Fi de lectur

Am nceput lectura in data de: 28.06.2011

Am sfarit lectura in data de: 28.06.2011
Titlul carii: Povestea lui Harap-Alb
Autorul: Ion Creang

Date importante din activitatea scriitorului:

Data naterii lui Creang este incert. El nsui afirm n Fragment de biografie c s-ar fi
nscut la 1 martie 1837. O alt variant o reprezint data de 10 iunie 1839, conform unei
mitrici (condici) de nou-nscui din Humuleti, publicat de Gh. Ungureanu.
Creang a mai avut nc apte frai i surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile i
Petre. Ultimii trei au murit n copilrie, iar Zahei, Maria i Ileana n 1919.
Tinereea lui Creang este bine cunoscut publicului larg prin prisma operei sale capitale
Amintiri din copilrie. n 1847 ncepe coala de pe lng biseric din satul natal. Fiu de ran,
este pregtit mai nti de dasclul din sat, dup care mama sa l ncredineaz bunicului
matern ("tatal mamei, bunicu-meu David Creang din Pipirig"), David Creang, care-l duce
pe valea Bistriei, la Broteni, unde continu coala. n 1853 este nscris la coala Domneasc
de la Trgu Neam sub numele tefnescu Ion, unde l are ca profesor pe printele Isaia
Teodorescu (Popa Duhu). Dup dorina mamei, care voia s-l fac preot, este nscris la coala
catihetic din Flticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creang, nume pe
care l-a pstrat tot restul vieii. Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai,
absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.
S-a desprit cu greu de viaa rneasc, dup cum mrturisete n Amintiri:
Dragi mi-erau tata i mama, fraii i surorile i bieii satului, tovarii mei de copilrie, cu
cari, iarna, n zilele geroase, m desftam pe ghea i la sniu, iar vara n zile frumoase de
srbtori, cntnd i chiuind, cutreieram dumbrvile i luncile umbroase, arinele cu holdele,
cmpul cu florile i mndrele dealuri, de dup care mi zmbeau zorile, n zburdalnica vrst
a tinereii! Asemenea, dragi mi-erau eztorile, clcile, horile i toate petrecerile din sat, la
care luam parte cu cea mai mare nsufleire.

Din 1855 pn n 1859 urmeaz cursurile seminarului iar apoi, lundu-i atestatul, revine n
satul natal. Se nsoar mai trziu la Iai cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica
Patruzeci de sfini din Iai, devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859).Literatura
romnLa 19 decembrie 1860 se nate fiul su Constantin.
n 1864, Creang intr la coala preparandal vasilian de la Trei Ierarhi, unde l-a avut
profesor pe Titu Maiorescu. Acesta l aprecia foarte mult i l-a numit nvtor la coala
primar nr. 1 din Iai.
Dup ce timp de 12 ani este dascl i diacon la diferite biserici din Iai, este exclus definitiv
din rndurile clerului (10 octombrie 1872), deoarece i-a prsit nevasta, a tras cu puca n
ciorile care murdreau Biserica Golia i s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate
incompatibile cu statutul de diacon. (n 1993, el a fost reprimit post-mortem n rndurile
clerului.) Ca urmare a excluderii din cler, ministrul Tell l destituie i din postul de institutor,
ns venirea lui Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A
colaborat la elaborarea a patru manuale colare.
n 1873 se ncheie procesul su de divor, copilul su de 12 ani fiindu-i dat n ngrijire. A
cutat o cas n care s se mute, alegnd o locuin n mahalaua icu (bojdeuca)
n 1875, l cunoate pe Mihai Eminescu, atunci revizor colar la Iai i Vaslui, cu care se
mprietenete. ntre 1875 i 1883, la ndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale
sale.
ntre 1883 i 1889 a fost bolnav de epilepsie i a suferit foarte mult la aflarea bolii i apoi a
decesului lui Eminescu, i al Veronici Micle.
Ion Creang moare pe data de 31 decembrie 1889, n casa sa din cartierul icu. Este
nmormntat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iai.

Prima impresie dupa lectur:

Ceea ce ma impresioneaz este: indrazneala lui Harap-Alb atunci cand a vrut sa-si incerce si
el norocul la fel ca si fratii sai.
La fel de surprinztor este momentul: in care Spanul suparat ca i s-a aflat secretul ii taie capul
lui Harap-Alb.
Demn de admirat este fragmentul: Capul de-ar fi sanatos, ca belele curg garla.

Tehnici narative: relatarea se face la persoana: persoana III

Tema: lupta dintre bine si rau
Moduri de expunere:

Naraiune.....;
Dialog.....;
Descriere.....;
Monolog..... .

Personajele:

Nume
Harap-Alb

Spnul

Tipologie
Nume
Este protagonistul
Sfnta Duminic
acesei poveti. Este
lipsit de insusiri
supranaturale si este
construit realist. Este
un tanar obisnuit,
harnic, supus, cu
suflet milos si
sensibil. Caracterul
deosebit pe care il are
acest tanar il va ajuta
sa devina imparat,
fiind rasplatit pentru
omenia de care da
dovada.
Spnul este
Calul
antagonistul. Este o
intruchipare a raului,
insa este un rau
necesar este
viclean,brutal se
comporta trufas,
tiranic cu Harap-Alb.

Tipologie
Este un personaj
secundar care are
rolul initiatorului si al
protectorului, il
supravegheaza si
coordoneaza pe
Harap-Alb, dandu-i
sfaturi si ajutandu-l la
nevoi.

Este personaj
secundar care il ajuta
pe protagonist are
darul
metamorforizarii
miraculoase, cu
ajutorul calului
Harap-Alb trece peste
toate dificulatile.

Caracterizarea personajului:

Direct(exemplu): In text nu este precizata caracterizarea directa este precizat doar ca

Harap-Alb era fiul cel mai mic al Craisorului!

Indirect(exemplu): Calitatile si defectele sunt sugerate de oximoronul din numele sau care
reflecta conditia duala: rob, sluga, neinitiat(Harap) si initiat(Alb).Harap-Alb era milostiv
deoarece isi face mila de Sfanta Duminica si ii da un ban: Tine, matusa, de la mine putin si
de la Dumnezeu mult; indraznet pentru ca vrea sa si incerce si el norocul la fel ca si fratii
lui ; bun deoarece: Fii incredintat ca nu eu, ci puterea milosteniei si inima ta cea buna te
ajuta, Harap-Alb.; loial: respecta juramantul fata de Span in pofida ispitei de a se imbogati:
Multi crai si imparati ieseau inaintea lui Harap-Alb si care dincotro il ruga, unul sa-i deie
banarit cat cere el, altul sa-i deie fata si jumatate de imparatie pentru asemenea odoare... ;
generos : face adapost albinelor, marinimos si curajos : ocroteste furnicile, trecand printr-o
apa mare; prezinta sentimentul prieteniei fata de cei 5 tovarasi. Totusi Harap-Alb avea si
slabiciuni spre exemplu rusinea in momentul mustrarii feciorilor de catre Crai si disperare :
Si de-as muri mai degraba , sa scap odata de zbucium , decat asa viata. Tine, matusa, de la
mine putin si de la Dumnezeu mult. Prin acest citat putem observa milostenia si bunatatea de
care da dovada Harap-Alb,

Figuri de stil:
Personificri: doarme i pmntul
Comparaii: Vechi ca pmntul, moale ca matasea si verde ca buratecul
Repetiii: i merge, i merge; mai! mai! mai!
Metafore: boboc de trandafir din luna lui mai, scaldat in roua diminetii, dezmierdat de cele
intaii raze ale soarelui
Epitete: codri ntunecoi, ostrov mandru, casuta singuratica, muschi pletos.

Imagini artistice:
Vizuale: la vederea acestei minunatii, toti au ramas incremeniti si, uitindu-se unii l altii nu
stiau ce sa zica.
Dinamice: Cum ajunge in gradina, odata incepe a smulge la salati.
Olfactive: l freac pe dinuntru cu ctunic, cu sulcin, cu mtciune, cu poala sntMariei i cu alte buruiene mirositoare...

Auditive: Ia ascultati , mai ! Zise Gerila: Vorba lunga saracia omului.

Vocabular:
Cuvnt
dihanie
vrednic
A mornai
a hldui
zdravan

Fa de personaje
Am admirat curajul
supunerea si sensibilitatea
lui Harap-Alb de care a dat
dovada pe toata durata
actiunii.
Mi-a placut vitejia lui HarapAlb atunci cand a iesit ursul
de sub pod iar el l-a infruntat
cu curaj dand dovada ca e
vrednic sa conduca imparatia.

Explicaie
fiara ,animal,creatura
capabil
a bombani
a izbuti, a reui
robust, solid, voluminos

Vizavi de problema operei

Mi-a placut momentul in care
fata imparatului Ros il
demasca pe Span si il alege
pe Harap-Alb.

Fa de opera literar
Mi-a plcut aceasta poveste
deoarece Ion Creanga ne
demonstreaza inca o data ca
binele intotdeauna invinge
raul.