de scriptor care, poate fi foarte meet TOS sau mic’, lasata atit in stinga, cit si in dreapta textului, regulata, serpuita, oblic§ ete, Alte caracteristici sint mérimea alineatelor $i distanja dintre rinduri, apreciata ca mare, mijlocie sau mica in functie de dimensiunea medie g literelor. O serie de caracteristici sint reflectate de modul de amplasare a titlului, a datei, a semnaturii, precum si a altor mentiuni. In fine, caracteristici topografice pot fi socotite forma liniei de baza a rindurilor, ca si orientarea lor (ascendenta, descendenta sau orizontala), raportaté la marginea de sus sau de jos a suportului. Cu privire la caracteristicile topografice se cuvine facuta preciza- rea cA ele nu constituie o categorie absolut distincta de insusiri speci- fice, extragrafice, multi autori incluzindu-le in categoria caracteristicilor generale *’. Cu toate acestea, mentionarea lor ca atare este utila pentru evidentierea grupului de caracteristici proprii intregului text. c. Caracteristicile generale ale scrisului reprezinta acele particulari- tati specifice aspectului general al unui scris, formei acestuia 158, Pe baza caracteristicilor generale este posibila clasificarea cu exactitate a unui anumit tip de scris. De asemenea ,acestea sint elemente pretioase in des- coperirea unui fals prin imitare sau prin deghizare, in care autorul se concentreaz4 mai mult asupra modului de constructie al literelor, s¢é- Pindu-i caracteristicile generale 159, 3 Caracteristicile generale ale unui scris sint destul de mumeroas ceea ce a determinat pe multi autori de specialitate sé procedeze la cla- sificari si subclasificdri, majori : : cb , joritatea punind i . sae ee ‘acteristici mai importante : P In evidenta ur Cc. i £9 EDMOND Locus? Se—#H8 iL. BIDIAN 51 1. VIOCOL, op. elt P4 mn BS 285 ah en. pice Satie en écriture et leur expertise’, Ed. » P. 98—104 "iM ATHANASIU, .op,. cits, -p, 76—G0i9, Tsul de evolufie a scrisului reprezints Fo racteristici, incit uneori i se atribui una dintre cele “gn acest gen de identificare. un oe aparte, utia unui scris reprezinta stadiul la care o persoand ; i i a = sau a ao de a scrie. Aprecierea gradului d erat ‘\ jn functi — ul de coordonare a miscarilo a Y lalte caracteristici generale si de ritmul sau ies de stabilitatea potrivit acestor criterii, un scris poate avea un grad a oe scriere 160 eo Su as In comparatie cu scrisurile marie gre superioare sint ee de un grad accentuat de coordon oe mare de executie, citeodata fiind mai putin citete are si o vitezé aa rsoane de la virsta de 10 la 20 de ani Fig. 81. Evolutia scrisului unei pe Spre deosebire de persoanele cu un scris inferior, care nu pot imita un scris superior, persoanele cu un scris evoluat pot imita cu relativa Usurinté un scris inferior sau mediocru, fara a putea evita cu totul anu- mite semompatieme, capabile sa le demaste 161 x eters serisului este determinata de era ? : ’ are a literelor, atit in cazul serisurilor cursive, cit ‘Serisurilor de tipar. Printre formele mai importante se te, rotunjite si unghiulare (colturo dul de evolutie, de modul si in cazul disting formele arcadate, ghir- ase). De asemenea, forma mai In acest sens, A. I. MANTVETOVA $i colab., citata de L. IONESCU, oP. cit, GUCIU, op. cit. p. 491; P. DUME, oP. ttn P- ee ritor la gradul de evolutie a unui ‘scris, ca gi la celelalte : RD, op. city . 283 si pi U : 42 A f *ate fi raportaté la gradul de simplificare a scrisului ( nplificate sau complicate) '*. Fig. 82. Forma scrisului a) Colturos, b) Rotunjit, c) Colt-arcadat — Dimensiunea scrisului se apreciaza ca mare, mijlocie sau mica, dup&é cum litere dep&sesc 3 mm, se situeazd intre 2—3 mm si, Tes pectiv, sint mai mici de 2 mm. In cadrul unui cuvint, literele pot avea si o marime neuniforma, de exemplu in cazul scrisurilor descrescinde (gladiolate) sau al scrisurilor crescinde (ingladiolate). — Inclinarea scrisului sau a literelor, raportata la unghiul pe ca il face axa longitudinala a unei litere cu linia de bazA a rindurilor. Potth vit acestui criteriu, scrisurile pot fi drepte, inclinate spre dreapta 54 spre stinga $i neregulate. ; — Coeziunea sau continuitatea scrisului, reprezinta gradul de legat ; a literelor intr-un cuvint. De pilda, un scris Poate avea o coeziune in care cca. 5—6 litere sint scrise fara intrerupere sau o coeziune (tocata), cu intreruperi dup’ 2—3 litere. : 2 L.. IONESCU, op. cit, de arcada la trasa eta et rasa tunile Rs BSs13 ficarea constructiei literelor, aupa J atarea® cuvintelor, prescurtari, etc presiunea scrisului, apreciaté dr ses. sates f Necivns 7 ept un: : . a ai. semnificative in scrisul unei persoane re we _caracteristicile 2 trasaturilor a mai putin dupa gradul de piso in functie de _ Difera in functie de instrumentele cu care se arte, a masa , aparent » Ja stiloul cu bila. Cu cit se scrie mai rapid, cu atit scade presi i ‘siunea. b, Carajel Zs i. ae a | a scrisului : a) Mare, b) Mijlociu, c) Mica Fig. 83. Coeziune — Forma liniei de baza a rindurilor este, asa cum am amintit, $i E 9 caracteristica topografica, inclusa de multi autori intr-o categorie mai ' cuprinzatoare, denumita orinduirea scrisului. Dupa aspectul pe care il convexa, serpuitoare sau frinta. capata, linia poate fi dreapta, concava, de baza a rindurilor serisului, Fig. 84. Forma liniei acteristicile particulare (speciale) ale ntele cele mai valoroase in identiin s-a |“dentitiedett se 1, Reamintim, tnes, scriptorului examinarea va avea in vedere, si celelalte caracteristici grafice generale, aracteristicile particulare se reliefeazd in formele multiple de ictie a unui semn grafic (litera sau cifra), a fiecdruj element eee nent ce intra in structura sa. Cu alte cuvinte, specificitatea Priveste ati, consiructia de ansamblu a unei litere, cit si a fiecdreia din trasaturije sau gramele sale 164, Dupa cum se subliniaza in literatura de Specialitate, atenta a modului de constructie, denumit si grafotehnica sem face posibila evitarea concluziilor eronate de identificare, de asemanarea intimplatoare a doua scrisuri 16°. De regula, potrivit modelului caligrafic, o litera poate fi construitg dintr-o singura trasatura (c, 1, e, 0), din doua trasaturi (a, big n), din trei (m, A, B) si din patru (M, W). Forma acestor trasaturi poate fj dreapta, circulara, unghiulara, concava, convexa etc., cu variatii mul tiple in cadrul aceleiasi forme. De exemplu, o trasatura circular§ se intilneste in variante complet cir eXaminareg nului 8rafic, terminate de culare, semicirculare sau in Spirala 166, SemnificativA in scrisul unei persoane este si directia miscdrii de executare a gramelor. Spre pilda, o trasatura circulara (de tipul cercu- lui, ovalului, buclei, semicercului) se efectueazd de la dreapta la stinga sau de la stinga la dreapta, respectiv dextrogir sau sinistrogir. Aceeasi directie se intilneste si in cazul trasaturilor orizontale 167, Alte caracteristic; particulare prezint§ modul in care incepe execu- @ semnului grafic (forma, pozitia trasdturii sau a punctului incipient), se finalizeaza (terminatii scurte sau mari, dispuse diferit etc.) si se leaga intre ele fie gramele unui semn grafic, fie mai multe semne intre ele, Precum si dimensiunea acestora nee tare In fine, elemente caracteristice prezinta depasantele literelor b, 4, f, j, p, t, semnele diacritice, sedilele S.a. Pentru a intelege exact diversitatea de constructie a unui semn grafic dam ca exemplu minuscula a. Aceasta literA se compune dintr-un oval : L, IONESCU, 9p. cit,, p. 144; C, SUCIU, op, cti., p, 412. In limbajul de Specialitate, trasdturile de baz& din constructia in plan vertical, «int denumite grame, iar trasaturile orizontale ame sint denumite du 3 » »L’expertise décritures en France Police Criminelie, nr. 1869/1963, p. _DUME, op, ao__ Bastor le = Grima ae caiman! oe Picior sinves Recordi! tate grama ¢ s |. Picior dedublat “exe tina (50Scord) ‘ = Voluts; Cah ne _ Linia de afac om pa we a e = Basin fared de nto le Smit "hi& = Bale cat ahi v— podis in sae sau dise # E Baitg mpiioord pha SE 'F Grake Gees ‘“ ! ey . lak rT ivergent Bara funds! sau al y = grame conrergente prere ee - wy Oma DANA rod eGo ofan oo ye Fig. 85. Caracteristici particulare in constructia unor litere C. Examinarea comparativa in vederea identificdrii persoanei dupa scris. Identificarea persoanei dupa scris se realizeazi in cadrul expertizei criminalistice a scrisului, denumita si expertizd graficd. Atragem atentia a, uneori se mai foloseste, in mod eronat, termenul de ,,expertiza gra- fologicé“, desi grafologia are un domeniu distinct de investigare, fiind folosité cu precddere in psihodiagnostic, in studiul particularitatilor de | catacter ale unei persoane ‘79 Acest gen de identificare este intilnit in cazuri si forme variate. reevent, identificarea dupa scris vizeazi urmatoarele obiective : — Verificarea autenticitatii, in acceptiunea sa mai largé, a unui {sau semnaturii de pe un inscris, in sensul ca acesta apartine per- i Nominalizate in document sau persoanei care pretinde sau careia atribuie textul ori semnatura. ; ti dintr-o depasanta © SUCIU, op. cit., p. 493, Minuscula b este construi ee valul finalizat cu o nod bucl4 sau bastonada, cu oval last ol 8 oe Bh cu arcad + -Minuscula m se construieste See ceatenins aa de tipar cu sau cu plafonul drept, concav sau 4 cu depasanta in bucla sau , Cu A sau inferioara, avind 0- 3 depasantei; upune, cu necesitate, un examen compar tigiu si scrisul apartinind cu certitudine persoanei suspecte, a. Obtinerea modelelor sau pieselor de comparatie, asa ox » liniazA in literatura de specialitate, este o sarcind ce revine in ex, nalist. Prin aceasta,-organul judiciar are posibilitatea s4 constate direct | si sd certifice autenticitatea probelor de scris, insesi Partile fiind m mate sa-si exprime punctul de vedere, sa recunoascdé sau s§ infirme apartenenta scrisului sau a semnaturii 1. Desigur, nu se exclude o even tuala consultare a expertului inca din faza obtinerii pieselor de compa- ratie, indeosebi in cazuri deosebite. Se cuvin amintite, in acest context, prevederile art. 127 C. Proc. penala cu privire la posibilitatea organelor de urméarire penala say a instantelor de judecata de a ordona prezenturea scriptelor de comparatie in cazul infractiunilor de fals in inscrisuri. Prin aceasta, insasi organele amintite au dreptul sa verifice direct ‘Sau sa aprecieze materialul care va fi supus ulterior expertizei 172. aor In functie de provenienta lor, modelele de comparatie se impart in doua mari categorii '™ : — Modele de comparatie libere, denumite si piese preconstituite, sint realizate in afara cadrului procesului judiciar si, in multe cazuri, la o data anterioara examinarii. Printre asemenea modele se numara autobiografiile, diverse insemnari, cereri, serisori, declaratii s.a. Aceste piese trebuie sd fie intr-un numar suficient, sa se apropie, pe cit posibil, ca forma si continut de inscrisul in litigiu, sa fie redactate intr-o perioadd apropiata de data examinarii si scrise cu un instrument scriptural asemdnator celui folosit la scrisul expertizat (stilou, pix, creion etc.). ; ae Valoarea modelelor de comparatie libere rezida, dupa cum se sub- — liniaza de c&tre autorii de specialitate, in sinceritatea scriptorului, “! L, IONESCU, op. cit., p. 125, Autorul recomanda ca si atunci cind o Pa rontesti cu rea credinta un inscris de comparatie, acesta poate fi luat in ¢ol are in efectuarea expertizei, daca instanta stabileste pe bazi de probe eA are 2 mana de la titular, sau daca expertul constata cd este scris de i at alte inscrisuri acceptate de partile in litigiu. Ce e NEAGU, ,,Prezentarea scriptelor de par gl Analele Universitayii Bucuresti, 19comparatie experimentale, denumite tau din probele de séris luate 1a sotetiren! e scri in fata acestuia. Probele se iau prin scriere liberA si prin ere a unut text, este bine ca persoana in cauz si 5 destinatia reald a piesei, pentru a se preveni 0 eventual i nu deghizare a scrisului. — Pe _. ae dictare trebuie s4 contina cit mai multe cuvinte presi din textul in litigiu, mergindu-se chiar pina la dictarea aces- alternativa in care, sub nici o forma nu se prezint& inscrisul in derea unei eventuale copieri. In luarea probelor de comparatie se au in vedere conditiile in care fost scris textul in litigiu (pozitie, suport, instrument scriptural), per- soanei trebuind sa i se asigure si un minim de confort. Cantitativ, pentru un text obisnuit sint suficiente cca. 3 probe luate la cerere. Probleme mai dificile apar in cazul semnaturilor presupuse a fi falsificate, persoana in cauzA urmind s& execute mai multe specimene de semnaturi pe foi separate (cca. 5), fiecare coalé continind cel putin 40 semnaturi. Invinuitului sau inculpatului nu i se va arata semnatura | in litigiu. Daca semnatura este atribuité unei alte persoane decit celei cercetate, aceasta va fi pusd sd scrie de mai multe ori numele persoanei semnate 17°. b. Examinarea propriu-zisd consacrata individualizarii persoanei par- curge fazele proprii oricarui proces de identificare criminalistica, aga cum au fost prezentate in capitolul I. Astfel, dupa cercetarea prealabila a materialelor, necesara cunoas- teri obiectului expertizei si stabilirii calitatii si cantitatii modelelor de ‘comparatie, are loc analiza separata a scrisului in litigiu si a celor de ferintA prin care sint puse in evidenta caracteristicile generale $1 Par - e, urmarindu-se totodataé, daca nu este vorba de un fals Beep imt- e sau prin deghizare, inclusiv un fals prin alterarea mecanica Sau aa textului. aS : cea mai importantd o constituie examinarea comparativd care la ‘stabilirea asemaniarilor si, dupa caz, a deosebirilor dintre u si cel de comparatie. Examinarea se face direct pe scri- viFig. 86. Examinarea comparativa : a) Inscris in litigiu, een -comparatiprezentata de caracteristicile econ 6 Ce alte ica este apta sa contribuie, numai alaturi de alte CH AaH zarea unui scris, diferentiindu-] de scrisul alter pavso ep ansamblul caracteristicilor grafice, capabile si serial PES ‘ scriptorului, un loc aparte il pot detine anumite element cu totul particulare, denumite in literatura de speci ai = pa. ne grafic sau _,,ticuri ale scrisuluié 177, Desi au o importanta ‘4 i. pila, valoarea de identificare a acestor caracteristici trebuie confit yaloarea celorlalte caracteristici grafice, indiferent daca sint generale particulare. 2 Prin urmare, rezultatul unei expertize grafice reprezinta rodul unei “examinari calitative si cantitative a caracteristicilor cu valoare de iden- " fificare, prin care s-a ajuns fie la o concluzie cert& privind identitatea sau neindentitatea persoanei, fie la o concluzie cu caracter de probabilitate. 3. IDENTIFICAREA PERSOANELOR DUPA VOCE SI VORBIRE | A. Nofiuni generale. Identificarea persoanei dupa voce se inscrie printre metodele teh- nico-stiintifice moderne pe care criminalistica le pune in slujba stabi- lirii adevarului, a descoperirii autorului infractiunii. Aplicabilitatea acestui gen de identificare nu se restringe numai la cauzele penale, el Putind fi folosit cu succes si in cele civile, cum ar fi, de exemplu, pro- cesele avind ca obiect pretentiile intre persoane fizice, tagada pater- nitati, divortul s.a. 178, Individualitatea vocii si vorbirii, determinata de anumite particu- lavitati anatomice si fiziologice, permite diferentierea neta a unei per- Soane de alta si din acest punct de vedere. Desigur, pentru a putea initia | astfel de proces de identificare, este necesara descoperirea de urme fice, denumite urme sonore ale vocii si vorbirii, a cdror oun i de raspindirea pe scaré din ce in ce mai larga a mij- electronice de inregistrare fonica. i th ee : CU, op. cit., p. 136. ARD, ,Les faux en etTEHNICA CRIMINA UL IN INSCRISURI, A Ay DE FALSURI SECTIUNEA | yFIUNI GENERALE PRIVIND CERCETAREA CRIM : A INSCRISURILOR INALISTICA 1. Consideratii preliminare Manipularea inscrisurilor; refacerea si reconstituirea inscrisurilor deteriorate sau distruse Stabilirea autenticitatii si vechimii inscrisurilor 4. Cercetarea hirtiei si cernelurilor. yy w 1. CONSIDERATII PRELIMINARE aminarea inscrisurilor se constituie ca un domeniu distinct al cri- sticii in care una dintre laturile sale de baza o reprezinta cerceta- ied a actelor scrise !. O a doua latura este destinata identifica- fafice, tratata in capitolul V, in ideea prezentarii intr-un mod uni- | tuturor posibilitatilor de identificare a persoanelor pe care cri- ica le pune la indemina organelor judiciare. onsideram necesar si subliniem cd examinarea inscrisurilor are a de a pune in evidenta rolul criminalisticii nu numai in procesul i in cel civil. De altfel, insdsi ponderea definuta de cerceta- si graficé a inscrisurilor in activitatea laboratoarelor de spe- @ vine sé ateste acest lucru *. ee Privire la nofiunea de inscris, desigur gi sub report celia pun citeva scurte precizari, plecind de la faptul ca ee lich i se atribuie acestuia un sens foarte lars, insagi a si benzile de magnetofon fiind incluse In aceasta categorie“. : : ica a inscrisurilor ritor la sublinierea distinctiei dintre exantinary, tennie Ct, Ba i persoanelor dupa scris a se vedea TUN) vapay SANDU, »Palsul 6 eae Ed, Junimea, Ta, 1973, p. 7 si ia, Cluj-Napoca, 1977, p. 6. : « tacdioeealel sens CAMIL SUCIU, ,,Criminalistica 4 Abe A OIU, »Expertiza criminalistica-termenul de yinseris%y atit in calitatea ga. de obiect material al infractiunilor de fals in tat intr-un sens riguros stiintific, potrivit ‘Intelesuli dat sderile legislatiei penale in vigoare. a alte cuvinte, ,,inscrigyju reprezinta orice mod de materializare, de exprimare a gindiriy ¢ ntei intr-un obiect material, ci Ord Ge cae im scris 4. De altfel, pe buna dreptate se subliniaza e cdtre autorii de specjg_ litate ci obiecte de genul fotografiilor, schemelor sau Pplanselor, in mi- sura in care nu contin semnele scrieril fonetice pot fi considerate mij- loace materiale de proba my : se S ok : In al doilea rind, nu este lipsit de interes sa amintim ca legiuitorul nu a dat termenului de ,inscris* 0 semnificatie larga, facind distinctie in cadrul infractiunilor de fals (Titlul VII al partii speciale a Codului penal) intre infractiunea de fals in inscrisuri si falsificare de monede, timbre sau de alte valori. ; Prin urmare si in ceea ce priveste examinarea criminalistica, se | ] cuvine facuta distinctia intre cercetarea propriu-zisa a falsului in inseri- | suri, inclusiv a textelor batute la masina si cercetarea altor categorii de ] falsuri, cum sint cele de monede, timbre, alte valori, ca si falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare. | Desigur ci, din punct de vedere metodologic, data fiind similitudi- | nea procedeelor tehnico-stiintifice de investigare, in literatura crimina- listica, atunci cind este abordata problematica cercetdarii inscrisurilor, sint luate in considerare si instrumentele de autentificare (sigilii), timbrele, biletele de banca, desenele, schitele, in general majoritatea obiectelor materiale ale infractiunilor de fals °. Nu poate fi, insa, asimilaté expertizei criminalistice a inscrisurilor, telepene agg obiecte de genul fotogratfiilor, peliculelor sau benzilor i. ee ey mai mult cu cit lor le sint specifice alte genuri benzilor de ean Pay Se pcaty en ia ests acela al cAtre instantele de jud = Paiiloace de proba relativ putin agreate de Rrielize cxeriicats Ling eae sa ee ‘or examinare constituie obiectul unel nalistica, la care ne-am eae oe atetoare si anume expertiza fonocriml- J capitolul V. a Be MIP ULAREA INSCRISURILOR ; REFACEREA SI ECO EA INSCRISURILOR DETERIORATE SAU DISTRUSE 3 A. Manipularea inscrisurilor fpapiesterea tnscrisuriior care contin sau poarta o urma a nel - i 20 dots ats © operatie ce impune organului judiciar, 2 cr cu aceste mijloace materiale de proba,olosit, in masura. a, sint prinse de colturj eS . ile sint protejate de actiunea fq a, caldura, lumina puternica, ih oe care: levee a, Te Special cea solara. : gnscrisuri nu se fac nici un fel de sublinieri, q $a). yeferitoare la continutul, aspectele si locurile aoa menti : concentreze atentia expertul. pra carora tre— ; crisurile nu se capseaza, nu se cos ssura in care este absolut necesar s or de indoire deja existente. la dosar Si nu se pliaza 1, In acest caz, numai in is protejare si prindere la dosar, inse : risuril i au mape speciale, preferabile fiind cele di it n. material plastic tran- Metodele de examinare care pot altera forma sau continutul in- i nu se aplica decit de expertul criminalist, dupa examinarile pre- cu aprobarea organului care a dispus expertiza si numai dupa fotogratica, de regula in culori, a imaginii initiale a actului. Refacerea si reconstituirea inscrisurilor deteriorate sau distruse Refacerea inscrisurilor deteriorate cum sint, spre pilda, cele arse, este o operatie in multe situatii strict necesara solutionarii unei penale sau civile. Aceasta operatie efectuata prin procedee speci- iminalisticii se impune si in ipoteza distrugerii de inscrisuri, fapta ata de articolul 242 si 272 c. p., precum $1 In ipoteza oe urilor judiciare, potrivit procedurilor speciale, penale si civi . e la cazurile de disparitie a inscrisurilor judiciare, Paste , 508512 c. pr. pen. si 583—584 c. pr. CIV. Dee Pe cu ajutorul metodelor criminalistice a theca “ ee = vedere inscrisurile degradate sau distruse partial, 4 wefacerea. 8 iri e reguli, Dogata literatura de specialitate in care se fac seta = Bes ee CU titlu de exemplu, D, SANDU, op. cit. P. @ ciritor penale’, Ba. , O'HARA, ,Principii de baza Oe si limitele exper- mas, Ilinois, S.U‘A., 1976, p. 886; »Posibilit@h boy in : kun i N or“, articol preluat din Buletinul inforenay x de criminologie BT 1 mentare — Probleme de criminalisti : : de Procuratura Generala a R.S. Romania, Ooch prin fermen) of op. cit., p., 320—321 ; autorul — sustragered nse a se inteleagd atit pierderea a acestora.ea inscrisurilor rupte sau tdiate este 0 operatie ce a a ‘mai multe etape.! In primul rind, bucatile de hirtie ridin a locului sint selectate in functie de caracteristicile lor general. " 9 pildi, natura si calitatea hirtiei si cernelii, caracteristicile grafice enerale ale scrisului, dupa alte semne, stampile s.a. imprimate pe hir_ _ Dupa selectare, incepe reconstituirea propriu-zisa, plecindu-se de la colturile si marginile actului continindu-se cu_ celelalte fragmente pe baza formej marginilor acestora, a directiei rindurilor, a urmelor de pliere etc. RUA) SSNS Fig. 115. Refacere de inscrisuri rupte si arse Fragmentele de hirtie se fixeazi intre doug placi de sticla sau doua coperti de plastic transparent care se lipesc pe margine cu 0 banda adeziva. In nici un caz nu este permisa lipirea directé a bucatilor-de hirtie pe suprafata altei coli de hirtie sau lipirea lor cu banda de scotch. b. Refacerea inscrisurilor arse, in sensul stabilirii continutului acestora, rote © operatie mai dificilA ce impune procedee speciale de inare 1! Ridicareg de la fata locului se face potrivit starii inscrisului._ Daw ea organului judiciar inscrisul inca arde, se procedeaza de inda acest sens a se vedea D. SANDU, op. cit. p. 190—192, printre camurlle de autor se afla reconstituirea actelor necesare stabilirii vechimil obligatiilor C.E.C. si a altor hirtii de valoare, recondifionarea de docu istoric ete. i 56 ; D. SANDU, op. cit., p. 193—200. ictard“, Londra, 1969, (traducere ation — Physical Evidence York, 1966,se rid late, daca starea hirtiei o un carton introdus sub théerig: hig ref . E ae ‘ transportarea inscrisurilor carbonizate ge face + ‘nu preseze hirtia si sA nu permita lovirea ee cutii Examinarea in laborator reclamaé mai intii ela de per tiei prin pulverizarea cu vapori de apa si wa cu vata care eti. oh 1 Gee elasticitatii "se mai pot pulveriza -solutii pe baz& de polimeri © Ticin. De asemenea, care formeaza o peli- "qua transparenta pe suprafata hirtiei, capabila si conserve hirtia i : la in conditii bune. Relevarea scrisului se poate fe ‘| ‘ lori, prin folosirea radiatilor ulbeavibleteg dev Slesenl ea jnfrarosii care dau cele mai bune rezultate. Scrisul de pe at Dae plet carbonizate, se evidentiaza dupa intinderea hirtiei si arderea es pind Ja stadiul de cenusa intre doua placi de sticla speciala, portiunile scrise aparind mai inchise la culoare pe un fond gri. c. Refacerea inscrisurilor supuse la acfiunea apei este posibila in functie de calitatea hirtiei si cernelii cu care s-a scris, de timpul cit a stat in apa si de vechimea generala a actului. In primul rind, este necesar sa se dezlipeasca foile de hirtie si sa se usuce separat la o temperatura constanta, nu prea mare, ferite de lumina soarelui, Dupa aceasta, inscrisul este indreptat prin presare si fixat intre doua’ placi de sticla ”. : _ Relevarea scrisului se poate realiza numai in masura in care, 1D Masa hirtiei, au rdmas urme din cerneala sau din substanta cu care s-@ MMntarirea urmelor de scriere se face prin fotografia as oe separatoare de culori, prin amplificare electronica, prin weiaeges fografiere in radiatii invizibile (infrarosii, ulieviOlah ae inor reactivi chimici ce actioneaza asupra © ‘ ‘ -minaglisticd’, Vol } ‘A BUTA, ,,Tratat practic de criminalistich | od Bucuresti, 1980, p. 310 si urm. Rezistenta de tia functie de gradul lor de solubilitate , pay a, Pasta rezista mai ft cerneala, ei pine dec’ u cea ferogalica, folosita trecut, spre Co n{i organici care se © va ugor.aute . abilirea autenticititii unui inscris constituie o ope de catre organele de urmarire penald gi de citre ta, de alte organe sau reprezentanti ai unor institutij qg obstesti. De exemplu, frecvent se stabileste autenticitatea ‘buletinglgy jdentitate, a legitimatiilor de serviciu, a permiselor de acces tn dae locuri, a actelor de stare civila, a adeverintelor, certificatelor eho -Printre elementele avute in vedere la stabilirea autenticitatij surilor se numara : : — respectarea cerintelor legale privind forma si continutul actyye | scris, care trebuie sa fie datat, semnat, stampilat, inregistrat ; m — termenul de valabilitate, care, in multe situatii, este limitat ie o anumita perioada ; — corespondenta dintre infatisarea persoanei si fotografia de legitimatia sau inscrisul pe care aceasta gi-l atribuie, precum gi cores. pondenta dintre datele referitoare la identitatea persoanei, mentionate | in act si buletinul sau alt document cu care aceasta se legitimeaz§, In egala masura, se acorda atentie starii generale a inscrisului, existentei unor eventuale urme de alterare, modificare, de inlocuire g fotografiei s.a. De exemplu, inlocuirea unei fotografii de pe un buletin de identitate, pasaport sau legitimatie de serviciu, este relativ usor de observat prin examinarea atentg a starii capseil, a continuitatii deseny- lui stampilei etc. Cu toaté evidenta unor incercadri de contrafacere, usor sesizabile de catre organul judiciar, dacad alterarea are o anumita semnificatie juri- dicé, se solicitaé parerea expertului criminalist, singurul in méasura sa determine cu exactitate existenta, natura si procedeele de falsificare intrebuintate de infractor. : inseri. a B. Stabilirea vechimii unui inscris. Stabilirea vechimii unui inscris este 0 problema care se cere real- vata deseori in procesul judiciar, indeosebi in cazul inscrisurilor fals- ficate, in care data reald a redact&rii nu corespunde cu data indicata in act, sau cind anumite parti din inscris sint executate in perioade dife- rite, contrar aparentelor, multe dintre acestea fiind tipice pentru f prin adaugare de text. Cu privire la terminologia folosité fn literatura de specialitate, est® necesar s& precizim ca, in timp ce unii dintre autori vorbesc de stabl lirea vechimii, alti autori se referi la stabilirea datei intocmirii actus desi, in fapt, se are in vedere acelasi aspect. ceea ce ne priveste, considerim c& este mai oportun, mai . de Posibilitatile reale ale expertizei criminalistice, si se intrebwm ul de »vechime‘ a inserisului, si nu cel de ,,dataa, se evita anumite neint ; re, prin ,,Stabilirea datei%, ane Partea celor mai js, exprimat in termeni ‘calendaristicl, cee eminarea. timpu- 11%, ~ Sat, cind a fost intocmit rintre principalele elemente dintr-un ; ‘ si-si concentreze atentia expert! pentity sain se aflé forma $i continutul textului, caractart es pirtie! si cernelii, precum si gradul lor de imbatrinire ee Orice neconcordanta intre data pe « : is mentul si vechimea realé a tnserisutut, a alte ecee a ce eae nism“, desprins din studiul elementelor sus-mentionate indies teat : Astfel, asemenea neconcordante pot fi sesizate fried din pri : 4 4 examinarii, in ceea ce priveste ortografia folosita de autor "Setar ynor strazi, localitati, zone administrative, g unor intreprinderi inte sii, organizatii de masa si obstesti. De exemplu, scrierea sau (in | jocul lui ,,s’au“) intr-un text pretins a fi fost redactat in anul 1952, folo- e sirea denumirii de Republica Socialisté Romania intr-un act datat din a anul 1964, sau aceea de Cluj-Napoca pentru anul 1970 etc. Vechimea este stabilita, de asemenea, prin examinareg caracteristi- cilor hirtiei si a gradului ei de imbatrinire. In acest sens se determina compozitia si modul de fabricare, specific unei anumite perioade. Pe de a alta parte, gradul de imbatrinire a hirtiei poate fi mai mic decit vechi- Z | mea pretinsd a inscrisului (act datat din anul 1945, scris pe o hirtie e fabricata din stuf, la CAldrasi, in anul 1970). Pentru determinarea pe- 5 rioadei de fabricatie a hirtiei se mai examineaza filigranul si modul sau de realizare. Pra carora tre- a vechimii aces- [ Cerneala oferi si ea posibilitatea stabilirii vechimii inscrisului, ca 4 urmare a proceselor fizieo-chimice pe care le parcurge. Astfel gradul de e oxidare, raportul si la conditiile de pastrare a inserisului (caldura, umidi- " loare a cernelii. Aceste | tate, lumina) determina modificari ale nuantei de cu la intervale diferite de timp Fig .116. Trasaturi de cerneala executate ile cind se poate stabili date niem cA totusi sint Ree ia si inlocuirit M $ nlaturarii aera aniatur de tarii unui inscris, ; u fals prin imprejurare in 3 pas cit a, uneori nici itirare, de patrundere in masa hirtiei a c mp ‘cerneala este un indice important al vechimi tode de stabilire a vechimii se bazeazd pe solubilit, are scade pe masura timpului, ca si pe modul in care reac. | diversi reactivi '*. fine, modul de intersectare a _trasaturilor de cerneala indica te de vechime. De exemplu, in situatiile normale, trasaturile rie ului inferior se suprapun peste cele ale rindului superior, Totodatg intersectarea trasaturilor nu se constata difuzdri sau revarsari de cer. neala. In ipoteza trasiturilor executate in perioade diferite, cum este. de exemplu, falsul prin addugare de text, se constata © suprapunere 4 traseului unui rind superior peste cel inferior, precum si o revarsare a cernelii din trasatura proaspata in trasdtura mai veche, uscata. Elemente de stabilire a vechimii ofera si tipul de instrument scrip- tural. Spre pildd un act scris cu un stilou cu pasta, denumit si stilou cu bild (pix) nu poate fi intocmit inainte de 1946, anul inventarii acestuj instrumeht. i 4. CERCETAREA CRIMINALISTICA A HIRTIEI SI A CERNELURILOR A. Cercetarea hirtiet. Cercetarea criminalisticA a hirtiei, care reprezinta principalul mate- rial folosit ca suport pentru intocmirea actelor scrise, este necesara atit in numeroase cazuri de fals material in inscrisuri, cit si in falsul de bane- note, de timbre, ca si al altor valori. Totodata, asa cum s-a vazut mai sus, cercetarea hirtiei este utila si determinarii vechimii unui inscris. Principalele elemente pe baza cdrora se stabilesc caracteristicile hirtiei sint urmatoarele !° : > — Grosimea hirtici, care variazi in functie de tipul si destinatia acesteia. In egalaé masura intereseazi si diferentele de grosime ce pot apare la un inscris, ca urmare a actiunii asupra masei hirtiei in vederea turarii textului initial si inlocuirii lui cu un altul. 1 Referitor la stabilirea vechimii unui / i 4 trasaturi erneala : C inscris dupa trasaturile de cern Jea EDMOND LOCARD, ,,Les faux en écriture et leur expertise”, Ed. Payot, 89, p. 345—349 ; C. SUCIU, op. cit. p. 471; D. SANDU, op. eiii., p. 180-186 ‘area clorurilor dureazd aproximativ 2 ani in timp ce a sulfatilor se Perioada ce depaseste 10 ani. Pilirea vechimii pe baza transformarilor fizico-chimice ale cernelil la datele obtnute de fabricile producdtoare, cu privire la compo” de fabricatie, la testarile efectuate etc, In acest sens, C. E. M »An Introduction to Criminalistics*, New York, 1‘ici, variazd, in primul rind, dupa 1 a ti alte substante din care se compune. Ge cee a lumina, precum si alti factori de depozitare asupra ‘lasticitatea si rezistenta hirtici, difers i ? 4 Ta trivit Pia Ss Be ee i ee acne es ta dein sae loare si mai mica la hirtia de calitate mai slaba. sues _ _— Transparenta hirtiei este data, ca si elasticitatea sj i mpozitia acesteia. si rezistenta, de a Filigranarea hirtici se realizeaza in procesul de fabricare, prin yarirea masel hirtiei cu ajutorul unor cilindri filigranori, avind rolul de 2 preveni incercarile de falsificare, mai ales a bancnotelor, a unor acte de identitate, a altor jnscrisuri de valoare. ; : Un factor important asupra cdruia se concentreaz4 cercetarea crimi- nalistica i] reprezinta determinarea compozitiei chimice q_ hirtiei. Materialul care sta la baza fabricarii hirtiei il constituie celuloza, obtinuta din lemn, plante industriale si resturi cerealiere, materiale tex- tile. La acestea se adauga substante de incleiere (amidon, clei, rasini) si diverse materiale de umplutura, necesare méririi rezistentei, elasticitatii, transparentei etc. in functie de destinatia hirtiei. Dint-e metodele tehnico-stiintifice de cercetare, mentionam analiza microscopica, destinata in special studierii fibrelor de celuloza, exami- nareg cu diverse substante chimice care determina reactii de culoare caracteristice, pe baza carora se stabileste natura fibrelor de celuloza, precum si cantitatea de lignind (substan{a specifica fibrelor vegetale) °. De asemenea, se mai pot aplica metode de analiza spectrala, exami- narea in radiatij ultraviolete, analiza prin activare cu neutroni s.a. | B. Cercetareg cernelurilor si a altor materiale de scriere. Cercetarea criminalistica a cernelurilor se impune ori de cite ori este cesar si se stabileasci diferentele dintre tipurile de cerneala intilnite falsul material prin adaugare de text, vechimea unui inscris, compo- a cernelurilor sau tusurilor folosite in falsul de bancnote, cecuri $1 hirtii de valoare. 4 pozitia cernelurilor, ca de altfel a tuturor materialelor folosite , este deosebit de variata, cu toate cd, in prezent, asistam la 0 niformizare q ci, avind in vedere, bineinteles, cerneala folo- ‘uzul curent. In cazul bancnotelor, al buletinelor de identitate, ete. se utilizeazd cerneluri CU o compozitie s ala, care ai durabilitatea inscrisului, -dar~