FIZIOLOGIE LP 2

FIZIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR SISTEMUL OSOS

Metabolismul, dezvoltarea si cresterea oaselor
Generalitati
Cand ne referim la construirea oaselor puternice trebuie sa luam in calcul doua elemente cheie calciul si
vitamina D. Calciul sustine structura si sanatatea oaselor si a dintilor in timp ce vitamina D imbunatateste absorbita
calciului si contribuie la cresterea oaselor.
Aceste substante nutritive au un rol important inca din primii ani de viata dar pot mentine starea de sanatate
a oaselor pe masura ce o persoana inainteaza in varsta.
Adultii cu varsta de pana la 50 de ani ar trebuie sa consume zilnic 1000 mg de calciu si 200 de UI de
vitamina D pe zi.
Persoanele adulte care au peste 50 de ani ar trebui sa utilizeze peste 1200 mg de calciu si 400-600 UI de
vitamina D.
Iata mai jos cateva dintre alimentele care pot oferi organismului vitaminele si mineralele de care acesta are
nevoie pentru a avea oase puternice si rezistente.
Alimente necesare pentru mentinerea sanatatii oaselor
Iaurt - cei mai multi dintre oameni considera ca este suficient sa se expuna la soare pentru a beneficia de vitamina
D, dar multe persoane nu cunosc faptul ca multe sortimente de iaurturi sunt imbogatite cu vitamina D. O ceasca de
iaurt poate fi o modalitate gustoasa prin care puteti obtine doza zilnica de calciu. Un iaurt degresat va poate oferi
30% calciu si 20% vitamina D.
Lapte - exista un motiv pentru care laptele este recomandat copiilor, in mod special. Aproximativ 250 ml de lapte
degresat contin in jur de 30% din doza zilnica de calciu. Daca alegeti un tip de lapte imbogatiti cu vitamina D veti
reusi sa maximiziati efectele consumului de lapte.
Branza - doar pentru ca branza este bogata in calciu nu inseamna ca trebuie sa o consumati in exces (surplusul de
kilograme nu va fi benefic pentru articulatiile dvs.). Pentru ca o portie de branza cheddar poate contine chiar si peste
30% din valoarea zilnica necesara de calciu o puteti consuma cu moderatie. Cele mai multe dintre branzeturi contin
o cantitate destul de mica de vitamina D, dar nu suficienta pentru a acoperi necesitatile organismului din acest punct
de vedere.
Sardine - acesti pesti mici care se gasesc deseori in cutiile de conserve au un nivel surprinzator de mare de vitamina
D si calciu. Pot fi adaugate in salate sau paste.
Oua - desi ouale contin doar 6% din necesarul zilnic de vitamina D sunt o modalitate rapida si usoara prin care
organismul poate asimila aceasta vitamina. Ouale contin proteine si pot ajuta la mentinerea senzatiei de satietate pe
termen lung.
Cereale fortificate - anumite tipuri de cereale integrale pot contine pana la 25% din doza zilnica recomandata de
vitamina D. Daca nu aveti timp sa gatiti somon sau sa iesiti la soare, cerealele pot fi o alternativa gustoasa pentru a
obtine vitamina D.
Somonul - acest tip de peste este cunoscut pentru faptul ca are in compozitie o multime de acizi grasi omega3 sanatosi pentru inima. O portie de somon acopera necesarul zilnic recomandat de vitamina D. Consumati somon
pentru a va pastra atat sanatatea inimii cat si a oaselor.
Spanac - daca nu agreati lactatele puteti asimila calciul prin consumul de spanac. O cana de spanac fiert contine
aproximativ 25% din doza zilnica de calciu iar in plus va oferi organismului si fibre, fier si vitamina A.
Varza - legumele care fac parte din familia crucifere au in compozitie cantitati destul de importante de calciu. O
ceasca de varza poate contine chiar si 25% calciu. Puteti adaugati varza in salate sau sa o gatiti la cuptor. Cu ajutorul
acesteia organismului ii vor fi furnizate si alte substante necesare pentru consolidarea oaselor, cum ar fi magneziu si

vitamina K. Vitamina K este esentiala pentru formarea proteinelor osoase si reducerea pierderilor de calciu din urina.
O cantitate prea scazuta din aceasta vitamina solubila in grasimi va creste riscul aparitiei fracturilor de sold.
Ton - tonul este un peste gras dar si o sursa ideala de vitamina D. Aproximativ 75 g de ton din conserva poate
acoperi 39% din doza zilnica recomandata de vitamina D.
Seminte - semintele au niveluri ridicate de minerale necesare scheletului uman. Desi calciul este un mineral care are
un rol esential pentru rezistenta oaselor, la fel de important este si magneziul. Toate semintele contin magneziu, dar
cea mai mare cantitate se regaseste in semintele de dovleac.
- Nucile - acestea ajuta oasele sa devina cat mai rezistente si sa ramana puternice. In plus accelereaza capacitatea de
vindecare a oaselor gratie mineralelor din compozitia lor.
- Alunele - alunele sunt bogate in acid alfa linoleic, un acid gras omega-3 care mentine oasele puternice. Nu trebuie
sa uitati ca acestea contin multe calorii si grasimi si nu este indicat sa le consumati in mod excesiv.
- Semintele de dovleac si de floarea soarelui - oasele nu au nevoie doar de calciu (de fapt prea mult calciu le face
mai fragile si creste riscul aparitiei fracturilor). Semintele de dovleac si cele de floarea soarelui sunt unele din cele
mai importante surse naturale de magneziu. Important este sa le consumati crude.
- Seminte de susan - au un continut extrem de ridicat in calciu. Doar 14 de ceasca din aceste seminte adaugata in
salate, peste cartofi prajiti sau iaurt contine 350 mg de calciu. Doua linguri de pasta de seminte de susan, tahini,
contine 126 mg de calciu. Toate aceste seminte ca si cele de in sau soia vor oferi organismului nu doar calciu si
magneziu ci si vitamina E, B1, fier, fosfor etc.
Tofu - in cazul in care tofu este imbogatit cu calciu, poate oferi organismului chiar si 20% din necesarul zilnic
recomandat. In plus, tofu contine multe proteine.
Ulei din ficat de cod - poate nu suna apetisant, dar adaugat peste salate le poate oferi un gust placut. La fel de
benefic este si rolul capsulelor. O lingurita de ulei de ficat de cod contine 450 UI de vitamina D.
Prune uscate - fructe dulci cu un gust placut, acestea ar trebui sa faca parte din dieta femeilor care sufera de
osteoporoza. Acesta contin o fibra numita inulina care accelereaza absorbtia calciului in organism si intareste oasele.
O alta calitate a prunelor este ca poate contribui la vindecarea artritei, dar si a altor boli.

Hormon de crestere (gh, sth, hgh) - somathormon sau hormonul somatotrop.

Este secretat de antehipofiza (lobul anterior al hipofizei, glanda situata la baza creierului), care asigura cresterea
oaselor lungi si intervine in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor. In engleza, grouth hormone (GH).
Patologie:
I.

Un deficit de somathormon (hormone somatotrop) survine in caz de boala hipofizara sau hipotalamica;
- la copil acest deficit se traduce printr-o inaltime mica;
- la adult el se manifesta printr-o demineralizare osoasa.
Deficitul poate fi compensat prin injectii intramusculare zilnice cu somathormon de sinteza.
II.

O secretie excesiva de somathormon cauzata de un adenom (tumora benigna) al hipofizei antreneaza:

- o acromegalie (dezvoltare exagerata a oaselor fetei si ale extremitatilor membrelor) la adult
- un gigantism la copil.

Dezvoltarea oaselor

Osteogeneza endoconjunctiv se realizeaz, de cele mai multe ori n membrane conjunctive i prezint trei
faze principale: faza proteic a osteogenezei, faza mineral a osteogenezei i faza de remaniere.
1. Faza proteic a osteogenezei este caracterizat prin aceea c fibrele colagene din membrana
conjunctiv, n centrele de osificare, se nmulesc, se ngroa, se condenseaz i se dispun pe direcia
viitoarelor trabecule ale osului. n acelai timp, celulele mezenchimale din membrana conjunctiv se
multiplic i se transform n osteoblaste, care se dispun sub forma unui strat n lungul trabeculelor; stratul
de osteoblaste se numete strat osteogen i are un rol important n formarea osului. Tot n aceast faz
trabeculele se impregneaz cu diferite substane i din aceast cauz fibrele colagene care le formeaz nu
se mai pot distinge; aceast substan din care sunt formate trabeculele se numete substan preosoas i
este constituit n cea mai mare parte, din osein (substan proteic care are aceleai proprieti precum
colagenul). Osteoblastele din stratul osteogen ptrund n interiorul substanei preosoase, i au rolul de a
produce substanele care impregneaz trabeculele, n special oseina.
2. Faza mineral a osteogenezei const din impregnarea substanei preosoase cu sruri de calciu, n special
fosfat tricalcic n stare coloidal. Impregnarea se datoreaz marii afiniti pe care o are subsana preosoas
pentru srurile de calciu, care sunt aduse de snge. Prin impregnarea cu sruri de calciu, substana
preosoas se transform n substan osoas. n timp ce se produce impregnarea, osteoblastele care au
ptruns n substana preosoas i pierd proprietile secretoare i se transform n osteocite, celule osoase
adulte. Dup terminarea acestei faze, osul care s-a format are trabecule foarte neregulate i cu o dispoziie
necorespunztoare funciilor lui. Este un os embrionar grosolan, de tip spongios, mbrcat ntr-o membran
conjunctiv, care are un strat extern fibros i un strat intern celular, osteogen (periostul embrionar).
3. Faza de remaniere modeleaz structura osului, pentru a o aduce n starea caracteristic osului definitiv.
Trabeculele osoase sunt remaniate i adaptate nevoilor de rezisten local a osului. Aceast remaniere se
produce prin dou procese: osteoliz i osteoclazie. Prin osteoliz se nelege procesul de distrugere a
substanei osoase; aceasta se produce datorit faptului c srurile minerale se separ de osein i trec n
circulaie, iar oseina se distruge. Osteoliza nu este un proces celular. Osteoclazia este procesul de distrugere
a substanei osoase, prin aciunea unor celule speciale numite osteoclaste (celule derivate din celula

mezenchimal), care se gsesc n mduva osoas i care distrug substana osoas, att prin fagocitoz, ct i
prin procese chimice. esutul osos provenit n urma procesului de remaniere este de tip

spongios.
Osificarea de membran sau desmal ncepe n luna a doua a vieii intrauterine, fr ns ca la natere
procesul de osteogenez s fie complet ncheiat. Astfel, la natere, prile periferice ale oaselor craniului
sunt nc neosificate, realiznd ntre ele un spaiu larg, umplut de membrana conjunctiv nc necalicficat,
denumit fontanel (nou-nscutul are 6 fontanele). Aceste spaii se nchid n primii ani dupa natere, datorit
procesului de osificare desmal care continu.
Osul de membran nou format este la nceput spongios, rmnnd ca atare nc ctva timp dup natere.
Treptat, periostul din jurul lui d natere, de o parte i de alta a esutului spongios, la cele dou lamele de
esut osos compact, respectiv tabla intern i tabla extern, care nchid la mijloc osul spongios, numit
diploe.
Osteogeneza endocondral. Acest tip de osificare const n substituirea esutului cartilagionos hialin, care
alctuiete piesele scheletului embrionar, prin esut osos. Osificarea de cartilaj intervine n formarea oaselor
lungi, a oaselor scurte i a unor poriuni din oasele late; ea st la baza creterii oaselor n lungime.
Punctele de osificare apar mai ni n diafiz, apoi n epifizele oaselor lungi. Aceste puncte de osificare
primitiv, care iau natere n esutul cartilaginos hialin al scheletului embrionului se dezvolt nlocuind
treptat scheletul cartilaginos cu unul osos, n afar de unele mici poriuni de cartilaj, situate ntre diafiz i
epifize, denumite cartilaje de cretere sau de conjugare. Aceste cartilaje au rol important n creterea n
lungime a osului, ele disprnd n jurul vrstei de 25 de ani, n momentul cnd scheletul osos este complet
dezvoltat i creterea lui oprit.
Osificarea de cartilaj se desfoar att n punctele de osificare primitiv, ct i n cartilajele de cretere n
trei faze care se succed i care n acelai timp se ntreptrund: faza de distrugere a cartilajului, faza de
osificare i faza de remaniere a osului primar.
1. Faza de distrugere este caracterizat prin schimbrile pe care le sufer structura cartilajului. Are loc o
multiplicare activ a celulelor cartilaginoase, apoi aceste celule multiplicate cresc n dimnesiuni i n cele
din urm se distrug, lsnd n locul lor spaii goale, numite condroplaste. n acest timp, substana
fundamental a esutului cartilaginos se impregneaz cu sruri de calciu i se constituie n travee directoare.
esutul mezenchimal din pericondrul segmentului cartilaginos n care se desfoar osificarea ptrunde

treptata n condroplastele goale, aducnd cu el vase sanguine. Urmeaz distrugerea pereilor despritori ai
condroplastelor i transformarea acestora n adevrate canale umplute cu esut mezenchimal bogat n vase.
Aceast distrugere se realizeaz prin aciunea enzimatic, mecanic i fagocitar a esutului mezenchimal.
Teritoriul n care se produce procesul de distrugere a pereilor condroplastelor poart numele de zon de
eroziune.
2. Faza de osificare se realizeaz pe seama esutului conjunctiv mezenchimal care a invadat cartilajul. n
canalele din cartilajul hialin remaniat, celulele mezenchimale se aaz n rnduri alipite de peretele
cartilaginos al canalelor. Acum celulele mezenchimale se transform n osteoblaste i apar primele lamele de
osein. Formarea lamelelor se face printr-un proces de secreie a oseinei de ctre osteoblaste. n aceste
lamele se depun srurile de calciu, care contribuie la formarea esutului osos. Ulterior osteoblastele devin
adulte, transformndu-se n osteocite. La sfritul acestei faze se formeaz esutul osos primar. Osificarea
urmeaz aceeai cale ca n cazul osificrii endoconjunctive, cu deosebirea c esutul conjunctiv osteogen se
gsete n interiorul substanei cartilaginoase calcificate, care, treptat, este distrus i nlocuit cu
substana osoas produs de osteoblaste, proces care poart denumirea de metaplazie.
3. Faza de remaniere. n aceast faz au loc fenomene de osteogenez secundar, n care se produc
osteoliza i osteoclazia, care duc la formarea osului, n concordan cu funciile lui speciale.