Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DE STIINTE
SOCIALE
SI POLITICE
A REPUBLICII
SOCIALISTE
R OM AN I tk
..,...-
11_ i
ii
vt.1 OAMENII D
INT 1LNIRE
STI I NTA
DE STIINTE
1
'AI
11111111111100100110
CERCETARILOR ARHEOLOGICE LA
_ CUNOASTERE
,
CONTRIBUTI
ISTORIEI
I A RO
EI
Com AN
NPAP LARI
MI lk
S'
IN
It
LEVI
ARI
Sil
PE
COORD
MAILI.TORE
CERNOVODE iNIU
WI
REA
FiLORENT IN4-P ED M
RO IIANEASC
ANTIN REZACHEVICI
_
LL STO1T8 R.
TIME
Nr-
1111111 /
ECII MODER,.
DAN BEHIND
IIN
TIGAREA
ISTORIE I
ROMANIE
.1
GREORGHE I. IONIT X
1,
10 AN
CERCETAR Fil
ULTIMELE T
()MANI-4
DECftI41
DE
TOR IE UN
TATE
,I
Smart;
iF
OR PETfl
RADII
'OLESCU
Bup
CONS
1
TOMUL 31,-;
1980 ,
lulleAugast
www.dacoromanica.ro
EDITURA
ACADEMIE!
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
I
COMITETUL DE REDACTIE
ANON Pan= (redactor responsabtI); ION APOSTOL (redactor responsabil adjunct)i NICHITA ADXNILOAIE; LUDOVIC DEMENY; GHEORGHE
I. IONITX; VASILE LIVEANU; AUREL LOGIIIN; DAMASCHIN MIOC;
STEFAN OLTEANU; 5TEPAN 5TEFXNESCU; POMPILIU TEODOR (membrt).
Adresa redactiel :
www.dacoromanica.ro
SUMAR
Intllnirea tovarAsului NICOLAE CEAUESCU eu oamenii de stiintA din domeniul
1247
1403
1441
1253
1281
1377
preoeu-
1521
www.dacoromanica.ro
1543
1569
1581
1603
SOMMAIRE
L'entretient du president NICOLAE CEAUSESCU avec les scientifiques travaillant dans
1247
CONSTANTIN PREDA, FLORENTINA PREDA, L'apport des recherches archologiques a l'tude de l'histoire ancienne de la Roumanie
PAUL CERNOVODEANU, CONSTANTIN REZACHEVICI, Realisations a priorites
dans l'tude de l'histoire mdievale rournaine
DAN BERINDEI, Resultats et perspectives de l'historiographie de l'poque moderne .
GHEORGHE I. IONITA, IOAN SCURTU, Coordonnes majeures dans l'investigation
de l'histoire de Roumanie entre 1918-1980
1253
1281
1377
1403
*
ZOE PETRE, RADU MANOLESCU,CONSTANTIN BUSE, Les recherches rournaines
1441
*
DAMASCHIN MIOC, IOAN CHIPER, L'dition des sources de l'histoire nationale
pre-
www.dacoromanica.ro
1489
1521
1543
1569
1581
1603
DE TIINTE ISTORICE
In ziva de 27 mai 1980, tovarkulNicolae Ceausescu, secretar general
al Partidului Comunist Roman, presedintele Republicii Socialiste
Romania, a avut o intilnire de lucru cureprezentantiai oamenilor de stiinta
din domeniul istoriei membri 0 membri core spondenti ai Academiei
Republicii Socialiste Romania, ai Academiei de Stiinte Sociale si Polltice, directori ai institutelor de cercetare, profesori si alte cadre din inva-
in orientarea cercetarilor istorice, in dezvoltarea studiului istoriei in invatamintul de toate gradele, in stabilirea liniilor directoare ale activitatii
partidului, care a inaugurat o epoca de profunde si multilaterale transforMari, m toate domeniile de activitate, inclusiv in cercetarea stiintifica,
www.dacoromanica.ro
1248
www.dacoromanica.ro
1249
www.dacoromanica.ro
1250
Secretarul general al partidului a indicat istoricilor sit puna accentul pe acele fapte istorice care au favorizat contacte de viat i influente
reciproce intro populatiile acestor meleaguri, proces care a stat la baza
formarii natiunii noastre, a popoarelor din Balcani, a altor popoare invecinate". Trebuie sa evidentiem ceea ce au realizat in comun popoarele
noastre
a mai aratat tovaraul Nicolae Ceauescu , faptul ca civilizatia lor este rodul conlucrarii. Este cunoscut ca in conditiile cind n-a
existat aceasta conlucrare, popoarele din aceasta parte a Europei au dzut
sub dominatia imperiilor striUne. Deci este de datoria noastra sa demonstritim ca ceea ce am realizat i ca Insi existenta natiunilor noastre este,
pina la urmA, rezultatul faptului ca inainta0i no0ri, in momente istorice
grele, au gasit calea de a conlucra". Secretarul general al partidului a
tinut siti evidentieze intr-un mod deosebit sfera relatiilor istorice ale poporului roman cu popoarele vecine. Abordind problemele Romhniei
s-a aritat in cuvint , ale conlucritirii in Balcani i cu toti ceilalti vecini,
trebuie sa pornim deci de la comunitatea de interese a popoarelor noastre,
care este o realitate ce s-a creat in cursul dezvoltarii istorice, problemele
economice avind rolul hotaritor, la care s-a adaugat lupta pentru independenta, pentru dezvoltarea f}tiinteii culturii a intregii civilizatii".
Secretarul general al partidului a evidentiat cu d,osebita pregnanta strinsa corelare dintre istorie i actualitate, thud prin accata uu
non indemn istoricilor de a tin- seama in activitatea lor d necesitatea
ca tiinta istorica sa porneasca de la realitati, de la cerintele re pectarii
independent i nationale a popoarelor, a conlucrarii active intr . el in
veder,a dezvoltarii lor economico-sociale, pe principiil, dtplinei egalitati
i ale respectului reciproc".
Constatind existenta fireasca a unor confruntari de idei" sau a
unor puncte de vedere diferite", tovaraul Nicolae Ceaurscu a indicat
istoricilor romani de a avea o pozitie constructiva in clarificarea unor
astfel de probleme, ei trebuind pe deoparte a da o riposta fcrma oricaror incercari de a falsifica istoria, de a denatura realitatea", dan pe
de alta parte interventiile lor trebuind sa dud, nu la ascutirea divergentelor i contradictiilor, ci la gasirea a ceea ce a fost i este coinun,
www.dacoromanica.ro
1251
indrumarilor primite la 27 mai 1980, punerii cu putere in relief a rolului istoric al maselor populare, al popoarelor insesi, a luptelor pentru
eliberarea sociala si nationala".
Secretarul general al partidului a abordat, de asemenea, si problema national, evidentiind Inca o data faptul esential al rezolvarii
problemei in Republica Socialista Romania, al grijei constante ca nationalitartile sti beneficieze de cuceririle civilizatiei socialiste. Folosirea
limbii, ca si a tuturor libertatilor, implic insa, s-a aratat in cuvintul
a tuturor cetatenilor, fara deosebire de nationalitate, s triumfe socialismul in fiecare din tarile noastre, de a asigura, printr-o strinsa conlucrare,
rilor istorice, sublinia mai departe tot atunei secretarul general al partidului, sint de natura s ajute Ornenirea contemporana sa, inteleaga mai
bine legile obiective care guverneaza societatea, necesitatea de a actiona
in spiritul cerintelor progresului. De asemenea, istoria este chemata sa
sprijine, prin coneluziile sale, perfectionarea organizarii societatii de azi,
rclatiile dintre state si natiuni, conlucrarea pasnica dintre toate popoarele lumii" 4. Inscriindu-se pe aceleasi coordonate de inalt umanism,
tovarasul Nicolae Ceausescu a folosit si intilnirea sa cu reprezentantii
istoricilor pentru a evidentia misiunea contemporana a istoriei. Avem
obligatia a aratat secretarul general al partidului sa ducem o asemenea politica, inclusiv in domeniul istoriei, Melt s contribuim la crearea unui viitor al prieteniei si fratiei tuturor popoarelor. In judecarea
faptelor si evenimentelor istorice sa tinem seama de ceea ce trebuie sa
realizam, de optiunea noastra spre o politica generala de prietenie, de
colaborare intre popoare". Trebuie sa fim fermi, a adaugat mai departe,
3 Nicolae Ceauescu, Romnia pe drumul desetOrgrii construcliet socialiste, vol. 1,
BucurWI, 1968, p. 337:
Ibidem, vol. 6, p. 423-424.
www.dacoromanica.ro
1252
subliniat secretarul general al partidului in legaturd cu apropiata i prestigioasa reuniune internationala din aceasta yard vom aduce o contributie importantd la creterea nivelului tiintific al Congresului, la afirmarea lui ca o puternicd manifestare a colaborArii, a luptei pentru destindere, pentru independenta nationala i pace".
Intilnirea de lucru a tovardului Nicolae Ceauescu cu reprezentantii
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1254
tinind mai multor specii de mamifere fosile, printre care se afla si oase
sparte probabil intentionat, care ar indica o anumita activitate constienta
a unor hominide, lasa deschisit posibiitatea ca cele dintii manifestari de
viata umana pe teritoriul Romaniei sa fie chiar mai vechi de un milion
de ani 4.
www.dacoromanica.ro
1255
0 N. N. Moro5an, Dacia, 5-6, 1938, p. 1-22; Al. PAunescu, Dada, NS, 9, 1965,
p. 5 32; Al. PAuneseu l colab., SCIVA, 27, 1976, 1, p. 5-19.
10 G. S. Nicoliiescu-Plopsor l colab., Materiale, 5, 1959, p. 45-52; 6, 1959, p. 57-63;
7, 1961, p. 37 41; C. S. NicolAescu-Plopsor, Al. PAunescu, i Fl. Mogosanu, Dada, N.S., 10,
1966, p. 5 116.
" C. S. NIcolAescu-Plopsor si N. N. Zaharia, Materiale, 5, 1959, p. 34-38; C. S. Nicol4escu-Plop5or, Materlale, 6, 1959, p. 11-19; M. Bitiri, Studii sl Mat. Suceava, 3, 1973, p. 1-9;
1966, idem, Martuatia" I, 1969, p. 5-10; M. BMA, Materiale", 9, 1970, p. 11-30; idem,
Dada, NS, 15, 1971; p. 15-29; idem, Pateoliticul In Tara Oasului, Studil arheologice, Bucuresti, 1972; idem, Studii si ComunicAri, 4, 1980, Sato Mare, p. 25-37.
12 C. S. Nicohlescu-Plopsor, I. Stratan, Materiale, 7, 1961, p. 29-31; I. Stratan, Materiale, 8, 1962, p. 123-126; idem, EM, 2, 1965, NS, p. 412; Ses. Muz., 1, 1971, p. 18-26;
F 1. Mogosanu si Ion Stratan, SCIV, 17, 1966, 2, p. 335 343; Fl. Mogosanu, Paleoliticul In
Banat, p. 37-81.
20 D. Berciu, Zorile istoriei. .
p. 27-29; Al. Paunescu, SCIV, 15, 1964, 3, p. 321-336; idem, Dacia, NS, 8, p. 297-305.
www.dacoromanica.ro
1256
ale Ceahlaului 21, in zona Portilor de Fier 22, la Cuina Turcului 23, Gornea 24
si Bai le Herculane 25, in Transilvania, la Ciumesti si la Largu 26, si Lapos 27,
cultural nou, numit Sada Cladovei 25, care se caracterizeaziti prin prezenta,
unor unelte din corn de cerb si a oaselor de porcine si cervidee. Noile tipuri
*
Epoca neolitica, cunoscuta ceva mai bine in perioada postbelica
decit paleoliticul, va continua A se bucure si in perioada de dupa 1944
de o atentie deosebita. S-au intreprins numeroase sapaturi in asezari din
diferite faze, ale ciiror rezultate au avut darul sa contribuie in mod sub111 C. S. NicolAescu-Plopsor, Materiale, 6, 1959, p. 57-63; idem si colab. Dada, NS,
23 AL PAunescu, SCIV, 21, 1970, 1, p. 3-29; idem, RM, 6, 1969, 4, p. 342 348. A. Bolomey, SCIV, 21, 1970, 1, p. 37-39; D. NicolAescu-Ploppr, SCIV, 21, 1970, 1, p. 35-36.
24 Fl. Mogosanu, SCIV, 21, 1970, 4, p. 531-537; Gh. Lazarovici, Gornea, Resita, 1977.
p. 10-12.
26 Eug. Comp, Dada, N.S., 7, 1963, p. 477-484; idem si Z. Ninfisi, SCIV, 23, 3972,
1, p. 3-17.
" Progrese In Polinologia romneasa, Bucuresti, 1971; M. arciumaru, SCIV, 22, 1971,
1, p. 15-18; H. Asvadurov, M. Bitiri, P. Vasllescu, SCIV, 23, 1972, 3, p. 341-355; M. Cirdumaru, Al. PAunescu. SCIVA, 26, 1975, 3, p. 315-341; M. Clrclumaru, Studil si Cercetilri
de geologic, geofizidi, geografle, 24, 1977, 2, p. 191-198; Al. PAunescu, M. Circiumaru,
P. Vasilescu, SCIVA, 28, 1977, 4, p. 157-183; M. Circiumaru, Medial geografic In
pleisfocenul superior si cuiturile paleolifice din Rorndni a, 1980.
www.dacoromanica.ro
1257
84; SCIV, 6, 955, 3-4, p. 701-703; Materiale, 3, 1957, p. 161-178; 5, 1959, p. 247-256;
6, 1959, p. 203-211.
" K. Horedt, SCIV, 4, 1953, 1-2, p. 290-296; 6, 1955, 3-4, p. 663; Materiale, 4, 1957,
p. 184-185; 5, 1959, p. 83-89; D. Prodan si colab., SCIV, 4, 1954, 1-2, p. 200-207, 213.
22 Z. Szkely, Sapdturile de la Lel-Varheghiu, Materiale, 1951, p. 6-20; I. Nestor,
Materiale, 3, 1957, p. 59-63; Eugenia Zaharia, Dada, NS., 6, 1962, p. 5-21; SCIV, 15, 1964,
1, p. 19-44.
" K. Horedt, Materiale, 2, 1956, p. 7-18; M. Russu si V. Mares, Materiale, 2, 1956,
p. 32-39.
" V. Boroneant, SCIV, 17, 1966, 2, p. 345-352.
" I. Uzunu, Gh. Lazarovici, I. Dragomir, Banatice, 2, 1973, p. 403-416.
www.dacoromanica.ro
1258
73-96.
4 VI. Dumitrescu, Dacia, 9-10, 1941-1944, p. 11-114; H. Dumitrescu I colab.,
SCIV, 3, 1952, p. 121-138; 4, 1953, 1-2, p. 45-66; 5. 1954, 1 2, p. 35 63; 6. 1955, 3-4,
p. 459-478; 8, 1957, 1-4, p. 53-73; H. Dumitrescu, Materiale, 3, 1957, P. 115-128; 5,
1959, p. 189-202; 6, 1959, P. 157-175; 7, 1961, p. 91-103; 8, 1962, p. 245 258; 0. Necrasov, SCIV, 6, 1955, 3-4, p. 478-482; idem 0 S. Halmovici, Materiale, 5, 1959, P. 217219; 6, 1959, P. 179-184; 8, 1962, p. 261-264.
5 H. Dumitrescu, SCIV, 8, 1957, 1-4, p. 53-69; S. Marinescu-Bilcu, Cultura Precueuteni pe teritoriul Romaniei, 1974; VI. Dumitrescu, Arta preistoricd tn Romania, Bucurestl,
1974.
25, 1974, 1, P. 71-97; I. Dragomir, Danubius, 2-3, 1969, p. 45-61; 4, 1970, p. 25-86;
S. Haimovici, KIVA, 25, 1974, 1, P. 73-77.
www.dacoromanica.ro
1259
perioada, care constau din amestecul fondului etnic local tirziu neolitic
eu unele populatii de pastori deplasate din stepele nord-pontice si unele
influente mediteraneene, se inscriu in marele proces al indoeuropenizrii".
Astfel de rnodificari etno-culturale i lingvistice au creat cadrul i conditiile necesare aparitiei unei noi epoci i unor noi populatii In spatiul balcano-carpato-danubian si in cel central european.
Tei, Wietenberg etc., cunoscute anterior, apar acum mult mai bine definite
169.
219; 10, 1959, 2, p. 247-264; Dacia, N.S., 4, 1960, p. 53-68; M. Dinu, Dacia, N.S., 12,
1968, p. 129-139.
55 Roman si I. Nmeti, Cullura Baden In Romania, Bucuresti, 1978; P. Roman, Dada,
SO
S. Morintz, R.I., 30, 1977, 8, p. 1474 si urm.; idem, Contribulii arheologice la istoria
tracilor timpurii, I, Epoca bronzului In spafiul carpato-balcanic, Bucuresti, 1978.
61 1. Nestor, Istoria Romaniei, I, 1960, p. 90-132; D. Berciu, Zorile istoriei in Carpafi
si la Dundre, Bucuresti, 1966, p. 140-214; D. Popescu, SCIV, 16, 1965, 1, p. 129-148; 2,
94; M. Florescu, Arh. Mold., 2-3, 1964, p. 105-125; SCIV, 16, 1965, 4, p. 649-661; M. Petrescu-Dimbovita, Preistoria Alpina, 10, 1974, p. 277 si urm.; P. Roman, Acta Archaeol. Carpathica, 15, 1975, p. 145 si urm.; idem, PZ, 151, 1976, p. 26 si urm.; D. Popescu, Die fruhe
u. mittlere Bronzezeit In Siebenbargen, 1914, p. 54-60; I. Ordenthlich, Dada, N.S., 7, 1963,
p. 115-138; 12, 1968, p. 141-153; 13, 1969, p. 457-474; 14, 1970, p. 83-97; Al. Vulpe,
Dada, N.S., 8, 1964, p. 319-329; V. Leahu, Cultura Tei, Bucuresti, 1966; S. Morintz, Contribufii arheologice.. ., 1978, p. 47-51; 71-83; K. Horedt, Dacia, NS, 4, 1960, p. 107-137;
N. Chidiosan, Dada, ,N.S., 12; 1968, p. 155-175; T. Bader, Epoca bronzului In nord-estul
Transilvaniei, Bucuresti, 1978.
www.dacoromanica.ro
1260
62 D. Berciu, Dacia, N.S., 5, 1961, p. 123-162; SCIV, 5, 1954, 3-4, p. 343 360;
SCIV, 12, 1961, p. 227-239; S. Morintz, Contribufii arheologice..., 1978, p. 22 28; 61 70.
D. Berciu, Materiale, 1, 1953, p. 589-691; D. Berciu i Eug. Comp, Materiale, 2,
1956, p. 251-489; idem, 3, 1957, p. 265-307; VI. Dumitrescu, Necropola de incinerafte din
, 1978,
epoca bronzului de la Ctrna, Bucuresti, 1961; S. Morintz, Contribufii arheologice
p. 28-40.
" I. Nestor, SCIV, 1, 1950, 1, p. 52-56; 2, 1951, 1, p. 159-168; 4, 1953, 1 2,
p. 69-86; 6, 1955, 3-4, p. 497-506; Istoria Romaniei, 1, 1960, p. 102-105; Eugenia Zaharia, Dacia, N.S., 7, 1968, p. 139-176; M. Florescu, Arh. Mold., 4, 1966, p. 39
118; Dada,
" Al. Vulpe, Dacia, N.S., 6, 1961, p. 105-122; M. Florescu, Dada, N.S., 14, 1970,
p. 51-81; S. Morintz, Contribufii arheologice..., p. 112-115.
" 0. Iliescu, Asupra cresterii colectiilor Academiei - Caiet selectiv, 8, 1963, p. 414418 ; A. Mozsolics, Bericht der rbmisch germanischen Kommission, 46-47, 1965-1966 (1968),
11. 5, 5067 M. Petrescu-Dimbovita, SCIV, 4, 1953, 3-4, p. 456 si urm; Eugenia Zaharia, Dacia,
N.S., 7, 1963, p. 174 si urm.; A. C. Florescu, Arh. Mold., 2-3, 1964, p. 143-203; Dada, N.S..
11, 1967, p. 59-94; K. Horedt, SCAL, Sibiu, 3, 10, 1966, p. 140-141; S. Morintz, Contribufii arheologice..., 1978, p. 120-121; 152-160.
68 S. Morintz si N. Angelescu, SCIV, 21, 1970, 3, p. 375-413; S. Morintz, Contribufii
arheologice..., 1978, p. 121-152.
69 K. Horedt, NEH, 2, 1960, p. 31 si urm.; idem, SCAT, 13, 1967, p. 142 si urm.;
N. Chidiosan, SCIV, 21, 1970, 2, p. 287-293; T. Bader, SCIV, 23, 1972, 4, p. 509-535;
C. Kacsb, Dada, N.S., 19, 1975, p. 45-68; Al. Vulpe, Dada, 19, 1975, p. 69-76; S. Morintz, Contribufii arheologice..., 1978, p. 164-167.
7 A. Aricescu, SCIV, 16, 1965, 1, p. 17-42; Pontica, 3, 1970, p. 25-76.
71 M. Petrescu-Dimbovita, Depozite de bronzuri din Ronblnia, Bucuresti, 1977.
63; Al. Vulpe, Die Axle und Beile in Rumiinien, I si II, in colect. PrAbistoriche Bronzefundc,
Munchen, 1970 si 1975; M. Petrescu-Dimbovita, Depozite de bronzuri din Romania, Bucuresti,
1977.
www.dacoromanica.ro
1261
in uncle regiuni din Asia Micit si in Azboiul troian. Urme ceramice specifice
p. 1465 *I urm.
p. 215
77 Al. Vulpe, In Diclionar de istorie veche, 1976, p. 367; 557; C. Kacs(5, Marmatia, 2,
www.dacoromanica.ro
1262
10
Mare i Otomani, la care se adauga aspectele Reci si Medias din Transilvania 78.
scitii 86 au fost urmarite in cadrul sapaturilor arheologice de la Balta Verde-Gogosu (Oltenia) si respectiv in cele de pe Muresul Superior, in neeropolele de inhumatie de tip Ciumbrud 86.
Istoria i cultura geto-dacilor de la inceputuri i pina la cucerirea
romana au format obiectul unei intense si permanente cercetari intreprinse
de arheologia romaneasca din ultimii 30 ani. Pe linga continuarea sapa." E. Zaharia si S. Morintz, SCIV, 16, 1965, 3, p. 451-462; E. Zaharia, Dacia, N.S.,
9, 1965, p. 83-104; Z. Szkely, Asezdri din prima vIrst a fierului In sud-estul Transilvaniei,
1966, p. 5-16;
" Al. Vulpe, Dada, N.S., 9, 1965, p. 105-132; VI. Dumitrescu, Dada, N.S., 12, 1968,
p. 177-260; H. Ciugudeanu, Apulum, 14, 1976, p. 9-22.
8 S. Morintz, Dada, N.S., 8, 1964, p. 101-118.
81 Al. Vulpe, Dacia, N.S., 4, 1960, p. 181-199; idem, Necropola hallstalliand de la Ferigile, 1967; idem, Mem. Antiq, 2, 1970, p. 115-182; 182-213; Al. Vulpe si Eugenia Popescu,
Dacia, N.S., 16, 1972, p. 75-111; Al. Vulpe, Dacia, N.S., 21, 1977, p. 81-111.
82 s Morintz, Materiale, 3, 1957, p. 219-255; 5, 1959, p. 355-361; 6, 1959, p. 231236; 7, 1961, p. 201-207; Dacia, N.S., 1, 1957, p. 117-132.
G. Simion, Rawl preliminar de spaluri prezental la sesiunile din anii 1919 (Oradea)
ci 1980 (Tulcea).
" D. Popescu, SCIV, 4, 1953, 1-2, p. 129-135; R. Vulpe, SCIV, 5, 1954, 1-2,
p. 100-108; 6, 1955, 3-4, p. 543-548; D. Berciu, Materiale, 5, 1959, p. 318-323; D. Berciu, C. Preda, Materlale, 7, 1961, p. 273-281; C. Preda, Pontica, 5, 1972, p. 77-88.
85 D. Berciu si Eug. Comsa, Materiale, 2, 1956, p. 251-289; Al. Vulpe, SCIV, 13,
1962, 3, p. 307-324; M. Petrescu-Dimbovita, Mem. Antiq, 4-5, 1972-1973, p. 83-92.
" D. Popescu, SCIV, 9, 1958, 1, p. 9-38; 18, 1967, 2. p. 333-342; Dada, N.S., 6,
1962, p. 443-455; K. Horedt, Dacia, N.S., 4. 1960, p. 481-488; I. H. Crisan, Dacia, N.S.,
9, 1965, p. 133-145; idem, AMN, 4. 1967, p. 439-443; St. Ferenczl, AMN, 2, 1965, p. 77105; 3, 1966, p. 49-73; 4, 1967, p. 19-45; 6, 1969, p. 47-65; 3, 1971, p. 11 36; V. Vasiliev, AMN, 7, 1970, p. 41-63; 9, 1972, p. 65-107; Apulum, 12, 1974, p. 48 59; 14, 1976,
p. 23-44.
www.dacoromanica.ro
11
1263
turilor in unele objective mai vechi, in aceasta perioada de timp s-au desehis noi si numeroase santiere arheologice pe intreg teritoriul tarii, din
care a fost scos la ivealfi, un adevarat tezaur material si spiritual al civilizatiei geto-dacice. S-au descoperit i studiat fbi documente epigrafice si
numismatice si au fost editate textele seriitorilor antici referitoare la istoria geto-dacilor. Se poate astfel afirma ca s-a creat o baza documentara
completa si generala necesara unei bune cunoasteri a civilizatiei si a istoriei Daciei preromane. Un numar insemnat de lucrari monografice, culegeri de izvoare 87, studii i rapoarte de sapaturi, trateaza diferite aspecte
particulare sau probleme cu caracter general ale evolutiei societatii getodace, sub raport cultural, economic, politic si social. In lumina tuturor
acestor clescoperiri i cercetdri, lumea geto-daca' ni se infatiseaza ca unul
din principalele popoare ale antichitatii care a jucat un rol de prim ordin
n istoria sud- estului european.
Fata de datele cuprinse in Getica lui V. Parvan si de cele oferite de
rezultatele sapaturilor efectuate in citeva asezari, civilizatia geto-daea,
dealtfel i intreaga sa istorie, ni se prezinta astfizi substantial imbogatite
si destul de bine conturate, pe parcursul intregii lor evolutii i desfasurari.
Reamintim, mai intii, ea, despre inceputurile civilizatiei geto-dace putem
vorbi acum Inca din sec. VII-VI i.e.n., odata cu dezvoltarea complexelor culturale de tip Ferigile-Birsesti i Beidaud-Tariverde, dupa uncle
pareri chiar cu faza finala a culturii Basarabi. Tot in sprijinul inceputurilor mult mai timpurii ale civilizatiei geto-dace yin i descoperirile de tip
Alexandria 88 -BalcinWi 88 (Muntenia), Stincesti 9 (Moldova), Cernavoda
" C. Preda, Dada, N.S., 3, 1959, p. 179-194; SCIV, 11, 1960, 1, p. 25-38; Materiale, 6, 1959, p. 251-261; 6, 1961, p. 209-212; SCIV, 21, 1970, 4, p. 571-578; Em. Condurachl, SCIV, 16, 1965, 1, p. 43-50.
88 Eugenia Popescu, Studli i CoinunicAri, Pitesti, 1, 1968, p. 57-66.
88 A. Ni1.1.1 51 N. Zaharia, SCIV, 6, 1955, 1-2, p. 333-336; A. C. Florescu si S. Ra15,
Studii i llaterlale, Suceava, 1, 1969, p. 9-16; A. C. Florescu, GI, Iasi, 2, 1971, p. 103
www.dacoromanica.ro
1264
12
la Enisala 194, Murighiol 109, Telita 106, Nuntasi 107, Bugeac 108, Satu Nou 109,
Studil f Materiale, Suceava, 1969, p. 9-21; A. Florescu si Gh. Melinte, Carpica, 4, 1971,
99 Violeta Veturia Bazarciuc, Materiale, Oradea, 1979, p. 127-131; idein, Cetalea getodacied de la Bunesti-Dealul Bobului, jud. V aslui, comunicare la a XIV-a Ses. anuala de rapoarte, Tulcea, 1980.
97 Cronica de sapaturi, Dada, N.S., 17, 1973, p. 383, nr. 99; 19, 1975, p. 293, nr. 131;
E. Moscalu si C. Beda, SCIVA, 25, 1974, 2, p. 265-271.
88 D. Berclu, E. Moscalu, SCIV, 23, 1972, 4, p. 633-640.
09 E. Moscalu, Cercetari arheologice, 3, Bucuresti, 1979, p. 339-351.
an D. Berciu, Arhivele Olteniei, 18, 104-105, 1939; P. 204; Gloria Macovef, Materiale,
5, 1959, p. 351-354; Oct. Toropu, SMMIM, 6. 1973, p. 10.
101 C. Preda si M. Bute!, Cereeldri arheologice tn cetatea geto-dacica de la Mdrgdritesti,
In ziarul ,,Oltur, 27 oct. 1973, p. 2; Dada, N.S., 15, 1971, p. 377-378; 19, 1975, p. 292.
102 Oct. ToropiI, SMMIM, 2-3, 1969-1970, p. 5-7.
103 G. Simion, Posebna Izdanja, Knjiga XXIV, Sarajevo, 1975, p. 237-248; idem,
Thraco-Dacica, Bucuresti, 1976, p. 158; idem, Peuce, 6, 1977, p. 31-47.
104 G. Simion, Peuce, 2, 1971, p. 63-128; Thracla, 3, Serdicae, 1974, p. 291-304;
Peuce, 6, 1977, p. 49-72.
1" Ex. Bujor, SCIV, 6, 1955, 3-4, p. 571-580; 7, 1956, 3-4, p. 243-252; Materiale, 3, 1957, p. 247-254; 5, 1959, p. 373-378; 6, 1959, p. 325-330; 7, 1961, p. 297-300;
Dada, N.S., 2, 1958, p. 125-141; Pence, 2, 1971, p. 131-134.
100 G. Shnion i Gh. Cantacuzino, Materiale, 8, 1962, p. 373-382; G. Simion, Pence,
6, 1977, p. 49-72.
107 A. Raduleseu, SCIV, 12, 1961, 2, p. 387-397.
108 M. Mafia, Pontice, 1, 1968, p. 193-234; 2, 1969, p. 23-42; ldem, Materiale,
Oradea, 1979, p. 109-114.
iere B. Mitrea, Omagiu lui Constantin Daicoviciu, 1960, p. 409-413; B. Mitrea, C. Preda
si N. Anghelescu, Materlale, 7, 1961, p. 283-290; 8, 1962, p. 369-372.
110 Cronica de sapaturi, Dada, 15, 1971, p. 367; 16, 1972, p. 333.
111 N. Anghelescu, SCIV, 6, 1955, 1-2, p. 312-313; V. Gulick SCIV, 19, 1968, 1,
p. 135-145.
112 N. Hartuche, F. Anastasiu, Brdilila. Asezdri si cimitire omenesti datInd din epoca
neoliticd si pind In pragul orinduirit jeudale. Braila, 1968, p. 1-37.
U3 C. Buzdugan, Carpica, 1, 1968, p. 77-94; SCS a MI, 1, 1971, p. 233-239.
www.dacoromanica.ro
13
1265
ritoare la faza lor de inceput, care dateaza din sec. IV-III i.e.n.
0 latura importanta a civilizatiei geto-dace din aceasta perioada
i anume, arta preluerarii argintului, a fost pusa in adevarata ei lumina
de unele lucrri i studii de sinteza, prilejuite de o seamil de descoperiri
de mare valoare tiii4ific, artistica' si muzeistich. Ne ref erim la tezaurele
cu obiecte de argint i aur, incluse in aa zisa arta traco-getich", din
descoperirile mai vechi de la Agighiol (Dobrogea), Craiova i Portile de
Fier '0, si din cele mai recente de la Baiceni-Cucuteni 117 (Moldova) si de
la Peretu 118 (Muntenia). Tehnica de lueru, varietatea si stilul ornamentatiei, tipurile de obiecte, cum sint coifurile, braprile, piesele, de harnasamerit, enemidele etc., trddeaza caracterul lor autoliton traco-getic, la
care se adauga uncle influente ale artei scito-iraniene. in cadrul aceluiasi
proces al artei prelucrarii argintului se inscrie i monethia geto-dacica ale
carei inceputuri si prima etapa de dezvoltare se plaseaza in sec. III i.e.n..
Numeroase monede si tezaure cu tetradrahme locale de tip Filip II s-au
descoperit in zona Dunarii de Jos, Oltenia, Banat, Moldova si in partile
de nord-vest ale Transilvaniei 119.
Contributii insemnate au adus noile cercellri arheologice, epigrafice
1974.
U7
He
p. 353 - 360.
PP C. Preda, Monedele geto-dacilor, 1973; I. Winkler, in Numismaticky Sbornik, Praha,
5, 1958, p. 5-43; E. Chirll 0 col., Der Mdrizhort von Silindia, Oradea, 1972; Suzana Dimi-
triu 0 0. Iliescu, Dacia, N.S., 3, 1959, p. 259-310; T. Bader, AMN, 12, 1975, p. 75-92.
120 Histria, I, 1954; 2, 1966; C. Preda 0 H. Nubar, Histria, 3, 1973; P. Alexandrescu
0 S. Dimitrlu, M. Coja, Histrla, 4, 1978; M. Coja i P. Dupont, Histria, 5, 1979; Em. Condurachi, Histria, Bucure0i, 1958; D. Berciu 0 D. M. Pippidi, Din istoria Dobrogei, 1965,
D. M. Pippidi, Contribufii la istoria oeche a Romdniei, ed. II, 1967; Scythica Minora, Bucure01, 1975; V. Canarache, Importul amforelor stampilate la Histria, Bucure#1, 1957; I. Stoian, Etudes histriennes, Bruxelles, 1972; P. Alexandrescu 0 S. Dimitriu, Corpus vasorurn
antiquorum-Roumante, Bucure.01, 1, 1965 0 2, 1968.
121 I. Stoian, Tomitana, 1962; D. Berciu 1 D. M. Pippidi, Din istoria Dobrogei, 1965;
A. Rdulescu 1 I. Bitoleanu, Istoria romanilor dintre Dundre si Mare, 1979; V. Canarache,
Tomis, 1961.
122 C. Preda, Cattails, 1963; D. Berciu 0 D. M. Pippidi, Din istoria Dobrogei, I, 1965,
D. M. Pippidi, Contribufii la istoria veche a Romdniei, ed. II, 1967; V. Canarache, Mdsti i
figurine Tanagra din atelierele de la Callatis-Mangalia, Constanla, 1969; M. Gramatopol si
www.dacoromanica.ro
1266
14
verde 123, Since 124 Albesti 125 etc. Rezultatele cercetarilor respective au
format obiectul a multor studii i monografii, din care se desprinde concluzia principaI c raporturile greco-autohtone au avut un caracter reciproc 126, schimburile i influentele efectuindu-se si exercitindu-se in ambele
Etapa de maxima dezvoltare a societatii geto-dace, sub toate aspectele sale, economic, politic, cultural, artistic etc., a fost in atentia cercetarii arheologice i istorice romanesti de dupa 1965, in chip cu totul
aparte. Pe linga continuarea sapaturilor intreprinse in centrele arheologice
mai vechi de la Popesti 1" Crasani 131, Poiana Zimnicea, cetatile din Munii Orastiei 132, s-au intreprins cercetiiri intr-o serie de noi asezari i cetOti
geto-dacice din sec. II i.e.n.
123
124
4, p. 183 204.
1
Cercethrl
123 A. Rfidulescu, N. Chelutd-Georgescu sl M. Munteanu, In Materiale
arheologice, Oradea, 1979, p. 167-173.
6; idern, Buletin stilnlifIc al Acaderniel
121 Em. Condurachi, SCIV, 2, 1951, 2, p. 45
R.P.R., 2, 1950, 1, p, 13-26; D. Tudor, ArhMold, 5, 1967, p. 37-40; B. Mitres, SC, 7, 1965,
p. 143-167; Fl. Preda, AUB, 1st., 15, 1966, p. 15-34; I. Glodariu, Relegate comerciale ale
Daciei cu lumea elenisticd i romand, Cluj, 1971; D. M. Pippidi, SCIV, 11, 1960, 1, p. 39 51;
idem, SC, 3, 1961. p. 53-66; ibidem, 5, 1963, p. 137-164; V. Eftimie, Dada, N.S., 3, 1959,
p. 195-215; Gh. Poenaru-Bordea, Buletinul soc. numismaticc romdne, 67 69, 1973 1975,
p. 121-123, p. 17-41.
127 D. Popescu, In Istoria Romdniei, 1, 1960, p. 232-240; VI. Zirra, Un Cimilir cellic
In nord-vestul Romdniei, Bala Mare, 1968; Idem, Dada, N.S., 15, 1971, p. 171-238; idetn,
SC, Satu Mare, 2, 1972, p. 151-205; I. H. CrIsan, Materiale dacice din necropola i atezarea
de la Ciumetti ti problema raporturilor !litre daci ti cela In Transanania, Baia Mare, 1966;
Mem, SCIV, 22, 1971, 2, p. 149-162; idem, AMN, 8, 1971, p. 37-52; M. Rusu si 0. Bandula, Mormintul unei cdpetenii cellice de la Ciumetli, Baia Mare, 1970.
R. Vnlpe, Seipaturile de la Poienetti, Materiale, I, 1953, p. 215-506; idem, NeH,
I, 1955, p. 103-119.
129 M. Babes, Mem. Antiq., 2, 1970, p. 215-236; S. Teodor, SCIV, 18, 1967, 1, p.
1114
25 - 45.
p. 165 183.
'' C. Daicoviciu, In Istoria Romdniei, 1, 1960, p. 316-341; ldem, Celatea dacica de la
Piatra Rotie, Bucuresti, 1951; idem, Dacica, Cluj, 1969, p. 22-42; idem si colab., SCIV,
1, 1950, 1, p. 137-148; 2, 1951, 1, p. 95-126; C. Daicoviciu si Al. Ferenc/1, Atezdrile dacice
www.dacoromanica.ro
13
1267
Printre acestea se numAra : Cetateni 133, zona Bucuresti 134, Cirlomnesti las,
Pietroasele
13, Badovanu 137, Sprincenata 138 (Muntenia), Ocnita 139 Polovragi 140 (Oltenia), Bradu, Rgatga 141,
Bitca Doamnei 142 (Moldova),
Piatra Craivi 143, Cugir 144, Sincaieni 143, Tilisca 146, Arpasul de Sus147,
Alarm MS, Sightwara MS, Pecica "0 (Transilvania si Banat). Din rezultatele
obtinute reiese & cea mai intena si bogat5, locuire a avut loc in toat5,
Dacia, in epoca lui Burebista. Tot acum apar tipuri ceramice noi, amfore
eu stampile anepigrafe si vase cu decor in relief 151.
P.
319 -352.
136 Fl. Preda, AUB, 1st., 23, 1974, 1, p. 226-228; Pl. Prcda i V. Dupoi, In idem,
27, 1978. p. 54 57; idem, Crisia, 9, 1979, p. 77-87.
I" N. Turcu, RMM, Seria MIA, 2, 1977, p. 59.
184 C. Preda, M. Butoi, Materiale, Oradea, 1979, p. 115-117.
134 D. Berclu, SCIV, 24, 1973, 4, p. 611-618; SCIVA, 25, 1974, 3, p. 381-387; RI,
27, 1974, 1, p. 79-84; Apulum, 13, 1975, p. 615-618; NEH, 5, 1975, p. 7-19; RMM, Seria
MIA, 1977, 2, p. 3-8; idem, 4, p. 55-57; Drobeta, 3, 1978, p. 5-17; I. I. Russu, AIIA-Uuj
Napoca, 1976, p. 29 53; idem, Epigraphica, BucurWi, 1977, p. 33-40.
140 C. S. Nicoldescu-Plopwr, SCIV, 4, 1953, 1-2, p. 207; Al. Vulpe, V. Veselovschi
Bu01A, Drobeta, 1, 1974, p. 141-145; F. Marinescu, Crlsia, 2, 1972, p. 79-95; SMMIM,
4
141 NT. Ursachi, Carpica, 1, 1968, p. 171-184; Mem. Antiq.. 1, 1969, p. 105-119; V. CA-
vktantx
*#
tar, Cetuli dacice din Moldova. Bucure0.1, 1969, p. 9-22; S. Sanie, SCIVA, 24, 1973, 3,
p. 407 434.
Ha I. Berciu, Al. Popa i H. Daicoviciu, In Celticum, 12, 1965, p. 115-161; M. Macrea, 0. Floca, N. Lupu 41 I. Berciu, Cetali dacice dirt sudul Transilvaniei, Bucuresti, 1966.
"4 I. II. Crigm, Fl. Medelet, Materiale, Oradea, 1979, p. 105-107; I. H. Criptn, In
schungen zur Volks und Landeskunde", 7, 1, 1964, p. 5-31; idem, In Ceteifi dacice din sudul
Transilvaniei, 1966, p. 34-45.
Do M. Macrea 1 I. Glodariu, Asezarea dacicd de la Arpasu de Sus, Bucure,ti, 1976.
us S. Dumitracu, V. LucAcel, Cetatea dacicd de la Marca, ZalAu, 1974.
149 K. Horedt, C. Seraphln, Die prahistorisehe Ansiedlung auf dem lVitenberg bei Sigh&
soara, Bonn, 1971; Dada, N.S., 15, 1971, p. 387; I. H. Crlan, Burebista fi epoca sa, 1977,
p. 314 315.
150 1. II. Crilan, Ziridava, Arad, 1978.
151 I. II. Crisan, Ceramica daco-getica, Bucure0i, 1969; Al. Vulpe, SCIV, 16, 1965, 2,
p. 341 351; Irina Casan-Franga, ArhMold., 5, 1967, p. 7-35; N. Conovici, SCIVA, 29,
197b, 2. P. 165-183; N. Conovici 0 Cr. Mueeteanu, SCIVA, 26, 1975, 4, p. 541-550.
1.52 I. Glodarlu 0 E. Iaroslavschi, Civilizafia fierului ia daci, Cluj, 1977; I. Antonescu,
www.dacoromanica.ro
1268
16
cucerirea roman6. In cadrul acelorasi lucrari este tratata organizarea social-politic& din Dacia in sec. IV-II i.e.n. 161, avind in frunte regi ea
Zalmodegikos 162, Moskon 163 si Thiamarkos 1. Problema statului dac de
la Burebista la Decebal, a regilor din aceasta perioad& "5 si a raporturilor
acestora cu romanii, inclusiv unele aspecte ale razboaielor daco-romane 166,
153 C. Preda, Monedele geto-dacilor, 1973; idem, Buletinul soc. numismatice romne,
3, 1979, p. 59-79.
154 B. Mitrea, In Ephemeris Dacoromana, X, 1945, p. 1-154; Ch. Poenaru-Bordea.
Bul. soc. numismatice romfine, 67-69-1973-1975, nr. 121-123, p. 17-41; I. Winkler,
SCS Cluj, 1955, p. 1-2, p. 13-180; I. Glodarlu, Relafii comerciale ale Daciei cu lumea elenisticd si romand, Cluj, 1974, p. 87-104 si 251-300; E. Chirilfi si G. Mihiiescu, Tezaurul
monetar de la Cdprioru, TIrgoviste, 1969; I. Bogdan-CatAniciu, SCN, 6, 1975, p. 177-188;
13. Mitrea, SCN, 2, 1958, p. 27-90; SCN, 3, 1960, p. 449-450; Gh. Popilian, Historica,
3, 1974, p. 43-65.
155 0. Floca, Contribufii la cunoasterea tezaurelor de argint dacice, Bucuresti, 1956;
B. Mitrea, SCN, 2, 1958, p. 123-238; idem, In Unitate i continuitate..., Bucuresti, 1968,
p. 53-64; C. Preda, Monedele geto-dacilor, p. 345-352; N. Lupu, In Jahrbuch f. Numismatik u. Geldgeschichte, 17, 1967, p. 102-121; I. Winkler In aceeasi publicatie, p. 123-156;
M. Chitescu, Mem. Antiq, 3, 1971, p. 209-258; idem, SCN, 7, 1980, p. 53-70; I. Glodariu.
Relatii comerciale ale Daciei cu lumea elenisticd fi romand, Cluj, 1974.
1" D. Popescu, Dada, N.S., 2, 1958, p. 157-206; L. Milrghitan, Tezaure de argint
dacice, Bucuresti, 1976; K. Horedt, Dada, N.S., 17, 1973, p. 127-167.
151 0. Floca, Contribuiii la tezaurele de argint dacice, Bucuresti, 1956.
155 Eugenia Popescu, Sesiunea de comunicdri a Muzeelor de istorie, Bucuresti, 1, 1971,
p. 290-303.
159 C. DaicovIciu, SCSCluj, 1, 1950, p. 111-126; idem, In Istoria Romdniei, I, 1960,
p. 278 si urm.; M. Macrea, In Studii i referate, I, 1954, p. 119-146; H. Daicoviciu, Dacia
de la Burebista la cucerirea romand, Cluj, 1972; M. Babes, SCIVA, 25, 1974, 2, p. 217 244;
D. Berciu, De la Burebista la Decebal, Bucuresti, 1976; R. Vulpe, Studia Thracologica, 1976,
rebista fi epoca sa, 1977, p. 446-462; D. M. Plppidi, Studii de istorie a religiilor antice, Bucu-
www.dacoromanica.ro
17
1269
au retinut de asemenea atentia specialistilor. Inscriptia de pe piatra funerara de la Gramini 167 (Macedonia) aduce precizgri suplimentare i impor-
tante, privind actul final al marilor conflicte dintre daci si romani, cind
Decebal, regele erou, este nevoit sg-si curme viata cu propria ming.
geto-dacice, respectiv Dacia, care cuprindea Oltenia si cea mai mare parte
a Transilvaniei i Banatului, i Moesia Inferior (Dobrogea) au stat de asemenea in atentia noilor cercetgri arheologice i istorice in general. S-au
executat sitipauri noi sau in continuare in centrele urbane de la Drobeta,
Sucidava, Romula 168, Sarmizegetusa 189, Apulum 1", Porolissum 171, Napoca 172, Dierna 173 si Tibiscum 174, precum i intr-o serie de castre de pe
limesul Alutan 175, Transalutan 176, limesul dacic "7, bgnatean 178 i cel
dunArean 179 tin accent mai mare s-a pus pe cercetarea epoch romane din
Oltenia si Banat, unde s-au obtinut rezultate remarcabile. Pe ling5, numeroase materiale arheologice, epigrafice i numismatice scoase la ivealg,
166 D. Tudor, Oltenia romand, ed. IV-a, 1978; idem, Cetatea Sucidava, Craiova, 1974;
idem, Drobeta. Bucuresti, 1963; M. Davidescu, Drobeta, 1, 1974, p. 187-197; 2, 1976, p. 8192; Doina Benea, AMN, 14, 1977, p. 133-140; M. Babes, Dacia, NS, 14, 1970, p. 167-206.
ma C. Daicoviciu si H. Daicoviciu, Ulpia Traiana, 1962; D. Tudor, Orase, nrguri ;i
sate In Dacia roman& Bucuresti, 1968, p. 73-107; V. Wolmann, Apulum, 13, 1975, p.
199
225.
170 D. Tudor, Ora;e, tIrguri..., 1968, p. 144-172; Al. Popa i I. Berciu, Apulum,
25, 1964, P. 167-201; ibidem, 15, 1977, p. 217-235; D. Protase, Apulum, 12, 1974, p. 134159; C. Blut11, Apulum, 5, 1964, P. 277-295; ibidem, 12, 1974, p. 117-133; 14, 1976,
p. 131-145; V. Moga, Apulum, 15, 1977, P. 235-242.
171 I. I. Russu, Diclionar de istorie veche, p. 482; Al. Culcer si I. Winkler, AMN, 7,
1970, p. 537-548; N. Gudea, AMPorolis., 3, 1979, p. 515-524.
172 I. Mitrofan, AMN, 1, 1964, p. 197-204; 13, 1976, p. 195-210; D. Tudor, Orafe,
173 D. Tudor, op. cit., p. 17-23; E. Bujor, In memoria lui C. Daicoviciu, Cluj, 1974,
174 M. Moga, F. Medelet, D. Benea, R. Petrovszky, In Materiale i cercetdri arheologice, Oradea, 1979, p. 215-218.
176 D. Tudor, Oltenia roman& ed. II-a, 1978; Gh. Poenaru-Bordea si Cr. Vladescu,
SCIV, 20, 1969, 1, p. 101-111; C. Petolescu, SCIV, 22, 1971, 3, p. 411-422.
176 D. Tudor, SCIV, 6, 1955, 1-2, p. 87-97; I. Cfitniclu, Actes du 1Xe Congres
international d'itudes sur les frontieres romaines, Bucuresti-Koln, Wien, 1974, p. 259-265.
177 St. Ferenczi, Dacia, NS, 11, 1967, p. 143-162; 18, 1974, p. 127-136; AMN, 5,
1968, p. 75-98; 9, 1972, p. 387-410; 10, 1973, p. 545-568; E. Chirild si N. Gudea, Das
Romerlager von Buciumi, Cluj, 1972; N. Gudea, AMN, 8, 1971, P. 507-530; Apulum, 10,
1972, p. 121-150; 12, 1974, p. 182-192; AM Porolis, 3, 1979, p. 149-270; I. Ferenczi,
SCIV, 10, 1959, 2, p. 337-354; L. Marghitan, Fortificafii dacice ;i romane, Bucuresti, 1978.
178 N. Gudea, Limesul bandfean, lucrare de doctorat, Cluj, 1978.
176 I. Barnea l Gh. Stefan, Aches du IXe Congres international d'etudes sur le frontieres
romaines, Buc. Kln, Wien, 1974, p. 15-25; E. Dorutiu-Boilii, in aceeasi publicatie, p. 8994; A. Aricescu, Armata In Dobrogea romand, Bucuresti, 1977; Gr. Florescu i colab., Capidava, Bucuresti, 1958.
180 M. Macrea In Istoria Romdniei, I, 1960, p. 345-376; idem, V iala In Dacia romand,
Cluj, 1969; idem, AMN, 3, 1966, p. 121-151; C. Daicoviciu, Dacia, Cluj, 1969, p. 139-589;
www.dacoromanica.ro
1270
18
inferior s-au intreprins sgpAturi in cetatea si in zona monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi 181, in orasele grecesti de pe litoral si in
ea-a-tile de la Capidava 182, Noviodunum 183, Dinogetia 184, Aegyssus,
Sacidava 185, Argamum 186, precum, si in unele asezrtri rurale 187 (Fintinele) si Villae rusticae din partile de nord ale Dobrogei 188.
R. Vulpe si I. Barnea, Din istoria Dobrogei, 2, 1968; M. Simpetru, Dada, NS, 13, 1969,
p. 475-500; Al. Stefan, BMI, 41, 1972, 3, p. 43-53; C. Scorpan, Pontica, 7, 1974, p. 339362; Al. Barnea, I. Barnea, I. Ctitniciu, M. Milrgineanu si Glik Papuc, Tropaewn TraianiCetatea, 1, Bucuresti, 1979; Em. Popescu, SC, 6, 1964, p. 185 203.
199 Gr. Florescu si P. Diaconu, Capidaya, Bucuresti, 1958.
193 L Barnea si B. Mitrea, Materiale, 4, 1957, p. 155 174 si 5, 1959, p. 461 473;
E. Bujor, Dada, NS, 4, 1960, p. 525-539; Al. Stefan, BMI, 42, 1973,, 1, p. 3-14.
1" Gh. Stefan si colab., Dinogetia, 1, Bucuresti, 1967; I. Barnea, Dinogelia, Edit.
Meridiane, 1969.
lescu, aceeasi culegere - Oltenia si Muntenia, 2, 1977; Em. Popescu, Tabula Imp ii, L.
35, (Romula, Durostorum, Tomis), Bucuresti, 1969; idem, Inscripfille grecesti $ i Mime din
sec. IV - XIII descoperite in Romdnia, Bucuresti, 1976; Epigraphica-Travaux &Wigs au V II-e
Congres d'pigraphie grecque et latine, Bucurestl, 1977.
190 C. Daicoviciu si D. Protase, AMN, 1, 1964, p. 163-180; D. Protase, AMN, 4,
1967, p. 47-72; I. I. Russu, Dacia f i Pannonia Inferior, Bucuresti, 1973.
191 Al. Suceveanu, RRH, 14, 1975, 1, p. 111 148.
192 D. Tudor, Orase, tirguri f i sate In Dacia romand, Bucuresti, 1968.
"3 Idem, Istoria sclavajului in Dacia romand, Bucuresti, 1957.
194 Al. Suceveanu, Viala economicd in Dobrogea romand sec. .I.-III e.n., Bucuresti,
1977.
1976; M. Comsa, SCIV, 18, 1967, 3, 1967, p. 431-442; Em. Dorutiu-Boila, Populapa in
Dobrogea in epoca romand - sec. I-III (sub tipar).
www.dacoromanica.ro
19
1271
kler, AMN, 1, 1964, p. 215-223; 2, 1965, p. 215-256; C. Preda, Historica, 3, 1974, p. 6791; M. Macrea 0 D. Protase, SCSCluj, 3, 1954, p. 445-559; D. Protase, RRH, 4, 1965,
p. 207 220; M. Macrea, De la Burebista la Dacia postromand, Cluj, 1978.
ix) Gh. Popilian, Cerarnica romand din Oltenia, Craiova, 1976; Em. Popescu, SCIV,
16, 196 , 4, p. 695-724; 0. Floca, St. Ferenczi 0 L. Mitrghitan, Micia Grupul de cuploare
roman , Deva, 1970.
201 D. Tudor, Corpus monumentorum Equitum Danuvinorum, Leiden, 1969; N. Hampartunfan, Corpus Cullus Equitis-Thracii, IV, Moesia, Inferior and Dacia, Leiden, 1979;
I. Berciu 0 C. Petolescu, Les culles orientaux dans la Dacie meadionale, Leiden, 1976; C. Petolescu, Apulum, 9, 1971, p. 643-658; C. Pop, AMN, 7, 1970, p. 151-161; Apulum, 9. 1971,
p. 553 570; M. Barbulescu, Dada, NS, 16, 1972, p. 203-223; AMN, 14, 1977, p. 173-189;
N. Gostar, AIIA 1qt, 2, 1965, p. 237-254.
2" M. Comp, Dacia, NS, 9, 1965, p. 283-298; Em. Popescu, SC, 9, 1967, p. 181201; C. Dalcoviciu, Apulum, 7, 1968, p. 261-271; I. I. Russu, AMN, 6, 1969, p. 167-186;
SCIV, 22, 1971, 2, p. 313-329; A. Aricescu, SCIV, 23, 1972, 4, p. 581-590; D. Tudor, Apulum, 12, 1974, p. 111-117; N. Gudea, Apulum, 13, 1975, p. 95-111; Gh. Bichir, SCIVA,
29, 1978, 3, p. 385 395.
203 Em. Popescu, Eug. Popescu, SCSPItqti, 1, 1968, p. 67-79; idem, Materiale, 9,
1970, p. 151-263.
2" Gh. Diaconu, In Al. Odobescu, Opere, IV, Bucurqt1,, 1976. p. 1055-1064.
205 N. Gostar, Apulum, 5, 1964, p. 137-149; idem, MemAntiq, 1, 1969, p. 93-104;
S. Sante 0 I. T. Dragomlr, Danubius, 4, 1970, p. 135-142; S. Sante, In Dicfionar de istorie
v che, 1976, p. 79-82.
www.dacoromanica.ro
1272
20
IIIH
www.dacoromanica.ro
21
1273
in imperiu, cit si prin cultura lor de origine veche dacicg, numitg Lipita 21 3.
Dacii liberi din Cimpia munteang, aflati sub o puternic i permanentg influentg romang, au fost identificati prin cultura de tip Chilia-Militari 214, cu puterniee rgdAcini vechi geto-dacice.
Aceeasi linie a dezvoltgrii traditionale se constatg si la dacii liberi,
din Crisana si Maramures, cunoscuti prin descoperirile de tip Sintana-Arad,
s,i Mediesu Aurit 215
de altg datg.
www.dacoromanica.ro
1274
22
fostele orme ale Daciei Superior, uncle apar urme de viata daeo-romane
o circulatie monetara neintrerupta pina la sfir*itul sec. IV e.n. 217.
Sit/14ii similare, poate chiar i mai bine ilustrate se remarc i in
Dacia Inferior (Oltenia) *i in Banat. In aceasta parte a Daciei, in special
intre Dunare, i Brazda lui Novae, se poate vorbi de o continuitate neintrerupta, cu un mare numar de dovezi arheologice. Numai in Oltenia au
fost inregistrate peste 80 puncte cu descoperiri daco-romane postaureliane. Din rindul acestora fac parte principalele centre romane 218 (Drobeta, Romula, Slaveni, Stolniceni, Racari) *i mezitri importante de germ!
celor de la Verbita, Cioroiul Nou, Grece*ti, Lazu, Almaj, Celei 213 etc.
In regiunea Banatului, in afara mentinerii capetelor de pod de pe malul
Duni Irii s-au ridicat noi fortarete la Gornea i Pojejena *i s-au refacut
cele de la Lederata, Tibiscum i Mehadia 22. In interiorul aceleia*i zone
8-au facut numeroase descoperiri arheologice i numismatice din sec.
IV e.n. 221. Castrul de la Pietroasele (jud. Buzau) continua de asemenea
sa functioneze in cursul aceluia*i secol 222.
Circulatia monetara din intreg spatiul geto-dac *i in special din cel
al fostei provincii, documentata prin cele peste 150 de descoperiri de tezaure
*i monede izolate, se prezintit ca un proces normal *i firesc, f5x1 nici un
inceputul sec. V e.n. 223. Toate aceste descoperiri, in marea lor majoritate
monede de bronz gasite izolat, implicit automat o continuitate etnicit *i
o prezentit daco-romanit efectiv *i completa. Prezenta neintrerupta a
seriei de monede romane postaureliene, ca i numarul mare de produse
romane din stinga Dunarii demonstreazit in mod limpede existenta raporturilor interne ce continuau sa se menlinit intre populatia daco-romaua
*i imperiu. Produsele de caracter cre*tin din sec. IV aparute In acela*i
mediu daco-roman nord-danubian 224, printre care se remarca vasul eu
inscriptie c;i simboluri cre*tine de la Porolissum 225, yin de asemenea in
sprijinul continuitatii i implinirii procesului de romanizare.
Dupa retragerea armatei i adrninistratiei romane din Dacia, in
teritoriile dacilor liberi, respectiv in Moldova *i in Muntenia, pinit Ia
Limes Transalutanus, au patruns i s-au a*ezat neamul migrator al gotilor, care va ramine in aceste pii4i pina catre sfir*itul sec. IV e.n. In regiunile respective ia na*tere o noua cultura cunoscuta sub numele de Sintana-Cerneahov. Cercetarea unui mare numar de necropole *i a.,ezitri a
permis definirea caracterului mixt al acestei culturi i al purtatorilor ei,
217
218 co. Toropu, Romanitalea ttrzie si strdromdnii In Dacia Traiand sud-carpatied, Craiova,
2-1 E. Chirila si colab., Drei Manzhorte d s 4. Ihs. aus Banat, Timisoara, 1974.
222 Gh. Diaconu, Castrul de la Pietroasa, in Al. Odobescu, Opere, IV, 1976, p. 1055
1064.
223
silvaniei
224 I. I. Russu, Studit teologice, 10, 1958, p. 311-340; I. Barnea, in Corsi di cullura
ravennate e bizantina, Ravenne, 1971, P. 49-69; C. BOW, Apulum, 9, 1971, p. 701-774;
N. Vlasa, AMN, 13, 1976, p. 215-230.
225 N. Gudea, AMPorolis., 3, 1979, p. 515-524.
www.dacoromanica.ro
23
1275
definirea marelui aspect cultural daco-roman din sec. V VII e.n. denumit de specialisti Ipotesti-Cindesti-Ciurelu 227 (Muntenia), cu corespondentele lui Bratei-Moresti 228 (Transilvania) i Costisa-Botosana 229 (Mol-
Gropsani, Doba, Grneasaq Insula Banului, Flc5,i 236 etc. (Oltenia). Dup./
22$ R. Vulpe, Izvoare, 1957, p. 276-317; B. Mitrea si C. Preda, Necropole din sec.
IV e.n. ln Muntenia, 1966; Gh. Diaconu, Timor, Bucuresti. 1965; Hem, Mogosani, TIrgoviste, 1970; I. Ionit, ArliMold, 4, 1966, p. 189-259; A. Petre, Dada, NS, 6, 1962, p. 235255; K. Horedt, SCIV, 18, 1967, 3, p. 575-592; N. Zaharia, M. Petrescu-Dimbovita si E. Zahada, Mezdri din Moldova. Bucuresti, 1970.
227 V. Teodorescu, SCIV, 15, 1964, 4, p. 485-503; P. Roman si S. Dolinescu-Ferche,
SCIVA, 29, 1978, 1, p. 73-93; S. Dolinescu-Ferche, Dacia, NS, 23, 1979, p. 179-230.
na Ligia Birzu, Continuitalea populaliei autolitone tn Transilvania in sec. IV -V, Bucuresti, 1973; K. Horedt, Dacia, NS, 1, 1957, p. 295-308; Eug. Zaharia, Dada, NS, 15, 1971,
p. 269-289.
223 Dan Teodor, Teritoriul est-carpatic tn veacurile V - XI, Iasi, 1978, p. 29-33.
2" S. Dolinescu-Ferche, Asezdri din sud-vestul Munteniei in sec. I II si V I e.n.
Cer-
www.dacoromanica.ro
1276
24
caracter crestin, din rindul ctrora fac parte si citeva tipare de turnat
unor grupe de avari pe valea Muresului pint catre sfirsitul sec. VIII, si a
patrunderii mai tirzii a unor slavi in Transilvania, probabil si de-a lungul
237 M. Constantiniu, SCIV, 17, 1966, 4, p. 665-678; Szkely Zoltan, Dada, NS, 15,
1971, p. 353-358; 0. Toropu, op. 0 loc. cit.; Dan Teodor, op. 0 loc. cit.; C. Preda, SCIV,
23, 1972, 3, p. 375-415; D. Tudor, Oltenia roman& ed. IV-a, 1978; A. Petre, Dada, NS, 7,
1963, p. 317-353.
2" M. Constantiniu, SCIV, 17, 1966, 4, p. 673-675; C. Preda, SCIV, 18, 1967, 3, p. 513520 ; Dan Teodor, Teritoriul est-carpatic..., p. 20-21.
239 I. Barnea, Les monuments palocretiens des Roumanie, Roma, 1977; idem, hi Dicfionar de istorie veche a Romdniet, 1976.
24o M. Comsa, SCIV, 10, 1959, 1, p. 65-80; 11, 1960, I, p. 159-166; Balcanoslavica,
1, Prilep, 1974, p. 9-28; Apulum, 12, 1974, p. 300-318; I. Nestor, SCIV, 10, 1959, 1, p. 4964; Dacia, NS, 5, 1961, p. 429-448; Z. Szkely, SCIV, 13, 1962, 1, p. 47-56; Dan Teodor,
Carpica, 5, 1972, p. 105-114.
241 S. Dolinescu-Ferche, Mezdri din sec. I II, V I e.n
;
idem, Dada, 23, 1979,
245 I. Nestor, Dada, NS, 1958, p. 371-382; E. Zaharia, Sdpiiturile de la Dridu, Bucuresti, 1967; M. Comsa, Cullura materiald veche romdneascd, Bucuresti, 1978; 0. Toropu, Ro-
Eug. Zaharia, Populaiia romdneased in Transilvania In see. V I I-V II I, Bucuresti, 1977, Relations between the Autochthonous Population and the migratory Populations, Bucuresti, 1975.
www.dacoromanica.ro
25
1277
Ilfov) si Obirsia Nola 251 (jud. Olt). In zonele de est si de sud-est ale
Romaniei asa cum o arata descoperirile de la Hlincea 252, Spinoasa 253,
Suceava 254, Danesti 255 si Lozna 256, in Moldova ; Sultana 257 0 Fratesti 258,
in Muntenia ; Basarabi 256, Histria 25, Nalbant 261, Castelu 262 si Satu
Nou 26 3, In Dobrogea, elementele de cultura romaneasca continua 0, se
imbine cu cele de origine slava si slavo-bulgara. Situatii similare, dar
mai limitate, mai pot fi sesizate si in uncle asezari din sec. VII - VIII
din Transilvania 264 (Bezid, Salasuri, Filiasi, Cipau, Someseni, Bratei).
Studierea diferitelor categorii de descoperiri arheologice in special
9,
1958, 1,
1, 1960, p. 756-765.
245
1, p. 107-122; I. Mitrea, Carpica, 5, 1972, p. 115-132; D. Tudor, GI, Iasi, 4, 1973, p. 127142; Gh. $tefan 0 colab., Dinogetia, 1, 1967; Gr. Florescu 0 P. Diaconu, Capidava, 1958.
111 B. Mitrea, SCIV, 18, 1967, 3, p. 443-461.
1" 0. Toropu sl 0. Stoica, Dada, NS, 16, 1972, p. 163-188; 0. Toropu, Romanitalea
252 I.
3,
1971, p. 180-233.
21 VI. Zirra, Dada, NS, 1963, p. 355-412.
251 G. Simlon, Peuce, 2, 1971, p. 221-228.
252
1967.
211 B. Mitrea, Materiale, 5, 1959, p. 535-542; 6, 1959, p. 579-592; 7, 1961, p. 583596; P. Diaconu, RRH, 5, 1966, 3, p. 485-493.
1" M. Macrea, Dada, NS, 2, 1958, p. 351-370; Z. Szkely, SCIV, 13, 1962, 1, p. 4756; Materiale, 8, 1962, p. 325-338; M. Russu, Apulum, 9, 1971, p. 713-730.
225 C. Daicoviciu, Em. Petrovici si Gh. $tefan, ln Istoria Romdniei, 1, 1960, p. 775808; C. C. Giurescu, Formarea poporulut romdn, Cralova, 1973; D. Bersiu, Era socialist&
8, 1975; C. Preda si Fl. Preda, RI, 28, 1975, p. 1413-1420; A. RAdulescu, Dada, NS,
14, 1970, p. 311-323; L. Birzu, Continuitalea creafiei materiale pi spirituale a poporului romdn
pe teritoriul fostei Dacii., Bucuresti, 1979.
3
- S.
1243
www.dacoromanica.ro
1278
26
ont abouti b, des solutions importantes. Pour ce qui est de l'poque nolithique, l'on a effectu des fouilles dans de nombreux habitats, ce qui
www.dacoromanica.ro
27
1279
tablis entre les colons et la population autochtone daco-gte. Des resultats particuliers ont t obtenus en ce qui concerne une parfaite argumen-
tution du peuple roumain. Les rapports des Daco-Romains avec les migrateurs ont t mis sous leur vraie lumire par les mmes recherches archologigues. Aux VII-e VIII-e sicles a lieu le processus d'assimilation des
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
INFAPTUIRI I PRIORITATI
IN MEDIEVISTICA ROMANEASCA
DE
Desi cercetarea istoriei medievale romanesti inregistrase progrese incontestabile in perioada interbelical datorita fecundei activitati desfasurata
de Nicolae Iorga i de o pleiada de valoro0 istorici in frunte Cu Constantin
C.
Alexandra Lapedatu, Ilie Minea, Ioan Lupas, Radu Rosetti, Victor Papacostea s.a., totusi atentia celor ce s-au aplecat asupra Evului Mediu romanese
insuficient definit in timp ea orinduire social& si fara o stractura
socio-economic i institutionala bine conturata
a fost indreptata mai
mult asupra ceea ce Fernand Braudel a caracterizat drept evenimential".
Preponderenta studiilor de istorie politica sau culturala in dauiaa celor
de istorie economica si social/ ca i absenta unei corelari judicioase intro
3 Vezi de pildA pozitia adoptat In lucrarea Interpreldri rorndne;ti. Studii de istorie economicd ;i sociald, Bucureti, 1947.
REVISTA DE ISTORIE", Trim 33, nr. 7-8, p. 1281-1376, 1980
www.dacoromanica.ro
1282
ping, in 1957 a fost infatisat intr-o utila monografie dedicata vieii feudale
restrinsa, insa, doar la Tara Romaneasca si Moldova T. Dar rezultatele
Astfel. feudallsmul a fost ini.iat fixat ca duratA in timp din secolul al X-Iea 11 pinA
la revolutia burghezo-dernocratA de la 1848, cu trel sub-ImpArtlri: feudalIsmul timpuriu
(sec.
a sec. XVIII-1848), cf. A. Otetea, Problema periodizdrii istorlei Romdrtiei, S-RI. 10 (1957),
nr. 6, P. 107-109 si t. Pascu. Periodizarea ortnduirii feu.dale pe teritoriul arit noastre, Studia
Babes-Bolyal, hist., 1962, fasc. 1, p. 7-32. Mal tlrziu s-a considerat ca sfIrsIt al feudallsmuld
;I inceput al epoch moderne dar nu de catre toi Istoricil a doua jumitate a secolulul
al XVIII-lea, orincluirea Hind astfel scurtata cu un secol, cf. L. Boicu, A doua jumdtalea
secolulul al XV III-lea Inceput al epocii moderne tn istoria romanilor AIIA-Iasi, 9 (1972),
p. 431-444. In ulthnii ani pariodlzarea acceptatA aproape unanim delimlteazI orinduirea feudata !titre secolele IXX si revolutia de la 1821 conduill de Tudor Vladitnirescu; vest mai
nou la G. D. Iscru, Obseroatii melodologice prioind periodizarea generald a istoriei Romdniei, cu
www.dacoromanica.ro
BEEMEVISTICA ROMANEASCA
1283
1 Ictoria Romdniei (edit. Acad. R.P.R.), vol. H, Bucuresti, 1962, 1158 p. + it + pl.;
vol. III, Bucuresti, 1964, 1259 p. + II. + pl.
t. Pascu, I. Ionascu, C. Cihodaru i Gh. Georgescu-BuzAu, Istoria medic a
Romdniei. Partea intil (sec. al X-lea-sfirsitul sec. al XVI-lea), Bucuresti, 1966.
C. Daicoviciu, 3t. Pascu), Bucuresti, 1969, p. 107-254; Istoria poporului romdn (sub redacfia acad. A. Ofetea), Bucuresti, 1970, p. 117-217 sau C. C. Giurescu i Dinu C. Giurescu,
Istoria romdnilor din cele mai vechi timpurt pind astdzi, Bucuresti, 1971, p. 167-486; idem,
Istoria romdnilor, vol. 1, Din cele mai vechi timpuri plat la Interneierea statelor romdnepti, Bucu-
resti, 1975, p. 146-283; vol. II. De la mijlocul sec. al XIV-lea pind la inceputul sec. al
X V I I-lea, Bucuroti, 1977.
us Pentru care trimitem, in special, la Barbu CAmpina, Bezvollcirea economiei feudale
pi Inceputurile luptei pentru centralizarea t.tului tro doua jumdtide a sec. al XV-lea En Mol-
dova pi Tara Romdneased, Lucerne sesiur Ii gcnerale stiinfifice din 2-12 iunie 1950", Bucurest', 1951, p. 1602-1638 si Problerna aparifiei statelor feudale romItnepti, in Scrieri istorice,
vol. I, Bucuresti, 1973, p. 23-46; Fl. Constantiniu, kartmilarea feudald: opinii pentru o
sate In istoriografia romdnd, Bucuresti, 1977, p. 13-18; (cu replica Mariei Flaban in RI,
31 (1978), nr. 6, p. 1069-1081 si considerafille Jul Sergiu losipescu, RI, 32 (1979), nr. 10,
Studii Ref. Ist. Rom., partea I-a, Bucuresti, '1954, p. 801-840 si A. ()fetes, Consideri0
ciltan-Fl. Constantinin, 1944-1974: Trente annees de recherche historique en Romanic (Quelques resultats et direction de recherches), RRH, 12 (1974), nr. 4, p. 631-638 etc.
www.dacoromanica.ro
1284
a prin-
socialismului, ne Vora apleca mai intii asupra problemelor de istorie economic5,14, inglobind agricultura, mestesugurile i comertul.
Un rol insemnat a fost acordat studierii economiei agrare in titrile
romne sub multiplele sale aspecte 15. S-au examinat de pild5,, caracterul
productiei cerealiere (evidentiindu-se disparigtile inregistrate de raportul
dintre intinderile cultivabile i slaba densitate a populatiei), tehnicile
at utilajul folosite in agricultufa, randamentul culturilor, conditionat de
modul de defrisare sau destelenire a p'aminturilor i afectat de factorii
de ambiang naturali ori de insecuritate pe plan social, s.a. Tratarea vietii
agrare a fost abordag pe provincii istorice, dar intr-o masura' inegal.
" SemnalAm, printre altele, Andrei Silard, Aspecte contemporane ale relaliei dintre $liinfele naturii si $tiinfele sociale, In Revolujia tiinfificd si lehnicd ;i progresul, Bucuresti, 1974,
p. 233-211; C. Rapcea, Dependenfe interdisciplinare In cadrul Viinfelor sociale, PE, 23 (1970),
nr. 1, p. 148-155; H. H. Stahl, Sociologia concretd" i istoria In Fitozofia isloriei, Siudii.
Bucuresti, 1969, p. 219-238 si Studii de sociologie istoricd, Bucuresti, 1972. 240 p.; V. LIveanu, Cliomelria" scut .,noua istorie economicd", Metode Tehnicl Cerc. $t. Soc. Politice.
1973, nr. 2, p. 27-54; Vasile Mioc-Darnaschin Mioc, Cronica observaliilor astronomice romane;li (Istorie $i astronomic), Bucuresti, 1977; Irina GavrilA, Cuantificarea In istorie valoare
fi limite, RI, 32 (1979), nr. 5, p. 895-903; V. Liveanu-I. GavrilA, Mathematics and History. The study of historical time sequences with missing data, RRH, 19 (1980), nr. 1, p. 21
46; St. StefAnescu, Demografia, dimensiune a istoriei, Tirnisoara, 1974; St. Pascu, Cercetdrile de demografie istoricd din Romdnia In ultimii 15 ani, AIIA-Cluj-Napoca, 20 (1977), p. 127
162; S. Goldenberg, Clima, climatologia ;I istoria, AIIA-Cluj-Napoca, 16 (1973), p. 431-444;
L. Bola, Climatologia istoricd, RI, 32 (1979), nr. 6, p. 1119-1130; Paul Simionescu, Consemnarea istoriograficd fi sensul investigatillor elnologice, RI, 31 (1978), nr. 10, p. 1813-1824
etc.
14 Nu lubm aid In considerare declt lucrArile dedicate exclusiv acestel teme, fAcInd
abstragie de tratarea globala a vigil economice In sintezele generale sau In cele de istorie
regionalA sau localA, care au beneficiat, de fapt, de rezultatele cercetArlior speciale trecute
de not in revistA.
14 Cf. i Eagen Mewes, Actualitatea cercetdrilor de istorie agrard. Terra Nostra, 2 (1971),
p. 21-30; Stefan Irnreh, Unele probleme ;i metode noi In cercetarea istoriei agriculturii feudale,
ibidem, 2(1971), p. 361-373.
" Grandes exploitations domaniales en Valachie au XVIII.' siecle, Bucuresti, 1974.
Vezi, de acelasi, si Economia dorneniului feudal din Moldova i Tara Romdneascd la lace-
" Ca de pildl, $t. Olteanu, Aspecte ale dezooltdrii agriculturii pe teritoriul Moldovei f
Tdril Romane;li In secolele X XIV, Terra Nostra, 2 (1971), p. 31-44 sau M. M. Alexan-
www.dacoromanica.ro
MED1EVISTICA ROMANEAS CA
1285
vei i Transilvaniei, investigatiile intreprinse s-au limitat doar la anumite perioade, reflectind uneori numai aspecte regionale ale vietii agrare
dar cu rezultate notabile 20 . Randamentul productiei cerealiere - mai
greu de stabilit din punct de vedere cantitativ pentru orinduirea feudal6 a constituit obiectul unor aborditri sporadice, neputindu-se inregistra
decit constatAri partiale 21 Nici impactul factorilor climatici sau de altI
natura aaupra calitiltii recoltelor ducind, in cazuri nefavorabile, la
ivirea foametei n-a fost studiat decit in mod incidental 22, neexistind
o cercetare sistematicg in acest sens.
In schimb, in domeniul tehnicii .5,d al uneltelor folosite in agricultura, dispunem de o valoroasI monografie pentru perioada feudalismului
aici se fac o serie de consideratii interesante privind valorificarea fertilitittii solului prin moinii.", desteleniri *i folosirea asolamentului cu precdere bienal (doar Transilvania cunoscind in aceastl epocg raspindirea
sistemului trienal), se studiazA utilajul agricol, se emit aprecieri asupra
Apulum, 8 (1970), p. 137-168; pentru Moldova cf. infra, n. 23 si C. Istrati, Dimitrie Cantemir despre agricultura Moldovei, CAM, 6 (1973), nr. 4, p. 143-148; tratare regional la
Geza Kovacs, Unele probleme privind dezvollarea agriculturii in cornitatul Arad dupd regimen-
tarea urbariald din 1771-1772, S-RI, 13 (1960), nr. 4, p. 239-256; I. Molnar, Aspecte ale
agriculturii fardnefli din jud. Barghila ln sec. XVIII- XIX, Terra Nostra, 1 (1969), p. 65-70;
Valerlu otropa, Unele aspecte ale dezvoltdrii agriculturii f i ale relafiilor agrare In districtul
graniceresc nasdudean (sec. XV III- XIX), ibidern, 2 (1971), p. 381-394, etc.
21 Vezi de pild la Ist. Imreh si Elek Csetri, Crefterea producliei de mclrfuri In agricultura Transiloaniei In perioada destramdrii feudalismului (In 1. maghiar), Studia Babes-Bolyai,
hist., 1962, fasc. 1, p. 41-56 sau la I. Moldovan, 0 evaluare a recoltei agricole de acum
22 Cf. Gh. Georgescu, Foametea din 1660 tn Tara Romilneascd, RIR, 16 (1946), fasc. 4,
p. 355-359; Al. Neamtu, Date noi despre foarnetea din anii 1814- 1816 pe domeniul Zlatnei,
AIIA-Cluj-Napoca, 19 (1976), p. 315-329.
23 La technique de la production crtaliere en Valachie et en Moldavie jusqu'au XVIIP
siecle, Bucuresti, 1975.
" Bibliografia referitoare la istoria instrumentelor de arat utilizate ln agricultura din guile
romdne, Studia Babes-Bolyai, hist., 1970, fasc. 1, p. 19-32; Despre aparifia plugului In fdrile
romdne, Terra Nostra, 2 (1971), p. 95-117; Evolufia plugului In fiirile romdne In epoca feudald.
22 Pentru tehnica si caracterul muncilor agricole vezi L. Botezan, Inzestrarea gospodeiriilor iobdgeli din Transilvania cu inventar viu fi mort In perioada 1785- 1820, Studia Babes-
Bolyai, hist., 14 (1969), fasc. 2, p. 51-65; Tudor Mateescu, Tarani din Moldova f i Tara
Romdneascd la muna agricole In Dobrogea (sec. XV III-prima jurndtate a sec. XIX ), AIIA
www.dacoromanica.ro
1286
Iasi, 9 (1972), p. 237-254; pentru utilajul agricol vezi Georgeta Mora-M. Popa, Contribuf ii
la tipologia plugului romdnesc, REF, 15 (1970), nr. 2, p. 143-145; M. Brudin, Aspecte ale
evoluflei uneltelor agricole in gospoddria fdrdneascd din sudul Moldovei, Terra Nostra, I (1969),
p. 103-110; V. Berbecaru, Unelte de arat din jud. Dimbovila in epoca feudald (sec. XVIII),
Terra Nostra, 2 (1971), p. 91-94; A. A. Rusu, Reprezentdri de pluguri pe fresca monumentului medieval de la Streisingeorgiu (jud. Hunedoara), RI, 29 (1976), nr. 7, p. 1059-1065 etc.
" Vezi, de pild, Istv. Imrh-I. Patald, Contribufii la studiul cregerii animalelor In comitatul Odorhei (1570-1610), (ln 1. maghlarii), Aluta, 2 (1970), nr. 1, p. 169-184 sau Liviu
Ursutiu, Animalele In economia domeniului Gurghiu tn sec. XVII, Terra Nostra, 2 (1971),
p. 187-196.
22 Ca, de ex., la Ion Donat. La vie pastorale chez les Roumains et ses problmes, Dacoromania, 1 (1973), p. 78-103. Mai vezi 1 Silvia Dragomir-Sabin Belu, Pdstoritul la romdnii
din Munfii Apuseni tn evul media, AMET, 1965-1967, p. 95-114 si C. Constantinescu-Mircot!, Pdstoritul transhumant ;i implicafide lui In Transilvania si Tara Romdneascd In secolele
" Gh. Ungureanu, Gh. Anghel, C. Botez, Cronica Cotnarilor, Bucuresti, 1971.
p. 865-883.
p. 51-58.
" Contribufie la istorlcul cultivdrii vita de vie pe pdminturile nobiliare si tobdgesti din
comitatele Transilvaniel In perioada 1790-1820, Terra Nostra, 2 (1971), p. 135-162.
as Aspecte istorico-etnografice ale viticulturii In jud. Dtmbouifa, SMIIC, Dimb., 1975,
p. 273-287. Vezi si C. Serban, Aspecte privind viticultura In judeful Meherlinfi In sec. al
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA ROMANEAS CA
1287
11-12, paginatie cliversti; Telinica albindritului tn fdrile romdne In epoca feudal& Terra Nostra,
C. Istrati, Apicultura tntr-o gospoddrie boiereascd din Moldova la mijlocul sec. XVIII, CAM,
3 (1970). nr. 2, p. 138-147 etc.
" Istoria pescuitului ;i a pisciculturii tn Ronitlnia, vol. I, Bucureti, 1964, p. 53-314
(pentru evul mediu); Istoria pdurii romdnesti din cele iai vechi timpuri ptnd astzi, Bumresti, 1975, p. 38-100, 165-320 (pentru ortncluirea feudalA). Mai vezi 4I E. Lazea, Economia
piscicold ;i dreptul de pescuit In Transilvaniatn secolele XI XIV, SMI-Med., 6 (1973), p. 19-41.
www.dacoromanica.ro
1288
dan ", Al. Neamtu 46, Nicolae Maghiar i Stefan Olteanu 48, N. Chindler
i S. Popa 47, Iosif Pataki 48, i altii 0, s-au aplecat asupra examinarii
productiei miniere, indeosebi din Transilvania ; de o cercetare atenta au
beneficiat zonele bogate in fier i ale Hunedoarei, Rodnei sau Ciucului,
apoi acelea ale muntilor Apuseni i Caraeni, exploatarile din comitatele
Cluj sau Bihor sau din bazinul siderurgic al Reitei. S-a luat totodata
in studiu de S. Goldenberg i St. Kovacs 6, tehnica elaborarii i a prelucrarii otelului in Transilvania iar de catre St. Olteanu 51, T. Martinovici 62,
C. Turcu 63 i in Moldova.
tului ". Citiva cereetatori, ca de pilda Aurora Ilie", D. Vitcu 56, Al.
44 Producfia fierului pe domeniul Hunedoarei In sec. al XVII-lea. AII-Cluj, 1-2
(1958-1959), p. 29-124.
45 Inovalori romdni in tehnica minierd din Transilvania In a doua jumatate a sec. XVIII
S-RI, 10 (1957), nr. 2, p. 97-126; Tehnica minierd din Transilvania In sec. XV III. Inovafii
si inovatori, AIIA-Cluj-Napoca, 14 (1971), p. 8-104; Socieldfile pe acfiuni fi provenienfa capitalului tn industria extractivd din Transilvania In a doua jumdtate a sec. XV III, AMN, 7
(1970), p. 227-247; pe regiuni: Exploatarea minierd de la Cdpusul Mic in a doua jumdtate a
sec. XVIII. AIIA-Cluj-Napoca, 12 (1969), p. 277-294; Explordrile miniere de la Mdrgau,
Negreni ;i Rdchifele (jud. Cluj), In a doua jumdtate a sec. XVIII ;i prtma jumdtate a sec.
XIX, Studia Babes-Bolyal, hist., 15 (1970), fasc. 2, p. 51-64.
46 Din istoria mineritului in Romania, Bucureqti, 1970 (Partea a IV-a Mineritul In Evul
Mediu, p. 99-206).
0 Aspecte social-economice ale activitdfii siderurgice In imprejurimil Hunedoarei In perioada sec. XVI- XVIII, Metalurgia, 22 (1970), nr. 8, p. 533-535; lnceputurile producli i
de fontd In tmprejurimile Hunedoarei, ibidem, nr. 9, p. 592-594.
" Exploalarea fierului In cornitatul Hunedoara la tnceputul sec. al XV I-lea, Studla
Babes-Bolyai, hist. 16 (1971), fasc. 1, p. 23-29; Fierdria de la Ciuc In a doua jumatate a
sec. XVII (In 1. maghiara), Miercurea-Ciuc, 1971.
45 A. Ilea-I. Popovici, Fierdria de la Vascdu In prima jumatate a sec. XVIII, Crisia,
3 (1973), p. 199-217; Ileana Bozac, Dona documente din 1744 privitoare la trecutul minerilor
din Rodna, AIIA-Cluj, 4 (1961), p. 245-252; V. Birou, Exploatarea minierd din munfii Cdrdseni In sec. XVIII, adzuld de cerceldlori strdini, SAI, 2 (1957), p. 157-178; Volker Wollmann, Dezooltarea tehnicii miniere din mu.nfii Cdrdseni In a doua jumdtate a sec. XVIII.
Banatica, 1 (1971), p. 197-217; V. Butura, Contribufii la studiul fieraritului In Muntii Apuseni (sec. XV II- XIX), Apulurn, 10 (1972), p. 581-603; * * * Doud s cole de siderurgie
la Resifa, 1771-1971, Bucuresti, 1971, s.a.
60 Contribulii la istoria elabordrii ;i a prelacrdrit ofelului In Transilvania in perioada
evului media, Metalurg. si constr. de =OM, 1957, nr. 11, p. 2-7; nr. 12, p. 13-19.
51 Tehnica elabordrii ofelului In a doua jumdtate a sec. al XV-lea pe teritoriul Sucevei
In lumina cerceldrilor de laborator, SMI, 3 1973, p. 113-118.
55 Mestesugul metalurgiei pe teritoriul celdfii de scaun de la Suceava, SCIV, 12 (1961),
nr. 2, p. 315-334.
53 Vechi Incercdri de exploatare minierd tn Moldova (sec. XIX), SC St. Iasi, 8 (1957),
fasc. 2, p. 307-318.
" D. Prodan si S. Goldenberg, Inventarele din 1553 ;i 1556 ale minelor ;I monetdriel
din Baia Mare, AII-Cluj, 7 (1964), p. 117-145; Radu Popa-Elena Kovacs, In legaturd cu
extragerea metalelor prefioase la Baia Mare In sec. al XV I-lea, SCIV, 16 (1965), nr. 1, p. 113-
127; C. Fenesan, Dale privind exploalarea aurului In Banat la sfirsitul sec. al XVIII-lea pi
tnceputul sec. al XIX-lea, Studia Babes-Bolyal, hist., 12 (1967), fasc. 1, p. 55-64; Val. Butura, Spdlarea aurului din aluviuni ;i mineritul feirdnesc din Munfii Apuseni AMET, 19651967, p. 25-94.
65
tiri tn legaturd cu exploatarea sdril In Tara Romaneascd pind tn sec. XVIII, SMI
Med., 1 (1956), p. 155-197.
66 Exploalarea sdrii In Moldova pind la 1828, AIIA-Iasl, 11 (1974), p. 7-36. Mai vezi
oi C. Turcu, Fabrica" de huscd de la Luncani-Bacdu (1817) tn Arh. St. 125 de ani de activitate 1831-1956, Bucuresti, 1956, p. 417-425.
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA ROMANEASCA
1289
i cea, tot atit de utilg, a lui St. Olteanu si C. Serban 6 2 dedicat'a Tgrii
Itomnesti i Moldovei, inglobind intreaga orinduire feudalg. Mai limitatg
ea spatiu geografic i perioada cronologi&a, dar totodata si mai putin
izbutitg in interpretare, in pofida unei documentki oneste, apare lucrarea
lui Eugen Pavlescu 88 consacratg mestesugurior romnilor din sudul
Transilvaniei in perioada descompunerii feudalismului. Alti
printre care S. Goldenberg 64, au manifestat interes in diferite perioade
ale dezvoltgrii mestesugurilor din Transilvania 66, ce ar merita o tratare
cornpletg, ping la sfirsitul feudalismului, similarg celei intreprinse pentru provinciile invecinate. Mestesugurile din Dobrogea n-au preocupat
pe cercetatori, cu exceptia perioadei feudalismului timpuriu 66.
" Organizarea si exploalarea ocnelor de sare dirt Transilvania In sec. XVIII, AIIACluj-Napoca, 16 (1973), p. 43-75.
" Despre o noud metodd de exploalare a sdrii din sec. al XVIII-lea tn Maramures, Oma-
gin acad. St. Pascu, Cluj, 1974, p. 228-238; Exploalarea Ora in Transilvania ;i Maramure;
In veacul al XV III-lea, AIIA-Cluj-Napoca, 20 (1977), p. 163-202 (In colaborare cu I. Dordea).
" Mestem ;i nevi la romdnii din sudul Transilvaniei (sec. XVII XIX), Bucuresti,
1970.
vene In sec. al XV I-lea, SMI-Med IX (1978), p. 43-58; pentru Banat, Gertruda Bardos,
Din viafa meseriafilor timi;oreni In sec. al XV III-lea, SAL 3 (1961), p. 101-118.
" I. Barnea, Mestesugurile In asezarea feudald de la Garodn (sec. X XII ), SCIV.
6 (1955), nr. 1-2,.p. 99-121; D. Vliceanu, Situalia meiste,sugurilor In Dobrogea (sec. XXII),
Pontica, 5 (1972), p. 401-416.
www.dacoromanica.ro
1290
10
ci8tigind treptat suprematia pe piata interng. S-au studiat variatele activitAti depuse in domeniile prelucrlril metalelor67, lemnului 68, pietrei,
pieior, testurilor 69 constructiei, alimenta4iei70, artei i tiparului, apoi
dublul caracter al productiei (la comand i pentru piat1), circulatia
mIrfurilor, trecerea de la atelier la manufacturil 8i in sfirit sistemul de
organizare profesionall evoluind de la frtii la bresle 71 i corporatii. A
fost scos in evidenta rolul activ jucat de me8teugari in inviorarea vietii
economice medievale din tarile roma,ne, cu toate frinele datorate opresiunii interne, i reglementArilor de breas16, precum i factorilor defavo7 Mai vezi si C. A. Stoide, Insemnari despre me;terii fi bandria lui Eustratie Dabija
Vodd, AIIA-Iasi, 1 (1964), p. 145-154 si Despre clopote fi clopolari In guile romane (sec.
X1V-XIX), GB, 30 (1977), nr. 7-8, p. 705-728; nr. 9-10, p. 887-911; Oct. Illescu,
A fost moneldrie la Bucurgli In evul me4iu7 Bucuresti. MIM, 8 (1971), p. 103-110.
18 Cf. si 1st. Imrh. Despre istoria industriei fdranecti de prelucrare a lemnului in comifatal Cluj 1796-1848 (in I. maghiarA), Studia Babes-Bolyai, hist., 1961, fasc. 1, p. 65-75;
Gh. Bodor, Em. Pavel, C. Scondac, Plutdritul pe Bistrifa, RM, 7 (1970). nr. 2, p. 151-154.
Pentru morile de hirtie legate si de nispIndirea tiparului In Wile romAne, vezi mai ales studiul de ansamblu al lui Damian Bogdan, Les moulins el papier des pays roumains. RESEE.
7 Mai vezi si V. Neamtu, Contribulii la cunocgterea mefleisugurilor igene legate de allrnentalia populafiei In sec. al XV III-lea, ASU-Iasi, ist., 17 (1971), fasc. 2, p. 219-224. Interesante contributil aduse cu privire la morile de fAinA 1 Indeletnicirea morAritului In Transilvania medievalii la D. Demsca, Al. ZAnescu, Morile plutiloare de pe Mure in sectorul jud.
Arad, Tibiscus, 2 (1972), p. 213-232; Ileana Bozac, Morile din domeniul de sus al Zlatnei
tn anul 1774, AII-Cluj, 8 (1965), p. 329-353; V. CarAbis, Pivele, dirstele i morile din Zdrne;ti
pi Tohan - jud. Braga, In sec. XV II- XI X, RM, 12 (1975), nr. 3, p. 79-80; Ligia Fulga,
Aspecte documentare privind piudritul pi dIrstdritul din Tara BIrsei (sec. al XV III-lea - Ince-
n In afara aspectelor tratate In sintezele lui St. Pascu, St. Olteanu, C. Serban asupra
breslelor se mai pot gAsi date utile pentru Transilvania la G. Niissbacher, Statutul breslei
arearilor din Bra;ov (2505, 2547), Cumidava, 2 (1968), p. 91-96; Caius T. Jiga, Pagini din
trecutul breslei mdcelarilor brapoveni, RA, 12 (1969), nr. 2, p. 107-116 si Contribufii privind
fesatoril bresloi din Tara Btrsei In sec. al XV III-lea, SAI, 3 (1961), p. 87-100; V. Sirbu,
Contribufii privind rnodul de organizare a breslei rotarilor ;i a breslei strungarilor in lemn din
Rpm Cumidava, 5 (1971), p. 71-96; Doina NAgler, Breasla bldnarilor din Sibiu In cursul
sec. XIV- XVIII, SCAI, 1969, p. 242-252; Magdalena Bnnta, Contribufii la istoria destrdmdrii breslelor din Cluj, AMN, 1 (1964), p. 237-254; L. Fodor, Despre problema descompunerii breslelor din Odorhei In prima jumdtate a sec. al XIX-lea, S-RI, 9 (1956), nr. 1, p. 125138 far pentru Moldova la N. Grigoras, [Mete aspecte privind breslele din ample moldoveneflt
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA ROMANEASCA
11
1291
rabili externi, in special dominatiei otomane i concurentei straine. Stadiul superior al productiei atins de manufacturi a constituit de asemenea
o preocupare pentru. medievisti fara a se ajunge nici in acest sector la o
sinteza, ci doar la studii fragmentare, unele prezentind e drept, suficient
interes. Caracterul i rolul jucat in economia tarilor romane de aceste
intreprinderi cu caracter industrial incipient au fost studiate pe plan teoretie de Al. Vianu 72 ; restul cercetarior relative la manufacturi s-a marginit doar la relevarea activitatii lor pe plan local sau regional, cu eforturi depuse de Bujor Surdu 73, Carol Gollner 74 sau Leonid Boicu 73 spre
a lamuri imprejurarile aparitiei si raspindirii lor in Transilvania i res-
" Considerafii asupra caracterulut I rolulut Intreprinderilor industriale din jarile romdne
74 CI tem referiri la dezooltarea manufacturilor din Transilvania In anti 1760- 1780, S-RI,
p. 127-137,
nr. 3, p. 86-105; Stiri despre o sticlrie tn finutul Romanului la sfIrsitul sec. al XV II-lea
SMI-Med., 1 (1956), p. 353-366; Manufactura de basmale (testemeluri) de la Marcula ( 18001822); MIM-Bucuresti, 3 (1965), p. 43-52; Date noi de la sfirsitul sec. al XV III-lea privind
sticlaria de la Tirgoviste, Valachica, 3 (1972), p. 251-255.
77 Istoricul manufacturilor de potas din Valea Ungurului f i Gitlin (In 1. maghiarA),
SC.St.-Cluj, 4 (1953), nr. 3-4, p. 347-420.
78 Manufactura de hirtie de la Fdgdras, SRIR, partea I, Bucuresti, 1954, p. 859-877 ;
Ctteva flirt despre manufactura de postai; de la Pociovaliste (1793), AIL Cluj, 1-2 (1958-1959),
p. 379-381.
" Inceputul industriet alcoolulut In Moldova feudal& AIIA, Iasi, 8 (1971), p. 145-157.
80 M. llumitrescu-Afumati, Din istoricul manufacturit de postav de la Anunali, RM.
4 (1967), nr. 5, p. 418-425 ; L. *tefilnescu, A. Petrescu, Statistica industriei textile In doc. brasouene, R.S., 18 (1969), nr. 9, p. 59; P. Gyulai, Despre Inceputurile fabricarit masinilor agricole
la Cluj, Studia Babes-Bolyai, hist., 13 (1968), fasc. 2, p. 89-101 V. Covaci, 1Wanufacturt
postav din Beliu In prima jumatate a sec. XVIII, Grisia, 3 (1973), p. 219-234 ; H. Hoffmann, Contribunt la studiul gldjoriilor din sudul f t estul Transilvaniet, Aluta, 2 (1970), nr. 1,
p. 295-307 ; I. Toderascu, Construciii navale la sanlierul din Galati In ullimul sfert al sec.
XVIII, Danubius, 1-2 (1969), nr. 2-3, p. 95-110 si Informant not privind santierul naval
din Galan (sfirsit sec. XVIII-prima junultate a sec. XIX), AIIA-14, 9 (1972), p. 205220 etc.
www.dacoromanica.ro
i292
12
81 Vezi mai cu seamg, Cornerful Tar it Romanestt ;I Moldovel cu Brapoul (secolele XIV -
XVI), Bucuresti, 1965, sl Untlatea economicd a fdrilor romane in evul media (sec. XIV XVI), in UCIPR, Bucuresti, 1968, p. 135-152.
82 Relafiile economice dintre Moldova qt Transilvania in timpul lut Stefan cel Mare, in
nr. 5, p. 849-874. Pentru aceeasi perioad mai vezi si C.C. Giurescu, Le commerce sur le territoire
de la Moldavie pendant la domination tatare, NEH, 3 (1965), p. 55-70 si S. Goldenberg, Cornerful,
produclia ;i consumul de postavuri de lind in Wile romane (sec. XIV - jumalatea sec. XV II ).
a sec. XV II, SMI-Med., 4 (1960), p. 223-306 si Cornerful Tarii Rorndnoti ;i Moldovei in a doua
jumatate a sec. al XV II-lea S-RI, 21 (1968), p. 29-51. Pentru comertul intern al Moldova In
aceasti perioadA mai vezi si V. Neamtu, Marfurile mdrunte In economia Moldovei din sec. al
XV-lea, ASU-ist., Iasi, 5(1959), p. 1-18 si Cornerful cu piei fi prelucrarea lor in Moldova In sec.
Xv- XVII, SG St. - Iasi, 2 (1951), nr. 1-2, p. 531-549; C. Turcu, Calastihul unei dugheni din
Iasi la 1679, SC St.-Iasi, 6 (1955), nr. 3-4, p. 175-182.
82 Contribufii cu privire la problema piefii interne a Tarii Rornangti si Moldovei In timpul
Douri regisere privind postavdritul si comerful cu postav la Brapv in sec. XV I, AMN, 4 (1967),
p. 127-151 ; 6 (1969), p. 565-576 si Registrul producliei fi comerfului cu postav de la Brasov
din 1576-1582, AMN 6 (1969), p. 565-576 si 9 (1972), p. 533-545; S. Goldenberg, Der
Handel Transsilvaniens vom 14 bis zum 17 Jahrhundert, Seripta Mercaturae, Mnchen, 11 (1977),
nr. 1, p. 5-23; A. Magyari, Date privitoare la istoria cornerfului cu sare In Transilvania la sfir;itut
sec. al XV II-lea, Studia Babes Bolyai, hist., 12 (1967), nr. 1, p. 27-35; L. Botezan, C. Enea,
www.dacoromanica.ro
ILIDDIEVISTICA RoMANEASCA
13
1293
acordatg regimului dominatiei otomane si consecintelor sale pe plan economic, unde cercetkile mai recente intreprinse indeosebi de orientalistul
Mihai Maxim 99 au redat in adevgrata lor lumina' traskurile esentiale ale
raporturilor stabilite cu tgrile romane ping la abolirea monopolului Porta.
in pofida existentei unor factori negativi constind din livrkile obligatorii
" Productia fi schimbul de mdrfuri In faza de cristalizare a viefii urbane medievale In Tar a
Romdneascd ;i Moldova (sec. XIII XIV ), SCIVA, 27 (1976), nr. 3, p. 369-377.
89 Stiri despre economia orafului Galati In sec. al X V-lea ;i al XV I-lea, Danubius, 5 (1971),
p. 101-114; Informafii privind comerful orafului Galati In sec. al. XV I-lea, AIIA-Igi, 9 (1972),
p. 145-157.
" Dintre care amintim Regimul economic al dominatiei otomane In Moldova ;i Tara
Romdneascd In a doua jumdtate a sec. al XV I-lea, RI, 32 (1979), nr. 9. p. 1731-1765.
C. 2441
www.dacoromanica.ro
1294
14
Vezi discutia la C.C. Giurescu, Despre caracterul retafillor dintre romani ;1 turd In
100 Cf. Barbu Campina, Despre rolul genovezilor la gurile Dundrii, S-RI, 6 (1953), nr. 1.
i Genovesi nel Mar Neroln vol. Genooezil la Marea Neagrd tn sec. XIII- XIV. Colocviul romdno-
italian, Bucuresti, 1977, p. 35-46 si C.C. Giurescu, Les Ginois au Bas Danube aux XIII
et XIV sacks, ibidem, p. 47-61. cf. si Radu Ciobanu, Genovezii Fi rolul lor In Dobrogea In
secolul XIV , Pontica, 1969, nr. 2, p. 401-412.
192 Relajiile economice dintre romdni ;I rigi )(And la Regulamentul Organic, RIR, 12 (1947),
ar. 1-2, p. 1-53; Les relations economigues austro-roumaines du XV au XV III siecle, RRH,
7 (1968), nr. 5, p. 743-759.
199 Ob eksporte soli iz Ruminskih gosudarsto na Balkanskij poluostroo pri feodalizme,
RESEE, 1 (1963), nr. 3-4, p. 421-462; Relmiile economice ale Tdrii Romdnefticu Male Peninsulei Balcanice din sec. al XIV-lea !And la mijlocul sec. al XV I-lea, Romanoslavica, 11 (1965),
p. 167-201; Moldova In relmille economice europene la tnceputul sec. al. XV-lea, RRSI, 1967,
"3 Din relaftile comerciale ale Transilvaniei cu Polonia la sfIrlitul sec. al XV I-lea, Omagiu
acad. Petre Constantinescu-Iasi..., Bucuresti, 1965, p. 289-294; Le commerce balkano-levantin
de la Trans glvanie au cours de la seconde moitie du XV I sicle et au debut du XV I I siecle, RESEE,
5 (1967), nr. 1-2, p. 87-117 (in colaborare cu S. Goldenberg); Din relafiile comerciale ale
3 (1973), p. 167-181.
191 Relafiile comerciale dintre brasoveni pi raguzani (cu documente inedite despre negolul
llnii in anul 1578 ), RA, 1968, nr. 1, p. 93-120.
199 Comerful de tranzit spre Polonia prin Tara Romdneascd pi Transiloania (ultimul sfert
al sec. XV II ), S-RI, 22 (1969), nr. 3, p. 465-498.
109 Relafii comerciale romdno-ruse In a doua jumdtate a sec. al XV II-lea, ARS, Ist., 10
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA ROMANEASCA
15
1295
P. Paltrmea 11, Al. Vianu m, C. Serban 112, P. Cernovodeanu 113 *.1 alVi 114
Un alt sector important privind organizarea i desfavrarea comerpilui in tarile noastre a fost, la rindul eau abordat pe sectoare in functie
de preocuparile diferiVilor eereetatori. Una s-au indreptat dare problema
asigurkii transporturilor, adica a urmilririi traseurior drumurilor cornerciale 0 a mijloacelor de transport terestre (Liuba Iancovici 115, Paul Binder n6, Al. Vasilescu 117, A. Me 118, Romulus Vulcanescu 0 Paul Simionescu 11, I. Dordea 0 V. Wollrnann129, fluviale sau maritime (A. Bassa 121, S (Jolumbeanu 122,1 N. Bardeanu 0 D. Nieolaescu 123) 0 incercin-
110
Comerful Moldovei cu apusul prin Galaft In a doua jumdtate a sec. al XV I II-lea, Danubius.
4 (1970), p. 197-218.
in Cu privire la relafiile comerciale romdno-ucrainiene stromano-ruse la sfIrsitul sec. XV I I I,
Apicultura, 25 (1972), nr. 11, p. 30-32; nr. 12, p. 31-32; C. Enea, Relafille comerciale romdnoruse la mijlocul sec. XVII. Privilegiul comercial din 1656, Studia Babes-Bolyai, hist., 3 (1958),
fasc. 2, p. 67-82; C. Istrati, Sttri not despre comerful de tranzit prin Moldova In a doua jumdtate
a sec. XVIII, Sc. *t.-Iasi, 11 (1960), nr. 2, p. 241-255; Veniamin Ciobanu, As pecte ale relajiilor comerciale &litre Moldova si Polonia tn sec. al XV III-lea, AIIA-Iasi, 8 (1971), p. 119-144;
Lidia Kiss, CIteva date despre legaturile economice ale Rusiei cu Moldova la Inceputul sec. XIX,
Studia Babes-Bolyai, hist., 1963, fasc. 1, p. 43-47 etc.
115 Ceirdusia profesionald In Tara Romdneascd tn prima jumdtate a sec. al XIX-lea, AUB,
Lst., 10 (1961), nr. 20, p. 53-75.
116 Drumurile si plaiurile Tdrll BIrsel, SAI, 14 (1969), p. 207-218.
111 Drumurile tdtdresti" trt lumina notlor descoperiri arheologice din jud. Suceava, SMI, 1
(1969), p. 43-65.
122
www.dacoromanica.ro
1296
16
mului vamal in special al aceluia din Transilvania cu rezultate meritorii In privinta impunerii, provenientei i circulatiei mkfurilor au fost
obt-inute de C. Serban 123, Titus Rosu 126, S Goldenberg 127, Lidia Dem&
ny 128, N. Edroiu si P. Gyulai 123, Francisc Pap 1" si S. Herbert Jaeger 131.
Studierea prelurilor de desfacere a mkfurior, stabilite pe categorii,
a fost abordat'a cu succes pentru Tara Romaneasa de un colectiv alckuit
din D. Mioc 132, Ruxandra Cgmkkescu, Coralia Fotino 133 si Ioana Constantinescu 134, iar separat de Florentina Cazan135 si mai ales reunite intr-o
viziune de sintezg, de Mircea Popa 1" ; pentru Moldova existind doar o cercetare izolat5, a lui Ilie Corfus 137. Datele furnizate de acesti cercefatori
sint deosebit de pretioase pentru elaborarea unei viitoare monografii asupra istoriei preturilor ce trebuieste alcgtuit`g pe ansamblul tkilor rom'ane
in perioada feudalA.
122
a sec. XVII, Terra Nostra, 3 (1973), p. 345-356; Comerful transilvdnean al Clujului din prima
jumdtate a sec. XVII fn registrele vamale, AMN,11 (1974), p. 169-184; 12 (1975), p. 237-250, etc.
181 Aspecte din istoria comerfului bdatean In sec. al XV III-lea pe marginea unor registre
vamale, SMIMed., 6 (1973), p. 243-257.
132 Prefurile din Tara Romdneascd tn sec. XV- XVI
ft dinamica lor, RI, 33 (1980).
nr. 2, p. 317-325; Preful vinului in Tara Romdneascd ln sec. XVII- XVIII, Omagiu acad.
prof. St. Pascu, Cluj, 1974, p. 122-125.
133 Din istoria prefurilor. Evolufia prefului cailor tn Tara Romdneascd (sec. XV- XVII ),
SMI-Med., 6 (1973), p. 225-241.
134 Din istoria prefurilor tn Tara Romaneascd In sec. al XVIII-lea (Mud la 1775), RI, 29
(1976), nr. 12, p. 1927-1943.
185 Preful fix al produselor din Tara Romdneascd la sfIrsitul sec. XVIII si tnceputul sec.
XIX, AUB, 1st., 10 (1961), p. 51-64.
136 La circulation
monttaire et l' toolution des prix en Valachie (1774- 1831)
Bucure4i, 1978.
132 Odoarele Movilestilor1 Mame tn Polonia. Contribufii la istoria arid si a preturilor,
www.dacoromanica.ro
WEEIDIEVISTICA ROMANEASCA
17
1297
perioade, mai ales de cgtre 0. Iliescu 13, M. Maxim 140, Ion Sablu 141 i
Fr. Pap 142, fiind mai mult subordonafa preocupArilor generale ale nurnismaticii noastre din ultimele decenii. in schimb, in domeniul metrologiei
medievale romnesti dispunem de o pretioasg monografie datorat'a lui
N. Stoicescu 143, reunind toate datele mai importante cunoscute asupra
mAsurilor si instrumentelor de lungimP, suprafat'l, capacitate, greutate
i volum, pe intreg teritoriul Orli i pentru toata orinduirea feudal'a.
In sfirit, un ultim aspect studiat de mai multi cercetalori a fost i
acel legat de evolutia schimbului in tgrile romane relevindu-se rolul i
pozitia comerciaM a negustorilor, practicile folosite in activitatea profesionall (contracte de vinzare-cumplrare, zapise de platI, zlogiri sau imprumut cu carn'at5,, chitante de achitare a creantelor i registre de evident5,
a marfurilor, organizarea in asociatii de tipul breslelor sau companiilor iar
mai tirziu in acel al caselor de comert). Aceste variate aspecte au constituit
obiectul studiilor alc'atuite de Elena i Dumitru Limona144, S. Goldenberg145,
Gustav Giindisch 146, Mihail Dan 147, Lia Lehr 145, Ion Caprosu 149, Ion
Ionacu 150. Un anumit loc a fost, de asemenea, acordat si studierii pozitiei
Despre tezaurele monetare ;I viafa economicd in sec. III- XIV pe teritoriul grit noastre
S- RI, 5 (1952), nr. 3, p. 178-186; La monnaie vnitienne dans les pays rournains de 1202 d
1500, RESEE, (1977), nr. 2, p. 355-361 ; La rnonnaie genoise dans les pays roumains aux Xl IP XIV siecles, Genovezii la Marea Neagrd. . Bucuresti, 1977, p. 155-171; Emisiuni monetare
ale oraselor medievale de la Dundrea de Jos, Peuce, 2 (1971), p. 261-266; Emisiuni monetare
ale Torii Romdnesti din sec. XIV- XV, SCN, 2 (1958), p. 303-344; Emisiunile monetare ale
Moldovei In timpul lui ,tejan cel Mare, in cultura moldoveneascd in timpul lui .tefan cel Mare,
Bucuresti, 1964, p. 181-234. 0 privire de ansamblu In Moneda in Romdnia (4911864 ), Bucuresti, 1970, p. 7-52. Mai vezi lA1. Gonta, Urkundliche Aufschliisse tiber die Miinzen
eznd Zahlungsmittel der Moldau. . . im 14 und 15 Jahrh., Sfidost Forschungen, Munchen, 28
(1968), p. 51-82.
1" Considerations sur la circulation monitaire dans les pays roumains et l'Empire ottoman
dans la seconde moitie du XV P siecle, RESEE, 13 (1975), nr. 3, p. 407-415.
m Circulafia monetard in Transilvania sec. XI- XIII In lumina izvoarelor numismatice,
SCN, 2 (1958), p. 269-301; Contribufii la studiul circulallei monetare in Transilvania in prima
143 Tezaure monetare din secolele XV- XVIII descoperite la Cluj-Napoca i unele probleme
de circulafie monetard, AIIA-Cluj-Napoca, 21 (1978), p. 289-296.
143 Cum mdsurau strdmosii. Metrologia medievald pe teritoriul Romantei, Bucuresti, 1971.
1" Catastihurile casei comerciale loan Marcu din Sibiu, RA, 2 (1959), nr. 2, p. 225-243;
Negustori bucuresteni la sfirsitul veacului al XVIII-lea. Relafiile lor cu Brasovul i ,Sibiul, S-RI,
13 (1960), nr. 4, p. 107-140; Aspecte ale comerfului brasovean in veacul al XV III-lea. .Negustorul
aromdn Mihail Tumbru, SMIMed., 4 (1960), p. 525-564; D. Limona, Casa de comerj Nicolae D.
Paciura din Sibiu, RA, 8 (1965), nr. 1, p. 265-285.
u5 Hallerii. Un capitol din istoria comerfului si a capitalului coznercial din Transilvania
p. 205. .217.
1" Camdta in Tara Romdneascd pind in sec. al XV III-lea, S-RI, 23 (1970), nr. 4, p. 693 715.
149 Rolul capitalului amdtdresc in aservirea micii proprietaji din Moldova ( pia la Inceputul
regimului fanarlot), AIIA-Iasi, 7 (1970), p. 107-136; Camdta si cdmdtarii in Moldova in epoca
p. 609- 649.
www.dacoromanica.ro
1298
la
151 Le regime priviligii des marchands bulgares et grecs en 011inte pendant l'occupation
autrichienne ( 1718 1738), RESEE, 4 (1966), nr. 3 4, p. 475-490; La compagnie grecque" de
Brasov. La tulle pour la conservalion des privileges ( 1777 1850), ibidem,12 (1974), nr. 1, p. 59-78.
152 Compantile grecesti din Transilvania ft comerful european intre anit 1636 1746,
Bucurestl, 1976 (rezumatul tezei de doctorat). Mai vezi si T. Bodogae, Le privilege commercial
accordi en 1636 par Georges RakOczi aux marchands grecs de Sibiu, RRH, 11 (1972), nr. 4. p.
647
653.
253 Regimul negustorilor strdini din Transilvania in a doua jumatate a sec. al XVII-lea.
S-RI, 26 (1973), nr. 2, p. 283-298.
155 Still despre activitatea unor mqlqugari fi negustori bulgari in Tara Romdneascd in sec.
al XVIII-lea, In Omagiu acad. P. Constantinescu-Iast, Bucuresti, 1965, p. 357-362.
155 V. Costrichel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, Viaja feudalli tn Tara Romtlneascd ;t
155 N. Grigoras, Instituftile feudale din Moldova. I. Organizarea de stat pind la mtjlocul sec.
nr. 2, p. 23-40; St. Pascu, Les institutions centrales des pays roumains d l'epoque feodale,
Bulletin de la Facult des Lettres de Strasbourg, 45 (1967), nr. 5, p. 389-404; Ov. I. Sachelarie,
Al. Constantinescu, Institufli publice fundamentals in cele fret flirt romdne,sti, SAL 20 (1972),
p. 129-138.
www.dacoromanica.ro
19
KEDIEVISMICA ROMANEASCA
1299
Pentru obstea din TransIlvania cf. St. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, I, ed. II-a. 13. 33-95.
160 Despre problema ob0ilor agrare In Tara Romlineascd 0 Moldova in secolele XIV- XV,
SCIMed., 2 (1951), nr. 1, p. 91-109; Dezogregarea obaii sdlesti tn faille romane In evul mediu,
SR IR, I (1954), p. 753-800; Ob;tea sdleascd, in V talc! feudald tn Tara Rornelneascd fi Moldova,
p. 77-108. Cf. si V.V. Caramelea, Contribufii la studiul formei sociale a ob0ii sdiesti. 0 metodd de
reconstituire a fazelor ei, SCA, 1 (1964), nr. 2, p. 229-235; Maria Comsa, Considerafit cu privire la
obstea sdleascd localli de pe teritoriul Romaniei In secolele III- V. M.N. 3 (1976); Ern. Cernea, Rolul
comunildfit sdlesti In formarea statelor romdne feudale, AUB, st. jur. 21 (1972), nr. 1, p. 15-28;
idem, Le rOle de la communauld villageoise dans la formation du droll coutumier en Roumaine,
161 Contribu fit la cunoa.yterea ob;lii fardne;ti In Moldova, SCS, ist., (1953), nr. 1, p. 1-34.
162 Despre organizarea ob0iilor sd1e0i ale epocii feudale timpurii din sud-estul Romdniei,
2 (1957), p. 407-421; St. Pascu, Rolul cnezilor din Transilvania In lupta antiotomand a lut
Iancu de Hunedoara, SCI-Cluj, 8 (1957), nr. 1-4, p. 25-67; S. Dragomlr, S, Belu, Voievozi,
cnezi 0 crainici la romdnii din Munfit Apusent ;i din regiunea Bihorului tn evul media,
AMN, 3 (1966), p. 173-181; R. Popa, Tara Maramureyulut In veacul al XIV-lea, Encuresti,
1970; idem, Structures socio-politigues roumaines au sud de la Transglvanie aux commancements du
Mogen Age, RRH, 14 (1975), nr. 2, p.300 slurm. (cnezi de vale" si cnezl de sat"); I. Lupas,
Din relafille Transilvaniel cu Tara Romeateascd; activitatea cneazului Dumitru din Sdli0e,
AII-Cluj, 4 (1961), p. 69-74; Th. Triipcea, Organizafia cneziald In Banat din a doua jumdtate a
secolului al XVI I-lea 0 !And In prima jumdiate a celut de al XI X-lea, SAL 9 (1967), p. 235-243;
sldpinirii austriece. Note pe marginea unui document, AIIA - Cluj-Napoca, 21(1978), p. 379-
www.dacoromanica.ro
1300
20
i formarea
scrise pentru aceastA perioada,, s-a pornit de la o intensit cercetare arheologic repartizatI pe intreg cuprinsul rii 166, trecindu-se apoi, indeosebi
in ultimul tiny, la sintetizarea, rezultatelor obtinute. S-a evidentiat astfel
existenta in perioada amintia, folosindu-se i relatkile narative incepind
cu secolul al IX-lea, a numeroase formatiuni politice romeinoti, care in
Tara Romlneascii 0 Moldova stall la baza statelor feudale constituite in
secolul al XIV-lea 167.
386 ; S. Columbeanu, Crazate si voievodate romanesti, Bucuresti, 1973 ; H. H. Stahl, Organizarea
pe baze cneziale a celor mai vechi sate, In Controverse de istorie sociald romdneascd, Bucurestl,
1969, p. 188-275 ; Roland Schilling, Cu privire la cele mai vechi informatil sense despre cnezii
romani, Apulum, 8(1970), P. 41-49 ; cnezilor din Strei I Streisingeorgiu 11 s-a consacrat un
numar de studii din R.M.M., seria M.I.A., 47(1978), nr. 1, p. 9-62 (R. Popa, G. MihtiiM,
V. DrAgut. etc.) ; E. Gluck, Contribujii cu privire la istoria pdrillor arddene In epoca ducatului
lui Ahturn, Ziridava, 6(1976), p. 89-116 ; idem, Contributii privind istoria pat-Nor arddene In
secolele IX X ; Cu privire la istoricul pdrfilor aradene In epoca voievodatului lui Ahtum ; A.
Caciora, E. Ghick, Cnezate si voievodate romdnesti arddene, in Skald privind istoria Aradului,
XIV-lea. Cercetari i comentarit critice, Bucuroti, 1945 ; C. Cihodaru, Dale istorice si toponimice
privind existenta populatiei romanice din regiunea Carpato-dundreand In sec. IIIXI, ASCJ-Iasi,
ist., 15(1969), nr. 1, p. 1-19 ; Maria Comp, Cu privire la caracterul organizdrii social-economice
si politice de pe teritoriul VIM noastre In epoca m'grafillor, SCIV, 18 (1967), nr. 3, p. 431 442 ;
M. Petresca-Dimbovita, Contributii cirheologice la problerna tnceputurilor feudalisrnului In Mol1al, ist. filol., 2 (1956), nr. 1-2, P. 1-17 ; R. Popa, Les recherches archologigues
dova, ASU
dans le probleme de la formation des Etats medievaux rouniains, RRH, 12 (1973), nr. 1, p. 41
59 ; Lucian Chitescu, Permanentd si unitate In istoria poporului roman In secolele 111 XIV,
RI, 31 (1978), nr. 7, p. 1177-1190 ; St. Olteanu, Structuri teritorial-polttice romdnesti In spatiul
Carpato-Danubiano-Pontic tn secolele V III XI, RI, 32 (1979), nr. 2, p. 285 308 ; Ligla BArzu,
Rornanitatea orientald ptral la constituirea primelor formajiuni politice romdnesti, In Continuitatea creatiei materiale i spirituale a poporului romdn pe teritoriul fostei Dacii, Bucuresti, 1979,
p. 89-98 ; Dan Gh. Theodor, Unele considerajii privindIncheierea procesului de formare a poporului romdn, AM, 9(1980), p. 75-83. LucrAri privitoare la teritoriul fiecareia din Odle romfine :
St. Pascu, Confribujiuni documentare la istoria romdnilor In sec. XIII si XIV, Sibiu, 1944 ;
idem, Voievodatul Transilvaniei, I, ed. II-a, p. 60-92 ; Kurt Horedt, Contributii la istoria
Transilvaniei In secolele IV XIII, Bucuresti, 1958 ; Bak Gza, Contribujii la istoria Transitvaniei de sud-est In secolele XI XIII, SCIV, 12(1961), nr. 1, p. 113-119 ; Z. Szkely, Uncle
probleme ale cercetdrii epocii feudale limpurii In sud-estul Transilvaniel (sec. X XIII ), Aluta,
3(1971), p. 141-165 ; t. Olteanu, Realitdji demografice pe teritoriul Transilvaniei tn secolele
VIII X ; RI, 28 (1975), nr. 12, p. 1833-1847 ; L. Chitescu, 0 formajiune politica romdneascd
la nord i la sud de Munfii Fagdras In secolul al XIII-lea, RI, 28 (1975), nr. 7, p. 1057
1067 ; A. Armbruster, RomOnii tn cronica lui 011ocar de Stiria : o noud interpretare, RI, 25 (1972),
www.dacoromanica.ro
21
MEDIEVISTICA ROMANEASCA
1301
Intemeierea statelor feudale Tara Romneasca i Moldova a constituit, in interior, rezultatul unui lung proces de acumulari i transformari
calitative in domeniile economic, al fortelor de productie, demografic i
social, incepind, cum am vazut, de la nivelul obtilor teritoriale din timpul migratiilor, iar pe plan extern, al luptei pentru indepartarea ramaitelor stapinirii tatare i mai ales a incerearilor de expansiune dincolo de
Carpati a regatului maghiar, care prin cueerirea Transilvaniei oprise in
ateasta zona' procesul de formare a unui stat feudal romanesc.
Istoriografia bogata a perioadei a acordat o importanta' deosebita
procesului de constituire a statelor feudale roindnoti, moment cheie in evolutia istorica a poporului nostru, abordind tema sub aspecte variate, de la
analiza amanuntita a traditiilor istcrice despre descaleeat" i Intemeiere",
a rolului factorilor economici i sociali, a modalitatilor de inflptuire a
nr. 3, p. 463-483 ; Th. Niigler, Cerceldri arheologice In Tara Fdgdrasului privind feudalismul
limpuriu, AAR, Mem. Sect. de st. ist., S. IV, t. 2(1977), 1979, p. 9-16 ; Al. Barcacilk Dacia
de la Dunare" a analelor (ranee din secolul IX. Evenimente ;i probleme, Craiova <1947> ; Maria
Comsa, Cerceleirile de la Slon ;i importarila lor pentru studiul formarii relaliilor feudale la sud de
Carpafi, Studii si materiale privitoare la trecutul Istoric al judetulul Prahova, Ploiesti, 2 (1969)
p. 21-29 ; idem, Cu !tura materzald veche rorndneascd (Asezeirile din secolele VIII- X de la
Bucov-Ploiesti), Bucuresti, 1978 ; Eugenia Zaharia, Scipaturile de la Dridu. Contribufie la arheologic i isloria perioadei de formare a poporului roman, Bucuresti, 1967 ; 5t. Olteanu, Evolufia
procesului de organizare statald la est ;i sud de Carpali in secolele IX- XIV, S-RI, 24 (1974),
nr. 4, p. 757-776 ; I. Nania, Cruceburg - Episcopatul Cumantei - Celatea Dimbovijei - CeIdlenz, Valachica, 8 (1976), p. 75-92 ; St. Stefdnescu, Reconstitution de la vie d'Elat sur le terri-
loire de la Roumanie au cours du haul Moyen Age, RRH, 9 (1970), nr. 1, p. 3-18 ; idem,
Le premieres formations etatique sur le territoire de la Roumanie, Dacoromania, 1 (1973),
p. 104 - 113 ; idern, Tara Romdneascd de la Basarab I Inlemeielorul" pind la
Miliat Viteazul, Bucuresti, 1970 ; C. Serban, 0 ;lire privind pe romdnii din nordul
Dundril In 1205, RI, 32 (1979), nr. 10, p. 1949 - 1957 ; Gh. I. Briitianu, 0 noud
marturie (1277 ) despre un voievodat moldovenesc In veacul al XIII-lea, AAR, M.S.I.,
S. III, t. 27, 1946, p. 231-244 ; Lmil Lirescu, Despre voevodul romdnilor din 1307- 1308 Amintit In cronica lui 011okar de Styria, AAR, MSI, S. III, t. 27, 1946, p. 309-324 ; A. Boldur,
Intemeierea Moldova, SCS, ist., 19 (1946) ; idem, Tara Birlad, numele i unele momente dirt
isloria ei, RA, 51 (1974), nr. 3, p. 429-436 ; Th. Holban, Contribufit la problema originii
localizeirit bolohovenilor, S -RI, 21 (1968), nr. 1, p. 21-27 ; C.C. Giurescu, Intemeterea stalulut moldovean. Formaftile teriloriale anterioare, in Tirgurt sau orase ;i celdft moldovene din
secolul al X-lea pin la rnijlocul secolulut al XVI-lea, Bucuresti, 1967, p. 61-68 ; H. H. Stahl,
Format iunile prestatale ale ocoalelor domnoti", in Sludii de sociologie isloricd, Bucuresti, 1972,
p. 190-235 ; Dan Gh. Teodor, Le haul feodalism sur lc territoire de la Moldavie ez la liuniere des
donn e archeologiques, Dacia, N.S., 9 (1965); Idem, Teritoriul est-carpatic In vecurile V- XI e.n.,
Iasi, 1978 ; Victor Spinel, Informallile istorice despre populafia romdneascd de la est de Carpali
In secolele XI- XIV, ANA- Iasi, 14 (1977), p. 1-21 ; N. Grigoras, Romdnii de la est de
Carpaji ;i organizarea lor Mud la intemeierea statului romthiesc al Moldova. CI, 8(1977), p.
267-285 ; Al. A. Bolsacov-Ghimpu, Cronica Tarii Moldova pind la Intemeiere (Contribufie la
istoria Moldova In secolele IX- XIV )t Bucuresti, 1979 : C. Cihodaru, Considerafti In legedurd
cu populafia Moldova din perioada premergdloare invaziei Idtarilor ( 1241), SCS, ist., 14 (1963),
nr. 2, p. 215-248 ; idem, Observafii cu privire la procesul de formare i de consolidare a statului
feudal Moldova In sec. XI- XIV, ANA-Iasi, 16 (1979), p, 167-186 ; N. Zaharia, M. PetrescuDimbovita, Em. Zaharia, Aseuiri din Moldova. De la paleolitic pind In secolul al XV III-lea,
13ucuresti, 1970 ; Inscripfia slavd din Dobrogea din anul 943, S-RI, 4 (1951), nr. 3, p. 122-128 ;
I. Barnea, St. Stefftnescu, Din isloria Dobrogei, III, Bucuresti, 1971 ; R. Ciobanu, Puncle de
vedere asupra formafiilor politice din Dobrogea In secolul XI, Peuce, 2 (1971), p. 249-256 ; R.
lorescu, R. Ciobanu, Problema stdpinirii bizantine In nordul Dobrogei in sec. IX- XI, Pontica,
5 (1972), p. 381-400 ; Al. A. Bolsacov-Ghimpu, 0 stire bizantind din Dobrogea despre un poievod
crestin de la nordul Dundrii, la .sfIrsitul secolului al X-lea, GB, 31 (1972), nr. 1-2, p. 104-116 ;
Gr. I. lorescu s.a., Capedava, Monografie arheologicd, Bucuresti, 1958 ; Gh. Stefan 1.0., Dinogefia
I. Asezarea feudald timpurie de la Bisericuja-Garvdn, Bucuresti, 1967 ; P. Diaconu, S. Baraschi,
Pacuiul lui Soars, II, Bucuresti, 1977 ; P. Diaconu, 0 formaliune statald la Dundrea de Jos la
sf irsitul secolului al X IV-lea, necunoscutd Mud in prezent, SC IVA, 19 (1978), nr. 2, Cf. si nota 165.
www.dacoromanica.ro
1302
22
anificrii formatiunilor politice teritoriale, a explickii realitAtii pluralittii statale, i pina la reliefarea luptelor pentru neatirnare ale noilor state
in primele decenii de existentl 168.
ortodoc;i. Voievodatul lui Dragos, MMS, 34 (1960), nr. 9-12, p. 555-571 ; C. Cihodaru,
i lupla pentru realizarea independenfei lui, SC$, 1st.,
11(1960), nr. 1, p. 61-79 ; idem, Tradilia letopisefelor ti informalia documentard despre luptele
politice din Moldova in a doua jumdlate a secolului al XIV-lea, AIIA-Iasi, 5(1968), p. 12-41 ;
M. Holban, Despre raporturile lui Basarab cu Ungaria Angevind i despre reflectarea campaniei
din 1330 in diplomele regale ;i in Croruca piclatd", S-RI, 20 (1967), nr. 1, p. 3-43 ; $. Papacostea, La inceputurile statului moldovenesc. Consideralii pe marginea unui izoor necunoscut,
SMIMed., 6 (1973), p. 43-59 si RRH, 12 (1973), nr. 1, p. 139-158 ; idem, La fondation de
i
la Valachie et de la Moldavie et les roumains de Transylvanie : une nouvelle source, RRH, 17 (1978),
nr. 3, p. 389-407 ; Fl. Constantiniu, Premisele apariliei statelor feudale romfine;li, SA I, 26 (1974),
p. 5-11 ; Idem, Aparifia statelor feudale ronidneli, In Revista Comisiel Nalionale RomAne pentru
UNESCO", 21(1979), nr. 3-4, p. 193-196 ; $t. Olteanu, Elapele procesului de formare a statelor feudale ronidnefti, RI, 30(1977), nr. 2, p. 313-330 ; RAzvan Theodorescu, Monumentum
princeps" i geneze statale medievale In Europa rdsdriteand, In AAR, M.S.$t.ist., S.IV, t. 4,
1977, p. 51-53 ; 5t. S. Gorovel, .Drago; .$i Bogdan intemeielorii Moldovei, Bucuresti, 1973 ;
idem, Muatinii, Bucuresti, 1976 ; Idem, L'tat roumain de rest des Carpates : hi succesion et
la chronologie des princes de Moldavie au XIV siecle, RRH, 18 (1979), nr. 3, p. 473-506 ;
idem, Pozijia internalionald a Moldovei in a doua junidtate a secolului al XIV-lea, ARA-Iasi,
16(1979), p. 187-219 ; N. Stolcescu, Descdlecat" $i Intemeiere" in istoria Tarii Romdne$1i,
170 Domnii asociafi In fdrile romdne tn secolele al XIV-lea l al XV-lea, SCIMed., 2 (1951),
nr. 2, p. 39-60.
www.dacoromanica.ro
ME1DIEVISTICA ROMANEASCA
23
1303
curte 178, care putea rivaliza cu succes cu cel al altor curti europene. Inski
eurtile domnesti ca atare au constituit obiectul a numeroase cercetAri de
teren la.
Baza material, a donmiei, domeniul domnesc, si reconstituirea monograficii a celui mai intim domeniu de acest fel, alcatuit de Mihai Viteazul,
a format obiectul studiilor lui I. Donat 18, pentru Tara Romaneascg fiind.
reconstituit si domeniul domnese al lui Radu erban (C. Rezachevici) 181.
domeniul domnesc, existenta (V. Costilchel) 182 sau negarea celui dintii
(1.11. Stahl) 183 au constituit directii de cercetare care necesitl inc5, o
mai aprofundat6 cunoastere. 0 mai mare atentie s-a acordat in schimb,
indeosebi in ceea ce priveste Moldova, politieii domniei fata de orase 184,
fatA de diferite clase si categorii sociale, raportatil la problema domeniului
domnese 188, a limitilrii cresterii proprietAtii feudale 188, sau la alte aspecte
176 Aurel H. Gollmas, Un oechi obicei trt Moldova: ceremonia Introndrii domnilor tn cimp,
176 Corina Nicolescu, Istoria costumului de curie, Bucuresti, 1970 ; idem, Ambiance d'une
residence princiere aux XV [6- XV I le siecles. La cour princiere de Jassy, Synthesis, 4(1977),
p. 53-65 ; I. Codas, Odoarele Mouilestilor Malaise In Polonia, S-RI , 35(1972), nr. 1, p. 2959 ; M. Rornanescu, Despre schiptru, RIR, 17 (1947), nr. 3, p. 288-294 ; A. Andronic, Aspcte
occidentale ale cioilizaliei moldovenesti In epoca lui Stefan eel Mare, A IIA-Iasi,16(1979), p. 151-154.
179 I. D. Marin, Contribufii la studiut curfilor domnesti dirt Moldova. SAI, 9 (1967),
p. 25-41; Al. Andronic, Cercetetri arheologice prioind unele eurfi dornnesti si cettlfi medieoale
din Romdnia, SAI, 13 (1969), p. 67-78; Al. Andronic, Sdpdturile arlzeologice de la curlea dom-
neased din Iasi, AM, 5 (1967), p. 189-285; M.. D. Mate, Em. I. Emendi, Observafil asupra
straligrafiet curfii domnesti de la Suceava, Suceava, 4 (1977), p. 105-118; I. Antonescu, Curfile
domnesti din Bacdu, Carpica, 2 (1969), p. 331-342; Al. Andronic v.a., Sdpdlurile arheologice
de la eurtea domneascd din Iasi. AM. 5 (1967), p. 169-285; N. Constantinescu, Contribufit
arheologice asupra Curfit domnesti din TIrgooiste (secolele XIV- XV II ), SCIV, 15 (1964),
nr. 2, p.225-240; Wein, Le residence d'Arge,s des volvodes rournains des XIII et XIV siecles,
RESEE, 8 (1970). nr. 1, p. 5-31; Panait I. Panait, Cetatea Bucurestilor tn secolele XIV - XV,
RM, 4 (1969), nr. 4, p. 310-318; idem, Curtea domneascd din Bucuresti In secolul al XV I-lea,
BMI, 42 (1973), p. 3-9; P. I. Panait, Aristide Stefanescu, Muzeul Callas Veche. Palatal
aoievodal, Bucuresti, 1973.
Isla Le domaine princiere rurale en Valachie ( XIV - XV I' siteles), RRH, 4 (1967),
nr. 2, p. 201-231; idem, Satele lui Mihai Viteazul, SMIMed., 4 (1960), p. 465-507.
181 Domeniul boieresc at tut Radu Serban, S-RI, 23 (1970), nr. 3, p. 483-485.
us Viafa feudal?' In Tara Rometneased f i Moldova, p. 215-226.
I" Teoria pdmintului gospod" f i problema ddrii cailor", In Controverse de istorie sociald romdneascd, Bucurestl, 1969, p. 124-186.
I" C. C. Giurescu, Orasele si domnia, In Tlrguri sau orase si cetdfi moldovene, p. 150-164.
185 A. V. Sava, Din istoria jurisprudenfei romdne,sti. Rdzesii In proces pentru movie
cu domnia Moldovei, In vol. In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucurestl, 1944, p. 453471; B. T. Cimpina, Cerceldri cu privire la baza sociald a puterii lui Stefan cel Mare, In Studit
cu privire la Stefan cel Mare. Bucuresti, 1956, p. 11-111; N. Grigoras, Contribufii la cunoaslerea politicii domniei In Moldova laid de proprietatea funciard condifionald (sec. XIV - XV II),
SCS, 1st.,13 (1962), nr. 1, p. 55-79; C. Cihodaru, Refacerea ocoalelor celdfilor f i curfilor domnesti In a doua jumdlate a secolului al XV-lea, In Omagiu lui P. Constantinescu-Iasi, Bucurestl,
1965, p. 267-273.
184 AL Gonta, Uncle aspecte ale politicii interne a lui Stefan cel Mare, S-RI, 10(1957),
nr. 4, p. 91-103.'
www.dacoromanica.ro
1304
24
social-economice 187, cum ar fi reformele domnilor fanarioti 188, sau colonizarea rural& (M.D. Vlad) 199, in sfir0t, obligatidor populatiei neprivilegiate
In perioada de sfir0t a evului mediu ii fac aparitia in gindirea politics romaneascS premizele instaurkii unui regim constitutional, analizate
de P. Strihan 192.
187 V. Mihordea, Politica lui Nicolae Mavrogheni phi de fdrdnime, S-RI, 16 (1963),
nr. 6, p. 1325-1350; Fl. Constantiniu, Quelques aspects de la politique agraire des phanariotes,
129 Gh. I. Brtianu, Doud veacuri de la reforma liii Constantin Mavrocordat 1746-1946,
AAR, M.S.I., S. III, t. 29, 1947, p. 391-461; Fl. Constantiniu, Reformele lui Constantin
Mavrocordat in Moldova si Tara Romdneascd, SAI, 20 (1972), p. 28-35; N. Grigoras, Reformde cu caracter administrativ din Moldova ale lui Constantin Mavrocordat, CI, 7 (1976).
189
198
N. Grigoras, Obligafii In mimed fold de slat si turd ale populaliei din Moldova (sec.
1973.
192 Les premisses du regime constilutionnel dans la pensie polilique et la legislation anterieures aux Reglements Organique( 1831- 1832), Recherches sur l'histoire des Institutions et du
123 Sfatul domnesc ;i marii dregatori din Tara Romdneasca si Moldova (sec. XIV- XV II ).,
Bucuresti, 1968; idem, Sur l'origine des grandes dignits en Valachie et Moldavie. RRH, 9
(1970), nr. 3, p. 305-315; idem, Despre subalternii marilor dregatori din Tara Romdneascd
si Moldova (sec. XV-mtjlocul sec. XV III ), SMIMed., 6 (1973), p. 61-90.
194 Institufii feudale din Moldova, p. 209-282.
i Adunarea Sidrilor 2n fdrile romdnesti In
198 Gheorghe I. Briltianu, Sfatul domnesc
cadrul istoriei generale, I-III, AAR. S. III, t. 28, 1947, P. 1-28, 303-396; t. 19, 1948,
p. 165-260; idem, Les assemblies d'Etals et les Roumains en Trans ylvanie, In Revue des
etudes roumaines", 13-14 (1974); idem, Sfatul domnesc ci adunarea stdrilor in Principatele
romdne, Evrey, 1977; P. P. Panaitescu, Marea adunare a fdrii, institufie a orindukii feudale
in fdrile romdne, S-RI, 10 (1957), nr. 3, p. 153-165; idem, La Grande Assernblie du Pays,
institution du regim fiodal en Moldavie et en Valachie, NEH, 3 (1965), p. 117-139; C. Cihodarn, Sfatul domnesc i sfatul de obste In Moldova, AIIA-Iasi, 1 (1964), p. 55-86; D. Mioc,
Les assemblies d'itats el la fiscalite en Valachie et en Moldavie, RRH, 5 (1966), nr. 2, p. 197233; Val. Al. Georgescu, L'assemblie d'ilats ou la grande assemblie du pays comme organ judi-
claire en Valachie el en Moldavie (XVII' el XVIII siecles), RRH, 5 (1966), nr. 5, p. 781808; ldem, Types et formes d'assembles d'Etals dans le droit fiodal roumain (XV1- XI Xe dicks), CIHRP, Bruxelles, 38 (1969); Al. Gona, Adunarea fdrii din primdvara anului 1574 in
Moldova, RI, 27 (1974), nr. 6, p. 887-896.
www.dacoromanica.ro
25
MEDIEVIStrICA ROMANEASCA
1305.
Transilvania, a fost cercetaa activitatea dietelor, din vremea principatului, indeosebi sub aspect legislativ (Al. Her lea) 10
122 D. Berindei, Ispraonicul sau isprarmicii scaunului Bucuregilor, SC$, 1st., 13 (1962),
nr. 2, p. 129-138; P. Strihan, Divan-effendi In Tara Romdneascd ;i Moldova in secolele XV I IX I X, S-RI, 21 (1968), nr. 5, p. 881-896; Gh. Iscru, Un dregator puf in cunoscut: ispravnicul
de -Ungureni" tn Tara Romdneascd, RA, 11 (1968), nr. 1, p. 35-52; Ern. Svoiu, Contribufii la istoricul ispravnicilor de scaun ai Craiovei in secolul al XVII-lea, Historica, 2 (1971),
p. 97-102; C. Rezachevici, Doud rectificdri cronologice privind istoria Moldovei In veacul al
XVII-lea,. . . II, Prima menfiune a marelui serdar In Moldova, S-RI, 25 (1972), nr. 2, p. 314.
122 A. Burnei, Evolufia semanticd a:unor:nume de demnitali In limber romdnd, Lb R, 22
(1973), nr. 4, p. 315-324.
222 N. Stoicescu, Diclionar al marilor dregdlori din Tara Romdneascd fi Moldova. Sec.
XIV - XVII, 13ucuresti, 1971; N. Grigoras, Logoldtul Mihu, SCI-Iasi, 19 (1946), p. 123173; I. Ionascu, Mihai Vi1eazu!ci autorit tratatului de la Alba Julia (1595), AII-Cluj, 5 (1962),
p. 111-144; idem, Marii dregdlori In domnia lui Antonie Vodd din Popefli, RA, IX (1966),
nr. 2, p. 41-48; Georgeta Totoiu, Date noi Zn legdturd cu logoldtul Ivan Norocea din Pitepti,
Apulum, 5 (1965), p. 323-545; idem, Rolul logoldtului Ivan Norocea in vie:fa polUicd a idrilor romdne tn a doua jumdtate a secolului al XV I-lea, S-RI, 16 (1963), nr. 2, p. 409-428 etc.
2" N. Stoicescu, Legaturile de rudenie dintre domni ;i marea boierime f t importanfa lor
pentru istoria politica a Toni Romdne;tt f i a Moldovei (secolul XV -Inceputul secolului al
XV III-lea), Danubius, 5 (1971), p. 115-137; idem, 'Un aspect al relafiilor pelitice dintre
Tara Romdneascd ;i Moldova in secolele XVI- XVII: mutarea dregatorilor dintr-o fard In alto,
t cursus horzorum, RA, 49 (1972), nr. 1-4 si extras, Bucuresti, 1972; N. Stoicescu,
Lista rnarilor dregdtori ai Moldovei (sec. XIY - XVII ), AIIA-Iasi, 8 (1971), p. 401-423.
logice
www.dacoromanica.ro
1306
26
8-au obtinut rezultate pre stigioase, care confirma inca o data interesul
medievitilor romani pentru studierea vechilor institutii ale statului.
In strinsa legatura cu domnia i activitatea unor mari dregatori era
i cancelaria domneasca, locul unde se redactau hotaririle judiciare, actele
de interes extern, tot ce tinea de latura diplomatica a domniei. Cercetarile
in acest domeniu s-au concentrat asupra fazei de inceput i a organizarii
unor cancelarii domneti din Moldova i Tara Romaneasca 208, precum i
asupra organizarii cancelariior unor institutii din Moldova la inceputul
secolului al XIX-lea 207 in ceea ce privete Transilvania a fost studiata
cancelaria voievodatului la inceputul veacului al XIV-lea 208.
Aparatul executiv administrativo-militar al statului era format din
curteni, (slugi domneti"), care apartineau de curtile domneti teritoriale,
la care din a doua jumatate a secolului al XVI-lea s-au adaugat slujitorii,
recrutati tot dupa principiul teritorial, dar organizati compact in sate i
orae, in cadrul breslelor" bor. In timp de pace ei vegheau la indeplinirea
poruncilor domneti i la asigurarea ordinei interne, iar in timp de razboi
formau temeiul otii domneti 208.
Sub aspect teritorial, au fost studiate organizarea conducerii unitatilor administrative din Moldova 210, Tara Romaneasca 2112 i Transilva206 L. Simanschi, Georgeta Ignat, Constituirea cancelariei slatului feudal moldovenesc.
AIIA-Iasi. 9 (1972), p. 107-131; Corneliu Tamas, Cancelaria in timpul lui Mircea cel Bdtrin,
Historica, 3 (1974), P. 111-120; I. Gheorghlan, Contribufii la organizarea ;1 dezvoltarea Cancelariei domnefti pind la mijlocut secolului al XV II-lea, Dir. Gen. a Arh. Statului, Culegere
de referate, Bucuresti, 1971, p. 25-32; Tr. Ionescu-Niscov, Cancelaria domneascd a lui Mihai
Vileazul, S-RI, 32 (1979), nr. 5, p. 865-874.
22i7 Gh. Ungureanu, Cancelaria instituffilor din Moldova in anii 1800-1828, RA, 10
p. 191-222; N. Grigoras, Institulii feudale din Moldova, p. 137-205; Ecaterina NegrufiMunteanu, Reforma sistemului de recrulare a breslelor de slujitori in vremea lui loan Sandu
Sturza voievod, ADA-Iasi, 1 (1964), p. 129-137; Idem, Numdrul slujilorilor In Moldova in
informafille statistice de la sfir;itul secolului al XV I II-lea f i primele decenii ale secolului al
XIX-lea, RA, 11 (1968), nr. 1, p. 89-105; idem, Prestafiile breslelor de stujitori din Moldova
In primele decenii ale secolului al XIX-lea, S-RI, 22 (1969), nr. 2, p. 219-230; idem, Brestele de slujitori din Moldova fi aplicarea Regulamentului Organic, CI, 3 (1972), p. 111-123.
Nu insistAm asupra istorlografiel care trateazA Indeosebi aspectele si organizarea milltarA a
activitAfil aparatului administrativ teritorial, care ar fi trebuit cuprinsA In articolul dedicat
istoriografiel militare din acest volum.
no N. Grigoras, Instilulii feudale din Moldova, p. 285-315. E. Negruti, Aspecte din
administrafia ttrgurilor pi linuturilor moldovene in primele de.cenii ale secolului al XIX-lea, SC..5.
www.dacoromanica.ro
MEDIEVIIMCA ROMANEASCA
27
1307
sarcinile fiscale la sfirsitul veacului al XVII-lea, adunlrile de stIri si fiscalitatea in secolele XV-XVII (D. Mioc) 217, m'asurile fiscale luate de
Constantin Mavrocordat in Moldova (3i. Tara RomAneasca, 218, sistemul de
impunere la sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al
I" t. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, I, ed. II-a, p. 203-222; Fr. Killyen, Formarea ;i evolufia comilatului Brafovului, SAI, 7 (1965), p. 7-39; An. Caciora, Organizarea
teritorial-administrativd a comilatelor Arad pi Zdrand, Directia Gen. a Arh. St., Culegere de
referate, Bucuresti, 1971, p. 5-13.
Hs Lla Lehr, Organizarea administrativd a oraselor din Tara Romdneascd in anii 15011650, S-RI, 9 (1956), nr. 2-3, p. 57-75; idem, Organizarea administrativd a orafului Ttrgovi;te In secolele XVI- XVII, Valachica, 3 (1972), p. 155-170; A. V. Savu, Ttrguri ocoale
domnefti ;i vornici tn Moldova, Buletinul stiintific al Acad. R.P.R., St. soc. 4 (1952), nr. 1-2,
p. 71-98; N. Grigoras, op. cit., p. 318-415;
;ului Bucure;ti tn sec. XVI- XVII, MIM, 1964, p. 159-176; D. Avrigeanu, Contribufii la
cunoasterea institufiei centumvirilor din ora;u1 Sibiu (1495-1876), RA, 47 (1970), nr. 1,
p. 23-32.
114 N. Grigoras, op. cit., p. 416-422; D. Prodan, Judele satului iobagesc In Transilvania In secolele XVI- XVII, AII-Cluj, 4 (1961), p. 217-235; C. A. Stoide, Dregdtorii sotelor
romdnepti din Tara Btrsei, SAL 2 (1957), p. 293-316; Valeria Ullman, Sindia In Tara
212 Veniturile vistieriet lui Constantin Brtncoveanu dupd condica vistieriei, SMIMed.,
1 (1956), p. 213-232.
211 Originea ;i funcfiile birului tn Tara Romdneascd pind la sfirsitul sec. XV, SRIR, 1
(1954), p. 641-662; idem, Despre modul de impunere ;i percepere a birului In Tara Rom&
neascd pind la 1632, SMIMed., 2 (1957), p. 49-111; idem, Reforma fiscald din vremea domniei lui Matei Basarab, S-RI, 12 (1959), nr. 2, p. 53-85; idem, Cuantumul birului pe gospoddria frdneascd In Tara Romdneascd In secolul al XVI-lea, SMIMed., 5 (1962), p. 151-173;
idem, Le montant du bir" en Valachie au XVI siecle, RRH, 2 (1963), nr. 1, p. 73-99;
idem, Les assemblies &Etats et la fiscaliti en Valachie el en Moldavie (X116- XV III' siicle),
RRH, 5 (1966), nr. 2, p. 197-233; !dem, La repartition des charges fiscales el les poids de la
fiscaliti sur les diffirents groupes sociaux et iconomiques a la fin du XV IIC siecle en Valachie,
In vol. L'impdt dans le cadre de la vine et de l'Etat (De Velasting in het raam van Stad en
Staal), Bruxelles, 1966, p. 296-316; Mem, Les assemblies d'itals et la fiscalit en Valachie
el en Moldavie, in Anciens Pays et Assemblies d'Etats, Bruxelles, 1969, p. 93-140.
218 N. Corivan, Aplicarea clezdmintului fiscal al lui Constantin Maorocordat privitor
la perceperea birului (1741-1743), SCS, ist., 6 (1955), nr. 3-4, p. 51-76; V. Mihordea,
Les riglements fiscaux &nth par Constantin Maorocordot en Valachie, RRH, 9 (1971), p. 267291.
www.dacoromanica.ro
1308
28
XIX-lea 219 si fiscalitatea excesiva a lui loan voda Caragea 220, politica
fiscal a papalitatii si a Imperiului habsburgic in Transilvania 221 si Oltenia 222, sistemul privilegiior fiscale 223 i al categoriilor de scutelnici 224.
Mae le dari din secolele XIV-XV 225 ea Si obligatiile unor anumite categorii sociale au fost studiate in mod deosebit 226.
Alte cercetari abordeaza in particular obligatii ale contribuabililor
din tarile romne fata de dornnie, mai putin cercetate in trecut 227, problema slujitorilor insarcinati cu executarea lor 228, amenzlle, izvor de veMturi pentru stat, i pe cei care le stringeau 229.
212
S-RI, 21 (1968), nr. 3, p. 469-479; idem, Birul In Tara Romdneascd (1775- 1831),
SMIMed., 6 (1974), p. 259-276; V. Mihordea, La crise du regime fiscal des Principautes Rou-
2" I. lonascu, Politica fiscald a lui loan Vodd Caragea oglinditd In corespondenfa ined
9 (1978), p. 9-41.
225 Al. Constantinescu, Ddrile In secolele XIV- XV In farile romdne, SAI, 3 (1973),
p. 110-118.
2" M. D. Vlad, Impunerea i perceperea ddrilor pe cai in farile romdne ()And la sfir;itul secolului al XV III-lea), S-RI, 10 (1957), nr. 3, p. 135-152; V. Mihordea, Vdcdritul,
dare temporard, S-RI, 21 (1968), nr. 3, p. 449-467; idem, Vindrictql domnesc ci vddrdrilul,
S-RI, 22 (1969), nr. 6, p. 1077-1101; idem, Obligafiile locuitorilor dependenfi, rumdnii pi
vecinii fald de vistierie, S-RI, 25 (1973), nr. 1, p. 61-80; N. Stoicescu, Regimul fiscal al
preofilor din Tara RomOneascd ;i Moldova pind la Regulamentul Orgat tc, BOR, 89 (1971),
nr. 3-4, p. 335-354; A. Rduliu, Nona In Transilvania intre 1437- 1d40, AII-Cluj, 10 (1967),
p. 297-305.
222 A. Cazacu, Veniturile fdrii
i ale domniei, tn V iala feudald in Tara Romdneascd
;i Moldova, p. 355-392; C. Stoide, Despre sulgiu ;i ialovifd, In vol. In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 493-502; C. C. Glurescu, Doud vechi obligafii fiscale romdnesti: Cdrdturile pe cai ci Podvoadele cu boii, RIR, 16 (1946), p. 229-232; idem, An old
roumanian tax with a Byzantine name: "Pirpdrul", The Journal of Europ. Econ. Hist.,
1 (1972), nr. 1, p. 121-127; C. Clhodaru, Stella, un impozil nou introdus in Moldova, de
Movilefti la Inceputul sec. al XV II-lea, SC3, ist., 7 (1956), nr. 2, p. 163-174; P. P. Panaltescu, Pripasari ;i osluhari, SAI, 2 (1957), p. 57-65; C. Turcu, Contribulii la cunoagerea
Posadei, SC3, 1st., 5 (1954), nr. 3-4, p. 401-418; Al. Constantinescu, Ploconul, SMIMed.,
6 (1973), p. 217-221; N. Grigoras, 1liul, - o dare pldtild In Moldova i Transilvania, ln
Sub semnul lui Clio. Omagiu Acad. Prof. .51efan Pascu, Cluj-Napoca, 1974, p. 114-119;
3t. Olteanu, Lupta pentru libertate pi independenfd a poporului nostru in sec. XIV- XVI
oglindild In cloud institufii medievale romdne;ti: posada ;i munca la cetete, Carpica, 9 (1977),
p. 41-50.
222
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA ROMANEASCA
29
1309
Romgneascg biserica devine un sprijinitor al domniei i. un aliat al boierimii, care o inzestreazg cu numeroase bunurimateriale 233. Apar primele
mitropolii 234, organizarea religioasg definitivindu-se ping in veacul al
XV-lea 235.
Uncle tudii abordeazg in ansamblu istoria bisericii in timpul domniilor lui tefan cel Mare 236, Bogdan al III-lea i. *tefan cel Tingr 237,
p. 170-214.
"6 R. Constantinescu, Note privind istoria bisericii romeinepti in secolele XIII- XV,
nr. 5, p. 414-437; Paul Mihail, Relafiile externe bisericepti ale lui Stefan cel Mare, MMS,
l'..:57, nr. 3-4, p. 223-241.
2" A. V. Boldur, Biserica ortodoxd din Moldova In timpul domniilor lui Bogdan al
III-lea pi Sterdnild, MMS, 43 (1967), nr. 3-4, p. 245-258.
5-o. 2431
www.dacoromanica.ro
1310
30
Mihai Viteazul 238, Matei Basarab 238, Serban Cantacuzino 2" 0 Alexandra
Ipsilanti 241. .Alte cercetAri se orienteazI spre istoria bisericii romaneti
din Transilvania 242, ocupindu-se de infiintarea Mitropoliei Ardealului 243,
288 Gh. Anghel, Biserica din Maieri i Mitropolia lui Mihai V iteazul din Alba Julia,
SAL 9 (1967), p. 225-234; I. Mailat, Mihai Viteazul pi biserica cre,stind, GB, 29 (1970),
nr. 7-8, p. 720-733; T. G. Bulat, Mihai Viteazul biserica Oltenia, MO, 27 (1975), nr. 56, p. 340-349; M. PAcurariu, Mihai Viteazul ;i biserica ortodoxd romdneascd din Transitvania, MO, 27 (1975), nr. 5-6, p. 350-356; N. Serbanescu, Mdndstiri fi biserici ctitorite
de Mihai Viteazul, MB, 27 (1977), nr. 7-9, p. 692-703.
288 I. V. Duca, Biserici din Tara Romdneascd tn epoca lui Matei Basarab, BOR, 89
(1971), nr. 5-6, p. 577-592.
so E. Turco, C. Nicolae, Biserica din Tara Romdneascd in timpul domniei lui .5erban
242 T. G. Bulat, Din trecutul Bisericii Romdne$11 din RI;nov (Bra,sov), MA, 6 (1961),
nr. 9-10, p. 531-541; St. Metes, Viafa bisericeascd a romllnilor din scaunul SdliFtet (Sibiu) (Informafii istorice), MA, 14 (1969), nr. 9-10, p. 612-660.
243 R. Gotosman, 0 noud teorie privitoare la originea Mitropoliel Ardealului pe baza
izooarelor strdine, MA, 10 (1965), nr. 7-8, p. 547-564.
244 St. Lupsa, Biserica ortodoxd (romand) din Ardeal ;i Ungaria n veacul lui loan de
Hunedoara (XV ), MA, 1 (1956), nr. 3-4, p. 268-277; 2 (1957), nr. 3-4, p. 219-229;
3 (1958), nr. 1-2, p. 71-86; idem, Mitropolia Ardealului In veacul XVI, MA, 5 (1960),
nr. 7-8, p. 573-598; St. Metes, Contribufii la istoria .Bisericii romdne,sti transilvane din
v. XVIII, MA, 16 (1971), nr. 7-8, p. 518-528.
248 P. Binder, Inceputurile Reformei din Transilvania pi romdnii din Ilunedoara, LbR,
20 (1971), nr. 3, p. 273-276; P. Binder, A. Huttman, Romdnii din Bra,sov In epoca Reformei, SAL 13 (1969), p. 79-93.
24 M. Dan, ln jurul unirii cu Roma, cu deosebitd privire asupra rolului iezuitului Carol
Neurantter, MB, 8 (1958), nr. 7-9, p. 296-328; S. Dragomir, Romdnii din Transilvania
;i unirea cu biserica Romei. Docurnente apocrife privitoare la tnceputurile unirii cii catolicismul
roman (1697-1701), Bucuresti, 1963; St. Lupsa, Unifi ortodmi pi ortodocgt unifi In 17831784, MA, 3 (1958), nr. 7-8, p. 531-542.
"7 Monografia Mitropoliei Banatului, Timisoara, 1977.
248 Aspecte biserice,sti din Banatul $i Tara Severinului In secolul al XIII-lea, MB, 15
(1965), nr. 4-5, p. 338-350; idem, Biserica Banatului tn epoca turceascd. r., MB, 10 (1960),
nr. 7-12, p. 32-41; idem, Raporturile ierarhice !litre biserica Banatului ;i Mitropolia Ardealului In sec. XVII, MA, 7 (1962), nr. 9-12, p. 666-677.
2 N. SerbAnescu, Mitropolia Severinului, BOR, 88 (1970), nr. 11-12, p. 1191-1227.
288 I. B. Muresianu, Aspecte din trecutul bisericii bandfene, MB, 19 (1969) nr. 7-9,
p. 396-428; Gr. Popiti, Pagini din istoria bisericii bandfene, MB, 19 (1969), nr. 10-12,
p. 705-711; St. Lupsa, Suprimarea Mitropoliei Banatului In urma rdzboiului turco-austriece
din 1683-1699, MB, 8 (1958), nr. 7-9, p. 183-201; I. B. Muresianu, Contribufii la istoria
bisericii blindlene din prima jumdtate a secolului XVIII (Calugarul Visarion Sarai), MB, 18
(1968), nr. 10-12, p. 639-653.
284 T. Mateescu, Organizarea ecleziasticd a romanilor din Dobrogea tn timpul stdpiniril
otomane, BOR, 95 (1977), nr. 9-12, p. 971-975; idem, Biserica fi pcoala la romdnii din
Dobrogea in timpul stdpinirii otomane, BOR, 96 (1978), nr. 3-4, p. 288-292.
282 Din via/a religioasd a romdnilor din Timipara In timpul stdptnirii otomane (15521716), MB, 27 (1977), nr. 7-9, p. 483-485.
www.dacoromanica.ro
MEDIEWSTICA ROMANEASCA
31
1311
din cele trei ta'ri romane, ca 0 asupra vizitelor patriarhior strlini 255,
263 N. I. 5erbanescu, Mitropolifii Ungrovlahiei, BOR, 77 (1959), nr. 7-10; idem, Noi
contribufii la istoria mitropoliei dirt TIrgovi$te, BOR, 88 (1970), nr. 5-6, p. 513-522; M. Pacurariu, Listele cronologice ale ierarhilor bisericii ortodoxe romdne, BOR, 93 (1975), p. 322-355;
pentru Antim Ivireanu cf.: T. Bodogae, Mitropolitul Antim Ivireanul (omul fi opera), MA, 11
(1966), nr. 9-10, p. 591-603; M. Pcurarlu, Irnportanfamitropolitulizi Antim Icireanul pentru biserica li cultura noastrd, MB, 16 (1966), nr. 7-9, p. 493-515; N. erbanescu, Mitropolitul Antim
Ivireanut 1716-1966, MO, 18 (1966) nr. 9-10, p. 771-811; S. Vlad, Mitropolitul Antim Ivireanul.
Viafa ;i opera, apdrdtor al ortodoxiei f i al prerogativelor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei,
MA, 12 (1967), nr. 1-3, p. 43-81; M. V. Coruga, Gheorghe al II-lea pi Grigorie de la Neamf
doi mitropolifi necunoscufi ai Moldovei dirt secolul al XV l-lea, BOR, 89 (1971), nr. 11-12,
p. 1230-1243; Sp. Undea, loan, Mitropolitul Ardealului din timput domniei lui Mihai vodd
Viteazul, MA, 10 (1965), nr. 11-12, p. 945-947; I. V. DucA, Figuri de ierarhi moldoveni:
mitropolitul Gheorghe Movild, BOR, 89 (1971), nr. 1-2, p. 187-203; Al. Elian, Mitropolitul
Dosoflei $i literatura sa patristicd, BOR, 92 (1974), nr. 11-12, p. 1350-1375; Dosoftei 16241693, Biobibliografie, Bucurestl, 1974; Al. Andriescu, Stadia introductiv la Dosoftei. Opere, I,
Bucuresti, 1978, p. V-LXXXIIV; L. Florea, Aspecte din viafa ;i activitalea mitropolitului
Mitrofan al Ungroolahiei (1716- 1719), GB, 26 (1967), nr. 3-4, p. 275-282; N. C. Turcu,
Activilalea mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei ( 1738- 1753), BOR, 84 (1966), nr. 5-6,
p. 533-551; N. Caratasu, P. Cernovodeanu, N. Stoicescu, Jurnalul ctildtorillor canonice ale
mitropolitului Ungroulahiel Neofit I Crelanul, BOR, 98 (1980), nr. 1-2, p. 243-315.
264 T. G. Bulat, Episcopia Buzdului. Titularii ei din secolele XVI- XVII, GB, 29
(1970), nr. 7-8, p. 759-772; idem, Episcopii Buzdutui din secolul al XV II-lea, GB, 30
(1971), nr. 5-6, p. 496-510; idem, Titularii Episcopiei Buzdului dirt secolele XV II $i XVIII,
GB, 31 (1972), nr. 7-8, p. 825-850; idem, Titularii Episcopiei Buzdu din secolul al XV III-
lea, GB, 32 (1973), nr. 11-12, p. 1295-1305; 33 (1974), nr. 1-2, p. 84-95; nr. 3-4,
www.dacoromanica.ro
1312
32
diu. Au fost evidentiate astfel relatiile dintre bisericile din Tara Romneascit
Transilvania 257, ea 0 acelea dintre cele din Transilvania 0 Moldova 258.
266,
CU angli-
257 M. PAcurariu, Ajutoarele acordate de Tara Romdneascd bisericii ortodoxe din Ardeal
(sec. XV- XVIII), MO, 12 (1960), nr. 9-12, p. 601-626; idem, Legaturile Bisericti Orto-
doze din Transilvania sit Tara Romdneascd si Moldova In secolele XV I- XV III, Sibiu, 1968;
Ioana Cristache-Panait, Contribufii privitoare la rolul bisericii In relafiile dintre Tara Romaneascd i Transilvania, BOR, 93 (1975), nr. 7-8, p. 950-958; An. Glldea, 0 clitorie transit-
vand a lui Matei Basarab din anul 1658, MA, 3 (1958), nr. 1-2, p. 87-96 etc.
258 M. Pacurariu, Din istoria legdturilor bisericesti ale Transilvaniei cu .1Ifoldova, MI1S,
44 (1968), nr. 11-12, p. 642-663; Nestor Vornicescu, .Relafii bisericesti-culturale miT Mandstirea Neami i Transiluania din cele mai vechi timpuri pInd In preajma anului 1918, MMS,
44 (1968), nr. 11-12, p. 664-701; I. Gh. Ivan, Legdturi ale rombnilor ortodocisi din 7 ran-
258 M. Sesan, Din relaliile bisericesti romdno-bizantine vechi, MB, 10 (1960), nr. 7 12,
p. 113-120; Fr. Pall, Les relations de Vasile Lupu avec l'Orient ortodoxe et particuli r ment
avec le Palriarcat de Constantinople, Balcanica, 8 (1945), p. 66-140; Nestor Vornicescu. Legsturile Patriarhiei din Constantinopol cu biserica romdneascd In veacul al XV I-lea, 5 0, 10
(1958), nr. 3-4, p. 191-202; Al. Elian, Legaturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Pa r rhia
din Constantinopol h cu celelalle biserici ortodoxe de la Intemeiere pind la 1850, BOR, 77 (1959),
nr. 7-10, p. 904 935; T. Bodogae, Consideraliuni istorice privind legaturile bisericii romdne
cu mdnastirile din Muntele Athos, SIB, 13 (1963), nr. 3-4, p. 160-168; P. $. / t irel,
Aperu critique des rapports de la Valachie el du Mont Athos des origines au debut di XV le
siecle, RESEE, 2 (1964), nr. 1-2, p. 93-126; St. Bazilescu, Relaf bile lui Neagoe B arab
cu lumea ortodoxd din afara granifelor Tarii Romdnesti (1-I1), MO, 23 (1971), nr. 9 10,
ale
p. 676-690; 24 (1972), nr. 5-6, p. 374-384; Al. I. Ciurea, Moments si aspects eset
influenfei Sf. Mimic asupra viefii religioase din farile romdne, Ortodoxia, 5 (1953), p. 279
2' '1;
R. Creteanu, Tradition de famille dans les donations roumains au Mont Athos, in Etude byzantines et postbyzantines, I, Bucuresti, 1979, p. 135 151; V. CAndea, G. Simionesc Mont
Athos. Presences roumaincs, Bucuresli, 1979.
26 Flaminiu Mtrtu, Prezenle arheologice bogomilice In zona CImpulung-Muscel. j deful
Arges, Studii l comunicAri, Pitesti, 1969, p. 219 229; Ep. Norocel, SfIntul Eftimie, t mul
patriarh de Ttrnova, si legaturile lui cu biserica romdneascd, BOR, 84 (1966), nr. 5-6, p. . 2573 ; S. Vlad, Legaturi bisericesti romdno-bulgare, NIA, 3 (1958), nr. 3-4, p. 213-217; D. D'ma,
Mitropolitul Dionisie Rally Paleologul i legdturile lui cu biserica si fSrile romdne, B R, 83
(1965), nr. 5-6, p. 521-532; A. Jhi, Relafiile mitropoliei de Carlovil cu biserica romdnd
ortodoxd din Transilvania in secolul al XV I II-lea, BOR, 88 (1970), nr. 5-6, p. 587-596;
Tit Simedrea, Unde i and a luat fiinfa legenda despre allrnarea canonicd a scaunelor mitropoWane din Tara Romdneascd fi Moldova de Arhiepiscopia de Ohrida, BOR, 85 (1967), nr. 9 10,
p. 975-1003; Th. N. TrApcea, Relafiile dintre biserica Moldovei i Arhiepiscopia Ohridei,
ST,
\IS,
284 P. Rezus, Academia movileand din Kiev fi rolul ei In dezvollarea InualdmIntult i teo-
logic din Wile romdne, MO, 19 (1967), nr. 9-10, p. 699-708; Sc. Callimachi, V. Georgescu,
Mitropolitul Gavril Callimachi fi Rusia (sec. XV III ), BOR, 79(1961), nr. 9-10, p. 791-813.
285 Gh. SperantA, Dovezi de toleranfd religioasd In farile romdne, BOR, 80 (1965), nr. 7
8,
p. 735-751; C. Ginner, Toleranz und Intoleranz bei den rumanischen Grenzern in Side, b rgen,
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA ROMANEASCA
33
1313
canismul 267, precum si reactia fata de Reforma a unor domnitori moldoveni la inceputul celei de a doua jumatati a secolului al XVI-lea 268.
In 1egtur cu organizarea statelor feudale Tara Itomaneasca si
Moldova si caracterul autoritatii domnesti, in ultimele trei decenii au fost
larg dezbatute problemele fareimitarii feudale i ale centraliarii statului.
Discutia a luat amploare atit din pricina incercarii de a se cerceta problemele prin viziunea unor modele straine, occidentale (care releva existenta unei faramitari feudale" oarecum in acceptiunea celei din Franta
sau Germania), combatuta de unii istorici, cit mai ales din cauza lipsei de
acord in definirea notiunilor respective. Astfel, in timp ce anumiti istorici
initial un singur stat romanesc care s-ar fi faramitat ulterior cum crezuse, observdm la rindul nostru, Dimitrie Cantemir. Lucrurile s-au cornplicat initial win corelarea cronologica a luptei puterii centrale impotriva
faramitarii feudale" interne cu problema intaririi autoritatii domnesti,
socotita drept lupta pentru centralizarea statului, plasata in a doua jumatate a secolului al XV lea. In acest fel au lost tratate problemele de B.T.
Campina 27.
262 in sensul lui P. P. Panaitescu, De ce au fost Tara Romdneascei i Moldova feiri separate? In Interprelari romdnesti, Bucuresti, 1947, p. 131-148.
Dezvollarea economiei feudale i inceputurile luplei pentru centralizarea .statului In a
277 Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria romdnilor, II, Bucuresti, 1976,
p. 17-18; C. C. Giurescu, Despre asa-zisa fartmilare reudald" Inainte de Vlad Tepes i leran
cel Mare, In Probleme controversate tn istoriograria rorndnd, Bucuresti, 1977, p. 13-18.
272
1977. In sprijinul acesteia, Dinu C. Giurescu, Caracteristici ale reudalismului romdnesc, AIIA-
www.dacoromanica.ro
34
1314
amintite. Astfel, ft Constantiniu, care inclina totusi spre parerile lui B.T.
Campina, considera el n-a existat o faramitare feudall teritoriall, dupl
aparitia statului feudal unitar, insa procesul de centralizare a statului incepe in eecolul al XV-lea, iar lupta boierimii in jurul acestui proces s-a
dat in veacurile XVXVIII 274. Din 1975 in discutarea acestor probleme
intervine i semnficatia actului unirii politice a tarilor romilne de catre
Mihai Viteazul. C. erban adoptl parerea despre centralizarea
rii
Romnesti i Moldovei odata cu crearea lor in veacul al XIV-lea, considerind Ins c punctul culminant al acestui proces, care se va termina abia
in epoca moderna, 1-a reprezentat actiunea lui Mihai Viteazul de unire
intr-un singur stat a celor trei tari romanesti 275. In sfirsit, pe aceeasi linie
de mijloc, D. Ciurea reia intreaga discutie, aratind cl : N-a existat deci
si n-a putut exista o faramitare feudal'," in sensul propriu al fenomenului
si nici o centralizare statala reala, ci o conducere unitara in cadrul formatiilor romanesti anterioare unifieiirii infaptuite de Mihai Viteazul in 1600
la nivel teritorial si etnic romnesc" 276, In lipsa unor monografii temeinice
asupra domniei sau asupra statului feudal romanesc in ansamblu, discutia
amine, dupa parerea noastra, mca deschis.
Istoria sociald neglijata in buna parte in perioada interbelica, a ocupat ca atare, indeosebi In deceniile sase-sapte ale veacului nostru un loc
important in ansamblul cercetarilor medievisticii romnesti, potentata de
o considerabila largire a bazei documentare si de interesul deosebit al problemelor abordate pentru definirea trasaturilor speeif ice ale feudalismului
romanesc. De;?i problema relafiilor feudale in diferite perioade e tratata sub
o forma sau alta in mai toate studiile de istorie sociala, abordarea ei ea
atare 277 prilejuieste o interesanta confruntare intro tendinta apropierli
trasaturilor feudalismului romanesc de cele ale feudalismului de tip apusean 278 i negarea acestei apropieri 279, in ultimul timp problema originii
feudalismului romitnesc fiind reluata, intr-o incercare de incadrare tipologica, din care se degaja conditiile concrete specifice in care acesta a luat
nastere 286.
275 Problemes de la centralisation de Vaal dans les Pays Roumains au Mogen Age,
NEH, 5 (1975), p. 43-56.
276 Fdrdrnijarea feudald Fi lupla pentru centralizarea statului, AIIA-Iasi, 16 (1979), p.
305-323.
277 St. *tefAnescu, Date cu privire la problema relatiitor feudale pe teriloriul Tdrii Romttnesti In istoriografta romdneascd, S-RI, 10 (1957), nr. 1, p. 199-211; P. Binder, Contribufit
la studiul dezvollarii feudalismulut In Maramuref fi tn nordul Transilvantei, SAI, 10 (1967),
p. 27-61 etc.
ducere la istoria culturii romdnesti, Bucuresti, 1969. p. 174-184; Cf. sI pa4i1e semnate de acest
autor sI A. Cazacu, In Viala feudald In Tara Romdneascd i Moldova, ca i studiile Valeriei
Costachel despre imunitate t beneflciu, citate mal jos.
2" H. H. Stahl, Gresita identificare a feudalismului nostru cu eel apusean, In Controoerse
de istorie sociald romdneascd, Bucuresti, 1969, p. 62-123. Cf. si idem, Teorii fi ipoteze soctologice privind fazele premergdtoare Intemeierii domnitlor noastre, In Studii de sociologie tstorica,
feudalismului
romdnesc:
www.dacoromanica.ro
Incadrare
tipologicd,
RI,
ILIEDIEVISTICA RON1ANEASCA
35
1315
281 Dinu C. Arion, Caraclerele juridice ;i sociale ale proprielafii rurale in voievodatele romelne;li, Bucurestl, 1944; C. Cihodaru, Forme de proprietate feudald in Moldova, SCS, ist., 6
(1955), nr. 3-4, p. 1-30; idem, Cileva constaldri In legaturd cu proprietalea feudald i situalia
farammii In Moldova in a doua jumdtate a secolului al XV-Iea, SC$, ist., 12 (1961), nr. 1,
p. 31-66; D. Ciurea, Precizdri in problema evoluliei marii proprieldli feudale din Moldova in
secolele XV I I- XV III, S-RI, 22 (1969), nr. 1, p. 3-19; St. StefSnescu, Evolufia proprieldfii
feudale In Tara Romdneascd pind In sec. al XV II-lea, S-RI, 11 (1958), nr. 1, p. 53-65.
282 Bako Geza, Oglindirea formelor de proprietate In unele necropole din epoca feudald
timpurie din Transilvania, SCIV, 23 (1972), nr. 1, p. 83-91; V. Costalchel, Unele considerafii
privind rezerva senioriala in Tara Romdneasca ;i Moldova In secolul XV, AUB, ist., 20 (1960),
p. 417-432.
283 Val. Al. Georgescu, Observafii asupra structurii juridice a proprietafii oriisenesti in
Tara Romdneascei f i Moldova ( 1711-1831), S-RI, 26 (1973), nr. 2, p. 255-281; N. Grigoras,
secolului
al XIX-lea
Bolyal, jurispr. 6 (1960), nr. 2, p. 29-59; St. SteMnescu, L'evolution de l'immunit feodale
en Valachie aux XI Ve -Xl.le sucks, RRH, 7 (1968), nr. I, p. 17-27; N. Grigoras, Immunitafilesi privilegiile f iscale In Moldova (de la intemeierea statului ;i pind la mijlo ul secolului al XVI II-
288 N. Corivan, Mijloacele de cotropire a piimlnturilor faranilor liberi din Moldova In secolul
al XV II-lea, SC*, 1st., 7 (1956), nr. 2, p. 89-109; idem, Formele de aservire a fdrdninui moldovene
In sec. XVII si la Inceputul sec. XI III, SCS, ist., 7 (1967), nr. 1, p. 75-95; M. Holban, Depose-
dari si indeed!! In vremea Angevinilor, S-RI, 13 (1960), nr. 5, p. 147-163; idem, Deposedari ;i
judecdfi in Banat pe vremea Angevinilor si ilustrarea lor prin procesul Voya (136 1 -1378),
SMIMed., 5 (1962), p. 57-131; H.H. Stahl, Contribulii la studiul satelor devalmew romdnefti,
III, Procesul de aservjre feudald a satelor devalmase, Bucurestl, 1965; I. Caprosu, Rolul capitalului cdmateiresc in aservirea micii proprieldli din Moldova ( Pind la Inceputul regimului fanariol),
ADA-Iasi, 7 (1970), p. 107-137.
www.dacoromanica.ro
1316
36
in chip temeinic raporturile intre tdreinime i stapinii de pdraint 288, obligalitile leiranilor dependenti 289, dreptul lor de strdmutare 29, asuprirea la care
eran supi10 291, un loc aparte in cercetarea relatillor feudale ocupind mono-
mod lui de produciie capitalist In fdrile romdne, AIIA-Iasi, 15 (1978), p. 416 si urm.
299 D. Mioc, H. Chircb, St. StefAnescu, L'evolution de la rente fiodale en Valachie et en
Mo vie du XI Ve au XV Ille siecle, NEH, 2 (1964), p. 221-252; St. Stefbnescu, D. Mioc,
H. ChircA, L'volution de la rente feodale en travail en Valachie et en Moldavie aux XI Ve - XV I I Ie
sicleS, RRH, 1 (1962), p. 38-60; D. Mioc, M. Bilan, Aspecte ale rentel funciare feudale In Tara
Romdneascd. Vindriciul boieresc (otastlna), SA I, 7 (1965), p. 127 146; D. Prodan, Des pre
condifitle In care se facea robota, SRIR, 1 (1954), p. 841-856; V. Mihordea, Les obligations
des vecini" envers leurs maltres entre 1650-1740, NEH, 3 (1965), p. 153-169; N. Corivan,
Contribufii Ia obligaftile jaranitor din Moldova In prima jumdtate a sec. al XV I I-lea, SC$, 1st., 8
(1957), nr. 1, p. 63-85; L. Botezan, Slujba iobageascd din Transilvania in perioada 1785- 1820,
al XI, I-lea; S-RI, 12 (1959), nr. 2, p. 87-101; C.C. Giurescu, Mezdmintul " sau leghtura"
lui Mihai Viteazul, in Probleme controversale In istorlografia romdnd, Bucuresti, 1977,p. 32 -75
293 Relaflile agrare din Tara Romdneascd in secolul al XV III-lea, Bucuresti, 1972, Cf. si
idem, Regimul agrar In Moldova si Tara Romdneascd In epoca fanariold, in Lucrarile Cornisiei
inixte de istorie romdno-ungard, Bucuresti, 1977, p. 121-127.
291 Relafille agrare din secolul al XV III-lea in Moldova, Bucuresti, 1968; idem, Mailres
du sol et paysans dans les Principautes Roumalnes au XV IIP siecle, Bucuresti, 1971.
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA ROMANEASCA
37
1317
tierilor sociale in diferite faze ale evului mediu romanesc 295, ele s-au concentrat indeosebi asupra studierii boierimii sau nobilimii (St. Pascu) 56,
a taranimii i orasenilor sau tirgovetilor, principalele componente ale istoriei sociale romanesti.
1979, p. 189-209.
296 Voievodatul Transilvaniei, I, ed. II a, p. 280-300.
297 I.I. Nistor, Clasele boieresti din Moldova si privileglile lor, AAR, M.S.I., S. III, t. 26,
1944, p. 511-545; P.P. Panaltescu, Problema originii clasei boteresti In Interpretdri romdnesti,
Bucurestl, 1947, p. 33 80; A. Cazacu, In Via/a feudald In Tara Romdneascd si Moldova,
p. 184-197; D. Prodan, Boteri si vecini In Tara Fdgdrasului In secolele XVI- XV II, AII-Gluj,
6 (1963), p. 161-312; D. Ciurea, Quelques considerations sur la noblesse feodale chez les Roumains,
Gh. Diaconu, Despre rolul curfilor boieresti in organizarea militard a Moldovei In veacu-
rile XIV YV, SRIR, 1 (1954), p. 551-571; V. Costachel, Termenul DOM In adele slavo-
p. 35-57.
3" Complotul boierilor si rdscoala din Tara Romdneascd din tulie-noiembrie 1162, SRIR, 1
(1954), p. 599 624.
3" Rolul boierilor Craiovesti In subjugarea Torii .Ronulnesti de cdtre turd, SRIR, 1 (1956),
p. 697 718.
306 Le coup d'Etat nobilialre de 1538 et son role dans l'asservissement de la Moldavie par
l'Empire Ottoman, NEH, 1 (1955), p. 211-264.
www.dacoromanica.ro
1318
38
lui E. StAnescu "7, ale &Arai ptireri au fost adoptate de P.P. Panaitescu
pra acestuia, sau asupra fenomenelor care-I caracterizeaz1 find reluatl 399,
sub forma unei interesante dezbateri 310
Preinimea liber sau dependentA, categoria cea mai numeroasit a
producgtorilor de bunuri materiale in evul mediu, s-a bucurat de atentia
307 Essai sur -revolution de la pensee polilique roumaine dans la littrature historique du
Mogen Age, NEH, 2 (1960), p. 271-304; idem, Valoarea istoricd ;i literard a cronicarilor munteni,
in Cronicari munteni, I, Bucuresti, 1961, p. XXV- XXVIII; Idem, Les problemes de l'Etat reodal,
sous le regne de Michel de Brave. RRH, 1 (1962), nr. 1, p. 61-76; idem, Din tstoria ideitor politice
In emit media (Miron Costin ;i problema regimului boieresc), in Omagiu lui P. Constantinescu-
312 Evolufia asezdritor i a populafiei ramie din Moldova In secolele XVII- XVIII, AIIAIasi, 14 (1977), p. 123-155.
313 Voievodatul Transilvaniei, I, ed. II-a, p. 301-404; cf. sl vol. II.
Eua Tdranimea din Tara Romdneascd i Moldova In veacul al XV II-lea, RI, 32 (1979),
315 C. Corbu, Tdrdnimea - secole de-a rindul principala timid a progresului social, a
aprdrii libertalii pi neallrndrii patriei, Anale, 22 (1976), nr. 4, p. 19-35; Fl. Constantiniu,
Tardnimea, forld motrice a dezvoltdrii societdlii romdnesti In evul mediu, RI, 30 (1977), nr. 3,
P. 497-510.
316 Considerafiuni asupra termenilor valah" i rumdn" pe baza documentelor interne ale
Tdrii Romdnefti din veacurile XIV- XVII, SMIMed., 4 (1960), p. 63-75; idetn, Despre terminologic! fardnimii dependente din Tara Romdneascd In secolele XIV - XVI, S-RI, 15 (1962), nr. 5,
P. 1155-1169.
317 Originea ;i sensul cuolntului vecin, In vol. In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucu-
318 Observafii asupra salului fortifical dirt Tara Romdneascd In secolele XIV- XV (Afeza-
rea de la Coconi, r. 011enifa), SCIV, 13 (1962), nr. 1, p. 59-79; Coconi -(un sat din Cimpta
Romtind tn epoca lui Mircea eel Bdtrin. Studin arheologic ;i istoric, Bucuresti, 1972, 312 p. Cf. sl
H.H. Stahl, P. H. Stahl,.,Civilizafia vechilor sate romdne;ti, Bucurestl. 1968.
319 Din istoricul Cimpulungului moldovenesc, Bucurestl, 1960.
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA ROMANEASCA
39
1319
Corneliu Istrate 320 tF;ii C. Cihodaru 321 de tkAnimea din regiunea de munte
a Moldovei, iar S. Be lu de cea din Muntii Apuseni 322.
suplinesc lipsa documentelor scrise pentru perioadele mai vechi ale epocii
medii 331, unii cercetatori s-au ocupat indeosebi de factorii care au contri-
322 Contribufii la istoria satelor din Munfii Apuseni In evul mediu (sec. XVI-XIX),
Sargetia, 10 (1973), p. 203-212; Impreuna al S. Dragomir, Contribufii la istoria atezdrilor
5 (1963), p. 27-48.
322 Dezvoltarea economicd a oratelor din Tara Romdneascd In anii 1501- 1650, SRIR, 1
(1954), p. 663-684.
3-9 Comunele medievale In Principatele Romdne, In Interpretdri romdnetti, p. 161-218 ;
[dem, Oratele In V iafa feudald In Tara Romdneascd ti Moldova, p. 411-444; idem, Introducere la
331 I. LAz5rescu-Ionascu, D.V. Rosettl, Gh. Ionescu, Santierul arheologic Bucuretli, SRIR,
1 (1954). p. 285-538; Bucurettii de odinioard In lumina sdpdturilor arheologice, sub red. I. Ionascu,
Bucurestl, 1959; P.I. panait. Dezvoltarea cerceldrilor arheologice medievale la Bucuretti ( 19531971), Bucuresti, MIM, 9 (1972), p. 101-108; Al. Andronic, Contribufii arheologice la istoricul
oratului Iati In perioada feudald, AM, 1 (1961), p. 271-282; Al. Andronic, E. Neamtu, 0. Dinu,
La contribution des recherches archologigues a Phistoire de utile de Jassy, Dacia, 10 (1965), p. 463467 ; M.D. Matel, La vale medievale et Parcheologie roumaine: Hat actuel des recherches, Dada, 8
(1964), 279-296; idem, Ville et village au Mogen Age. Slade actuel et perspectives de Parcheologie
roumaine, BAIESSE, 9 (1971), nr. 1-2, p. 104-129; idem, Contribulii arheologice la istoria
oratului Suceava, Bucurestl, 1963; M. D. Mad, L. Chitescu, .Nouvelles donnees du probleme de
Papparition des fortifications des villes moldaves au Mogen Age, Dada, 11 (1967), p. 321-330;
M.D. Mate), 0. Monoranu, Atezarea omeneascd de la Suceava din sec. al XIV-Iea In lumina
cerceldrilor arheologice, SMI, 1 (1969), p. 67-75; Eug. Neamtu, V. Neamtu, Stela Cheptea,
Inceputurile oratului Baia tn lumina datelor arheologice, ASU-Iasl, 1st., 19 (1973), nr. 2, p. 165181 ; idem, Orasul Baia In secolele XIV - XV II. Cerceldrile arheologice din anii 1967 - 1976, Iasi,
1980 ; R. Popa, Pdcuiul lui Soare. 0 apezare dundreand cu trdsdturi urbane In veacurile XIII- XIV ,
S-RI, 17 (1964), nr. 1, p. 107-115; I. Pop, Date arheologice proviloare la istoria Bratovului In
www.dacoromanica.ro
1320
(N. Grigora 222, C. erban 333, t. Olteanu 334, M.D. Matei 335), fenomen
care a avut We prin procesul organic de urbanizare al unor localitati rurale,
332
nr. 1,
Despre orasul moldovenesc In epoca de formare a statului feudal, SC$, 1st., 11 (1960),
p. 83-96.
338 M. Rusu, Castrum, urbs, dallas (Celdfi ci orase" transilvdnene din sec. IX XII I ),
AMN, 8 (1971), p. 197-203; I. Pop, Date arh ologice privitoare la istoria Brasovului In secolele
IX- XII, Cumidava, 2 (1968), p. 2-26; I.D. Sueiu, Contribulii la problema conlinuildfii:
Castrul Timis, RI, 29 (1976), nr. 7, p. 1051-1058; C. Gollner, Siebenburgische Sldle im Mittelalter, B leuresti, 1971; P. Niedermaier, Siebenburgische Stadte, Bucuresti, 1979.
339
Orase moldovenesti In secolul al X I V-lea in lumina celor mai vechi izvoare rusesti, Romano-
slavica, 11 (1965), p. 203-218; idem, Les villes de Moldavie au IC /VC siecle a la lumkre d s
sources les plus anciennes, RRH, 9 (1970), nr. 5, p. 837 853.
-1(1 Orasele $i Urgurile din Moldova in cadrul perioadei de descompunere a feudalismului,
SCS, 1st., 7 (1956), nr. 1, p. 97-105. Cf. si C. Serhan, Victoria Serban, Rolul economic si politicomilitar al oraselor din Dobrogea de Nord In secolele XV I- XVIII, Pence, 2 (1971), p. 283 290.
341 I. Toderascu, Unele precizdri In legdturd cu holarul ;i vatra tirgurilor din Moldova
(sec. XV -XVIII ), AUS-Ia0, 1st., 12 (1966), p. 153 163; C.C. Giurescu, Hotarulsi ocolul
Itrgului, In Tirguri sau orase si celdfi moldovene, p. 139-150; N. Edroiu, Evolufia i organizarea
hotarului orasului Cluj pind la sfIrilui secolului XV I, Studia Babes-Bolyai, hist., 23(1978),
nr. 2, p. 10-22.
342
M.D. Matei , Considerafii pe marginea unor aspecte sociale ale istoriei oraselor medievale
www.dacoromanica.ro
41
IMEDIEVISTICA ROMANEASCA
1321
ciatului orkenesc in cele trei tari romaine 343, precum i cea a aparitiei
i evolutiei burgheziei romaneti, orkeneti i rurale (C.C. Giurescu) 3,
a arendmilor de moii ca elemente ale burgheziei i intr-un context mai
larg a fenomenului arendk-lei (Ioana Constantinescu) 345.
0 directie fertira, de cercetare a constituit-o i elaborarea de monograf ii ,i, staid, inchinate unor ora?o din -Wile romne, in care perioadei
medievale i s-a inchinat un larg spatiu. Astfel, amintind numai lucrrile
cu adevrat valoroase orasului Bucureti i-au fost dedicate nu mai
Rutin de trei monografii principale 346, altele privesc istoria BrAilei 347,
a Clujului 348, Timioarei 349 , Mil Mari 350, Sibiului 351, Albei Iulia 352,
Aradului 353, Sighioarei 34, Imilor 355, Buzgalui 356, Curtii de Arge i
Cimpulungului Muscel 357, Craiovei 35, Rimnicului Vilcea 359, Gherghi3" R. Manolescu, Cu privire la problema patriciatului In oragele Tdrii Romanegti pi
prima jumdtate a secoldlui al XV I-lea), Cumidava, 2 (1970),
p. 91-101; si RRH, 15 (1976), nr. 1, p. 29-37; K. G. Giindisch, Patriciatul ordgenesc medieval
al Bistrzlei pind la inceputul secolului al XV I-lea, FI, 4 (1976), p. 147-193; S. Goldenberg,
Contribufie la istoria Bistrifei gi a vdii Rodnei la Inceputul secolului al XV I-lea, Studia Babes
Bolyai, hist., 4 (1960), nr. 1, p. 59-78.
3" C.C. Giurescu, Contribufluni la Studiul originilor gi dezvoltdrii burgheziei romane
Moldovei (secolul al XV-Iea
pind la 1848, Bucuresti, 1972. Cf. si L. Serban, lnceputurile afirmariiburgheziei romdnegti pe plan
politic gi juridic, AUB, filoz, 18 (1969), nr. 1, p. 163-176; St. Dragomir, Contribufii la cunoagterea procesului de formare a burgheziei botosene (sftrsitul secolului al XV III-lea prima
jumdtale a secolului al XIX-lea), SAL 14 (1969), p. 237-246. C. Bucsan, Concepfii burgheze In
prainlele din Tara Romdneascd 0 din Moldova la sflrgitul secolului al XV III-lea gi Inceputul
secolului al XIX-lea, S-RI, 23 (1970), nr. 5, p. 885-895.
"5 Contribufii la istoria relafiilor agrare In perioada destrdmarii feudalismului. Arendarea
pe baza dreptului de protimisis tn Tara Romeineasca, S-RI, 18 (1965), nr. 5, p. 1039-1056; pentru Moldova, S-RI, 25 (1972), nr. 2, p. 241-256; idem, Arendarea mogiilor In Moldova pind la
Regulam ntul Organic. SMIMed., 6 (1973), p. 259-268.
3" D. Berindei, Oragul Bucuregti, regedinfd f i capitald a Tarii Romdnegti ( 1459-1862),
Bucuresti, 1963; Istoria oragului Bucuregti, I, Bucuresti, 1965; C.C. Giurescu, Istoria Bucurestilor, Bucuresti, ed. I-a, 1966; ed. II-a, 1979. Of. pi *t. Ionescu, Bucureglii In vremea fanariofilor,
Cluj, 1974.
www.dacoromanica.ro
1322
42
.tefanestilor 363
383. C.C. Giurescu, Un vechi oras al Torii Romdnesti, Cornfelul, SAI, 2 (1957), p. 95
130.
342
363
Le regime des esclaves tziganes dans les lois flodales de Valachie et de Moldavie, SAO,
5(1963), p. 189-201. Cf. si Gh. T. Ionescu, 0 anaford din domnia lui Constantin Hanger li privind un interesant caz de eliberare de robie prin cdsdlorie, AUB, ist., 17(1968), p. 155-168.
367 L Chelcea,
iganii din Romdnia. Monografie, Bucuresti, 1944.
388 Aspecte din viafa robilor de la mdrulstirea Secul in veacurile XVII XVIII, SAI,
10(1967), p. 155-172.
forma principahl de luptd impotriva exploaldrii in imam!
366 G. Iscru, Fuga franilor
al XV III-lea in Tara Romdneascd, S-RI, 18 (1965), nr. 1, p. 125-146 ; I. Bureack Aspecte
ale bejeniei in veacul al XV III-lea din judeful Bistrifa-Ndsdud, FL 1971, p. 149-168.
370 II.
tita, Cileva aspecte ale exploatdrii feudale si ale luptei de clasd pe mosia Bogdadomeniu al mdndstirii Arnota, LS.Oradea, ist., 1(1967), p. 135-141 ; N. Corivan, Din
nesti
formele luptei de clasd a fdreznimii din Tara Romdneascd in secolul al XV I-lea fi inceputul secolului al XV II-lea, SMI, 2(1971), p. 19-38 ; I. lonascu, Din lupta fdranimii dimbovifene in
secolele XV IIXIX impotriva cotropirii feudale, Valachica, 3(1972), p. 215-249 ; Sp. Cristocea, Aspecte ale luptei sociale pe domeniul mdastirii Rincdciov, in Studil l comunicdri, Pitestl,
1969, p. 231-236 ; C. Istrati, Lupta fdranilor dorneni Impotriva stdpinirii boieresti,
9(1972), p. 191-203 ; M. Dan, P. Bona, Frdmintdri fdranesti in Bihor la sfirsitul sec. al XV IIIlea si inceputul sec. al XIX-lea, AIIA-Cluj, 15(1972), p. 443-450 ; V. Moldovan, Miscarile
lardnesti din Valea Rodnei de la mijlocul sec. al XV I II-lea, S-RI, 21 (1968), p. 53-62 ; Al.
Vianu, Manifestari antifanariote ln Moldova la sfirsitul sec. al XV III-lea, S-RI, 15(1962),
p. 919-926.
www.dacoromanica.ro
43
MEIDIEWSTICA ROILANEASCA
1323
orafelor transilveinene 371 sau dintre orilseni i nobili 372, pentru a se ajunge
viti a luat forme mai aspre decit in celelalte fari romne, numgrul si in-
371 Al. Dobosi, Din friimintdrile calfelor de aurari din Cluj In a doua jumlate a veacului
a t XV I-lea, SCIM, 1(1950), nr. 1, p. 112-119 ; S. Goldenberg, Brafovul Ia mijlocut secolului
al XV I-lea i Incercarea de rdzordlire din 1557, Buletinul Univ. Babes-Bolyai, St. soc. 1(1956),
nr. 1, p. 201-216 ; idem, Frdmtntdri sociale i religioase la Cluj oglindite Intr-o scrisoare dirt
1571, AII-Cluj, 1-2(1958-1959), p. 371-373 ; J. CrAclun, Rdzordtirea sasilor din Brasov
la 1688, SMIMed., 1(1956), p. 199-212 ; G. Giindisch, Soziale Konflikle in Hermannstadf urn
die Mille des 17 Jahrhunderts, Forschungen, 1960, nr. 3, p. 57-78 ; Fr. Pall, Framtntdri sociale
;i religioase din Cluj In jurul armful 1570, AII-Cluj, 5(1962), p. 7-34 ; Maja Philippi, Contributte la cunoa;terea rdscoalei bra;ovenilor din 1688, SAI, 7(1965), p. 69-90.
376 S. Belu, Aspecte ale contradicjiilor dintre nobili i ordleni In Transilvania secolului
37 3 Rdscoalele In evul mediu. Considerafii generale In lumina tezelor marxism-leninismului, S-R1, 11(1958), nr. 4, p. 79-93 ; idem, Les revolles populaires au Mogen Age. Considerations generates, RRH, 1(1962), nr. 2, p. 305-324.
37t Formele, ecolutia ;i ideologia misedrilor fdrnesti pe teritoriul Romdniei, Studii si mate-
375 Rdscoalele jdrdnesti in Transiloania, I Epoca Voievodatului, Cluj, 1944 ; idem, Rds-
376 Bobllna, Bucuresti, ed. I-a, 1957, ed. Il-a, 1963 ; idem, La revolle populaire de Tran-
1960 ; idem, Despre uncle aspecte ale rdscoalei de la Bobtlna 1437-1438, SRIS, 1(1954), p. 573598, Mem, Texlele celor cloud Injelegeri Incheiale Intre rdsculafi si nobili, dupd documente origi-
nate, S RI, 13(1960), nr. 1, p. 91-110 ; idem, Documente noi referitoare la rdscoala de la BoMina, SMIMed., 4(1960), p. 395-431 ; idem, Introducerea nonei In Transiluania (Cu privire la
unele piemise social-economice ale rdscoalei de la Bobtlna), S - RI, 13(1960), nr. 5, p . 179 -190 ;
idem, Aspecte militare ale rdscoalei de la Bobtlna In Romdnia ;i tradijiile luplei armate a Intre-
din 1514, S-RI, 6(1953), nr. 4, p. 119-128 ; idem, Un moment din rtiscoala lui Doja, Apulum,
4(1961), p. 233-242 ; St. Pascu, Contribujii noi la rdscoala fdranilor din 1514 In Transilvania,
S-RI, 8(1955), nr. 5-6, p. 91-112 ; idem, Insemnalatea istoricd a rdzboiului fardnesc de sub
conducerea lui Gheorghe Doja din 1514, S-RI, 17(1964), nr. 3, p. 479-493 ; St. Stefanescu,
Cu privire la oglindirea rdscoalei conduse de Gh. Doja si urmdrile ei In gindirea social-economicd
a vremii, S-RI, 17(1964), nr. 5, p. 1 117-1 128 ; Carol Giillner, 0 puternicd manifestare a solidaritalii maselor populare de diferite nalionalitilfi In lupta pentru libertale: rdzboiul fardnesc de
sub conducerea lui Gbeorghe Doja, in Romania i tradijiile luplei armate a Intregulut popor, Bucu-
www.dacoromanica.ro
1324
44
383 Rdsunetul european al rdscoalei lui Horea (1784- 1785), Cluj-Napoca, 1976.
as* Z. Jak6, Date privitoare la istoria rdscoalelor iobagilor din Transilvania ( 16371782 ) (in 1. maghiar6), Cluj, 1945 ; Gh. Duzinchevici, Despre miscar a condusd de farul lovan
(1526- 1527 ), S-RI, 9(1956), nr. 6, p. 131-148 ; G. Gundisch, P. Binder, FrdmIntdri In Fransilvania In preajma razboiului fdrdnese din 1514. Rdzvrdtirea lui loan Secuiul, S-RI, 20 (1967),
nr. 2, p. 289-305 ; B. Daicoviciu, Rdzmerifa din 1527 a fdranilor de pe mosia V ermis, Stud ia Babes-
Bolyai, hist., 7(1962), nr. 1, P. 33-40 ; idem, Orasele din Transilvania si rdscoala lin I van
Nenada, Studia Babes-Bolyai, hist., 9(.964), nr. 1, p. 31-40, Gernot Nussbacher, Contrz Wit
priviloare la miscdrile sociale din sud-estul Transiloaniei la tnceputul secolului al XVI I
, RI,
urmdri, Bucuresti,
388 St. Pascu, Miscdrile fdranesti prilejuite de intrarea lui Mihai Viteazul in Tran !Dania,
nr. 1, p. 35-52 ; I. Georgescu, Miscdri antihabsburgice romdno-slrbe In granifa militard bandleand la Inceputul secolului al XIX-lea, SAI, 15(1970), p. 97-106 ; L. Demny, Noi contribulii
cu privire la lupta sociald j nafionald a romdnilor transilvdneni la sfirsitul secolului al XV III-Iea,
S-RI, 24(1971), nr. 6, p. 1 159-1 186 ; I, Stoia-Udrea, Rdscoala fdrdneascd din Banal e la
1738-1739, Timisoara, 1945 ; L. Patachi, Romdnii in rdscoala lui Petru Seghedinaf 1736,
Bucuresti, 1947 ; B. Surdu, Rdscoala populard antihabsburgicd din Banat ( 1737- 1739 ), SMIMed.,
2(1957), p. 289-344 ; C. Gollner, Din lupta jardnimii romdne i secuiesti tmpotriva infiin far it
granifei militare (1762-1765), SAI, 5(1963), p. 49-66 ; L. Gymant, Un decret imperial din
1795, tipdrit in limba romand, privind miscdrile grdnicerilor, Studia Babes-Bolyai, hist., 23(1978),
nr. 1, p. 31-36.
388 Al. Green (P.P. Panaitescu), .Rdscoala fdranilor in Moldova In anii 1563 1564,
S -RI, 6(1953), nr. 2, p. 201-213 ; N. Grigoro, Despre rdscoala faranilor moldoveni in vremea
donmiilor lui Petru Schiopu (1574- 1579 si 1582- 1591 ), SCS., ist., 11 1960), nr. 2, p. 227 239 ; idem, Starea vecinilor din Moldova intre anii 1626- 1630 i rascoala lor, SCS, 1st., 1954, nr.
3-4, p. 419-438 ; Meru, Despre framIntarile interne dirt Moldova dintre anii 1629-1263732,
SCS, 1st., 8(1957), nr. 1, p. 230-233 ; idem, Marea rdscoald populard dirt Moldova din 1671
;i 1672, SCS, ist. 13(1962), nr. 2, p. 209-237 ; V. Neamlu, FrdmIntdrile sociale in orasul Iasi
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA ROMANEASCA
45
1325
Rdscoala din anul 1653 din Moldova, ASU-Ioi, ist., 14(1968), p. 103-109 ; Cf. si V. Costchel,
Participarea fdranilor moldoveni la rdscoala cazacilor din 1702-1704, Romanoslavica, 5(1962),
p. 131-142.
391 C. erban, Aspecte din lupla ordsenilor din Tara Romdneascd si Moldova Impotriva
(1960), nr. 6, p. 27-45 ; 14(1961), nr. 3, p. 623-651 ; idem, Noi contribufii la istoria luptei hFgovejilor si ordsenilor moldoveni impotriva asupririi feudale In secolul al XV I II-lea ci inceputul
secolulut al XI X-lea, SAI 4(1962) p. 73-91 ; idern, Lupla ordsenilor din Cimpulung-liluscel
392 Val. Al. Georgescu, La place de la coutume dans le droit des itals feodaux roumains
de la Valachie et de Moldavie jusgu'au milieu du XV1I siecle, RRH, 6(1967), nr. 4, p. 553-566 ;
Valeriu Sotropa, Coutumes preroumaines dans l'ancien droit rournain, RRH, 10(1980), nr. 1,
p. 3-20.
www.dacoromanica.ro
1326
46
ilustrate mai cu seaml prin 1ucrrile lui Valentin Al. Georgescu 394, Gh.
Croat 395 si G. Fotino 398.
(1960), nr. 1, p. 57-82 ; idem, Pravila de la Govora din 2640, S -RI, 14(1961), nr. 5, p. 1211 1226 ; idem, Le droit byzantin en Roumanie, Balkan Studies, 7(1966), nr. 7, p. 186-193 ; idem,
Les novelles de Leon le Sage dans les Pays Roumains, RRH, 6(1967), nr. 5, pp. 717-729 ;
!dem, L'Eclogue des lsauriens dans les Pays Roumains, Balkan Studies, 9(1968), nr. 2, p. 359 374 ; idem, La reception du droit romano-byzantin dans les Pays Roumains. L'oeuvre redigee par
Michel Folino d Bucarest entre 1765- 1777, NEH, 4(1970), p. 133-138 ; ldem, Influenfe romanobizantine tn dreptul romdnesc din epoca fanariold, S -RI, 26(1973), nr. 2, p. 339-347.
3" Influenfa bizantind tn vechiul drept romdnesc, In Pagini din istoria dreptuluiromdnesc,
333 L'assemblee d'Etals ou la grande assemblee du pays cornme organe judicialre en Valachie
et en Moldavie ( XV IP et XV I I le siecles ), RRH, 5(1966), nr. 5, p. 781-808 ; idem, L'assemble d'Etats comme organe judiciaire enValachie et en Moldavie( XV I le et XV I I le siecles), Anciennes
fi Moldova, MA, 7(1962), nr. 9-12, p. 686-710. Cf. $ i Al. Herlea, Relations de droit entre
les Pays Roumains aux X IVe - XV I IP siecles, RRH, 10(1971), nr. 5, p. 835-843.
www.dacoromanica.ro
47
NEEIDIEVIstriCA RomANEASCA
1327
ter juridic, cum ar fi cea a bilotilor" din veacurile XII XTTI, similar&
bailor din Italia si Franta (Al. Her lea) "e, capitlul de la Oradea (S.
Columbeanu si 0. Velescu) 407, locurile de adeverire (Fr. Pall) 402, forul
dominal (A. Kiss)402, judecgtoriile urbariale (J. Kovacs)410, institutiile
scaunale (A. Pal-Antal) 411, teritoriale (St. Metes) 412, instante de judecat
domeniale (L. Ursutiu) 413 sau ale oraselor Asesti (G.H. Tontsch) 414.
Relevind continutul social al justitiei medievale (T. Voinea) 415,
alti cercet&tori au studiat diferite aspecte ale proceeului de judecatd : ordaliile (I. SalAu 416, Val. Al. Georgescu 417), jurtorii (Gh. Cront 415, C.C.
Giurescu 419), martorii (Al. Cazangiu) 420, autoritatea hot-aririlor judecItoresti (0v. Sachelarie) 421, pedepsele (V. Cost&chel 422, T. Voinea 423).
4" Cf. T. Onisor, Forme de organizare statald In trecutul Transilvaniei. Studii de istoria
dreptului, Observatorul social-economic, 11(1944), nr. 4-6, p. 521-567.
4" Legea romdnilor (jus valachorum), ;i legislafia de slat din Transiloania In epoca (vievodatului ;i principatului, MA, 7(1962), nr. 7-8, p. 520-528.
"5 Deposeddri si judecdfi In Hafeg In oremea Angevinilor, SRI, 13 (1960), nr. 5, p.
147-163; idem, Deposeddri ;i judecdfi In Banat pe oremea Angevinilor 0 ilustrarea kr prin
procesul Voga (1361-2378), SMIMed., 5(1962), p. 57-131.
4" Une institution peu connue : le bilot", In _Recherches sur Phistoire des institutions et
du droll, Bucurestl, 1(1977), p. 47-56.
487 Registrul de la Oradea, un important document transilvdnean din secolul al XIII-lea,
SA1, 111(1961), p. 25-56.
408 Contribufii la problema locurilor de adeverire din Transilvania medievald (sec. XIII
XV), SMIMed., 2 (1957), p. 391-405.
4" Forul dominal In Transilvania, RA, 12(1969), nr. 2, p. 59-70.
410 Despre activitatea ap-numitelor judecdtorii urbariale", AMN, 2(1965), p. 465-478.
411 Scaunul Mures. Istoricul institujiilor scaunale, RA, 10(1967), nr. 2, p. 129-146.
412 Cerceldri si sentinfe judecdtoresti privitoare la romdnii din tinutul Celdjii de Piatrd
(Chioaru) In sec. al XV I I-lea (1661), RA, 7(1946), nr. 1, p. 10-56.
4" Foruri de judecatd, judecdfi, gloabe pe domeniu Gurghiu tntre anii 1652 1715, AMN,
9(1972), p. 195-203.
414
Dispozifiile penale ale statutelor municipale sdsesti din anul 1583, Studia BB, jurispr.,
17(1972), p. 81-100.
415 Le contenu social de la justice penale en Valachia aux XIVe XVIIP sicles, RRH,
9(1970),
415
417
nr. 6, p. 953-962.
Ordalia In vechiul drept romdnesc, In Sub semnul lui Clio. Omagiu acad. prof. .lefan Pascu, Cluj,
1974, p. 306-316.
www.dacoromanica.ro
1328
48
fi : dreptul de ctitorie (Gh. Cront) 427, de preemtiune (Val. Al. Georgeseu) 428
si succesoral (G. Fotino) 429, casatoria si conditia juridie6 a femeii (Anicuta
4-4 S. Marinescu, Competenla ;i atribufiile judiciare ale clericilor In secolele XIV XVIII,
BOR, 88(1970), nr. 7-8, p. 796-811 ; idem, Redactarea unor acte juridice de cdtre clerici In trecu-
tul nostru, MO, 23(1971), nr. 9-10, p. 691-709; Ov. Sachelarle, Rolul clericilor la facerea
diatelor In vechiul nostru drept, GB, 29 (1970), nr. 5-6, p. 539-554 ; Gh. Grant, Justifia bisericeased din Moldova $ i Tara Romdneascd In secolele XIV XVIII, MMS, 51 (1975), nr. 3-4,
p. 258-274.
4-5 Tr. Valdman, Principalele probleme de drept bisericesc cuprinse In vechil legiuiri
ale Tarii Romttne;ti, GB, 33 (1974), nr. 3-4, p. 270-284.
426 S. Marinescu, Dispositions de droit laique dans les Capete de poruncd" ( Regles d
suivre) de 1714, Recherches sur l'histoire des institutions et du droll, Bucuroll, 1 (1977), p.
57-66.
Vechiul drept succesoral romdnesc, In Pagini din istoria dreptulul romdnesc, Bucurestl,
1972, p. 92-151.
430
431
Studiu asupra situafiei femeii In vechiul drept romttnesc, In Pagini din istoria dreptului
RI,
www.dacoromanica.ro
49
MEDIEVISTICA RCYMANEASCA
1329
Transilvania (C.C. Giurescu 438, St. Pascu 439), Maramure8 (R. Popa) 4",
Taxa Romaneasca (St. Stelanescu 441, Dinu C. Giurescu 442), Oltenia (S.
Papacostea) "3, Moldova (St. S. Gorovei "4, N . Grigora8 445), i Dobrogea
(Adrian Rddulescu i Ion Bitoleanu) 446, unele avind un caracter monogiallo, i aducind astfel un spor insemnat de infoimatii referitoare la
438 Autorul acestel parti : St. Pascu, iar pentru perioada destrAmArii feudalimului, in
437 Bizantini, romdni i bulgari la Dundrea de Jos, Bucuresti, 1971 (Din istoria Dobrogei,
II I).
4 8 Transilvania In istoria poporului roman, Bucuroti, 1967 (traducer! in francezA, englezA, germana spaniola, rusk maghiarA).
438 Voievodatul Transilvaniei, I, ed. II-a, II, Cluj-Napoca, 1972-1979.
440 Tara Maramurefului In veacul al XIV-lea, Bucuresti, 1970.
441 Tara Romdneascd de la Basarab I Intemeietorul" pind la Mihai Viteazul, Bucurestl,
1970.
www.dacoromanica.ro
1330
50
tare dintre Moldova lui Petru Rares si Transilvania (Fr. Kiss 452, R.
Constantinescu 453), relatiile politice dintre cele trei tari romane in vremea
lui loan de Hunedoara (Fr. Pall) 454 sau in perioada 1526-1593 (St. Andreescu) 455, i in chip firese acorda' un loc insemnat unirii politice a tarilor
romane in vremea lui Mihai Viteazul (P.P. Panaitescu 456, St. Pascu 45',
An. Pippidi 458) privita ca o Restitutio _Daeiae (St. Stefanescu) 459, in lumina
relatiilor marelui domn cu Moldova (C. Rezachevici) 469 si Transilvania
(LI. Nistor 461, St. Pascu 462).
in cadrul secolului al XV11-lea au fost puse in lumina' momentele
cele mai semnificative ale relatiior politice dintre Wile rom'ane : in vre-
mea lui Radu Serban (C. Rezachevici )469, Vasile Lupu (Al. Ligor)
Aspecte al unildjii poporului romdn tn secolele XIV- XV, S -RI, 22 (1969), nr. 6, p. 10651076 ; idem, Contributii la cunooterea unitdjii poporului romdn In evul mediu, Ziridava, 8
(1977), p. 61-87 ; M.D. Vlad, Din lupta poporului roman pentru unitale politica In evul mediu,
Anale, 24(1978), nr. 3, p. 63-79.
46 Legaturile dintre Moldova ;i Tara Romaneascd in a doua jumdtate a secolului al XV-lea,
4" Relajble politice dintre Moldova si Transilvania In timpul lui .lejan eel Mare, In Studii
452 Moldova ;i Transilvania in aremea lui Petru Rare,s. Relaiii politice ;i militare ( 15271546 ), Bucureti, 1978.
454 Intervenjia lui Iancu de Hunedoarea tn Tara Romdneascd fi Moldova in anii144 7- 144 8,
S-RI, 16 (1963), nr. 5, p. 1049-1072; idem, Stdpinirea lui lancu de Hunedoara asupra Chiliei si
problema ajulorarii Bizanjulut, S-RI, 18 (1965), nr. 3, p. 619-638; idem, De nouveau sur l'action
de Janco de Hunedoara (Hunyadi) en Valachie pendant l'annee 144 7, RRH, 15 (1976), nr. 3,
p. 447-463.
4" Restitutio Daciae (Rela(iile politice dintre Tara Romaneascd, Moldova st Transilvania
In rdstimpul 1526- 1593), BucurWi, 1980 ; idem, Legdturile politice Intre Tara Romdneascd ;i
Gmndirea politicd a lui Mihai Viteazul ;I eta pele elabordrii planului de doblndire a Moldo-
461 Domnia lui Mihal Viteazul in Transilvania, 1 notembrie 1599- 19 august 16 01, AAR,
M.S.I., S. III, t. 28 (1947), p. 447-542.
462
463
www.dacoromanica.ro
51
MEIDIEWISTICA RomANEASCA
1331
domnii ale lui Matei Basarab, Vasile Lupu si Gheorghe Rakoczi I (C.
erban) 466.
Retafitle politice dintre fdrile romdne la mijlocul secolului al XVII-lea, RI, 31 (1978),
Cultura moldoveneascei In epoca lui Stefan cel Mare, Bucuresti, 1964, p. 97-179; idem, B yzance et
les Roumains a la fin du Mogen-Age, In The Proceedings of the X IIP4 International Congress of
13 yzantine Studies, Oxford, 1967, p. 195-203; ldem, Romdnii despre bizantinii despre romdni, in
Vizantolokog Instituta, Belgrad, 11 (1966), p. 49-73; idem, Denumirile bizantine ale regiunii de
la Dundrea de Jos In secolele X- XII, si sensul lor istoric, SCIV, 19 (1968), nr. 3, p. 469-492;
idem, Beitrdge zur Paristrion Frage. Betrachtungen ilber das Stadtwesen des Gebietes zwischen
Donau und Mer in den X- XII Jahrhundert, East European Quarterly, 4 (1970), nr. 2, p. 119 140 ; idem, Byzance el les Pays Roumains aux I Xe X Ve sides, in XI Ve Congres International
des Etudes B yzantines, Bucarest, 1971, Rapport, IV, p. 7-47 (Actes. .., I, Bucuresti, 1974,
p. 393 -431).
MI B ysanz und die Dobrudscha in der zweiteri:Heilfte des 14 Jahrhunderts. Die Bildung des
Feudalstaates Dobrudscha, in Byzantinische Baitreige, Berlin, 1964, p. 239-255.
470 Retafille dintre asezarea de la Bisericufa-Garvdn si Bizanf In secolele X- XII, SCIV, 9
(1953), nr. 3-4, p. 641-671; idem, B yzance, Kiev et l'Orient sur le Bas Danube du Xe au XIP
nr. 3, p. 437-451.
4" Problema stdpiniril bizantine In nordul Dundrii In secolele IX- XI, Pontica, 5 (1972),
p. 381-400.
4" La Seigneurie de Dobroliei, fief de Byzance, in Actes du XIVe Congres International des
Etudes B yzantines, Bucarest, 1971, II, Bucurestl, 1975, p. 13-20; p. 13-20; idem, Formarea
de.spotatului lui Dobrolici, Peuce, 4 (1973-1975), p. 233-245.
474 B gzance d la veille de sa chute et Janco de Hunedoara (Hunyadi), Byzantinoslavica,
Praga, 30 (1969), n. 1, p. 119-126.
vs Les relations de Moldavie avec le B yzance et la Russie au premier quart du IP millenaire d
la lumiere des sources archeologiques. Dacia, 19 (1975),p. 265-276.
www.dacoromanica.ro
1332
52
tine asupra institutiilor statelor feudale romnesti (Val. Al. Georgescu 476, kazvan Theodorescu 477).
Din aceeasi eategorie fac parte si studiile privind relagile romno-bulgare in preajma si in vremea celui de al doilea tarat bulgar (N. Bariescu478,
P.P. Panaitescu 476), cit i cele care privesc aceste relatii in secolele urrna_
toare (P. Constantinescu-Iasi 480, cit. tefanescu 481, Tr. Ionescu-Niscov 4827
Al. Vianu os i C. Velichi 484).
turner fdrilor romne cu Serbia 485, Rag uza (Dub, ovnic) 488, Albania 487 Fi
Grecia 488, relatdile cu popoarele sud-dunArene 489 reprezentind o constantA,
478 B yzance et les institutions roumaines, jusgu'd la fin du XVe siecle, In XIV Congres
International des Etudes Byzantines, Bucarest, 1971, Rapports, IV, p. 49 -80. idem, Bizanful
si institufiile romanesti pind la mijlocul secolului al XVIII-lea, Bucuresti, 1980.
477 Despre un tnsemn sculptat si pictat de la Cozia. In jurul Despotiei" lui Mircea cel
Batrtn, SCIA, art. pl., 16 (1969), nr. 12, p. 191-208; si In Itinerarii medievale, Bucuresti,
1979, p. 134-154.
478 Vechiul stat bulgar si farile romane, AAR, M.S.I., S. III, t. 29, 1947, p. 261-296
(si in Ihnba francezA); despre Les frontieres de Vanden Etat bulgare In Memorial Louis Petit.
Melanges d'histoire et d'archologie byzantlnes, Bucuresti, 1948, p. 4-14.
479 Romani ;I bulgari, Bucuresti, 1944; Bulgaria In nordul Dundrii In veacurile IX- X,
gosudarstivennosti,
481 Rum yno-bolgarske solazi v IX- Xl vv. I stanovienie rum ynskoi
Romanoslavica, 9 (1963), p. 531-542; idem, Legaturt romdno-bulgare In prima jumdtate a secolu
lui al XIII-lea, in Omagiu lui P. Constantinescu-Iasi, Bucuresti, 1965, p. 223 228; idem, Le
relations roumano-bulgare entre le Xl Ve et le XVIIP siecles, RRH, 12 (1973), nr. 2, p. 239-244;
In colaborare cu D. Anghelov, Trdsaturi comune fi deosebirt In dezvoltarea social-economica a
Bulgariei si Tara Romdnesti In sec. XIII- XIV, in Relafil romano-bulgare de-a lungul veacurtlor (sec. XII- XIX), Studii, I, Bucurestl, 1971, p. 57-106.
482 Riimanisch-Bulgarische feudale Beziehungen im XIVien und XVien (Einrichtungen und
mittelallerliche Diplomatik), Etudes Balkanlques, Sofia 5 (1966), p. 177- 206.
483 Pramlntarile feudale din Bulgaria de nord la sfIrsitul secolului al XVIII-lea fi Ii ceputul
secolului al XI X-Iea ;i ecoul lor In Tara Romdneasca, in Relafii romano-bulgare de-a lungul
4" Activitalea politica a emigrafiel bulgare din Tara Romaneasca La primele cloud decenii
ale secolului al XI X-lea, AUB, ist., 11 (1962), p. 27-52; idern, Emigrarea bulgarilor in Tara
Romaneasca in limpul rdzboiului ruso-turc din 1803- 1812, Rornanoslavica, 8 (1963) , p. 27-58 ;
ide-n, Romania si Renastered bulgard, Bucurestl, 1980, p. 11-7a.
488 Anca Iancu,
liri despre romdni In izvoare istoriograf Ice strbe;li (secolele X V .X VII )
In Studit istorice sud-est europene, I, Bucuresti, 1974, p. 7-41; Ion Radu Mirce a, Relations
culturelles Roumano-Serbes au XVIe siecle, RESEE, 1 (1963), nr. 3-4, p. 377 -419 (relatil
diverse).
488 P.P. Panaitescu (Al. Grecu), Relafille Tat-it Romanesti si ale Moldovei cu Raguza (sec.
XV- XV III ), S-RI, 2 (1949), nr. 4, p. 105-124; C. Fenesan, Raguza (Dubroonic ) si Ban atul In
prima jumdtale a secolulut al X V-lea, RA, 56 (1979), nr. 2, p. 186-191.
4" Fr. Pall, Skanderbeg el lancu de Ilunedoara, RESEE , 6 (1968), nr. 1, p. 5-21;
Studia Albanica, Tirana, 5 (1968), nr. 1, p. 103-117.
488 Em. Virtosu, Nou despre Riga Velestinul, R. Ist., 32 (1946), p. 92-114; idem, Despre
corpul de voluntart elent creat la Bucuresti In 1807, SMIMed., 5 (1962), p. 529-582 ; Ariadna
Camarlano-Cioran, Contributions aux relations Roumano-Chyprioles, RESEE, 15 (1977), nr. 3,
p. 493-508.
489 v. Georgescu, Relafiile janitor romdne cu popoarele sud-dundrene (1300- 1800), tn
Romania trt sud-estul Europel. Culegere de studii, Bucurestl, 1979, p. 9-28.
www.dacoromanica.ro
MEDIRVISTICA ROMANEASCA
63
1.33a
p. 47-86; A. Popovicl, Stefan cel Mare t relafille cu .Rusia, Bucurest1, 1946; Rodica Ciocan,
Contribufit la studiul relalitlor lui Stefan cel Mare cu Ivan al III-lea, In Studii si comentarii de
istorie si linguistic& Bucuresti, 1947, p. 125-136; P.P. Panaitescu (Al. Grecu), Des pre inceputurile relaftilor romano-ruse, S-RI, 3 (1949), nr. 2-3, p. 95-101; idem, Tratatul de alianfd dintre
Moldova si Rasta din 1711, 250 de ani de la incheierea lut, S-RI, 14 (1961), nr. 4, p. 897-917;
Tr. Ionescu-Nlscov, A. Constantinescu, 300 de ant de la incheierea primulut tratat de allanfd
dintre Moldova 0 Rasta, S-RI, 9 (1956), nr. 5, p. 107-116; idem, Relaftile politice dintre Moldova
0 Rasta In timpul tut Vasile Lupu, in Relafti romdno-ruse in trecut, Bucuresti, 1957, p. 14-41;
V. Cos ache, Relaftile &litre Moldova si Rasta in timpul lui Stefan eel Mare, in Studii cu privire
la Stefan cel Mare, Bucurestl, 1956, p. 169-202; P. Constantinescu-Iasi, 0 prietente de veacuri.
Scurf istoric al relafillor dintre popoarele roman f i rus. Bucuresti, 1957; idem, Problema studterit
relafdlor romdno-rusesi romilno-sovietice, In Studii privind relafiile romdno-rusesi romkno-sovietIce,
Bucurestl, 1958, p. 12-13; C. $erban, Relafttle politice romdno-ruse in timpul rdzbolului rusolure din 1735 1739, ARS, ist., 1956, nr. 4, p. 113-133; idem, Legdturile stolniculut Constantin
Canta a:ino cu Rasta, SAI, 2 (1957), p. 237-254; Al. (S) Vianu, Din lupta poporulut roman pentra scutur area jugulut otoman si cucerirea independenfei (Contribufii la istoria relaftilor romtinoruse de la sfirsitul secolului al XV III-lea, S-RI, 6 (1953), nr. 2, p. 65-95; idem, Considerafit
asupra activitallt admtnistraftet ruse in ladle romane (1769- 1774), SMIMed., 1 (1956), p. 233244 ; idem, Note privitoare la partictparea voluntarilor romant la rdzboiul ruso-austro-turc ( 17871792 ), ARS, ist., 10 (1956), nr.3, p. 97-111; idem, Cu privire la relafille lui Mihat Racovild,
ale sp"tarului Constantin Gavriligisi ale serdarului Lupu Anastase cu ru..sil, ARS, ist.,16 (1962),
p. 104 127; idem, Cileva date privitoare la emigrarea fdranimti romane in secolul al XV III-lea,
in Studd prtvind relafttle romdno-ruse, III, Bucuresti, 1963, p. 57-66; idem, Din relajille
lut Constantin Ipsilanti cu Rasta (1803), AUB, ist., 13 (1964), p. 143 154; I. Focseneanu,
Tral t 1 de la Luck in campania farului Petra I in Moldova (1711), in Studii privind relafiile
romano-ruse, III, p. 19 55 ; Al. Andronic, Romdni, bulgari, rust si bizantint la Dundrea de Jos la
sfirsitul secolulut al X-Iea, Memoria Antiquitatis, Piatra Neamt, 1 (1969), p. 207-213.
4" E. Sttlnescu, Colaborarea milliard dintre romdni si cazaci in ultimul sfert al veaculut
al XVI-Iea, S-RI, 7 (1954), nr. 3, p. 119-144, nr. 4, p. 187-214; M. Dan, Stiri privitoare la
istoria Srtlor rormine in cronictle ucrainiene, SMIMed., 2 (1957), p. 205-288; L. DemnyMeskova, Despre participarea romdnilor in oastea dizaceascd a tut Bogdan Hmelnifki, S-RI, 16
(1963), nr. 6, p. 1381-1395; idem, Relafiile seimenilor cu cazacti in timpul miscdrit populare din
1655 in Tara Romdneascd, in Studii privind relafiile romdno-ruse, III, Bucuresti, 1963, p. 3-17;
Tr. I nescu-Niscov, Din istoria relafiilor moldo-ucrainene in prima jumatate a secolului al
44- Contribufli la istorta relaftilor romdno-ruse (din cele mai vechi timpuri pind la mtjlocul
secolului al XI X-lea), Bucuresti, 1962.
443 Cehi, SlOoact si romani in veacurile XIII- XVI, Sibiu, 1944. Pentru relatiile rornnohusite : T. Ionescu-Niscov, Basilica In istoriografia romand, Romanoslavica, 10 (1964), p. 385-
www.dacoromanica.ro
1334
54
(1964), p. 341-357; I. Corfus, Activitatea diplomaticti In jurul conflictului dintre Petra Rare; ;i
Polonia, RomanoslAvica, 1 (1964), p. 315-340; idem, Interverdia polond In Moldova si consecinfele ei asupra rdzboiului lui Mihai Viteazul cu turcii, RI, 28 (1975), nr. 4, p. 517-540; idem,
Michel le Brave et la Pologne, RRH, 14 (1975), nr. 3, p. 483-498; $. Papacostea, De la Colorneea
la Codrul Cosminului. Pozifia internalionald a Moldovei la sflr;itul secoluluz al XV-lea, Romanoslavica, 17 (1970), p. 525-553; idem, La guerre ajournee: les relations polono-moldaves en 1478.
Reflexion en marge d'un text de Filipo Buonacorsi-Callimachus, RRH, 11 (1972), nr. 1, p. 3-21;
ldem, Telurile campaniei lui loan Albert In Moldova ( 1497): un nou izvor, RI, 27 (1974), nr. 2,
p. 257-262; idem, Stefan cel Mare fi rdzboiul Poloniei cu ordinal teuton ( 1454 1466), RI, 31
(1978), nr. 3, p. 475-479; Veniamin Ciobanu, Confederafia de la Bar fi irnplicalizle ei pentru
Moldova (1768- 1771), AIIA-Iasi, 7 (1970), p. 279-290; idem, Raporturile turco-poloneze ;i
Moldova, de la pacea de la Carlowitz pind la 1714, ANA-Iasi, 10 (1973), p. 183-197; idem,
Les relations politiques de la Moldavie avec la Pologne pendant le premier rigne de Petru Rare;
(1527- 1538 ), RRH, 17 (1978) nr. 2, p. 269-290; C. Rezachevici, Prwilegii de incligenat polon
acordate locuitorilor din Wile romdne, RI, 28 (1975), nr. 7, p. 1095-1098; idem, Campania
lui $teran cel Mare din 1497 Impotriva regelui loan Albert. &Italia din Codrul Cosminului, In
File din istoria militard a poporului romdn, III, Bucuresti, 1975, p. 38-70 (In colaborare cu D.
GapatInfi); idem, Bcildlia de la Cornul lui Sas", SMMIM, 9 (1976), p. 59-70; idem, Luptele
halmanului Jan Zamoyski cu Mihai Viteazul intr-o lipdriturd rard din Biblioteca Zamoyski, RI, 32
(1979), nr. 7, p. 1327-1349; Tr. Ionescu-Niscov, Un aspect al relapilor romdno-polone la mijlocul
secolului al XV-lea, RI, 27 (1974), nr. 12, p. 1747-1763; C.A. Stoide, Contribulli la cunoasterea
relapilor romano-polone din anii 1683-1684, ANA-Iasi, 13 (1976), p. 71-91.
695 St. Stefinescu, L'histoire de la Pologne et des relations rouniano-polonaises dans l'historiographic roumaine d'apres 23 Aodt 1944, RRH, 12 (1973), nr. 4, p. 647-672; V. Ciobanu, Istoriografia rometneasth despre relafiile romerno-polone In epoca medic, RI, 27 (1974), nr. 5, p. 727-736;
idem, Relufille politice ale Moldovei cu Polonia in secolele XV I- XVI I I In lumina unor cercetdri
d'une source inidite, RRH, 8 (1969), nr. 6, p. 967-979; idem, Kilia et la politique orientate de
Sigismund de Luxemburg, RRH, 15 (1976), nr. 3, p. 421-436; V. Pervain, Relafiile Tarii
Romdnesti cu Ungaria la sfIrFitul veacului al XIV-Iea, AIIA-Cluj-Napoca, 18 (1975), p. 89-117.
497 Rodica Ciocan, Politica Habsburgilor faftl de Transilvania In timpul lui Carol Quintal,
Bucurestl, 1945; C. Ginner, Beziehungen der rumlinischen Wojewoden Radu $erban, Nicolae
Pdtragu und Gaspar Gratiani zur Milice Chretienne", RESEE, 6 (1968), nr. 1, p. 71-83;
M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Aspects de la crise de la domination des Habsbourg en Transyl-
vanie au debut du XV Ile siecle, NEH, 4 (1970), p. 111-119; idem, Projets d'organzsation de la
Transylvanie sous la domination des Habsbourgs ( 1602- 1604), RRH, 11 (1972), nr. 2, p. 251 264; L. Boicu, Considerations sur la politique des Habsburgs 0 regard des Principautes Roumaines,
NEH, 4 (1970), p. 157-170; Florentina Cazan, Rolul orapilui Sibiu In politica externd a lui
Ferdinand de Austria, AUB, ist., 21 (1972), nr. 2, p. 21-36; idem, Ditiergenfa de Oren dintre
Ferdinand de Austria ;i Carol Quintal privind Transilvania, AUB, 1st., 23 (1974), nr. 1, p. 15-
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA ROMANEASCA
55
1335
ingsurg cu malt mai mare de problemele relatiilor politice ale Icirilor ronaine
otomane a Imperiului habsburgic ( 1526- 1594), RI, 28 (1975), nr. 8, p. 1197-1214; Idem,
Les relations de la Moldavi avec les Habsbourg pendant le regne de Petru Rare; ( 1527- 1538;
1541- 1546), RRH, 16 (1977), nr. 3, p. 457-467 cf. si RI, 30 (1977) nr. 1 , p. 95-106); idem,
Mold va $i Tara Romdneascd In politica habsburgica Intre anii 1716- 1774, RI, 31 (1978), nr. 9,
p. 1a99-1624; E. Moisiuc, M. Paicu, Mihai V iteazul In relafide cu imperialii, RA, 52 (1975),
nr. 2, p. 178-182; C. Rezachevici, Mihai V ileizzul - de la Praga la Gurustdu, hi Mihai V iteazul
5. Papacostea, Venue el les Pays Roumains au Mogen Age, In Venezia e ii Levanto fino al sec. XV,
Venetia, 1973, p. 599-624; Fr.Pall, Relazioni di Giovanni di Ilunedoara con l' Italia negli anni
1452- 1453, RESEE, 13 (1975), nr. 3, p. 453-478; nr. 4, p. 559-594.
4" L. Demny, P. Cernovodeanu, Relafille politice ale Angliei en Moldova, Tara Roma'leased si Transiloania In secolele XV 1- XV II I, Bucuresti, 1974; L. Demeny, Revolufia englezd fi
nr. 3, p. 40a-407.
4" A. Dice, Dirt trecutul comun romdno-iranian, S-RI, 24 (1971), nr. 6, p. 1109-1122
(sI ln Retafii romdno-orientale, Bucuresti, 1978, p. 156-168); An. Pippidi, Moldova ;i Persia
Intr-un document italian din 1621, S-RI, 24 (1971), nr. 6, p. 1123-1125; A. Vaisman, 0 pagind
glorioasa a prieteniei romdno-iraniene: Relaiide politico-diploma/we ale lui ,tefan cel .Mare cu
$ahul turcornan al Persiei: Uzun Hasan, RRSI, 8 (1973), nr. 1, p. 83-87.
"2 SAO Gza, Invazia tataritor din anut 12411n sud-estul Transilvaniei, Culegere de studii
*I cereal-Hi, Brasov, 1 (1967), p. 115-120; P.S. Nisturel, Din legaturite dintre Moldova fi Crirneia
In secolul al XV-lea. Pe marginea unei inscripfii grece$1i, In Omagiu lui P. Constantinescu-Ia;i,
Bucuresti, 1965, p. 261-266; A. Decal, Irwazia kitarilor dirt 1241 42 ln finuturile noastre dupd
Djami'ot-Tevarikh a lui Fast ol-lah Rdsid od-Din, In Retafil romdno-orientale, Bucuresti, 1978,
p. 193-208 (si In RRH, 12 (1973), nr. 1, p. 101-121); T. Gemil, Un yarlIg al hanului Crimeii
Gazi Ghiray-Bora calre domnul Moldovei Aron Vodu Tira.nut, AIIA-Iasi, 11 (1974), p. 245-259;
V. Mihordea, laporturile Moldovei si Tanul Romanetli cu Mtarii In secolete XVI- XVIII, RI, 32
www.dacoromanica.ro
1336
56
503 Bogata istoriografie privitoare la aspectele militare ale luptei tiirilor rornilne entru
apararea sau pentru redobindirea independentei lor vor fi tratate Intr-o lucrare mai amplii,
unele mentiuni Bind ins cuprinse si in articolul privind istoria armatei din prezentul volum.
504 Anca Ghiat, Condifiile instaurdrii dominafiei otomane In Dobrogea, In Stud i istorice
sud-est europene, I, Bucuresti, 1974, P. 43-126; R. St. Ciobanu, Lupta domnilor Tu i Romdnepti de la Mihail pind la Vlad Tepep - pentru apararea unitAtil cu Dobrogea ( 141 1462),
M.N., p. 4 (1978), p. 81-91.
555 Pe marginea folosirii izooarelor cu privire la supunerea Moldovei la tributul turcesc
(Vaslui 1456 ), S-RI, 5 (1952), nr. 3, p. 187-198; Cf. al idem, De ce n-au cucerit turcii
fdrile romdne, In Interpretdri romeinepti, Bucuresti, 1947, p. 148-159.
p. 118-139).
55 A existat un tratat de pace Intre Maimed al II-lea ft Stefan cel Mare? Iasi, 1948. Cf. si
idem, Relaliile Moldovei cu Imperiul otoman pind la domnia lui Stefan cel Mare, RI, 28 ( 975),
nr. 1, p. 33-49.
500 Din raporturile Moldovei cu Imperiul oloman In a doua jumdtate a veacului al XV-lea,
nr. 6, p. 1494-1495.
513 Haraciul Moldovei pi Tdrii Romdnepti tri sec. XV - XVIII, SMIMed., 2, (1957), p. 7-1
47; idem, V arialiile exploalarii Tarii Romdnepli de cdtre Poarta otomand In sec. XV I- XVTH,
www.dacoromanica.ro
57
MIZIEVISTICA ROMANEASCA
1337
M. Guboglu 515, M. Maxim 516, T. Gemil 517), alte cercetari relevind nivelul
A. Camariano-Cioran 519, M.A. Mehmed 52, Al. Vianu 521) i rolul hatiwri-
tua 528 )
515 Le tribut page par les Principautes Roumaines a la Portle 011omane jusqu'au debut
du XV le siecle d'apres les sources turques, Revue des etudes Islamiques, 1 (1969), p. 49-80.
515 Recherches sur les circonstances de la majoration du kharadj de la Illoldavie entre
1765 ; idem, Obligatiile militare, In muncd si de transport ale Moldovei si Tdrii Romdnesti fald
de Poarld In a doua jumdlate a veacului XVI, AUB, ist., 28 (1979), p. 99 109.
517 Dale noi privind haraciul fdrilor romdne In secolul al XV II-lea, RI, 30 (1977), nr. 8,
p. 1433-1446.
515 A propos d'un firman du sultan Mustafa III. Contribution a l'etude des rapports d'economie dirigie turco-roumains au XV III siecle, Balcania, 7 (1944), nr. 2, p. 363-391; idem,
Contribution a l'etude de l'approvisionnement en bl de Constantinople au XV I IIC siecl , SAO,
1 (1957), p. 13-37.
520 0 condicd de firmane turcesti din timpul domniei lui Alexandra Ipsilanti In Moldova
(1786 1788), S-RI, 15 (1962), nr. 2, p. 405 427; idem, 0 noud reglementare a raporturitor
Moldovei i Tdrii Romdnesti fald de Poarld la 1792 (0 carte de lege - kanunname - In limba
522 Tr. Ionescu, Hatiseriful din 1802 si Inceputul Inplei pentru asigurarea pielii interne
a Principatelor Dundrene, SAI, 1 (1956), p. 37-78; M. M. Alexandrescu-Derscp Bulgaru, Rolul hatiserifuritor de privilegii In limilarea obligaiiilor calre Poarld (1774-1802), S-RI, 11
(1958), nr. 6, p. 101-121; AL Vianu, Geneza senedului din 1783, RA, 3 (1960), nr. 1, p. 219234; idem, Cu privire la hatiserifurile de privilegii acordate Principatelor Romdne In anul 1774,
Romanoslavica, 1st., 5 (1962), p. 121-130; Fl. Constantiniu, Un hatiserif inedit de la sfirsitul
523 Quelques problemes concernant le regime de la domination ottomane dans les Pays Rou-
le sceau du prince regnand ( XV Ile- XIX' siecles), RESEE, 4 (1966), nr. 1-2, p. 197 206.
525 Un cartel fanariot pentru exploatarea Janitor romdne, S-RI, 12 (1959), nr. 3, p. 111120.
529 Aplicarea tratalulizi de la Kuciuk Kainargi cu privire la Moldova ,si Tara Ronyineascd
( 1775 - 1783 ). S-RI, 13 (196(1), nr. 5, p. 71 101.
www.dacoromanica.ro
1338
58
romano-otomane a stat problema reconstituirii tabloului exploatkii economice a tgrilor romne, in ultima vreme au aprut si alte directii de investigare in acest domeniu. Astfel, a fost reluat pe o nourt loaz5, documentar 'a' studiul capitulatiilor", ale c'aror texte alatuite in veacul al XVIII-lea,
(kt. tefanescu) 531. Pe baza unei noi cercetitri indeosebi a relatiilor economice romano-turce, s-a evidentiat necesitatea unei mai juste aprecieri
a acestora, in domeniul legIturilor politice subliniindu-se crt in perioada
1683
1829 prezenta Imperiului otoman a impiedkat expansiunea altor
imperii, astfel incit trile romne au putut evita soarta Poloniei (C.C. Giu-
resell) 532.
M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 534, M.A. Mehmed 635), problema colonithrii turcior selgiucizi (strilmosii grigIutilor) in Dobrogea (A. Decei) 836,
(R.I. Perianu 537, I. Corfus 838), in Banat si Cripma (I. Totoiu 539, M.M.
Alexandrescu-Dersca Bulgaru 61, Th. M. Tripeea611, L. Borcea 842), in
53 Transilvania, lard voievodata, In a doua jumdtale a secolului al XVI-lea, AUB, 1st.,
531 Consideralii cu privire la natura relafillor romdno-turce ;i impactul kr asupra dezvoltarii istorke a celor doua popoare, Acad. R. S. Romania, Mem. Sect. de St. 1st. S. IV,
t. 2 (1977), Bucuresti, 1979, p. 113-119 (versiune In I. francezd, AUB, ist., 27 (1978), p. 9-16).
"a Despre caracterul relafiilor dintre romelni pi turci, In Probleme controversale In istorwgrafta romemd, Bucuresti, 1977, p. 87-122; cf. si idem, Sur les relations entre le peuple Roumain
et l'Empire Ottoman a travers les siecles, In V II. Tiirk Tarih Kongresi, Ankara, 95-29 Egldl,
534 Despre regimul supusilor otomani in Tara Romdneascd In veacul al XVIII-lea, S-RI,
14 (1961), nr. 1, p. 87-112; idem, Sur le regime des ressortissants ottomans en Moldavie
(1711-1828), SAO, 5-6 (1967), p. 143-182.
53.5 Despre dreptul de proprietate al supwilor otomani ln Moldova ;i Tara Romdneascd
p. 5-33.
568 Cetatea oi armpit Timifoara sub ocupafia otomand, ln Timisoara tn istorie f i contem-
27.
543 Unele aspecte ale stdpinirii otomane In Bihor ;i nord-vestul Transiloaniei in secolele
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA RomANEAscA
59
1339
p. 249-272.
6" La Moldavie Ottomane ei la fin du XV siecle el au dbut du XVI siecle Revue
des Etudes Islamiques, 37 (1969), nr. 2, p. 239-266.
5" Dale asupra celdfti pi orafului Chilia sub stapinirea otomand (sec. XV- XV II ), Peuce,
6 (1977), p. 247-257.
"7 Cf. M. Berza, Tures, Empire Ottoman et relations roumano-turques dans l'historiographic moldave des XV- XV II siecles, RESEE, 10 (1972), nr. 3, p. 595-627.
5" $tiri noi despre -expedifiile turcepti din Transilvania In 1438, AII-Cluj, 1-2 (19581959), p. 9-28; idem, Identificarea lui Captious Septemeastrensis", RI, 27 (1974), nr. 1,
p. 97-105.
6" Incursiunea turceascd din 1493 In finuttil Sibiului, S-RI, 14 (1961), nr. 6, p. 1491 1502; idem, Siebenburgen in der Turkenabwerh 1395-1526, RRH, 13 (1974), nr. 3, p. 415-443.
6" Banatul $i Inceputul luplei antiotomane (1389-1426). Rolul tat Filippo Scolari,
RI, 21 (1978), nr. 6, p. 1025-1040; idem, Pavel Chinezu - un conducdtor al luptei antiotomane,
www.dacoromanica.ro
1340
60
0 alta directie de cercetare, daca nu cu totul noul, insa considerabil reinnoita sub aspect documentar i tematic in perioada de dupa
1944, este cea a istoriei diplomatiei romdnepti in evul mediu. Dei organizarea activitatii in acest domeniu i aparatul diplomatic in perioada amintita nu au fost reconstituite decit cu titlul introductiv (D. Berindei) 562,
o prima incercare de a reuni momentele cele mai semnificative ale diplomatiei romanc*i din epoca lui Basarab I i pina la 1821, a vazut lumina
tiparului in 1966, sub forma unei culegeri de studii datorate lui V. Candea,
D.C. Giurescu i M. Ma lita 63. Cum in epoca medieval& solii erau adesea
ale*i dintre clerici sau medici, cunoscuti pentru iscusinta i tiinta lor
de carte, unii cercetatori i-au indreptat atentia asupra acestor categorii
de diplomati 56*. Interferindu-se adesea cu cercetarie de politica externa
6i relatii internationale, alte studii dedicate relatiilor diplomatice ale
ta'ritor romane privesc epoca fiilor lui Alexandru cel Bun (N. Grigora) 565,
diplomatia lui Ioan de Hunedoara (Camil Murean) 566 sau aspecte ale
diplomatiei i aparatuhti diplomatic in vremea lui Mihai Viteazul 367.
Din veacul al XVII-lea a fost subliniat rolul domnilor in medierea
conflictelor intre puterile vecine i rolul diplomatic al stolnicului C. Cantaeuzino in relatiile Tarii Romaneti cu Rusia (C. Saban) 568 S-a acordat
de asemenea atentie relatiilor diplomatice ale lui Constantin Brincoveanu
(P. Cernovodeanu) 566 i activitatii unor diplomati ai vremii ca David
Corbea sau Meleghie Lungu. 570
562 Din tnceputurile diplomaliei romanefti moderne, Bucuresti, 1965, p. 5-32 (Introducere: Premisele istorice ale Inceputurilor diplomafiei moderne rometne;10.
lea: David Corbea Ceauful, in Relafii romdno-ruse In trecut, Bucuresti, 1957, p. 42-62; St.
Metes, Din relafiile noastre cu Rusia (Frafii David ;i Teodor Corbea din Bram, In slujba po-
www.dacoromanica.ro
siEDIEvIsTICA RomANEASCA
61
1341
12, p. 151-173; N. Corivan, M. Ciolan, Un boier moldovean In slujba lui Petru I, In Relafii
romdno-ruse in trecut, p. 63-71.
571 Rapoartele inedite ale capuchelictielelor lui Constantin Mavrocordat (august 1741-de-
672 Influenfa Moldovei gi Tdrit Romdne;ti asupra politicii Porfii, RA, 3 (1960). nr. 1,
p. 49-56.
573 Din acfiunea diplomaticd a Tdrii Romane;11 Zn Rusia tn anii 1736-1738, Romanoslavica, 8 (1963), p. 19-26.
571 Les lignes du dlueloppement de la diplomatie roumaine au XVIII siicle, RRH, 9
(1970), nr. 1, p. 43-62; idem, Les pourparlers de Grigore Al. Ghica, prince regnant de Valachie
avec les confderis Polonais en 1769, RRH, 4 (1965), nr. 4, p. 681-689; idem, Participarea
diploznalicd a Moldovei la aplanarea neintelegerior polono-ldtare In 1763, S-RI, 19 (1966), nr. 2,
p. 321-342; ldem, Les agents politigues des princes de Moldavie du XVIII sicle: Jean Locman
575 Infiinfarea consulatelor ruse In Tara Romdneascd pi Moldova, SCIM, 2 (1951), nr. 1,
p. 61-72.
578 Infiinfarea consulatului englez In farile romdne (1803) ;i activitatea sa pind la 1807,
RRSI, 5 (1971), nr. 1, p. 139-162.
677 Pentru cercetfuile privind aceste aspecte, de la formarea statelor feudale Tara RomaneascA 51 Moldova pin la sfIrsitul veaculul al XIV-lea, cf. nota 168.
576 D. Ciurea, Relafiile externe ale Moldovei In secolul al XV I-lea, AIIA-Ia0, 10 (1973),
p. 1-47.
580 Tdrile romane in contextul politic international (1621-1672), Bucurestl, 1979, cf.
si La Moldavie dans les traits de paix ottomano-polonais du XV II sicle (1621- 1672), RRH,
583 Multe dintre acestea au fost deja amintlte In paginile precedente In legAturl cu IflStl-
www.dacoromanica.ro
1342
62
lui, in deosebi cele cu lumea oriental*/ i Imperiul otoman (D.C. Giurewu 587,
M.M. Alexandrescu-Dftsca Bulgaru 599, A. Decei 589, B. Cimpina 590. V. Per-vain "1, M.D. Popa 592) i in mai mica masura de domnia lui Alexandru
cel Bun (Fl. Constantiniu, S. Papacostea 593, Em. Diaconescu, D.Matei 594)
i a fiilor sai Ilias si Stefan (N. Grigoras 595, L. Simanschi 59, Tr. Io-
nescu-Niscov 697).
Un anume interes s-a vadit pentru domnii munteni Mihail I (V. Pervain) 598, Dan al II-lea (D. Plesia, St. Andreescu) 599, Vladislav al II-lea
(C.A. Stoide) 500 , dar mai ales pentru Vlad Dracul (V. Ciociltan 601, S. Columlea Contribufii la studiul raporturilor dinire Tara Romdneascd pi Ungaria angevind,
SMIMed., 1 (1956), p. 7-62; cf. l S-RI, 15 (1962), nr. 2, p. 315-347.
584 In legdturd ca politica balcanicd a lui Vlaicu Vodd ;i cu data primei emisium monetare
9 5 Curtea domneascit din Arge,c, probleme de genezd pi evolufie, BMI, 40 (1971), nr. 3,
9 8 Les relations du prince de Valachie Mircea l'Ancien avec les Emirs Seldjoukides d'Ana-
lone et leur candidal Musa au &Me ottoman, Tarih Araptirmalari Dergisi Univ. D.T.C. Fa-
6" Expedifia lui Mircea cel Bdtrtn Impotriva actnglilor de la Karinovasi (1393), in Re-
p. 140-155.
599 Lap& Tdrii Romdnegi tmpotriva expansiunii otomane (1335- 1415) in Scrieri
istorice-, I, Bucurepti, 1973, p. 248-361.
591 Relafille Tarii Romlinefli cu Ungaria la sflr;itul veacului al XIV-lea, MIA ClujNapoca, 18 (1975), p. 87-117.
592 Aspecte ale politicii internafionale a Tdrii RomEtnefti ;i Moldovei tn timpul lui Mircea
7 (1970), p. 69-81.
P. 55-79.
5" Un Episode inconnu des campagnes du voivode Dan II prince de Valachie, RRH, 13
986 Contribufii la studiul istoriei Tdrii Romanefti Infra anii 1447- 1450, AIIA-Iapi, 10
(1273), p. 163-181; idem, Din nou despre istoria Tdrii Romdnuti din anii 1447- 1450, ADA-
60- hare sultan pi Impdrat: Vlad Dracul tn 1438, RI, 29 (1976), nr. 11, p. 1767-1790.
www.dacoromanica.ro
XEDIEVISTICA ROMANEASICA
63
1343
beanu, R. Valentin 602), i fiul s6u Vlad Tepe. Exist a. acum doul lucrari
807 St. Andreescu, L'action de Wad repep dans le sud-est de l'Europe en 1476, RESEE,
15 (1977), nr. 2, p. 259-272; idem, En marge des rapports de Wad Tepe; avec la Hongrie,
RRH, 16 (1977), nr. 3, p. 507-515; C. A. Stoide, Luptele lui Vlad Tepe; cu turcii (14611462), AIIA-Iasi, 15 (1978), p. 15-38.
G9 lancu de Hunedoara, ed. II-a, Bucurestl, 1968 (ed. I-a, 1957), idem, Iancu de Hunedoara, Bucuresti, 1976 (col. Domnitori si voievozi").
so Un stegar al luptei antiotomane lancu de Hunedoema, Bucurestl, 1974.
"0 Cf. Profesorul Francisc Pall la vtrsta de 65 de ani. Introducere ;i Bibliografia operei
sociald si politica, Madrid, 1970; St. Papacostea, Etienne le Grand Prince de la Moldavie 14571504, Bucuresti, 1975 (I1 ln 1. englezA, germanA, rusA si spanio111).
112 H. Ursu, Stefan cel Mare. 600 de ani de la Inscdunarea sa, Bucurestl, 1957; I. Lespereanu, L. Marcu, 47 de ani gloriopi (Domnia tut Stefan cel Mare), Bucurestl, 1959; ed. II-a,
1962; M. Neagoe, Stefan cel Mare, Bucuresti, 1970; Gh. Duzinchevicl, Stefan cel Mare pi epoca
sa, Buc resti, 1973 (coL File de istorie"); I. Cupsa, Stefan cel Mare, Bucuresti, 1974 (col.
Donmitori si voievozi").
813 Bibliografta istoricd a epocit lui Stefan cel Mare, In Cultura moldoveneascd In timpul
815 Opozifia marii boierimi fald de politica lui Stefan cel Mare, SCS, 1st., 7 (1956), nr. 1,
p. 35-57; idem, Inceputurile domniei lui .lefan cel Mare (1457-1459), SCS, ist., 8 (1957),
nr. 1, p. 35-62; idem, Stefan cel Mare, MMS, 51 (1975), nr. 1-'2, p. 5-34.
811 Observalit pe marginea izvoarelor privind uncle evenimente din istoria Moldovei Intro
817 Situafia internd a Moldovei tri epoca lui Stefan cel Mare, S-RI, 10 (1957), nr. 6,
p. 65-74.
www.dacoromanica.ro
1344
64
A. Gonta 618, cc% Papacostea 619, Em. Diaconescu 620 , M. Neagoe 621, at. S.
Gorovei 622 etc.
Dintre urmaii lui Stefan eel Mare de o mai mare atentie s-au bucurat
Stefan eel Tina'r (H. Ursu 623, N. Grigora 624) 0 mai cu seaml Petru Rare,
yin en Moldavie (1467), It la lumiere d'une source inedite, RRH, 8 (1969), nr. 6, p. 967-979;
idem, Politica externd a Moldovei In oremea lui Stefan cel Mare: puncte de reper. RI, 28 (1975),
nr. 1, p. 15-31. Pentru lucrarile asupra relatillor lui tefan cu polonli cf. nota 494.
6" Precizdri cu privire la lupta mut Stefan cel Mare pentru ocuparea domniei, AIIA-Iasi,
14 (1977), p. 277-283.
822 Studiu monografic, In vol. Rozboient cinci sute de ant de la campania din 1476,
Bncuresti, 1977, p. 7-115 (elemente de politica externa).
e. 1473 - Un an-cheie al dornniel lui Stefan cel Mare, AIIA-Iasi, 16 (1979), p. 145149.
nia lui tefan Lacusta: St. S. Gorovei; tar pentru pribegia si a doua domnie a Id Rues:
C. Rezachevici). Partile lui V. Ciobanu si T. Gemil au fost publicate t lar RRH, 17 (1978),
nr. 3, p. 269-290, 291-312.
628 Politica internd a lui Petru Rarer (a doua domnie 1541- 1546); RI, 30 (1977), nr. 1,
p. 97-117.
827 Relafille internalionale ale Moldovei in timpul domniet lui Petru Rare,s, RI, 30 (1977),
nr. 1, p. 95-106; idem, Noi date despre situalia internd pi externd a Moldovei in anul 1538
tntr-un izoor inedit, S-RI, 25 (1972), nr. 2, p. 225-239.
622 Moldova si Transilvania tn oremea lui Petru Rarer. Relafii politice pi militare ( 15271546), Bucuresti, 1978.
838 Prima tncercare a lui Ion Dodd cel Viteaz de a ocupa domnia Moldovet, ca urrnare a
turcirii" lui flier Rarer (iunie 1551), dupd un tutor polon inedit, RA, 52 (1975), nr. 4,
p. 383-392.
174.
631 Cu privire la politica urmarilor lui Petru Rarer (1546- 1552), AIIA, 15 (1578), p. 149-
4 Despre politica externd a lui Neagoe Basarab, S-RI, 19 (1966), nr. 4, p. 745-764
06 Doud documente turcerti despre Neagoe Basarab, S-RI, 21 (1968), nr. 5, p. 921-930.
636 La politique de Neagoe Basarab et ses precepts pour son fils Teodosie, RRH, 9 (1970),
nr. 1, p. 19-42.
627 Neagoe Basarab. Originea, familia pi o scurtd prtvire asupra politicti Torii Romdnerti
www.dacoromanica.ro
65
MEDIEVISTICA ROMANEASCA
1345
intreprinse si asupra activitatii lui Radu de la Afumati 6389 MirCea Ciobanu 639 sau Petru Cercel 64 din Tara Romneasca, altele reconstituind
framintarile politice din Moldova in vremea domniilor lui Alexandru si
Bogdan Lapusneanu (C.A. Stoide) 641, experientele si esecurile in domeniul
politicii interne ale-lui Despot Vold, 642, sau cadrul politic al domniei lui
jumatate a veacului, dintre care cea a lui N. Iorga (in doua editii !) si
I Sirbu, au fost reeditate in ultimii ani. Totodata, daca numarul impresionant al izvoarelor pastrate, referitoare la aceasta epoca, a permis apari-
I. Pataki, Atitudinea lui Radu de la Aft:J.174i ;i a lui loan Zapolya tn ajunul luptei
de la Molutcs (1526), Studii Babes-Bolyai, hist., 12 (1967), nr. 2. p. 13-28; Fl. Ca7an,
A. Boiangiu, Unitatea de act lune a farilor rondine In politica antiotomand europeand ( 15221529), In 60 de ani de la faurirea statului national unitar roman, Bucuresti, 1978, p. 17-26.
639 St. Andreescu, La politique de Mircea le POW, RESEE, 10 (1972), nr. 1, p. 115122.
11 (1974), p. 63-91.
XVI i Inceputul secolului XVII, SC3, ist., 8 (1957), nr. 2, p. 323-337; I. Corfus, Inter-
venfia polond In Moldova pi consecinfele ei asupra rdzboiului lui Mihai Viteazul cu turcii, S-RI,
644 Ion vodd cel Viteaz, Bucureati, 1963; ed. II-a, 1966; idem, Ion voda cel Viteaz,
Bucureati, 1974 (col. Domnitori i voievozi").
6" N. Grigoras, Politica internA a lui loan vodd cel Viteaz, RI, 27 (1974), nr. 6, p.
p. 871-885; idem, Politica externd a Moldovei In timpul domniei lui Ion Vodd cel Viteaz
(1572-1574), In Coordonate culturale vrIncene, Bucuresti, 1974, p. 57-93; I. Burtea, Ion
Vodd (1572-1574), Bucuresti, 1971; El. Linta, Materiale inedite privitoare la epoca primului
(1965), p. 287-310.
6" I. Ionaacu, Mihai Viteazul $i unitatea politicd a farilor romane, in TJnitate ;i conti-
Mihai Viteazul, Bucureati, 1975; St. Olteanu, Les Pays Roumains a l'epoque de Michel le Brave
(l'Union de 1600)4 Bucureati, 1975; M. Neagoe, Mihai Viteazul, Craiova, 1976; D. Alias,
Mihai Vodd Vileazul, Bucureati, 1966 (editii al in 1. maghiara l germanA, Bucuresti, 1976).
www.dacoromanica.ro
1346
66
lui Mihai Viteazul fat/ de *Mime (I. Donat 641, t. tefanescu "8, C.C.
Giurescu 649), fat./ de boierime (I. Ionascu 65, *t. tef/nescu 6", E. SO,-
nescu 652, C. Rezachevici 63) f$.1 biseric/ (M. P/curariu, T.G. Bulat, N. erbnescu, N. Vornicescu-Severineanu 654), cadrul internaVonal al relatiilor
sale externe (E. StAnescu 686, Camil Muresan 686, A. Banda 657), legAturile
cu turcii (A. Decei) 668, cu imperialii (M. Malita 659 E. Moisiue, M. Paicu 860,
C. Rezachevici 661), papalitatea (C. erban) 662, cu rusii (V. Negrea) 969
popoarele balcanice (I. Calafeteanu, 0. Nicolau 664 , C. Velichi 665) etc.,
Nistor 666,,
P. Binder 667), Moldova (C. Rezachevici) 668 si Dobrogea (T. Mateescu) 889.
425
Elemente comune de civilizafie feudald in fdrile romdne si Rusia: Procesul legdrii de glie
649 ..Asezamtntul" sau leglItura" lui Mihai V iteazul, AUB, ist., 19 (1970), nr. 1, p. 53-84
(1 In Probleme controversate tn istoriografia romdnd, Bucurest1, 1977, p. 32-75).
65 Mihai Vileazul si autorit tratatului de la Alba lulia (1595), AII-Cluj, 5 (1962),
p. 111-144.
651 Stirt noi cu privire la domnia lul Mihai Vtleaml, SMIMed., 5 (1962), p. 175-194.
653 Les problemes de l'itat fiodal sous le agne de Michel le Brave, RRH, 1 (1962), nr. 1,
p. 61-75.
553
Pozifia marii boterimi din Tara Romdneascd fafd de Mihai Vtleazul t Simion Movild
556 Cadrul international al luptel pentru independenfd si attire de sub conducerea lut Mihat
V iteazul, Studia Babes-Bolyal, hist., 20 (1975), p. 3-10.
557 Pro Republica Christiana. Die Walachei im ,,langen" Tiirkenkrieg der Katholischen
Universal macIde (1593- 16 06 ), Mnchen, 1964.
659 Relatitle tat Mihai Vileazul cu Imperial otoman, RRH, 14 (1975), nr. 3, p. 457-482.
(1 In Relafii romdno-ortentale, Bucurestl, 1978, p. 223-245). Spatlul nu ne Ingadule s4 ne ref erim
la zecile de contributli documentare privind, de altfel, aspectele militare ale relatillor lul Mihal cu
turcii. Aceeasi observatie 1 pentru notele uraultoare.
059 Banal Mihalcea la curtea lui Rudolf al II-lea, In Pagini din istoria diplomattei romd-
884
667 Contributil privind domnia lui Mihai Viteazul In Transilvania, RI, 28 (1975), nr. 4,
575-603.
use Gindirea politicd a lui Mihai Viteazul si etapele elabordrii planului de dobindire a Moldo-
www.dacoromanica.ro
67
ICEIDIEVESTICA 110MANEASCA
1347
tescu 670 *t. $tefnescu 671, St. Pascu 672, E. Stanescu 673). in fine, amintim
ea in ultimul deceniu s-a acordat o atentie mai mare sfirsitului domniei
lui Mihai Viteazul in Tara Romneasc'a (C. Rezachevici) 674, si in Transilvania (G. C. Marcus675, S. Goldenberg, V. Schiopu676, C. Rezachevici677), mai
(I. Ionascu) 679 si prima domnie a acestuia in Moldova (I. Caprosu) 680,
spre cercetarea unor aspecte ale politicii lui Radu Serban (C. Rezachevici 681, Tr . Mutascu 692) si a luptelor politice din Tara Romaneasca in
prima jumatate a secoluhii al XVII-lea (C. Rezachevici) 683. Referitor la
epoca lui Matei Basarab, Vasile Lupu si a celor doi Gheorghe Rkczi,
unele cercetari se refera la situatia interna a Moldovei in vremea lui Vasile
Lupu (D. Ciurea) 694, la legaturile dintre cele trei taxi romane in aceastit
perioada 696, la domniile lui Matei Basarab (M.D. Vlad) 686 i Gheorghe
67 Problema unificdrit politice a ldrilor romdne in epoca feudald in Studii privind Unirea
Principatelor, Bucuresti, 1960; idem, L'union des Pays .Rournains sous le regne de Michel le
Brave, RRH, 4 (1965), nr. 3, p. 427-440.
671 Michel le Brave Restitutor Daciae", RRH, 7 (1968), nr. 6, p. 899-913; idem Michel le
Brave el la socit roumaine de Pepoque, NEH, 5 (1975), p. 57-69; idem,Mihai Vileazul- unificator
de ford, in vol. 6 0 de ant de la faurirea statulut national unitar romdn, Bucuresti, 1978, p. 27-34.
612 Mihai Viteazul. Unirea f t centralizarea fan lot romdne, Bucuresti, 1973 (col. File de
!stork"); idem, insemndiatea f t semnificajia unirii politice a farilor romdne ;I a lin Mihai Viteazul,
Date noi cu privire la unele evenimente din ultimele zile ale lui Mihai Viteazul, AII-Cluj,
14 (1971), P. 45-53.
670 Inainte ft dupd GurusIdu (30 iulie-16 august 16 01), RI, 30 (1977), nr. 6, p. 1087-1101.
877 Mihat Viteazul Inainte ;i dupd Gurusldu", RI, 32 (1979), nr. 11, p. 2149-2169.
678
1976.
Cf. si studiile cuprinse in vol. Mthai Viteazul ;i Sdlajul - Gurusldu 375 -, Zalau,
679 Date noi relattu la Radu Vodd Mihnea in Tara Romeineascd, S-RI, 16 (1961), nr. 3,
p. 699-720.
680 Despre politica internd a lui .Radu Mihnea# rdscoalele fardnegti din prima lui domnie in
tipar).
663
"3 Fenomene de criza sociald ;i politicd In Tara Romdneascd In veacul al XV II-Ica, (1),
584 Situalla social-economicd a Moldovel in timpul lui Vasile Lupu, AIIA. Iasi, 12 (1975),
165 -170.
Matei Basarab et son epoque, Roumanie, pages d'histoire, 2 (1977), nr. 3-4, p. 77-92.
www.dacoromanica.ro
1348
Rkczi
Lupu 688
II
(C.
Gllner) 687,
68
referim aici la monografiile istorice ale oraselor, mentionate mai inainte 703 ,
487 Gheorghe RdlcOczi (164 8- 166 0), Bucuresti, 1977.
I. Craciun, Cronica rimatd a lui loan Caioni din 16 54 , despre sfirsitul lut Vasile Lupu,
AII-Cluj, 4 (1961), p. 237-244; C. Cihodaru, Rdscoala din 16 53 din Moldova, ASV-Iasi, 1st., 14
(1968), p. 103-109; C.A. Stoide, Date noi cu privire la relafiile de dupd 16 53 dintre Vasile Lupu f
Gheorghe Stefan, AIIA-Iasl, 12 (1975), p. 171-176.
61,Mihnea al III-lea (Mihnea III Radu), S-RI, 26 (1973), nr. 6, p. 1161-1178.
s90 Din politica internd si externd a Tdrii Romdnesti In domnia lui Anionic Vorld din
Popesti (166 9- 16 72), Pagini din trecutul istoric al judefulzzi Prahova, Plolesti, 1971, p. 7-31.
691 Serban Cantacuzino
i lupta pentru independenfd, AUB, ist., 26 (1977), p. 13-26.
692 $erban Cantacuzino, Bucuresti, 1978.
993 Serban Cantacuzino et la restauralion byzantine.
Un ideal a tracers ses images, In
Etudes byzantines et post-byzantines, I, Bucurestl, 1979, p. 239-267.
691 Constantin vodd Brincoveanu. Via/a. Domnia. Epoca, Bucuresti, 1969.
695 Constantin BrIncoveanu, Bucuresti, 1969.
696 Prima doznnie moldoveneascd a lui Gheorghe Duca Vodd, RIR, 15 (1945), p. 36-73.
697 P.P. Panaitescu, Dtmitrie Cantemir. Viala si opera, Bucuresti, 1958; cf. sl Fl. Constantiniu, Politica externd a ha Dimitrie Cantemir. Anallsa unel deciziit RRS I, 7 (1973), nr. 3, p. 117126 ; St. 8tefAnescu. La penste politique de Demetre Cantemir et les rapports de la Moldavie avec
des Etats voisins au debut du XVIII,' siecle, RRH, 12 (1973), nr. 5, p. 859-873, Cf. st Dtmitrie
Cantemir domnitor roman st savant de reputafie mondiald. Bibliografie selectivd, Bucuresti, 1973
(Biblioteca CentralA de Stat).
899 Cf. Tr. Ionescu-Niscov, L'epoque Phanariote dans l'historiographie roumaine et etrangere,
In Symposium. L'Epoque Phanariote, Thessalonik, 1974, p. 145-157.
699 A. Vianu, Miscarea nafional-eliberatoare si Nicolae Mavroghent (1787- 179 0), S-RI,
9 (1956), nr. 5, p. 45-62; I. Ionascu, Concluzii gresite in istoriografia burghezd despre domnia
tnt Nicolae Mavroghent, S-RI, 15 (1962), nr. 1, p. 69-109; V. Mihordea, Politica Mt Nicolae
Maurogheni fafd de fardnime, S-RI, 16 (1963), nr. 6, p. 1325-1350.
795 N. Corivan, La captivite d' Alexandre I psilanti, Balkan Studies, 8 (1967), nr. 1, p. 87 689
102.
791
A. Otetea, Fuga lui Caragea, In Omagiu lui P. Cons tantinescu-Iasi, Bucuresti, 1965,
p. 385-391; I. Ionascu, Politica fiscald a lui loan Vodd Caragea oglindild in corespondenfa
ineditd a Itzt Manuc-bel, SAI, 3 (1966), p. 45-82.
Bellicul din Iasi si asasinarea domnitorului Grigore al III-lea Ghica
792 N. Grigoras,
( 1 octombrie 1777 ), CI, 1975, p. 101 -122.
799 Cf. notele 346-363. Cf. sl N. Stoicescu, Lucrdrite de istorie locald din ultimele doud
decenii, RI, 31 (1978), nr. 3, p. 50 -513; idem, Lucrdri noi de istorie locald, RI, 31 (1978), nr. 9,
p. 1675-1683.
www.dacoromanica.ro
69
IVIEDIEVLSTICA ROMANEASDA
1 349
nici la alte lucrari, care privesc regiuni geografice, monumente etc., din
cuprinsul vast care se atribuie astazi acestei notiuni si care intersecteaza
preocupari de etnografie, geografie istorica, istoria artei etc., ci la monografiile istorice ale localitatilor rurale, unele cu trecut multicentenar.
Desigur, lucrate de categorii extrem de diverse de autori, de la istorici
consacrati 704 pina la cercetatori locali, ele sint foarte diferite calitativ.
Ceea ce este valoros in aceste lucrari, dincolo de unele carente metodologice ale unora dintre ele, sint traditiile i adesea documentele inedite
pe care le pun in circulatia fluxului istoric. Mentionam astfel lucrarile
privitoare la satele Stroesti-Arges (N. Leonchescu-Nandrasu) 708 1 Teisani-Prahova 706. Alte lucrari interesante privesc loca1it4ile Berivoiesti
-Muscel(V. Caramelea 737), Colibasi-Arges (Gh. Savulescu 708), Rucar
(Gh. Parnuta 709), Vulcana Bi (Gh. Mares, D. Mares) 710 , Corbi-Arge,
(I.N. Andreescu, LA. Urecheanu) 711, Lalosu-Vilcea (C. Tamas) 712 si
Gura Teghii (G. Cocora) 713W
Civilizafia materiald i spirituald inflorita pe intreg cuprinsul patriei in evul mediu a constituit cum era si firesc, o vasta zona de explorare
pentru un numeros grup de cercetatori care au continuat, in acest sens,
Aref un vecht sat argesean, Studii i comunicri, Pltestl, 1969, p. 179-209; N.I. Slmache,
File din trecutul comunei Apostolache, Plotesti, 1972; C.C. Giurescu, Din istoria Chiojdului
Mare ;I Chlojdulut Mic, sale cu tradifie pomicola, In Muzeul Golesti, Studii f i comunicart de
istorte si etnografie, 1974, p. 257-267.
75 Stroesti-Arges, Documente si marturii, I (1520-1933), Bucuresti, 1971.
706 O.D. Brezeanu, I. Jercan, N.I. Simache, M. Vulpescu, File de istorie din trecutul
comunel Teisani, Ploiesti, 1971.
707 Satul Berivoiestt (Muscel). Obstea mosnenilor, Cimpulung-Muscel, 1946.
,g Comuna Colibasi judeful Arges, 1972.
monografie sociologic& Bucurestl, 1972.
709 Rucar
710 Monografia comunet Vulcan Bat, Bucuresti, 1976.
711 Monografia comunet Corbi, Judeful Arges, Bucurestl, 1977.
712 Monografta comunet Lalosu, Rlmnicu Vilma, 1978.
758 La poalele Penteleulut, Gura Teghit, Bucurestl, 1979.
na Cf. tn acea sens pertinentele observant ale tut Mircea Ellade, De la Zalmoxts in Oinghis
han. Studit comparative despre religitle st folclorul Dactet i Europei orientate, Bucuresti, 1980.
www.dacoromanica.ro
1350
70
pritorilor, fie ei straini (in deosebi otomani), fie autohtoni (boieri, zapcii,
vatafi etc.) ; in aceasta din urma categorie de creatie, s-au depistat mai
cu seama baladele haiducesti. Alt teren de studiu 1-au reprezentat piesele
cu caracter folcloric avind un substrat religios de traditie bogomilica
in unele cazuri sau mitic, ce au adaptat rituri ale credintei cres,tine la
lumea satului romnesc. In sfirsit, o ultima categorie examinata a fost
aceea a prozei i liricii redind cadrul vieii cotidiene a taranului, in special
cel pastoral.
Numeroase legende cu caracter istoric unele intrate si in alcatuirea cunoscutelor 0 seamd de cuvinte ale lui Ion Neculce 715
legate de vinatoarea lui Dragos al Moldovei, de luptele lui Stefan cel
intemetere" In istorta
717 *erb an Papacostea, Cu privire la geneza st rdspIndirea povestirilor scrise despre faptele
lui Vlad repes, Romanoslavica, 13 (1966), p. 159-167. Cf. si Georgeta Ene, Romanian Folklore
about Vlad Tepes, RESEE, 14 (1976), nr. 4, p. 581-590.
718 Noi orientdri In cercetdrile de folclor, RF, 3 (1958), nr. 4, p. 7-28; Caracterul tstoric a
genezii, texte, Bucuresti, 1966; Recherches comparges de folklore sud-est europien, Bucuresti,
1972; Coordonate sud-est europene ale baladei populare romdriesti, Bucuresti, 1975.
7" Carftle populare in lit eratura rorridneascd (In colaborare cu Dan Simonescu) In Cdrfile
populare In ltteratura romilnd, vol. II. Bucurestl, 1963, p. V XL; Folcloristt fi folclortsticd
romaneascd, Bucuresti, 1968, Clasica lucrare a lui N. Cartojan, Cdritle populare fn literatura
romdnd a fost reeditatA In doui volume la Bucuresti In 1974, sub Ingrijirea lui Al. Chirlacescu.
721
www.dacoromanica.ro
MEDIEVIRTICA ROMANEASCA
71
1351
Al. Amzulescu 222, Gh. Vrabie 723, Ovidiu Papadima 724, Anton Ba Iota 725,
Florin Fugariu 726, Tr. Ionescu-Niscov 727 s.a., ale cgror eforturi au fost
incununate, in general, de rezultate rodnice.
tatii sale pe plan european, au fost puse in relief in valoroasele studii dato229 Ion al Mare balada cldcasulut razordtit, RF, 8 (1963), nr. 1, p. 11-59; Vechi cIntcce
de otteji (n colaborare cu Gh. Ciobanu), Bucureti, 1956; Balade populare romdneti, vol. 1 III,
Bucure41, 1964.
723 Balada populard ronitind, Bucuregi, 1966; Polcloristica romilnd, Bucureti, 1968;
Folclorul. Obiect-princtpti-rnetodd-calegorit, Bucurqtl, 1970.
724 Anton Pann. Cintecele de lume ;I joictorul Bucurestilor, BucurWl, 1963; Literatura
populard romtind. Din istoria li poetica et, Bucure0.1, 1968; Temeitt folclorice i orizont european In
www.dacoromanica.ro
1352
72
rate lui Eugen Stanescu 7299 care contin, in acelai timp, i interesante
consideratii de ordin teoretic i metodologic. Traditia originii latine a
romanilor consemnata i in numeroase marturii provenite din muse
straine a fost amplu i competent tratata de Adolf Armbruster 729
in cadrul unei documentate i pretioase monografii. Ali cercetatori printre care *t. Pascu 730, A. Radutiu i Pompiliu Teodor 734, V. Netea 732,
aceemi problematid, a contiintei de neam, a ideii latinitatii i continui-Oita la romni in Evul Mediu in diferite studii i monografii de un real
patriei, cercetatorii au pornit de la evidentierea specificului creatiei spirituale romaneti i de la incadrarea ei tipologica in ansamblul civilizaiei
universale.
tut roman si primele tendinfe uznaniste interne In problema originit si continuttafit, S-RI, 22 (1969),
nr. 2, p. 189-206; Die Anfange des Humanismus und die Idee des Ursprungs und der Kontinuitat
des rzunanischen Volkes, Balk. St., 13 (1972), nr. 1, p. 65-88.
729 Romanitatea romantlor. Istoria unei idei, Bucuresti, 1972 (cf. si edItla franceth revizuitA,
rao Premisele unitjii de stat a romanilor. Con;llinfa romanitajit ... in vol. Marea Adunar e
nafionala de la Alba Iulia. . Cluj, 1968, p. 9-61.
731 Ideea de unitate politica la romani, Bucuresti, 1968.
772 Con;tiinfa originii comune ;i a unitafii nafionale In istoria poporului roman, Bucurest I,
1980.
733 Les Rournains et la conscience de tear romaniti au Mogen Age, RRH, 4 (1965), nr. 1,
p. 17-24.
7" L'idee d'unit et de la continuiti darts la conscience du peuple roumain, RRH, 7 (1968),
nr. 6, p. 853-876.
pendan l'insurrection de .Horea, RRH, 7 (1968), nr. 6, p. 915-930; idem, Contribufit la studierea
www.dacoromanica.ro
MEDLEVISTICA RossANEASCA
'73
1353
popular, la forme mai evoluate. Interferentele cu lumea bizantino-balcanicii, si Occident, reprezentat prin Ungaria arpadiana si angevina, Polonia Piastior sau republicile comerciale italiene, scot in evidenta tras'aturile specifice si stilul original de viata si civilizatie al romkillor, asa cum
au demonstrat descoperirile si interpretaxile lui Razvan Theodorescu 741.
Perioadei urmatoare, a slavonismului" cultural, inflorinci in tarile rora&ne mai ales in decursul sec. XIV XVII, i s-au inchinat o serie de lucrari
dintre care unele de mai mare importanta apartin luiP.P. Panaitescu 742,
Emil LaZarescu 743, Radu Constantinescu 744, Gheorghe Mihaill 7" i Dan
Zamfirescu 746 ; o incercare de sinteza, asupra interferentklor literar-artis-
tice ale epocii intr-o viziune personal interesanta, dar nu scutitg de erori,
o intilnim si la Pavel Chihaia 747. Cel mai reprezentativ monument ideolo-
nou,
a bine incadrata in epocl si repusa in circulatie de Gh. Mihaila si
Dan Zamfirescu 748. Relatiile culturale ale tarilor romne cu Bizantul si
-Virile balcanice au constituit zona preocuparilor lui Al. Elian 746, Ion Radu
Mircea 75e i ale lui Petre S. Nasturel 751 Secolul al XVI-lea reprezinta
741 Bizanf, Balcant, Occident la inceputurile culturit medievale romdne01 (sec. X XIV ),
Bucuresti, 1974. Mai vezi si St. BirsAnescu, Pagini nescrise din istoria culturii romaneti (sec.
7" Contribulti la tstoria culturit pi literaturit ronvIne vechi, Bucuresti, 1972; Cultura 0
literalura romand veche in context european, Bucuresti, 1979.
us Studii si articole de literaturd romand veche, Bucuresti, 1967.
747 De la Negru Vodd", la Neagoe Basarab. Influenje literar-artistice In cultura romdneascd a evului de mijloc, Bucuresti, 1976.
7" bodfaturile lin Neagoe Basarab cdtre fiul sdu Theodosie, Studlu introductiv si note de
D. Zamfirescu O. Gh. MihMIA, Bucuresti, 1971; D. Zamfirescu, Neagoe Basarab si Inodfdturile
cdtre fiul sdu Theodosie. Probleme controversate, Bucuresti, 1973. Mai vezi si selectiunea de texte
vechi cu introducerile cuvenite alcAtulte de Gh. MIURA si D. Zamfirescu la Literatura romelnd
749 Moldova f t Bizanful In sec. al XV-lea In Cultura moldoveneascd in timpul lilt Stefan
cel Mare. Culegere de studii, Bucuresti, 1964, p. 97-179.
750 Relations culturelles roumano-serbes au XVII slide, RESEE, 1 (1963), nr. 3-4,
p. 377-422.
751 Appercu critique des rapports de la Valachie et du Mont Athos des origines au debut
du XVII siecle, RESEE, 2 (1964), nr. 1-2, p. 93-126; Recherches sur les redactions gricoroumaines de la Vie de Saint Nephon II, Pairiarche de Constantinople", ibidem, 5 (1967), nr. 1-2,
p. 47-75.
www.dacoromanica.ro
1354
74
statului aspirbad la un regim reprezentativ de stall de esentl parlamentarg", ca in apusul san central Europei. Barocul" coexisth intr-un sincretism aparte cu nmanismul" tardiv in mentalitatea cArturarilor
ideologia politica a exponentilor claselor dominante din Moldova 0 Tara
Romfineascg, aqa cum au demonstrat-o studiile lui Eugen Stanescu 788
i Florin Constantiniu 781 pe plan istoric i monografiile lui Dan Horia
'Ns Vezi anexe la Istoria limbii romdne, Bucuresti, 1968 (Cele mai vechi traduceri romtine,sti
de aril religioase; Despre data primelor traduceri romlinegi de cdrfi religioase f t despre curentele
culturale din sec. al XV I-lea etc.).
7s8
Cluj, 1945-1946.
Sibiu.
7" Editarea carfilor ronittnefti la Sibiu in sec. al XV I-lea, AII-Cluj, 8 (1965), p. 115-126.
765 Le premier texte roumain imprime, RRH, 4 (1965), nr. 3, p. 385-412.
750 St. Pascu, L' humanisme et la culture rournaine ancienne, Cluj, 1971.
757 Umanismul romdnesc, SAI, 17 (1972), p. 13-23; Rafiunea dominantd. Contribufii la
istoria umanismului romlinesc, Chij-Napoca, 1979.
758 Cdrfile de infelepciune in culiura romdnd, Bucuresti, 1972; Siniezd t originalitaie in
cultura romdnd ( 1650 1848 ), Bucuresti, 1972; UmaniqUi romdni si culiura europeand, BucuTesti, 1974.
m Dan Horia MazIlu, Udrifie Ndsturel, Bucuresti, 1974; V. CAndea, Nicolae Milescu
inceputurile traducerilor umaniste in limba romdnd in Rafiunea dominanid, p. 79-223; ibidem,
Stolnicul !titre contemporani, Bucuresti, 1971; C. Dima-DrAgan si Livia Baclru, Constantin
Cantacuzino siolnicul, Bucuresti, 1971; Dan BAdarAu, Filozofia lui Dimitrie Cantemir, Bucuresti,
1964; Petru V aida, Dimitrie Cantemir f 1 umanismul, Bucuresti, 1972 etc.
760 Din isioria 'Mellor politice in evul mediu romdnesc (Miron Costin f I problemele regimului boieresc), tn Omagiu acad. Peire Constantinescu-Iafi, Bucuresti, 1965, p. 309-316.
m Sensibilite baroque et regime nobiliaire (Considerations preliminaires ), RESEE, 17
(1979), nr. 2, p. 327-334; Sensibilitdfi qi mentalitdfi in socielatea romdneascd a sec. al XVII-lea.
www.dacoromanica.ro
75
ME/DIErVISTICA ROMANEASCA
1355
sant excurs in domeniul mentalului taranesc in evul mediu a fost introprins cu succes tot de FL Constantiniu 764.
gram al renasterii eulturale 0 politice pentru romanii de pretutindeni apartinind generatiilor care au premers miscgrile revolutionare din zorii epocii
moderne. Fertilizarea eonceptiilor politice ca si a literaturii in epoca luminilor in principate prefigurind o serie de prefaceri structurale in mentalul civic au preocupat pe mai multi cercetatori 768. Investigarea innoirilor
spirituale aduse de precursorii, exponentii si adeptii 5colii ardelene, cu
precadere in Transilvania dar 0 in celelalte doug OH romane, nu numai
in privinta infloririi generale a culturii dar si a promovarii eticii 0 educatiei,
a incurajkii invataturii de carte, a ridickii spirituale a poporului Oa emanciparii sale politice, se intilnesc in valoroasele contributii aduse de Lucian
Blaga 768, Dirnitrie Popovici 77, David. Prodan 771, Iosif Pervain 7721 Du763 Barocul In literatura romdna din sec. al XVII-lea. Bucurestl, 1976.
763 Orizonturile viejli In literatura melte romdneascd ( 1520 1743), Bucuresti, 1975.
766 Aspecte ale znentalului colectiu satesc In societalea medievala romdneasca, SMI-Med.,
7 (1974), p. 69-100.
ronidn (sec. XVI XIX ), S-RI, 25 (1972), nr. 6, p. 1159-1181; V. Georgescu, Memoires et
projets de reforme dans les Principauts Roumaines, 1769 1830, Bucuresti, 1970 si Ideile politice
.st iluminismul In Princtpatele Romdne ( 1750-1831), Bucuresti, 1972.Pe lithe literarA a se vedea
771 Studii de literatura romdnd, Cluj, 1971, p. 7-208 (despre Scoala Ardeleana, loan
Inochentie Micu-Klein, Samull Micu, Gh. $incal, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu etc.).
www.dacoromanica.ro
1356
76
tnitru Ghise i Pompiliu Teodor 778, Romulus Munteanu 774, Aurel Decei 775,
Maria Protase 778, Cornelia Bodea m, I. Nistor 778, Ion Lungu 778 .a.
Citeva lucrAri generale trateaz1 i diverse aspecte ale relatiilor cultura-
le dintre tarile rom'ane i unele tri strgine, ca i titre cArturari respectivi ci influentele receptate In decursul secolelor XVIIXIX.780
0 bung parte a studiilor i monografiilor redactate in sectoarele sus
amintite au ingaduit istoricilor literari s treacI la alcAtuirea primelor
tratate generale ale literaturii vechi romnecti, de o vgditl utilitate, in
rindul carora se inscriu lucrarea general, a lui tefan Ciobanu 781, primele
volume din Istoria literaturii Romne, alitate de c'atre Institutul de istorie
literara al Academiei i tratind perioada feudalg, de la inceputuri pma' la
1830 782, apoi monografia teoreticl a lui Ion C. Chitimia 788, cel dintii
volum al unei alte sinteze datoratl lui George Ivaccu 7" i in sfirsit ampla
monografie dedicatl de Alexandru Pini 785 perioadei vechi i celei premoderne".
In privinta centrelor in care a inflorit cultura noastr5, feudall" i de
777 Preocupdri economice st culturale in literatura transiloand dintre anti 1786 1830,
R-SI, 9 (1956), nr. 1, p. 87-106.
778 Modelul social in literatura didacticd din Transilvanta ( 1770-1830), FL 4 (1976),
p. 275-294.
P. Cernovodeanu, Scientific and cultural contacts bet ween England and the Rumanian
Lands ( 1650 1720), Rumanian Studies, Leyden, 2 (1971-1972), p. 84-103; I.C. Chitimia, La
(1974), nr. 1, p. 63-72; Mircea Anghelescu, Literatura romdnd st Oriental (sec. XVII XI X),
Bucuresti, 1975 etc.
781 Introducere in istorta literaturtt romeine. Ortentdri metodologice, Bucuresti, 1944;
788 Cultura oraseneascd in Tara Romdneascd in sec. XV XVI, AUB, ist., 18 (1969),
nr. 2, p. 37-53; Cultura ordseneascd in Moldova in sec. al XV I-lea, ibidem, 20 (1971), nr. 1,
p.
51-77.
787
www.dacoromanica.ro
IISEEDIDVISTICA RomANEASCA
77
1357
intr-o epoc a. mai tirzie, cercetarile lui C. erban 788, P. Chihaia 789
AL
Dutu 799.
Istoria scrisului 1n limba romand, a ceirlii i circulagei ei precurn Si
aparilia presei in principate a constituit un vast sector al preocuparilor
istoricilor culturii. Problemei inceputurilor scrisului i aparitiei primelor
scrieri in roma,nete (din sec. al XV-lea) i s-au consacrat cercetarile laborioase ale lui P.P. Panaitescu 791, interesat de contextul istoric al subiectului i ale lui Ion Ghetie 792, atent la aspectd sau fiologic i lingvistic ;
totu0 in monografia lui P.P. Panaitescu, consacrata temei amintite, se
trag concluzii gre0te cu privire la tiparirea primei caqi roma,neti la 1544,
Catehismul", considerat in mod eronat a fi fost imprimat la Tirgovite
i mi la Sibiu, a.,a cum au demonstrat-o categoric dovezile aduse in ultima
vreme de S. Jak6 0 L. Demny.
De folosirea sporadica a alfabetului latin in vechiul scris romAnesc
s-au mai ocupat S. Jak6 cu Radu Manolescu 7" i Corneliu Dima-Dragan 794. in sfir0t, despre activitatea slujitorilor scrisului (copi*ti, dieci,
gramatici) in tarile romane, date utile se intilnesc in introducerea repertoriului alcatuit pia, la 1800 de Gabriel Strempel 795.
Cu privire la istoria generala a cartii romneti, tratind evolutia ei
de-a lungul veacurior, ornamentarea i ilustrarea, dezvoltarea tiparului
i inceputurile editoriale, exista o utila monografie datorata lui Mircea
Tomescu 796 ; In schimb Octavian Schiau 797 s-a consacrat numai cartii
medievale, aducind date interesante privitoare la circulatia ei i la diverii
autori carturari. Cu privire la comertul de carte dar numai in perioada
de sfigit a feudalismului s-a scris un unic dar interesant material datorat lui Mihail Fanescu 798, folositor i pentru istoria preturilor.
799 Despre cultura ordoneascd tn jdrile romdne In mil media, S-RI, 25 (1972), nr. 4,
p. 743-788.
799 Structura culturald in orasele Tart! Romdnesti la mijlocul sec. al XVII-lea, Bucuresti,
1974.
193 Scrierea latind In Eva( Mediu, Bucuresti, 1971, passim; (partile referitoare la Wile
romAne).
794 Un destin istoric: permanenfa latinitafii In cultura romdnd veche, SCB, 3 (1973),
p. 21-38.
795 Copisti de manuscrise romdne;ti pind la 1800, vol. I, Bucuresti, 1958, p. I XLIH
(Introducere).
796 Istoria carf ii romanesti de la inceputuri pia la 1918, Bucuresti, 1968, p. 9-127 (despre
cartea rorniineascA veche pinA la 1830).
797 Carturari ;i carfi in spafiul romdnesc medieval, Cluj-Napoca, 1978.
799 Din istoria comerfului cu carte in Moldova pi Tara Romlineascd Infra 1775 1821, SB,
3 (1969), p. 161'175.
8 - 0. 2481
www.dacoromanica.ro
1358
78
(1972), nr. 5-6, p. 415-432; Tiparitura bucurgteand din al XVI II-lea veac In satele transilvdnene,
999 Cartea pi tiparul promotori ai legdturilor spirituale dinfre Wile romdne In secolul al
XV I-lea, SMI-Med., 6 (1973), p. 91-109.
909 Sprijinul acordat de Rasta tiparulut romdnesc tn secolul al XV II-lea, SCB, 1 (1955),
p. 15-42; Relafti romdno-ruse In lumina tiparului, Bucurepti, 1956, 49 p.
818 Prima tipografie a Tdrii Romdnesti (Macarie 1508 1512), BOR, 76 (1958), nr. 10-11,
p. 983 1004.
8u. Date noi cu privire la Macarie tipograful, S-RI, 16 (1963), nr. 2, p. 429-439.
802 L'imprimerie cyrillique de Macarios de Valachie, RRH, 8 (1969), nr. 3, p. 549-574.
www.dacoromanica.ro
MEDIEVIST1CA RbMANEASCA
79
1359
8" Tipografia de la Sibiu si locul ei In istoria liparului romdnesc din sec. al XV I-lea, AIICluj, 7 (1964), p. 97-115; Filigrane transilodnene din sec. al XV I-lea, Studia Babes-Bolyai
hist., 1962, nr. 2, p. 59-81; 1964, nr. 1, p. 55-92+79 fasc.; Pe urznele catehismului romdnesc
din anul 1544 In Philobiblon transilvan, Bucuresti, 1977, p. 117-127, 430-432.
8" 0 tipezriturd slauo-romdnd precoresiand, S-RI, 18 (1965), nr. 5, p. 1001-1038; T gpographische Kenzeichen der kgrillischen Druckenpresse in Ilermannstadt im 16 Jahrhundert, Forschungen, 12 (1969), nr. 2, p. 25-36; Le liars et l'imprimerie roumains au XV I siecle (Esguisse
hi.storiographigue), RRH, 9 (1970), nr. 3, p. 625-639; Evangheliarul slavo-romdn de la Sibiu prima tipdriturd in limba romand cunosculd pind azi In Evangheliarul slavo-romdn de la Sibiu
1551- 1553, Bucuresti, 1971, p. 22-123; Psallirile chirilice tipdrite in Transiloania In a doua
jumdtate a sec. al XV I-lea, SCB, 13 (1974), p. 91-112; Ouvrages imprimes en caractires cyrilligues
en Transgloanie au XVI siecle et conservee dans les bibliothegues et musees de Moscou et de Lenin-
818 Un capitol din istoria tiparului romdnesc din sec. XVI: Tipariturile ieromonahului
Lavrentie, SCL, 21 (1979), nr. 6, p. 645-667.
8" Tiparnifa bucuresteand In sec. al XV I-lea, S-RI, 25 (1972), nr. 2, p. 203-224. Mai
vezi si N. serbAnescu, Tipografia ieromonahului Laurentie de la mandstirea Plumbuita dirt Bucuresti (sec. XV I ), ST, 28 (1976), nr. 1-2, p. 20-39.
820 Varlaam, mitropolitul Tdrii Romdnesti, pdrintele lipografiei bucurestene (1672- 1679),
BOR, 76 (1958), nr. 12, p. 1120-1158.
821
Livres turas imprimes ez Bucarest ( 1701 et 1768), RIR, 15 (1945), fasc. III, p. 275-286.
8" Tiparul bucurestean de carte bisericeascd in anii 1740- 1750, BOR, 83 (1965), nr. 9-10,
p.
845-942.
824
www.dacoromanica.ro
1360
printre altele
din sec. XIVXVI sau a fundatiior de la Hurez, Sf. Sava ori a Mitropoliei din Bucuresti, s-au ocupat, respectiv, Radu Constantinescu si
Emil Lazea 835, Ion Colan 836, T. G. Bulat 837, C. Dima-Drgan si Mihai
Caratap. 838, in studii de un deosebit interes.
825 Tipografia Episcopiei Rtmnicului (1705 1825), MO, 12 (1960), nr. 5-6, p. 291
344.
826 Tiparnija d e la Rtmnic, MO, 12 (1960), nr. 7-8. p. 458-471. Mai vezi ai **
830 Cdrfi, tipograft pi tipografii din Moldova tn secolul al XV III-lea, MMS, 36 (1960).
831 Tiparnifa lui Petcu (Petru) .oanul din $cheii Brapovului pi prirnele calendare in limba
roman& Cumidava, 4 (1970), p. 465-476.
832 lnceputurile lipograftei de la Blaj in Philobiblon transilvan, p. 237-246.
833 Oradea tn istoria bibliotecilor noastre medievale in ibidem, p. 13-71; Transilvania f i
Corviniana (ibid., p. 72-92); Biblioteca Colegiului Bethlen din Aiud (ibid., p. 128-146) etc.
834 En Libris. Bibliologie pi Bibliofilie, Bucureti, 1973; Biblioteci umaniste romdnepti.
Istoric, semnificalii, organizare, Bucureati, 1974.
838 0 bibliotecd monasticd din Transiloania la 1200, S-RI, 22 (1969), nr. 6, p. 1145-1153.
836 Inceputurile bibliotecii din $cheii Bragooului. Secolele XV pi XV I, R.B., 21 (1968),
832 Din istoricul bibliotecii de la fosta mndstire Sf. Sava din Bucurepti, GB, 25 (1966),
"a Biblioteca unei vechi ctitorii voivodale, mdndstirea Hurezu, PH, 1970, p. 69-85; M.
Carataw, $(iri noi priottoare la Biblioteca Mitropoliel din Bucurepti tn sec. al XV III-lea, SCB, 13
1974), p. 133-150.
www.dacoromanica.ro
st
KEIDIEMSTICA RaMANEASICA
1361
Bibliotecile particulare
mai vechi
.cunoscutului earturar stolnicul Constantin Cantacuzino. Tot D. DimaDragan impreuna cu M. Caratasu 84, au fost in masura sa publice si un
catalog al bibliotecii domnului Constantin Brincoveanu, iar cel din urma
.autor841- a scos la lumina si lista cartilor apartinind unui mare negustor
bucurestean din sec. al XVIII-lea, Grigore Anton Avramie. Din acelasi
veac dateaza f; i alte doul biblioteci particulare apartinind unor preoti
romani uniti din Transilvania, Stefan Solciai si Alexandru Fiscuti, dascal
.al scolir normale din Blaj, ale caror cataloage au fost descoperite Ei publicate de Pompiliu Teodor "2 iar pentru Moldova la inceputul secolului al
XIX-lea dispunem de prezentarea fondului de carti al boierilor Rosetesti
de la Stinca, datorata Corneliei Papacostea-Danielopolu.848.
(1969), p. 209-217.
SU Catalogul bibliotecii unui mare negustor din veacul al XVI II-lea: Grigore Anton Avramie,
5(1963), p. 215-220.
www.dacoromanica.ro
1362
82
cat un studiu de ansamblu apartinind lui t. Pascu 858, iar scoalei latine
de la Cotnari, functionind pentru scurt/ vreme in timpul lui Despot Vodl,
si a datei lnfiinrii Academiei domnesti de la Sf. Sava ; in trecut intemeierea ei era atribuitl lui Serban Voda. Cantacuzino dar in ultimele decenii Victor Papacostea 821, Ion Ionascu 882 i Gheorghe Croat 823 an re-
862
tribuf ii la cunoasterea scolilor din Regimentul I rorndnesc de granild de la (Mal, Sargetla, 5 (1968),
p. 495-503.
8" Legislafia scolard feudald In fdrile romdne in Confribufii la istoria tnodfamtntului romd-
Proiecte dietale de reformd a Invaldmintului romdnesc din Transilvania Intre 1790 1848,
882 Academia domneascd Fi Colegiul Sf. Sava din Bucuresti (1694 1864) In Istoria Universitjii dirt Bucuresti, Bucurestl, 1977, vol. I, partea I-a, p. 1-133.
en lnceputurile Academiei Domnesti din Bucuresti, MIM-Bucuresti, 4 (1966), p. 15-24 ;
Academia Domneascd din Bucuresti In secolul al XVIII-lea, S-RI, 18 (1965), p. 833-848.
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA ROMANEASSCA
83
1363
41eschis discutia, optind pentru o initiativa luata in acest sens de Constantin Brincoveanu in 1694 la indemnul stolnicului Constantin Cantacuzino ;
Ariadna Camariano-Cioran 864 autoarea unei documentate monografii
.asupra Academiior domnesti din Bucuresti si Iai, contesta insa argumentatia autorilor sus-citati, pledind pentru revenireala vechea datare admisa
lung-Muscel (1669). in sfirsit merita sa mai relevam i merituoasele monografii consacrate de George Macovescu 870 si Gh. Pirnuta 871 apreciatului
dascal care a fost Gheorghe Lazar, ctitorul invatamintului romanese din
perioada luminilor.
coa1a
868 0 ;coda de limbd pi cultura slavond la Tirgoviste In timpul donmiei lui Matei Basarab,
flomanoslavica, 5 (1962), p. 183-194.
669 &oak donmeasca
din Clinpulung-Muscel 1669 1845, GB, 20 (1961), nr. 7-8,
v. 696
705.
670
876
878
877
medicinei i farmaciei din R.P.R., Bucuroti, 1962; Farmacia dea-lungul secolelor, Bucureati,
1979.,
www.dacoromanica.ro
1364
84
tiv de istoria medicinii romanesti 878, cel de istoria gindirii sociale i filozolice din Romania 979 **I primul volum al istoriei filozofiei romanesti (redactor responsabil : N. Gogoneata) 880, valoroasele monografii ale lui
Alexandra Rosetti881 dedicate istoriei limbii romane vechi i literare sau ale
lui Ovidiu Birlea 882, R. Vulcanescu i Gh. Vrabie 883, Ion ITladutiu 884,
consacrate etnogratiei i folcloristicii s.a. Cu incepere din 1975 au lost
878 Istoria medicinei romdnepti (redactori V.L. Bologa, G. BrAtescu, B. Dutescu, 5t. M.
Milcu), Bucuresti, 1972.
878 Istoria gindirii sociale pi filozofice din Romdnia. Comitetul de redactie: C.L Gulian,
S. GhitA, N. GogoneatA, C. Joja, Ft. Pantazi si Al. Popescu, Bucuresti, 1964.
880 Istoria filozofiei romdnepti, vol. I. Bucuresti, 1972. 0 sintezA la Athanase Joja, Coup
d'oeil sur Phistoire de la philosophie roumaine, RRSS, Ph., 13 (1969), nr. 2, p. 173-193.
al XVI-lea, Bucuresti, 1956 ; Istoria limbii
881 Limba romdnd in secolele al XI II-lea
romdne, vol. I VI, Bucuresti, 1961 1966 ; Istorta limbil romdne literare, vol. I. De la
origini 'And la inceputul sec. al XI X-lea, Bucuresti, 1971 (in colaborare cu Boris Cazacu i Liviu
Onu).
882 Istorla folcloristicti romdnepli, Bucuresti, 1974.
883 Etnologia. Folcloristica, Bucuresti, 1975.
884 Etnografia romdneascd. Istorie, cultura materiald, obiceiuri, Bucuresti, 1973.
885 Vezi "Wanda Wolski, Mosteniri preistorice in arta populard romdneascli, Apulum,
7 (1969), p. 445 480. Cf. si RAzvan Theodorescu, Sur les debuts de Part populaire medieval
12.
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICIA ROMAN3.A1CA
435
1365
i corelgrii
fenomenului artistic cu realiatile social-economice, politice i ideologic-culturale ale societItii medievale romnesti, dar i prin lgrgirea considerabilg
a sferei descoperirior (datoritg in special rezultatelor uneori spectaculoase ale silpgturilor arheologice), si a incadrgrii lor tipologice in
contextul creatiei artistice universale. Prin rivna depusg de noua generatie a istoricilor de arta s-a putut ajunge Inca din 1957 la o utilg sintezg
a istoriei artelor plastice din RomAnia, al cgrei prim volum inchinat perioadei feudale s-a datorat Corinei Nicolescu i Teodorei Voinescu 913. Adincind
analiza, Virgil Vgtgsianu 981 reuseste, peste doi ani, s alcgtuiasca, o valo886
1964. Mai vezi i Georgeta Stoica-Maria VAgii, Arta populara din Cimpia Munteniei, Bucuresti.
1969 si Paul Petrescu, Arta populard a romdnilor din Dobrogea, Bucuresti, 1979.
887 Grigore Ionescu, Arhitectura populard romaneascd, Bucuresti, 1957 ; Arhitectura papa-
lard n R mania, Bucuresti, 1971 ; P. Petrescu, Arhitectura laraneascd de lemn din Romania.
Bucuresti, 1974 ; loan Godea, Monumente de arhitecturd populard din nord-vestul Romaniei,
vol. I IL Oradea, 1972 1974, etc.
88 Paul Petrescu, Creafia plastica fdrdneascli, Bucuresti, 1976.
889 Const. Prut, Fantasticul In arta populara romaneascd, Bucuresti, 1972.
98 Come! Irimie
Marcela Focsa, Icoane pe sticM, Bucuresti, 1968 ; Iuliana Dancu
Dumitru Dancu, Pictura fardneascd pe sticla, Bucuresti, 1975.
Paul Petrescu, Ceramica romcineascd tradifionala, Bucuresti,
895 Corina Nicolescu
1974.
892 Gomel Irimie, Florentina Dumitrescu, Andrei Paleolog, Arta lemnului la romtlni,
Bucure ti, 1975.
Gh. Aldea, Sculptura jaraneascd in platra, Bucuresti, 1969.
89
Fl. Bobu Florescu Elena Avrainescu, Broderiile la romani, Bucuresti, 1959 ; P. Petrescu, Broderit pe piele In arta populard romaneasca, Bucure!ti, 1968.
898 P. Petrescu, Elena Secosan, Aurelia Doag5, Cusaturi romdnesti, Bucuresti, 1973.
643 Flom Bobu Florescu, Portal popular romanesc. Scurt istoric, Bucuresti, 1961. Mai
vezi i Tancred BAndteanu, E. Ionescu, Gh. Focsa, Arta populara in R.P.I?. Port, fesaturi,
cusatur , Bucure5ti, 1957 si P. Petrescu, Motive decorative celebre (Contribufii (a studiul ornamenticu r manesti), Bucuresti, 1971.
897 Roswith Capesius, Mobilierul fardnesc romanesc, Cluj, 1974.
898 1, . AdAscalitei, Aspecte din dramaturgia populara. Teatrul popular de haiduci, Lb. lit.,
2 (1956), p. 7 34 ; Lila Nadejde, Tema haiduceasca In teatrul popular, SCIA, 6(1959), nr. 2.
p. 195 209 ; Elemente teatral-spectaculare In manifestarile dramei populare, Omagiu acad.
G. Opr scu, Bucuresti, 1961, p. 341 348 etc.
899 Emilia Comisel, Folclor muzical, Bucuresti, 1967.
982 Scurtd istorie a artelor plastice In R.P.R., vol. I, Arta romaneased in epoca feudal&
Bucures i, 1957.
901 Istoria arid feudale In larile romane, vol. I, Arta In perioada de dezvoltare a feudalismului, Bucuresti; 1939.
www.dacoromanica.ro
1366
86.
roasa istorie a artei feudale in tarile romane, din care n-a incredintat
insa, tiparului decit un volum tratind subiectul pint in primele decenii
ale secolului al XVI-lea. Dar realizarea capitala a noii istoriografii dearta, romaneti, o reprezinta fara indoial, cele doua tomuri ale istoriei
artelor plastice din Romania, aparute acum un deceniu sub ingrijirea
lui George Oprescu 0 la care a lucrat un valoros colectiv de cercetatori
912 Mostenirea arid bizantine in arta romdneascd, Bucuresti, 1971. Mai vezi si Eugenia
Greceanu, Spread of Byzantine Tradition in medieval architecture or Romanian masonry churches in Transylvania, Etudes byzantines et post-byzantines, I, Bucuresti, 1979, p. 197
238.
www.dacoromanica.ro
87
DILEDIEVLSTICA ROMANEALSICA
1367
9-
913
91
915
p . 573
etc.
276
www.dacoromanica.ro
72.
1368
8a-
trie Ispas din Gilau 927 (Cluj), fie grupati pe scoli (Transilvania de nordvest 928, *dia. Brasovului 929 si Hunedoara 930).
in domeniul a,rhitecturiti rometne0i s-au evidentiat cu precildere
eforturile depuse de Grigore Ionescu 931 pentru a intreprinde o valoroasl.
sintezl, in doul volume, a istoriei creatiei constructive romanesti din
cele mai vechi timpuri i pin5, in pragul zilelor noastre, perioadei feudale
fiindu-i rezervate largi capitole. Totodata, o privire de ansamblu asupra
arhitecturii medievale monumentale civile romnesti a realizat-o en mult
succes Corina Nicolescu 932 Mai modesta ca obiectiv, dar util si onest
lucratg, se aratl i incercarea lui Andrei Pilnoiu 933 consacratI doar arhitecturii in lemn din tam noastra',. 0 serie de anton an tratat apoi monografic, global sau individualizate, monumentele feudale reprezentative
din tarile romane 934, fie ele constructii laice (civile i militare) ori religioase, insistind asupra calitii lor artistice, asupra autorilor, a modului
de cladire, a ornamenticii etc. Gruparea monumentelor in diferite lucrqri
s-a facut pe provincii, regiuni istorice, sau orase ; de pildl pentru Tara,
Bomneasc5, din selectia noastr a. arnintim mai intii pe Pavel Chihaia 939'
pentru monumentele cetiltilor de scaun sau pe Itadu Creteanu care a
manifestat interes impreunI cu sotia sa Sarmiza 936 in studierea culelor
iar singur 9" pentru bisericile de lemn ; M. Davidescu 938 s-a dedicat analizei monumentelor din Oltenia iar Iancu Atanaseseu i Valeriu Grama 939'
numai culelor din aceasta," provincie. Grigore Ionescu 949, Ion Ionascu 941,
www.dacoromanica.ro
MEDIEVISTICA ROMANEASCA
89
1369
Popescu 940
Moldova mentionam contributiile aduse de Mirea Voitec-Dordea 947 privind impactul artei gotice asupra arhitecturii unor monumente, apoi acelea
ale lui Marcel Dragotescu, Dumitru Birladeanu si Gh. Bunghez 949 cu
privire la monumentele de pe valea Bistritei si din judetul Nearat ; continuam, apoi cu semnalarea aportului continut in micro-sinteza lui N. Grigoras si I. Caprosu 949 dedicata vechior lleasuri moldovene pina catre
1450, sau al lui Dan Baclarau si I. Caprosu 950 asupra Iasior in feudalism,
apoi al Ioanei Cristache-Panait si Titu Elian 951, privind bisericile de lenm,
al lui Sergiu Adam 952 asupra ctitoriilor musatine si in sfirsit valoroasa,
monografie arheologica, a lui Radu Popa si Monica Margineanu-Cirstoiu 953
scotind in relief marturiile de civilizatie medievala prezentate de Suceava,
in timpul domniei lui Stefan cel Mare.
In ceea ce priveste Transilvania exista numeroase lucrari si studii
consacrate monumentelor de arhitectura civile, miitare si religioase din
rindul carora spicuim mai intii monografiile generale ale lui V. Dragut 954"
asupra monumentelor hunedorene si Al. Avram si loan Godea 955 cu privire la cele din Tara Crisurilor. George Oprescu 956 s-a ocupat intr-o viziune
de ansamblu de bisericile-cetati din Transilvania, iar St. Pascu si Viorica
Marica "7 de monumentele Clujului medieval ; Eugenia Greceanu 959 s-a
aplecat asupra studierii arhitecturii civile si religioase din Tara Fagarasului EA zona centrala a provinciei iar Corina Popa 959 de bisericile in stil
gotic din regiunea Bistritei. Cu privire la tehnica de lucru si calitatile artistice sesizate la lacasurile, de zid sau in lemn, romanesti, semnalam mai
342 Bucuresti, Glad turistic, Bucuresti, 1980 (in colaborare cu Sebastian Bonifaciu).
343 Repertoriul bibllografic al monumentelor feudale dirt Bucuresti, Bucuresti, 1961.
9" Fl. Georgescu, P. Cernovodeanu, Al. Cebuc, Monumente din Bucuresti, Ghid, Bucuresti, 1966 ; Paul Petrescu, Condit II sociale f t istorice reflectate In arhilectura urban& Locuinfe
ale fdranilor sitirgovefilor din Bucuresti (sec. XVIII XIX ), SCIA, Art. pl., 18 (1971), nr. 1,
p. 77 105 etc.
"6 Tlrgovistea si monumentele sale, Bucuresti, 1976 ; C. Moisescu, Tlrgoviste. Monumentele
istorice si de arid, Bucuresti, 1979.
943 Clitorit brIncovenesti, Bucuresti, 1976.
947 Reflexe gotice In arhilectura Moldovei, Bucuresti, 1976.
949 Monumente istortce de pe valea Bistrifei, Bucuresti, 1970. (numal M. Dragotescu si
D. BirlAdeanu); Monurnente istorice din judeful Neana. Bucuresti, 1971.
949 BIserict f t mdruistiri vecht din Moldova plaid la mijlocul secolului al XV-lea. Bucuresti, 1968.
www.dacoromanica.ro
1370
90
crate, in ultimele decenii, curtii domneti de la Arge 969, palatelor brincoveneti de la Mogooaia 969 0 Potlogi 970, castelului Corvinetilor de la
Hunedoara 671, cetAtilor Alba Iulia 372, Sighipara 973, Sibiu 374 .1 Bran 973,
manastirilor din Moldova 0 Bucovina ca de pilda. Putna 976, Voronet 977,
Sucevita 978, Moldovita 979, Arbore 980 , Humor "12 Probota 992, Drago969 Considerafii privind arhitectura romlineascd de zid din Transiloania secolulut al
XVIII-lea, BMI, 42 (1973), nr. 2, p. 37 40.
941 Biserici romdnoti din Tara Fdgdroulut, MA, 16 (1971), nx. 7
8, p. 567 579
(in colaborare cu I. Cristache-Panait).
--
"5 Biserict de lemn din Tara Ldpusului, BMI, 42 (1973), nr. 2, p. 41 57.
9" Bisericile de lemn ale Banatulut, MB, 21 (1971), nr. 10 12, p. 550 564 (in colaborare cu I. Cristache-Panait).
"7 Streistngeorgiu. Ein Zeugnis rumanischer Geschichte des 11 24 Jahrhunderte im
Siiden Transsiloantens, Dacia, 20 (1976), p. 3 61.
9 66 N. Constantinescu, La rsiaence d' Argo des voivodes rournains des XIII8 et XIV
www.dacoromanica.ro
91
MEMEVISTICIA. ROMANEASICA
1371
mirna 983, Neal* 931, Cetatuia 988, Trei Ierarhi 986 sau Go lia 987 (din IaF,d),
cele dedicate bisericior i manastirilor Sf. Nicolae domnese 988 j Curtea.
de Arges 989, Curtea Veche 999, Cotroceni 991, Mihai Vod i Stav-ropoleos993
din Capitala, Hurezi "4, Bistrita 995, Cozia 998 , Gura Motrului 997, Tismana 998 Dealu 999 Snagov " i multe altele pe care
din lipsa de spa-
tiu
Matei Popescu 1998, Dinu Giurescu si Andrei Panoiu 1007 ; periodizarea artei
rilor de arta au fost evocate de Corina Nicolescu 1099, Teodora Voinescu 1010,
003
Teodora Voinescu l RAzvan Theodorescu, Mdndsttrea Dragomtrna. Bucuresti, 1965l CoHna Nicolescu, Mdndstirea Neamf, Bucuresti, 1958.
1000 Trdsdturi specirice ale sculpturit In lemn brIncovenott, PVAR, 2 (1972), p. 257 306 ;
Sculptura In lemn brIncoveneascd (Studiu si repertoriu ), ibid.. 3 (1974), p. 7 145.
1983 .Argintdria lalcd pi religioasd in ldrile romdne (secolele .XIV XIX ), Bucuresti,
1968 ; Arta metalelor preltoase In Romdnia, Bucuresti, 1973. Mai vechi vezi , * Studif
asupra tezaurului restituit de U.R.S.S., Bucuresti, 1958.
1984 Tezaure transilvane la Kunstlzistorisches Muzeum din Viena, Bucuresti, 1979.
2985 Tezaure de aur din 1?omdnia, Bucuresti, 1979.
1888 Podoabe medievale In ldrile romdne, Bucuresti, 1970.
1887 Feroneria veche remdneascd, Bucuresti, 1967.
1898 Despre periodizarea si unele aspecte ale owlet metalelor pe teritoriul .Romdniet In sec.
--
1010
www.dacoromanica.ro
1 372
92
Cornel Irimie si Paul Petrescu 11-1, Roll Schuller 1012 i.a. Domeniul ceramicii feudale a constituit, de asemenea, aria de preocupare a lui Barbu
Slgtineanu 1013, a Corinei Nicolescu 1014, pentru Oltenia a lui Gh. Popilian le15, a Moldovei (in sec. XIV XV1) a Elenei Busuioe 1515 iar a Tran-
136.
XVIII,
Bucure#1, 1964 ; Istoria costumului de curie in Wile romtine (sec. XIV XVII ), vol. I, Bucureti, 1970.
1020 Mobilierul vechi romdnesc, Bucuresti, 1976.
II,
3021 Mode si vesminte din trecut. Cinci secole de istorie costurnard ronyineascd, vol. I
BucurWi, 1971.
1021 Istoria teatrului in Romitnia, vol. I, De 1a inceputuri pind la 1848, Bucure#I, 1965.
"25 Teatrul romilnesc. Privire istoricd, vol. I. De la obirsie pind la 1860, Bucuret1, 1961.
1026 Istoria literaturii dramatice romdnestt f 1 a artel spectacolului. De la inceputuri pind
la sfirsitul sec. al XIX-lea, BucurWi, 1966.
1027 Scurid islorie a teatrului romdnesc, Bucure01, 1970.
1028 Istoria teatrului romdnesc. Sintezd, Bucurestl, 1972.
www.dacoromanica.ro
IIEDIEVISTICA RomANEAsCA
1373
de suficiente lucrari, in schimb abordarea monografich a unor teme insemnate din problematica examinath in cuprinsul expuneril noastre se lash,
Inca, asteptath. Existi un numhr respectabil de studii i contributii partiale valoroase atingind cele mai felurite domenii de istorie socio-economica,
culturalh etc., dar valorificarea rezultatelor generale ale
cercethrii nu este, inch, pe deplin fructificath. Dach in primii 15 ani de
la eliberare atentia medievisticii rorahnesti s-a indreptat asupra aspectelor
productiei materiale 0 a -vastului domeniu al relatiilor sociale legate de
agric i1tur, mestesuguri i comert, neglijate In trecut de vechea istoriografie, istoria politic i cea institutionalh care trebuia, la rindul ei
sa fie reinterpretath intr-o viziune nou a fost incomplet i insuficient
examinath. Pe masura cc lacunele tematice ale istoriografiei noastre erau,
in suficienth mhsurh, eliminate, s-a trecut dupg 1965 la o abordare armo1029 Contribulit la istoria muzicil romdnesti, vol. I, Bucure4i, 1963.
1030 Hronicul muzicii romdnesti, vol. I. Epoca strdoeche, veche si medieval& 13ucure#I,
1973 ; vol. II 1784
1823, Bucureti, 1974.
1031 Din trecutul culturii muzicale romdnesti, Bucureti, 1965.
1082 Pagini din istoria muzicii romdnesti, Bucureti, 1966.
1033 Istoria muzicit romdnesti. Compendiu, Bucure#I, 1969.
.Fcoala muzicald de la Patna. S. Mz., 6 (1970), p. 29 67.
1035 Cintece de lame romanott in manuscrise maghiare din Transilvania, RITL, 18 (1969),
nr. 1, p. 69
84.
1036 loan Cdian, Bucure$1, 19731
lov Dimitrie Cantemir Cartea stiinfet muzicil, Bucure#1, 1973.
1038 Monumente muzicale. Filotel sin Aga Jipei prima psaltichie romtineased cunosculd pind acum, S.Mz., 6 (1970), p. 99
133.
9
a. 2431
www.dacoromanica.ro
1374
94
pe intreg cuprinsul patriei, precum i tratarea generalh a problemei instaurarii s,i a evolutiei regimuhri dominatiei otomane in principate i implicit
istorii generale ale comertului, a preturilor, iar legate de acestea ale fisealitatii, oravlor medievale 0 a principalelor clase i phturi socia1e (thrhnime, boierime, negustori, cler etc.). Tratarea pe provincii istorice ramine,
Inca, inegalil Moldova nebeneficiind, de pildh, de nici o monografie de
tipul celor aicatuite pentru Transilvania sau Dobrogea.
www.dacoromanica.ro
95
MEDIEVISTIOA ROMANEASCA
1375
rite aux etudes d'histoire economique et sociale, de beaucoup retardataires face aux necessites qui se faisaient sentir dans ce domaine.
Ainsi, dans le cadre de Phistoire conomique, au long de ces 36
dernires annees l'on a aborde differents aspects de la vie agraire de Moldavie, Ce Valachie et de Transylvanie, par branches (agriculture, arboriculture, culture maraichere, sylviculture, levage, apiculture, sericiculture, pisciculture, chasse etc.) puis les metiers (l'activit productive
par branches, etant insiste notamment sur l'exploitation minire, l'organisation professionnelle) avec la phase manufacturiere atteinte au XVIII-e
sieele et finalement l'change (le commerce intrieur, de transit et ext-
ceux abordant les aspects speciaux de la priode prtatique (la communaute, les knezats, les voievodats), le probleme de la centralisation de
l'Etat et du morcellement Modal, l'institution de l'autorit princiere, le
conseil princier, la grande assemblee du pays, les dignitaires, la chancellerie princiere, l'appareil administratif, militaire et territorial de Pantorite princiere, la fiscalite et l'Eglise. Pour ce qui est institutions fodales,
l'on a presente des ouvrages portant sur les traditions romano-byzantines en matire de droit, le jugement princier et les attributions juridiques de l'autorite princiere, les assemblees des tats. les institutions juridi qu es etc.
l'exploitation fodale.
Quant h l'histoire politique (traitee de maniere chronologique par
pros inces), l'on a voqu les matriaux qui soulignent Punite politique
www.dacoromanica.ro
1376
96
www.dacoromanica.ro
DAN BERINDEI
nouit etapit a istoriei sale, ce trebuia s-c condua, un sfert de veac mai
factor degisiv etare a dat noi dimensiuni istoriei ca stiintg, s-a adugat
dezvoltarea masivill a bazei 4 informatii, atit in ceea ce priveste arhivele
insesi, imbogittite nu numai prini intrarea in circuitul public a unor fonduri dcosebit de importante, dar si prin aceea cit Directia generaa a
arhivelor Statului a avut l'audabila initiativA de a aduce, in microfilme
si xerografii, din numeroa se arhive de peste hotare documente referitoare
www.dacoromanica.ro
1378
DAN BERINDEI
3 Vezi nota 1 ; mai vezi bibliografiile anuale reallzate de Georgeta Penelea, publicate
de Revue Roumaine d'Histoire".
4 Un important rol de clarificare si precizare 1-a avut In accastil prhinti1 Programul
Partidului Comunist Roman de faurire a socleldlii socialiste multilateral demoltale ii Inaintare
a Romaniel spre comunism. in Congresul al Xl-lea al Parlidului Comunisl Roman, Bucuresti,
1975, p. 621-626 (partea referitoare Ia istoria moderna a RomAniel).
6 Andrei Otetea, Tudor Vladimirescu sf m4carea elerisla In larile romanqii, 1521 1822,
Bucuresti, 1945 ; Idem, Tudor Vladimirescu $i revolufia din 1821, Bucurcsti, 1971 ; Dan Berindei, L'anne rvolulionnaire 1821 dans les Pays Roumains, Bucuresti, 1973 ; C,. D. Iscru,
Prelegeri de istoria moderna a Romaniei. Revolulia din 1821 condusu de Tudor Vladimirescu,
Bucuresti, 1975 si Mircea Radu, 1821. Tudor V ladimirescu i revolufia din Tara Rornaneasca,
Craiova, 1978.
6 IncA din 1962 Notis Botsaris (Visions balkanigues dans la preparation de la Revolution
grecyue (1769 1821), Geneve-Paris, 1962) sl recent tinfirul istoric Constantin Hatzopoulos
In lucrarea sa de doctorat.
7 Andrei Otetea, descoperitorul documentulul, a sustinut teza legAmintului" unilateral (Legamlniul lui Tudor Vladimirescu fald de Eterie, In Studii", IX (1956), nr. 2 3), In
timp ce teza intelegerii reciproce a conventiei a fost sustinutA pentru intila oarA de Dan Berindel si Traian Mutascu (Aspecte militare ale rascoalei populare din 1821, Bucuresti, 1962.
p. 45-46).
www.dacoromanica.ro
1379
tice in tririlc romne si in care criza feudalismului a atins un punct culminant s-a bucurat, de asemenea, de atentia istoriografiei romanesti in
perioada cercetatii. Studii eonsacrate agrieulturii, stadiuhri ei de evolutie, relatiilor agrare 1, studii privind industria 11, exploatarea subso8 Andrei Otetea a cercetat aspecte multilaterale ale evenimentelor din 1821, sintetizate
apol in monografia sa din 1971 ; N. AdAniloaie a analizat relatiile lui Vladimirescu cu boierii
( Boierii si reiscoala condusa de Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1956) ; Nestor Camariano a abor-
dat in mai multe studii aspecte ale activilAtii Eleriei in Principatele Romfine si in Rusia, eel
mai important fiind Planurilc rcvolufionare ale eleristilor din Bucuresti qi colaborarca lor cu
fudor Vladirnirescu, in Studii", XX (1967), nr. 6 ; I. Neacsu in primul rind in Oastea
pandurilor condusa de Tudor Vladimirescu In reiscoala din 1821, in Studii si referate privind
Dan Berindel si Traian Mutascu
in lucrarea citatA la
istoria Romdniet, Bucurestl, 1954
nota 7, care a cunoscut o nou5 editie in 1973 au de/bAtut problematka militarA a momentului ; Dan Berindei, N. Isar si Gh. Platon au analizat programul revolutiei, iar Carol Winer si Georgeta Penelea au consacrat fietare cite un studiu procesului de refugiere in Transitvania a unora dintre locultoril Tad! RomAnesti. Contributii importante au mai adus Al. Vianu,
Sergiu Columbeanu si C. Serban ultimul prezentind Miscarea revolufionard din 1821 in
presa europeand, in Studii l materiale de istorie modernS", VI (1973). Mai vezi N. Liu,
Anal revolufionar 1821 In istoriografia romand (Contribufie bibliograficd), in Studii", XXIV
(1971), nr. 1 5i bibliografia lucrArii lui Dan Berindei, L'annee rivolutionnaire 1821 dans les Pays
celei de-a doua lobAgii In Principatele RomAne (Le second servage dans les Principauts danubiennes (1831 1884), in Nouvelles Etudes d'Ilistoire", vol. II (1960). 0 lucrare de ansamblu,
intemeiatil pe o bogata documentare ineditA, a fost realizatA de Me Corfus, Agricultura Tdrii
Romdnesti In prima jumdtate a secolului al XIX-lea, Bucuresti, 1969. Conclusille ei diferti insA,
in ceea ce priveste intinderea reserve! feudale, de cele la care a ajuns Gh. Platon in lucrarea
sa
Domeniul feudal din Moldova In preajma revolufiel de la 1848, Iasi, 1973 care, in temeiul
surselor, sustine o extindere mai accentuatA a ei.
11 Gil. Georgescu-Buzau, Aspecte ale der.voltdrit manufacturilor In Tara Romdneascd
si Moldova In perioada premergdloare Unirii celor cloud fdri ( 1829 1859), in Studit privind
Unirca Principatelor, Bucuresti, 1960. Pentru Transilvania vezi St. Imreh, Despre Inceputurile
www.dacoromanica.ro
DAN BERINDEI
1380
du-se in aceasta- privinta viata urbana sub toate aspectele ei, inclusiv
cele cdilitar-urbanistice si realizindu-se uncle ruonografii, in care accentill a citizut in buna masura toemai pe epoca Regulamentului organic 17
Un interesant bilant al dezvoltArii unul port dunbrean in noile conditii generate de recisti
garea libertAtii comerciale la Constantin Buse, Comert al exterior prin (,alati sub reginull de port
franc 1837 1883), Bucuresti, 1976.
14 Pentru premisele comertulul perioadel moderne, ultima lucrare a lui Andrei Otetea,
Ptitrunderea comerfulut romdnesc In circuital international (In perioada de trccere de la feudalism
(a capitalism), Bucuresti, 1977. Pentru comert si inestesugurl in Tara RomAneascA : Vladimir
Diculescu, Bresle, negustort st meseriasi 2n Tara Romdneasci (1830 1848), Bucuresti, 197,1;
de asemenea, Vladimir Diculescu, Sava IancoN ici, Cornelia Papacostea-Danielopolu i Mitica
N. Pops, Relatiile comerciale ale Tani Romdnesti cu Peninsula Balcanicd (1829 185 ),
Bucuresti, 1970 ; mai vezi i Eugen Pavlescu, Mestesug i regal la romilnii din sudul
"
Vezi bilantul intocmit de Stefan Pascu ire Cercelarile de demografie istoried a Bomlniet
In ullimii 15 ani, In Populalie si socielate, vol. 2, Cluj (1977), ca si cele (lona volume ale
acestei publicatii din 1972 si 1977.
12 Printre multe studil, amintim pe cele ale cercetAtorilor ie.eni : L. Boicu, Despre
structura social(' a orasulai molaovenesc la mijlocul secolului al XI X-lea, in Studil", XVI (196. ,
nr. 2, Gh. Platon, Populatia orasului moldovean la mijlocul secolului al XI X-lea, in Carpica,
III (1970) si Ecaterina Negruti, Clasificaica localitutilor urbane din Moldova In prima jumatate
a se olulai al XI X-lea, in AIIA-Iasi, XII (1975); pentru TransEvania Nezi : Al. Csetrl si St.
Imreli, Aspecte ale sitar:Vet qi dezvoltdril oragelor din Transilvanta ( 1786 1848), in Studia
Babes-Bolyai, Hist., 1977, fasc. 2. In ceea ce priveste Tara RomAneascil studil shnilare celor
indeosebi ale cercetAtorilor ieseni n-au fost realizate. Ptivind probleme de urbanism si edilltate, vezi, referitor la Bucuresti : Dan Berindei, Dezvollarea urbanistica f i edilitara a orasului
Bucuresti In perioada regulamentara si In anti Unirii ( 1831 1862), in Studii", XII (19a9),
nr. 5, si Florian Georgescu, Probleme de urbanism f I sistematizare In Bucuresti In anti 1831
1848 si Realizart edilltare lit Bucurestii anilor 1831 1818, in MI1I, IV.
" Vezi de exemplu, Dan Berindel, Orasul Bucurestl, resedintd si capital"' a 7 Orli Bomanesti, Bucuresti, 1963, p. 157-260 si C. C. Giurescu, 'aortal! orasului Brdila, l3ncure4ti, 196b.
1967.
www.dacoromanica.ro
1381
lipsci d.e izvoare, an fost cercetate miscarile tariinesti in ipostaze diferite, ineepind cu actiunile intreprinse impotriva noului regim al Regulamentului Organic in Moldova la inceputul celui de-al patrulea deceniu 20 trecindu-se prin actiunile d.e la sate in deceniul premergator revolutiei de la 1848 21, ori analizindu-se cazul special al domeniului Comanestilor 22. Meritorie a fost studierea conjuratiei confederative a comisului Leonte Radu 23 deosebit d.c importanta a fost cercetarea consacrata
micirii revolutionare de la 1840 din Tara Romaneasca, lucrare deschizind perspeetivele asupra evolutiei intregului proces revolutionar in
cpoca 24. Framintarile revolutionare din Moldova, dezbatindu-se si problema existentei sau mai degraba a inexistentei concrete a Asociatiei
patriotiee 25, ori cercetarea consacrata Societatii studentilor romani de la
Paris 28, intregite i printr-un studiu mai recent referitor la societatile
seerete i la, activitatea franernasonica in care au fost implicati membrii
miscarii de eliberare romnesti inainte de revolutia pasoptista 27, ca si
studierea intr-o monografie a mischilor bulgiiresti pe teritoriul roma,nese 28, au contribuit si ele la o mai ampla comprehensiune a preludiilor
anului revolutionar 1848.
din anii 1831-1833, in SC$ SL. Soc., Ia5i, V (1951), nr. 3-4 5i Idem, Date noi cu privire
la organizarea si reprimarea rascoalclor idrdnesti din Moldova din anul 1831, loc. cit., VII
(1956), fasc. 1.
21 Apostol Stan, Forme de lupin a Inrilnimii muntene sub Regulamentul organic pin la
al lui Leonte Radii, loc. cit., seria III, IV (1955), nr. 3-4.
24 Gh. Zane, Miscarea revolutionard de la 1840 din Tara Romdneascd, in SMIMod, vol. III
1958.
-9 Nicolae Albu, Istoria scolilor romdnesti din Transiloania tntre 2800 1861, Bucure5ti,
1971. Pentru Oltenia, semnalilm lucrarea Int Nicolae Andrei 51 Gh. Parnutd, lstoria Inveifdmtn-
www.dacoromanica.ro
13b2
DAN BERINDEI
p. 173-190. Mai vezi V. Maciu, St. Pascu, Dan Berindei, Miron Constantinescu, V. Liveanu g
P. P. Panaitescu, Introduction a l'historlographie roumaine jusqu'en 1918, Bucuresti, 1961.
" Vezi Dan Berindei, L'idologie politique des rvolutionnaires roumains de 1848, in
NEH, vol. IV (1970), p. 207-221 ; V. Cristian, L'ideologie de l'anne rtvolutionnaire 1848
et la diffusion des connaissances historiques. loc. cit., p. 185 195 ; George Em. Marica, loslf
Hogos, Galina Marc si Constantin Rusu, Ideologia generaliet romdne de la 1848 din Transitvania, Bueuresti, 1968 ; C. Rusu, Din glndirea democral-revolulionard transiluaneand la 1848,
in AIIA-Cluj, XIII (1970), P. 97 127 ; Radu Tomoiagii, Personalildli si tendinje In perioada
pasoptista, Bucuresti, 1976 ; mai vezI foarte utila antologie a lui Paul Cornea si Mihai Zarn-
www.dacoromanica.ro
'7
1383
p. 473
ldem, La revolution roumaine dans le eontexte europeen, in RRII, XII (1973), nr. 3,
488.
" Vest insA bogata culegere Revolulia de la 1848 in fdrile rorndne, Bucuresti, 1974.
43 Veil C. Giiiiinisteanu, Dan Berindei, Marin Florescu si Vasile Nicolae, Revolufia romand de la 1848, Bucuresti, 1969, o incercare monogra1ic5 de dimensiuni mai restrinse.
43 Pentiu program : Dan Berindei, Programul intern al revolufiei ronulne din 1848
1849, in Revolufia de la 1818 In Wile zonulne. Culegere de sludii, Bucuresti, 1971, p. 35-57;
Idem, Programul extern al revolufici romdne de la 1648, in RRSI, VII (1973), nr. 2, p. 55 60.
44 In afara lucrSrll Ccrnelia Bodea citat5 la nola 19, mai ve7i Vadile Maciu, Le carac-
hre unitaire de la revolution de 1848 dohs les Pags Roumains, in RRII, VII (1968), nr. 5,
p 679 707 ; Dart Berindel, Les rtvolutionnaircs roumains de 1848 et Virile d'unitce, in RRH,
VII (1968), nr. 6, p. 931-947 ; N. AdAniloaie, Revolufia de la 1848 si problema unitafii nalion de, in I? volufia de la 1848 In www.dacoromanica.ro
(fink romdne. Culegere de studzi, Bucuresti, 1974, p. 59-95;
DAN BERINDM
1384
lui 1i pozitiei Viranimii in revolutie 469 0 atentie mai marcantil fiind insa,
zentantilor natinnii romne in eircuitul diplomatic international, negocierile purtate peste hotare in timpul revolutiei sau chiar i in perioada
imediat urmiltoare cazul lui Ioan Maiorescu la Frankfurt si mai ales
cel al lui Bglcescu in Ungaria au reprezentat objective ale unor cercetrtri demne de intrcg interesul 52.
Un amplu studiu a lost consacrat presei revolutionare, importantil
nu numai pentru forta ei mobilizatoare i coordonatoare in timpul revo-
p. 103-109.
48 loana si P. I. Panait, Participarea maselor populace din Bucuresti la InfrIngerea comploturitor reacjiunii din iunie 1848, in Studii", XIII, (1960), nr. ; Florian Georgescu, Parliciparea maselor populare bucurestene la revolujia din 1848, BucurestI, 1961.
49 Vezi in special Gh. Platon, Masele ln revolufla romand de la 1848 in Revolulia de la
1848 tn facile romane, Bucuresti, 1971, p. 97 130. Acelasi autor a abordat cu migalA i rezul-
tate interesante, in mai multe studii, aspectele legate de lupta maselor firAnesti moldovene
In preajma Si In timpul revolutiei.
59 C. CAzAnistelnu, M. Cucu si E. Popescu, Aspeele militare ale revoluflei din 1848 In
Tara Romaneascd, Bucuresti, 1968 ; L. Loghin si C. Uerain, Aspecte militare ale revoluliei
nu d'Am amAnunte.
www.dacoromanica.ro
1385
din ce in ce mai puternice si in eel de reinnoire a vietii publice 53. Literatura pasoptista,, pregAtitoare a revolutiei sau legatA de aceasta prin
i prin poziiile ideologice pe care
autorii ei ei mnii revolutionari
le-a propagat, ca i manifestarile de arta., mai ales in domeniul picturii,
care au contribuit a ne transmite imaginea plastid, a momentului istoric
amintit, s-au bucurat de asemenea de studii importante ". Problemele
invatamintului si mai ales angajarea in revolutie a profesorilor i invatatorilor au fost si ele urmarite de specialisti 66.
Daca o ampla monograVe a revolutiei romane In ansamblul ei ne
lipheste inea, in schimb s-au realizat valoroase lucrari referitoare la desfasurarea revolutiei intr-o taxa, sau provincie sau in alta, Banatul 56 si
Oltenia 67 bucurindu-se in aceasta privintai de astfel de lucrari. Mai trebuie facuta o speciala subliniere privind lucrarea de larga respiratie privind adunarea de la Blaj din mai 1848 58 Studierea desfasurdrii revolutiei pe plan local s-a concretizat in studii si articole care contribuie impreunrb la o intelegere mai profundit a fenomenelor revolutionare 56
Totodata aceste studii dezvluie masura in care revolutia n-a constituit
un apanagiu al citorva puncte geografice sau al capitalelor indeosebi,
ci a imbratisat natiunea in ansamblul ei. De asemenea, s-au realizat si
53 Vasile Netca, Presa romdnd in timpul revolufiei de la 1848 in Revolufia de la 1848
In larile ro:ndne. Culegere de studii, Bucuresti, 1974, p. 145-183 ; mai \Tv/1 tot acolo C. Ser-
" In ccea ce privote arta si literatura, s-au Inregistrat nurneroase studil, artistil, Ca
scriitorli, Hind eel mai multi dintre ei, direct implicati in evenimentele revolutionare.Nc-am
mullumit a semnala ceca ce ni s-a parut de un interes mai general. Veal, !Titre altele, Paul
Cornea, Considerations snr le rapport entre la tradition el l'innovation dans l'ideologle litteraire
de repogue de 1848, in R111-1, III (1963), nr. 2. Pentru arta : P. Constantinescu-Iasi, Trei
pictorl rombni In revolufia de la 1848 : Negulici, Rosenthal, Iscovescu, Bucuresti, 1948; Dan
Grigorescu, Trei pictori de la 1848, Bucuresti, 1957.
65 Ve71 Stanciu Stoian, Despre conceplia Inodfiimintului public In anul 1848, in Studil",
" Amintim unele din aceste stud!! de istorie localA asupra rcvolutei din 1848 : Radu,
Gioglovan, Revolufia din 1848 In TIrgoviste .;i 1mprejurimi, In SAI, VIII (1966); N. Mociolu,
Date privind anul revolulionar 1848 In ora8u10 judeful BrAila, In Studil", XIV (1961), nr. 4;
N. Simache, Despre revolujia de la 1848 In Ploiesti qi judeful Prahova, Bucuresti, 1948 ; N. Simache si I. Gh. Burtolu, Aspecte din timpul revolufiei din 1848 In regiunea PIoieti, in SAI,
IV (1962); Ovidiu BAdina, Revolulla din 1848 In orawl ;I judeful Buzdu, in SAI, III (1961);
I. Burtoiu, Ecoul proclamafiei de la lslaz In ora;u1 Vdleni, in RA, I (1958) nr. 1 ; Ileana Pctrescu, Sprijinirea revolufiei de la 1848 de mmele populare din judeful DoIj, in RA, VII (1964),
nr. 2 ; C. Rtjura, Aspecte mehedinlene ale revolufiei din 1848, Turnu Severin, 1948 ; C. Speri.
Reprimarea artivildfli revolufionare dupd 13 septembrie 1848, In judefele Arge; qi VIlcea (septembrze 1848
septembrie 1849),
cipantli sl evenimentele revolutionare din sapte judete muntene (Braila, Ialomita, Mehedinti,
Muscel, Olt, Rimnicu Sarat, Romanati) in articolul lui Dan Berindel, Noi doeumente privind
revolufia de la 1848, in RA, V (1962) nr. 1. In eeel ce prlveste Moldova, shit importante stu
dine lui Gh. Platon privind 1 ipta cu caracter local a masclor, in special taranesti, publicato
In SAI, IV (1962) 51 VII (1965) ; RA, VI (1953) ; AS1J-Iasi, ist., XII (1956) si XIII (1967).
Pent it Transilvania, Fr. Killjen, Bramml In preajma revolufiei de la 1848, in SAI, I (1956):
Florin Sqlvan, Masedri fArdne;ti din salele dependente de ora;u1 Brasov In anii 1848-1849,
In SAI, XIII (1969); E. Csetri, Muncitorii din Baia Mare In limpid revolufiei de la 1848,
in Sludii ;i referate privind istoria Rominiei, partea a II-a, Bucurelti, 1954 ; I. Kovacs, Mifwww.dacoromanica.ro
1386
DAN BERINDEI
10
fost biruitoare, programul ei concretizindu-se in etapele istorice urmatoare in constituirea i consolidarea statului roman modern. Totodata,
revolutia a inaugurat o noua etapa si in domeniul transformArilor si mutatiilor din domeniul economico-social. Un volum ternatic a supus unei
temeinice analize dezvoltarea economica a Moldovei intre 1848 i 1864 63.
Lucrari monograf ice au fost consacrate atit industriei ", cit mai ales agri-
Bolliac (0v. Papadima), loan CAmpineamt (C. VIAclut), Ion Ghiea (D. Pacurariu, Ion Roman),
Golestil (An. lordache), loan Heliade (R. TomolagA), Avram Tanen (Silvia Dragomir, St. l'ascu,
Horia Ursu, Marin Mihala(he, Livia Maior), Ion lonescu de la Brad (A. Vasillu), N. kogalniceanu (Al. Zub, Dan Simonescu, Gh. Geori,escu-Buzau, D. Hincu, Virgil lonescu, Dan Be
rindei), Gh. Magheru (Ap. Stan si C. VIAdut), loan Maioreseu (Marin Stoica), Eftimic Murgu
(I. D. Suciu), C. Negri (PerIcle Martinesea, Emil Boldan), Alexandra Papin Harlan (Cornelia
Albu), C. A< Rosetti (Marin Bucur, Radu Pantazi, V. Netea), Aleeu Russo (Al. Mina, T. Virgolici), Christian Tell (Ant lordache si C. VIAdul.) etc.
62 SemnalAm, de exemplu, interesantul studiu al Cornellei Bodea, Figurl !Arlin cunoscute din revolujia de la 1848, In Studit", XIII (1960), nr. 2; mat vezi P. Constantinescu-Iasl,
Intelectualii fi revolujia de la 1848 In Principatele Romdne, Bucuresti, 1948.
83 C. C. Anghelescu, L. Boleu, N. Corivan, E. Negrutl-Munteanu, C. Turcu, Dezvoltarea economiei Moldovei Mire anti 1848 f t 1864. Contribujii, Bucurestl, 1963.
64 Gh. Zane, Industria din Romania In a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Despre
stadiile premergaloare industriei mecanizate, Bucuresti, 1970; mai vezi Gh. Georgeseu-BuzAu,
Aspecte ale dezvollarii manufacturilor In Tara Romaneascd f i Moldova In perioada premergatoare
unirii celor cloud jari (1829-1859), in Stuclii privind Unirea Principatelor, Bucuresti, 1960.
" Pentru nivelul agrIculturil si starea tAranimit in perioada urmAtoare revolutlei lI cea
premergatoare reformei agrare din 1864: N. AdAniloale si Dan Berindei, Reforma agraru din
1864, Bucuresti, 1967 (capitolele II si III); Constantin Corbu, Tarantmea din Romania In perioada 1848 1864, Bucuresti, 1973; Me Corfus, L'agriculture en Valachie depuis la r&olution
de 1848 et jusgu'd la reforrne de 1864, Bucuresti, 1976; mai vezi si Dan Berindel, Aspecte ale
problemei agrare in Tara Romaneasca la Inceputul domniei lui Cuza Voda, in SMIMod., I (1957).
Pentru rcformele urmAtoare revolutiei: Vasile Mach', Caracterul legiuirilor agrare din Romania
din deceniile VI si VII ale secolului XIX, in Comunicari si articole de istorie, BucurestI, 1955;
www.dacoromanica.ro
11
1387
consacrat formgrii pietii interne nationale si desfasurgrii leggturilor economice dintre Principate apoi Romania si Transilvania ping in
1877 a ilustrat formarea pietii nationale in aceastg etapg istoricg 88. De
asemenea, o lucrare monograficg au supus analizei activitatea comercialg
intern& sau externg ping in 1859 87 sau si in etapele urrngtoare 68. in
domeniul dezvaltArii cailor de comunicatie, o monografie a fost dcdicatg
cgilor ferate, iar alta dezvoltgrii marinei Q. Merit& sg fie subliniatg si
aparitia unci ample lucrgri consaeratA leului i precursorilor BM".
Daca' domniei lui Barbu tirbei nu i s-a destinat o lucrare specialg,
in schimb ultimului domnitor al Moldovei, Gr. A. Ghica, i s-a consacrat
o astfel de lucrare 71. Problema dominantg a etapei imediat urnigtoare
revolutiei din 1848 a fost dezvoltarea misciirii pentru TJnire. Un studiu
Great Britain (1848-1859 ), In RRH, VIII (1969), nr. 2 si cel al Georgetel Penelea, Contrade In comerful extern al Tarii Romdnesii (1829-1858), in Studii" XXV (1972), nr. 4.
" Victor sling% Principti 0 orientdri ale comerfului exterior al Romaniei, 18.59-1916,
Cluj, 1975.
lufionard a Junimei Romdne" de la Paris hare 1851 1853, in Studil", XIV (1961), nr. 5
0 Cintarea Romaniei" In dubld versiune lipografica la 1850: Paris 0 Sibiu, In RI, XXXII
(1979), nr. 9.
73 Voile Maciu, Organizarea miscarii pentru Unire In anii 1855 1857 In Moldova 0
1.
www.dacoromanica.ro
1388
DAN BERINDEI
12
hoc, in Studil", XIX (1966), nr. 1; Valerian Popovici, Probleme sociale In dezbaterile Divanulut
ad hoc al Moldooet, in SCI, Iasi, X (1959), fasc. 1 2. Se aflA intr-o fai avansatA un studin
amplu al lui Gr. ChiritA consacrat AdunArilor ad hoc.
76 Trebuie.mentionate lucrilrile realizate in aceastA priVinta de Leonid Boleti: Geneza
chestiunit romdne" ca problem?' tnternationald, Ia$1, 1975 si Diplomatia europeand si cauza
romdnd (1856-1859), 1a$I, 1978, ea si teza sa de doctorat Austria ;I Principatele Romdne In
oremea rdzboiului Crimeit (1853 1856 ), Bucuresti, 1972; de Gh. Platon, Ecoul international
al Untrii Principatelor Romdne, In Cuza Vodd. In memoriam, Iasi, 1973 si Lupta romdnilor
pentru unitate nationald. Ecouri in presa europeand (1855-1859), Iasi, 1974; de N. Corivan,
Untrea tdrilor romdne in cadrul politicit europene, in Studii", XII (1959), nr. 1; Les grandes
putssances et les Principautes Roumaines d l'poque de la conference de Paris (1858), in NEIL
II (1960); Atitudinea Rudd fajd de Unirea Principatelor Romdne (1855 1857), in Studii privtnd relaf itle romdno-ruse, vol. III, Bucuresti, 1963; Les elopes de la politique du rogaurne de
Sardaigne concernant l'Union des Princtpautes (1856-1859), in RRH, VII (1968), nr. 4; La
question de l' Union dans les projets europeens d'organisation des Principautis Roumaines (1855
1857), in RRH, IX (1970), nr. 6; de Andrei Otetea, L'accord d'Osborne (9 aodt 1857). in
RRH, III (1964), nr. 4, ea si de Dan Berindel, Constituirea statulut national roman in context
european, in Cuza Vodd. In memoriam, Iasi, 1973.
78 Dan Berindei, FrdmInlart politice ;I sociale In ajunul alegerti domnitorulut Cuza In
Tara Romdneascd, in Studii", VIII (1955), nr. 2; C. C. Giurescu, Bucuregii $i alegerea lui
Alexandra loan Cuza, in Studit prioind Unirea Principatelor, Bucuresti, 1960; Cornelia Bodea.
Actul original al alegerii prealabile a tut Alexandra loan Cuza, domn al Principatelor Unite,
in Studii", XII (1959), nr. 1; Dan Berindel, Tdranimea munteand ;I evenimentele din 22-24
- 100
cea a tut A. ROdutiu si Pompiliu Teodor, Ideea de unitate politic() la romdnt, Bueuresti,
1968, cea a lui Vasile CurticApeanu, Epoca lui Cuza Vodd (Bucuresti, 1973) precum I sinteza
In limba franceza a lui Dan Berindei, Union des PrIncipautes Roumaines (Bucuresti, 1967) II
sinteza sa monograficii Epoca Untrit (Bucuresti, 1977). Mai trebuie mentionat volumul miseelaneu Studii privind Untrea Principatelor (Bucuresti, 1960). Mai recent, Rolul maselnr populore In fourirea Untril Principatelor Romdne (1859), coordonatori I. Popescu-Puturi 0 N. Copoiu, Bucuresti, 1977 si I. M. *tefan, Ceasuri de rdscruce, Bucuresti, 1980. Ca luerArl de
popularizare V. CurticApeanu 0 Gr. Popcscu, 100 de ant de la Unirea Tdrilor Romdne (1859
telor
1959), Bueuresti, 1959 ; Nichita AdAniloale si Aron Petrie, Unirea Principatelor Romdne,
Bucuresti, 1966 ; Idem, Unirea de la 1859 si Insemndtatea sa istoricd, Bucuresti, 1974. V. Curticiipeanu, Formarea natiunii romdne ;i a statului national unitar roman, Bucuresti, 1974 ; in
limbi strAine : N. AdAniloale, Formation de l'Etat National Roumain, Bucuresti, 1965 ; Gh.
Platon, 1859. The Union of the Romanian Principalities, Bucuresti, 1978.
78 Gh. Zane, Politica economic() a Principatelor In epoca Unirii ;i capitalul strain, in
Studil", XII (1959), nr. 1 ; Idem, Les problemes iconomiques de l'Union 0 la lumiere du message du 6 decembre 1859 d'Alexandru loan Cuza, in RRH, V (1966), nr. 1 ; V. T. Mallnschi,
Aspectele economice ale Unirii letrilor ronidne, In Probleme economice", XII (1959), nr. 1 0
Marin A. Lupu, Importanta istoricd si social economicd a Unirii Principatelor Romdne, In Probleme economice", XIX (1966), nr. 1.
Gh. Zane, Probleme de economic financiard in timpul domniei lui Al. I. Cuza, In
Cuza Vodd. In memoriam, Iasi, 1973 ; Apostol Stan, Fiscalitatea In ultimii ani ai domniei lui
www.dacoromanica.ro
13
1389
spociala 81, iar taranimii i s-au consacrat chiar mai multe lucrari sau
studii 82, a fost ccrcetata mai putin dezvoltarea burgheziei, precuin si
mutatiile pe care le-a suferit clasa boiereasca in destramare. In schimb,
framintarile social-politicc ale domniei lui Alexandra Ran Cuza au fost
supuse unor detaliate cercetari, atit in ceea ce priveste lumea satelor 83,
eit si cea oraseneasca 84. 0 lucrare importanta a fost realizata privind
curentele si gruparile politice cercetare ce a fost prelungita pe aproape
doua decenii, deci cuprinzind perioada 1859-1877 " si de asemenea,
a fost reconstituita componenta numeroaselor cabinete ministeriale ale
domniei lui Alexandra Ioan Cuza 86.
Nici domeniul politicii externe (de MIRA ca si in perioada de cer-
cetare anterioara anului 1944), n-a fost neglijat, ci, dimpotriva, lucru
Cuza Vodd in lumina unor documente inedile, in Studii", XXIII (1970), nr. 1 ; Constanta
Stirbu, La circulation monitaire pendant le regne d'Al. I. Cuza, in RRH, XVI (1977), nr. 3.
80 Pentru formarea agrara vezi nota 65 ; un studlu de ansamblu asupra operei de reforma : Dan Berindei, Reformele din timpul domnici lui Alexandra loan quza, In SAI, XVII
(1972).
" N. N. Constantinescu (sub redactia), Din istoricul formdrii si dezvoildrii clasei munciMare din Romdnia. PInd la primul rdzboi mondial, vol. I, Bucurestl, 1959, mai vezi Constantin
C. Anghelescu, Contribufii la istoricul Asociafiei lucrdtorilor lipografi din Romdnia (perioada
Cuza V odd 0 problema agrard,in CuzaVodd. In memoriam, Iasi,1973. Idem, Migarea fdrdneascd
condusd de Mircea Mdlderu (ianuarie 1862 st. v.), in Buletin stiintific. Academia R.P.R."
Seria istorie-filozofie, III (1951); mai veal Idem, FrdmIntdrile grtinicerilor fi. dorobanfilor In
jurul formarit taberii de la Ploiesti (vara anului 1859),in Studii", XI (1958), nr. 1.
84 Idem, FramIntarile ordsene;li din noienzbrie 1860 In Tara Romdneascd. Tulburdrile
de la Craiova f i Ploic;ti, In SAI, I (1956); N. I. Simache, Miiccirile din Ploiegi din 1860,
in Studii $i materiale priviloarc la trecutul istoric al judefului Prahova, Ploiesti, 1970 ; Elena
PAlAnceanu, Manifestdri de masd 1n sprijinul desavIriirit Unirii Principatelor Romdne In anul
Bucuresti, 1979.
86 Dan Berindel, Guvernele lui Alexandru loan Cuza (1859-1866). Lisle de minigri,
In RA, II (1959), nr. 1.
83 Relaliile diplomatice ale Romaniei, vol. IIII, Bucuresti, 1967-1973 ; pritnele dota
volume cuprInd, In ordinea cronologicA a stabillril relatiilor, perloada modernA. Pentru o yedere de ansamblu, Dan Berindel, Din Inceputurile diplomafiei romdnesti moderne, Bucuresti,
1965. 0 lucrare care n a acoperit Intru totul subiectul ce si I-a propus : Irina Rildulescu
Valasoglu, Alexandru loan Cuza .$i politica europeand, Bucuresti, 1974.
C. 2431
www.dacoromanica.ro
DAN BERINDEI
1390
14
Principauts Unies et les Etats-Unis de l'Amerigue du Nord, In RRH, III (1964), nr. 4 ;
In legturi cu premisele, vezi Paul Cernovodeanu si Ion Stanciu, Imaginea Lumii noi In jdrile
romdne ;i primele lor relajii cu Statele Unite ale Americii pind la 1859, Bucuresti, 1977.
" Constantin C. Giurescu, Tranzitul armelor strbesti prin Romania sub Cuza Vodd
(1862), In Romanoslavica", XI (1965).
1886, Bucu96 Vezi in special Nicolae Ciachir, Romania in Sud-Estul Europei 1848
restl, 1968 si culegerea de studil Romania in Sud-Estul Europei, Bucurestl, 1979 ; mai vezi
volumul de studii Afirmarea statelor najionale independente unitare din central i sud-estul Europei (1821-1923), coordonatori Viorica Molsuc si Ion Calateteanu, Bucuresti, 1079.
96 Dan Berindei, Alexandra loan Cuza i politica externd a Principatelor Unite Rometne,
" Idem, Lupla diplomaticd a Principatelor Unite pentru desavluirea Unirii (24 ianuarie
24 ianuarie 1862), in .Studii privind Unirea Principatelor, Bucuresti, 1960 ; mai yes!
si N. Corivan, Lupta diplomaticd pentru recunoagerea dublei alegeri a lui Al. loan Cuza, loc. cit.
98 Dimitrle Viten, Diplomajii Unirii, Bucuresti, 1979.
" Dionisie Ionescu, Gheorghe Tutul, Gheorghe Matel, Dezvoltarea constilutionald a stafalai roman, Bucurest1, 1957 (lucrarea se referb si la perioadele urmiltoare) si I. Vintu si
G. G. Florescu, Unirea Principatelor in lumina actelor fundamentale ;i constaufionale, Bucu1859
resti, 1965.
100 Ecoul dublci alegeri :
www.dacoromanica.ro
15
1391
levante in a dezvAlui trdsrtturile ei fundamentale 11)(5 Mutatiile inregistrate in domeniul invAtilmintului si mai ales importanta lege a invatrtmintului din 1864 107, ca si crearea Universititilor din Iasi 108 j Bucuro
Unirii Principatelor In presa germand din Transiluania, loc. cit. ; Anton Mesrobeanu, Econl
Unirii tdrilor romdne In presa transilvand, In SCS Istorie",Iasi,X(1959), nr. 1-2 ; mai vezi Aurcl
TintA, Unirea Principatelor oglindil In Temeswarer Zeitung" (1859), in SAL vol. V (1963).
Pentru politica Principatelor Unite fatA de Transilvania : I. Lupas, Problema transilvand
In timpul lui Cuza i Carol I, In Academia RomAnA, Memorille Sectiel Istorice", seria III,
vol. XXVIII (1915 1946).
Pentru pozitia transilvAnenilor : Vasile Netea, Les Roumains
de Transylvanie et l'Union des Principautes, in RRH, V (1966). A se vedca neapArat si
amplele lucrAri relativ recente ale WI Vasile Netea, Lupla romdnilor din Transiloania pentru
libertalea nationald (1848 1881), Bucuresti, 1974 si Spre unitatea statald a poporului ronutn.
Legdluri politice si culturale Intre anii, 1850-1918, Bucuroti, 1979. In. ceea ce priveste evolutia evenimentelor politice transilvane, mai este importantA lucrarea lui Simion Retegan,
Dicta romdneascd a Transilvaniei, Cluj, 1979. In sfirsit, pentru aspectele culturale cuprin-
zind Ins evenimentele pinA in 1919 vezi Vasile Curticapeanu, Miscarea culturald romdneascd
pentru Unirea din 1918, Bucuroti, 1968, si de asemenea un studiu legat de domnia lui Alexandru
Joan Cuza : Dan Berindei, Legdturi culturale dintre Transilvania i Principate In perioada for-
101 Congresul al Xl-lea al Parlidului Comunist Roman, 25-28 noiernbrie 1974, Bucuresti,
1975, p. 623.
102 Constantin C. Giurescu, Viaja ;i opera lui Cuza Vodd, Bucuroti, 1970, editia a II-a
mai vest i biografia realizatA de acelasi autor : Alexandru loan Cuza, Bucuresti, 1973, editia
a 111-n.
105 Vasile Russu, Monstruoasa coalitie" ;i detronarea lui Al. I. Cuza, in Cuza Vodd,
In memortam, Iasl, 1973 ; Gr. Chir10, Preludiile qi cauzele detrondrii lui Cuza Vodd, in R.I..
XXVII (1976), nr. 3 ; Dan Berindel, Les antecedents de l'abdicalion du prince Cuza, tn RRH,
100 Radu Pantazl, Unirea reflectald In ideologia epocii, in R.F., XIII (1966), nr. 1 ;
Vasile Maciu, Ideologia luptei pentru Unirea Principatelor Romdne, in AUB ist., XVIII
(1969), nr. 1.
107 tile Popescu Tcivan, Contributii la studiul legislafiei scolare ronidnesti. Legea instruc-
liei publice din 1864, Bucuresti, 1963 ; mai vezi Dan Berindei, InvdtdmIntul In anii Unirii
fd rikr romdne (J856 1862), in RP, VIII (1959) nr. 1.
Los Contribulii la istoria dezvollarii Universitdtii lagi, Bucuresti, 1960, vol. I
; Aurel
Logbin, Ghcorghe si Maria Platon, Universitalea Al. I. Cuza", 1ai, Bocuresti, 1972.
www.dacoromanica.ro
DAN BERINDEI
1 392
16
tiuni externe, ca si de necesitatea constituirii sale pe temeiuri constitutionale, au fost abordate intr-o serie de studii 112, dupa cum au fost cercetate alte aspecte ale momentului istoric, o lucrare thud dedicata rascoalei granicerilor din 1866 '- i un grupaj de studii formind un volurn
miscelaneu referitor la lupta romamilor transilvani impotriva dualismului 114 crearea Societatii Literare (Academice) si sensul national al evenimentului au fost de asemenea subliniate 115, dupa cum interesanta guvernare radicala din 1867-1868, ca i evenimentele politice interne anterioare instaurarii guvernarii conservatoare de o jumatate de deceniu au
oferit obiectul de studiu unui bun specialist 116
Anii de radicalizare a situatiei politica interne din 1870-1871 117,
precum i urmarirea in mai multe volume atit a dezvoltArii ideii de repu-
19 Istoria Universitafii din Bucuresti, sub redactia lid Ion Ionocu, Bucuroti, 1977,
vol. I (De la Inceputuri pind in 1918).
110 Vezi Tudor Vianu, Literatura Unirii Principalelor, In Studii privind Unirea Principatelor, Bucuresti, 1960 ; Virgiliu Ene, Unirea Principatelor Romane oglindita In literatura,
Iasi, 1979.
111 Dan Berindel, Dezooltarea preset bucurestene In perioada formarti t organithrii sta-
tului najional roman, in Studii", XV (1962), nr. 3 ; mal vezi l un studiu consacrat until
periodic al epoch!: GrIgore ChiritA, Periodical bucurestean Nafionalul" (1857-1861) ;i problemele Transilvaniel, in Studli", XXV (1972), nr. 1.
112 Veil in special : Grigore ChirflA, Romania In 1866. Coordonate ale politicii interne
si internafionale, in RI, XXXI (1978), nr. 12 si Vaslle Russu, Instituirea 91 organizarea regimulut politic al burgheziei f i mosierim4 (februarie-iunie 1866), Jr' AU Iasi, 1st., XVI (1976),
fasc. 2.
112 Vasile Mihordea, .Rdscoala granicerilor de la 1866, Bucuresti, 1958.
US Romdnii dirt Transilvania Impotriva dualismului austro-ungar (1865 1900), sub
redactia lui t.efan Pascu, Cluj-Napoca, 1976.
112 Dan Berindei, lnfiinfarea Societafit Literare (Academice) (1866) i sesiunea din
116 Vezi mai ales studille lui Vaslle Russu, dintre care amintim : Din lupta politica In
anii instabilitdfii guvernamentale: tnfelegerea de la Concordia" (februarie 1867), tn ASU-Iasl,
ist., XVII (1971), fasc. 1 ; Diz framIntdrile politice ale perioadei de instabilitale guvernamentald
f i parlamentard (1866-1871). lncercdri de revizuire a Constitufiei, In loc. cit., XVIII (1972),
fasc. 2 ; FrdmIntari politice interne In vremea guvernarii D. Ghica M. KogdIniccanu (1868
Berindel, L'echo des ivnements de France dans la vie politique de la Roumanie durant les annLes
1870-1871, in Revue d'Histoire Moderne", Paris, XIX (1972), nr. 2 ; Comuna din Paris
www.dacoromanica.ro
17
1393
glieI 118 cit F3i a antimonarhismului 119, si-au giisit reflectarea in istoriografie, dindu-se in schimb o atentie mai redusil jumatAtii de deceniu de
guvernare conservatoare 120 In schimb, mai aks cu prilejul centenarului
rata 124, cit si luerdri literare ori mArturii folclorice contemporane perioadei
sdrbittorite 125 .
nota 85.
123 Ilie Ceausescu si Vasile Mocanu, Romania In razboiul pentru independenta nationald,
1876. Contribufii bibliografice, Bucuresti, 1972 ; Independenfa Romdniei. Bibliografie,
redactor responsabil Jean Livescu, Bucuresti, 1979 (si o versiune prescurtatA in Ihnba engleza).
1877
122 Florian 'rued, Mircea Cociu si F. Chlrea, Barbaft ai datoriei 1877-1878. Mic dicfionar, Bucuresti, 1979 ; Viteji ai neamului 1877-1878, redactori coordonatori Florian Georgescu si Elena PAlAnceanu, Bucuresti, 1977 ; mai vezi Gh. Bejancu, Ille Ceausescu, V. Mocanu,
C. Olteanu, Asalt la redute. Eroi ai rdzboiului pentru independent& Bucurestl, 1969 ; ed. II-a
revAzutA si aclAugitA, 1977.
populara, sub ingrijirea lui Aurelian I. Popescu, Cralova, 1976 ; mai seinnalAm i volumul
Istormci romdni si straini despre rdzboiul de independenta al Romdniei, coordonator Constantin
www.dacoromanica.ro
18
DAN BERINDEI
1394
semnalare speciala lucriirile in care an fost urmiirit rolul pe care 1-au avut
masele in cucerirta indepc ndentei Ronaniei 129, ca i lucrilrile de rtpertorizare, sericre i evocare a evenirnentelor 130. Ilnprejurhilor intcrne 131
ori Plevnei 132 li s-au acordat o fireascA atentie, ca i istoriei diplomatice
natiunii romne 134. Istoria rncdicalii 135, pozitia clerului 136, ori ecoul con-
sinteza aceluiasi L' independance de la Roumanie 1877, Bucuresti, 1976 (alte versiuni In englezA
germand, spaniold i arabA, precurn i o editie chinezd aparutd la Bejing) ; mai vezl $ i Ion
Mamina 1 Vasile Niculae, Independenfa patriei
ideal ;i acliune ale muncitorimii romanc
127 Independenfa Romaniei, redactor responsabil St. Pascu, Bucuresti, 1977 (cu ersiunt
prescurtate in limbi strAine). Romania In rdzboiul de independenfd, coordonator principal Ion
Coman, Bucuresti, 1977 ; Independenfa, lupla milenara a poporului romdn, coordonatori Dan
Berindei, Leonid Boicu i Gh. Platon, Iai, 1977 ; Din lupla poporului romdn pentru independent& coordonator Ioan Scurtu, Bucuresti, 1977.
128 Constantin Cdidni5teanu si Mihail E. Ionescu, Rdzboiul neatirndrii Romdniei, 1877
1878, Bucuresti, 1977 ; Nicolae Ciachir, Rdzboiul pentru independent(' Romaniei In conteatul
european, Bucuresti, 1977 ; Constantin Corbu, 1877 1878. licizboiul national fi popular al ro
nzdnilor pentru independent() deplind, BucurestI, 1977 ; mai vezi Dumitru MaLllu, Independenta
nafionald. Glndire fi actiune romaneascd, Bucuresti, 1978.
1=9 Constantin Olteanu, Masele populare si rdzboiul de independenfu, Bucuresti, 1977 ;
Masele populare In rdzboiul pentru cucerirea independeniei absolute a Romdmei, 1877 1878,
coordonator Ion Popescu-Puturi, Bucuresti, 1979.
138 Constantin Olteanu, Ilic Ceau5escu, Vasile Mocanu, Florian Tucd, Gheorghe Stoean,
Cronica participdrii armatei romane la razboiul pentru independenfd, 1877 1878, Bucuresti,
1977 ; Gheorghe D. Stoean sl Ion Gh. Pand, Epopeea independehtei Romaniei, Cluj-Napoca, 1977 ;
I. M. Stefan, De la Podul Mogopaiei la Calea V ictoriei, Timisoara, 1977 ; Ilie Ceausescu,
Vasile Mocanu, Ion Win, Drum de glorii. Pagini din eroismul armatei romane In razbotul
nostru pentru independent& Craiova, 1977 ; Constantin Ucrain, V. Birlddeanu, Asa cum a lost,
Iasi, 1977.
In Vasilc Maciu, Condifiile interne ale proclamdrii independeniel Romdniei, Bucuresti,
1955.
132 Leonida Loghin i Constantin Ucrain, Plevna. 1V7, Bucuresti, 1967 ; Mihal Pelin,
Cdderea Plevnei. 28 noiembrie 1877, Bucuresti, 1977.
133 Diplomatic' romand In slujba independentei Bucuresti, 1977 ; N. Corivan, Lupla
diplomalicd pentru cucerirea independenfei Romaniei, Bucuresti, 1977 ; Ion Bodunescu, Diplo
mafia romdneased In slujba independenfei, Iasi, 1978 ; mai vezi cele (loud Introduceri ale lui Dan
Berindel la cele (loud pArti ale vol. II din Independenfa Romaniei. Documente, Bucuresti,
1977.
1878), Cluj-Napoca,
1977 ; Familia". Corespondent() de la Plevna, sub ingrijirea lui Stelian Vasilescu si a lul
George Munteanu, Bucuresti, 1977 ;Theodor Virgolici, Ecourileliterare ale cuceririi independenfei
nafionale, Bucure5tI, 1977 ; vezi i albumele : Nicolae Popescu, Armata romdai in rdzboiul pentru indepedenfa, 1877 1878, Bucuresti, 1972 ; Marin Nicolau Golfin, 1877 In imagini, Bucuresti, 1977 ; Florian Tired, Monumenlele neatIrnarii. Itinerar eroic, 1877 1878, Bucure5ti,
1977 ; Elena PAlfinceanu, Cornelia Apostol si Mircea Dumitriu, 1877 1878. Marturii muzeis
lice privind razboiul pentru cucerirea independenfei de slat a Romaniei, Bucure5ti, 1978.
www.dacoromanica.ro
19
1395
1877 nu poate fi pe deplin inteles fara a se avea in vedere numcrele speciale ce au fost consacrate evenimentelor sdrbatorite in revistele de specialitate si mai ales de Revista de istorie" 1 38, precum i lucrarile evocatoare ale aspectelor de istorie provinciala, sau locala 139 Cam ce este
evident, este faptul ca posibilitatile de cuprindere in toata, complexitatea
sa a momentului istoric al dobindirii independentei s-au amplificat la un
nivel rar intilnit in ceea ce priveste alte momente al istoriei nationale 148
0 data cu schimbarea statutului international al Romaniei i inla-
vote judeiele, mentionAm : Alexandru Mardale, loan Toader, Petre Grecu, Ion BHA, Partieiparea judefului Teleorman la cucerirea independenfei de slat a Romdniei, Alexandria, 1977 ;
Gh. PArnuiA i Vasile Diaconu, Argeseni si rnusceleni In rchboiul din 1877-1878, Bucuroti,
1978 ; in privinta localitlitilor : Beatrice Marinescu, Aural Dulm l erban RAdulescu-Zoner,
Bucurestiul i epopeea independenfei, 1877 1878, Bucuroti, 1978 ; Vasile Petrisor i Lelius
Mindrolu, Cala fat, trepte de istorie, Craiova, 1977 ; Brasovul si independenfa de slat a Romaniei,
140 Din pricina numArului extrem de ridicat de lucrAri privind anul 1877, a trebuit sS
142 Victor Axenciuc si Ioan Tiberian, Premise economice ale formarii statului national
unitar roman, Bucuresti, 1979.
142 Vezi L. BAdulescu, Gh. Canja, E. Glaser, Contribufii la studiul istoriei regimului
international de navigafie pc Dundre, Bucuresti, 1957 ; Paul Gogeanu, Dunarea In relafiile
internallonale, Bncuresti, 1970 si mai ales I. CArtAnA si I. Seftiuc, Dunarea In istoria poporului
roman, Bucuresti, 1972.
www.dacoromanica.ro
1396
DAN BERINDEI
20
144 Paraschiva Cincea, Viala politica din Romania in primal deceniu al independenlei
de slat, Bucuresti, 1974 ; Tralan Lungu, Viafa politicO ln Romania la sflrfitul secolutui al XI X-
lea, Bucuroti, 1967 ; Mircea Iosa l Tralan Lungu, Viafa politica In Romania, 1899-1910,
Bucuresti, 1977 ; Anastasle Iordache, Viafa politica In Romania 1910 1914, Bucuresti, 1972 ;
Constantin Nutu, Romania In anii neutralitdfii, 1914 1916, Bucuresti, 1972 ; Mircea Musat
si Ion Ardeleanu, Viafa politicd In Romania, 1918-1921, editia II-a completatA, Bucuresti,
1976 ; loan Scurtu, Din viala politicd a Romaniei, Bucuresti, 1975.
146 Ion Crisan si Octavian Barbosa, Marx i Engels In limba romdnd, sub ingrijirea lui
Ion Popescu-Puturi si Augustin Deac, Bucuresti, 1970 ; Augustin Dcac, Engels In RomMia,
Bucuresti, 1970. V. Pitied, P. Lucaciu si M. Neagu, Capitalul" lui Karl Marx in Roma-
nia, Bucuresti, 1966 ; K. Marx, Insemndri despre romani (manuscrise inedite), publicate de
A. OIetea si S. Schwann, Bucuresti, 1964 ; Augustin Deac si Ion Ilinclolu, Lenin L Romania,
Bucuresti, 1970 ; Texte din luerdrite lui V. I. Lenin cu privire la Romania, Bucuresti, 1960 ;
Situafia internafionald din primele doud decenli ale secolului al XX-Iea In lumina lezelor lui
Vladimir Mei Lenin, Culegere de studii, sub ingrjjirea Elizei Campus, Bucuresti, 1970.
146 Augustin Deac, Internalionala intlia si Romania, Bucuresti, 1964.
147 Nicolae Cepolu, Socialismul european i miscarea munciloreascO si socialisM din Romania, Bucuresti, 1971.
148 Radu Pantazi, Filozofia marxisM In Romania, Bucuresti, 1963.
149 Nicolae Stoica, Glndirea economicii a socialistilor romani, Iasi, 1975.
158 Miscarea muncitoreased si legislafia muncii In Romania, 1864-1964, coordonatori
Nlcolae Petreanu si Ilio Ceausescu, Bucuroti, 1972.
151 Elena Georgescu i Tau Georgescu, Mifcarea democratica fi revolufionarO a femeilor
din Romania, Craiova, 1975 ; Paraschiva Cincea, Miscarea pentru emanciparea ferneii in Romania,
Bucuresti, 1976.
152 Din istoria luptelor greviste ale proletariatului din Romania, vol. IIV, Bucurestl,
1957 1970.
153 Titu Georgescu si Gavel Marcu, Potemkimistii In Romania. 50 de ani de la reiscoala
marinaritor de pe crucisatorut Potemkin", Bucuresti, 1955.
164 Elena Georgescu, Tezaur din veacul trecut, Bucurestl, 1971.
155 1893-1900. Miscarea muncitoreascd din Romania, redactor responsabll Ion Popescu-
152 Nicolae Copoiu, Re facerea P.S.D. din Romania 1900-1910, Bucure}ti, 1966.
158 Clara Cusmir, Florea Dragne i Gheorghe Unc, Migarea munciloreasca din Romania
www.dacoromanica.ro
21
1397
nisti. Au fost abordate, intre altele, relatiile rornano-franceze 160, romanoam( ricane 151, ori romano-egiptene 162, dar mai ales a fost ecrcetat intr-o
ampla lucrare evolutia relatiilor Romaniei cu Trip la Aliantil de care statul roman a fost legat intro 1883 si 1916 163. Problema dominanta ce se
independenta devenise un bun cistigat, era firesc cea a desavirsirii procesulai th tinrire a statului unitar. Legaturile politico i culturale dintre
Romania si Transilvania au atras in consecinta atentia istoricilor, lor
consacrindu-li-se studii i lucriiri 101.
Dar in Romania independenta s-a mentinut deosebit de acuta probl i ia agrara, reforma din 1864 avind efecte limitate. Situatia Ordnirnii 165,
rascoala din 1888 160, miscarile titiranesti ulterioare 167, cea din 1907 si
mai ales sub multilaterale aspecte 155, starea trimnimii inainte 163 si dupa
1907 170 au fost teme abordate intr-o serie de lucrari. Neindoielnic ca problema taraneasca ne apare astazi cu mult mai clar, fiind totodata corelata
164 V. CurticApeanu, Miscarea culturald romaneascd penfru unirea din 1918, Bucuroti,
196 , V. Netea, Spre unitalea stalcild a poporului roman. Legaturi polifice si culturale Intre
1918, Bucurotl, 1979 ; V. Netea si C. Gh. Marinescu, Liga Culturald si Unirea Tran189
silvanici cu Romania, Iasi, 1978 ; mai vezi si Dan Berindei, Meta culfurale hare Transilvania
si Romania anilor 1867 1918, In SMIMod., VI (1979).
265 Constantin Corbu, Tardnimea din Romania !rare 1861 si 1888, Bucuresti, 1970.
167 Idem si Augustin Deac, Miscdri si framlnlari tardnesli In Roniania la sfIrsitul seco-
166 TII primul rind lucrarea monograficti Marea rascoala a taranilor din 1907, redactori
resp nsabili A. Otetea si I. Popescu Pt4uri, Bucuresti, 1967 ; l volumul Studii $i referale
prim d rascoalele laranesti din 1907, Bucuresti, 1957 ; apoi sinteza : M. Badea si I. Ilinciou,
Ras ala taranilor din Romania, Bucuresti, 1967 ; douA luerAri referitoare la ecoul internatio-
nal : Gheorghe Matei, Rdsuneful international al rascoalei faranilor din 1907, Bucuresti, 1957
si Augustin Deac, 1907 vazut peste holare, Bucuresti, 1967 ; apoi Invdfdiorii i rascoala din
1907, Bucuresti, 1958 il sesiunca de comuniefiri din 1977 : 70 de ani de la marea rdscoala
a tdranilor din 1907, Bucuresti, 1977.
26 Damian Hurezeanu, Problema agrard i lupla taranimii din Romania, 1904-1906,
Buc Iron, 1961.
110 Vasile Liveanu, Niliall Rusenescu, Traian Lungu, Mircea Iosa, Iosif Kovacs, Vasile
Bozga, Coralla Fotino l Maia Kertesz, Rdatii agrare i miscari laranesti In Romania, 1908
1921, Bucuresti, 1967.
www.dacoromanica.ro
1398
DAN BEEL/NDEI
22
sive 175 si un volum miscelaneu de studii care a scuk in relief organica core-
In Victor Atanasiu, Anattasie Iordache, Mircea Iosa, Ion M. OpreA, Paul Oprescu,
Romania In primul rdzboi mondial, Bucuresti, 1979.
172 Vezi Ion Cupsa, Arrnata roman() In campaniile diii anii 1916, 1917, Blicresti, 1967 ;
Idem, Mdrasti, Mardsesti, Oituz, Bucuresti, 1967 ; Idcm, Mdr4ti, Mardsesti, Oituz, BucurestI
1977 ; Radu Valentin, Mdrasesti, 1917, Bucuresti, 1968 ; mai vezi Augustin Deac 0 Ion Toacti,
Lupta poporului roman Impotriva cotropitorilor, Bucurestl, 1978.
173 Destramarea monarhiei austro-ungare, 1900-1918, sub redactla C, Daicoviciu si
Miron Constantinescu, Bucuresti, 1964 (0 o editie francezA).
174 Vezi, intre altele, Lucrari fi publicafii din Romania despre Marea Revolufie Socialist()
din Octombrie (1917 1944), Bucuresti, 1967 ; pentru 13 decembrie 1918 : Gh. Unc si C. Mocanu, 13 decembrie 1918, Bucuresti, 1968 ; mai vezi V. Liveanu, 1918. Din istoria luptelor retro-
www.dacoromanica.ro
23
1399
Problemele invatamintului 189, in conditiile dobindirii statutului de independenta, a dezvoltarii vietii universitap 181, a ereterii retelei instiuc-
160 Vezi informatia generalA, in special In Istoria InvdfdmIntului din Romdnia. Cornpendiu, Bucuresti, 1971 ; Mihai Bordeianu i Peteu Vladcovschi, InvdfdmIntul romdnesc In
date, Iasi, 1979 ; St. si Florela BArsAnescu, Dicfionar cronologic. Educafia, Invdfdmintu1 $i gln-
185 Vezi seria Istoria $tiinfelor in homdnia, inauguratA in 1965 prin volumul dedicat
Lingvicticii.
186 Istoria gIndirii sociale i filozofice In Romdrria, redactor responsabil C. Gulian, Bu-
curesti, 1964 ; Din istoria filozofiei In Romdnia, sub redactia lui C. Gulian, Bucuresti, 1955
1960, vol. I III ; Istoria filozofiei romdne$ti, redactor responsabil Nicolae Gogoncatfi, vol. I,
Bucuresti, 1972 ; mai vezi Overlie si orientari ln istoria filozofiei romdnesti, coordonator Nicolae
GogoneatA, Bucuresti, 1967 ; Simion GhitA, Filozofie $i $tiinfd In Romania (1890 1920),
Bucuresti, 1970 ; Ion Pascadi, Din tradifille gindirii axiologice romdne$ti, Bucuresti, 1970 etc.
187 Vezi nota 36.
188 Istoria lingvisticii romdne$li, coordonator Iorgu lordan, Bucuresti, 1978 ; D. Macrea,
Contribufit la istoria lingoisticii f t filologiei romdnesti, Bucuresti, 1978 ; mai vezi Jana Balacciu
ai Rodica Chiriacescu, Diclionar de lingvi$li $i filologi romani, Bucuresti, 1978.
188 Academie de la Republique Socialiste de Roumanie, 1866-1966. Bref historique, sub
redactia A. Otetea, Dan Berindei si I. Goliat, Bucurestf, 1966 ; Dan Berindei, Academia Ro-
190 Vezi Istoria literaturii romdne, vol. III, redactol responsabil erban Cioculescu, 1973 ;
mai vezi i lucrArile lui George Ivascu, Al. Piru, etc. si recent George Munteanu ; pentru litera-
tura romitnA a primelor decenii ale secolulul XX, vezi Const. Ciopraga, Literatura romdnd
Intre 1900 st 1918, Iasi, 1970 si D. Micu, Literatura romdnd la Inceputul secolului XX. Publiearn. Grupdri. Curente, Bucuresti, 1964 ; mai vezi si Marin Bucur, Istoriografia literard romdneascd de la origini pInd la G. Cdlinescu, Bucuresti, 1973 ; in ceea ce priveste curentele, multA
atentie a fost datA Contemporanului"
Junimei". Vezi Savin Bratu si Zoe Dumitrescu,
Contemporanul fi vremea lui, Bucuresti, 1959 ; G. C. Nicolescu, Curentul literar de la Contemporanul", Bucurestl, 1966 ; Z. Ornea, Curentul cultural de la Contemporanul", Bucuresti,
1977 ; far pentru Junimea in afara unel antologii din 1971 si a unei culegeri de documente
din 1973 mentionAsn;, Tudor Vianu, La sociele litteraire Junimea", Bucarest, 1968 ; Z. Ornea,
www.dacoromanica.ro
1400
DAN BERINDEI
24
bibliotecA criticA" studiul su Poporanismul i Viola romdneascd", iar Lidla Bote monografia
Simbolismul romdnesc, Bucuresti, 1966.
191 Diclionarul literaturii romdne de la origini Mud la 1900, Bucuresti, 1979 (elaborat
In cadrul Institutului de lingvisticii, istorle literarA I folclor al UniversitAtii ,,Al. I. ( url"
din Iasi) ; Diciionar de literaturd romand, Bucuresti, 1979, coordonator Dim. PAcurariu ; ,S riitori romdni, sub redactia lui Mircea Zaciu, Bucuresti, 1078 ; mai vezi i Literatura romand.
Diclionar cronologic, coordonatori I. C. Chitimia si Al. Dima, Bucuresti, 1979.
192 Semnal6m seria de bibliografil pe reviste" initlata de Edltura stiintificA si et iopedicA, In cadrul cArela, intre altele, a apArut Convorbiri literate. Bibliografie, Bucuresti, 1975.
Dintre lucrAri : Revisle literare romdnesti din secolul al XI X-lea. Contribujii monografice, sub
Ingrijirea lui Paul Cornea. Bucuresti, 1970 ; Mircea Popa si Valentin Tascu, Istoria pres literare rorndnesti din Transilvania, Cluj, 1980 (meritA sA fie mentionatA i antologia, precedatil
de un studiu lntroductiv, a Liviei GrAmadA, Presa satiricd romdneascd din Transtivat ia
1860-1918, Cluj, 1974) ; Al. Andreescu, Limba prcsei romanesti In sccolul al AIX lea, I isi,
1979 ; Semnalfun i monografia Adrianei Illescu, Literatorul, Bucuroti, 1968.
152 In 1969 a apArut vol. II din PubIicaiiIe periodice rorndnesti (ziare, gazete, r vt le)
sub Ingrijirea lul George Baiculescu, a Georgetei RAdulcA sl a NeonIllei Onofrei, care cuprinde
si un supliment privind anii 1790-1906. Mai trebuie remarcat cA dacA pentru perioada
1829-1858 beneficiam de douA volume fiecare grupind trei tomuridin Biltholecu analiti a a
periodicelor romanesti, publicate fn 1966-1972, prin strAduintele 1w loan Lupu, Nestor ( amariano si Ovidiu Papadima (vol. 1) ori acelorasi, carora 11 s-a adAugat Dan Berindel (vol II),
vol. III (1859-1865) va mai astepta un timp fnainte de publicare, impunindu-se Inca operatil
de clasare i finisare, iar continuarea lucrArii pentru etapele istorice urmAtoare este putin probabilA avind in vedere explozia publicisticA din vremca lor. In privinta bibliografiel prtsei mut 0citoresti, au fost publicate, Incepind din 1964, sub redactia lui Ion Popescu-Puturi, do I
lume referitoare la perloada 1865 1921, cel dintil grupind douA tomurl, iar cel de al doilea
trei.
194 Vezi Istoria lealrului tn Romdnia, vol. II, (1849 1918) avindu 1 ca redactor respon
sabil pe Sitnion Alterescu, precum I mai ales scria de volume ale lul loan Massoff T atrul
romdnesc. Privire istoricd (vol. II IV).
155 Vezi sinteza &and istorie a artelor plastice In R.P.R., vol. II (secolul XIX), sub
ingrijirea lui George Oprescu, Bucuresti, 1958.
196 Vezi sinteza : Petre BrAncusi, Istoria muzicii romdnesti. Compendia, Bucur sti,
1969, precum I seria de importante lucrArl fn acest domenlu ale lni VIorel Cosma din care reitnem Muzicieni romdni. Lexicon, Bucuresti, 1970 si De la clntecele Zaverei la imnurilc untlajii
najionale. Contribufii la istoria clnlecului patriotic (1821-1918), Timisoara, 1978.
www.dacoromanica.ro
25
1401
de acest fel au fost facute in ultima etapa istorica 197, incepind cu lucrarea,
dedicata acestui subject de Lucretiu Patrascanu 198, dupa cum nici domeniul unor teoretizari n-a fost ignorat, abordindu-se probleme ca formarea i dezvoltarea natiunii moderne romane, radacinile istorice ale
revolutiei din 1848, trasaturile specifice ale procesului de formare a statului roman modern, impactul factorilor interni i extern" in cursul aceluiai proces 199, aspecte comparatiste ale istoriei culturii nationale romanesti 299 etc. Importante sint pentru aprofundarea istoriei moderne a,
Romaniei i rezultatele ce au fost obtinute ,in clarificarea tratarii istoriei
unora dintre manila provincii componente ale Romaniei de la 1 decent;
brie 1918, in primul rind cele ref eritoare la Transilvania 201 si Dobrogea
202 .
cretizari in 1ucrr i studii prin intermediul carora procesul fauririi cornplexe a Romaniei moderne va putea fi cunascut in toata plenitudinea lui,
ceea ce va oferi dc.sigur i istoricilor etapei urmatoare temeiurile necesare
197 Este vorba, in primul rind, de asamblarea pe care a realizat-o profesorul Vasile Maciu stringind studii anterioare in douA lucrAri care prezintA insA 1 un aspect monografic :
Mouventents nationaux el sociaux an X/Xe siecle (Bucuresti, 1971) ;i De la Tudor Vladirnirescu
la reiscoala din 1907 (Craiova, 1973). Mai vezi I volumul lui Titu Georgescu, Intre cloud revolufit (Craiova, 1974).
lee Lucretiu PAtrAscanu, Un yeas de frdmtntdri sociale, 1821-1907, Bucuresti, 1969.
199 Leonid Boleti, Damian FIurezeanu, Gli. Platon, Alexandru Zub, ca si Dan Berindei,
709 Amintim, intre altele, lucrArile lui Alexandru Dutu, Sintezd ;i originalitate In cultura
roman& Bucuresti, 1972 si Cultura romdnd In civilizatia europeand modernd, Bucuresti, 1978.
791 Dirt istoria Transilvaniet, sub ingrijirea lui Miron Constantinescu, editia a III-a,
vol. I, Bucuresti, 1963 si editia a II-a, vol. II, Bucuresti, 1963 ; Breve histoire de la Tran-
sglvanie, sub ingrijirea lui C. Daicoviciu si a lui Miron Constantinescu, Bucuresti, 1965 ; mai vezi
www.dacoromanica.ro
1402
DAN BERINDEI
26
Ces 35 ann6es dernires ont reprsent une &ape de travail incessant pour les historienS de la priode comprise entre 1821 et 1918, IAriode essentielle en ce qui concerne le processus meme de la constitution,
de l'organisation et du parachvement de l'Etat national roumain. En
bnficiant de rapport positif ae Pancienne historiographic mais surtm4t
d'un nombre important de nouvelles sonrces, 1e4 historiens de cette IA-
phie de cette importante priode historique a marque des progres importants qui offrent les meilleures perspectives et qui aideront aussi a Pintgrvtion de Phistbire de la constitution de l'Etat ireSumain moderne dans
le large courant de l'historiographie mbndiale ddi a. la formation des
Etats nationaux au XIX-e et pendant les premieres dcennies du XX-e
sicle.
www.dacoromanica.ro
In anii pe eare-i avem in atentie, cercetarea de specialitate consacratd studierii istoriei patriei, a miscarii muncitoresti, revolutionare si
democratice, a activitatii Partidului Comunist Roman a evoluat pe o
tralectorie, in general, ascendentd, avind la bazd conceptia materialist-
8, p. 1403-1439, 1980
www.dacoromanica.ro
1404
Roman" 6.
G.
5 lhid m, p. 6.
6 Ibidem.
7 Ibidem, p. 7
8 Ibidem, p. 8.
8.
www.dacoromanica.ro
1405
Nicolae Ceauescu.
11
Ibidem, ,p. 8
c. 2431
9.
www.dacoromanica.ro
1406
dului, folosirea unor truncheri de citate extrase din lucrari teoretice sau
cu caracter istoriografic pur i simplu spre a se facilita sustinerea (artificialil, fireste) a unor teze, practicarea nu de putine ori a unor proceclee
voluntarist-conjuncturale de interpretare a diverselor probleme de istorie.
Este lesne de inteles c pentru cercetatorul de azi si de miMe sau pentru
cunoscatorul i iubitorul de istorie, folosirea unor asernenea lucrari devine
in multe cazuri inadecvata, asupra lor trebuind sa-si spun cuvintul
ochiul critic al lectorului versat. Este limpede in consecinta cii
nefolosirea critica a unor asernenea materiale poate duce la nefericite
intelegeri i interpretari, ceea ce apare cu toata claritatea uneori in modul
in care istorici i cercetatori de peste hotare, tinind mortis a se informa
exclusiv din asemenea lucrari, cad in aceeasi greseali cu cei care le-au
0i elaborat. Cum insa viciile de informare i interpretare strecurate in
imele asemenea luerari au fost de mult timp dezvaluite in frontul nostru
istoriografic, famine de datoria oricarui doritor in a se informa pe asemenea probleme sa foloseasca literatura istorica romaneasca din ultimii
www.dacoromanica.ro
1407
www.dacoromanica.ro
1408
in acelasi plan componentii colectivului de istorie contemporana din catedra de profil a Academiei Stefan Gheorghiu".
0 preocupare majora a istoriografiei romanesti a constituit-o analiza
situatiei economice, sociale i politice a Romaniei, cunoasterea conditiilor
concrete in care fortele revolutionare i-au desfasurat activitatea, intograrea Partidului Comunist Roman in viata social-politica a tarii. Realizarea acestui obiectiv s-a dovedit cu atit mai necesara cu cit, o anurnita
perioada de timp, activitatea P.C.R. a fost prezentata rupta de cadrul
concret istoric.
A fost necesar un considerabil efort de analiza i sinteza, de inter-
pretare creatoare, in spiritul materialismului istoric, a realitatilor concrete din Romania, de renuntare la tipare prestabilite, care au frinat o
perioada dezvoltarea istoriografiei romanesti. Contextul general politic
si-a pus fara indoiala amprenta asupra activitatii istoricilor, atit sub
raportul tematicii, cit si al modului de prezentare a diferitelor etape sau
momente din istoria anilor 1918 1980. Se adauga faptul ca au trebuit
invinse numeroase greutati de documentare, in conditiile in care materialul arhivistic a putut fi pus doar partial la dispozitia cercetatorilor,
o liana parte a acestuia aflindu-se Inca in curs de depistare, preluare,
prelucrare, ordonare. Nu poate fi neglijat nici faptul ca in domeniul istoriei contemporane, mai mult decit pentru alte perioade, a trebuit sa se
formeze un detasament masiv de cadre noi, fa'rit experienta muncii de
cercetare, pe umerii caruia apa'sau sarcini foarte grele i importante.
Avind in vedere aceste realit5i, i Inca altele, se poate aprecia,
din capul locului, ca in timpul relativ scurt care s-a scurs de la declansarea revolutiei de eliberare social i nationala din august 1944 au fost
obtinute rezultate remarcabile, reflectate nu numai in cantitatea de-a
dreptul impresionanta de studii i carti publicate, dar i calitatea multora
dintre acestea.
Studiile i lucrarile privind diferitele ramuri ale economiei nationale 19, situatia economica in anumite perioade 20 , politica economica
" Gh. Rilvas, Din istoria petrolului rominesc, Edit. pentru lit. pol., Bucuresti, 1955 ;
M. Maievschl, Contribulii la istoria finanfelor publice ale Romdniei tntre cele cloud rdzboaie mondiale (1914
1944), Edit. stiintifica, Bucuresti, 1957 ; Aurel Vijoli, Sistemul bdnesc tn slujba
claselor exploatatoare din fdrile romdne si Romdnia burghezo-mosiereascd, Edit. stlintificA, Bucuresti, 1958 ; Iulian VcArel, Finanfele publice ale Romdniei In perioada stabilizdril relative a
capitalismului, in Probl. Econ.". nr. 4/1962 ; Ion Agrigoroaiei, Aspecte privind situalia agriculturii din Romdnia In perioada 1929 1933, in A.S.U. IaI, Ist. Filol., 11. 1965 ; L. BA1929, In
thory, Aspecte privind situalia industriet carbonifere din Romdnia tntre anti 1919
A.I.I.A Cluj-Napoca, 10, 1967 ; C. Botez, Contribulii la cunoasterea situajtei economiez forestiere a Romaniei tntre primul fi al doilea rdzboi mondial, in A.S.U.-Iasi Filoz. Econ. Jur., 13,
1967 ; E. Cimponcriu, Dezvoltarea industriei metalurgice din Transilvanta dupd unirea cu
Romdnia, In S.I., nr. 6/1968 ; L. Bthory, Socieldfile carbontfere din Romdnia ;i capitalul
aulohlon i strain (1919
1929 ), In Studia", Babes-Bolyai. hist., fasc. 2 1970 ; N. Marcu,
Din istoricul economiei forestiere a Romdniei interbellce (1919 1939 ), In R.I., nr. 4 1971 ;
Me Pula, Relaitile comerciale externe ale Romdniei tntre anit 1932 1939, Ibidem, nr. 3/1972 ;
I. Saizu, Cu privire la relafille comerciale ale Romdniei tntre anii 1922 t 1928, in A.I.I.A. IaI
10, 1973 ; D. Tutu, Romdnia in contextul relajiilor comerctale ale sud-estulut european tn pertoada interbelicd (1929
1940 ), In R.R.S.I., nr. 4/1973.
24 N. Marcu, Unele aspecte ale crizei economics din 1929 1933 In industria t agricultura Romdniei, In Probl. econom.", nr. 11/1956 ; V. Axenciuc si A. Oprea, Crtza economica din
www.dacoromanica.ro
1409
1975.
25 Costin C. Riritescu, Sistemul bilnesc al leului st precursorii lui, vol. II, Edit. Acad.,
Bucuresti, 1967.
26 N.N. Constantinescu si V. Axenciuc, Capitalismul monopolist in Romdnia, Edit.
politica, Bucuresti, 1962 ; N. Marcu, Studii privind evolufia agriculturii si silvieulturii Ronniniei
in perioada interbelicd, Bucuresli, 1969.
www.dacoromanica.ro
1410
ramuri, maxi intreprinderi, erau dotate cu eele mai moderne utilaje, altele
eran mentinute la un nivel scazut.
Existenta orinduirii capitaliste, goana dupa profituri eit mai maii
si iniediate au facut ca industria romaneasca sa nu se dezvolte l nivelul
necesitatilor i posibilitatilor de care dispunea tara noastra.
Evolutia agriculturii a fost puternic influentata de reforma agrara,
care a avut implicatii nu numai economice, dar i sociale i politice. Acestei probleme i s-au rezervat numeroase studii 27, precum si luerari Aspecte din agricultura Romaniei. 1920 1939 29, Rela,tii agrare ?i mi?cari
lariinegi in 1?oni4nia. 1908 1921 29, Studii privind evolutia agriculturii
silviculturii Romaniei in perioada interbelica 30, Criza agrarei in Romania
dintre cele doueireizboaie rnondiale 31, Reforma agrard din 1921 in Roinania32.
privire la caracterul crizelor agrare din Romania, (1918 1940), in Annie", nr. 2/1967 ;
M. Rusenescu, Situalia agriculturii 9i mirdrii fdrangli In Romdnia intre anii 1922
1928,
in R.I., nr. 5 1958 ; Gh. Z. Ionescu, Cu privire la tergiversarea aplicdrit reformei agrare din
1921, In S.A.I., XIII, 1969 ; N. Marcu, Investijiile 9i finaryarea agriculturii In Romania interbelted, in R.I., nr. 3/1970 ; Traian Udrea, Le probleme agraire en Roumanie pendant la periode
de 1939
1945. La reforme agraire de 1945, In N.E.H.", vol. IV, 1970 ; D. andru I Gh. I.
Florescu, Inventarul aoricol din Romdnia inlre cele cloud rdzboaie mondiale, In A.I.I.A Iasi,
8, 1971 ; D. Sandru, Circulajia prin vinzare a micii proprieldii funciare din Romdnia in r edit
doua ruzboaie mondiale, in Terra Nostra", 2, 1971 ; V. Bozga, Considerajii cu privire la reforma
agrard din 1921, in S.C.E., nr. 4 1972 ; M. tirban, Problenia arenddrilor [oriole din Transitvania in anii 1919 1921, in A.I.I.A. Cluj-Napoca, 16, 1963.
28 o Parpa1, Aspecte din agricultura Romdniet. 1920
1939, Edit. Acad., Bucuresti,
1966.
32 Dumitru andru, Reforma agrard din 1921 in Romlinia, Edit. Acad., Bueuresti,
1975.
www.dacoromanica.ro
1411
aceasta, situatie s-a pornit munca tenace i grea de reconstructie economica, 0 de dezvoltare a tarii pe calea socialismului.
De o mare atentie s-a bucurat problema rolului i locului capitalului
strain in viata economica a Romaniei 3 3, indeosebi a monopolurilor germane 34. Alaturi de studii, caracterizate, cele mai multe, prin temeinicia
argumentarii tiintifice, au aparut lucrari valoroase, dintre care mentionam Contributii la istoria capitalului strain in Romania 35, Istoricul unui
tratat inrobitor 3, Planul de la Geneva". Implicaliile lui politice in Romania. 1932 1933 37. A Lost analizat atit aspectul colaborarii, cit i acela
al confruntarii dintre capitalul romanesc i cel strain, precum i lupta
dintre diferitele grupari monopoliste internationale pentru acapararea
bogkiilor Romaniei. S-a evidentiat faptul c nota dominanta a perioadei 1918 1940 a constituit-o cre0erea ponderii capitalului autohton,
" Matei Ionescu, Colaborarea monopolurilor petrolifere americano-engleze cu cele germane
in .Romdnia in perioada celut de al doilea razbot mondial (1938
1944), in R.I., nr. 4/1954 ;
V. Axenciuc, Contribufii la cercetarea patrunderit l dominafiei capitalului strain In industria
In R.R.S.I., nr. 4/1971 ; P. Tudor, Acapararea industriei metalurgice din I?omdnia de catre
capitalul monopolist german In perioada celut de al dotlea razbot mondial, In S.C.E., nr. 2, 1972 ;
Viorica Moisuc si Gh. Zaharia, Politica Germaniei naziste de hegemonie In sud-estul Europet si
independenfa economica a Romdntei In anii 1938
1940, In Anale", nr. 6/1975.
" Costin Murgescu, N.N. Constantinescu (redactor! responsabili), Radii Paul, Constanta
Bogdan, Mihai
-tefan,
primului relzboi mondial pizza la iesirea din criza economica din 1929
resti, 1960.
36 A. Niri, Istoricul unui tratat inrobitor. (Tratatul economic romdno-german din martie
1939), Edit. stiintifica, Bucuresti, 1965.
37 N.Z. Lupu, Planul de la Geneva". Implicafiile lui politice In Romania. 1932
1933,
Edit. politica, Bucuresti, 1973.
www.dacoromanica.ro
1412
10
in deceniul al patrulea acesta reusind, pentru prima data in istoria Romaniei, s depaseasca ponderea capitalului strain in economia noastra nationala.
nomic romano-german din 23 martie 1939 n-a dus la subordonarea economica imediata a Romaniei, deoarece oficialitatile de la Bucuresti au facut
41 Nicolae Petreanu, Ilic Ceausescu (coordonatori), Ion Baicu, Ioan Calin, Dumitru
Rusu, Migarea muncitoreascd si legislalla muncii in Romania, Edit. stiintifica, Bucuresti,
1972.
43 V. Hurmuz, Situalia materiala a clasei muncitoare din Romania intre anii 1923
1928,
2/1955 ; T. Necsa, Date privind situafia clasei muncitoare din Romania
in perioada crizei economice (1929 1933), In R.I., nr. 1/1956 ; C. Bogdan, Agravarea situafici
materiale a clasei muncitoare din Romania In timpul celui de al doilea razboi mondial, In Probl.
In Anale", nr.
Econom.", nr. 9/1959 ; V. Axenciuc, Pauperizarea clasei muncitoare din Romania Mire cele
doud ruzboaie mondiale, Ibidem, nr. 3/1961 ; N.N. Constantinescu st Paul Teodor, Aspecte ale
situaliei clasei muncitoare din Romania in perioada 1940 august 1944, In Anale", nr...) 1962 ;
Ilie Ceausescu, Lupta clasei muncitoare din Romania pentru adoptarea legii asupra contractelor
de maned In perioada crizei econornice, In Anale" nr. 6/1967 ; Idem, Lupta proletariatului din
Romania pentruaplicarca prevederilor democratice ale legislallei munch, adoptate In anii 1929 1933,
In R.I., nr. 1/1968 ; Gh. Ionita, Clasa muncitoare foga sociala fundamentala a istoriet
contemporane a Roznaniei, in Anale", nr. 5/1971 ; Silvia Istrate, Lupta clasei muncitoare din
Romania pentru un regim de asigurari sociale (1922
1928), R.I., nr. 9 1974.
49 V. 1111171111z, Situafia materiala a faranimii din Romania ;i unele rkscoale juranesti
in anii 1923 1928, In Anale", nr. 2/1956 ; 0. Parpahl, Nivelul de trai al laranimii in pertoada dintre cele cloud razboaie mondialc, In Probl. Econom.", nr. 611964 ; Gh. Z. Ionescu, Asi. tenfa sanitara in medial rural in Romania in anii crizei economice din 1929 1933, In A.U.B.
ist., nr. 2/1972 ; Idem, Aspecte ale luptei fdrdnimii muncitoare impotriva impozitelor in anii crizei
1933, Ibidem, nr. 2/1973.
economice din 1929
www.dacoromanica.ro
11
1413
1414
12
de clasa din perioada interbelica, multe dintre ele avind. si un larg rasunet
international, silind, nu odata, guvernele sa satisfaca cererie oamenilor
muncii.
sub presiunea avIntului revolujionar al maselor popularc Intre anii 1917 1923, In S.M.I.C.
vol. I, 1956 ; J. Benditer si Em. Bold, Aspecte ale situallei Romantei burghezo-mosieresti mire
anti 1920
1921 (Guvernarea lui Averescu), In S.C.S. lasi 1st., nr. 1/1957 ; loan Scurtu, Proiectul de lege agrard depus din inifiativd parlamentard in mantle 1920, In A.U.B. Ist. nr. 2 1968,
Gh. I. Florescu, Despre imprejurdrile aducerii la putere a guvernului Al. Averescu (mantle 1920),
In A.I.I. Iasi, 6, 1969 ; Gh. laneu, Despre formarea st componenja Consiliului Dirigent, in A.I.I.A.
Cluj-Napoca, 12, 1969 ; Ioan Scurtu, Schimbdrile de guverne de la sfirsitul anulut 1921 si
inceputul tut 1922, In A.U.B. ist. nr. 1/1972 ; Aurel Galea, Consiltul Dirigeni Organt:area,
atribujiile si cauzele desfiinfdrii sale, In R.I. nr. 2/1973 ; Ioan Scurtu, Politica internd a guvernulut liberal (1918 1919), A.U.B. ist., nr. 1/1974 ; Idem, Politica internd a guvernulut Bloculut parlamentar (decembrie 1919 mantic 1920), in R.A., nr. 1/1973.
52 Dumitru V. Firoiu, Legea circulajtei bunurilor agricole dirt anul 1929 expresie a
muturile de slat din anti 1929 1931, In A.S.U. Iasi, ist. filol., 9, 1963 ; N.Z. Lupu, Daloria
publicd externd a Romaniei fi ins tabilitatea guvernamentald, Ibidem, nr. 2/1969.
61 D. *andru, Contribujii la cunoasterea legislaftet romanesti In perioada stabilizarii
relative a capitalismului, in A.I.I.A. Iasi, 5, 1968 ; Ioan Saizu si Leon Esanu, Momente din istoria
regimulut electoral din Romania (1922 1922 ), In Anale, nr. 3/1970 ; E. Popescu, FrdmIntdri
politice prilejuite de elaborarea noii constitulti In prima jumdtate a anului 1922, In A.U.B. Ist.
nr. 2/1973 ; I. CiupercA, Atitudinea opozifiei fafd de politica economicd a guvernulut liberal (legea
comercializdrii din 1924), In A.I.I.A. Iasi, 12, 1975.
52 loan Scurtu, Din viaja politicd a Romaniei. Intemeierea .7i activitatea Partidulut Taranese (1918 1926), Edit. Litera, Bucuresti, 1975.
53 Whai FAtu si Ion SpAlAtelu, Garda de Fier. Organizafie terortstd de tip fascist, Edit.
politic& Bucuresti, 1971.
54 Gheorghe T. Pop, Caracterul antinajional si antipopular al activitdjii Partidului Najional
Crestin, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1978.
" Impotriva fascismului, Edit. politicA, Bucuresti, 1971 ; Stelian Neagoe, Triumful rafiunii
Impotriva violenfei, Edit. Junimea, Iasi, 1977.
65 Al. Gh. Savu, Sistemul partidelor politice din Romania, Edit. stiintificsi si enciclopedicA,
Bucuresti, 1976.
www.dacoromanica.ro
1415
13
" Euirosina Popescu, Crearea Ligii Poporului i activitalea et pina In martie 2920,
In R.I. nr. 2/1968 ; Gh. I. Florescu, Parlidul Poporului In perioada celei de a doua guvernart
(manic 1926
iunie 1927 ), in A.I.I.A. Iasi, 14, 1977 ; Idem, Activitatea parlamen lard a Partidulul Poporului (mate 1922 wattle 1926 ), Ibidem, 14, 1977.
" Z. Ornea, Momente din istoria politica a lardnisinului (1880 1926 ), In Anale, nr.
4 1968 ; Gb. Dumitrascu, Crearea Partidulut .Radical-Tdranesc (noiembrie 1932), in Lucrari
stiinhif ice ale cadrelor didactice, vol. I, Suceava, 1970 ; loan Scurtu, Fuziunea Partidului Nanonal cu Par tidul Taranesc. Crearea Partidului Nalional-Tartinesc, in Cumidava", Brasov, V,
1971 ; Natalia Shnion Observalii privind compozina sociald 4 Partidului rdranese, in A.S.U.
Iasi ist., fasc. 1 1973 ; Ioan Scurtu, Intemeierea fi activitatea Partidulut Taranesc dr. N. Lupu
1934), In R.I., nr. 5/1976 ; I. Ciuperca, Formarea Parlidului Nafional-Taranesc, in
(1927
A.I.I.A. Ia5i, 14, 1977 si 16, 1979.
61 Gheorghe I. Bodea, Lupta curentclor opozilioniste din Vara Partidului Maghiar din
Romania pentru Intarirea unitaiii fralesti a oamentlor muncii (1918 1928), in A.M.N., X,
1973 ; Idem, Activitatea opozifici democratice din Partidul Maghiar Zn anti premergatort constituirit Madosz-ulut, in Anale, nr. 2/1974.
62 Titu Georgescu, Sur la cinguieme colonne httlerienne en Roumanie, in Revue Hist-2Guerre Mond.", nr. 70/1968 ; Florea Nedelcu, Etude concernant le role de l'Allemagne hitlrienne
dans revolution des organization fascistes de .Roumante dans la periode 1933 1937, in R.R.H.,
nr. 6 1971 ; I. Agrigoroalei, Not rezultate In analiza critied a fascismului din Romania, in
1928), In A.M.A.
la5i, 8/1971 ; Carol Gllner si Marcel tirban, CIteva aspecie din conlinutul agrar al doctrinelor
politice burgheze din Romania In perioada dintre cele doud razboaie mondiale, in Sargetia",
Deva, 811971 ; I. Bitoleanu, Lupta partidelor politice pentru guvernare in decembrie 1921
ianuarie 1922, In R.I., nr. 6/1972 ; I. Agrigoroalei, Observant privind program( agrar al partidelor
politice din perloada Medial urniiitoare prinrului razboi mondial, In A.S.U. Iasi, ist., fasc. 2/1972 ;
I. Giuperca, Imprejurarile yen frit liberalilor la putere In ianuarie 1922. Relaiiile intre partidele
politice burgheze, In A.I.I.A. Iasi, 9, 1972 ; Idem, Relanile Intre partidele politice burgheze in
timpul elabordrti Constitunei din 1923, Ibidem, 10, 1973 ; Ilie Ceausescu, Probleme privind corelatter dintre politica externd st cea militard a Romantei In conceptul partidelor burgheze in anti
1933
1940, in File din istoria mililard a poporulut roman, Vol. II, Edit. militarb, Bucuresti,
1974 ; loan Scurtu, Les pants politigues de Roumanie et la reforme agraire (1918 1926 ), in
R.R.H., nr. 1/1978.
" loan Scurtu, Lupta partidelor politice In alegerile parlamentare din deeembrie 1937,
In R.I., nr. 1/1967 ; Ion Bitoicanu, Formarea guvernului liberal qi alegerile parlamentare din 1922,
In S.A.I. XV, 1970 ; Gh. I. Florescu, Partidele politice In alegerile parlarnentare din 1919, In
A.I.I.A. Iasi, 1972 ; loan Scurtu, Lupta partidelor politice in alegerile parlamentare din mai-iunie
1920, in Carpica", BacSu, 1972 ; Gheorghe Iancu, Campania electorala pentru alegerile parlamentare din 1919 In circumscripiiile Transilvniei, in S.H., fasc. 1 1972 ; ldem, Desfasurarea si
rezultatele alcgerilor parlamentare din noiemin ie 1919 in circumscripiiile Transilvantet, Ibidem,
fasc. 1/1974 ; Mircea T. Musat, Partidele politice si aiegerile parlamentare din 1919. Guvernarea
Blocului parlamentar, in Analc, nr. 1/1964 ; loan Scurtu, Alegerile parlamentare din martie 1922,
www.dacoromanica.ro
1416
14
1938 76.
In A.U.B. ist. XXII, 1974 ; Idem, Alegerile parlamentare din mai 1926, in S.C.L.A., Sibiu,
1974 ; Idem, Partidele politice in alegerile parlamentare din iunie 1927, in A.I.I.A. Iasi, XIV,
1977 ; Lupta parlidelor politice In alegerile parlamentare din decembric 1928, A.U.B. ist., XXVI,
1977 ; Idem, Alegerea primulut parlament al Romdniet intregite (noiembrie 1919), in 60 de ani
;I Garda de Fier
de la relalii amicale la crizd (1930
1937)in R.I., nr. 5 1971 ; Mihail Rusenescu, Problema constitufionald $i monarhia (1922 1927), in RI., nr. 11/1977 ; Venera Teodorescu, Consecinjele crizei dinastice. Regenja (1927 1930), lbidem ; loan Scurtu, Acliuni de
opozifie ale unor partide si grupart politice burgheze NM de tendinfele dictatoriale ale regelui Carol
al II-lea (iunie 1930 februarie 1938), Ibidcm, nr. 3/1978.
" Emil Baldescu, Simion Mehedin/i ginditor social-politic qi pedagog, Edit. stlintificii,
Bucuresti, 1969.
67
1968.
es Mircea Mehl, Sociologia lui Petre Andrei, Edit. politick Bucuresti, 1969.
99 Nicolae lorga, omul ;I opera, Edit. Junimea, Iasi, 1971.
" Dumitru Muresan, Conceplia economicd a lui .5tefan Zeldin, Edit. Acad., Bucuresti,
1975.
71 V.
1975.
72 Ion Popescu-Puturi, Nicolae Iorga contre l'hitlerisme, R.R.H., nr. 6/1965 ; Al. Puiti,
Contribujia lui Virgil Madgearu la cunoa;terea dezvoltdrii economiet romane;ti intre tele doua
rdzboaie mondiale, in Probl. Econom.", nr. 11/1965 ; Idem, Concepjta lui MU/a Constantinescu despre valorificarea intensiva a resurselor naturale pan industrializare, lbidem, nr. 10/1968 ;
Elena Muresan, Considerafit cu privire la sociologia tut Petre Andrei, in Anale, nr. 2/1969 ;
A. Petrie, Octavian Goga, ginditor qi om politic, in Lupta de clash", nr. 1111971 ; Gh.I. Ionita,
Un neinfricat luptdtor antifascist Traian Bratu, in Forum", nr. 1/1971 ; 'Ion C5preanu, Ideologia tut Constantin Stele, in A.S.U. Iasi FlIoz., 16, 1972.
73 Mircea Musa si Ion Ardeleanu, Via/a politica in Romdnia. 1918
1921, Edit. politica, Bucuresti, ed. I 1971, ed. II- a 1976.
74 Mihail Rusenescu 1 Joan Saizu, Viaja politica in Romania. 1922
1928, Edit. politica, Bucuresti, 1979.
79 Emilia Sonea si GavrilA Sonea, Via/a economica ;i politica a Romania. 1933
1938,
Edit. stliaifich i enciclopedich, Bucuresti, 1978.
Trdsdturile
79 Regimul politic in Romania (dezbatere) in Anale nr. 4/1969 ; A. Petrie,
generale ale dezvoltdrii Romniei in prima dcceniu interbelic, in Cumidava", Brasov, II, 1968,
III, 1969, V, 1971 ; loan Scurtu, Viaja politicd din Romania In anii 1922 1928, in S.A.I.
www.dacoromanica.ro
15
1417
Romania.
Nota dominanta a vietii politico din anii 1934 1938 a constituit-o
lupta dintre fortele care se I ronuntau pentru mentinerea regimului democratic burghez si cele care actionau in dii ectia instaurarii unui regim dictatorial. Studiile i lucrarile publicate au dovedit ca in aceasta perioada s-a
de Fier actiona ca o coloana a V-a a Germaniei hitleriste, c aceasta organizatie reprezenta un gray pericol nu numai pentru regimul democratic,
dar si pentru existenta Romaniei ea stat suveran si independent. In acest
context, apare cu atit mai valoroasa activitatea P.C.R. vizind realizarea
unui larg Front Popular Antifascist, senmificatia istorica a succeselor
obtinute de fortele democratice iu rindul carora se integrau comunisti, social-democrati, radical-taranisti, national-taranisti, liberali, muncitori, Omni, intelectuali, o mare parte a burgheziei care au reusit sa
Impiedice ani in sir ascensiunea fascismului spre putere.
XXII, 1973 ; Marin Nedelea, Trsaturi ale regimului politic din Romania In primul deceniu
Interbelic, in Anale, nr. 1/1974; Idem, Trdsdturi ale situaliet social-economice ft ale viefil polilice din Romania In anti 1922 1926, ibidem, nr. 6/1974 ; Cu privire la trdsdturile regimului
politic din .Romtlnia in perioada anilor 1918 1944 (dezbatere), In R.I., nr. 5/1974 ; Ioan
Scurtu, Partidele politice din Romania (1918 1938), In S.A.I., XXIII XXIV, 1976;
A. Petrie, Noul cadru economic ft social-rolitie dupii faurirea statului nafional roman, In 60 dc
ani de la faurirea statului nalional unitar roman, Bucuresti, 1978 ; E. Popescu, .Roratinia In
perioada noiembrit 1933 februarie 1938, in S.A.I., XXXVII XXXVIII, 1978.
www.dacoromanica.ro
1 118
16
1940 8, precurn
0 de unele studii 81, regimul instaurat la 10 februarie 1938 este caracterizat ca fiind. expresia intereselor acelei parti a rnarii burghezii nefasci4e,
care pe plan intern se pronunta pentru restringerea drepturilor i libertatilor democratice i intarirea puterii monarhului, iar pe plan extern
toriale din vara anului 1940 au dus la prabusirea dictaturii regale, iar
in Romania s-a instaurat un regim cu caracter fascist. Acest act n-a fost,
in esenta, rezultatul unor evolutii interne, ci mai ales al unei conjuncturi
internationale defavorabile Romaniei, al interventiei Gerrnaniei hitleriste in favoarea generalului Ion Antonescu.
Cercetarile privind. politica externa a Romaniei s-au concretizat
in carti de inalta tinuta stiintifica privind problema reparatiilor de razboi 82, activitatea Romaniei la Societatea Natiunilor 83, pozitia tarii noastre fata de problema Dunarii 84 0 fata de strimtorile Marii Negre 88, Mica
intelegere 86 si Intelegerea Balcanica 87, relatiile Romaniei cu Uniunea
" Florea Nedelcu, V iata politica din Romania In preajma instaurarii dictaturii regale,
Edit. Dacia, Cluj, 1963.
78 Al. Gh. Savu, Uncle aspecte privind pozitia partidelor politice din Romania In preajma,
instaurdrii dictaturit regale, in Anale, nr. 3/1965 ; loan Scurtu, Problema crearii unui front democratic in Romania si activitatea Partidulut National-Tdranesc si a Partidului National Liberal
In preajma instaurdrit dictaturil regale (decembrie 1937 februarie 1938), in Memoria anti-
1932),
1976.
" Paul Gogeanu, Dundrea In relatiile Internationale, Edit. politica, Bucuresti, 1970 ;
Iulian Cartana si Ilie Seftinc, Dundrea In istoria poporului roman, Edit. stiintifica, Bucurcsti,
1972.
85 Paul Gogeanu, StrImtorile Mdrii Negre de-a lungul Istoriei, Edit. politica, Bucuresti,
1966 ; Ilie Seftiuc i Iulian Cartana, Romania si problema strImtorilor, Edit. 'Militia Bucuresti,
1974.
www.dacoromanica.ro
17
1419
1928
mente diplomatice. Colectivul de redactie : prof. univ. George Macovescu (redactor responsabil),
Dinu C. Giurescu, Gheorghe Ploiesteanu, George Potra, Constantin I. Turcu, Edit. politicA,
Bucuresti, 1967 ; Nicolae Titulescu, Discursuri. Studiu introductiv, texte Riese si adnotAri
Robed Deutsch, Edit. WintificA, Bucuresti, 1967 ; Vasile Netea, Nicolac Titulescu. Fore Word
by Mircea Malita, Edit. meridiane, Bucuresti, 1969 (si in lb. rusd, germanii, francezd).
99 Vasile Netca, Take lonescu (PrefatA de Mircea Manta), Edit. meridianc, Bucuresti,
1971 (si in lb. englezA i germanA).
91 Viorica Moisuc, Diploma/fa Romdniel si problema apdrdrii suveranitdiii si independen/el nationale in perioada martie 1938
mat 1940, Edit. Acad., Bucuresti, 1971.
93
Traian Bunescu, Lupta poporului roman Impotriva dictatului fascist de la Viena (august
1940), Edit. politica, Bucuresti, 1971 ; A. Simion, Dictatul de la Tiena, Edit. Dada, Cluj,
1972 ; 0. Matichescu, Opinia publics internationald despre dictatul de la V iena, Edit. Dacia, ClujNapoca, 1975.
privind politica externd a Romdniei. 1919 1939, Coordonator de editie
93 Studii
Viorica Moisuc. Autori Gheorghe Matei, Eliza Campus, Dumitru Tutu, Robert Deutsch,
Florea Nedelcu, Viorica Moisuc si Al. Gh. Savu, Edit. militarg, Bucuresti, 1969 ; Probleme de
politicd externd a Romdniei 1918
1940. Culegere de sludit, Coordonator Viorica Moisuc. Autori :
Viorica Moisuc, Dumitru Tutu, Eliza Campus, Constantin Botoran, Ion Calafeteanu, Gheorghe
Zaharia, Edit. milliard, Bucuresti, 1977 ; Gheorghe Buzatu, Dosare ale rdzboiului mondial,
Edit. Junimea, Iasi, 1979.
94 Reprezentanfele diplomatice ale Romdniei. 1911
1939, Edit. politicA, Bueuresti,
1971.
95 Ion Ionascu, Petre BArbulescu, Ghcorghe Gheorghe, Tratatele internaiionale ale Romaniet. 1354 1920, Edit. stiintificA j encielopedicd, Bucuresti, 1975 ; Gheorghe Gheorghe,
Tratatele internaiionale ale Romdniei. 1921
1939, Edit. stiintificA 51 enciclopedicA, Bucuresti,
1980 ; Emilian Bold, Unele probleme privind participarea delegaiiei romdne la Conferinla pdcii
(1919
1920), in A.S.U. Iasi Ist. Filol., 14, 1968 ; idem, Aspecte privind pozilia marilor puteri
fald de Romdnia la Conferinia midi (1919 1920), Ibjdem, fas. 2/1970 ; Problema petrolului
romdnesc la Conferinla pdcii de la Paris, din 1919, lbidem, Mircea Musa, Infdptuirile maselor
populare din Romdnia din anul 1918 si confirmarea lor pe plan international, in Anale,
nr. 2/1976 ; Viorica Moisuc, Tratatul de la Trianon consacrarea internallonald a legitimilatti Unirii Transilvaniei cu Romdnia, Ibidem, nr. 3/1976 ; loan Chiper, Atitudinea Germanici
Constantin Botoran, Consacrarea internalionald a formarii statului national unitar roman, Didem.
www.dacoromanica.ro
1420
18
" Vasile Avramescu, Aspecte ale problemei reparaftilor In politica Ronuiniei din anii
1928, In Forum. St. Soc.", nr. 6/1970.
" P. BArbulescu I Gh. Gheorghe, Les debuts de l'activile de la Roumanie d la Ligue
des Nations. Constitution de la mision diplomatique de la Roumanie a Geneve, in R.R.H., nr.
1920
1/1970 ; Angara Niri, Din contribufia diploma/id romanesti la apararea ;i perfectionarea pactulut
Soclehijii Nafiunilor In perioada 1919
1920, in R.R.I., nr. 2/1971 (In 1. rusii In nr. 2/1971);
N.Z. Lupu, Promovarea principiilor securildfii colective, independenfei ;i suveranildfii nalionale
in activitatea Romdniet la Societatea Nafiunilor, in 60 de ani de la faurirea statului najtonal unitar
roman, Bucureoti, 1978.
" Dan Botescu, Romania l problema Dundrti in preajzna tzbuentril celut de al doilea
rdzboi mondial, in A.S.U. Iaoi, fasc. 2/1970.
00 Robert Deutsch, La Roumanie et le probleme de Detroits d Montreux en 1936, in R.R.H.,
nr. 111967; Idem, Conferinja de la Montreaux, (1936), in Anale nr. 1/1969.
100 E. Campus, Caracterul tratatelor 1ncheiate de Romania In anti 1920 1921, in S.M.I.C.,
II, 1958 ; Idem, La caractere europien des Males bilateraux conclus par la Roumanie dans le
.1930, in R.R.H., nr. 6/1973.
decade 1920
101 Ilie Puia, Relaftile economice ale Romania In cadrul M tett injelegeri Intre anti 1933
1938, in R.L, nr. 4/1978.
100 D. Tutu, Infelegerea Balcanicd ;i rolul sdu In apdrarea pdcii ;i securildf ii tn sudestul Europet, in S.A.I., XII, 1968, Mihail E. Ionescu, Prellminaritle Incheierii conoenf iet milttare balcanice (1934 1936 ), in File din istoria militard a poporulut roman, Edit. militarti,
Bucureoti, 1973 ; Idem, lncheierea alianfei militare balcanice tripartite (1936 ), In R.I., nr. 12/1974.
1 Alvina Lazea, Problema coopereiril militate romano-franceze tn anul 1936, 1n R.I.,
nr. 1/1969, Constantin Iordan-Sima, Despre negocterile privind tneheterea alianfei francaromane (10 tunic 1926 ), Ibidem, nr. 2/1976.
Florea Dragne,
romano-cehoslovaee (1918
1921), in A.M.N., 6/1969.
1" Gheorghe PaocalAu, Relaftl econornice romdno-engleze (1933
8/1976.
101 Mircea N. Popa, Pozifia Romdniei fald de Turcia In perioada Con ferinfet de la Lausanne
qi in anii imedial unnOtori, in A.U.B., ist. 17, 1968 ; Mircea N. Popa oi Marin Florea, Contrtbulit prioind retalitle romdno-turce In perioada interbelied (1925
1935) In lumina unor documente de arhivd, Ibidem, nr. 2/1973.
17 D. Sandru oi I. Saizu, Uncle aspecte privind relalitle romano-bulgare 1ntre anii 1920
1926, in S.C.S. Iaoi, ist., fasc. 1/1963.
"8 loan Chiper, Relajiile romano-germane in 1933, In R.I., nr. 4/1968 ; J. Benditer sl
I. Ciuperc, Relaf ii romano-germane In perloada 1928
1932, In A.I.I.A. Iaoi, VIII, 1971.
1" M. Rusenescu, Stabilirea relajiilor diplomatice Intre Romania I U.R.S.S. fit anul
1934, in S.M.I.C., I, 1956 ; M.G. StAnescu oi D. Tutu, Evolujia relaftilor romano-sovietice In anti
1928
1929, in A.M.N., 6, 1969.
110 P. Constantinescu-Iaoi, Nicolae Titulescu figure marquante de la diplomatie europiene, in R.R.H., nr. 2/1962 ; George Macovescu, Ntcotae Titulescu
a Progressive Roumain
Diplomat, In R.R.H., Ibidem, nr. 3/1966 ; Grigore Geamilnu, Contribufia lui Nicolae Titulescu
la dezvoltarea dreptului internafional, In Studii Cerc. Jur.", nr. 2/1966 ; Eliza Campus, Nicolae
Titulescu ;t politica pentru menfinerea Integritalit teritoriale a Romdniet, In R.I., nr. 2 1966 (oi
in 1. francezA In R.R.H., nr. 3/1966) ; Vatter Roman, Quelques notes sur N. Titulescu. Souvenirs personnels, in R.R.H., nr. 5/1968 ; loan Chiper oi Florin Constantiniu, Din nou despre
cauzele Inldturarii din guvern a lut Nicolae Titulescu (29 august 1936), in R.R.S.I., nr. 2/1969
(oi In 1. francezA in Revue Roumaine Etud. Int.", nr. 2/1969) ; Savel Radulescu, Nicolae Titulescu, in Dtplomali iiu5irt, yol. I, Edit. politick Bucureoti, 1969 ; Miron Constantinescu oi V.
Liveanu, Remarks on Nicolae Titulescu's Actions for a Rapprochement between Roumania and
the U.S.S.R. (1932 1936), in Problems or History and of Social Theony, Bucarest, 1970.
www.dacoromanica.ro
19
1421
la care se adauga cele consacrate unor aspecte ale politicii externe a Romaniei din perioada in care acesta s-a aflat in fruntea Ministemlui de Externe lit, Se cuvin a fi reliefate studiile consacrate politicii externe a taxii
noastre in anii 1936 1938 1-12, pozitiei Romaniei dupa' acordul de la
Munchen 113, atitudinii truii noastre fatil, de dezmembrarea Ceboslovaciei 114, ajutorului acordat de poporul roman refugiatilor polonezi dupa
In R. Deutsch, The Foreign Policy of Roumania and the Dynamics or Peace (1932
1936), In R.R.H., nr. 1/1966 ; Gh. Zaharia si D. Tutu, Aspecte ale politicii externe a _Romania
In anti 1933 1936, In Anale, nr. 5/1966 (si in 1. francezh in R.R.H., nr. 4/1966); Ion Babici,
Actions de solidarite du peuple roumain avec la lutte heraque du peuple d'Ethiopie contre l'agression fasciste (1935
1936), Ibidem, nr. 2/1967 ; Dinu C. Giurescu, La diplomatic roumaine et
le Pack des quatre (1933), Ibidem, nr. 1/1969 ; Gh. Matel, Romania ;I convenliile de la Londra
pentru definirea agresorulut, in R.R.S.L, nr. 3/1971 (si In I. rush In Revue Roumaine Etud.
Int. nr. 3/1971).
112 Viorica Molsue, Acliunt diplomatice despwrate dupe' Anschluss de Romania impotra expanstunii Germania hitieriste spre sud-estul Europe!, In R.I., nr. 4/1966 ; D. Tutu, Cu
privire la politica externa a Romaniei dupd inldturarea lui N. Titulescu (1936 1937). Aprecieri ale P.C.R. referitor la aceastd problem& in In slujba cercelarii marxiste a istoriei P.C.R.,
Bucuresti, 1971 ; Florea Nedelcu, Consideratii privind politica externd a Romania in perioada
septembrie 1936
decembrle 1937, In R.R.S.I., nr. 1/1971, (si in I. rush In Revue Roumaine
Etud. Int.", nr. 1/1971); loan Talpes, Date not privind pozilia Romaniei tri contextul contradicliilor internalionale in vara anului 1938, in R.I., nr. 11/1975.
113 loan Talpes, Romania In fala expansiunii Germania' naziste ;i a atacurilor revizio13 aprilie 1939), in R.I., nr. 9/1976.
taste (30 septembrie 1938
114 Gh. Matei, Solidaritatea poporului roman cu poporul cehoslovac Impotriva agresiunii
hitleriste, In Anale, nr. 5/1966 ; Viorica Moisuc, Actions diplomatiques de la Roumanie au secours
de la Tchecoslovaquie d la veille du pack de Munich, in R.R.H., nr. 3/1967 ; I. Babici, Manifestant de simpatie si solidaritate ale maselor populate din Romdnia cu poporul cehoslovac (septembrie 1938 mantle 1939), in R.L, nr. 3/1967 ; Mihail Dan si Vasile 8chiopu, Opinia publica
din Romania faid de aeordul de la Mnchen i consecinfele lui, in A.M.N., 5, 1968.
115 Aurel Loghin sl D. Tutu, Sprijinul acordat de Romdnia refugialilor polonezi In anit
celui de al doilea rdzboi mondial, In Anale, nr. 4/1968 ; A. Karetchi si L. Esanu, Poporul romdn
in sprijinul refugia/nor polonezi in anit celui de al doilea rdzboi mondial, in A.LI.A. Iasi, 7,
1970 ; A. Karetchi si L. Esanu, Deninitari polonezi refugiali In Romania la triceputul celui de
al doilca rdzbol mondial, Ibidem, 12, 1975 ; M. Moldoveanu, Contribulit privind relalitle romanopoloneze In timpul celui de al doilea rdzboi mondial, in R.I., nr. 6/1979 ; A. Karetchi si L. Esanu,
Opinia publlcd Internet ;I internalionald despre solidaritatea poporului roman cu poporul polonez
la Inceputul celut de al doilea rdzboi mondial, Ibidem, nr. 9/1979.
115
martie 1940), In
R.I., nr. 4/1956 ; Idem, Po:ilia Romliniet In timpul primei faze a celui de al doilea rdzboi mondial
(septembrie 1939
aprilie 1940), in S.A.I., II, 1957 ; Al. Gh. Savu, Aspecte ale politicii externe
a Romaniei in preajma declansarii celut de al doilea rdzboi mondial, In Anale, nr. 1/1966 ; Gh.
Zaharia, Cu privire la politica externd a Romania In prima ctapa a celui de al doilea rdzboi
niondial, In Anale, nr. 5/1966 ; Idem, Sur la politique externe de la Roumanie avant la deuxime
guerre mondiale, Revue Hist. 20 Guerre Mond.", nr. 70/1968 ; Viorica Moisuc, Orientations
dans la politique extrieure de la Roumanie apres le pacte de Munich (1938
1940), in R.R.H.,
nr. 2/1969 ; E. Campus, Le bloc de neutres (seplembre-decembre 1939), in Ibidem, nr. 5/1971 ;
Ilie Ceausescu, Poznia maselor populare din Romania fala de mobilizarea parliald de trupe din
primavara anului 1939 in Romania t tradniile luptei armate a intregului popor, Edit. milltarh, Bucuresti, 1972 ; Eliza Campus, Pozilia internalionald a Ronidniei In anii 1938 1940,
in R.I. nr. 6/1973 ; Ion Calateteanu, Proclamarea oficiald a neutralitajii Romdniei la Inceputul
c lui de al doilea l'azboi mondial (6 septembrie 1939), in R.R.S.I., nr. 4/1973 ; Idem, Romania
www.dacoromanica.ro
12 c. 2431
1.422
20
and the Bloc of Neutrals (Octomber 1939 December 1939), in Revue de droit international
la
de sciences diplomatigues et polttigues", nr. 2/1974 ; Gh. Zaharia, Romania In preajma
Inceputul edict de al doilea rdzboi mondial, in Ana le, nr. 3/1976.
117 E. Campus, Tratativele diplomatice tn preajma dictatulut de la Viena (aprille
august
1940), In S.A.I., nr. 311957 ; L. Bilnyal *1 A. Petrie, .Dictatul de la V iena din august 1940 si
lupta pentru anularea lui, in Unitate i continuitate In istorta poporulut roman. Sub red.
Incalcarea
www.dacoromanica.ro
21
1423
Celioslovaciei si Poloniei, daute victime ale agresiunii Germaniei hitleriste. De asemenea, a lost analizat procesul de dezagregare a sistemelor
noastre. 0 atentie deosebitI a fost acordata dictatului de la Viena expresic a politicii imperialiste de fortI si dominatie, condamnat de intreaga
Roumanie, Edit. Acad., Bucarest, 1970); Florin Constantiniu, Aspecte ale crizei guoernului
antonescian In ajunul insurecliei nafionale arrnate antifasciste si antiimperialiste, Ibidem, nr. 7/
1979; Gheorghe Zaharia si Mihal Fan, Cauzele si consecinfele nefaste ale inslaurarii regimurilor
123 Ilie Ceauseanu, Aspecte contradictorii In atitudinea unor forfe politice burgheze din
Romdnia fald de problemele militare pi politice ale fdrii In perioada septembrie 1940august
1944, In File din istoria militard a poporului roman, vol. I, Edit. militarfi, Bucuresti, 1973;
Traian Udrea, Rolul forfelor politice interne din Romdnia In restabilirea independenfei fi suveranitafii nafionale In preajma insurecliei nalionale antifasciste si antiimperialiste din august 1944,
In R.I., nr. 12/1975; V. Liveanu, Considerafii asupra editor de acliune ale coalifiei antihilleriste
124 L. Banyal, Contribufii privind misiunea contelui Banffg Miklds la Bucuresti iunie
1943, in R.I., nr. 4/1967; Tr. Udrea, Sur les relations politiques roumano-tcheques durant les
alines 1940 1944, In R.R.H., nr. 111968; Idem, La politique extrieure de la dictature legionaroantonescienne (sept. 1940jano. 1941), Ibidem, nr. 2 1970; Sergiu Columbeanu, 111drlurii
docnmentare inedite privind situafia internafionald a Romdniei In anii 1942 1944, In R.I.,
nr. 5/1975.
125 Gh. Zaharia, L. Vajda (coordonatorl), Gh. I. Bodea, M. Covaci, L. Fodor, A. Simion, Gh. Tului, Rezistenfa antifascista in parlea de nord a Transilvaniei (sept. 1940oct.
1944), Edit. Dada, Cluj-Napoca, 1974.
www.dacoromanica.ro
1424
22
Studiile i lucrarile publicate au dernonstrat ca. dictatura antonesciana a reprezentat cea mai neagra pagina din istoria poporului roman.
Sub acelasi regim au fost suprimate toate drepturile i libertatile democratice, iar in Vara, a fost instaurat un regim de crunta teroare fascista'.
Pe plan extern, Romania a Lost inglobata in politica Gerrnaniei hitleriste
i impinsa,
a revenit P.C.R. misiunea istorica de a actiona cu energie pentru coalizarea tuturor fortelor democratice, patriotice, antifasciste si antiimperialiste si a organiza lupta poporului nostru pentru redobindirea libertatii
si independentei nationale.
Din cele prezentate rezulta limpede c istoriografia romneasca, a
obtinut succese de seama fiind astazi capabila sa infatiseze vastul tablou
al vietii economice, sociale i politice de dupla 1918, cu partile lui luminoase i cu umbrele ce 1-au caracterizat. Consideram ca in fata istoricilor
se atla, i in acest domeniu, un vast cimp de cercetare.
In privinta vietii economice sint de asteptat studii care sa analizeze
evolu0a fiecarei ramuri a economiei nationale i lucrari de sinteza care
sa infatiseze dinamica economiei romanesti in anii 1918-1944. In deosebi
studii monografice privind istoria clasei muncitoare, a taranimii, a burgheziei, a mosierimii, a intelectualitatii, a paturilor mijlocii, pe baza carora
sas se inchege o lucrare cuprinzatoare, care sa ofere o imagine veridica asupra vietii sociale din perioada mentionata.
In privinta politicii interne se cer noi contributii monografice privind activitatea guvernelor, a partidelor, a parlamentului, a principalelor
unor probleme, vizind mai ales relatiile Romaniei cu alte state, indeosebi
cu cele vecine, precizarea locului si rolului Orii noastre in viata internationala In perioada interbelica, stabilirea raportului dintre factorii interni
cei externi in reorientarea politicii externe din vara anului 1940.
In contextul problematicii privitoare la evolutia miscarii muncitoresti, revolutionare i democratice si la activitatea partidului politic al
clasei muncitoare in perioada imediat urmatoare Marii Uniri din 1918
istoricii i cercetatorii din tara noastr au depus mune eforturi de aprofundare a cunoasterii si, practic, au fost pina acum publicate multe lucrari,
www.dacoromanica.ro
23
1425
gatit fiturirea Partidului Comunist Roman, asupra evolutiei miscarii revolutionare in anii 1918-1921, actiunii de centralizare a miscarii muncito-
177 Gb. Unc, C. Mocanu, 13 decembrie 1918, Edit. politica, Bucuresti, 1968: Vasile Gh.
Ionescu, Miscarea muncitoreascd din Valea Prahovei (1880 1921), Edit. politic& Bucuresti,
1971. Sub raport memorialistic se distinge volurnul lui Mihail Cruceanu, De aorta cu treculul..., Edit. Minerva, Bucuresti, 1973.
128 Nu vom starui nici in acest caz, nici in urmatoarele cu exemple de articole publicate
1n numar impresionant de mare in revistele de istorie (in special Anale de istorie, Revista de
istorie, Revista arhivelor). In consecintrt, ne yam rezuma din motive de spatiu doar la unele
www.dacoromanica.ro
1426
24
mente din istoria P.C.R. (1917-1944), E.P.L.P., Bucuresti, 1951; Ibidem (1917 1922),
E.P.L.P. Bucuresti, 1953; Ibidem (1923-1928), E.P.L.P., Bucuresti, 1953; Ibidem (1929
1933), E.S.P.L.P., Bucuresti, 1954; Ibidem (1934-1937), E.S.P.L.P., Bucuresti, 1957.
lucrare co130 Migarea muncitoreasca i legislatia muncii in Romania (1864-1944)
lectiva , Edit. stiintifica, Bucuresti, 1972; Situalia clasei muncitoare din Romania (1914
1944)
sub redactia prof. univ. dr. N. N. Constantinescu, Edit. politica, Bucuresti, 1966;
Ilie Ceausescu, Din istoria contractului colectio tn Romania, Edit. politica, Bucuresti, 1970;
Gh. Surpat, Pauperizarea clasei munciloare din Romania burghezo-mo;iereascd tntre cele cloud
razboaie mondiale, Edit. stiintifica, Bucuresti, 1961; 1933. Luptele revolutionare ale muncttorilor
cefer4ti i petroli4li, Edit. politica, Bucuresti, 1971; Ilie Ceausescu, P.C.R.
stegarul luptelor
revolutionare din anii 1929-1933, Edit. stiintifica, Bucurcsti, 1971; A. Deac, Gh. Mad,
Februarie 1933. Ecoul international, Edit. stiintifica, Bucuresti, 1967; N. G. Munteanu, Gh. I.
www.dacoromanica.ro
25
1427
?i, utecistei din armata' 137, pozilia democratia, militanta" a unei bune peirli
milcarea revolutionard din unele centre fi zone mai importante ale fdrii 14 0
Ionita, Un veac de istorie a minerilor de pe Jiu, Edit. politica, Bucuresti, 1971; patru volume
Din istoria luptelor greviste ale proletarialului din Romania, aparute In Edit. C.C.S., Bucuresti,
1957; Edit. politica, Bucuresti, 1962; Edit. politica, Bucuresti, 1965; si Bucuresti, 1970.
"I Alianfa clasei muncitoare cu faranimca muncitoare in Romania lucrare colectiva,
Edit. politica, Bucurestl, 1969; Gh. I. lonita, Gh. Tutui. Frontul plugarilor, Bucuresti, 1970:
Titu Georgescu, Ladislau Fodor, Reiscoala faranilor din Valea Ghimepului (1934), Edit. poli-
(1932-1934), Edit. politica, Bucuresti, 1967; Gh. I. Ionita, Pentru Front popular anitfascist
In Romania, Edit. politica, Bucuresti, 1971; A. Simion, St. Neagoe, Comitetul National Antifascist din Romania. Edit. politica, Bucuresti, 1973; Fl. Dragne, C. Petculescu, Frontul studenfesc democrat. Pagini din lupla antifaseistd a studenfimii romelne, Edit. politica, Bucuresti,
11977; Nicolae Postolache, Din istoria mipedrii sportive muncitorepti pi de mase, Edit. Sport-
Bucuresti, 1971.
"5 Elena Georgescu, Titu Georgescu, Mipcarea democratica f i revolufionara a ferneilor
etin Romania, Edit. Scrisul romilnesc, Craiova, 1975.
133 L. Banyal, Pe fagapul tradifillor frafepti, Bucuresti, 1971; Carol Gainer, Mimed f i
nazutrife comune, Bucuresti, 1972.
"7 C. Olteanu, ilie Ceausescu, Vasile Mocanu, Activitatea P.C.R. In armala (1921
1944), Edit. militara, Bucuresti, 1974; Ille Ceausescu, U.T.C. pi iineretul din armald (1922
1944), Edit. militara, Bucuresti, 1974.
138 Presa muncitoreasca f i socialistil din Romania, vol. III (1917-1921), partea a II-a.
Edit. politica, Bucurestl, 1973; vol. IV (1921-1924), Edit. politica, Bucuresti, 1978; Titu
Georgescu: Presa P.C.R. pi a organizafillor sale de math (1921-1944), Edit. stiintifica, Bucuresti, 1963; Ion Spalatelu, Printre foarfecele cenzurii, Edit. politica, Bucuresti, 1974; 0. Matichescu, 0 tribund de lupta, Bucuresti, 1972; A. Karetici, C. Closel, Publicafii antifasciste iepene, Iasi, 1969; Reviste progresiste romlinepli interbelice, Edit. Minerva, Bucuresti, 1972.
I" Petre Constantinescu-Iasi, Pagini de lupta din trecut (1914-1936), Edit. politica,
Bucuresti, 1972; Ilie Cristea, Articole (1923-1936), Edit. politica, Bucuresti, 1961; George
Nfacovescu, Virstele timpului, Edit. Cartea Romaneasca, Blcuresti, 1971; George Ivascu,
Jurnal iepean, Edit. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1971; Stefan Voicu, Pagini de islorie
sociala, Edit. politica, Bucuresti, 1971; Grigore Preoteasa, Texte social-politice, Edit, politica, Bucuresti, 1974; F. Brunea-Fox, Reportajele mele (1927-1938), Edit. Eminescu, Bucuresti, 1979; Ion Pas, Evocdri, Edit. Eminescu, Bucuresti, 1973; L. Kalustian, Conspirafii sub
cer deschis, Edit. Eminescu, Bucuresti, 1976; Demostene Botez, Memorii, Edit. Minerva,
Bucuresti, 1973.
140 Gh, I. Bodea, L. Fodor, L. Vajda, Cluj.
Pagini de istorie revolufionara, Cluj,
1971; lapul in lupta revolufionara pi democratith (lucrare colectiva), Edit. Junimea, Bucuresti,
www.dacoromanica.ro
1428
26
Este bine cunoscut fagul ca, imediat dupa 23 August 1944 si continuu dupa aceea, pina in zilele noastre, istoricii i cercetatorii epocii
contemporane, in general, ai miscarii muncitoresti, revolutionare si democratice, in special, au beneficiat i beneficiaza de unele rezultate meritorii
ale celor care s-au ocupat pina la Eliberare de asemenea activitati de cercetare de pe poziiiIe materialismului dialectic si istoric. In afara numeroaselor articole si studii pe care le-au publicat in presa revolutionara si democratica a timpului, unii militanti comunisti i antifascisti ne-au lasat
si lucrari de mai mari proportii, valoroase in esentialitatea ariei problematice pe care au supus-o investigatiei istorice. Dintre acestia se cuvin a fi
amintiti : Lucretiu Patrascanu cu cunoscutele sale lucrari monografice
reeditate in ultima vreme : Un veac de frdmintdri sociale ( 1821-1907 ),
Edit. politica, Bucuresti, 1969 ; Sub trei dictaturi, Edit. politicit, Bucuresti,
1970 ; Curentelsi tendinte in fiolozofia ronaneascd, Edit. politica, Bucuresti,
1971142; Petre Constantinescu-Iasi care, alaturi de volumul Pagini de luptd
din trecut ( 1914 1936 ), deja amintit de noi, a mai publicat i alte volume
1979; Remus Dima, Contribufii la studierea mi;cdrii muncitore;ti din Oltenia, Edit. Scrisul
romanesc, Craiova, 1977; Ion Ancu Urecheanu, Gheorghe I. Deaconu, Momente din istoria
luplei revolufionare a maselor populare pe teritoriul judefului Argeis. Pitesti, 1973.
141 Olimpiu Matichescu, Doftana, simbol al eroismului revolujionar, Edit. politica,
Bucuresti, 1979.
142 Din inmanuncherea altor materiale publicate de el -- mai ales ln presii In anil
1921-1945 au rezultat douii lucrArl antologice tiparite de Edit. politica sub titlurile: Texte
social-politice (1921 1938), Bucuresti, 1975 si Sludii economice fi social-politice (1925 1945),
Bucuresti, 1978. Una dintre luerarile sale de proportil mai marl Probleme de baza ale .Romdniei
148 Mihail Gheorghiu Bujor, Scrieri social-politice (1905 1961), Edit. politica, Bucuresti, 1979.
147 Simion Cutisteanu, Gh. I. Ionita, David Fabian, Edit. politica, Bucuresti, 1972.
142 M. C. Stanescu, Gh. M. Vasilescu, Edit. politica, Bucuresti, 1968.
153 luliu Szikszay, Marin Popa, Ion Bulei, Eugen Rozvan, Edit. politica, Bucuresti
1971.
150 M. C. Stanescu, Depun marturie In fafa istoriei. Timotei Marin, Edit. Junimea,
Iasi, 1977.
27
1429
gatori declansarii celui de-al doilea rlzboi mondial. Se poate spune ca,
daca sub raport tematic, asupra deceniului al treilea vor mai fi necesare
si in viitor eforturi de investigare foarte temeinice pentru acoperirea chiar
a unor etape, momente i probleme nici pink' acum elucidate (cum ar fi,
de pilda, irnplicatiile congreselor al III-lea si al IV-lea ale partidului,
efectele luptelor fractioniste intervenite in partid. in anii 1929-1930,
raportul national international in care a evoluat miscarea revolutionara de la noi, legaturile P.C.R. cu celelalte partide i grupari muncitoresti, democratice din tara s.a.m.d.) in legatura cu al patrulea deceniu nu
mai exista in prezent necesitati stringente de abordare a unei sau a unor
probleme mai delicate. Este drept, asupra problernaticii impuse de acest
deceniu s-a publicat i foarte mult in planulreliefarii mischrii revolutionare
si dernocratice, antifasciste i antihitleriste, in planul infatisarii activitatii
Partidului Comunist Roman, a partidelor F,d gruparilor fidele lui care au
conluerat cu el fie si vrernelnic. In acest context, luerarile care au fost
pina acum publicate au pus puternic in evidenta rolul P.C.R. de cea mai
luau tata forta politica a societatii romanesti, aetivitatea sa neobosita
de organizare si de eonducere a clasei muncitoare si a celorlalte paturi si
categorii de oameni ai muncii In lupta impotriva exploatrii capitalistomosieresti. lii cuprinsul unor pagini de o deosebita frumusete i obiectivitate a lost reliefat patriotismul comunistilor, lupta lor eroica impotriva
primejdiei fasciste interne si largul sprijin international pe care 1-au oferit
tuturor partidelor i miciri1or revolutionare aflate In primejdie sau cazute
sub regimuri fasciste, hitleriste. Pentru bogatia informatiei stiintifice pe
care o au la baza i pentru valoarea interpretarii obiective a datelor istorice de care au fost animati autorii acestor lucrari, am aminti in acest
context eu titlu de exemplu urmatoarele : Impotriva fascismului, Edit.
politica, Bucuresti, 1971 ; Din lupta avtifascistd, pentru independenfa gi
suveranitatea Romdniei, Edit. militara, Bucuresti, 1971 ; Ion Babici,
1 6 0 evaluare sinteticil a opera sale vezi in Gh. I. Ionit, Lothar .Raclaceanu (Anale,
4 1971).
159
183
Iorgu Jordan, Articole politice, Edit. politica, Bucuresti, 1979; vezi si Memorii, vol. I,
www.dacoromanica.ro
14 30
2a
Solidaritate militantd antifaseistd, Edit. politica, Bucuresti, 1972 ; Volnntan romdni in Spania (1936-1939 ), Edit. politica, Bucuresti, 1971.
Acestor luerari si se adauga, fireste, i altele, care implinese tabloull
tratarii unei perioade si a unei problematici de mare interes 168.
Desfasurarii miscarii muncitoresti, democratic i antifasciste in
anii de dictatura regala, istoricii i cercetatorii nostri le-au consacrat pina,
acum citeva lucrari de seama 169.
de timp pe care 1-am avut in cele de mai sus in atentie o Insemnatate par-
ticulara o au biografiile publicate pina in prezent in legatura cu activitatea si a altor militanti decit cei dela amintiti de noi in acest studiu 179.
Inceputului celui de-al doilea razboi mondial ii corespund in istoriografia romaneasca multiple realizari menite a aprofunda cunoasterea nivelului la care se prezenta miscarea muncitoreasca, revolutionara si antifaseista, devenita apoi din mers o puternica miscare de rezistenta antifascista, antihitlerista. Celor citorva luerari de analiza mai cuprinzatoare a
respectivei problematici 171 91 unor binecunoscute volume antologice 17
sau privitoare la viata i activitatea militanta a unor intelectuali patrioti173dintre care unii si-au pierdut viata in conditii tragice tocmai ca
urmare a pozitiei lor demne, antihitleriste 174 istoricii i cereetatorii din
-taxa noastra le-au ada'ugat multiple realiza'ri pe planul infatisarii preg-tirii, desfasurarii i semnificatiilor majore ale insurectiei poporului roman.
din August 1944 inceputul revolutiei de eliberare naional i socialr
antifascist i antiimperialista in Romania. Dintre aceste numeroase lucrari
168 Asa, de pildk, Olimplu Matichescu, Elena Georgescu, 1 Mai In .Romania, Buct resti
1970; Olimpiu Matichescu, 1 Mai 1939, Edit. politick, Bucaresti, 1974; Stelian Neagoe, Triumful rafiunii Impotriva violenfei, Edit. Junimea, Iasi, 1977; C. Z. Alexandru, Teatru Intre
baionete, Bucuresti, 1970.
169 Vezi, in acest sens, multe date In Al. Gh. Savu, Dictalura regald, Edit. politick,
Bucuresti, 1970; Traian Bunescu, Lupta poporului roman Impotriva dictatului fascist de la V iencr
(august 1940), Edit. politick, Bucuresti, 1971; Gh. Zaharia, L. Vajda, Gh. I. Bod a s.a.,
(1939
1945), Edit.
www.dacoromanica.ro
29
1431
_poporului roman din August 1944, Edit. militara, Bucuresti, 1979 ; Aurica
Simion, Maria Covaci, Insurectia nalionala antifascista armatd din August
tn contextul tratarii unor probleme fundamentale de istorie nationala i, in cuprinsul Mr, a celor de istorie a rniscarii muncitoresti, revolutionare i democratice, slujitorii frontului nostril istoriografic au acordat
de-a lungul anilor atentie i prezentarii activitatii internationaliste militante, purtate pe firul timpului, cu forta de convingere a faptelor de Care
partidul nostru comunist si de intreaga miscare revolutionara. Acestei arii
tematice ii raspund nenumarate lucrari valoroase cum ar fi : Ion Babici,
Gh. I. Ionita, Traditii de solidaritate internationald ale Partidului Coinunist Roman, Edit. politica, Bucuresti, 1973 ; Tradigi de solidaritate
-internationaliste romno-sovietice, Edit. politica', Bucuresti, 1977 ; Traditii ale poporului roman de solidaritate i prietenie eu poporul chinez, Edit.
politica, Bucuresti, 1973 ; Solidaritatea mipcarii muncitorepti pi democratice
din Romania cu mipcarea muncitoreasca i democratica din Iugoslavia,
Edit. politica', Bucuresti, 1979 ; Ion Babici, Solidaritatea romaneascii cu
lupta antifascista din Balcani, Edit. politica, Bucuresti, 1979 ; Valter Roman, Sub cerul Spaniei, Edit. militara, Bucuresti, 1972 ; Romani 'in rezisten/a franceza in anii celui de-al doilea razboi mondial, Edit. politica,
Bucuresti, 1969 ; Constantin Botoran, Gheorghe Unc, Traditii de solidaTitate ale mipcdrii muncitorepti ii democratice din Romania cu lupta de
emancipare nationala i sociala a popoarelor din Asia, Africa pi America
Latina, Edit. politica, Bucuresti, 1977.
In acelasi timp au fost publicate lucrari privitoare la solidaritatea
internationala cu miscarea muncitoreasca, revo1uionar i antifascista
din Romania, printre acestea figurind cele semnate de Olimpiu Matichescu, Solidari cu poporul roman, Edit. politica, Bucuresti, 1977 ; A.
Deac, Gh. Matei, _Pebruarie 1933. Ecoul international. Edit. stiintifica,
Bucuresti, 1967 ; Olimpiu Matichescu, Opinia publica internatiovala
despre Dictatul de la Viena, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1975.
rectie, Edit. militarA, Buc. 1975; Leonida Loghin, Alexandru Petricean, Garzile patriolice
din Romania, Edit. militarA, Bucuresti, 1974; Haralamb Zincd, i a fost ora H", Edit. mi-
www.dacoromanica.ro
1432
39
II
vol. I si II, Edit. militarA, Bucuresti, 1970; Constantin Nicolae, Petre Ilie, Armata romana
pe drum de lupta ;i victorii, Edit. militarA, Bucuresti, 1973; 9 mai 1945-1970, Edit. militarA,
Bucuresti, 1970; A. LupAsteanu, L. Tarco, V. BirzA, Pentru patrie, Edit. militarA, Bucuresti,
1964.
177 Vezi, de pildA, Ion Popescu-Puturi, Concept ia tovard;ului Nicolae Ceausescu cu privire
la rolul istoriei patriei, a mi;cdrii muncitore;li In dezvoltarea i afirmarea poporului roman (Ana le,
nr. 1/1978); Nicolae Copoiu, Despre metodologita cercetdrii istorice a migarii muncitore;ti (Ana le,
nr. 6/1974); N. Z. Lupu, Partinitate ;i obiectivitate In ;tiinfa istoriei (Ana le, nr. 1 1973); Pentru
dezvoltarea spiritului militant In domeniul iItnfei istorice (R.I., nr. 6 1971); Gh. Mad, P.C.R.
si glndirea social-politica din Romania in primul deceniu de activitate (Ana le, nr. 2 1971); Gh. I.
IonitA, Activitatea teoretica desfdprata de P.C.R. In perioada interbelica pentru apararea unildfii
nafionale, a independenfei i suveranitdfii nafionale (Ana le, nr. 4 1975); Gh. I. Ionita, Nafionalinternational In activitatea interbelica a P.C.R. (Memoriile Secf lei de ,tiinfe istorice, seria IV,
torn. I, 1975-1976, Edit. Acad.) Gh. Zaharia, Premise istorice ale migarii de rezistenfa anti-
fascista din Romania (Ana le, nr. 1/1974); Stefan Musat, Considerafii privind dezvoltarea i toriografiei mi;carii muncitore0i i a P.C.R. dupd 23 August 1944 (Anale, nr. 3/1972).
178 Ion Popescu-Puturi, Mircea Musat, P.C.R., stegar al luptei pentru salvgardarea suveranitafii ;i independenfei nafionale a Romdniei, (Anale, nr. 2/1977); Ion Popescu-Puturi, Alircea
Musat, Lupla P.C.R. pentru unitatea clasei munciloare si coalizarea tuturor forfdor de stInga,
democratice, Impotriva fascismului, pentru preluarea puterii ci construirea socialismului. (Anale,
nr. 2/1975); Marin Nedelea, Trdsdturi ale regimului politic din Romania In primul deceniu interbelie, (Anale, nr. 1/1974); Florea Nedelcu, P.C.R. Zn via/a politica a Romaniei (1934 1940),
(Anale, nr. 5/1973); Gh. I. IonitA, Clasa muncitoare for/a sociala fundamentaM a istoriei contemporane a Romdniei, (Anale, nr. 5/1971); Gh. Matei, Aspecte ;i trasaturi ale activitafii P.C.R.
pentru faurirea Frontului Unic Muncitoresc (1921-1944), (Anale, nr. 3/1972); Florea Dragne,
C. Petculescu, Cdlirea revolufionara a lineretului obiectiv major al activitafii P.C.R. ( 1921
1944), (Anale, nr. 5/1971); Elena Georgescu, Evolufia m4ccdnii revolufionare i democratice a
femeilor din Romania, (Anale, nr. 4/1975); Gh. I. IonitA, Ascensiune, combativitate ;i consecoenfa in atitudinea antifascista a clasei muncitoare din Romania, (RI, nr. 7/1974); C. Ille, Lupta
Intregului popor pentru apararea independenfei nalionale a patriei in concept ia P.C.R. ( 1921
1940 ), (Anale, nr. 2/1972); Olimpiu Matichescu, Forme de organizare i rezistenfa ale comuni;tilor i antifasciftilor din lagare i Inchisori, (Anale, 1/1976); AuricA Siraion, Contribufii la istoriografia romaneasca privind perioada 1940 1944 din istoria patriei, (Anale, nr. 1 1974).
1.7 Florian TAnAsescu, P.C.R. i alegerile parlamentare (1922-1928), (Anale, nr. 2/
1973); M. C. Stanescu, N. Popescu, P.C.R. i Congresele Internafionalei a III-a, (Anale, nr. 5/
1975).
www.dacoromanica.ro
31
1433
stiintifice a istoriei P.O.R. 0 a mirarii muncitoresti, revolutionare 0 democratice din taxa noastra in anii interbeliei, in strinsa corelatie si interdependenta cu istoria contemporana generala a Orli.
Desigur, dupa cum am mai subliniat, rezultatele obtinute nu reprezinta rezolvari depline 0 definitive ale problemelor supuse investigatiei,
oricind putind sa fie descoperite materiale documentare noi, sa fie desprime concluzii noi. Primordial este faptul ea', gratie actiunii constructive
a factorilor amintiti de noi, cercetarea istorica 0.-a gasit in ultimul deceniu 0 jumatate fdgasul, dupa indehmgi ca'utari, presarate nu de
putine ori pina la jumatatea deceniului al saptelea cu neimpliniri i
pagubitoare abateri de la rigorile unei munci stiintifice serioase. In frontul
cercetarii istoriei anilor 1918-1944 mai exista, 0 azi loc spre mai bine.
Este sentimentul pe cale 1-au incercat descoperind si redescoperind
toti cei care au lucrat si lucreaza la elaborarea volumului al VIII-lea al
Tratatului de istoria Romaniei 0 a Sintezei Istoriei Partid.ului Comunist
Roman, lucrari fundamentale ce vor imbogati in scurt timp orizontul tuturor cunoscatorilor 0 iubitorilor de istorie contemporana a Roma,niei, a miscarii muncitoreti, revolutionare 0 democratice si a partidului
nostru comunist.
*
Istoria patriei i poporului nostru, a Partidului Comunist Roman
in anii de dupa declansarea revolutiei de eliberare nationala 0 sociala,
antifascista, si antiimperialista s-a bucurat 0 se bucura,
pe masura apro-
specialitate.
De la o vreme in care se punea cu o anumita retinere posibilitatea
abordarii frontale a unor probleme de istorie mai noua, fiind si cite unii
Istoria anilor noVri este istorie 180 considerind-o mai mult facind parte din
18 Gh. I. IonitA, Istoria zilelor noastre este istorie, In Era SocialistA", nr. 6/1972.
www.dacoromanica.ro
1434
32
181 D. Turcus, Pagini din lupla penlru instaurarea puterii populare in Romania, Edit.
tiintificL Bucuresti, 1974.
1 2 Paraschiva Nichita, 6 martie 1945, Edit. politica, Bucuresti, 1975.
183 Conferinfa Nalionala a Partidului Comunist Roman. Octombrie '45, Bucuresti, 1970.
1-84 Gheorghe Tutui, Gotofand Paraschiv, Sindicatele din Romania in anii revoltzliel
populare, Edit. politicd, Bucuresti, 1970.
www.dacoromanica.ro
33
1435.
gerile parlamentare din noiembrie 1946 188, politicii de largi aliante promovata de P.C.R. in primii ani ai puterii populare 188, transformarilor revolutionare din Romania anului 1947 187 luptei pentru faurirea aliantei muncitoresti-tarnesti 188 , luptei pentru abolirea monarhiei i proclamarea,
Republicii 188, luptei fortelor populare, democratice din unele judete ale tarii
pentru realizarea acestor obiective 188, situatiei internationale a Romaniei
politicii sale externe in acei ani 181. Au fost publicate unele antologii
valoroase din creatia social-politica a unor participanti la infaptuirea marilor transformxi revolution.are din acei ani 182.
.Anilor revolutiei i constructiei socialiste in Romania le-au fost
de asemenea consacrate o serie de lucrari tratind unele dintre ele
mai in sintea, evenimentele petrecute 183, aspectele luptei pentru faurirea
.
partidului unic al clasei muncitoare, 194 evolutiei P.S.D. spre partidul unic195
E.S.P.L.P., Bucuresti, 1958; vol. III, Edit. politica, Bucuresti, 1960. Cu toate limitele kr,
aceste trel volume rAmin o Incercare meritorie a anilor 1955-1960 de Infiltisare a cadrului remarcabil In care s-a Infiiptuit reforma egret% din 1945.
188 30 decembrie '47, Bucuresti, 1972; Monarhia de Hohenzollern v&zuld de contemporarzi,
183 Vezi, de exemplu, Din istoria contemporand a Romdniei, Edit. stiintifica, Bucuresti,
1965; Gh. I. IonitA, Partidul Comunist
conduciitorul poporului roman In revolufia f i construcfia socialista ( 1948 1965), In Studii ;i materiale de istorie contemporand, vol. III, Edit.
Acad., Bucuresti, 1978.
184 A. Petrie, Gh. Tutul, Unificarea micarit muncitoresti din Romdnia, Edit. Acad.,
Bucuresti, 1968.
www.dacoromanica.ro
143f
34
197 Clasa muncitoare forf a social conducaloare In Romania Socialist& (sub redactia
Gh. Surpat), Edit. politica, Bucuroti, 1974; Constantin Ionescu, Oscar Hoffman. Clasa muncitoare din Republica Socialista Romania, Edit. politica, Bucuresti, 1974; Profilul spiritual
al clasei rnunciloare In socialism, Incr. colectiv, Edit. Acad., Bucuresti, 1964.
198 Collura sociallstii In .Romania, Incr. colectiva, Edit. politica, Bucuresti, 1974; Gall
Erna, Inteleclualitalea In viafa social& Edit. stiintifica, Bucuresti, 1965.
199 Omagiu tovardsolui Nicolae Ceausescu, Edit. politica, Bucuresti, 1973; Omagiu Prepcdintelui Romaniei Socialiste, Edit. politica, Bucuresti, 1979; Dr. Petru Groza, Scrieri alese,
Edit. politica, Bucuresti, 1973; Petre Constantinescu-Iasi, In anii socialismului victorios,
Edit. politica, Bucuresti, 1976.
298 Titu Georgescu, Argumente ale istoriel pentru o nouii ordine internationald, Edit.
factor activ al prostiintifica i enciclopedica, Bucuresti, 1977; Traian Caraciuc. Romania
gresului contemporan, Edit. politica, Bucuroti, 1974; Romania Sociallsta pi cooperarea internafionala sub coordonarca Mircea Manta, Costin Murgescu, Gheorghe Surpat, Edit. politica,
Bucuresti, 1969.
291 Aron Petrie, Concepfia tovarasului Nicolae Ceausescu asupra rolului educativ al istoriei (RI, nr. 1 1978; Gh. I. Ionitii, Operele lovarasului Nicolae Ceausescu Indreplar pi stimulent in activitalea istoricilor, (RI, nr. 1/1978); Gh. I. IonlA, Sarcinile cerceldrii pi preddrii
istori t In lumina documentelor celui de-al XI I-lea Congres al P.C.R., (RI, nr. 2 1980); Titu
Georgescu, Contemporaneitatea noastrd socialisM tn istoria milenard a patriei, (Anale, nr. 1 1975);
masa rotunda Funcfia educatio-civicd a istoriei, (Anale, nr. 2, 3 *I 5 1973); Gh. I. Ionitil, Rolul stiinfei istorice In activitatea politico-ideologicd fi cultural-educativd a P.C.R., (Anale, nr. 1/
1975); Respeclarea adevdrului
Indatorire primordiald a stiinfei istorice, (RI, nr. 6 1975); Mihai
Pau, General pi particular In revolufia democrat-populard din Romania, (Anale, nr. 2/1975);
N. N. Constantinescu, Concepfia fi politica P.C.R. In faurirea socielaf ii socialiste multilateral
dezvollate In fara noastrd, (Anale, nr. 6/1971); Vladimir Zaharescu, Cu privire la dialectica generalului fi particularului In revolulia fi construcfia socialisM, (Anale, nr. 2 1973); Gheorghc
Surpat, Contribulia P.C.R. la dezvoltarea teoriei fi practicii revoluliei fi construcliei socialiste.
(Anal , nr. 2 1978); Gh. I. Ioni.S, Cercetarea istoriei contemporane a Romaniei In ultimo( sfert
construcfiei socialiste, (Anale, nr. 3 1978); Gh. I. Ionit, Probleme actuate ale cresterii rolulut
conducator al P.C.R. In societatea noastrd, (RI, nr. 11/1979); Gh. Surpat, Programul ridicdrit
Romaniei pe o treaptd superioara a dezvoltdrii sale economicesi sociale, (RI, nr. 10 1979); Gh. Sur-
pat, Politica fliinfificd a P.C.R. In opera de transformare a Romdniei Intr-o lard industriala,
(Anale, nr. 5 1978): Aron Petrie, Politica P.C.R. de transformare socialistd a agriculturii,
(Anale. nr. 1 1972); Vasile Bogza, Raportul dintre industrie fi agriculturd In lumina documenongresului al XI I-lea al P.C.R., (RI, nr. 2 1980); Ion Bulei, Collura socialistd o
felon
compo tenta esenfiala a procesului edificdrii constiente a socialismului In jara noastra, (RI, nr. 11
1979 Ladislau Banyai, Aportul tovardsului Nicolae Ceausescu la Intrirea unitdfii frafesti dintre
poporul roman pi nalionalildfile conlocuitoare, (RI, nr. 1 1978); Gheorghe Unc, Participarea
nalionalitafilor conlocuitoare, Impreuna cu poporul roman, la infaptuirea transformarilor revoluf ionare, democratice fi la edificarea socialismului In Romania, (Anale, nr. 2 1978); Gh. Zaharia,
Gh. Surpat, De la Republica Populard la Republica Socialist& Conducerca operei de edificare
a socialtsmului in concepfia si practica P.C.R., (Anale, nr. 6 1972); hie Ceausescu, Constantin
Olteanu, Evolufia forfelor armate romane In procesul transformaritor revolutionar-democratice,
(Anale, nr. 5/1977); Al. Bolintineanu, Independenfa fi suveranitalea nalionald coordonale
majore actuate ale politicii P.C.R., (RI, nr. 8 1979); Titu Georgescu, Argumente ale istoriei pentru
o noud ordine economicd inlume, (RI, nr. 2/1976); Gh. I. Ionita, Politica internationalista militank
a clasei munciloare, a P.C.R., (RI, nr. 2/1974)t Gh. Prodea, P.C.R. pi imperativul actual al
www.dacoromanica.ro
35
1437
Fireste tot ceea ce s-a realizat pe plan istoriografic in privinta tratarii problenwlor de istorie mai nouit in special a celei de dupa 1948
din rnemorabila zi de 1 decembrie 1918 si pina azi, directii i objective precise au derivat din fructuoasa dezbatere realizata de cel de-al XII-lea Congres al partidului nostru desfasurat in noiembrie 1979, din alte documente
fundamentale recente elaborate de conducerea partidului si statului nostru, din opera tovarasului Nicolae Ceausescu. Cercetarea istorica s-a
subliniat la cel de-al XII-lea Congres al partidului trebuie sa puna
puternic in lumina bogatele traditii ale luptei poporului nostru pentru
libertate, independenta si unitate nationala, s infatiseze, in lumina adevarului tiintific, locul i rolul romanilor in dezvoltarea istorica din aceasta
parte a Europei, contributia lui la cauza generala a progresului i civilizatiei. Din studierea trecutului istoric, cercetarea trebuie sa desprinda concluzii si invataminte pentru prezent, de care trebuie s tinem seama in
dezvoltarea generala a societatii, in politica interna i externa a partidului
statului nostru" 204.
nostril intelegem exact apelul ce ni se face de a aprofunda teoretic probli un le dezvoltarii orinduirii noastre, prefigurarea dezvoltarii in perspectiva a societatii romanesti pe directia situarii ei in rindul tarilor err nivel
mcdiu de dezvoltare. Dupa cum s-a hotarit la Congres, urmeaza sg, fie
pregatit spre a fi supus celui de-al XIII-lea Congres un nou program al
partidului care sa vizeze continutul trecerii noastre la comunism.
reconcilterti istorice dintre comunisti si socia1iti, (Anale, nr. 4 1975); Dumilru Mazilu, SolidariUtica militanta a poporului romdn cu lupla popoarelor eliberale de sub dominalia imperialismului,
pentru independenla si suveranitate deplind, pentru progres social, (Anale, nr. 4 1977); Gh. I.
Ionita, Colaborarea i solidaritatea internafionald a P.C.R. cu partidele CO/Ministe i muncitoresti,
cu p utidele socialiste fi democratice, cu forfele progresiste revolulionare din Intreaga lame, (RI,
nr. 10 1979).
203 Gheorghe Tutui, Frontal unic munciloresc
temelia alianfelor politice promovate
de P.C.R. tu anii 1944-1948, (Anale, nr. 2/1974); Paraschiva Nichita, Despre regimul politic
din Romania In perioada 23 august 6 martie 1945, (Anale, nr. 6 1974); Traian Udrea, Instaururea guvernului revolufionar-democratic In Romania, (RI, nr. 2 1980); Mihail Rusenescu,
Proc ul cooperativizdrit In Romdnia (1949-1962), (RI, nr. 3/1979); Elisabeta Petreanu,
Activetatea internalionald a Romdniei lake 1948-1965, (RI, nr. 8/1978).
0. 2341
www.dacoromanica.ro
1438
36
Durant les annees qui ont suivi le memorable acte du 24 Aott 1944,
l'tude de l'histoire de la Roumanie des annes 1918-1980, du mouvement ouvrier, rvolutionnaire et dmocratique a connu une evolution en
general ascendante qui repose sur la conception du matrialisme dialectique et historique, insi que sur les orientations contenues clans les documents du Parti Communiste Roumain. Du point de vue quantitatif et,
surtout, qualitatif, les realisations les plus importantes ont t obtenues
pendant la priode qui a suivi le IX-e Congrs du Parti Communiste
Roumain (1965) lequel a imprime une puissante impulsion a l'investigation
historique, l'accent portant notamment sur le respect de la Write histori-
www.dacoromanica.ro
37
1439
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ZOE PETRE
RADU MANOLESCU
CONSTANTIN BIJE
tici de prima important ; in versiuni mai izbutite sau mIcar utile, cele
mai importante surse narative pentru istoria antica au devenit astfel acce-
sibile unui public larg. De la Herodot 1 Ri Tucidide 2 la Xenofon 3 i Polibtu 4, de la Plutarh 3, Appian 8 si Arrian 7 la Dio Cassius 8 j Herodian 8 ,
* Potrivit cu preocupArlle fiecArula dintre autori, prezentul studiu a fost redactat de
Zoe Petre pentru capitolul de istorie antic& de Radu Manolescu pentru cel de istorie a evului
mediu si de Constantin Buse pentru cele de istorle modernA sl contemporanii universald.
1 Herodot, Istorii, III, Studiu introductiv de A. Piatkowski; traducere, notite istorice sl note de A. P. si F. Vent-Stef. Edit. stlintificA, Bucuresti, 1961-1962.
3 Thucydides, Rdzboiul peloponesiac, Studiu introductiv, traducere, note, indice de
N. I. Barbu, Edit. stlintificA, Bucuresti, 1966, 771 P. + 3 pl. + 3 h.
a Xenofon, Anabasis, Traducere, studiu introductiv si note de Maria Marinescu-Himu,
Edit. stlintificA, Bucuresti, 1964, 352 p.; Hellenicele, Traducere si note, M. I. Stefnescu.
Studiu introductiv A. Piatkowski, Edit. stiintifica, Bucuresti, 1965, 465 p.; V iafa lui Cyrus
cel Bdtrin, tntemeielorul statului persan, Traducere, studiu introductiv si note: M. MarinescuHimu, Edit. stiintffic.4, Bucuresti, 1967, 456 p.; Statul spartan, Statul atenian (sic!), traducere,
studiu introductiv si note de Maria Marinescu-Himu, Edit. stiintificrl, Bucuresti, 1958, 100 p.
6 Polybios, Istorii, Studiu introductiv, traducere si note de Virgil C. Popescu, Bucuresti, Edit. stiintificA, 1966, 597 p. -1- 3 h.
6 Phrtarh, V iefi paralele, vol. IV, studiu introductiv, traducere, notite introductive
si hote de prof. univ. dr. doc. N. I. Barbu, Edit. stiintifica, Bucuroti, 1960-1971.
6 Appian, Istoria Romei. Rdzboaiele civile, traducere de colectiv, revizie: A. Frenkian,
Studiu introductiv si note N. I. Barbu, Edit. stiintifia, Bucuresti, 1957, LI + 513 p.
7 Flavius Arrianus, Expedifia lui Alexandra cel Mare in Asia, traducere si indice de
nume de R. Alexandrescu. Studiu introductiv, note, indice de terrneni de Al. Suceveanu,
Bucurestl, Edit. stiintificA, 1966, 487 p. + 3 pl. + h.
a Dio Cassius, Istoria romand, I, studiu introductiv de Gh. Stefan. Traducere si note
de dr. A. Platkowski, Edit. stiintifia Bucuresti, 1973, 823 p.; II, traducere si note de
A.P., Edit. stiintifia, Bucuresti, 1975, 800 P.
9 Herodian, Istoria Imperiului Roman dupd moartea lui Marcu Aurelia, Traducere,
introducere si note de rt. Alexandrescu, Edit. Academiei, Bucuresti, 1960, 171 p.
,,REVISTA DE ISTORIE", Tom 33, nr. 7-8, p. 1441-1488, 1980
www.dacoromanica.ro
1442
in acesti ani in limba rondna ; d asemeni, dintre operele de descriere geografica-istorica au aparut in versiune romaneasca in ultimii ani traduceri
1964, 567 p.; C. Iulius Caesar, Fragmentele. Opera apocrifd. Studlu introductiv el note C. Poghirc; RAzbohil alexandrin, traducere J. Vilan-Unguru; Rdzboiul african, Razboiul .spaniol,
Fragmentele, traducere E. Poghire; indice E. Poghirc, Edit. etiintifica, Bucurestl, 1967, 28s) p.
eanu. Prefati de Dan Simonescu, Edit. Minerva, Bucureeti, 1970, XXIX + 314 p. (I); 368 p.
(II).
" Ovidiu, Fastele, traducere I. Florescu el Tr. Costa; studil si note Tr. Costa, Edit.
Academiei, Bucuresti, 1965, 283 p.
" Ambrosius Macrobius Theodosius, Saturnalia, Traducere, lntroducere sl note de
Gh. TohAneanu, Edit. Academie!, Bucureeti, 1961, 378 p.
n Aulus Gellius, Nopfile atticei, Traducere David Popescu; introducere si note I. Fischer, Edit. Academiei, Bucureett, 1965, LXXX + 605 p.
22 Prozd narativd latind, Edit. Univers, Bucuresti, 1972, 376 p.
23 D. M. Pippidi, ed., Prozd istoricd greacd, Edit. Minerva, Bucureeti, 1970, 752 p.
24 id., Les Grecs et l'esprit historigue, Rev. Hist. S-E Eur., 21, 1944, p. 5 35.
23 id., Sur la philosophie de l'histoire d'Hrodote, Eirene I, 1960, p. 75-92.
www.dacoromanica.ro
1443
Tucidide 26) ; cercetarile lui C. Balmu 27, 1.1. Russu 28, N.I. Barbu 29 0,
mai aproape de noi, Fl. Fugariu 3 ori Alex. Cizek 21 pe marginea operei
lui Tucidide, pun in lumina, fiecare In felul &au, aspecte ale unei personacentrale a istoriografiei grecesti.
0 preocupare Inca si mai activa pentru cercetarea istoriografiei la-
Sallustius 32,
Suetonius, caruia Eugen Cizek i-a consacrat o cercetare din unghi literar
dar si istorie, pregatita de contributii speciale 33, Tacitus, in fine, a carui
opera a polarizat un numar insemnat de cercetari, datorate, de-a lungul
anilor, Friedei Edelstein in colaborare cu Iudita Winkler 34, lui N.I. Barbu 36, C. Poghirc 36, Gh. Ceausescu 37 ; studiile lui Eugen Cizek au fost
intregite intr-o cercetare monografica care imbratiseaza viata si opera
marelui istoric 38.
1956, 120 p.
" I. I. Russu, Die Herkunft des Historiker Thucydides, Bull. Inst. arch. Bulgare, XVI,
1950, p. 35-40.
22
*i
N. I. Barbu, Remarques sur le droil chez Thucydide, SC, VIII, 1966, p. 35-44.
Florea Fugariu, Categorii de argumente istorice In opera lui Tucidide, AUB (lb. clasice
" Alex. Cizek, Imaginea conducritorului ideal ;i premisele ei filozorice In conceptia lui
32 Tr. Costa, La date de la marl de Salluste, in J. Harmatta, ed., Studien zur Geschichte
und Philosophie des Altertums, Budapesta, 1968, p. 162-164.
33 E. Cizek, Structures et ideologie dans Les vies des douze Cesars" de Suetone, Edit.
Academiei - Les Belles Lettres, Bucuresti-Paris, 1977, 264 p.; cf. si id., AUB, - M., 9, 1960,
" Pozilra lui Tad /us fafit de armata, popor ci provincii, SC, 4, 1962, p. 245-274.
" Ueber die Hierarchic der rnenschlichen Werke bei Tacitus, SC 11, 1969, p. 129-143;
Tacite el la vie nulitaire, AUB (lb. clas) 22, 1973, p. 7-20.
36 Sur la repartition des livres de Tacite entre Anna les" et Histoires", SG 6, 1964,
p. 149-154.
37 Conceptille lui Tacit asupra politicii externe rornane, SC 11, 1969, p. 145-155.
" E. Cizek, Autour de la causalite historique chez Tacite, Geschichte und Philosophie, cit.
supra, n. 31, p. 181-190; Structure du temps el de l'espace dans la Germanic et clans le Dialogue des Orateurs de Tacite, AUB (lb. clas.) 20, 1971, 15-96; Tacit [Via la ;i opera. Monogrape], Edit. Univers, Bucuresti, 1974, 288 p.
39 Cf. e.g. E. Cizek, L'image du renouvellement historique chez Velleius Paterculus, SC 14,
1972, p. 85-93; VI. Iliescu, Origrnes Veliae? Zu Trogus Pompeius Pro leg. XVIII, Class Phil.
danes, Getica 67, Philologus (Berlin), 115, 1971, 137-139; Enocatis exinde legionibus, Zu lord.
www.dacoromanica.ro
1444
Bucuresti, 1977, 499 p. (muitigr.); Em. Condurachi, Oriental Apropial, mil. IIIII 1.e.n.
Tipogr. Univ. Bucuresti, 1977, 244 p.; Iorgu Stoian, Istoria Greciei antice In sec. V IV I.e.n.,
CMUB, Bucuresti, 1969, 173 p. (multigr.); a 2-a editie, mult adAugitA, ln 1973, 235 p. (inultigr.); id., Istoria Greciei antice (de la origini pind la sflrfitul sec. VI t.c.n.), CMUB, Bucuresti,
1974, 299 p. (multigr.); Ern. Condurachi, Curs de istorie romand I, Isloria Romei regale si republicane, Tipogr. Univ., Bucuresti, 1974, 192 p. In ultimii ani au ap5rut de asemenea si doud
cursuri ale cadrelor didactice de la Universitatea din Craiova: Oct. Toropu, Istoria veche umversald, p. III, Grecia anticd, Note de curs, Craiova, Reprogr. Univ. 1972, 130 p. (litogr.);
Lileta Stoianovici-Donat, Aspecte ale civilizafiet romane, Note de curs, Craiova, Reprogr. Univ.,
46 Contributille mai importante ale lui C. Daniel au fost reunite In culegcrea Orientalia
mirabilia, Edit. StiintificA, Bucuresti, 1974, 403 p.; cf. de asemenea lucrArile consacrate de acelai autos informArli until public larg cu privire la Civilizalia egipteand (Edit. Sport-Turism,
www.dacoromanica.ro
1445
trebuie fileuth pentru studiile lui I. Bann referitoare la problema, fundamentald, a definirii teoretice a societhtilor orientale ; ampla introducere
consacrath de acelasi autor relatiei intre societate si. formele de gindire si
suprastructuri si ideologii in aceeasi epocii, istorica, reprezentind o contributie la istoria culturii, dar si a societatii antice orientale 47.
Raporturile intre Orient si lumea greco-romang sint si ele investigate, mai cu seam'a,' sub aspect cultural, de cercethri elaborate de asemenea
Adelinei Piatkowski 48, Const. Daniel 49, Gh. Vgdutescu 5.
In domeniul literaturii de informare in afara Istoriei lumii in date
trebuie sii, amintim lucrArile recent aparute si foarte judicios alcatuite ale
lui Horia C. Matei 52.
In domeniul istoriei clasice, greco-romane, problemele care, in mod
firese, au retinut in cea mai mare milsur5, interesul cercethrilor din ultimole decenii sint acelea ale convergentelor intre istoria generali si cea
nationalii : istoria coloniilor grecesti pontice si a relatiilor lor cu lumea
geto-dacicd, raporturile intre lumea elenisticA si zona carpato-danubianoponticsa, expansiunea romanA, fi destinul romanithtii orientale. Avind in
vc dere preponderenta problemelor de istorie nationalA in aceastA arie de
preocupiiri si faptul ca. progresul cercethrilor in acest domeniu este huegistrat, in chiar paginile acestei reviste, de sinteza colegului Constantin
Preda 53, vom retine atentia cititorilor doar in legltuth cu acele studii si
volume care, deptisind chestiunile proprii istoriei celor trei colonii pontiee
de pe teritoriul patriei noastre sau cele referitoare la prezenta roman5, in
Dacia, Moesia ori Scythia Minor, reprezintii, o luare de pozitie stiintific5,
referitoare la, intreaga zona, ponticii, sud-est europeanA sau la probleme d.e
ansamblu ale romanithtii europene, reflectind efortul de integrare a istoriei vechi a patriei noastre in contextul mai larg al istoriei lumii antice.
De bunii, seana, sintem primii constienti de misura inerenta de artificial
pe care o impliel atari distinctii si limititri, dar spatiul rezervat studiului
de fath, nu ingilduie o alta solutie.
Bucuresti, 1976) sl Cioilizafia feniciand (Edit. Sport-Turism, Bucuresti, 1979). V. de asemenea,
G. IvAnescu, Le role des Japhetites dans la formation des peuples el des cultures antiques, SAO 1,
1957, p. 199-231; Vlad BrtnAteanu, Les Arrneniens des incriptions de Behistozm, ibid., p, 65-81;
Gh. Bobo, Problema tipului de slat In Oriental antic, Stud. Juris. 12, 1967, p. 161-169.
0 I. Banu, Asupra formafiunii sociale asialice", I. Rev. Fil. 13, 1966, 2, p. 213-228;
II, ibid., nr. 3, p. 319-335; id. Sensuri universale fi diferenfe specifice tn filozofia Orientului
antic, 1, Mesopotamia, Egipt, China, Edit. stiintificA, Bucuresti, 1967, 456 p.
" A. Platkovski, L'apparition du despotisme oriental dans la vision des penseurs grecs
(I Xe-V-e siecles ay. n.e.) Acta, XI, Eirene, 197,2, p. 391-397.
0 C. Daniel, Trois noms egyptiens de chef en grec, SAO, VIII, 1971, p. 59-60.
60 Gh. Vldutescu, Orient qi Grecia, A U B (filoz-ist., drept).
" Istoria lumii In dale, elaboratii de H. Matei, Fl. Constantiniu, Marcel Popa, N. Nicolescu, Gh. Rdulescu, sub conducerea acad. A. Otetea, Edit. enciclopedica rornanA, Bucuroti,
1069, XVII + 615 p. (ed. 2 a 1972).
52 Horia C. Mate, 0 istorie a Romei antice, Edit. Albatros, Bucuresti, 1979, 318 p.; id.,
Cioilizafie roman& Edit. Eminescu, Bucuresti, 1980.
www.dacoromanica.ro
1446
" 0 parte a numeroaselor contributil datorate tut D.M. Pippidi In acest domeniu ant
acurn adunate In volumul Contribujii la istoria veche a Romriniei, Edit. stlintific, Bucuroti,
ed. a 2-a 1967, 599 P. (prima editie 1958); amintim, Intre acestea (paginile se referit la a doua
editie a volumului citat): Relafille politice dintre celafile de pe coasta de vest a Mdrii Negre In epoca
elenisticd, p. 222-241; In jurul relaiiilor agrare din celdfile pontice !wank de cucerirea romand,
p. 120-166; Un nou document despre comunitalea ponticdInsec. I I e.n., p. 401-431. V. de asemenea
D.M. Pippidi si Em. Popescu, Des relations d' Istros et d'Apollonie du Pont a repoque hellenistique,
Dacia, M.S, III, 1959, p. 235-258 (= Historia XII, 1963, P. 96-115); D.M. Pippidi, Les
colonies grecques de Scgthie Mineure a l'epoque hellenistique, Balkan Studies (Salonic), VI, 1965,
p. 95-118: Strdinii de peste mdri, In D. Berciu si D.M. Pippidi, Geli fi greci la Dundrea de Jos
din cele mai vechi timpuri paid la cucerirea romand, Edit. Academia, Bucuresti, 1965, 343 p.;
D.M. Pippidi, Les premiers rapports de Rome avec les cites greques de l'Euxin, Riv. Stor. Antichitit
(Bologna) 2, 1972, p. 17-38; Les villes de la cote ouest de la Met Noire d' Auguste a Diocletien,
Akten des VI. Kongr. far gr. und lat. Epigraphik (1972) Mnchen, 1974, P. 99 114; In jurul
Bueurestl, 1965, p. 87-91; Eludes histriennes, Bruxelles 1972, 176 p. (coll. Latomus, 123).
55 Evenements du Pont Euxin de la fin du V I-e siecle ay. n.e. refletes dans l'histoire d'Histria,
69 Die Getreidekrisen der Stlidten an den westlichen und nordlichen Kasten des Pontos
Euxeinos in der hellenistischen Zeit, In Hellenische Poleis. Krise, Wandlung, Wirkung, Berlin,
1974, p. 648-663.
www.dacoromanica.ro
1447
Cu privire la raporturile dintre autohtoni ;i greci in a;ezdrile din Dobrogea, SCIV, II,
1951, 2, p. 45 60; Burebista fi oraple pontice, SCIV, IV, 1953, 3-4, p. 515-523; Influences
grecques et romaMes dans les Balkans, en Hongrie el en Pologne, In Le rayonnement des civilisations
(Actes du V III-e Congr. intern. d'Archol. Classique), Paris, 1963, p. 239-285; La Mer
Noire - carrefour des civilisations dans Pantiquite, In XI I-e Congres International des Sciences
historiques, I, Grands Themes, Viena,
1965, p. 61-74; Influences grecques el romaines dans les
Balkans, Actes du colloque international des civilisations balkaniques (Sinaia, 1962), Edit. Academiei, 1963, p. 116 126; Relations entre les Grecs et la population autochthone du Bas-Danube, a la
lumiere des dernieres dicouvertes, In Kultur SOclosteuropas, Mnchen, 1964, p. 25-44; Les villes
pontiques el leur importance pour Phistoire ancienne du sud-est europeen, BASEE, III, 1965, 1,
p. 19 30; Dundrea In orizontul geografic antic, SCIV, XX, 1969, 4, p. 533-540; L'exprience
pontique, In Sources archeologiques de la civilisation europienne, AIESEE, Bucuresti, 1969,
p. 183 193; Die Beziehungen zwischen den Griechen und der ostliche Bevolkerung am Unterlauf der
Donau, StudiaGotica, Stokholm, 1970, p. 38-50; Colys, Rome et Abdere, Latomus, 29, 1970, nr. 3,
p. 29-48; Dodona i raporturile sale cu lurnea balcanied, SCIV, 21, 1970, 2, p. 235-243; Le
Sud-Est europeen. Permanences du passe el du present, Cahiers d'histoire mondiale (Paris) 13,
1970,
3, 1971, p. 59-74; La Mediterranee et les Balkans, BA SEE, 11, 1973, 6-2, p. 53-60.
ima
62
iiri noi despre legdturile Ilistriei cu gejii In sec. al I I I-lea I.e.n., acum In Contribufii.
cit. p. 167-185; Ilistria ;i gejii in secolul al I I-lea: observajii asupra decretului In cinstea lui
Agathocles, fiul lui Antiphilos, ibid., p. 181-221; Data decretului histrian pentru Aristagoras,
fiul lui Apaturios, ibid., p. 270-286; Grecs-Getes et Romains en Scythie Mineure, In Assimilation
anciennes
el resistance ei la culture greco-romaine dans le Monde Ancien, travaux du V I-e Congris international
&Eludes classiques (1974), Edit. Academia, Bucuresti, Ed. Les Belles Lettres" Paris, 1976,
p. 445-453.
62 lzvoarele grece;li despre retragerea lui Darius dirt expedifia sciticd, SCIV, VII, 1956,
3-41, p. 319-342; Autour de la date de fondation d'Il istria, SCIV, 1962, p. 49-69; Atais, SCIX,
1967, p.
85 91.
Die Beziehungen zwischen dem Skythenkonig Ateas, und die griechischen Stddlen der
westlichen Schwarzmeerkuste, Actes du I-er congr. d'Etudes Balkaniques et S-E Europeennes,
" In legdturd cu data de anexare a Dobrogei de Mire romani, Pontica, IV, 1971, p. 105123 ; Autour de la localisation d'Argedava,
65 Le debut de la domination roumaine sur les cites de la cte ouest du Pont Euxin: dates et
c ir constances,
www.dacoromanica.ro
1448
datorate lui 0. Daicoviciu 68, Gh. 5tefan 88, R. Vulpe 78, Dumitru Tudor 71,
D. Berciu 72, 1.1. Russu 73, D.M. Pippidi 74, Em. Condurachi 75.
Problernatica evolutiei istorice i formelor de continuitate ale romanitatii orientale a facut de asemenea obiectul unor valoroase sinteze,
intemeiate pe numeroase descoperiri arheologice i pe o interpretare mai
profunda si mai nuantata a datelor istorice de ansamblu. Amintim in acest
sens, sinteza datorata lui Em. Condurachi si Gh. tefan 78, precum si recenta lucrare datorata Ligiei Bkzu 77.
Problemele raporturilor agrare in lumea antica reprezinta dealtminteri un domeniu de interes particular in cercetarea romaneasca mai
noua, inainte de toate prin contribupile lui D.M. Pippidi la istoria rela88
Stiri noi despre organizarea Daciei romane, AMN, I, 1964, p. 163-180 (in colaborare);
Severus Alexander i prooincia Dacia, AMN, III, 1966, p. 153-171; La politique etrangere des
78 R. Vulpe (in colaborare cu I. Barnea), Romanii la Dundrea de Jos, Din istoria Dobrogei,
II, Edit. Academiei, Bucuresti, 1968, 591 p.; Considerations historiques autour de l'evacuation de
la Dacie par Aurelien, Dacoromania I. 1973, p. 4i-51.
78 Romanii In Dacia, Bucuresti, 1969, 80 p. Decebal fi Traian, Edit. stiintificii, I enciclopedici, Bucuresti, 1977, 103 p.
p. 119-130.
N. S. II, 1958, p. 425-426; Inscripfiile proto-grece;ti In scrierea lineard B ;i descifrarea tor, SC, 1,
81- Premise ale formarii conceptului de polis, SC, 17, 1977, p. 3-15.
" Remarques stir la terminologie du bronze el du fer chez Homere, SC 6, 1964, p. 277 287.
84 Relafii agrare in Grecia veche, Edit. stlintificii i enciclopedica, Bucuresti, 1977, 255 p.
www.dacoromanica.ro
1449
Un alt domeniu de istorie socialA care a solicitat atentia istoriografiei romMesti in ultimele decenii este cel al sclaviei. Incepind cu discutiile
de ansamblu referitoare la aceste probleme ca, de pada', darea de seama criticti, datoratg, lui D.M. Pippidi, pe marginea dezbaterilor consacrate
problemelor sclavajului greco-roman la cel de-al XI-lea congres international de stiinte istorice 92 (1960) - la studii de detaliu asupra instituViei
servile 93 sau asupra unor rdscoale ale sclavilor, cu deosebire asupra celei
gebletes,
Berlin 1961, p. 89-105; Le probleme de la main d'ceuvre agricole dans les colonies
grecques de la Mer Noire, Problemes de la Terre en Grace ancienne, Paris, Haga 1973, p. 63-82.
88 De la possessiones" la possessio". Contribufie la studiul procesului istoric de formare a
noliunii de posesie In dreptul roman, SC, 1, 1959, p. 115-180 ;Contribufii la cunoapterea pluralismutut sistemelor de drept la Roma pi a procesului de formare a proprieldfii quiritare, SC, 10, 1968
p. 185-206.
" Economia agrard la Cato. SCIV, 1, 1950, 2, p. 187-206. Economia agrard la Varro,
SCIV, IV, 1953, 3-4, p. 525-539.
" Agricultort dependenfi In antichitate, in Omagiu . . . C. Daicoviciu, Edit. Academie,
Bucuresti, 1960, p. 401-408.
n Colonatul roman. PlIngerea colonilor de pe Saltus Burunitanus", SAI, 25, 1974,
p. 82-86.
92
SCIV, 12, 1961, 1, p. 75-83. Articolul lui P. BAIL Sclavie In lumea greco-romand, ST,
a sclavului din fondurile sale proprii (redemptio suis nummis), AUI, III, 1957, p. 397-416.
94 D. Tudor, Rdscoala lui Spartacus, Edit. tlinlfIcA. Bucuresti, 1963, 74 p.; A. Bodor,
Contribufii la istoria rdscoalei sclavilor condusd de Spartacus, SC, VIII, 1966, p. 131-141; H.
Daicoviciu, Programul de luptel al lui Crixos, Studia Hist, 1961, 1, p. 7-17; N. Branga, Contribufii la studiul divergenfelor" ivite In programul rdscoalei lui Spartacus, St. Com. 14, Archeol.-
www.dacoromanica.ro
1450
10
Un studiu publicat de A.M. Frenkian In 1967 se ocupil de o alta, cadatornicii 100. Doll& studii ale lui
M. Jacot, examineaz& raporturile social-juridice intre cet&lenii romani i
durachi 110, Zoe Petre 111), la tirile referitoare la rilzboaiele medico (Zoe
Petre 112) i la problemele campaniilor dunrene i pontice ale lui Alexandru i generalilor s'asi (Alex. Suceveanu I", Vl. Iliescu 114, Alexandra teno A. Frenkian, Definufii (iyxicroxoi) din templul lui Sarapis din Memfis, SC, 9, 1967,
p. 121-141.
101 M. Jacota, Conflictele de legi In imperiul roman. SC, 7, 1965, p. 93-101; id., Rome et
les &rangers, in Antiquitas Graeco-Romana ac lempora nostra. Acta congressus Intern. habit!
Brunae ... MCMLXV I, p. 83-90.
102 P. Sfetetu, Condilia poetului In socielatea sclavagistd dupd Marlial ;i Juvenal, SLU,
39.
AUB-ist. IX, 1957, p. 15-26 (1 Vizantinskii Vremennik, XIV, 1959, p. 27-37), Sur un probleme d'etal au IV-e siecle les delations, NEH, I, 1955, p. 83-89.
109 Oblr;ia ;i rdscoala lui V italianus, Omagiu Constantinescu-Iqi, p. 133-139.
1" Ion Nestor, La fin du monde ancien el les barbares", NEH, IV, 1970, p. 23-30 sl
Aluta, nr. 3; 1971, p. 119-127.
flows In jurul reformei monetare a lui Polycrate din Samos, SC, I, 1959, p. 9-16 si Athenae-
www.dacoromanica.ro
11
1451
fan 115) ; de la politica lui Augustus (Em. Condurachi 116, P. Ceausescu 117)
la cea a lui Nero (Gh. Ceausescu 115). Campaniile dundrene ale lui Traian
115 Grafille callatien du I V-e siecle ao. n.6, Epigrapllica, ed. D.M. Pippidi si Em. Popescu,
us Aspectele si consecinfele politice ale cldtoriei lui Nero In Grecia, RI, 27, 1974, 3,
p. 413 - 428.
119 Din considerentele expuse mai sus, nu relam aici inventarul" numeroaselor contributit datorate lui C. Dalcoviciu, R. Vulpe, Em. Condurachi, D. Tudor, H. Daicoviciu, Fl. B. Florescu,
R. Florescu s.a
129 Obtrva $i srlqitul lui Maximinus Thrax, SCIV, XX, 1969, 2, p. 237-244; Oblqia
Impdratului Constantinus I, AMN, II, 1965, p. 295-305.
121 V. supra, n. 108.
us R. Vulpe, Le titre iudex" porte par Athanaric, Swiatowit, Varsovia, 24, 1962,
p. 313 318.
1" Hannibal, Edit. stlintificil, Bucurestl, 1966, 80 p.; Traian, Impdrat al Romei. Edit.
stlintific, Bucuresti, 1966, 91 p.; Alexandra Macedon, Edit. stiintific5, Bucuresti, 108 p.;
Pericles, Edit. Albatros, Bucuresti, 1970, 296 p.; Mari cdpitani al lumii antice, 3 vol. Edit.
enciclopedia romAnA, Bucuresti, 1969 1971, 406 p. 309 p. 311 p.; Femei oestile din lumea
antic& Edit. stilnlific, Bucuresti, 1972, 375 p. (versiune italian5, Milano, 1974, 410 p.).
124 Caius Julius Caesar, Edit. tineretului, Bucuresti, 1967, 264 p.; Alexandra cel Mare,
Edit. Albatros, Bucuresti, 1974, 192 p.
129 Demosthenes sau despre arta elocinfel, Edit. Albatros, Bucuresti, 1970, 176 p.; Caesar,
p. 49-64.
130 Considerafit asupra cronologlei tnvaziei celte In Balcani, SC, II, 1960, 189-201.
131 V. supra, n. 59.
132 Contribufii la problema raporturilor scito-trace In sec. IV t.e.n., Pontica, 1969,
p. 189 - 197.
www.dacoromanica.ro
1452
12
Citeva contributii se refera la a specte ale modului de viat in antichitate astfel volumul consacrat de N.I. Barbu analizei sub acest aspect
a corespondentei lui Cicero 1 37, cel al lui N. Lascu despre modul de viata
roman 1 38, notele Rodicai Ciocan-Ivanescu despre Antiochia 1 36.
134
135
184
260 p.137
v. supra, n. 56.
Numele si originea costobocilor, C 1st. I, 1970, p. 109-117.
Les Costoboces, Dada, NS, III, 1959, p. 341-352.
Ilirit, Istoria, limba i onomastica - rornanizarea, Edit. stiinlifial, Bucurestl, 1969,
Aspecte din viala romazul In scrisorile tut Cicero, Edit. Academiei, Bucurestl, 1959,
197 p.
510 el 460 ay. n.1., SC 11, 1969, p. 39-55; Ilippodamos de Mild el les problemes de la cili
dimocratique. SC 13, 1970, p. 33-38.
143 L'epoque de Neron el ses controverses idiologiques, Leiden, 1972, 440 p.
148 L'Apocoloquintose - pamphlet de l'aristocralle Wine, Acta Ant. Philippopol. cit.,
p. 295-303; Despre redactarea dialogului De vita beata", SC, 5, 1963, p. 211 222.
144 Stoicismul, ideologie opozilionistd
l ideologie oftciald sub imperiul ttrziu, SC, 7,
1966, p. 183-196.
149 La double Image d'Alexandre le Grand d Rome - Essal d'une explication polltique,
SC, 16, 1974, p. 153-168.
144 Quelques considerations sur la renaissance" des arts plastiques a l'epoque d'Hadrien,
147 Le statue imperiali nella Moesia Inferior e la propaganda officiate dell' Impero, SC,
7, 1965, P. 215-223.
148 Les pierres gravies du Cabinet numismatique de l'Acadimie Roumaine, Bruxelles, 1974,
140 p. + 57 pl.
149 Sparta, oras al culturii In sec. V II Le.n., SLU, 1956, p. 191
203.
260
p, 185 -198.
www.dacoromanica.ro
filol. X, 1957,
13
1 453
ori Zoe Petre 151, in cercetarile referitoare la teatrul gree ale lui D. Marmeliuc 152, A. Frenkian 153, M. Nasta 154, Adelina Piatkowski 155, Zoe
Petra 156.
Sinteza lui M. Gramatopol despre Civilizatia elenistic implica, de asemenea, referiri la acest domeniu de interferenta, ; dintre studiile privind
istoria civilizatiei romane, amintim pe cele ale lui T. Weiss 157 i D. Sluanschi 158 referitoare la epoca lui Cicero, pe cele ale lui G. Gutu 159 i
Ioana Dinischiotu-Popescu 160 referitoare la Eneida, pe eel al lui E. Dobroiu referitor la Satyricon 161.
ITn capitol de interes deosebit al aceleiai problematici este cel
referitor la filosofia antica, ; atit studii cu privire la relatia intre acest
domeniu i istoriografia antica, ca acelea ale lui D.M. Pippidi 162 sau A.
Bodor 163, Cit i studiile speciale ref eritoare la istoria filosofiei antice pun
in lumina' legaturile acesteia cu istoria social-politica, a lumii greco-romane.
Se cuvine s amintim, In Acest Bens, macar o parte din volumele i studiile
lui Athanasie Joja, ale carui cercetari cu privire la logica antica origini,
183 Reflectdri ale contemporaneildfii In tragediile ml Sofocle, SC, VIII, 1966, p. 25-34.
255 Injelesul suferinjei umane la Eschil, Sofocle t Euripide, Edit. pentru literaturA, Bucuresti, 1962.
164 Aspects de la trilogie chez Eschyle, SC, VI, 1964, p. 25-56.
155 Utopia sociald in vechea comedic greacd la predecesorii lui Aristofan, AUB-filol. VIII,
156 Thames dominants el altitudes politiques dans les Sept contre Thebes d'Eschyle, SC,
13, 1971, p. 15-28 ; Gold in Aeschylus' Persae, AUB-ist. 28, 1979; Sur un schema bifonctionnel
dans les Perses d'Eschyle, RRH, 18, 1979, 2.
151 Ecoul unor idei de egalizare sociald" In literatura romand din sec. I Le.n.
I sec. I e.n.
p. 55-68.
161 Allusions a rempereur Mare dans le Sat yricon, AUB, (lb. clas.) XVIII, 1969,
p. 17-45.
164 Aminthn, In special, in afara volumului Logos architekton, Dacia, Cluj, 1971, 156 p..
studiile Les conditions sociales de la logique stoicienne, RSS (Philos. et logique), X, 1966, 3,
p. 197-232; L'essence de rhomme selon Aristote, RSS (Philos. et logique) XII, 1968, 4,
p. 449-454.
165 In afara volumelor consacrate lui Heraclit (Edit. stiintificA, Bucuresti, 1960
tn
colaborare cu Adelina Piatkowski) i Platon (Platon heraclitul, Edit. Academiei, Bucuresti,
1972, 241 p.) amintim cu deosebire studiile Apreciere criticd a momentului socratic In istoria
o. 2431
www.dacoromanica.ro
1454
14
Pippidi 169 inmiinunchiazit contributii referitoare la cultele elenistice, precum si la probleme ale cultului imperial, ale inceputurilor crestinismului.
In legatur cu cultul imperial, amintim deasemeni contributia lui
Em. Condurachi 170 . Lileta Stoianovici-Donat semneaz1 un articol referitor
la religia elenisticiti 171.
Glndirea economicd din Grecia antic& Xenofon- Platon Aristolel, Edit. Academlel,
p. 259-264.
171 Sur la confusion du pandemonium greco-oriental, Autour de la mythologie de Pan et
de T yche, Actes XII, Elrene, p. 511-519.
172 Corpus monumentorum religionis eguitum Danuvinorum, Leiden, 1969 (I), 1974 (II),
410 p.
173 Religia scifilor In lumina noilor cercelari, Glas. lilts. 26, 1967, 3-4, p. 263 274.
173 bi2 Religia Iranului antic, ST 25, 1973, 9-10, p. 663 675.
174 Les Essiniens apres la destruction du deuxteme temple, SAO, 7, 1968, p. 23-33; Esseniens et vo yards, SAO, 8, 1970, p. 45-58.
172 Filon din Alexandria, rnembru de seamd al miscarit eseniene din Egipt, ST, 27, 1975,
7-8, p. 602-625.
176 Citeva alitudini ale reprezentanfilor gIndirii religioase Deck la aparilla crestinismului,
Glas. Bis., 29, 1970, 9 10, P. 978 986.
176 Ws Acte de autoritate ale episcoptlor Romei In primele trei secole ale erel noastre, Mitrop.
171 Prosopopeea Romei la Simah. Sf. Ambrozle ;1 Prudentlu. Elemente istorice f I lite-
1771)18 Geneza zeilor. Eseu de antropologle religioasd, Edit. enciclopedica romini, Bucuresti, 1970, 199 p.
178 Din istoricul formelor de culturd arhaica, Edit. stlintlficA, Bucuresti, 1973, 263 p.
www.dacoromanica.ro
15
1455
*
in domeniul istoriei medievale universale, dupil o perioada, in care
eforturile medievistilor s-au concentrat asupra evului mediu romnesc,
in ultimele doug decenii a avut loc o reactivare a preocuparilor si in acest
domeniu de cercetare, innodindu-se astfel firul unor preocupari de veche
traditie, incununate de rezultate de prestigiu. Fundamentat pe conceptia
materialismului dialectic si istoric, cercetarea a pornit de la o viziune
istorica innoitai Ei de la objective largite, care au marcat o etapa noug in
evolutia medievisticii romaneti.
Directiile de cercetare au fost axate, in genere, pa teme de insemnatate majora, menite sa, duel la o cunoastere si intelegere adincita a ansam-
cetare a impletirii procesului istoric universal si romanesc, in cadrul istoriei omenirii in ansamblul sail si indeosebi al spatdului sud-est-european.
CArcetarea istoriei medievale a Europei apusene si centro-rasaritene
a beneficiat de editarea unor izvoare istorice, constind, cu precadere, in
surse narative occidentale : cronici 179, dezbateri de procese 179b1s, jurnale
de calatorie din epoca marilor descoperiri geografiee 180, lucrari de istorie
si de gindire politica din vremea Itenasterii 181, scrieri utopice 182, 0 pere
178 b18 Ne gin-im,
u
mai cu seam& la Nolele de lecturd, aparute Incepincl din 1965 (SC
VII, 1965, p. 319-333; VIII, 1966, p. 231-246; IX, 1967, P. 223 237; X, 1968, p. 233
243; XI, 1969, p. 233-249; XII, 1970, p. 171-190; XIII, 1971, p. 171-190; XIV, 1972,
p. 195-222; XV, 1973, p. 163 181; XVI, 1974, p. 249-265; XVII, 1977, p. 187-206;
XVIII, 1979, p. 151-157).
' 9 Dino Compagni, Cronica IntImpldrilor din vremea lui. Traducere si note de C. H. Niculescu, Edit. pentru literaturn universal& Bucuresti, 1967, 224 p.
279 bis Procesele loanei d' Arc. Studiu introductiv, note si ingrijire stiintificA: Radu Manolescu, in romAneste: Eugen Costescu, Edit. stiintificA, Bucuresti, 1972, 456 p.
180 Jurnalul de bord al lui Cristofor Columb. Studiu introductiv de Paul Alex. Georgescu, Edit. stiintificA, Bucuresti, 1961, 329 p.; Cu Magellan In jurul limit. Relatarea tut
Antonio Pigarella st alte izvoare contemporane. Introducere de Paul Alex. Georgescu, Edit.
stlintifien, Bucuresti, 1961, 260 p.
In Dante Alighieri, Opere minore. Editie ingrijitA, introducere, tabel cronologic ,si
note de Virgil CAndea. Traducere Francisca BAltliceanu, Titus BArbulescu, Oana Busuioceanu,
Edit. Univers, Bucuresti, 1971, XIV + 818 p.; Niccolb Machiavelli, Istortile florentine. Studiu
introductiv, traducere, note si indice de nume de Nina Facon, Edit. stiintifica, Bucuresti,
1968, 720 p.; idem, Principele. Studiu introductiv. traducere si note de Nina Fagan, Edit.
stiintificA, Bucuresti, 1960, LXXXII + 208 p.; Francesco Guicciardini, Cronict, maxirne,
amintiri. Traducere, prefatA si note de Oana Busuioceanu, Edit. Univers, Bucuresti, 1968,
360 p.
282
resti, 1958, 178 p.; Tommaso Campanella, Cetatea soctrelut. Studiu introductiv de H. Ioanid,
traducere si note de C. Vilt, Edit. stiintificA, Bucuresti, 1959, 131 p.; Francis Bacon, Noua
Atlantidd. Traducere, introducere si comentariu de V. CAndea, Edit. stiintificA, Bucuresti,
1962, 127 p.
www.dacoromanica.ro
1456
16
juridice i de tiinte ale naturii 183, biografii ale artifitilor Renaterii 194
in afara de numeroase opere literare din perioadele evului mediu timpuriu
i dezvoltat, ca poeme epice, poezii lirice, romane cavalereti, sau ale Renaterii, ca operele lui Dante, Petrarca, Boccaccio, Baldasar Castiglione,
Ariosto, Pietro Aretino etc., care, prin caracterul lor beletristic, apartin
istoriei literaturii. Acestora li se adauga colectii de documente 183 i cule-
tor 188 i Radu Manolescu 189. Societatea scandinava din primele secole
ale evulni mediu i indeosebi cultura ei materiala i spiritual i rolul normanzilor in istoria Europei au fost cercetate de Florentina Man 19.
Dupa cum era firesc, problematica complexa a orinduirii feudale a
atras in chip deosebit atentia medievitilor. Dupa studii privind naterea
i dezvoltarea feudalismului in Occident 191, Radu Manolescu a publicat
o intinsa monografie consacrata orinduirii feudale in ansamblul ei in Europa apuseana in secolele V XVII, cuprinzind geneza, inflorirea i declinul
feudalismului, cadrul rural al vremii, structura social a lumii rurale, marile micari taraneti, vasalitatea 192. Alto studii speciale au urmarit variate
aspecte ale societatii feudale, cum sint cele privind domeniul feudal de
Radu Ciobanu 193, structura societatii franceze de Francisc Pall 194, struc183 Hugo Grotius, .Despre dreptul rdzbolului f i al pdcii. Traducere, note si comentaril
(sec. IIIVIII), Tipogr. UniversitAtii din Bucuresti, 1979, 274 p.; R. Manolescu (coordo-
nator), M. Guboglu, Fl. CAzan, S. Brezeanu, M. Maxim, Gh. Zbuchea, Gram! medieval. Culegere de toxic, Tipogr. Universitatil dln Bucuresti, 1976, 304 p.; C. Comorovski, Literatura
Umanismului fi a Rena?teril ilustratd cu texte, vol. I III, Edit. Albatros, Bucuresti, 1972,
288 La fin du monde ancien et les barbares", in NEH, IV, Bucuresti, 1970, p. 23-30.
189 Unndrlie =wit migrafil a popoarelor pentru Europa apuseand, in SA I, IX, 1967,
p. 273-291.
1" Normanzil, idem, XXII, 1973, p. 52-64.
192 Geneza feudalismulut In Europa apuseand, idem, XIII, 1969, p. 241-267; Societatea
feudald tn Europa de apus In secolele IX XV, idem, XIV, 1969, p. 261-283.
292 Societatea feudald tn Europa apuseand, Edit. stiintificA, Bucuresti, 1974, 360 p.
www.dacoromanica.ro
17
1457
Formgrii oraselor medievale din Europa i-a dedicat un studiu sintetic Constantin Serban 200.
Vietii politice in evul mediu i-au fost consacrate studii variate. Formarea statelor feudale timpurii din Europa centro-rAsritean i sud-estica% a fost cercetata, de Constantin Daicoviciu, Andrei Otetea i Emil
din evul mediu dezvoltat, ca acela al Florentinei Man privitor la principalele curente ale gindirii politice imperiale i papale 0 a celei din monaaliile franceza, i englez in etapa centralizIrii statale 298 sau studiile
lui Stelian Brezeanu referitoare la ideea imperiall in Europa apusean5,
in secolele IX -XIII 297 0 la reflectarea in ideologia politica' din prima
1" Situalia economicd f l structura sociald a fdrdnimit din Anglia In secolele XIII- XV,
in RI, 30, 1977, nr. 9, p. 1625-1647.
1" bla Nomenclatura Orantlor rupi in evul mediu, in Analele romAno-sovietice", 2, caiet 5
1" Les rivoltes populaires au Mogen Age. Considerations generates, in RRH, I, 1962,
nr. 2, p. 305-324.
121
Lupta antifeudald a fdrdnimii din Anglia In secolele XIII- XIV, ta RI, 32, 1979,
nr. 3, p. 505-520.
1" Sub flamura Taborului, Edit. stiintificti, Bucurestl, 1959, 343 p.; Jan Hus pi ULM-
tional des Sciences Historiques, Rapports, vol. IV, Berger und Mine, Viena, 1965, p. 103-110
2,
p. 211-248.
2" Aspecte ale gIndirii politice din Europa apuseand tn secolele XI- XIV, In AUB, ist.,
2" Ideea de impertu tn Occidental medieval in lumina cerceidrilor din ultimele decenii, tn
www.dacoromanica.ro
1458
18
Florentinei Man 210 0 lui Radu Constantinescu 211, poemul epic Cintarea
lui Roland analizat in contextul societatii vremii de Radu Constantinescuu 2,
inceputurile universitatilor medievale in Occident de Radu Ciobanu 21 3,
istoria fiozofiei medievale de Gheorghe Vladutescu 214, primele traduceii
din limba araba in limba latinl 0 rolul lor in istoria culturii occidentale
in evul mediu de Carol Giillner 215, scrierea latina medievall analizata
atit ca element grafic cit i ca factor cultural de Sigismund Jake, 0 Radu
Manolescu 216, istoria teatrului in evul mediu de Ileana Berlogea 217,
cultura Novgorodului medieval de Valeria Costkhel 217b18 Acestora se
adauga numeroase lucrari privind istoria artei medievale, din
XIV, 1975, nr. 4, p. 607-617; Das Ztveikaiserproblem in der ersten Nagle des 13. Jahrhunderts
209 Contribujii la studiul legilor rdzboiului in evul mediu, Edit. militara, Bucure0i, 1974,
360 p.
Istoria artei europene, vol. I, Epoca medic, Edit. didactic 0 pedagogicA, Bucure0i,
219 Rigurt ilustre din evul media, Edit. Tineretului, Bueure01, 1969, 430 p.
www.dacoromanica.ro
19
1459
Transformgrile social-economice care au avut loc in Europa apuseang in domeniul agrar in secolele XVIXVII au fost cercetate de Radu
Manolescu intr-un studiu sintetic privind declinul relatiilor feudale si
aparitia celor capitaliste in agricultura 221.
Mari le descoperiri geografice din secolele XV XVI, formarea primelor imperii coloniale i inceputul luptei dintre statele Europei apusene
pentru dominatie maritirag, comercial i coloniall au atras atentia mai
rnultor istorici ; astfel S. Goldenberg si S. Belu s-au ocupat intr-o cuprinzItoare sintezI de marile descoperiri geografice din secolele XV XVI 2229
S. Goldenberg de viata lui Columb 223, Mircea Popa de consecintele in
domeniul preturilor ale atluxului de metale pretioase din Lumea Noug, In
Europa 224, Radu Manolescu de constituirea primelor imperii coloniale 225,
1977, p. 403-414.
221
224
222
222 Alitudinea umaniftilor germani fat?' de Reform& in AIM, 1st., XXVII, 1979, p. 83
98 ; Conceplia politicd a reformatorului german Martin Luther, in RI, 30, 1977, nr. 5, p. 901
912.
230 Personalitalea lut Thomas Miinzer, idem, 28, 1975, nr. 8, p. 1215-1222.
233
www.dacoromanica.ro
1460
20
Alte studii s-au oprit asupra oamenior de cultura din epoca Renasterii 243, intre care cele ale lui Alexandru Balaci consacrate lui Dante 244,
Petrarca 245, Machiavelli 246, Ariosto 247 *i al Michaelei Schiopu inchinat
lui Boccaccio 248.
234 Politica echilibrului european in prima jumdtate a secolului XVI, Wan, XXI, 1973,
p. 5-13; Gindirea politicd a tut Carol Quintul, in AUB, ist., XXII, 1973, nr. 2, p. 7-23.
235 Relaliile internafionale europene in prima jumeltate a secolului al XVII-lea,
In SAL
235 Franfa lui Richelieu ;i Mazarin, Edit. Junimea, Iasi, 1971, 301 p.; Politica externd
a Franfei tnaintea Rdzboiulut de 30 de ani, In ASU-Iasi, ist., XVIII, 1972, fasc. 1, p. 31 52.
34 bis Niccold Machiavelli, In Diplomafi ilustri, vol. I, Edit. politica, Bucuresti, 1969,
p. 15-66; Armand- Jean de Richelieu, idem, vol. II, 1970, p. 5-67; Ilutg de Groot (Hugo
Grotius) idem, vol. III, 1973, p. 5-66.
237 Renasterea, Edit. stiintifica, Bucuresti, 1964, 470 p.; Renasterea si Reforma. Edit.
stiintifica, Bucuresti, 1968, 400 p.
235 Renasterea, Umanismul ;I dialogul artelor, Edit. Univers, Bucuresti, 1975, 289 p.
235 Elemente progresiste, antifeudale in operele unor umanisti germani din veacul al XV I-lea,
240 Ideea unildlii europene la umanivii din Germania In prima jumatate a secolului XVI,
241 Un temoignage inconnu sur le rayonement erasmien dans l'entourage imrnediat de Fran-
nr. 3, p. 515-529.
243 Figuil ilustre din perioada Renasteril, Edit. Albatros, Bucuresti, 1972, 536 p.
244 Dante Alighieri, Edit. Tineretului, Bucuresti, 1965, 238 p.
www.dacoromanica.ro
21
1461
In domeniul artei renascentiste, in afariti de numeroase lucrari tratind aspecte particulare, mentionAm volumul consacrat artei Renasterii
din sinteza lui Virgil VAtAsianu privind istoria artei din Europa 249.
In preocupilrile medievitilor din tara noastrg, o pondere insemnatil,
Cercetarea istoriei Bizantului a beneficiat de editarea unor &Ivortante izvoare istorice narative, ca operele lui Procopie din Caesarea 25,
Mauriciu 2511, Constantin Porfirogenetul 52, Ana Comnena 253, Ducas 254,
Laonic Chalcocondilas 116, Critobul din Imbros 256, Georgios Sphrantzes 57,
-5 Istoria secreld. Edltie criLicS. traducere i introducere de H. MihAescu, Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1972, 263 p. (Scriptores byzantini, VIII); Rdzboiul cu gojii. Traducere
si introducere de H. MihAescu, Edit. Academlei R.P.R., Bucuresti, 1963, 304 p. (Scriplores
byzanhni, III).
251 Arta milliard. Editie critic, traducere i introducere de H. MihAescu, Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1970, 424 p. (Scrlptores byzantini, VI).
-52 Carte de inudIdturd pentru hiul salt Romans. Traducere din litnba greacA de Vasile
Grecu, Edit. Academia R.S.R., Bucuresti, 1971, 123 p. (Scriptores byzantint, VII).
-53 Alexiada. Traducere de Marina Marinescu. PrefatA, tabel cronologic si note de
N. $. Tanasoca, vol. I-II, Edit. Minerva, Bucuresti, 1977, XL -I- 300 p. + 351 p.
254 Istoria turco-bizantind (134 1-146 2). Editie criticA de Vaslle Grecu, Edit. Academia
R.P.R., Bucuresti, 1958, 503 p. (Scriptores byzantini, I).
255 Expuneri istorice. In romAnelte de Vasile Grecu, Edit. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1958, VIII -I- 355 p. (Scriptores byzantini, II).
258 Dirt domnia tut Mahomed al II-lea, anti 14 51-146 7. Editie de Vasile Grecu, Edit.
257 Memorii, 14 01-14 77. Editie criticA de Vasile Grecu, Edit. Academlei R.S.R., Bucu-
258 Izooarele istortel Romflniei. Fontes Historiae Daco-Romanae. Edit. Academlei R.S.R.,
Bucure5ti, vol. II. Publicate de H. MihAescu, Gh. Stefan, R. Hincu, VI. Illescu, V. Popescu,
1970, XXI + 768 p.; vol. III. Publicate de Al. Elian si N. S. Tanasoca, 1975, 571 p.
259 Consideralit teorelice In tratarca istoriei Bizanfului, (Importanla unor teze ale clastcilor n arxism-leninismului), In Anale, 1972, nr. 2, p. 142-150.
-613 Din istoria Imperiului bizantin. Perioada protobizanilnd, in MO, 1969, nr. 5 6,
p. 355 386, 1970, nr. 1-2, p. 11 38, 1971, nr. 3 4, p. 161-174, nr. 5-6, p. 348-358.
www.dacoromanica.ro
1462
22
Arles du XIV-e Congres International des etudes byzantines, Bucarest, 6-12 septem-
bre 1971, Pub lies par les soins de M. Berza et E. StAnescu, vol. I III, Edit. Academia
R.S.R., Bucuresti, 1974-1976, 527 p. + 656 p. -I- 737 p.
262 Lumea Bizanfului. Institutul de studli istorice si social politice de pc ling5 C.C. al
P.C.R., Bucuresti, 1972, 280 p.; Etudes byza.nttnes et post-byzantines, I. Publiees par les soins
de Eugen StAnescu et Nicolae .5erban Tanasoca, Edit. Academia R.S.R., Bucuresti, 1979,
309 p.
263 Le travail manuel dans les T ypika byzantins des XI-eXIII-e siecles In RESEE,
XVII, 1979, nr. 3, p. 455 462; Remargues sur le travail manuel a Byzance au XIV-e siecle,
In Etudes byzantines et post-byzanlines, I, p. 55-75.
2" La politigue Economigue des Lascarides a la lumiere des relations venito-niceennes,
ibidem, p. 39-54; Le premier trait conomigue entre Venise el Nicee, in RESEE, XII, 1974,
nr. I, p. 143
146.
nicten, In Actes du XIV-e Congres International des eludes byzantines, vol. III, p. 179 185.
266
91.
267
262
de l'Europe, In Aches de Premier Congres International des etudes balhanigues el sud-est europennes, Sofia, amIt-septembre 1950, vol. III, Histoire, Sofia, 1969, p. 227-234.
262 La fodalit et les vines byzantines au XIII-eme et au X1V-eme sie les, in Byzantinoslavica", 1955, nr. 1, p. 76 96.
270 Les demes et les pants politigues dans l'Empire byzantin aux V-e
V1I-e siecle, In
RESEE, VII, 1969, nr. 4, p. 671 693.
271 Solutions contemporaines de la crise. Un quart de siecle de reformes et contrareformes
imperiales (1057-1081), In The Procedings of the XIII th International Congress of Byzantine
Studies, Oxford, 1967, p. 401 408; Les reformes d'Isaac Comnene, in RESEE, IV, 1966,
p. 35-69.
p. 21-32.
www.dacoromanica.ro
23
1463
de Valentin Georgescu i Traian Ionascu 277 si cea privind literatura bizantina si realismul de Nicolae Serban Tanasoca 278.
Contributii remareabile au fost aduse in domeniul relatiilor romano-
bizantine, privind deopotriva istoria tarilor romne si a Bizantului. Studiilor de sinteza, ca acelea datorate lui Alexandiu Elian 279 si Eugen Stanes". 280, Ii s-au adaugat studii speciale, cele mai multe privind complexa
situatie politica si demografica de la Dunarea de Jos din secolele XXI,
ca acelea ale lui Ion Barnea 281, Nicolae Baneseu 282, Eugen Stanescu 283
ti Nicolae Serban Tanasoca 284. Alti istorici, ca Stelian Brezeanu 285, arban
277 Unite el diversite des formes de la reception du droll romain en Occident et du droit
romano-byzantin en Orient, in RESEE. II, 1964, nr. 1-2, p. 153-186.
274 La littrature byzantine et le ralisme, in Eludes byzanlines et post-byzantines,
93.
I, p. 77
244 B yzance et les Pays Boumains aux IX-e XV-e siecles, in Actes du XIV-e Congres
International des etudes byzantines, vol. I, p. 393-431.
241 B yzance, Kiev et rOrient sur le Bas Danube du X-e au XII-e siecle, in NEH, I,
1955, p. 169-180.
-82 Les duches byzantins de Paristrion ( Paradounavon) et de Bulgarie, Bucurestl, 1946,
193 p.
243 La crise du Bas Danube byzantin pendant la deuxieme motile du XI-e siecle, In Zbor-
nik radova Vizantoloikog Instituta", Belgrad, X, 1966, p. 49-73; Beitrage zur Paristrion-
Frage: Die Benennungen der unteren Donaugebiete im 1 O. bis 12. Jh. als historisches Problem,
( X XII Jh.) in
East European Quarterly", IV, 1969, p. 119-140; Les mixobarbares" du Bas Danube au
Xl-e siecle, fin NEEL, III, 1965, p. 45-53.
244 Les mixobarbares et les formations politiques paristriennes du XI-e siecle, in RRH,
2S5 B yzantinische Wirtschaftskontakte an der Unteren Donau in der ersten Halite des
'47 Notes sur rapport roumain au ravitaillement de Byzance d'apres une source inedite
du XIV-e siecle,,In NEH, III, 1965, p. 105-116; L'hyperpere byzantin au Bas Danube du
Xl e au XV-e sicle, in RESEE, VII, 1969, nr. 1, p. 109-119.
www.dacoromanica.ro
1464
24
et les reactions des realits rournaines ( XIV-e XVI II-e sicles), in Byzantina", III, 1971,
p. 311-340; La reception du droll romano-byzantln dans les Principautes Roumaines (110 davie
et Valachie), in Droits de l'Antiquiti et sociologie juridique. Melanges H. Levy Braid, Paris,
1959, p. 373-392.
289
Byzantine juridical influences in the Romanian Feudal Society, in RESEE, II, 1964,
299
299 Relations litteraires entre Byzance et les Pays Roumains, In Ades du XI V-e Congres
International des etudes byzantines, vol. I, p. 485-496.
294
298
508.
Relations artistiques entre Bgzance et les Pays Roumains ( XIV XV-e siecles ). Etat
si
art5, Butureti,
Les etudes du Sud-Est europen. Leur role et leur place dans l'ensemble des sciences ha-
I rapporti italo-albanesi intorno alla meld del secolo XV (Documenti inediti con intro-
duzione e note storico-critiche), in Archivio storico per la Province Napoletane", teria serie,
vol. IV, Napoli, 1965, 104 p.
299 Les grandes etapes de l'histoire du Sud-Est europien, In Tradition el Innovation dans
la culture des pays du Sud-Est europen. Colloque tenu le 11 et 12 Septembre 196 7 a Bucarest,
3013 Studit istorke sud-est europene. Culegere ingrijitti de Eugen Stanescu, vol. I, Edit.
Academiei R.S.R., Bucuresti, 1974, 214 p.
www.dacoromanica.ro
25
1465
In domeniul eulturii au fost publicate studii privind dreptul cutumiar la slavii de sud de Gheorghe Cront 313, bogomilismul i cultura
popularl in Bulgaria si in tArile romane de Anton BalotI 314, evolutia
"2 Contributions a la geographie historique de la Pninsule Balkanique aux V-eVIII-e
322 La penetration des Slaves dans la Peninsule Bakanique et la Grece conttnentale. Considerations sur les recherches historiques et archologiques, I, In RESEE, I, 1963, nr. 1-2, p. 41
67.
363 Despre orasele medievale din uncle jari dunarene, In AIIA, Cluj-Napoca, XIV, 1971,
P. 29-44.
362 Zum franzosischen Levanthandel in den Jahren 1593 1604, In RRH, VIII, 1969,
nr. 3, p. 649 658.
302 Milairt lardne.gi In centrul si sud-estul Europei din sec. al XV-Iea ;Arta in sec. a
X X-lea, in AIIA, Cluj-Napoca, VIII, 1965, p. 7-72.
326
300
ato Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice In evul mediu, Edit. Academiei R.P.R., Bucure5ti, 1959, 227 p.
311 Byzontlnovlahica. I. Les Vlaques a la fin du X-e
debut du XI-e sitcle et la restaura-
lion de /a domination byzantine dans la Peninsule Balkanique, in RESEE, VI, 1968, nr. 3,
p. 407-438; La population 'Vague de l'Empire byzantin aux XI-e XIII-e siecles. XV-e Congris International d'Etudes Byzantines, Rapports et Co-rapports, I, Histoire, Atena, 1976, 21 p.
212 De la populalia romanizatd la vlahii balcanici, in RI, 29, 1976, nr. 2, p. 211-222.
313 Le droll coutumler des Slaves du Sud. Sources et interpretations, in A ISEE, Bulletin
X, 1972, nr.
315
1,
p. 141-150.
www.dacoromanica.ro
1466
26
turcesti din arhivele romilnesti 324 de care Mihail Guboglu, au fost editate
colectii si culegeri de documente turcesti de cAtre Mustafa Mehmed 325
i Mihai Maxim 328, de cronici otomane de care Mihail Guboglu si Mustafa
Mehmed 327 si de Mihail Gubogla 328, de tiparituri europene din secolul
al XVI-lea despre turci de care Carol G011ner 3-9.
Dintre studiile de sintez i monografice, consemnAm luerarea lui
Mustafa Mehmed cormacratil turcilor, bacepind din cele mai vechi tirnpuri
313
Les intellectuels du Sud-Est europeen au XVII-e siecle, In RESEE, VIII, 1970, nr. 2.
13 gzance, Occident el cr'ation nationale dans l'art du Sud-Est de l'Europe, idem, XII,
313
320
321
6,
p. 1133-1141.
322 L'expectition d'Umur Beg d' Aydin aux bouches du Danube (1.31 ou 1338), In SAO,
Despre materialele arhivistice otomane din Turcia si importanla lor pentru istoria farilor
324 Catalogul documentelor turcesti, vol. III, Bucurestl, 1960-1965, 683 p. + 696 p.
325 Documente turcesti privind istoria Romdniei, vol. I, 1455-1774, Edit. Academiel
R.S.R., Bucuresti, 1976, 413 p. (lzvoare orientate privind (storia Romdniei, III).
www.dacoromanica.ro
27
1467
0 ping in epoca reformelor kemaliste, locul central ocupindu-1 istoria turcilor otomani 336, cea a lui Aurel Decei privind Imperiul otoman ping la
mijlocul secolului al XVII-lea 331, ca 0 culegerea sa de studii referitoare
la raporturile romano-orientale, cu valoroase contributii pentru cele romano-otomane 332
conduse de Iancu de Hunedoara 337, lui Carol Gtilluer cu privire la cruciadele antiotomane din secolul al XVI-lea 338, lui Mihai Maxim despre Egiptul otoman in secolele XVI XVII 336.
1969, p. 661-672.
33. Considerations sur la circulation monelaire dans l'Empire Ottoman el les Pays Roumains
dans la seconde moitie du XV I-e sicle, In RESEE, XIII, 1975, nr. 3, p. 407-415.
335 bia Despre robi In Imperiul otoman (cu clteva date privitoare la fdrile romane), In A HA,
337 Le condlzioni e gli echi internazionalt della lotta antiottomana del 144 2 144 3 condotta
333 Zur Problematik der Kreuz:iige und der Tiirkenkriege in 16. Jahrhundert, In RESEE,
333 egiptul otoman In secolele XVI XVII, In lumina unor noi izvoare si cerceletri, in
www.dacoromanica.ro
1468
28
Dersca Bulgaru despre raporturile lui Mircea cel Batrin en ernirii selgiuchizi din Anatolia 341, al lui Aurel Decei asupra rolului lui Aloisio Gritti 342,
Dobrogei sub stapinirea otomana 343, de Ion Matei 344 Si de Mihai Maxim 345
cu privire la statutul de autonomie al Virilor romane in conditille dorninaiei otomane, de Mihai Berza 346, Mihail Guboglu 347 si Mihai Maxim 345
in legiltur5, cu cunoasterea amanuntitA a obligatiilor lirilor romAne fata
de Poartsa, in secolele XV -XVIII.
342 Aloisio Gritti In slujba sultanului Soliman Kanunl dupd unele documente turcesti ine-
343 Condijiile instaurrii dominajiei otomane In Dobrogea, in Siudii istorice sud estat
europene, vol. I, p. 43-126.
344 Quelques problemes concernant le regime juridique de la domination ottomane dans
les Pays Roumains, In RESEE, X, 1972, nr. 1, p. 65 81, XI, 1973, nr. 1, p. 81 95.
347 Le tribut page par les Principautes Roumaines ii la Porte jusqu'au debut du XV I-e
sicle d'apres les sources turques, In Revue des Etudes Islamiques", 1969, nr. 1, p. 49 80.
3" Regimul economic al dominaliei otomane In Moldova ,si Tara Romneascd In a doua
jumdtale a secolului al XV I-lea, in RI, 32, 1979, nr. 9, p. 1731-1765.
342 L'historiographie ottomane des XV-e -XV III-e sicles. Bref aperfu, In RESEE, III,
aso La pens& philosophique el sociale dans l'Empire Ottoman aux XIV-e-XV-e siecles,
1616), In RESEE,
3" Dcr Turke in der dramatischen Literatur des 16. Jhr., idem, III, 1965, nr.
p. 131 -153.
2,
353 Milionul. Carlea minunatelor dildlorii ale lui Marco Polo. Traducere din limba italiana
354 Rege,stile cronici ale incasilor. Traducere, prefatii si note de Oana Busuioceanu, Edit.
354 bis Attila, Ginghis-Han i Tamerlan, Edit. Merldiane, Bucuresti, 1971, 304 p.
355 Statul Ghana, In Carlea drumurilor ;i regatelor" de Al-Bakri, In AUB, 1st., XXIII,
1974, nr. 1, P. 181-187.
www.dacoromanica.ro
29
1469
sau eivilizatiei Maya de Horia Matei 366 si ineas de Romulus Vulciineseu 366.
Realiziirile istoriografiei universale si romanesti in domeniul medievistieii ca si cereetArile proprii au dat posibilitate medievistilor R. Manolescu (coordonator), Mihai Berza, Valeria Costiachel, Mihail Guboglu,
Florentina Ciizan, Mihai Maxim si Gheorghe Zbuchea, de la catedra de
istorie universala a Facultatii de istorie-filozofie a Universittii din Bucuresti, sli, publice un curs unive4sitar in trei volume 366, care trateaz1
istoria Europei, Asiei, Africii si Americii precolumbiene in perioada cuprinsci, in secolele V XVII si care reprezintI prima lucrare romaneascil
inf4isind istoria omenirii in evul mediu in ansamblul ei.
*
Trebuie aratat ea preocupilrile si cercetilrile originale in domeniul
istoriei universale modern1 si contemporanct au fost necesitate in primul
rind de nevoile didactice, de infatisarea, de pe pozitiile romanesti, a procesului devenirii umanitatii in fata studentilor de la faculfatile de istorie,
atit in eadrul cursurilor generale, dar mai ales prin cursurile speciale.
Evident, pe ling inregistrarea a tot sau a aproape tot ce s-a scris
pinI la un moment dat intr-o problernd sau alta, autorii romani s-au straduit sa dea o interpretare proprie evenimentelor si fenomenelor infatisate, sil imprime pe eit posibil o tent personalii, ceea ce s-a reusit nu in
putine cazuri.
*
In domeniul istoriei universale moderne. De o buna apreciere s-au
bucurat cele patru volume de istorie modernA, intocmite de un colectiv
de cadre universitare de la Univers Utz tile din Bueuresti si din Cluj-Napoca 361
361 Manual de Istorie universald modern& vol. I, P. 1-2 si vol. II, P. 1-2 (1642-1917),
Bucuresti, C.M.U.B., 1970-1972, 1975. Vol. I, P. 1 (1642-1794), 1970, 324 p.; vol. I, P. 2
(1795-1848), 1971, 239 p. vol.II, P. 1, (1848-1871), 1972, 300 p.; vol. II, P. 2 (1871-1917),
1975, 347 p. (Au colaborat: D. Aims, Camil Muresan, Al. Vianu, I. Kovacs, C. Velichi, Mircea N. Popa); Mircea N. popa, prelegeri de istorie modernd-universald, Fascicola I, Bucuresti,
Tipogr. Univ., 1979.
362 Prelegeri de istorie modernd universal& vol. I, Iasi, C.M.U.I., 1973, 231 p.; vol. II,
Iasi, C.M.U.I., 1976, 201 p.
363 Constantin Enea, *tefan Imreh, Iosif Kovacs, Andrei Magyari, Camil Muresan,
Vasile Schiopu, \ asile Vesa, Culegere de texte pentru istoria unioersald, Epoca modern& vol. I.
1640-1848, Edit. didactica O. pedagogic& Bucuresti, 1973, 359 p.; vol. II, 1848-1918, Edit.
didactica si pedagogicA, Bucuresti, 1974, 350 p.; Vasile Cristian, Aurel Filhnon, Reoolufia
francezd, Culegere de texte, Iasi, C.M.U.I., 1973, 105 p.; Mircea N. Popa, Miscarea muncitoreascd si socialisld internalionald la sprsitul secolului al X IX-lea silnceputul secolului al XX-lea,
www.dacoromanica.ro
1470
30
3
Istoria URSS. Sec. XIX, Lito InvAtAmintului, Bucuresti, 1957, 462 p.
338 Istoria modernd a Serbiei, Curs, Bucuresti, CMUB, 1974, 109 p.
372 Alexandru Vianu, Istoria S.U.A., Edit. stiintificA, Bucuresti, 1973, 472 p.; Alexandro
Vianu, Carnil Muresan, Prefedinte la Casa Alba, Edit. politicb, Bucuresti, 1974, 671 p.
373 Camil Muresau, Imperial britanic, Scurtii istorie, Edit. stiintificd, Bucuresti, 1967,
502 p.
376 Mano le Neagoe, Napoleon, Edit. Meridiane, Bucurestl, 1970, 279 p.
37S Alexandru Vianu, Lincoln, Edit. encielopediea ronahnA, Bucuresti, 1973, 217 p.
376 Mircea Padureleanu, Garibaldi, Edit. tineretultd, Bucurestl, 1964, 277 p.
377 Emil Vlrtosu, Non despre Riga Velestinul, premergdlorul independenfei grece;ti, Tip.
"Bucovina", Bucuresti, 1946, 25 p.; Nestor Camarlano, Clteva considerafii ea privire la revolufionarul ragas Velestinlis, RI, 1964, 17, nr. 5, p. 1097-1116; Arladna Camariano-Cioran, La
guerre russo-turque de 1788-1774 et les grecs, RESEE, 1965, 3, nr. 3-4, p. 513-547; Andrei
Otetea, Eteria. 0 said cincizeci de ani de la Intemeierea ei, RI, 1964, 17, nr. 6, p.1237 1252 ;
Idern, Sfinta Alianfd ;i insurecfia eteristd din 1821, RRSI, 1967, nr. 1-2, p. 155-170; Dumitru Bodin, Elemente nafionale i influenfe strdine In revolufiile din sud-estul Europei de la Incepulut secolului al XIX-lea, RIR, 1945, 15, fasc. 2, p. 138-148; Traian Ionescu-Niscov, La
politique des alliances en lard qu'expression de la tulle des peuples balkaniques pour l' inde per dance
et la formation des Etats nationaux durant la septieme decennie du XIXe siecle, In Actes du
Premier Congres International des Etudes Balkaniques et sad-est Europeennes, Sofia, Editions
www.dacoromanica.ro
31
1471
dc la 1821 din sul-estul Europa. RRSI, 1971, 5, nr. 1, p. 127-131; Idem, Novi tdlcnvania
za Zivota i deinosta na Hristo Botev, Istoriceschi Pregled", 1971, nr. 1, p. 78-87; Idem,
Serbia pe drumul cuceririi independenfei nationate (1804-1878), RI, 31, nr. 12, 1978, p. 22352258; Constantin Velichi, Problema Orientald Mire 1821- 1841, SAL, 1973, 24, p. 71-78.
878 Mehmet An Ekrem, Istoria turcilor, Edit. stiinlifica si encielopedic, Bucuresti,
1976, 446 p.; Constantin Velichi, Imperiul otoman f i statele din Balcani Intre 1878-1912, SAI,
1970, 15, p. 171-198; Mihai Maxim, Situalia interna a Irnperiului otoman la 1877, Anale,26,
1977, p. 27-34; Nicolae Ciachir, Implicafiile pe plan european ale revolufiei turce din 1908
RI, 31, nr. 9, 1978, p. 1625-1647.
379 Afirmarea statelor nationale independente unitare din centrul ;i sud-estul Europei,
(1821-1323), coordonatori Viorica Moisue, Ion Calafeteanu, Edit. Academiei, Bucuresti, 1979
274 p.
388 Relaf file Internationale europene In prima jumdtale a secolului al XV II-lea, SAI, 1972,
18, p. 24-35.
381 La politique des grandes puissances dans le Sucl-Est Europen aux XV II8 et XV HP
6,
p. 945-951.
383 The general Condition of English Trade in the Levant in the Second Half of the 17t18
Century and the Beginning of the 18th Century, RESEE, 1967, 5, nr. 3-4, p. 447-460.
383 Le Bas-Danube dans un projet diplomatique frangais du temps du premier Empire
( 1800 - 1810 ), RESEE, 1971, 9, nr. 2, p. 275-279.
3 4 Blocada continentald - 24 noiembrie 1806, SAI, 1977, 35- 36, p. 42-47.
www.dacoromanica.ro
1472
32
colului al XX-lea se datoresc lui Vasile Cristian 388, Gheorghe N. Man 287,
388 Unele aspecte ale oiefii internationale la inceputul secolului al X X-lea in lumina tezelor
eliberare nalionald a popoarelor africane (1870 1914), RI, 1976, nr. 5, p. 713-732.
3" Mircea N. Popa, Unele aspecte ale participdrii Franlei la lupla pentru imparlirea Africii
la sfIrsitul secolului al XI X-lea, AUB-Ist., 15, 1966, p. 149-166.
303 Diplomali iluftri, IIII, Edit. politica, Bucurestl, 1969-1970, 450 p. (I), 400 p.
(II), 419 p. (III).
3" bis Dundrea in relaiiile internalionale, Bucuresti, Edit. politica, 1970, 336 p.
3" Dundrea In istoria poporului romdn, Bucuresti, Edit. stibitifica, 1972, 406 p.; Romdnia si problema strimlorilor, Edit. stlintificti, Bucuresti, 1974, 432 p.
www.dacoromanica.ro
23
1473
externa, a publicat valoroase studii Vasile Cristian 398 0 analiz5, pertinentil a conccptului de revolutie in opera lui Juks Michelet a intreprins
Dumitru Alma 39018..
N.N. Constantinescu 399 iar felul in care s-a pus i s-a incercat rezolvarea,
problemei nationale din 1848, dar 0 in intervalul 1848-1919, 1-a preocupat pe Dumitru Alma 3991)19.
statelor s-au ocupat Camil Murean 900 j Dumitru Alma 490b19 In strinsl
secolului nostru, cu accent deosebit asupra problemelor economico-sociale 901ble 0 asupra luptei de eliberare nationalA a popoarelor subjugate 402.
3" Despotismul lumina!, SAL 1972, 19, p. 46-48.
ags Ideile lui Saint-Just priviloare la problemele economice din timpul dictaturii iacobine,
399 b19 Premisele ideologice ale revolufiei franceze din 1789, SAL 1970, 14, p. 147-177;
Idem, Aspecte pufin studiale ale ideologiei babuviste a Republica egalilor", ASU-lasi, 1st., 1965,
11, p. 89-105.
399 Conceplia despre revolutie la Jules Michelet, AUB-Ist., 1969, 18, nr. 2, p. 55-64.
340W0 Cadrul economic, social fi politic tn care a apdrul Manifestul Partidului Comunist,
400 Problema nalionald In revolufiile din 1848, SAL 1968, 12, p. 169-200; Problema
naiionald Intre 1848 pi 1919, SAL 1972, 17, p. 53-61.
401 Formarea naliunilor europene, SAL 1973, 22, p. 76-82.
4011)14 Problema unificdrii statelor, SAL 1972, 20, p. 57-65.
432 Destramarea rnonarhiei austro-ungare. Comunicari prezentate la Conferinja istoricllor
www.dacoromanica.ro
1474
34
Date interesante privitoare la dezvoltarea econotaica in Austro-ljngaria in primele doua decenii ale secolului nostru furnizeaza studiile lui
Constantin Enea 403, in vreme ce Gheorghe Cazan s-a-oprit cu predileetie
asupra miscarii de eliberare nationala din imperiul multinational, cauza
principall a destrmarii acestuia 404.
ci
Rezultate remarcabile an fost dobindite th cercetarea istoriei miscarii
muncitoresti i socialiste din a doua jumatate a secolului trecut i din
primele doug decenii ale secolului nostru.
nomice s.a .
Istoriei Comunei din Paris i s-au consacrat bercetiki speciale, cu deo-
31, nrJ 11, p. 2075-2105. Masele populare In revolutia burghezo-democraticd din Austro-Ungaria
In anul 1918, In 60 de ani de la faurirea statului national-unitar roznolni Bucure.sti, Tipogr.Uni-
405 Internationala I, Edit. stiintificA, Bucuresti, 4964, 289 p.; Un veac de la Infiinfarea
Internationalei I (28 septembrie 1864) RI, 17, nr. 5, 1964, p. 1021-1038.
408 Internationala I pi rolul ei istoric, Anale, 1964, 10, nr. 5, p. 51-65.
47 Karl Marx i problema agrard in Internafionala I, RI, 1973, 26, nr. 2, p. 233-253;
Congresul muncttoresc international de la Geneva (1866), RI, 1976, 29, nr. 12, p. 1979-1987.
408 Comuna din Paris. Culegere de comunicAti prezentate la sesiunea jubillarA dedicatA
centenarului Comunei din Paris, Bucuresti, 2-3 aprilie 1971, Bucuresti, ISISP, 1972, 190 p.;
Camil Muresan, Comma dirt Paris, AHA-Cluj-Napoca, 1971, 14, p. 25 28; Nicolae Copoiu,
Istoria Comunei din Paris, Edit. stiintifica, Bucuresti, 1971, 254 p.; Idem, Comuna din Paris - eveniment epocal in istoria miscdrii muncitoresti internafionale, Anale, 1971, 17, nr. 1,
p. 136-156; Mircea N. Popa, Lucia BAdulescu, Ce a fast Internafionald tt 11-0 SAI, 1975,
29, p. 145-152; Idem, Contribufii privind tactica miscarii socialiste internalionald la sfir;itul
secolului al Xl X-lea i lnceputul secolului al XX-lea, AUB-ist., 1977, 27, p. 35 56; Mircea
N. Topa, Contributii privind strategid miscdrit socialiste int&nalionale la sftrvitul secolului al
XIX-lea ;i lnceputul secolului al XX-lea, RI, 1975, 28, nr. 9,5p. 1371 -1386; Nicolac Copoiu,
Considerafii privind dezvoltarea miscdrit muncitoresti internationale- la inceputul secdlului al
XX-Iea ( 1900-1914), Anale, 1973, 19, nr. 6, p. 125-143; Janeta Brill, Nicolae Huscariu,
Anale, 1971, 17, hr. 4, p. 111-126; Al. Vianu, 7'0 de ani de la Cohgresul al II-led al Partidului Muncitoresc Social-Democrat din Rugia, Anale, 1973, 19, hr. 4, p. 98 107.
408 Mircea N. Popa, Clasa muneitoare Ia sflr;itul sec. XIX i Incepulul stc. XX, In M. N.
Popa, Migarea muncitoreascd ;i socialistd fi socialist-internafionald la sfir;illul sec. XIX i Ince-
www.dacoromanica.ro
35
1475
rilor.
Cazan 414. Aceluiasi eveniment i-au consacrat studii speciale Petre ConstantihescuJasi i Vasile Liveanu 413, Edwin Glaser 416 iar interdependentei dintre victoria revolutiei Socialiste din Rusia i lupta popoarelor pen,
tru eliberarea nationall, - Miron Constantinestu 417, Gheorghe Dolgu 418
4" tefan Pascu, Misceiri feirdnesti in centrul i sud-estul Europei din secolul al' XV I-lea
"1 Mircea N. Pop% Lucia Badulescu, Revolufia industriald In epoca modernd, SAI,
413 Gh. N. Man, N. Z. Lupu, Prelegeri de istorie universald contemporand, fasc. I-V,
Bucuresti, CMIJB, 1969-1971, 1973, 1974. Ease. I (1917-1923, 1970, 203 p.; Fasc. II (1923-t1929), 1969, 91 p. Fasc. III (1929-1939), 1971, 135 p.; Fasc. IV/1939-1945), 1973, 167 p.;
Fasc. V, Teirile socialiste, 1974, 131 p.; Gli. N. Man, N .Z. Lupu, Z. Zamfir, C. Buse, E. Nastovici, Prelegeri de istorie universald contemporand, fasc. VI, Tarile capitaliste, 1945-1976,
Bucuresti, Tipogr. Univ., 1979, 232 p.; N. Z. Lupu, Gh. N. Cazan, C. Buse, Istoria universald
contemporand, vol. I, 1917-1945, Bucuresti, Tipogr. Univ., 1979, 638 p,; C. Buse, I. MOO,
Gh. L IonI, I. Seftluc, Al. Vianu, Z. Zamfir, Istorie universal& Epoca contemporand, vol. III, 1918-1945, Bucuresti, Edit. didactica i pedagogica, 1975, 1979; vol. I, 1918-1930, 1975,
300 p.; vol. II, 1939-1945, 1979, 364 p. Jeaneta Benditer, Prelegeri de istorie contemporand
universal& Iai, f.e., 1975, 203 p.; Mihai Iacobescu, Istoria universald contemporand, Partea I,
1917 1929, Cur% Suceava, Le., 1974, 272 IL.
414Marea Revolufie Socialistd din Octombrie. Schifd istoricd, Edit. politica, Bucuresti,
1967, 311, P.
4" Insemndtatea internalionald a Marii Revolulii Socialiste din Octombrie, Anale, 1967,
www.dacoromanica.ro
1476
36
- Ion-
desigur, alaturi de eel de-al doilea rilzboi mondial, este cel al istoriei relatiilor internationale, cu precadere din perioada interbelicA.
Pentru ilustrarea celor mai semnificative momente ale acestei istorii
au fost intocmite citeva culegeri de documente atit din arhive eit mai ales
din marile colectii publicate in strlinatate, la inceput de catre Constantin Buse, Alexandru Vianu si Zorin Zamfir 424, ulterior impreun'a cu Gheorghe Badescu 426. Culegerile dispun de comentarii introductive, iar notc
explicative insotesc fiecare document
Dupa, investigatii indelungate, la care informatia de arhiva, din Vara
si din stfainfitate, ocupa. un Mc deosebit, un colectiv alcAtuit din Constantin Buse, Gheorghe N. Cazan, N.Z. Lupu, Bina Nastovici, Al. Vianu si
424 Relafii internafionale In acte i documente 1917- 1939, Bucure#1, CMUB, 1971, 363 p.
425 Relayi internafionale In acte i documente, vol. I-II (1917-1945), Edit. didacticA
pedagogic,I, Bucurefli, 1974, 1976; vol. I (1917-1939), 1974, 348 p.; vol. II (1939-1945),
1976, 303 p.
426 Relafii internafionale In perioada interbelicd, Edit. politic& Bucurqti, 1980, 338 p.
427 Mica Infelegere, Edit. stlintificd, Bueurgtl, 1968, 407 p.; Infelegerea Balcanicd,
Edit. tiintifica, BuenrWl, 1974, 380 p.
429 Antanta Balcanicd, Edit. politic& Bucure01, 1968, 348 p.
pi
www.dacoromanica.ro
37
1477
428
si
Eliza Campus s-a ocupat de pozitia statelor balcanice in cadrul relatiilor internationale din perioada marii crize economice 431, iar Cr. Popiteanu de contributia Antantei Balcanice la efortul de securitate colectivii.
in Europa 432
Dupiii cum se cunoate, un rol important trebuia s reviniti, In solutionarea diferendelor internationale pe cale pasnicA, in mentinerea pdcii
i In apilrarea prevederilor tratatelor de pace, Societ4ii Natiunilor. Despre
activitatea acestui forum international un studiu sintetic au &at Angara
Niri i Lucia Gregorian 433.
De complicata problemil, a reparatiilor, in general, de a reparatiilor
germane in special, cu reflexiile lor pronuntate asupra relatiilor internationale, s-au ocupat in substantiale analize Em. Bold 434 fiti Ema Nastovici 434.
Articolul 8 al Pactului Societitii Natiunilor sublinia ci mentinerea
pi-jell cere reducerea armamentului national la minimul compatibil cn
siguranta nationahl 1 cu executarea obligatiunilor internationale impuse
priiatr-o actiune comma", motiv pentru care, Consiliul Societatii se obliga
sit pregateasca masurile in vederea reducerii armamentelor, pentru dezarmare. Acestei chestiuni i s-au dedicat contributiile lui Gheorghe Matei 436.
Ace1a0 autor se va ocupa de mirarea internationall antirazboinicA 437.
Semnificatia internationahl a Conferintei de la Locarno, prin rezultatele
si
veanu 4".
In august 1928 se semna la Paris Pactul Briand-Kellogg, de int( rzicere a rilzboiului si de r( zolvare a diferendelor dintre state pe calea trata422 Infelegerea Balcanicd Fi rolul sdu In apdrarea path
430 L'Entente Balkanigue el son rdle dans la defense de la paix et de la securiti dans le
Sud-Est de l'Europe In Actes du premier Congres International des eludes balkanigues et sud-est
europeennes. Sofia, 1966, vol. V. Editions de l'Acadmie Bulgare des Sciences, p. 263-266.
431 Les Etats balkanigues et du sud-est europen dans les relations internationales pendant
la crise economigue ( 1929 1933), In Ille Congres International des Etudes Balkanigues et sud-est
AIIA-lasi, 1970, 16, fasc. 1, p. 83-94; De la Versailles la Lausanne (1919-1932), Edit. Junimea, Iasi, 1976.
445 Implicafii economice i politice ale crizei problemei reparafiilor din anul 1923, R.I. 1977,
30, nr. 9, p. 1607-1623; Uncle implicafii ale problemei reparafillor germane In anii 1919 1924,
In Relafii internalionale in perioada interbelicd, Edit. politic5, Bucuresti, 1980, p. 79-130.
4" Dezarmarea In contextul problemelor internafionale ;i alitudinea Romdniei ( 1919
1934), Edit. Academiei, Bucuresti, 1971, 307 p.; Reflecfii asupra problemelor securildf ii fi de-
438 Tratatele de la Locarno i semnificafia lor in crearea unui Locarno balcanic, RI, 1968,
439 The Locarno Conference (1925). Some Notes on its Proceedings and the Stand of Par-
www.dacoromanica.ro
1478
38
Made aspecte ale relatiilor internationale vAzute prin prisma intereselor economice, efectele marii crize economice din 1929-1933 asupra
raporturilor dintre state, folosirea pirghiilor economice pentru influentarea
san subjugarea unor state de &aro manila puteri s.a. au fost analizate in
studii publicate de C. Zotta 448, Constantin Moisue 449, N.Z. Lupu 4",
loan Chiper 457, C. Buse si Al. Vianu 442.
1965.
442 incercarea de anexare a Austriei (1933 1934) si pozifia marilor puteri, 70511-109,
44.3 Conferinfa de la Montreux (1036), Anale, 1969, nr. 1, p. 92-103; Die Entstehung
des Meerengenvertrages von Montreux, 1936, Bukarest- Akademie Verlag, 1971, 267 p.
444. Etiopia - obiectiv important al politicii de expansiune coloniala a fascismului Italian.
AUB-Ist., 1973, 22, nr. 2, p. 159-175; Preludii diplomatice ale rd:boiului italo-etiopian. RI,
1975, 28, nr. 3, p. 79-92; Conflictul ttalo-etiopian i uncle schimbdri In raportul de forte pe plan
4" Uncle aspecte ale interventiei militare germane In Spank( In anii reithoiului civil
(1936-1939), ASU-Iasi, ist., 1971, 17, fasc. 2, p. 245 254.
447 Ret:botul national revolzilionar al poporului spaniol (1936-1939), SAI, 1976, 23,
nr. 1, p. 87-94.
647b13 Mornente din crearea si activitalea brigdzilor internationale din Spania (1936
1939), RI, 1976, 29, nr. 9, p. 1369-1387.
458 Uncle -obiective economice si sociale ale relatiilor internationale Mire cele cloud rdzboaic
mondiale i reflectarea lor In activilatea Ligii Natiunilor, ASU-Iasi, st. econ,, 1963. 11,
p. 129 -136.
449 Tendinte ale evolufiel economiei mondiale in perioada interbelica, Anale, 1971, 17,
nr. 4, p. 92 -110.
aso Criza economicd mondialii din 1929- 1933 i agravarea contradicjiilor dintre marile
pateni Irnperialiste, SAI, 1973, 21, p. 27-40.
4>t L'expansion economique de l'Allemagne na:ie dans les Balkans: objectifs, mithodes,
resultals (1933-1939), Studia Balcanica. 1973, 7, p. 121 127.
434 Din istoria relatillor dintre S.U.A. si America Latina, AUB-ist., 1977, 26, p. 57-72.
www.dacoromanica.ro
39
1479
colectiv de istorici eivili si militari, in care, pe lingA abordarea propriuzisa a tuturor aspectelor legate de rizboi, intr-un capitol introductiv se
face o izbutita, sintez5, a istoriei relatiilor internationale, intre 1919 si 1939.
Despre perioada imediat premergatoare rizboiului i despre diferitele aspecte ale relatiilor internationale din prima fazA a celui de-al doilea
457 Documente ci texte privind lupta anti fascistd 1919 194.5, Bucurestl, CMUB, 1973,
567 p.
4" Despre rascoala antifascistd din Bulgaria (2923) ;i ecoul ei In presa contemporand
din Romdnia, Studil l referate de istoria Romitniei", 1954, partea II-a, p. 1587-1606.
"5 I upta Partidului Comunist Francez pentru crearea frontului unic ;i a frontului popu-
lar antifascist in anii 1934-1936, Studia Babes-Bolyal, hist., 1962, fasc. 1, p. 127-150.
1939), SAI, 1978, 37-38, p. 15-30. Migarea de eliberare sociald si nafionald din Nicaragua
(1909-1934), RI, 1978, 31, nr. 12, p. 2259-2284; The regime of the American domination in
Haiti. The Eliberation National Mouvement, AUB-ist., 1978, 27, p. 17-29.
4" Migarea de eliberare nationald a popoarelor coloniale ;i dependente In perioada dintre
cele cloud rdzboaie mondiale, Anale, 1973, nr. 5, p. 62-79.
444 Marea Con flagrafie a secolului XX. AI doilea rdzboi mondial, Edit. politica*, Bueuresti, 1971, 736 p. Ed. a 2-a, in 1974. A apArut si in limbile maghiarA (1973), germanA (1975).
Autori: Glicorghe Cazan, Nicolae Copoiu, general major Ion Cupp, colonel Ionide Loghin,
N. Z. Lupu, Alexandru Siperco, colonel Dumitru Tutu, colonel Constantin Ucrain, Gheorghe
Unc, Alexandru ylanu, Gheorghe Zaharia.
www.dacoromanica.ro
1480
40
Moisuc 464, iar despre responsabilitatea Germaniei in declansarea conflagratiei - Constantin Cazanisteanu 465.
chestiuni strict militare, cit si aspnte intern al? regimului nazist 475.
Contributii importante in cunoasterea unor asp cte mai putin clarificate ale rzboiului, diplomatice sau privind serviciile secrete ale principalilor protagonisti, a dat Gheorghe Buzatu 476.
461
462 Quelques considerations sur la situation des pays de l'Europe Centrale a la veille du
declanchement de la seconde guerre mondiale, RRH, 1971, 10, nr. 3, p. 533-544.
463 Din istoria relafillor germano-italiene 1938- 1940, ASU-Iasi, ist., 1972, 18, fasc. 2,
p. 195-206.
4" Der Balkanblock der Neutralen, Wissenschaftliche Zeitschrift Karl Marx Univ., 1957,
6, Heft, 1, p. 15-22; Le bloc des neutres (septembre-decembre 1939), RRH, 1971, 10, nr. 5,
p. 881-903.
462
Cu privire la originile f i caracterul celui de-al doilea retzboi mondial, Anale, 1969, 15,
nr. 6, p. 120-128.
p. 23-31.
4" p. 40 - 48.
221 -227.
477. p. 238-246,
470 p 472
p. 272-282.
474 Periodizarea celizi de-al doilea rdzboi mondial, RI, 1974, 27, nr. 7, p. 1039-1047.
v4 Despre periodizarea celui de-al doilea rdzboi mondial, RI, 1974, 27, nr. 6, p. 941-947.
472
Sur-e documentare pentru studierea celui de-al doilea rdzboi mondial, AIIA-Iasi, 1970,
7, p. 327-333; Operafia Felix" (1940), AIIA-Iall, 1972, 9, p. 417-430. Despre situalia milllard a Germaniei hitleriste la sfir f itul anului 1943, ASU-Iasi, 1st., 1970, 16, fasc. 2, p. 225-
232; Propaganda nazistd in directivele lui Goebbels din perioada rdzboiului antisovietic, AIIA-Ia,
si 1973, 10, p. 385-397; Situalia internd a celui de-al treilea Reich in directivele lui Goebbels,
AIIA-Iasi, 1974, 11, p. 145-153.
476 Rdzboiul secret, Edit. Junimea, Iasi, 1973, 276 p.; Dosare ale rdzboiului mondial,
www.dacoromanica.ro
41
1481
greaca, 481, Ion Babici, pentru rezistenta bulgarA 482, Nieolae Ciachir 483
i Vladimitr Zaharescu 4" pentru rezistenta iugoslav, Gelku Maksutovici
pentru rczistenta albaneml 488, Gheorghe N. Cdzan despre rezistenta
slovac& 486, Zorin Zamfir despre rezistenta franccz'a 487
Despre caracterul, trsturi1e i formele in care s-a manifestat rezistenta antifaseista, a scris Nicolae Copoiu 488, despre national si international
in miscarea de rezistentit si in insurectiile antifasciste din Europa - Petre
Ilie si Mihail E. Ionescu 488, iar o prezentare sintctic5, asupra semnificatiei
Ionita, 480
6,
4" Bikini si Invdtdminte la finele celui de-al doilea rdzboi mondial, Anale, 1969, 15, nr. 6,
p. no-119.
400 Eezistenta europeand In anii celui de-al doilea rdzboi mondial 1938- 1945. Vol. I.
Tdrile din Europa Centrald si de Sud-Est, BucuretI, Edit. militarA, 1973, 455 p.; vol. II, Tdrile
p. 43-51.
483
p. 31-42.
Rdzboiul de eliberare a popoarelor Iugoslaviei ( 1941- 1945), Anale, 1969, 15, nr. 3,
484 Un moment de seamd din isloria popoarelor iugoslave (La a 30-a aniversare a Repu-
Miscarea indicalS francezd In lupta pentru eliberarea Frantei (1941- 1945), AUB-ist.
www.dacoromanica.ro
1482
42
Problematicii complexe a dezvoltarii economice a noilor state, valerifiegrii resurselor lor naturale1 crearii fortei de munca calificate, co,nsolidarii independentei economice, luptei lor impotriva rAmsitelor dominatili
coloniale si a neocolonialismului, i-au dedicat studii meritorii Gh. Badrus
si C. Florea 904 , M. Desmireanu 505, I. .9rbrinescu 506, Valeriu Tudor 607,
491 Transformarea Inplei de eliberare nafionald In revolufie populard In larile din cfntrul
1945- 1970,
4" Instaurarea puterii populare In unele fari dundrene (1944-1949), RI, 1974, 27, nr. 8,
p. 1215-1237.
4" Etapele construirii socialiste In Republica Populard Bulgaria, Anale, 1971, 17, nr. 5,
p. 129-137.
4" Transformart ale structurii economice sociale a R.D.G. In prima etapd a construcfiei
socialismului, in In slujba cercetdrii marxiste a istoriei P.C.R., Edit. politica, Bucure0, 1971,
p. 441-453.
. i
.
495 Momente principale ale revolufzei ft construcfiei socialiste In Republica Populard
Potwid, Anale, 1972, 18, nr. 1, p. 133-144.
4" Revolufia populard ;i principalele momente ale construcliei socialiste In Republica
Populard Ungard (1944-1971), Anale, 1971, 17, nr. 5, p. 138-147,
447 Documente fi texte privind lupla de eliberare antiimperialistd a popoarelor din Asia,
Africa ;i America Latind, Bucureti, CMUB, 1979, 698 p.
444 Miparea de eliberare nafionald, Probleme actuate fi perspective, Edit. politica, Bucu-
555 Valorificarea bogallitor naturale ;i perspectivele economice ale faritor In curs de dez-
5" Noile stale din Africa pe calea consoliddrii independenfei economice, ES, 1973, 53,
597 Despre forfa de maned In Wile afro-asialice In curs de dezvollare (1958- 1967), ,,Lupta
www.dacoromanica.ro
43
1483
Malinschi
frO
africarte a publicat C. Bbtoran 5111 Un iRteres sporit s-a manifestat Iii ultimul deceniu pentxu realitatile latino-americane unde oe desfasoar6 lupta
pentru cea de a doua indeprndenta". Astfel, problemele revolutiei i pers-
tinutul studiilor lui Ilie Seftiu6 512 5 Caracterul structurilor econbmice latino-americane i-au preocupat pe Constantin Macu 513 si Vasile Cosma 514 j
relatille comerciale interlatino-americane pe Vasile Cosma 515 ; transformArilor revolutionar-democratice Inregistrate de Chile in prima parte a
guvernarii UnitAtii Populare i-a dedicat o luerare Eugen Pop 515
4, nr. 2, p, 167-177
543 Neocolonialismul In viziunea unor ideologi burghezi, Lupta de clasA", 1972, 52, nr. 6,
p. 110-117.
514 America Latind: caracterele generale ale structurilor social-economice, ASU-Inol, st.
516 Chile. File de istorie noud, Edit. politicA, Bucurepti, 1972, 179 p.
617 Organizafia Statclori Anzericane. De la principii la realitate, Edit. politicA, Bucurepti,
1974, 99 p.
.
51/3 Expansiunea conglomeratelor transnalionale din S.U.A. in fdrile America
ASU-Iapi, St. econ., 1972, 18, p. 143-157.
514 Capitalismul contemporan, Edit. didacticA i pedagogicA, Bucurepti, 1973, 411 p.
291 p.
64 p.
www.dacoromanica.ro
1484
44
ultimele decenii au dat Traian Caraciuc, Constantin Florea i Ion Iuga 522,
Zorin Zamfir 623, Gh. I. Ionit5, 524, Traian Caraciuc 525, E. Pop 526
Unor chestiuni economice de mare insemnAtate pentru lumea eapitalistii, contemporan5, le-au dedicat cercetAri speciale lie Serbanescu 630
i
Relatille internationale din ultimele trei decenii i junatate au retinut i retin atentia cercetatorilor fenomenului contemporan.
Forumului mondial menit 85, apere i s. consolideze pacea int erna-
46, nr. 2, p. 105-112; Tendinfe fi semnificalii In evolufia confruntarilor social-politice ( 19601971), In Situalia clasei muncitoare pi luptele de clasei In capitalismul contemporan. Edit. politic&
Bucurepti, 1972, p. 133-167.
525 Aolniul luptelor muncitoregi din farile capitaliste, Lupta de clasa", 1962, 13, nr. 12,
p. 67-76.
537 Aspecte ale colaboraril dintre comuni;ti, sociali4li, social-democrafi ci alle forte politice
din Wile capitaliste europene In elapa actual& Anale, 1974, 20, nr. 2, p. 145-155.
628 Afirmarea principiilor marxism-lenintsmului pi dezuoltarea miccarii comuniste zi munc itorecti internaf ionale, In Engels i conlemporaneitalea, Edit. politica, Blcurepti, 1971, p. 184-192.
532 Organizaf in Nafiunilor Unite ci institufille sale specializate. Documente fundam Male,
www.dacoromanica.ro
45
1485
192 p.
539 &aide mici fi mijlocii In rdafiile internalionale, Edit. politica, Bucureati, 1971, 256p.
440 V. I. Lenin despre locul fdrilor Inlet i mijlocii In sistemul relafiilor internafionale,
644 Decalajele In lumea contemporand i implicafille lor In domeniul militar, Edit. militara,
www.dacoromanica.ro
1 186
4')
forma unui inventat, au facut posibila trecerea in ultima vreme, sub egida
Academiei de Sbiinte Sociale si Politice, la realizarea, pentru prima data
in Romania, de pe pozitiile materialismului istoric, a unui tratat de istorie
universala in sase volume.
In aceasta importanta si dificila activitate se afla antrenate cadre
didactice ,,i cercetatori din Bucureti, Iasi si Cluj-Napoca, xezultatele
dobindite pinA acum fiind incurajatoare, fiecare din celei.sase volume fiind
intr-un .-tadiu avansat de xedactare.
RECHERCHES ROUMAINE,S D'HISTOIRE UNIVERSETIV,
Rg S UM 8
L'tude s'attache enhuire a relver les grandes directions de la rechnThe histoire des colonies grecqueg pontiques, problemes de l'expansion et d. la politique romaine dans la, zone balkano-pontique, histoire
ancienne du Slid-est europeen oir l'intgration des ThOnomenes d'histoire nationale dans l'ensemble de l'volution historique du monde ancien
www.dacoromanica.ro
47
1487
jet des mmoires publies ces dernires annes. line attention particuliere
a ete accorde aux etudes eoncernant le sud-est europen et la formation
des nations balkaniques, ainsi qu'aux etudes d'histoire ottomane.
Un chapitre assez bien fourni de Ces etudes est celui consacre aux
relations int( rnationales et a l'volution des rapports diplomatiques Europeens ct extra-europens.
Les etudes ayant pour objet Phistoire et les structures des monarchies plurination.ales a la fin d.0 XIX-e siecle et an debut du XX-eme
notamment, en ce qui concerne la monarchie austro-hongroise
sont
intgres a une preoccupation plus vaste autour des preliminaires de L
premiere guerre mondiale, avec des etudes plus cireonstanciees au sujet
des questions danubiennes et des dtroits ; la guerre de 1914-1918, enfin,
a fait l'objet d'un volume monographique et de bon nombre d'etudes exploitant un materiel jusque l inedit.
Un chapitre constitutif de cette section est celui consacr aux mouvements revolutionnaires du XIX-e siecle, aussi bien anti-feodaux on
nationaux que socialistes et communistes. Des etudes consacres a l'ideologie politique de cette poque ou a l'essor des organisations politiques du
proletariat et des deux premieres Internationales communistes, a ilisi qu'aux
mouvernents paysans dans le centre et le sud-est europen ou an Japon,
completent ce complexe inventaire.
Le domaine de l'histoire contemporaine est, lui aussi, illustre aussi
bien par des manuels didactiques que par des syntheses consacrees aux
problemes majeurs de cette epoque, &commencer par les faits et les signi-
www.dacoromanica.ro
1488
48
www.dacoromanica.ro
DAMASCHIN MIOC
1 IOAN CHIPER
Toti marii notri istorici au fost de pgsere 6," progresul istoriograf iei ronalneti poate fi asigmat in primul rind printr-o larg bazg de informare, prin publicarea tiintific a izvoarelor referitoare la trecutul patriei.
Ei au pretuit valoarea lor deosebitl, socotindu-le marturii inestimabile
ale vietii sociale, reflectlri fidele ale gindmilor i faptelor oamenilor.
Fund produse ale unui anumit mediu social, intr-o anumitA epocg, izvoa-
www.dacoromanica.ro
1490
voda, Izvoarele istoriei romanilor i multe altele. S-a pus astfel la dispozitia istoriografiei romanesti o relativ ampla pentru acea vreme baza de
informare, putindu-se trece 3a studii speciale si la sinteze.
E de precizat c ediiiIe acestea de izvoare, cu exceptia colectiei
Hurmuzaki, de care se ingrijea Academia Romana, _erau initiativeriparticulare, cn posibi1iti limitate de rehlizare i aparitie i cu tot atitea inetode
de publicare, citi editori eran. Ele nu puteau duce la frealizarea impoatantului deziderat : vv. corpus watiowal a/ imarelor. Aceasta depasea mice
In anii imediat urmatori lui 23 August si mai cu seama dupg rearganizarea Aeaderniei, istoricii din tara noastra, dornici de a realiza o
istorie adevarat, obiectiva a Romaniei, in interpretare materialist dialectic i istorica, au constatat c ceea ce aveau Ia indemina, ea surse de
informare colectiile de izvoare publicate
sint insuficiente cantitativ
si cu insemnate deficiente de ordin calitativ. Astfel, necesitati obiective
au impus istoriografiei romnesti postbelice orientara in primul find
sfire scoaterea la lumina, a izvoarelor Inca inedite, marea majoritate hecunoscute, privitoare Ia istoria patriei, precum i editarea lor
in acord cu cerintele arheografiei i textologiei contemporane. Numai cunoas-
darea altor probleme insuficient lamurite sau chiar fals prezentate, ele
www.dacoromanica.ro
1491
In arml 1948 Academia ia hotarirea intocmirii unui corpus exhaustiv de documente interne medievale din cele trei tari rom'Ane, Moldova,
Tara Romaneasca si Transilvania, care s'6, fie intitulata Docurnente privivd
1350),
www.dacoromanica.ro
1492
permis istoriografiei romanesti sg, abordeze laturi necercetate si sg, alc&tuiascg, numeroase studii, care au stat la baza unor capitole din tratatul
incgleindu-se astfel un principiu de baz'a in editarea textelor vechi, neincluderea in colectie a tuturor docurnentelor cunoscute, absenta indieilor
la seriile A si C. Evidentierea repetatA a acestor lipsuri a provocat abannarea colectiei sub aceastg, forma', dar si initierea alteia, noi, conforme cu
exigentele diplomaticei si arheografiei contemporane.
unei consfltuiri cu cei mai buni speeialisti din tarn, pentru a se evita
erorile anterioare, se stabilesc de la inceput normele de editare a docu-
mentelor ; ele sint publicate in vol. I al seriei B., Tara Romaneasc6. Colec-
tiei i s-a fixat un comitet de redactie, in frunte, la inceput, cu academicienii Andrei Otktea si David Prodan, iar mai apoi, Stefan Pascu si Stefan
Stefanescu, cu sarcina de a organiza munca, de a asigura aparitia regulatI
a volumelor pregAtite pentru tipar si de a garanta respectarea principiior
de publicare fixate. Realizarea noii colectii a fost incredintatI specialistilor din institutele de istorie din Iasi, Bucuresti si Cluj, unii care au lucrat
si la vechea colectie, Documente privind istoria Romaniei", altii, mai
tineri, formati intre timp.
Noul corpus este alcatuit din patru serii, odor trei mai vechi (seria A.,
Moldova, care merge ping, la 1711, seria B., Tara Romaneasc5, care se va
opri la 1716, seria C., Transilvania, avind sfirsitul la 1437) aditugindu-li-se
Historica au aparut 16 volume : sase dinItria A., Moldova, din care trei
de continuare 2 a vechii colectii si trei de realuare a ei3, cu un total de
2113 documente, opt din seria B., Tara Romaneasc, din care patru de
1 Vezi I. IonaFu, Publicarea izooarelor medievale, In Studll", XV (1962), nr. 6,
p. 1554-1555.
2 Vol. : XIX (1625-1628), 1969, lntocmit de H. Chiral; XXI (1632-1633), 1971,
Intocmit de C. Cihodaru, I. Caprou, L. Simanschi; XXII (1934), 1974, Intocmit de aceiasi.
a Vol.: I (1384-1448), 1975, lntocmit de acela0; II (1449-1485), 1976, Intocmit
de L. Simanschl, G. Ignat, D. Agachi; III (1487-1504), 1980, lntocmit de C. Clhodaru, I. Caprow, N. Ciocan.
www.dacoromanica.ro
1493
continuare 4 a colectiei D.I.R., i patru de reluare 5, insumind 2769 documente, un volum din seria C., Transilvania 6 cu 363 acte si unul din seria
D., Re latii intre tarile romane 7, cu 342 documente ; in total s-au tiparit
in noua colectie 5587 documente.
1632),
S. Caraca,
C. BMan.
www.dacoromanica.ro
1494
6.
si institutionale, 'la noi ca si in alte parti, este piea pntin, s-a trent la
Ingtitutul de istorie 'N. Iorge la publicarea eelor mai reprezentative
lea, primul 0 avind nu mai putiii de 725 acte, iar eel de-al doilea 11,
719 acte.
S-a afirmat despre cele doug volume cal ele constituie un remarcabil progres" in domeniul editarii documentelor, oferind ucercetatorilor
posibilitatea unei documentari noi in problema relatiilor agrare" 12. BOO-
q,si.
si care sa inlesneasca alcatuirea de studii monografice. Intre acestea se inscrie intii capitala tarii, Bucuresti, cu doua culegeri de documente referitoare la ea, una mai restrinsa, cu 173 de acte din muzeul
Municipal bucurestean14, alta n ai cuprinzatoare, in doug volume, cu
1? Vol. I, Tara Romaneascd, 1961; sub red. V. Mihordea, 9. Papacosteai Fl. Constan11 Vol. II, Moldova, 1966, sub red. V. Mihordea, I. Constantinescu, C. Istrate.
www.dacoromanica.ro
1495
Romanesti 24, la viata cotidiana 23, la situatia unei parti a targnimii din
Transilvania 26 sint cuprinse in alte culegeri ce imbratipazA sfirs'itul secolului al XVIII-lea si inima jumItate a celui al XIX-lea ; materialul publicat este interesant mai cu seama pentru fenomenele social-economice
pe care le oglindeste Si care sint cararteristice acestei epoci.
Pe o temet de istorie a dreptulm si justitiei, -an colectiv de la Insti-
19 Metefugari fi nequstori din trecutul Craiovei. Documente (1666 1866), Bucuresti, 1957,
Pioie.gti, 1968.
Bucuresti, 1958.
26 Kovach G., Jdlbile iobagilor din Transilvania. Documente contemporane asupra viefii
www.dacoromanica.ro
1496
Epoca modernA i cea contemporanA din istoria Romaniei au beneficiat i ele in egall mAsurA cu cea medie de grija si atentia istoricilor edi-
www.dacoromanica.ro
1497
ciata ca fiind de incontestabila valoare documentarl pentru comprehensiunea evenimentelor revolutionare din 1848 ". Recent un colectiv
de excelenti specialisti de la Institutul de istorie si arheologie din Clujfan Pascu si Victor Cherestesiu, an initiat
Napoca, in frunte cu acad.
o noua, prestigioasa si vast colectie referitoare la acelasi eveniment istoric Documente privind revolufia de la 1848 in. Tdrile Rotnline, din care
s-au publicat doug volume relative la evenimentele revolutionare din
Transilvania in perioada 2 martie 29 aprilie 1848 35. Numkrul si insemnatatea actelor deja publicate ne ajuta la formarea unei imagini exacte
despre amploarea i importanta acestei noi colectii. Numai pentru aproximativ dOuL luni se publica 580 (284 -I- 296) documente. Arheografic
relatiilor culturale dintre cele trei tari romane si dupa inceputul revolutiei", despre legile votate de dicta de la Bratislava, evenirnentele petrecute pa piimintul craiesc, agitatiile granicerilor secui, intinderea mischrilor taranilor si minerilor din Banat s.a.
pentru revolutia din Moldova s-au publicat in aceasth vreme doua
volume de documente : Anul revolufionar 1848. 1. Moldova 38 i Documente
privitoare la anul revolutionar 1848 in _Moldova 37. Cal din urma, publicat
un volum de documente din Tara Romaneasca referitor la acelasi eveniment, cu 639 documente inedite ce imbratiseaza perioada 18 Mine 1848
28 iulie 1849 38. Toate trei volumele ajuta la imbogatirea informatiilor
despre anul revolutionar 1848, acestea ilustrind asp:eta importante ale
revolutiei, amploarea ei, rolul maselor s.a.
33 VOL I- II au fost editate de S. Dragomir, iar la vol. III 1 s-au asociat E. Hulea
sl L. Nichi.
" G. Penelea, In Enciclope.dia isloriografiei rom.neIi, p. 419
38 Revolulla de la 1848-1849 din Transilvania, sub redactia Stefan Pascu, Victor Gherestesiu, vol. I, Bucuresti, 1977. Documenle privind revolulia de la 1848In Tarile Romdne.
C. Transiluania, sub redactia Stefan Pascu st Victor Gherestesiu, vol. II, Bucuresti, 1979.
" Sub red. lul M. Roller, Bucuresti, 1950.
" Edit. de Dir. Gen. a Arh. St., de un colectiv In frunte cu Gh. Ungureanu, Bucurest I, 1960.
38 Documenle privind anul revolulionar .1848 In Tara Ron-Id:tease!, Intoctuit de M. Regleanu, Bucurestl, 1962.
www.dacoromanica.ro
1498
10
Bucuresti, 1961; //. Rapoarlele consulatului Austriei din Rol (1856-18'9), aleatuit de
D. Berindei, Bucure5ti, 1959; III. Corespondenta politica (1855 1859), alaltuit de C. Bodca,
Bucure5ti, 1963.
www.dacoromanica.ro
11
1499
parte n utilizabil"
59 Idem, ibidem.
51 G. Penelea, loc. cit., p. 417.
52 Amintiri despre rdscoala din 1907, Bucuresti, 1957.
" Documente privind marea rascoald a faranilor din 1907. ol. I. Situalia economicd Fi
social-politicd a fOrdnimii din Ilomeinia la sfirsitul secolulai al XIX-lea i incepulul secolului al
XX-lea, Bucuresti, 1977. Vol. a fost alcatnit de un colectiv, coordonatori fiind I. Popescu
Puturi i A. Otetea.
www.dacoromanica.ro
1500
12
" Vol. II. Ora,ce ;i arguri, 1776 1861. Moldova, Bucuregi, 1960.
59 FL Constantlniu, In Enciclopedia istoriografiei romneti, p. 408.
" Idem, ibidem, p. 404.
ei Documenle privind istoricul orasului Brdila, 1831 1918, Intocmit de N. Mocioiu,
S. Bounegru, Gh. Iavorschi, Bucuregl, 1975.
www.dacoromanica.ro
13
1501
Publicarea izvoarelor istoriei contemporane a fost i este subordonatd, in Romnia ca si in alte taxi, unor elemente, in mare masura specifiec in raport en editarea izvoarelor celorlalte perioade istorice.
Imensa cantitate de izvoare istorice primare rezultata din activitatea
statului modern i in general a unei societAti umane dezvoltate izvoare
istori e colectate i protejate de institutiile specializate de stat a exclus
inc;' pentru perioada istoriei moderne posibilitatea publicarii exhaustive
a documentclor istorice. Dac insd pentru epoca moderna exista 'Inca
6'3
63 Vol. I. Rapoarte consulare ruse (1770-1796), 1962; vol. II. Rapoarte consulare aus-
trie e (1812-1823), 1967; vol. III. Solidaritatea romdnilor din Transilvania cu miscarea In!
Tad r Vladimirescu, 1967; vol. IV. Rapoarte diplomatice ruse (1797-1806), 1974.
" Documente turcoti privind istoria Romdniei. Vol. I. 1455-1774, lntormit, de Mustafa
A. M limed, Bucuresti, 1976.
18
C. 2431
www.dacoromanica.ro
1502
19
rice care tind spre exhaustivitate, pentru istoria contemporan necesitatea selectiei documentelor opereaza imperativ. Ori, selectionarea eitorva
zeci sau sute de documente dintr-un volum urias de surse istorice implica,
araturi de criteriile stiintifice de tehnica a editarii, criterii precise de selec-
www.dacoromanica.ro
15
1503
&VA, de cercetarea stiintifica., inclusiv fata de istoriografia romana, chemata WA se orienteze ferm spre abordarea en consecventa de pe pozitiile
materialismului dialectic si istoric a studierii trecutului patriei noastre,
www.dacoromanica.ro
1504
16
altor organizatii muncitoresti aflate sub influenta P.C.R. Volumul demonstreaza din plin necesitatea continuarii eforturilor pentru realizarea unei
colectii de documente, realizate in conformitate cu exigentele
referitoare la istoria Partidului Comunist Roman, a miscArii muncitoresti revolutionare pentru anii 1924 - 1944. Paralel cu editarea acestor
importante colectii 0 volume de documente au fost publicate culegeri
de documente privind istoria miscarii muncitoresti in unele judete ca
de exemplu, Hunedoara 73 sau Arad 74 sau grupaje de documente,
publicate in difcrite reviste de specialitate sau de cultura, privind dezvoltarea micrii muncitoresti p- plan local, actiuni greviste 73, situatia
tineretului, activitatea U.T.C. i Blocului Muncitoresc Taranesc 76, i,toria
miciIrii muncitoresti i comuniste internationale 77.
In ultimul deceniu si jumatate s-au facut prima pasi importanti
in directia reunirii in volume speciale a unor articole i cuvintilri ale unor
77' 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei munciloare din Romania. Documente, Edit. politica, Bucuresti, 1974, 878 p. (volum pregatit de un colectiv de la I.S.I.S.P.).
72 Edit. politica, Bucuresti, 1970, 824 p.
73 Documente hunedorene dirt istoria miscarii revolufionare 1920-1944 (Publicate de Ton
bovifeni In preajma crearii P.C.R. In Valachica", 1972, 3, p. 17-40; P. Munteanu, Documente privind lupta minerilor din Valea Jiului in anii crizei economice (1929-1933), in Revista arhivelor", 1965, 8, nr. 2, p. 217-231; G. Irimescu, Fl. Popovici, Documente privind
acfiuni greviste ale muncitorilor forestieri din Bucovina In anii 1929-1933, In Revist rhivelor", 1967, 10, nr. 2, p. 317-324; Mihal Rachieru, Virginia Nistor, Docurnente privind
miscarea muncitoreascd din Moreni In anii 1930-1935, In Valachica", 1972, 3, p. 41-58.
76 Documente privind condifiile grele de viala i muncd ale tineretului din Romania ln
anii regimului burghezo-mosieresc, tn Anale de istorle", 1972, XVIII, nr. 1, p. 57-74;
Ioan Vatamanu, Ionel Marin, Documente privind activitatea Blocului Muncitoresc-Taranesc
din judeful Neamf si a secfiunii Tg. Neamf a Uniunii Tineretului Comunist (1928-1929), In
Memoria Antiquitatis", 1971, 3, p. 557-560; Marin Florescu, 50 de ani de la crearea Blocului
Muncitoresc Taranesc (B.M.T.), In Revista arhivelor", LII, vol. XXXVII (1975), nr. 4,
p. 369-373.
77 Vezi seria de documente referitoare la Internafionala I-a, Internalionala a II-a si
Internationala a III-a, publicate de Emilia Balanica in Anale de istorie", 1979, XXV. nr. 3,
(p. 102-121), nr. 4 (p. 109-118) si nr. 5 (p. 115-128).
www.dacoromanica.ro
17
1505
volumul cu un profil mai larg, care inmanuncheaza articole si studii publicate in deceniul IV, dar si in perioada postbelica, de Stefan Voicu 79.
Imbratisind o perioada cronologica mult mai larg decembrie 1919
ianuarie 1958 volumul selectiv din articolele, cuvintarile si interviurile
dr. Petru Crroza, cuprinde atit materiale reeditate, cit 0 unele articole
inedite care nu au putut vedea lumina tiparului in conditiile anilor premergatori ultimului razboi mondial. Volumul contribuie la mai buna cunoastere a perioadei interbelice
in special a activitatii Frontului plugarilor
0 a luptei antifasciste ca si a problematicii politicii intcrne si externe
a Romaniei pina la sfirsitul anului 1957 80.
Solidaritatea miscarii revolutionare si democrate din Romania cu
Mama Revolutie Socialist din Octombrie 81, manifestdri ale solidarittii
revolutionare romano-maghiare 82, participarea voluntarilor romni in.
razboiul national-revolutionar purtat de poporul spaniol impotriva fortelor franchiste sprijinite de marile put( ri fasciste 83, alte aspecte ale solidaritatii militante a fortelor revolutionare si democrate, a opiniei publice
progresiste din Romania cu misearile revolutionare 0. antifasciste din alte
taxi au preocupat o serie de cercetatori ai perioadei. Ideea de republica.
la rornani si atitudinea antimonarhica a unor reprezentanti ai vietii publice
din Romania in perioadele moderna si contemporana, o serie de afaceri
ale casei regale in timpul lui Carol al II-lea, ca si ecoul instaurarii ripublicii populare in tara noastra, la 30 Decembrie 1947 au fost ilustrate, uneori
amplu, de o serie de documente publicate in culegeri speciale sau reviste 84
78 Titu Georgescu, Intelectuali antifascifti in publicistica romaneascd, Edit. stiintificA,
Bucuresti, 1967, 431 p.
" Stefan Volcu, Pagini de istorie sociald, Edit. politick, Bucuresti, 1971, 421 p_
88 Dr. Petru Groza, Articole, cuvIntdri, interviuri. Texte alese, Edit. politick, Bucu-
resti, 1973, 675 p. (textele selectate de Mihaela Dan, Gli. I. Ionita, Mircea Valea. Prefata
de George Ivascu).
social-poliLice de pe MO C.C. al P.C.R., cuprinde, alaturi de 24 insemnari cu caracter memorialistic si 10 medalioane consacrate unor fosti voluntari, 57 de documente si fragmente de documente insumind peste 100 pagini.
" Monarhia de Hohenzollern vdzuld de contemporani. Antologie. Edit. politick, Bucuresti,
www.dacoromanica.ro
1506
18
acestea
din urma facute cunoscute sintetic dar sistematic si util, prin revistele
de specialitate si indeosebi prin Revista arhivelor" an contribuit
substantial la o adevarata, explozie a studiilor privind politica externa
romana, la un inceput inch', modest, dar incurajator, al cercetarilor roma-
Deac) sub egida Institutului de studil istorice si social-politice de pe lingA C.C. al P.C.R. cuprinde, in cea mai mare parte a sa, reproduceri din articole *i lucrAri ale vremii. AlAturi de
acestea, in volum au fost publicate si o serie de documente ca *i extrase din memorlile unor
oameni politici. In lucrarea elaboratA de Costin Murgescu, Casa regala ;1 afacerile cu devize
1935-1940 (publicatA In colectia Bibliotheca Oeconomica nr. 14), Edit. Academiei R.S.R.,
Bucure.sti, 1970, 164 p., shit publicate, in anexe, si o serie de documente (p. 98-152).
Ioana Burlacu a publicat de asemenca, un grupaj de 47 documente, o parte insemnatA referitoare la ecoul proclamArli republicli, sub titlul Mdrlurii documenlare. in Revista arhivelor",
XLIX, vol. XXXIV, (1972), nr. 4, p. 523-564.
85 * * * Nicolae Titulescu. Documente diplomalice, Edit. politicA, Bucureti, 1967, 896
p. (C lectivul de redactie: prof. univ. George Macovescu, redactor responsabil, Dinu C. Giurescu Glieorghe PloWeanu, George G. Potra, Constantin I. Timm).
www.dacoromanica.ro
19
1507
pentru
care pledeaza numeroase argumente a realizarii unei colectii de documente privind politica externa a Romaniei in epoca modern& si contemporana si a publicarii unei astfel de colectii sau, ca variante, a regestelor documentelor sau al unui volum selectiv in cel putin una dintre
limbile de larga circulatie internationala. Cunoasterea activitAtii diplomatice 0 a personalitatii politice a lui Nicolae Titulescu si implicit a unor
momente din politica externa romana in perioada interbelica a fost favorizata si de publicarea unui volum special reunind discursurile marelui
diplomat kd orator roman 86.
La limita dintre publicatia de izvoare istorice si instrumentele isto-
rice de lucru se situeaza o lucrare incluzind in rezurnat tratatele internationale ale Romaniei intre 1921 1939 datorate lui Gheorghe Gheorghe 07. Cea de a doua editie, apruta foarte recent, se distinge fata de
prima prin largirea rezumatelor tratatelor bi 0 multilaterale, politice si
economice, ca si a altor conventii internationale semnate de Romania
in perioada cronologica mentionata. Cele 533 de documente rezumate
nu sint inedite ; se poate recunoaste o anumita utilitate a acestei lucrari
pentru cercurile largi de cititori si pentru orientarea rapida a istoricilor,
dar nu 0 pentru elaborarea lucrarilor de specialitate. Acestei lucrari i se
poate reprosa intre altele, abserrta, Mel avertismentul autorului, a semnalarii unor documente si chiar categorii de docurnente (de exemplu con-
1917
1945. Este vorba de o lucrare cu caracter de crestomatie mai putin
utila specialistilor, dar de cert interes pentru predarea istoriei, stimularea
cercetarilor studentesti si difuzarea in rindurile marelui public a contextului in care s-a desfsurat politica externa romana si a unor a specte
majore ale relatiilor internationale contemporane pina la sfirsitul ulti-
hitlerist. Daca pentru perioada anterioara anului 1944 baza documentara edita cu privire la lupta P.C.R. si a altor forte antifasciste, pentru
democratie, impotriva regimului de dictatura militaro-fascista sia razbo8. Nicolae Titulescu, Discursuri, Edit. stiintificA, Bucuresti, 1967, 624 p.
(Studiu
www.dacoromanica.ro
1508
20
poate fi cercetatA in momentul de fata pe baza unui mare numar de documente publicate. Volumul Pentru eliberarea patriei, publicat in mina cu
8 ani de un colectiv (coordonator de editie : dr. Gheorghe Zaharia si general-maior Eugen Bantea) de colaboratori ai Institutului de studii istorice
si social politice de pe MO C.C. al P.C.R. i ai Centrului de studii si cerce-
si din zileie urmitoare editate de A. Andronic si E. Postarifa la rubrica Mdrturii documentare, In Revlsta arhivelor", LVI, vol. XLI (1979), nr. 3, p. 240-245.
99 Mentionm, In acest sens, grupul de documente editate de Gh. I. Ionitit si Mircea
Vaiea s lb titlul Documente prioind rezistenta antifascistd din Romdnia, In Anale de istorie",
XV, 1969, nr. 4, P. 82-98.
P.ntru eliberarea patriet, Edit. militarA Bucuresti, 1972, 837 p.
92 Documente prioind istoria militard a poporului roman, 23 31 august 1944, vol. I,
(23-25 august 1944, 300 documente LXXXIII + 272 p.); vol. II (26 27 august 1944, 316 docum nte, LXXX + 298 p.); vol. III (28 si 29 august 1944, 274 documente, L(XII + 283 p.);
vol. IV ('D 31 august 1944, 167 documente, XLVIII -I- 304 p.), Edit. militard, Bucuresti,
1977 1979.
93 Vezi recenzia sernnat4 de Fl. Constantiniu la vol. II IV In Revista de istorie",
tom. 32, 1979, nr. 8, p. 1579-1581.
www.dacoromanica.ro
21
1509
specialistilor ca i maselor largi de cititori exemple elocvente despre eroismul i jertfele armatei romane in lupta pentru eliberarea celor dou4, taxi,
populatia gr u incercata a localitatilor eliberate. Aceste trasaturi ale contributiei armatei romane in razboiul antihitl2rist in luptele pentru eliberarea Ungariei i Cehoslovaciei sint reflectate ehiar in sugestivul titlu al
celor doua volume la care ne referim 94.
Acestor principale realizari ale istoriografiei ionAne in publicai ea
unor documente privind situatia militara internationala din ajunul zilei
de 23 august 1944, desfasurarea insurectiei i contributia Romaniei la
razboiul antihitlerist li se adauga alte numeroase grupaje de documente
publicate in reviste de specialitate, inclusiv In ultimii ani 95.
sus
a proclamArii republicii la 30 dee( mbrie 1947 99. Desigur, astfel de
i eregrupaje de documente, prilejuite de regula de diferite aniversiiri
dem, in general, grupajele de documente
slut departe de a oferi posibilitatea arbordhrii unor teme sau aspecte in toata complexitatea kr, dar
aceasta nu ne Impiedica sa salutam introducerea mai rapida p e accasta
cale in circuitul public, in asteptarea unor cuprinzatoare culegeri, a unor
$i prieteniei. Documente, extrase din presd fi amintiri despre parti94 in numele
ciparea flomaniei la eliberarea Ungariei de sub jugul fascist (octombrie 1944 ianuarie 1945).
Edit. militarA (Bucuresti), 1970, 424 p. (volumul a lost Intocmit de Gheorghe Zaharia, Petre
Hie, Maria TalAngescu, Gheorghe David, Costachi MIndru); In numele libentdf ii i prieteniei.
Documente, extrase din presd i amintiri despre participarea Romdniei la eliberarea Cehoslovaciei
12 mai 1945), Edit. militarA Bucuresti, 1970, 471 p.
de sub jugul fascist (18 decembrie 1944
(volumul a fost pregAtit de Gheorghe Zaharia, colonel Dumitru Tutu, Panait Gavrilcscu, tlilial
Dogaru, Costachi Mindru; mentionAm CA volumul include si unele documente ulterioare datei
titor orddeni ln lunile septembrie-octobmbrie 1944, In Crisia", 1974, nr. 4, p. 333-345; Mimi
Ionescu, Romdnia In rdzboiul antihitlerist (10 documente din perioada 24 august 1944
17 aprilie
1945), In Revista arhivelor", LII, vol. XXXVII (1975), nr. 2, p. 123-127; Eugen Bantea.
Substratul politico-militar al unei aparente erori de traducere (16 documente din perioada 6 septembrie 1941
25 august 1944) In Revista arhivelor", LV I, vol. XLI (1979), nr. 1, p. 34-47.
99 verl Revista arhivelor", LII, vol. XXXVII (1975), nr. 1, p. 14-21 (15 documente
din perioada martie 1945 martie 1947).
97 Mioara TudoricA, Mdrturii documentare (21 dcocumente din anul 1948), In Revista
Writ, (8 documente din anii 1949-1970) In Revista arhivelor :", XLIX, vol. XXXIV (1972)
ur. 1, p. 3 23.,
99 Vezi mai sus nota 84.
www.dacoromanica.ro
1510
22
pun insiti d.e largi posibilitati de studiu pe baza altor documente edite,
tundamentale pe linga documentele de arhiva nepublicate Inca, dupiti
cum am mentionat, dar accesibile deja, dupa cum demonstreaza o serie
www.dacoromanica.ro
23
1511
ansamblul situ, un indreptar pretios pentru istorici, pentru descifrarea proceselor contemporane din istoria patriei noastre 102
Edit. politicA, Bucureti, 1968-1979 (priniele trei volume au arArut cu titlul Romdnia pe
drumul desdutrstrii construct lei socialiste).
www.dacoromanica.ro
1512
24
lumina materialismului dialectic i istoric a fenomenelor i proceselor istorice opera tovaraplui Nicolae Ceauescu reprezinta Un izvor documentar
de prima importanta indispensabil oricarui istoric.
interne acelai rol il au sursele narative, mai cu seama cele interne. Cu tot
caracterul lor subiectiv, intentional, de clasa, cronicile constituie pentru
istoria politic, cea evenimentiala adevarate mine de informare, de inesthmbila valoare, adesea unice.
Istoriografia romna postbelica a acordat i acestei categorii de izvoare o atentie deosebita, atit prin publicarea unui mare numAr de cronici unele inedite
cit i prin metoda de editare, cea eritica sau
lor in editii critice, singura care poate apropia textul pastrat in diverse
copii tirzii de cel original, atunci cind acesta a pierdut, cum este cazul
cu majoritatea cronicilor romneti, singura care concorda cu exigentele
textologiei actuale.
In p3rioada la care ne ref erim (ultimii 35 de ani)
in domeniul
cronisticii s-a tiparit mult, cererea publicului cititor, ca i a specialitilor,
dat fiind caracterul narativ al acestor surse, a fost destul de mare. S-a
publicat in felurite moduri : editii critice, editii tiintifice, fara aparatul
de variante i editii d- popularizare. Adesea aceeai cronicti a fost publicata de mai multe ori, in moduri d-osebite, fie de acelai autor, fie de
autori diferiti. In cele ce urmeaza ne vom opri numai asupra editiilor mai
importante i numai cu scurte prezentari, fara aprecieri critice mai ample.
1" Contribufia Romdniei la realizarea unui sistern trainic de securilate ;i cooperare In
Europa, Edit. politica, BucurWi, 1979, 216 p.; Democratizarea relafiilor internafionale. Solufionarea pe cale politica a conflictelor ;i strilor de tncordare Intre stale
condifie fundamentald
a pacii i conlucrarii intre popoare, Edit. politica, Bucure5ti, 1977, 128 p.; Pentru unitatea
www.dacoromanica.ro
25
1513
valo rea ca sursil istorica a cronicii, sterna manuscriselor, limba, stilul v.a.
Textului de baza i variantelor ii urmeaza apoi un foarte util indice analitie.
Tot in editie critica i dupa acelmi sistem adoptat de colectia amintita a fost publicata O. cronica anonima a lui Constantin Brincoveanu i
tt.fau Cantacuzino, ala numitul anonim brincovenesc 11 3.
In afara acestor cronici tipgrite in editii critice, istorici, istorici literani .,i lingviti de prestigiu au publicat in rastimpul amintit in editfi tiintifice (un singur manuseris, luat drept text de baza, Cara variante din alte
manubcrise) mai multe cronici, mai ales cele ale marilor cronicari moldoveni. Astfel, cronica lui Grigore Ureche, Letopiselul Tdrii Moldovei . . .,
a fo,t publicat in trei editii 114 j cronicile lui Miron Costin s-au bucurat si
ele de mai multe editii 115 j Neculce, la rindul lui, a fost editat intre 1959
i 1972 de acelai alcatuitor al editiei de patru ori lie.
155 bis Istoria Teirii Romdnesti. 1290 1690. Letopiseful Cantacuzinesc, ed. de C. Grecescu si D. Simonescu, Bucuresti, 1960.
126 Radu Popescu, Istoriile domnilor Torii RomOnesti, ed. de C. Grecescu, Bucuresti,
1963.
107 Cronica Ghiculestilor. Istoria Moldovei !titre anii 1695-1754, text grecesc si tract.
rom. de N. Carnariano sl A. Camariano-Cioran, Bucuresti, 1965.
155 Cronici si povestiri romdnesti versificate (sec. XV II XVIII ), ed. de D. Simonescu,
Bucurestl, 1967.
www.dacoromanica.ro
1514
26
Relatarile din oronioile striiine despre istoria romamilor se afla publicate in trei man colectii, realizate in perioada de care ne ocupam, anume :
Fontes Historiae Daco-Romanae, Soriptores Byzantini i Cronioi turcefti
privind prile romdne.
Din cea dintii amintim vol. III, care cuprinde extrase despre romani
din scriitorii bizantini din seeolele XXIV, in excelenta traducere i prezentare a lui Alexandra Elian i Nicolae Tanasoca 134.
.8.,
117 0 editie P. Pandrea, 1956; trei editii C. Mttclucli, 1961, 1965, 1967; o editle Gh. Gutu,
1973 si o editie M. Popescu, 1973.
118
1944.
Cronica lui Baltazar Waller despre Mihai Viteazul In capon cu cronicile interne contem-
27
1 51 5
Cea de-a doua cuprinde editii ale unor cronicari bizantini, din care
pentru epoca noastra intereseaza Ducas 135, Chalcocondil 1", Critobul 137,
Sphra.ntzes 138 0 Constantin Porfirogenetul139, toate sub ingrijirea i traducerea emeritului bizantinist Vasile Green. Datele acestor cronicari
mir, opera sa, in primul rind cea istorica, a ingaduit scrierea a nu mai
putin (le 134 de articole, studii, note.
Cercetatorii de la Institutul N. Iorga", in dorinta lor de a crea isto-
ba, prin tfrile despre evenimentele politice, acest gen de izvoare se inscrie
ora,e. Datele ce se pot culege din aceste izvoare au fost partial prelucrate in studii 0 in sinteze de Istoria Statului i dreptului.
Ducas, Istoria turco-bizantind (1341-1462), ed. critic. Bucuresti, 1958.
184 Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice, Bucuresti, 1958.
135
127
Critobul din Imbros. Din domnia lui Mohamed al II-lea. Anii 1451-1467, Bucu-
resti, 1963.
138 Georgios
Bucuresti, 1966.
189 Constantin
Bucuresti, 1971.
Porfirogenetul,
Carte
de
Invalatura
pentru
sau
Romanos,
140 Vol. I, intocmit de Mihail Guboglu si Mustafa Mehrned, Bucuresti, 1966, vol. IL
Intocmit de Mihail Guboglu Bucuresti, 1974.
Caldlori straini despre larile romtlne, IVI, 1968-1976.
142 Volumele aphrute In colectie slut: 1) Legiuirea Caragea (1818), 1955; 2) Pravilniceasca condica ( 1780), 1957; 3) Codul Calimach (1816-1817), 1958; 4) Sobornieescul
hrisou (1785, 1835, 1839), 1958; 5) Manualul juridic al lui Andronache Donici (1814), 1959;
6) Cartea romlineasca de Invalaturd (1646), 1961; 7) Indreptarea legii (1652), 1962; volumele
de mai sus au fost alcatuite de un colectiv In frunte cu Andrei RAdulescu; 8) Legislafia agrara
Acte judiciare . . . 1973; 10) Legislafta urbana a Torii Romdnefti (1765 1782), ed. de V. Geor-.
gescu si E. Popescu, 1975.
www.dacoromanica.ro
1516
28
mond 146 s.a. Din pacate, fiind editate numai in limba maghiara, fr traduceri in limba romana, aceste memorii au la noi o circulatie limitata, de
datele pe care le contin, cu toata insemnatatea lor, putind beneficia numai
In privinta literaturii memorialistice referitoare la istoria contemporana, cea mai importanta realizare a istoriografiei romane consta in
editarea unui mare numax de volume peste 30, aparute aproape toate
in anii 1965-1974 de amintiri ale unor comandanti de unitati i mari
unitati, ca si ale altor militari participanti la evenimentele insurectionale
din august 1944, la luptele pentru eliberarea intregului teritoriu al tarii
tionam c doua din volumele acestei colectii se ref era, insa la primul r:izhoi
mondial), li se adauga notele cu caracter memorialistic publicate in culegerile, mentionate mai sus, Pentru eliberarea patrieti i In numele libertatii
pi prieteniei, in alte volume, ea si acelea, foarte numeroase, publicate in
revistele de specialitate si de cultura, in alte organe de presa din Buc I esti
si din Ora "5.
143 Autobiografia lui Betlden MiklOs (Fragmente 163 1710), Bucureti, 1970 (In li nba
ma ghlar5).
144 Borsos Toma, De la TIrgu Mum la Thalia Poartd. Memorii ( 1614 1620). Corespondenia ( 1618 1619), Bucureti, 1972 (In limba maghlarA).
146 Fogarasi Sdmuel, Autobiografie, Bucure#1, 1974, (in Ihnba maghlara).
lis Rettegi Gyargy, Fapte rnemorabile, 1718 1784, Bucuregl, 1970, (In limba maghlar5).
147 Arhondologia Moldooei, ed. R. Rotaru, M. Anghelescu, St. Gorovel, Bucureti, 1973.
Thsernnare a caldtoriei mete ... ed. Panaitescu-Perpesslcius, Bucureti, 1952.
149 Istoria captivitafii mele, ed. de Kovacs Jzsef, Bucureti, 1972, (In limba magl iara).
150 Memorii, Bucure4ti, 1969.
148
151
132
153
972.
Trei evaddri din lagdrele germane ( 1916 1918). Memorii de rdzboi, Bucurestl, 1968.
165 Numkul mare al volumelor incluse In colectia Memorii de rkboi" editate de Editura
milltarl ca 5i al notelor cu caracter memorialistic referitoare la evenimentele mentionate nu permite aici o trecere a lor In revistA. Pentru aprecieri mai largi In legaturd cu valoarea pentru
cercetarea istoricA a acestei categoril de izvoare vest loan Chiper. Participarea armatei rornOne
154
www.dacoromanica.ro
29
1517
Literatura memorialistica, romanI publicatl completeaza" cu elemente interesante i relevai dimensiuni i accente pe care documentele nu
le pot releva, aspecte ale atitudinii fortelor revolutionare FA progresiste
din Romania fata,' de evenimentele majore ale istoriei universale contemporane, solidaritatea eu fortele revolutionare i democrate din alte tki127.
Alte aspecte inedite ale vietii politica interne 1 in unele cazuri
i ale politicii externe din Romania in perioada contemporana, sint rele-
vate de publicarea insemnArilor memorialistice ale lui Ion Constantinescu 158, de fragmentele din memoriile lui Constantin Argetoianu 159 0 de
jurnalele apartinind lui N. Cocea 160 0 Martha Bibescu 161, memoriile ml
Iorgu Iordan 162 .
tin gen de izvoare camia la noi i s-a acordat mai putinl atentie i
numai in ultima vreme, sint urbariile i catagrafiile, ambele categorii dind
un ajutor de seama istoriei raporturilor agrare, istoriei fiscalitatii, demografiei istorice f.a. Amintim de urbariile publicate de David Prodan 163
156 Amintiri despre primul Congres at Partidului (8 12 mai 1921), Edit. tineretului,
Bucurestl, 1956, 104. p.; M. Gh. Bujor, C. MAnescu, Iancu Olteanu, Aron (Aurel) Kahane,
M. Cruceanu, Mihai Macovei, Amintiri despre Congresul I al Partidului (mai 1921) In Analele I.LP.", 1956, rte. 3, p. 3-28; Aurica Broinas, Din amintirile unor vechi militanfi bihoreni
ai mifcdrii comuniste, in Semicentenatul *Parlidului Comunist Roman In Bihor, Oradea, 1971,
p. 101-117; Miron Constantinescu, Drumul unei generafii, in Secolul XX", 1970, nr. 3,
p. 14-18; Mihail Cruceanu, De vorbd cu trecutul ..., Edit, Minerva, Bucuresti, 1973, 252 p.;
George Ivascu, Jurnal iefean 1935 1940, Edit. Cartea romAneasca, Bucuresti, 1971, 359 p.;
Istvan Kovacs, Igazsog nekank a cel. Egy vasOntd emlekezesei (Dreptatea este scopul nostru.
tAriie solidaritatil romAno-maghlare, despre luptele purtate In Spania linpotriva fortelor contra-
revolutionare. Pe aceleasi teme au fost publicate In uitimele trei decenii In culegeri sau in paginile
diferitelor periodice i alte amintirl asupra cArora nu mai starulin aid. Mentiondm totusi,
in acest context, volumul lui Valter Roman Sub cerul Spaniei. Cavalerii speranfei (aminliri),
Edit. militarA, Bucuresti, 1972, 400 p.
168 Ion Constantinescu, Din Insemnarile unui fost reporter parlamentar, Camera deputatilor, 1919-1939. (Note si memorii), Edit. politicA, Bucuresti, 1973, 431 p.
166
paginile 346-563, fragmente masive din memorille lui C. Argetoianu ( Pentru cei de )7-dine.
Amintiri din oremea celor de tent). Fragmente din memoriile aceluiasi om politic au fost publicate
is t oric".
160 Nicolae Cocea, Jurnal (CuvInt Inainte, Ingrijirea studiului si note de Al. Gh. Savu),
Edit. politica, Bucuresti, 1970, 223 p.
161 Martha Bibescu, Jurnal politic ianuarie 1939
ianuarie 1911 (Studiu introductiv,
selectIe, note si traducere de Cristian Popisteanu, Nicolae Mind), Edit. politicA, Bucuresti,
1970, 240 p.
163 Iorgu Iordan, Memorii, vol. I III, Edit. Minerva, Bucurest i, 1977-1979.
un Urbariile Torii Fdgdrafului, ed. de D. Prodan, L. si M. Ursutiu, I, Bucuresti, 1970,
II, Bucuresti, 1975.
10
0. 2431
www.dacoromanica.ro
1518
30
me din colectia Hurmuzaki, opt volume de documente tematice (fiscalitate, relatii agrare, Unirea Principatelor
trei volume de tiri din
izvoare straine despre romani, mai multe volume de bibliografii .a. E
sigur ca i alte institute de specialitate din Bucureti 0 din alte centre
au gata sau pregatesc asemenea lucrari. Din pacate, in afara Editurii
Academiei, la care publicarea izvoarelor a gasit intotdeauna intelegerea
nece6arl, celelalte edituri nu prea s-au interesat de acest pretios material
al nostril.
In ceea ce privete perspectivele de dezvoltare a acestei ramuri a
activitatii istoricilor, editarea de surse, socotim potrivit a reproduce, la
sfiritul acestei prezent5xi a noastre, opinia autorizata, prin munca direcM
In acest domeniu, ca i prin functia pe care o detine, a preedintelui Seetiei de Istorie i Arheologie a Academiei de tiinte Sociale i Politice,
Igt Domeniul Hunedoarei la Inceputul secolului al XV I-lea. Studiu i documente, Bucu-
Mti, 1973.
www.dacoromanica.ro
31
1519
sylvanie et .Rapports entre les pays roumains. Les plus de 18 000 actes
recueillis dans les deux collections, fruit de l'intense activit d'un grand
collectif de chercheurs, se sont trouvs a la base du trait d'histoire de la
patrie, le partie medivale, de nombreuses monographies, etudes, articles,
notes.
Les auteurs examinent ensuite les recueils thmatiques de documents,
p. 15.
www.dacoromanica.ro
1520
32
&lit) dont on a publie plusieurs codes, lois spciales etc. (10 vol.) ainsi
que de la collection de l'Institut Nicolae Iorga" contenant les relations
de divers &rangers qui sont passes par les pays roumains, sous le titre
Ccildtori strainti despre fdrile ronane (Relations de voyageurs etrangers
dans les pays roumains) (6 vol.).
On souligne ensuite l'importance de la litterature de mmoires, du
programme du Parti Communiste Roumain et d'autres categories de
sources.
On relve aussi le caractre de source historique de l'oeuvre du president de la R.S. de Roumanie, Nicolae Ceauescu.
En tant que bilan final, il nous faut dire que pendant les 35 annes
mentionnees, l'on a publie plus de 130 volumes de documents du pays et
de l'etranger, 35 volumes de chroniques, environ 20 volumes de mmoires,
par les historiens roumains en vue de l'extension de la base d'informalion de l'histoire de la patrie.
www.dacoromanica.ro
impoi tante din trecutul istoriei patriei noastre, la modul cum trebuie
scrisa istoria, la importanta probitatii stiintifice a istoricului si la spiritul
combatant al lucrarior sale pentru cauza dreptatii si slujirii patriei.
Istoriografia militara romaneasca a urmat o cale ascendenta si a
inregistrat succese importante, remarcindu-se substantial mai ales in ultimile doug decenii. Fireste, aceasta nu Inseanma ca ping a-si croi un drum
nou, bine conturat, nu a avut sinuozitati, ant:Ali sau minusuri.
Pe parcursul a 36 de ani istoricii nostri au abordat o tematica de
profil largg, incepind de la indeletnicirile militare ale stramosilor poporului
roman si pina in contemporaneitate. La propulsarea scrierilor de istorie
militara o contributie de seama au adus Editura militarg si Centrul de
studii ;i cercetari de istorie si teorie militara. Numarul acestora, fiind destul
de mare, nu ne da posibiitatea de a le evidentia pe toate. Din acelasi motiv
nu vor face obiectul acestui material numeroasele studii si articole publicate in cele peste 100 de periodice.
*
Despre istoria veche a Romniei au aparut numeroase lucrari.
Multe din ele, desi prin tematica si continutul lor nu se integreaza in istoriografia de care ne ocupam, contin totusi o serie de elemente de ordin
militar. Ma sint valoroasele monografii Burebista ?i, epoca sal, Dacii 2,
Dacia de la Burebista la cucerirea romand 2, De la Burebista la Dacia postAutori :
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN NICOLAE
1522
Istoria Romania (in mai multe volume), Istortu poporului roman de: A. Otetea, Ion
Donat, R. Vulpe, $t. $tefnescu, M. Berza, S. Papacostea,
F. Constantiniu, Sorin Uiea, V. Maciu, D. Micu, R. Niculescu, E. Zottoviceanu, A. Deac,
M. Popescu, I. Chiper, T. Georgescu, Gh. Mad, C. FircA. Istoria Romanilor din cele mai vechi
timpuri Mita astazi de Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu. Istoria Romantei de: Acade2
Popescu-Puturi, I. Nestor, I.
mician 5tefan Pascu, Miron Constantineseu, Constantin Dalcoviciu, Hadrian Dalcoviciu, Traian
Lungu, Ion Oprea, Aron Petrie, Alexandru Portianu, Gheorghe Smarandache.
Liviu Mrghltan.
9 Andrei Aricescu.
www.dacoromanica.ro
1523
19 Andrei Pippidi.
14 Stefan Olteanu.
" P. P. Pannitescu.
Dumitru Matei.
23 Sergiu Columbeanu, Radu Valentin.
" Camil Muresan.
2-
24 Manole Neagoe.
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN isncoLAE
1524
Ca procedee de lupta comune ce caracterizau arta militara romaneasca de atunci, erau cunoasterea din timp a miscarilor inamicului, lovi-
rea ostior lui cu elemente usoare la granita, dupa care erau atrase spre
interiorul tarii, in locuri prielnice, unde grosul fortelor romane dadeau
Aspecte militare ale revolutiei din 1848 din Tara .Romilneasca 34, Aspecte
militare ale revolutiei din 1848-1849 din Transilvania 35, Avram Iancu,36.
www.dacoromanica.ro
1525
relevata, de asemenea, capacitatea de capetenie de oti a lui Tudor Vladimirescu. Autorii remarca faptul ca, experienta militara romaneasca din
1821 a marcat inceputul punerii bazei unei armate moderne romane.
In cea de-a doua lucrare, autorii ei reliefeaza faptul ca armata a
taberei.
In ultimele dou monografii este evidentiata modalitatea de consti-
tuire a oastei populare a lui Avram Iancu, a carei baza de masa o reprezenta taranimea, care avea in fruntea ei cadre din rindurile intelectualitatii
sate.:ti i or4eneti aproape in intregime provenite din rindurile celor ce
muncesc. Din lucrari se desprinde modul iscusit de concepere a luptelor
de catre acei comandanti cum spunea Balcescu care nu pusesera,
mina pe o arma, cind nevoia ii sili de a se face generali i a citiga batalii". Opunind unei armate bine organizate i inarmate, forte taraneti
inferioare numericete i inzestrate cu armament de tip popular dar
aninaTte de sacra lor dreptate sociala i nationala conducatorii revolutionari romani au trebuit, dei nu erau militari, sa, gaseasca acea tactica'
de I pta, care s suplineasca, laturile de inferioritate ale legiunilor lor .1 sa
le asi,ure victorii. In acest sens, vedem cum ei folosesc cu dibacie muntii,
care e erau buni tovarai de lupta, cum atrag coloanele inamice pin locuri
strimte i prapastioase, pe care le baricadeaza la un capat ca sa stopeze
inamtarea acestor coloane i apoi sa, le atace din flancuri i din spate.
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN NICOLAE
1526
www.dacoromanica.ro
1527
independentei.
In lucrare, dup5, un paragraf introductiv in care se prezinta' un tablou
se analizeaza' pe larg 0 aprofundat cauzele ce au determinat razboiul rusoturc, caracterul lui, scopurile pentru care romanii au intrat in acest razboi
i justetea legitima a cauzei lor. 0 profund'a' viziune FAii4ifica se desprinde
din descrierea principalelor momente ale desfaurarii operatiior miitare.
Este scos in relief aspectul strategic al acoperirii Dunarii de catre armata
roman& care a atins cu succes dublul tel urmarit de comandamentul roman, in faza initiall a razboiului : evitarea transformarii teritoriului
romanesc in teatru de opera tii al marilor puteri beligerante 0 asigurarea
concentrarii armatei ruse pe fluviu. Apoi sint descrise operatiile pe intregal front cu accent deosebit pe bataiiile 0 asedierea Plevnei, de al carui
bulgare, three, engleze, franceze etc. dind astfel valente superioare continutului tiintific i veridicitatii istorice.
13n procedeu deosebit de prezentare a razboiului pentru independenta
11 constituie lucrarea Cronica participdrii armatei romdne la rdzboiul pentru
independenki 1877 1878 47/318 Valoarea ei este data nu numai de hogatia
de informatii ce ofera cititorului asupra evenimentului, aproape zi de zi,
pe distant& de 3 a ni (1876-1878), ci i de problemele variate ce sint abordate in cadrul ideii generale : de la politica militara la aplicarea ei in focul
luptel 1, de la organizarea 0 instruirea trupelor la noi batalii, de la viata
45 Ion Focseneanu, Nicolae Clachlr.
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN NICOLAE
1528
afectiva familiala la fapte eroice i ecoul international al acestora. Lrcrarea este o Bursa de cunoatere accesibila maselor largi de cititori precum
gi un instrument tiintific la indemina specialitilor.
0 alta lucrare Asa lt la redute 45, cu pronuntat caracter educativ,
evoca faptele de vitejie ale unei intregi galerii de comandanti i osta0
ce an combatut eroic in 1877-1878. Biografiile acestora sint integrate in
atmosfera i complexitatea epoch i a vietii de campanie. Trebuie sublifiat cg, aceste evocari biografice nu prezinta doar un interes documentar,
pentru fieeare lucrare, sumarul sau au prezentat lapidar continutul, facilitInd astfel cititorului sau specialistului alegerea, din complexul bibliografic, a acelor lucrari care intereseazii.
Evocarea faptelor unor eroi sau comandanti sint fkute in lucial- ca
Maiorul Constantin .Ene 52, Maiorul George AS: on111,53, Maiorul Dimitrie
Giurescu 54, Cpt. Nicolae Valter Maracineanu 55, Un erou bdniilean al ?Jule-
pendentei generalul Moise Groza", Pene? Curcanul57, Broul de la Robot48 General-maior dr. Constantin Olteanu, colonel dr. Ilie Ceausescu, colonel dr. Vasile
Mocanu, colonel Gheorghe Bejancu.
43 Teodor Vlrgolici, Ecourie lilerare ale cuceririi independenfei nafionale, Buct e ti,
1976, p. 296-297.
5 General-maior dr. Constantin Olteanu
www.dacoromanica.ro
1529
negi sergentul Gheorghe Donici 58, Patric decenii sub drapel generalul
Alexandra Cernat 58, Generalul Mihail Cerchez6, Marinari prin ploi de foc
1877 1878 61
Aceste lucrari, care demonstreaza pretuirea pe care o
acorda istoriografia militara unor asemenea figuri de viteji i patrioti
au un pregnant caracter educativ, in sensul c, prin continutul lor, cultiva,
sentimentul dragostei de patrie si alese virtuti ostasesti i cetatenesti.
fii i fapte de arme ale unor eroi si monumentele ridicate in tara si peste
www.dacoromanica.ro
CONSTANTXN NICOLAE
1530
10
da o interesanta culegere de articole, stiri i reportaje din paginile principalelor publicatii de atunci, creind prin ea cititorului un variat tablou din
epoca cu preocupahle arzinde ale poporului i armatei sale, nazuintele lor
de mai bine, dragostea de patrie, sentimentele de unitate national, vitejia i sacrificiile de pe cimpurile de bataie.
(care contine imagini ale unor exponate din anii 1877-1878 0 istoricul
lor) i altele.
poporului roman, caruia istoricii i-au acordat o mare atentie atit in perioada dintre cele dou razboaie mondiale, cit si in cea de dupa 23 august 1944,
a fost participarea Romaniei la primul rzboi mondial. Circa 20 de lucrari
www.dacoromanica.ro
11
1531
savirsite in luptele din diferite zone si localitati ale Orli spre cinstirea carora
78 Victor Atanasiu, Anastasie Iordache, Mircea Iosa, Ion AI. Oprea, Paul Oprescu.
" General-maior dr. Constantin Olteanu, Colonel dr. Ille Ceausescu, Colonel di. Vasile
Mocanu
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN NICOLAS
1532
12
documentatii din surse apartinind mai ales tarilor participante la conflict, al confruntilrii acestor surse, autorii lucrarii au cautat s prezinte
cit mai veridic marele i cruntul eveniment relevind cauzele dezlantuirii
lui i momentele esentiale de pe parcursul dcsfasurarii, carora le au dat
79 Viorica Moisuc, Dumitru Tutu, Eliza Campus, Constantin Botoran, Ion Calafeteanu,
Gheor,ne Zaharia.
89 Acadetnician Petre Constantinescu-Iasi, Vasile G. Ionescu, Gheorghe I. Ionita, Virgil
Smircea, Ion M. Oprea, Constantin Nicolae, Maria Covaci, Olimpiu Matichescu, Aurel Petri.
61 Valter Roman.
2 Conf. univ. dr. Gheorghe Cazan, dr. Nicolae Copolu, gencral-maior (r) Ion Cupp,
colonel Lonida Loghin, conf. univ. dr. N. Z. Lupu, Alexandru $iperco, colonel dr. Dumltru
Tutu, colonel (r) Constantin Ucraln, dr. Gheorghe Unc. prof. univ. dr. Alexandru Vianu, dr.
Gheorghe Zaharia.
www.dacoromanica.ro
13
1533
0 alta, luerare lusurectia din august 1944 si semnifiealia ei istoried, inmanunchind peste 30 de comunicari tiincifice, trateaza evenimentul sub
multiplele sale aspecte, reliefind astfel complexitatea i maretia lui, importanta covirsitoare ce a avut-o pentru rnersul rilzboiului in Europa si pentru
destinele politiee ale Romaniei.
ceea ce s-a petrecut in cele 8 zile de insurectie, acolo uncle a fost centrul
conducerea acesteia la scara nationala. Autorii ei yin cu aspecte si fapte
inedite, cu documentatie noua, din tabara adversa si a Natiunilor Unite
despre diferitele etape ale insurectiei i prezinta, aproape pentru prima
slujba victoriei actului insurectional i pentru eolaborarea -Orli cu coalitia statelor antihitleriste.
83 Vol. I: dr. Nicolae Copoiu, dr. Ghcorghe Unc, dr. Constantin Nutu, Miiic Moldoveanu,
Dan Baran, dr. Nicolae Ciachir, Crisan Iliescu, Ladislau Gergely, dr. Gheorghe Zaharia ; Vol. II :
Dr. Ghcorghe N. Cazan, dr. Traian Caraciuc, Ladislau Gergely, dr. Constantin Botoran, dr.
Alevandru Vianu, dr. Milica Moldoveanu, dr. Maria Covaci, Marin Badea, dr. Gheorghe Unc.
" Dr. Gheorghe Zaharia.
88 Auric Simion, Maria Covaci.
www.dacoromanica.ro
1534
CONSTANTIN NICOLAS
14
tice
www.dacoromanica.ro
15
1535
95 Intocinite de colonel Petro Ilie, colonel dr. Al. Gh. Savu, colonel Leonida Loghin,
dpitan Mihail E. Ionescu.
" Colonel.Eugen Bantea, colonel Constantin Nicolae, general-maior (r) Gheorghe Zaharia.
www.dacoromanica.ro
1536
CONSTANTIN NICOLAE
16
i o serie de unitti participante la razboi ii au luerarile lor cu acest earacter. Colectia Editurii militare pe aceasta problema, care a inregistrat pina
aeum citeva zeci de cart'', aduce o prospetirne in cimpul uneori rigid (al
datelor i analizei tiintifice istorice, in sensul ca 11 impregneaza de trairea
amintirilor cu latura nostalgica sau cu fiorul tragismului lor in mil,mra
in care nu denatureaza adevarul de amilnunte i fapte noi care dau
intregime i valoare documentelor, iar uneori le indreaptil slova.
In irul aparitiilor pe tema ritzboiului se inscriu, de asemenea, evocarile faptelor de vitejie i eroism. In aceasta privinta se remarca colectia
Fii ai neamului romanesc a aceleiai edituri. Atingind un numiir asernanator cu eel al cartilor de memorii, aparitille cu caracter evocator, uor
accesibile pentru orice cititor, aduc un omagiu celor care s-au jortfit pentru patrie sau au savirit fapte eroice cultiva patriotismul i alese virtuti,
completeaza tezaurul de traditii de lupta ale poporului nostru.
Tematica militari de dupa razboi se referi, indeosebi, la trausf or-
romand in prinzii ani ai revolutiei vi construcfiei socialiste 101. In ea se analizeaza fundamentat fenomenul prefacerilor revolutionare savirite in
www.dacoromanica.ro
17
1537
www.dacoromanica.ro
1538
CONSTANTIN NICOLAE
18
tematica generall, aceastd culegere pune in circuit rezultate ale cercetarii militare din toate epocile istorice romanesti. Noutatea studiilor
consta atit in ineditul tematicii lor, cit si in contributii noi, originale, Ia
de respect si dragoste fata de trecutul nostru inaintat. Totodata ele constituie i o tribuna de comsacrare a unor tinere condeie, alaturi de istorici
experimentati.
Din aceeasi categorie a culegerilor de studii sau comunicari stiintifice fac parte lucrarile Oastea cea mare, _Romania ii tradifiile luptei aranate
intregului popor
Stefan cel Mare, sistemul militar din perioada dinainte si din timpul razboiului din 1877
1878 care da posibilitate de ridicare la lupta a intregului
popor apt de a purta arme, insurectia din august 1944 ca forma de razboi
l"
General-maior Ion Gudj u, colonel (r) Gheorghe Iacobe.scu, ing. Radu Stolca, locotenent-colonel Constantin Ucrain, maior Vasile Mocanu.
www.dacoromanica.ro
19
1539
nut diferit, oglindesc intreaga istorie a acestor arme, institutli sau organizatii, cu caracter militar sau paramilitar, de la infiintare i pink in prezent. Ele reliefeaz organizarea si activitatea acestor compartimente in
decursul anilor, schimbitrile survenite in forma si continutul lor de la o
etapit la alta, momentele cele mai importante din trecutul lor, modul cum
s-au comportat in rzboaiele de apitrare a tarii, dimensiunile i continutul
lor superior in actualitatea socialistI romiineasca.Aceste lucrari au meritul
de a populariza traditia romiMeasca in domeniile respective, de a cultiva
cititorului militar mindrie ii pretuire pentru arma sau institutia din care
face parte, de a contribui la imbogItirea culturii militare si generale a
celor ce le parcurg.
Filcind aceastit privire generalit asupra istoriografiei militare roma,nesti, al cilrui volum de carte, fireste, nu a putut fi cuprins in intregime,
se poate apreeia ca, ea cuprincle o larga problematic:4, demonstreaa, lupta
pace, colaborarea lui cu alte popoare pentru cauza acestor idealuri, traditiile lui eroice. Istoriografia mi1itar contribuie la educarea ostasilor si a
celorlalti ceti4eni ai iirii in spiritul patriotismului, le ofefa posibilitatea
29 cunoaseit trecutul inaintat al poporului si s invete din experienta
istoriei, le sporeste sentimentul de neobositi constructori ai soeialismului
si vajnici apArittori ai patriei.
110 General-malor Gheorghe Enclu, colonel loan Biji, colonel Emil Constantinescu, colonel
Leandru Panait ;.
ill Vol. I: General-maior (r) ing. Dumitru Atanasiu, colonel Victor Atanasiu, colonel
(r) Gheorghe Eftimescu, locotencnt-color el Niculae Niculae; Vol. II: General-locotenent Constantin Oprita, general-maior (r) ing. Duinitru Atanasiu, colonel dr. Victor Atanasiu, colonel
(r) Constantin Petrovici, locotenent-colonel (r) Ion DAscAlescu, Paul Oprescu.
112 General-colonel Ion Popescu (coordonator principal), general-locotenent Nicolac
Negulescu, general-locotenent Laurentiu Cupp, gencral-maior (r) Eugen Platl, general-maior
Vasile BArboi, general-maior Petre Ilie, general-maior Gheorghe IonitA, colonel dr. Constantin
Ucrain.
113 Valerian Nestorescu.
113 Nicolae Bardeanu, Dan Nlcolaescu.
115 Colonel Tudor Tamas, colonel Andone Marius, colonel Dumitru Matei, Dan Simo-
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN NICOLAE
1540
90
Pendant la priode d'apres-guerre, l'historiographie militaire roumaine a pris un essor particulier. Une contribution notable fut apporte
galement par les Editions militaires et le Centre d'tudes et recherches
d'histoire et de theorie militaire. Durant cette priode ont palm quelques
centaines d'ouvrages d'histoire militaire, a savoir : monographies, syntheses, recueils, documents, bibliographies, mmoires, evocations etc.,
qui embrassent une large thematique et abordent des probleines de toute
l'histoire de la Roumanie.
Plusieurs ouvrages traitent du systeme de defense de nos premiers
aieux, les Daces, des guerres menes par ceux-ci pour la defense et la libert,
21
1541
peuple tout entier chez les Roumains, l'appui mutuel, au long des sicles,
du peuple roumain et des peuples voisins dans la lutte contre les envahisseurs pour la libert et la justice sociale, l'apport du peuple roumain a
la defense et au dveloppement de la civilisation europenne, sa contribution a la dfaite du fascisme, a la victoire dans la deuxime guerre mondiale et a l'instauration de la paix, ainsi que l'experience du peuple roumain dans la creation de l'arme socialiste.
a part sa
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LUDOV IC DEM2 NY
In cathul adincirii democratiei socialiste si a procesului de rezolvare a problemei nationalitatilor conlocuitoare, procese care in ultimul
deceniu si jumatate au cunoscut in Romania o dezvoltare si afirmare
deosebita, s-a inscris si se realizeaza pe o scara tot mai larga si cercetarea
istoriei nationalitatilor conlocuitoare. Studierea acestei istorii porneste
de la realitatea istorica, si anume, de la faptul ca in decursul istoriei pe
teritoriul Orli, alaturi de romanii autohtoni, s-au apzat, in epoci si conditii diferite, populatii de alt neam ca maghiarii, sasii, turcii si tatarii,
sirbii, evreii, grecii, armenii, ucrainenii, svabii si altii. Convietuirea lor
cupopulatia romanea sea constituie o trasatura specific*/ a istoriei Romaniei,
www.dacoromanica.ro
1544
LUDOWC DEMENY
*
Este cunoscut ca Partidul Comunist Roman Inca, dirt p-rioada ilegaMAO lupta pentru cultivarea traditiilor istorice revolutionare i inaintate
ale poporului roman *i ale nationalitatilor conlocuitoare 0 in mod deosebit
a mo*tenirii luptei sociale cornune a oamenilor muncii fara deosebire de
nationalitate. In primii ani de dupit eliberare tocmai acele teme s-au bucurat de prioritate care se refereau la miq,4cari1e tarane*ti i muncitore*ti.
In ce prive*te istoria nationalitatii maghiare studierea ei era promovata de noile publicatii, orientarea noua resimtindu-se *i in cadrul Asociatiei Muzeului Ardelean *i a revistei sale Erdelyi Mlizeum, care continua
sit apart pint in 1947, alitturi de revistele romane*ti. Reorganizarea vietii
universitare gi academice a fost insotiti de crearea unor noi organe de
spncialitate, cercetarea istoriei nationalitittii maghiare fiind realizata cu
precildere in cadrul Universitatii Bolyai din Cluj, iar diva unificarea celor
dona universitati clujene in cadrul Universitatii Babe*-Bolyai, care dispune de o publicatie proprie intitulata Studia Universitatis Babc1-Bo1yai
1 Nicolac Ceawscu, Romdnia pe drumul construirii socielalii socialisle nuthilalcral de:-
www.dacoromanica.ro
1545
cu seriile respective pentru diferitele stiinte. Cercetarile de istorie a nationalitatii germane au primit un nou cadru prielnic prin infiintarea in 1959
a revistei academice : Forschungen zur Folks-und Landeskunde, care din
1964 apare de doua ori pe an. Studiile de istorie in limba maghiara, Vara
sii, dispuna de 1111 organ special de istorie, apareau i apar in revistele lunare
maghiara din Romania s-a afirmat dupa eliberare prin activitatea unei
noi generatii, ridicate in anii socialismului si care, in contextul general
al istoriografiei marxiste din tara noastra, a dat o serie de lucrari fundamentale, la fel precum s-a intimplat acest lucru 0 in eazul cercetarilor de
istorie a nationalitatii germane. Pe linga unii istorici cunoseuti din perioada de dinainte de eliberare ca : Gustav Giindisch, Carol G-ollner, Bern-
Bodor Andras, Cielnyi Bela, Ferenezi Istvan si altii, in. 1937 dupa
volumul di tudii inchinat aniversarii a 10 ani de existenta a Universitatii Bolyai din Cluj, publicat in 1955 a aparut prima lucrare colectiva mai insemnata, culegere de studii consacrata omagierii a 80 de ani
de la nwiterea istoricului Kelemen Lajos, rea1izati de un colectiv larg
de istorici romini, maghiari i germani 3.
Cercetatea istoriei nationalit4ilor conlocuitoare a cunoscut la noi
o nouii faza din momentul in care la indicatia nemijlocita a Presedintelui
Republieii, Nicolae Ceausescu, in cadrul infiintiirii Academiei de stiin(e
sociale si politice a Republieii Socialiste Romania au fost create, in 1971,
Sectorul de istorie a nationalitatilor conlocuitoare la Institutul de istoi ie
N. Iorga" i Cartrul de stiinte sociale de la Sibiu al Academiei de stiinte
sociale si politice. Dincolo de faptul eh' aceasta reorganizare a institutio-
nalizat cercetarea istoriei nationalitatilor conlocuitoare care s-a desMprat pina atunci doar sporadic, ea a avut si are o importanta deosebita
3 Emlekkonyv Kelemen Lajos szillelsenek nyolcvanadik evforduleddra (Volum omagial
zfidy
Elek, Fsrenczi Istvan, Ilerepel Janos, Imreh Istvan, Jak Zsigmond, Kiss Andras,
Magyari Andras, Pataki Jzsef, Szaba T. Attila, TOth, Kalman, Vita Zsigmond, Julius Bielz,
Gustav Giindisch si Kurt lioredt.
www.dacoromanica.ro
LUDOVDc DEmENY
1546
necesare publicarii izvoarelor, cerinta fara de care o cercetare fundamentall si de perspectiva este, in domeniul istoriei, de neinchipuit. De atunci
conlocuitoare din Romania gi a infrafirii bor cu naliunea ronaind, nationalitatea maghiara si nationalitatea germana, din ambele serii tiparindu-se
Istvn, Demny Layos, Egyed Akos, Fazekas Jnos, Fodor Laszle. Imreh Istvn, Magyari
Andras, Pal Antal Sandor, Pataki Jzsef si Vajda Lajos, respectiv: Pavel Binder, Carol
Gollner, Radu Manolescu, Thomas Nagler si Paul Medermaler.
5 Pe ling un numer mare de studil L. Demny a publicat urmatoarele lucreri consecrate
www.dacoromanica.ro
1547
anul 1437), in Korunk, 1957, nr. 6, p. 675-686; idem, Az 1437 - es felkels kirobbandsdnak
tortenelehez (Contribufii la izbucnirea rAscoalei din 1437), In Studia Babes-Bolyai, hist, III
(1958), fasc. 2, p. 55-66; Demny L. - Pataki J., A huszita forradalmi mozgalom eller-
latilor secui cu sasil in 1562), in Buletinul universitalilor Babes-Bolyai din Cluj. Seria stlinte
sociale I (1956), nr. 1 2, p. 191-198.
11 Vago Bela a publicat dupft eliberare cea mai amplA si documentatA lucrare despre
ridicarea secuilor la 1764 impotriva grAnicerlei: .4 szekely ldrsadalom a madefalvi veszedelem
kordban (Societatea secuiascA in perioada tnasacrului de la MadefalAu), Bucuresti, 1957, 236 p.
22 Magyari AndrAs. Kolozsvdr az 1703 1711, vi habsburgellenes szabadsagharc elsli
szakaszdban (Clujul In prima etapA a luptei antihabsburgice din anii 1704-1711), In Studia
Babes-Bolyai, hist., 1959, p. 45 56; idem, Situalia si lupla antihabsburgicd si antifeudald a
fdrdnimii la sfirsitul secoltrhii al XV II-lea, Ibidem, 1961, nr. 1. p. 35-52.
Is Carol GOliner, Regimentele grdniceresti din Transilvania 1764-1851, Bucurestl, 1974,
231 p. + 2 1. pl.
19 Wiliam Marin, Die Beleiligung der Banater deutschen Bevolkerung an der anlijaschis-
www.dacoromanica.ro
LUDOVMC DEMENY
1548
Structurile sociale, viata agrara si oraseneasca in perioada orinduirii feudale au constituit preocuparea de baza a unor istorici maghiari
germani ca Imreh Istvan, Csetri Elek, Pataki Jzsef si Carol G liner.
Dupa o serie de studii valoroase Istvan Imreh a publicat doua monografii fundamentale. Prima dintre ele se refera, la organizarea satului
secuiesc in perioada feudala (sec. XVII prima jumatate a secolului
al XIX-lea), iar cea de a doua unei game largi de aspecte econornico-sociaIn
din perioada descompunerii orincluirii feudale (obstea secuiasca i struc-
20 Rdscoala secuilor din 1595 1596. Antecedente, desfdsurare si urmdri. Sub redactia:
BenkS Samu, Dernny, Lajos (redactor responsabil) si Vekov Kroly, Bucuresti, 1978, 336 p.
Versiunea maghlara: Szkely felkeles 1595 1596. Eltizmnyei, le folydsa, kvelkezmnyei. Bukarest, 1979, 248 p. Autorii studiilor sint: Borbath Karoly, Demeny Lajos, Egyed Akos, Fazekas
Janos, Imreh Istvan, Jake, Zsigmond, Magyari Andras, Livia Moldovan, Camil Muresan,
Pal Antal Sandor, Pataki Jzsef, Constantin Rezachevici, Stefan Stefanescu, Pavel Binder
Szkely Zoltan.
21 Imreh Istvan, A rendlart6 szkely falu (Organizarea satului secuiesc), Bucuresti,
1973, 341 p. + 4 pl; idem, Erdlyi htk6znapak. 1750 1850 (Viata cotldiana transilvanft),
Bucuresti, 1979. 346 p.
ilustrat it.
www.dacoromanica.ro
1549
1850
C. Gllner si I. Kovacs 29 .
o incercare interesanta, reprezinfa volumul de sociografie realizat
sub redactia lui Imreh Istvan 30, care abordeath transformrile profunde
de azi din lumea satelor intr-o retrospectiva' istorica, precum i anuarul
revistei Korunk pe anul 1980, care din aceeasi perspectiva infatiseath o
serie de aspecte ale urbanithrii 31
o realizare deosebitA a cercetarilor privitoare la istoria nationalitatii germane din Romania o constituie prima incercare de sinteth, scrisa
de pe poziii1e materialismului dialectic si istoric, a realitatilor de convietuire de veacuri dintre romani, germani, maghiari si oameni ai muncii de
262 p.
24 B6z6di Gyorgy, Gdbor Aron 1849-ben (G. A. In anul 1819), In Aluta, I (1969), p. 143
167; Imrch Istvan, Gdbor Aron Otban a forradalom fele (Gabor Aron In drum spre revolutie),
In 1848 Arcok, eszmik, tette* (1848. Sub semnul libertatii), Bucuresti 1974, p. 215-233.
26 Un numer de 16 studii ale unor specialisti romeni-maghiari si germani, studii consacrate
revolutiei au fost publlcate In culegerca de studii: 1848 Arcok, eszmek, lettek, pomenit mai sus.
Autorii studiilor slut: Balogh Edger, Benk6 Sarnu, Bzdi Gyorgy, Victor Cherestesiu, Csetri
Elek, Egyed Akos, Glck Jen6, Carl Gllner, Imreh Istvan, Juhsz Istvan, Karolyi Denes,
Kovach Gza i Gelu Neamtu. La hditura politic a aperut o lucrare de popularizare Inchinate
celor 13 generali ai armatei revolutionare maghiare executati de regimul absolutist habsburgic
instaurat dupe 1nebusirea revolutiei: Pinter Lajos, Az aradi lizenhdrom vertanu (Ce1 treispre-
31 Korunk Eukongo 1980. Fmber, odros, kOrnyezet (Anuarul Korunk 1970. Omul, orasul
c. 2431
www.dacoromanica.ro
LUDOV1C DEMENY
1550
Kroner si constituie farit IndoialA, o lucrare deschizatoare de noi orizonturi in cercetarea istoriei nationalitatilor conlocuitoare 32
Asa cum am mai subliniat perspectiva i fundamentarea oricarui
domeniu de cercetare istorica este conditionata de publicarea izvoarelor.
Prin ea se creeaza acel temei care asigur5, o baza documentara indispensabila investigatiei istorice. Publicarea izvoarelor presupune Ins o aerie
de imprejurari printre care si un timp mai indelungat. Ea se poate realiza
in conditii optime in cadre academice organizate, caci necesita conjugarea
efortului mai multor specialisti, mai ales cind este vorba de izvoare ale
unor perioade mai indepartate. Aceasta este, in parte, si explicatia pentru
cuprinde 798 de documente dintre care peste 500 se public& integral pentru prima data 33. Reluarea i continuarea colectiei constituie, fara indoiala, una din cele mai de seama contributii la istoria nationalitatii germane
din Romania.
34 Borsos Tamcis. Vdsdrhelgtl a Finges Portdig (De la Tlrgu Mures la Sublima PoartA),
von Adolf Armbruster. Kriterlon Verlag, Bukarest, 1974, 242 p. + 19 pl.; Filstich Johann:
Testamentum Ilistoriae Vallachicae. Incercare de istorie romdneascd. Studiu introductiv, editia
textulul si note Adolf Armbruster. Traducere Radu Constantinescu, Bucuresti, 1979, 300 p.
+ 60 pl.
www.dacoromanica.ro
1551
37 Erdelyi finiks. /If isztolfcdusi Kis Mikls orksege (Fenix translivan. MWenirea lui
M.K.M.), Studiu introductiv I note Jalc6 Zslgmond, Bueureti, 1974, 548 p. + 2 pl.
www.dacoromanica.ro
1552
LUDOVDC DEM2NY
10
impOrtante dintre aceste studii au fost reunite in doua culegeri ample 38,
care dau o imagine concludenta despre activitatea lui deosebitil. Sint, de
monografie privitoare l istoricul Colegiului Bethlen din Aiud de la inceputurile sale si pia, la 1848, cu o anexa, in care se reproduce lista studentilor care au frecventat aceasta prestigioasa institutie academia, in per-oada amintita 40 . Publicind Matricola studiosorum, profesorul Jak insoteste reproducerea nu numai cu notele d& rigoare, ci si cu un studiu privind
directiile noi de cercetare ale istoriei invatamintului la noi, izvoarele cercetarii societatii studentesti, componenta sociala si locul de bastina al studentilor, profesiile alese de ei dupa terminarea studiilor si altele.
cartea, intelectualitatea. Studii privind istoria Transilvaniel). Bucuresti, 1976, 376 P. 83 II.;
idem, Philobiblon transilvan. Cu o introducere de dr. Virgil Clndea, Edit. Kriterion, Bucuresti, 1977, 512 p. Cartea a aparut In coleciia Biblloteca Kriterion sub Ingrijirea scriitorulul
publicistului Domokos G6za, directorul Editurii Kriterion.
39 111Ovel8dstor1ene1i Tanulmdnyok (Studii de istoria culturii), Sub red. Csetri Elek,
Jak6 Zsigmond, Tonk Sandor, Bueuresti, 1979, 268 p.
40 Jak6 Zsigmond-Juhasz Istvan, Nagyenyedi dicikok. 1662-1848 (Studentil colegiului
din Aiud. 1662-1848), Bucuresti, 1979, 262 p.
41 Tonk Sandor, Erdlyiek egyetemjdrdsa a ktkpkorban (Universitarl transilvneni In
evul mediu), Bueuresti, 1979, 308 p.
www.dacoromanica.ro
11
1553
Una din cele mai impunatoare realizari ale istoriei culturii nationalitatii maghiare din Transilvania o constituie ampla monografie inchinata
vietii i creatiei tiintifice a carturarului transilvan din secolul al XVIII-lea
maghiar i maghiaro-latin util i astazi, ne-a lasat o motenire valoroasa, iar cartea lui Gza Nagy, selectind din aceasta creatie tiintificoliterariti tot ce este mai pretios, ne sugereaza mesajul unui om de cultura
care milita pentru cultivarea adevaratelor valori umane, pentru intelegerea i colaborarea dintre oameni i popoare, pentru pacea atit de necesara
creatiei.
Dupa indelungate studii i cercetiiri inchinate filozofului i dascd-
Romania, cit i in cea (IP peste hotare, despre gindirea lui filozofica si
pedagogica inaintatd, despre activitatea lui s-au publicat zeci i zeci de
studii, printre care i cele ale lui Szigeti Jzsef i Iosif Hajs ". Noua
editie a operei lui Apczai i-a oferit insa lui Szigeti posibilitatea sa sintetizez-, in studiul sau introductiv tot ce este mai important.
tin loc aparte in studierea istoriei culturii maghiare din Romania
oeupa cercetarile lui Samu Benk. El si-a concentrat atentia in special
asupra secolului al XVIII-lea i primei jumatati a seeolului al XIX-lea,
publicind un numar mare de lucrari valoroase consacrate activittii matematieianului dP renume mondial Janos Bolyai, istoricului i botanistului Benk5 Jzsef, carturarului Bod Peter, filozofului materialist Kteles
Samuel, lui Bdloni Farkas Sandor, cel care in cele doua deserieri ale alittoriilor sale in Europa apuseana i in Am-rica de nord a propovaduit
ideile cele mai inaintate ale timpului sau, lui Bolyai Farkas, dasealul i
matematicianul, istoricului i poetului Apor Peter, istoricului Jakab
Elek, cArturarilor Apczai Csere Janos, Sipos Pal, Beke Samuel, Orban
Balzs, Pesty Frigyes, Veress Sandor, romancierului Kemny Zsigmond,
istoriei invatamintului, a unor institutii de invatamint, filozofiei, micarilor culturale romane i maghiare, receptarii operei lui Nicolae Balceseu
in istoriografia maghiara. Lucrarile lui Benk6 Samu, de o larga viziune
42 Papal Park Ferenc, Bkessget magamnak, mcisoknak (Pace pentru mine :usumi 5i
pentru allii). Stabilirea de text, studiu introductiv si note de Nagy Gza, Bucuresti, 1977,
824
p.
www.dacoromanica.ro
LUDOVIC DEMENY
1554
12
0 tematicl vast abordeaza in studiile sale de istoria culturii mai a contactelor culturale romano-maghiare Vita Zsigmond 47,
care in lunga lui activitate stiintifica a publicat zeci i zeci de studii si
articole referitoare la secolele XVI XIX.
In domeniul istoriei artei transilvane din secolele XVI XVIII
s-au impus in perioada postbelica nurneroasele studii i cele trei monografii fundamentale publicate de B. Nagy Margit 48 Ele privesc : arta
ghiare
renasterii i barocului din Transilvania, cetatile, castelele i curtile domnesti In secolele XVII XVIII, stilurile artistice, operele i artistii de
Ia sfirsitul secolului al XVIII-lea i inceputul secolului al XIX-lea. Sub
ingrijirea Margaretei B. Nagy a aparut culegerea de studii ale lui Kelemen
Lajos 48 consacrate istoriei artei transilvane in secolele XVI XVII.
In domeniul istoriei medicinei in Transilvania, pe ling& prodigioasa
activitate a unor oameni de stiinta ca Valeriu I. Bologa si Izsak Samuel
(ultimul publicind i o lucrare despre istoricul legaturilor romano-maghiare
in domeniul medicinei), in perioada postbelia, au retinut i retin in mod
staruitor atentia cercetatorilor lucrarile publicate de profesorul din Tirgu
Mures Spielmann Jzsef. Numeroasele sale studii imbratiseaz& o tematiel
vasta, se bazeaza pe o literatura bogata i pe cercetari de arhive cu multe
aspecte inedite. Ele privesc diferitele aspecte ale istoriei medicinii din
45 Benk6 Samu, Sorsformdlo Ertelem (Rallunea existentel), Bucuresti, 1971, 344 p. ;
idem, Bolyai Jdnos oallomdsai, Bucuresti, 1968, 268 p. Versiunea romAnA: Confesiunile lui
Bolyai Janos. Monografie. In romAneste de Aurora-Eugenia Moga, Bucuresti, 1976, 312 p.;
idem, Apa s fid. Bolyai-lanulmdnyok (Fatal i fiul. Studii privind pe eel doi Bolyal), Budapest, 1977, 394 p.; Mem, A helyzettudat odltozdsai (Existenlii l constlin16), Bucuresti, 1977,
448 p.; idem, Murokorzdg. Mtioeldestortineti barangolds sztildfoldemen (Studii de istoria culturii
a pialurilor mele natale), Bucuresti, 1972, 148 p.; Kemeny Zsigmond naploja (Jurnalul lui
K. Zs.) Bucuresti, 1966, 230 p.
" Csetri Elek, Krsi Csoma Sdndor induldsa (K. Cs. S. la lnceput de drum), Bucuresti, 1979, 312 p.
47 Vita Zsigmond, Tudomdnnyal es cselekedettel (Cu stiln1a I fapta), Bucure5ti, 1968,
304 p.
48 B. Nagy Margit, Reneszdnsz s barokk Erdlyben. MduszettOrteneti tanulmdnyok
(Renasterea i barocul In Transilvania), Bucuresti, 1970, 360 p.; idem, Vdrak, kastelyok,
uduarhdzak, ahogy a regiek Idtldk. XVII XV III. szdzadi Osszeirdsok s leltdrak (Cetaii,
castele sl curli domnestl asa cum erau vAzute de lnaintasi. Conscriptil l inventare din sec.
XVIIXVIII), Bucuresti, 1973, 412 p.; Idem, Slilusok, moek, mesterek. AItIoeszettOrtineti
tanulmdnyok (Stiluri, opere 51 mesteri. Studii de istoria artei), Bucuresti, 1977, 271 p. +
40 f. pl.
49 Kelemen Lajos, Maciszettortineti lanulmdnyok (Studli de istorla artel), Bucuresti,
1977. Studiu introductiv de Szab6 T. Attila, editie de B. Nagy Margit.
www.dacoromanica.ro
13
1555
clujean, insemnari referitoare la istoria acestui teatru de la sfirsitul secolului al XVIII-lea i inceputul secolului al XIX-lea.
taturile lui Buddha de Krsi Csoma Sandor, din corespondenta stiintifica a Sofiei Torma, cercetatoare a antichitatii daco-romane din Transilvania, din corespondenta celor doi Bolyai, lucrarea de logica i alte
scrieri ale lui Apaczai Csere Janos, scrierea lui Ormos Zsigmond i serisorile adresate de George Cantacuzino scriitorului maghiar, insemnari
de calatorie ale unor carturari transilvani in Europa intre anii 1580-1709,
despre activitatea carturarului Teleki Samuel i Biblioteca documen-
tart Teleki din Tirgu Mures, extrase din confesiunile lui Francisc Rkczi
celor dol Bolyal privind muzica. Studiul lui F. B. despre muzicA), Bucuresti, 1975, 175 p.;
Sepr6di Jdnos odlogalott zenei irdsai is npzenei gyiljlese (Scrieri muzicologice i culegerea de
muilc popularA a lui S. J.), Bucuresti, 1974, 496 p.; Lakatos Istvan, Zenetorleneli irdsok
(Scrieri de istoria muzicii), Bucuresti, 1971, 306 p.
62 Jordaky Lajos, Janovics Jen6 es P6or Lili, Bucuresti, 1971, 146 p. + 10 f. pl.;
idem, 1:6(sl Palk6 Jdnos. A Rgi es Of Thedtrom Hisldridja es egyeb irdsok (Istoria teatruluf
si alte scrierl de P. P. J.), Bucuresti, 1973, 215 p.
" Datele bibliografice la toate volumele aplirutii de aceastA colectie, initiatil de scrlitorul
publicistul Domokos Gaza, vezi In anexa la volumul: Erdelyi Muzeum. 1814-1818. Bucuresti, 1979.
www.dacoromanica.ro
1556
LUDOVPC DEIVItNY
14
scrierile alese ale medicului Victor Babes, selectiuni din scrierile de sociologie ale lui Dimitrie Gusti, scrierile lui Mihail Kogalniceanu privitoare
la taranime, Peregrinul transilvan de Ion Codru Dragusan, Sun) lex Libellus Valachorum, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir.
www.dacoromanica.ro
15
1557
informatie stiintificai 52. in perioada postbelica si-au continuat multilaterala lor activitate tiinifici doi veterani ai studiilor de germanistica, :
Barnhard Capesius si Julius Bielz. Primul si-a concentrat atentia asupra
urnanisrnului transilvan si a urnanistilor sasi cum ar fi : Jacob Piso, Stephan
Stierochsel, Georg Reicherstorffer, Johannes Honterus, Valentin
61
tat arta aurarilor sasi i alte aspecte din istoria artei a. Un interesant
(151 -1557), In RI, 11 (1938), nr. 2, p. 115-122; idem, Zum siebenbilrgischen Aufenthalt
des Jacobus Paleologus, In RESEE, 4 (1966), nr. 1-2, P. 71-79; idem, Die Bibliothek des
Damasus Drr, In RRH, 12 (1973), nr. 5, p. 917-957; idem, Die Bibliothek des Sachsengrafen
Albert Hue( (1537-1607), In Korrespondenzblatt des Vereins fiir Siebenbiirgische Landeskande" seria III, IV, 1974, p. 32-51; idezn, Die Erneuerung der Emingelisch-Luteranischen
Gemeinde in Klausenburg im Jahre 1695, In Bewahrung und Erneuerung". Festschrift zum 70.
Geburstage von Bischof D. Albert Klein, Sibiu, 1980, p. 103-114.
Albert Klein,
59 Studien zur Siebenburgischen Kunstgeschichte. Von Gustav Gandisch,
Harald Krasser, Theobald Streitfeld, Kriterion Verlag, Bukarest, 1976, 320 p. Cartea a
aphrut in cadrul colectiei Kiinstlermonographien bei Kriterion In care s-au mai publicat: Annemarie Podlipny -Hehn, Stefan Jager, 1972; Zoltan Banner, Hans Mallis-Teutsch, 1974 ; Juliana
kabritius-Dancu, Trude Schullerus, 1971; Annemarie Podlipny-Hehn, Franz Ferch, 1975.
69 Capesius Bernhard, Sie forderten den Lauf der Dinge. Deutsche Hurnanisten auf dem
Boden Siebenburgens, Bucuresti, 1967, 342 P. 0 editie mai scurta: Deutsche Humanisten in
Siebenburgen, Bucuresti, 1974, 216 p.; idem Der Hermannstddter Humanist Georg Reicherstorffer
(149"? 1554?), In Forschungen, 10 (1967), nr. 1, P. 35-62.
(it Nussbacher Gernot, Din activitalea arhivisticd a lui Christian Pomarius (1500-1365),
In RA. 8 (196o), nr. 2, p. 169-180; idem, Tipdrituri sibiene necunoscule de pe la 1600, in
RA, 9 (1966), nr. 1. p. 113-118; idem, Contribufii la istoricul arhioei Bistrifei In secolele XV INA, in RA, 47 (1970), nr. 1, P. 5-22; idem, Johannes Honterus. Sein Leben und Werk
im Brld, Bucuresti, 1973. 88 p. (ed. a doua: 1974, 95 p.); idem, Johannes Honterus. V &act
op ra sa ln imagini, Bucuresti, 1977, 144 p.
" Huttmann Arnold, Johannes Honterus und die Medi:in, in Forschungen, 1965, nr. 5,
fi
p. 1..)9
174.
63
+ 53 il.; idem, Castelul de la Baia, In AMN, 1 (1961), p. 225-236; idem, Ein Hermannstadter Malerkreis urn 1850, In Forschungen, 13 (1970), nr. 1, p. 37-56.
" Annemarie Ilaldner, Mdbeltypen des 15-17. Jarhrhunderts im sildlichen Siebenburge n
In Forschungen, 19 (1976), nr. 1, P. 97-107.
" Nagler Doina, Die Tilligkeit der Buchdrucherfamilie Barth (1690-1840), In Fors-
www.dacoromanica.ro
LUDOVPC DEMtNY
1558
16
studii i lucrAri dintre care cele ale lui Michael Kroner si Carol G011ner
ocupa un loc aparte 7 2, Johann Wolf a publicat un studiu interesant despre
participarea dascalilor banateni la miscarile progresiste ", Ludwig Binder
despre istoricii Georg Daniel Teutsch si Friedrich Teutsch ", Carl Ginner
lucrari despre gindirea economica a sasilor in secolul al XIX-lea, despre
pedagogi germani progresisti i impreuna en Heinz Stanescu o culegere
din scrierile ginditorilor luminiti sasi i svabi 78.
0 mentiune deosebita se cuvine pentru lucrarea aleatuita de Eduard
Eisenburger i Michael Kroner 76 cu privire la istoricul publicisticii poli-
71 Carl Gollner, Der Keiser und sein Gubernator. Joseph II. Samuel von Brukenthal,
In Forschungen, 13 (1970). nr. 2, p. 5 18; idem, Sanmel von Brukenthal. SeM Leben und
Werk im Wort und Bild, Bucuresti, 1977, 77p + 14 f. il. Carl Gollner, Anton Kurz. Leben und
Week, In Forschungen, 10 (1967), nr. 2. p. 21-78.
72 Michael Kroner. Stephan Ludwig Roth. V iala i opera, Cluj, 1974. 328 p.; !dem,
Stephan Ludwig Roth. Sein Leben und Week im Bad, Bucuresti, 1975, 103 p.; idem, Stephan
Ludwig Roth. Ein Leben far Forschritt und Vlkerverstandigung. Cluj-Napoca, 1977, 396 p.;
Stephan Ludwig Roth. Schrifien, Briefe, Zeugnisse. Vormort und AMIN ahl: Michael Kroner,
Bucuresti, 1971, 299 p. + 5 f. (ed. a doua 1974, 307 p. + 5 f.); Carol Conner, Stephan Ludwig
Roth. Viola pi opera, Bucuresti, 1966, 344 p.
73 Johann Wolf, Fortschrittliche Bestrebung der Banater Lehrer im 19. Jahrhundert, In
7 (1964), nr. 2, p. 69-88.
74 Ludwig Binder, Georg Daniel Teutsch und Friedrich Teutsch als Hisloriker, In Fors-
Forschungen,
75 Carol Gollner, GIndirea economied a sa0lor din Transilvania In secolul al XIX -lea,
Bucuresti, 1969, 119 p.; idem. Pedagogi germani progresifti din Romania. Curente i concepfii,
Bucurestl, 1969, 136 p.; Aufklarung. Schriftlum der Siebenbarger Sachsen und Banater Schwaben. Herausgeber Carl Gllner und Ileinz Stiinescu, Bucuresti, 1974, 376 p.
74 Die Zeit in der Zeitturg. Beitragc zur rumaniendeutschen politischen Publizistik. IIerausgegeben von Eduard Eisenburger und Michael Kroner, Cluj-Napoca, 1977, 256 p. + 8 1. pl.
" Eckbert Schneider-Hans Martin Stamp, 100 Jahre Siebenbargischer Verein far Nalurwisserisclzaften zu Hermannsladt (1849-1918), In Muzeul Brukenthal, Studli I comunicari,
5tiinte naturale, vol. 15 (1970), p. 37-67.
76 Laszl Ferenc. Tdj es tudomany. Valogatoll irdsok (Scrieri alese), Sub Ingrijirea si
eu un studiu Introductiv de Laszld Attila, Bucuresti, 1978, 245 p.
www.dacoromanica.ro
17
1559
Pe un plan tot atit de larg i cuprinzgtor a abordat problema trecutului comun romano-maghiar i Jnos Fazekas in studiile sale referitoare la lupta secuilor, alaturi de romani, impotriva dominatiei strgine
si a asupririi, pentru libertate i dreptate socialg, la pozitia fortelor inain-
suhri 81.
" L. Banyal, Pe fagasul iradifiilor frdfeli, Bucuresti, 1971, 288 p. Vezi si versiunea
inaghiara cornpletatil si adugiti: Kzds sorslesbri hag yomdnyok (Destin comuntraditii
fratesti). Bucuroti, 1973, 368 p.
malijdb01 (Treizeci de ani. Note privind trecutul maghiarilor din Romania), Bucuresti, 1949,108 p.
81 Fazekas Janos, Lupla secuilor, aldiuri de romani. Impolriva dominafiei slrdine, pentru
liberiale si drepiale sociald, In ES, 1977, nr. 8; idem, Pozifia forielor progresisle maghiare fajd
de rdzboiul de independenjd a Romdniei din 1877 1878, In ES, 1977, nr. 13; idem, Unilalea
i ft-Ma oamenilor muncii, fdrd deosebire de najionalilate forjd moirice a Romdniei conlem-
porane, In ES, 1979, nr. 8 si 9; idem, Dominajia habsburgicd In Transilvania. Lupla maselor
populare pentru eliberarea sociald pi najlonald ( 1690 1847). In RI, 30 (1977), nr. 11, Mem,
Parlidul Comunist Romdnluptdlor consecvent pentru fralia t prielenia, pentru egalilatea sociald
si nalionald a fiilor putrid, Edit. politica, Bucuresti, 1980, 376 p.
www.dacoromanica.ro
1560
LUDOVIIC DEMENY
18
Pe linia studierii traditiilor de colaborare si convietuire romnomaghiara, a luptei infratite pentru libertate sociala i nationala se inscrie
i colectia Testamentum initiata de Editura politica,, redactorul responsabil al ei fund Bitay Odon, seful redactiei de nationalitati conlocuitoare.
In cuvintul inaugural al colectiei se arata : Insasi titlul colectiei
Testamentum
tic progresist din a doua jumatate a secolului trecut care a militat pentru
prietenia romano-maghiara 82 Dupa un amplu studiu introductiv in care
sint infatisate pe larg activitatea lui Mocsary i diferitele aspecte ale
colaborarii lui cu romanii, in lucrare sint reproduse cuvintarile, articoh le
i corespondenta omului politic in care demasca politica de asuprire nationaliti promovata de clasele dominante maghiare fatit de romanii trausilvani.
In ordinea aparitiei volumul II din colectia Testamentum este consacrat lui Szabo Arp ad, publicist si luptator comunist ucis de siguranta
antonesciana. Dupa o succintil, prezentare a vietii i activitatii acestui
militant comunist, facuta, de Jordaky Lajos, in volum se reproduc o ,strie
de articole publicate de Szabo Arpad in presa democratica si comunista
maghiara din Romania interbelica si in special in ziarul comunist redaetat
de el Erdlyi Magyar Sz (Cuvint ardelean maghiar) care a apilrut in anii
1940. In spiritul luptei pentru dreptate i egalitate sociala si natio1939
nala, Szab Arp ad milita in aceste articolcs pentru intArirea fratiei dintre
masele populare maghiare i romane, ridicindu-se cu hotarire impotriva
fascismului de orice fel 83.
Cel de al treilea volum din colectie prezinta activitatea istoricului
maghiar transilvan Marki Sandor, el fiind intocmit de Kovach Gza 84.
15i de data aceasta accentul cade pe acele aspecte ale vietii si muncii lui
31arki Sandor care dovedesc preocuparile lui de a cerceta trecutul comun
romano-maghiar. Se stie ca el a elaborat o ampla monografie consacratit
razboiului taranesc din 1514 si trei volume inchinate luptei antihabsburgice
conduse de Ferenc R dk oczi al II-k a. Era insiti mai putin cunoscut cit
www.dacoromanica.ro
19
1561
0 activitate prodigioasit pe tarimul cunoa*terii *i respectului reciproc dintre romani i maghiari a desfitsurat intre cele douiti rcizboaie mondiale omul de cultura maghiar Bitay Arpad *i era firesc ca ea sa fie prezentatit intr-o lucrare rnonografica in cadrul colectiei Testamentum, intocmita de Kovacs Ferenc 88. Se *tie ca Bitay pe linga faptul ca. a elaborat
*i a publicat in limba maghiara o sinteza asupra istoriei literaturii romilue,
sinteza apreciati i elogiata de savanti rorntini ca N. Iorga, Sextil Pu*cariu
si Nicolae Draganu, a participat la cursurile de varit organizate de N. Iorga
la Valenii de Munte uncle a tinut zeci de prelegeri, a publicat i un mare
numir de studii *i articole consacrate diferitelor aspecte (mai ales culturale) ale colaboritrii romano-maghiare.
" Beke Gyorgy,
1976, 244 p.
" Vasile Goldis a nernzelisgi kerdesrl. Andrei Otetea akademikus eloszavval. Hajs
Jdzsef bevezeto tanulmnyival, Bucure,ti, 1976, 156 p.
87 Vasile Go1di despre problema nalionalildfilor. CuvInt inainte de acad. Andrei
Otetea. Studiu introductiv de Hajds J6zsef, Edit. politicA, Bucureti, 1976, 152 p.
" Kovacs Ferenc, Bilay Arpdd,
hogy romdnok s magyarok jobban megismerjek
egymdst ..." (B.,A. pentru ca romanii i ungurif sa se triteleaga mai bine). Bucureti.
1977, 240 p.
www.dacoromanica.ro
LUDOVIC DEMENY
1562
20
celor doi intelectuali comunisti. Desi nu a aparut in cadrul colectiei Testamentum, totusi acestui gen ii apartine i lucrarea despre comunista Heves
Renee 99 i cea despre Ocsk Ter& 91.
Penultimul volum din colectia Testamentum constituie monografia
consacratia rascoalei de la Bobilna 922 monografie realizata de Ludovic
Demny i publicata in prima versiune 93 Inc' In anul 1960. Realizata
in urma unor indelungate investigatii In arhivele din tall si din Ungaria,
aceasta monografie, bazata pe descoperirea unor noi izvoare si in special
pe regasirea originilor celor doua intelegeri incheiate intro rasculati si
nobili, ra' mine o lucrare de referinta pentru luptele comune ale taranilor
romani, maghiari i sai din anii 1437 1438, ea infatisind i rddacinile
social-economice, antecedentele acestei mari ridicari.
In felul acesta colectia Testamentum, editata sub redactia unui colectiv de istorici formata din B anyai L dszl, Balogh Edgar, Benk6 Samu,
Bitay (Mon (redactor responsabil), Gheorghe Bodea, Csetri Elek, Demny
Lajos, Jordaky Lajos, Kovacs Jzsef, Kcziny Lszl, Magyari Andras,
Turzai Maria i Vajda Lajos, constituie o realizare stiintifica apreciata
ca atare de presa de specialitate din tara si din strainatate, ea inscriindu-se
pe linia promovarii idealurilor de colaborare s,i prietenie dintre popoare.
Pe aceleasi coordonate se plaseaza sit o serie de alte lucrari publicate
de istoricii maghiari din Romania in colaborare cu colegii lor romani
mdltbdl (J. B. SA InvAttim din trecut), Bucuresti, 1978, 244 p. Despre viata l activitatea lui
Nina Bela vezi o: I. mlcu 0 A. Simion, .16zsa Bela. Colectia EvocAri, Bucuresti, 1971,
146 p.
14 Heves Ferenc, Heves Renee Elellja (Vlga publicistel 4 luptatoarei comuniste
"
www.dacoromanica.ro
21
1563
" Kiss Andras, Varga Katalin pere (Procesul Ecaterinei Varga), Krlterion Knyv-
p. 127-150.
" Kovach Creza, Ahol Dozsa is liorea hadai jdrtak (Pe urmele ostirilor lui Doja
Horea), Bucurestl, 1976, 300 p.
www.dacoromanica.ro
1564
LUDOV2C DEMnNY
22
Un numar mare de studii si lucrari au aparut si In privinta legaturilor romano-sa'sesti de-a lungul istoriei, remarcindu-se in mod deosebit
eele publicate de Carol G liner, Gustav Giindisch, Adolf Armbruster,
Thomas Nagler, Gernot Nussbacher, Heinz Stanescu i Pavel Binder.
Gustav Giindisch 1" a studiat in mod special raporturile romanosasesti In luptele antiotomane din secolele XV XVI, iar Carol GO liner
a intoemit o sinteza asupra legaturilor de veacuri dintre romani i sasi 103,
publicind o serie de lucrari i studii consacrate luptei antifeudale a Oranimii, participarii muncitorilor germani la miscarea socialist i antifascista. Adolf Armbruster a studiat cu staruinta legaturile culturale, reflectarea in scrierea istorica saseasca din secolele XVI XVIII a romaniValli romanilor, reinnoind atit sub aspect ideatic cit i documentar acest
domeniu. Thomas Nagler a publicat studii interesante despre inceputurile convietuirii romano-sasesti In primele secole ale asezarii sasilor in
Transilvania, Gernot Nussbacher a abordat unele aspecte ale colaborarii
in domeniul culturii din secolul al XVI-lea, Pavel Binder s-a referit in
" Kovacs JAzsef, Adalok az 1848 uldni erdelyi I6ks inezlIgazdasdgral (Date despre agri-
cultura capitalistA din Transilvania dupA 1848). Bucurestl, 1957, 250 p.; idem. Desfiinfarea
relafiilor feudale In Transiloania, Cluj, 1973, 186 P.
100 Egyed Akos, Vajda Lajos, Munkds-s parasztmozgalmak Erdelyben. 1905 1907
(Miscari muncitoresti si 1ArAnesti in Transilvania. 1905-1907), Bucurestl, 1961, 285 p.:
Vajda Lajos, 1907. A nagy paras:lfelkeles erdlyi oisszhangja (Ecoul mull rbscoale tilrnestl
in Transilvania). Bucuresti, 1977, 264 p.
101 Fodor L. si Georgescu Titu, Rascoala faranilor din Valea Gliimesului. 1934, Bucurestl, 1960, 157 p. Lucrarea a fost publicata si In versiune maghiara; Fuchs Simon, Munkdsmovalom a Maros volgyben (Micarea muncitoreascA In Valea Muresului), Bucuresti, 1975,
324 p.
102 Gustav Gilndisch, Cu privire la relafiile lui Ylad Tepef en Transilvania In miii
103 Carol Gliner, Mimed i naminfe comune. Din trecutul populaliei germane din Romania,
www.dacoromanica.ro
23
1565
a publicat un studiu critic de sintezii despre Inceputurile literaturii istorice din Transilvania
In limba maghlard In secolul al XV I-lea, In SMIMed., 9 (1978), p. 85-115.
21 - C. 2431
www.dacoromanica.ro
1566
LUDOVIIC DravIIINY
24
www.dacoromanica.ro
25
1567
L'orientation prpodrante vers l'histoire de la culture, des sciences, des arts, de l'enseignement, de la presse et des mouvements culturels constitue un trait particulier de l'tude de l'histoire des nationalits
de Rournanie. Les rsultats obtenus dans ces domaines sont particulirement importants. On a publi des monographies fondamentales, des
recueils d'tudes valeureux, &ant abords des doniaines moins tudies
dans le pass ou prsents, sur de nouvelles bases, des aspects tudies
aussi auparavant.
Des rsultats importants ont t obtenus egalement dans la question de l'tablissement des Hongrois, Saxons, Saxons du Banat et autres
populations aux ea& du peuple roumain sur le territoire du pays au long
des siecles. Un debut remarquable est enregistr dans le domaine de la
publication des sources narratives hongroises et allemandes et des recueils
de documents concernant la population allemande et hongroise.
L'tude des traditions sculaires de coexistence et de luttes sociales
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LUCIAN BOIA
Istoria istoriografiei reprezinta pentru istorie un domeniu de investigatie en nimic mai putin important ca oricare altul. Este firesc dealtfel
ca istoricii sg, studieze si A, cunoasca istoria propriei lor discipline, definindu-si coordonatele cercetarii in raport cu ce au realizat, intr-o directie
sau alta, intr-o perspectiva sau alta, inaintasii lor. in fond, ceea ce cunoastem din trecut nu este fenomenul istoric propriu zis, care, timpul scurgindu-se ireversibil, nu mai poate fi adus la viata, ci reflectarea fenomemilui istoric, intr-o lumina ce se schhnba fall. incetare, in operele atitor
generatii de istorici. A investiga istoriografia si a medita asupra evolutiei
ei inseamna asadar, de fapt, a parcurge insa* istoria, sau, mai bine zis,
ceea ce a rams, ca material durabil, fixat in constiinta noastra, in urma
scurgerii neincetate a marelui fluviu al istoriei. Istoriografia este astfel
indispensabila specialistului pentru insasi intelegerea evolutiei istorice
si in acelasi timp pentru intelegerea adecvata a meseriei de istoric, a esentei disciplinei pe care o profeseaza. De asemenea, referindu-ne acum la
un domeniu mai restrins, evolutia istoriografiei reprezinta un capitol
important din istoria culturii si a ideologiei ; operele istorice sint izvoare
semnificative pentru definirea conceptiilor social-politice, valorior si
idealurilor fiecArei epoci, civiizatii, sau fiecArei grupAri sociale la un mo-
ment dat.
in peisajul atit de variat al istoriografiei romanesti contemporane,
cercetArilor de istorie a istoriografiei le revine o pondere destul de mare.
www.dacoromanica.ro
1570
LUCIAN BOIA
medievale ale Romdniei ), se poate totusi considera ca, intr-o form& sau
alta, istoriografia cronicareasca este accesibild, chiar si untii public mai
larg, in editii recente.
0 intreprindere editoriala deosebit de important& consta in publicarea Operelor complete ale lui Dimitrie Cantemir. Citeva volume au
aparut, altele sint Inca asteptate. Printre acestea din urma, si publicarea
textului latin original al istoriei otomane (Incrementa atgue decrementa
aulae Othomanicae ) ti a unei traduceri romanesti complete, efectuatil
direct dupa acesta. Intre timp, o alta lucrare a lui Cantemir, publicata
in Rusia, in 1722, si cunoscuta doar partial in romaneste, a vazut lumina
tiparului : Sistemul sau intocmirea religiei mahomedane, traducere, studiu
introductiv si comentarii de Virgil Candea (1977).
Din opera colii Ardelene, se remarca editarea operei lui Gheorghe
Sincai, Hronica romdnilor, de Florea Fugariu si Manole Neagoe (3 vol.,
1969) ; aceiasi au publicat, in editie critica, si Istoria pentru ince1967
pvtul romdnilor in Dacia de Petru Major (2 vol., 1971) ; in 1976 V. Fugariu
a publicat, in doua volume, Scrieri de Petru Major. Concluzii interesante
se pot desprinde din mai buna cunoastere a operei istorice si filologice a
www.dacoromanica.ro
1571
jite de A. Sacerdoteanu, precum si, in domeniul lingvisticii (dar cu permanente implicatii istoriografice), cu reeditarea in conditii grafice deosebite, a monumentalei lucedri Etymologicum Magnum 1?omaniae (3 vol.,
1972
1976).
studiile importante ale lui D. Onciul sint grupate in dou& volume de Scrieri
istorice, ingrijite de A. Sacerdoteanu (1968), in timp ce G. MUM& a editat
(tot in 1968), intr-un volum masiv, Scrieri alese de I. Bogdan.
0 activitate intena s-a depus pentru reeditarea unora dintre scrierile
mai semnificative ale lui Nicolae Iorga. Desigur, in cazul s&u, problema
selectiei nu este deloc simpl, fiMd vorba de peste 1000 de volume care
pot intra in discutie. Inceputul a fost infgptuit de unul dintre cei mai buni
cunoscAtori ai operei marelui istoric, Mihai Berza, care in 1965 a publicat
douit volume de Pagini alese, prin care, dup& o absent& de dou& decenii,
N. Iorga putea fi redescoperit". A urmat un num:1r relativ mare de reedit5ari, printre care : Istoria lui oPefan cel Mare pentru poporul roman (1966),
Istoria lui 1 fihai Viteazul (1968), Istoria armatei romanesti (1970), Bizant
dupd Bizanl (1972), 0 viald de om a,,ya cum a fost (1972), Istoria viejii,
bizantine (1974 ; traducere de Maria Holban chip& lucrarea aparut5, in
limba franceza in 1934) etc. S-au publicat si fisele ultimei sale lucr&ri,
abia inceputg, care promitea s5, devin o contributie de mare originalitate
la interpretarea istoriei universale : Materiale pentru, o istoriologie umand
(1968). Desigur, multe alte lucrari ale lui N. Iorga isi asteapt& reeditarea
sau traducerea din limbile strIMe in care au fost publicate. Ajunge sd amintim Geschichte des Osmanischen Reiches (5 vol., 1908-1913) sau Essai
de synthese de l'histoire de l'humanit (4 vol., 1926-1928), care nu sint
pin& ast&zi cunoscute publicului larg rom&nesc.
Din istoriografia perioadei interbelice, se poate mentiona publicarea
in mai multe editii (1957, 1958, 1967, 1972), sub ingrijirea lui Radu Vulpe,
a luceirii lui Vasile PArvan, Dacia, precum si a monografiei sale despre
Inceputurile vielii romane la gurile Dundrii (editie original& 1923, reeditare
3 Al. Odobescu, Opere, vol. IV, Tezaurul de la Pielroasa, Editie ingrijia, introducere,
comentarii si note de Mircea Babes. Studi1 arheologice de Radu Harhoiu si Gh. Diaconu.Edille
critical sub Ingrijirea lui Al. Dima, Edit. Academiei, Bucuresti, 1976, 1080 p.
www.dacoromanica.ro
LUCrAN BorA
1572
Aceasta scurta
i deloc exhaustiva trecere in revista dovedeste
interesul real ce se observa in prezent, i nu numai din partea specialistilor, care pot consulta usor i editiile originale, ci si a publicului larg,
pentru cunoasterea realizarilor clasice ale istoriografiei romanesti. Desigur,
sint Inca destule goluri ce se cer acoperite. Am semnalat citeva dintre ele,
dar o lista completa a vechilor lucrari care ar trebui s fie reeditate sau
traduse, acum pentru prima oar* in linaba romana, ar cuprinde numeroase
alte titluri. Se constata, comparativ cu perioad.ele anterioare, o valorificare
mM redusa a lucrarilor scrise in perioada interbelica desi, in multe privinte,
aceasta a fost una dintre epocie cele mai fructuoase ale istoriografiei roma,
nest. Pentru a da un singur exemplu, scrierile lui G.I. Bratianu, multe
publicate numai in limba franceza, ar merita noi editii, in limba romana,
sau cel putin pentru inceput, o antologie selectiva.
*
II Paralel cu editarea operelor diferitilor istorici, s-au publicat nume-
posibila vom consemna doar operele de mai mare intindere sau cele care
art sintetizat rezultatele unor cercetari mai ample.
Referitor la istoriografia romaneasca veche, o lucrare clasica ramine
cea a lui P.P. Panaitescu despre Dimitrie Cantemir. Viala si opera (1958).
www.dacoromanica.ro
1573
intro contemporani (1971); o aft/ monografie au publicat Corneliu DimaDrAgan si Livia Bac/ru : Constantin Cantacuzino stolnicul (1971).
Istoriicii Scorn ardelene : Samuil Mien, Gheorghe Sincai, Petru Major, Than Budai-Deleanu au fost comentati in studii semnate de David
Prodan, Iosif Pervain, Maria Protase, Pompiliu Teodor i alii. Ca lucrari
cu caracter monografic, se pot consemna Gheorghe incai viata pi opera,
de Mircea Tomus (1965), Noi contributii la biografia mi Ion Budai-Deleanu
de Lucia Protopopescu (1967), Petru Major : un ctitor de conptiinle de Maria
Protase (1973).
Un istoric despre care s-a scris mult, Inc/ din jurul anului 1950,
intrucit a fost considerat ea cel mai pur reprezentant al ideologiei revolutionare de la 1848, este Nicolae Balcescu. Cu toate acestea, oricit ar parea
de paradoxal, nu exist/ o monografie exclusiv i complet/ despre opera
KoggIniceanu, alAturi de Balcescu marele exponent al spiritului revolutionar FA al constiintei istorice ale generatiei de la 1848. Lucrarea la care
ne referim, Mihail Kogdlniceanu istoric (Edit. Junimea, Iasi, 1974, 568 p.),
de Al. Zub, reprezintl, prin amploarea sa, prin abundenta documentatiei,
grafie (1971).
Dintre monografiile privitoare la istoricii generatiei de la 1848, mai
consemnam : Vasile Netea, George Bariliu. Viala ci activitatea sa (1966) ;
www.dacoromanica.ro
1574
LUCIAN BOIA
dar contradictorie i dificil de interpretat lipseste o lucrare de ansamblu, care ar fi pe deplin justificata prin important's, i originalitatea acestei
personalitati de exceptie.
Dealtfel, nu exista Inca monografii complete nici asupra operelor
altor mari istorici de la sfirsitul secolului trecut. Despre Dimitrie Onciul
partiale care s-au scris ping in prezent. Cercetari mai intense s-au intreprim asupra lui Xenopol ca filozof si teoretician al istoriei ; dintre acestea :
N. Gogoneata' si Z. Ornea, A.D. Xenopol. Conceplia sociald i filozoficei
(1965), Gheorghe Toma, Xenopol despre logica istoriei (1971). Si de data
aceasta, Al. Zub a pregatit terenul pentru o viitoare monografie, publicind.
in 1973, A.D. Xenopol, Biobiblograf ie, un instrument de lucru indispensabil.
Pentru o orientare mai lesnicioasa bibliografiile elaborate de Barbu Theodorescu sint indispensabile. Ultima Nicolae lorga. Blobibliografie,
volum, in numar de 1391, cu scurte rezumate (precedate de o ampla cronologie a vietii si aetivitatii sale). Pentru o cuprindere mai larga a operei
istoricului, in lipsa unei sau unor monografii, exista totusi volume colective, eel mai important fiind Nicolas Iorga. L'hornme et l'ceuvre, editat de
D.M. Pippidi (1972). Alaturi de acesta, mai amintim .Nicolae lorga.Omul
ui opera, sub ingrijirea lui N. Grigora i Gh. Buzatu (1971) si Nicolae
Iorga
istoric al Bizantului, volum ingrijit de Eugen Stanescu (1971).
Foa te multi istorici romani au scris i scriu studii despre opera marelui
lor inaintas, in care fiecare poate descoperi teme, directii, idei, importante
pentru propriile sale cercetari. Intr-un fel sau altul, istoriografia romaneasca
ii orice istoric roman10 definesc preocuparile i tendintele pornind, intr-o
masura mai mica sau mai mare, de la opera lui N. Iorga. Dintre cei care
s-au ocupat mai intens de conceptia i metoda sa istorica, amintim pe Mihail
Berza 5 Emil Condurachi, M.M. Alexandreseu-Dersca-Bulgaru 6, Al. Elian,
5 M. Berza a publicat Inca In 1945 lucrarea
N. lorga, Imprimeria Nationala, 64 p.
www.dacoromanica.ro
a Rumanian Historian
1575
Vasile Netea, Andrei Otetea, Stefan Pascu, D.M. Pippidi, Eugen StAnescu,
Stefan Stefanescu etc.
Despre opera celuilalt mare innoitor al istoriografiei romanesti din
secolul nostru, Vasile Parvan, au scris in mod deosebit Emil Condurachi,
Radu Vulpe si AL Zub. Al. Zub a finalizat cercetIrile, publicind o monografie si o bibliografie : Vasile Pdrvan. Efigia ceirturarului (1974) i. Vasile
III Mai multi autori au tratat perioade, curente, scoli sau probleme ale
argumente pro si contra, problema redactarii primei cronici in limba romana' in vremea lui Mihai Viteazul etc. Studiile cele mai importante privitoare la aceste prime doua secole de istoriografie romaneasca apartin lui
P.P. Panaitescu, I.C. Chitimia, G. Mihaila, Dan Zamfirescu, Stefan Andreescu 8.
Istoriografia cronicareasca ulterioara (sec. XVIIXVIII) a preocupat pe P.P. Panaitescu, Eugen Stanescu, autor al amplului studiu introductiv la editia de Cronicari munteni (1961), I.C. Chitimia, Virgil Candea
etc. Despre istoriografia lurninista au scris Durnitru Ghise si Pompiliu
Teodor, Fragmentarium iluminist (1972) 0 Ion Lungu, care a dat o monografie : ,$coala Ardeleanei (1978). Foarte importante sint si lucrarile, pri1 Nicolae Stoicescu, Istoricul Constantin Giurescu (100 de ani de la nastere), In RI,,
nr. 9 1975, p. 1401-1413; idem, Istoricul Ion I. Nistor ( 1876 1962), In RI, nr. 12/1976,
p. 1967-1976; Stellan Brezeanu, Bizantinistul Nicolae Bdnescu ( 100 de ani de la nastere)
lin RI, nr. 12 1978, p. 2221-2223; Lucian Boia, Gheorghe I. BrOlianu (1898 1953), In SAI,
Contribufii la istoria culturii ;i literaturii romdne vechi, Bucuresti, 1972; Stefan Andreescu,
Considerations sur la date de la premiere chronique de la Valachie, In RRH, nr. 2 1973, p. 361
373; Les debuts de l'historiographie en Moldavie, In RRH, nr. 6/1973, p. 1017-1035; Premieres formes de la litterature historique roumaine en Transilvanie, In RESEE, nr. 4/1975,
p. 511-523.
www.dacoromanica.ro
LUCIAN BMA
1576
Vasile Cristian 9, dupa cum reflectarea in istoriografia moderna a revolutiei de la 1848 si a procesului ulterior de formare a statului national unitar roman au format obiectul unor studii ale lui Vasile Curticapeanu 10 .
urmarit evolutia gindirii istorice in cadrul Academiei Romane 11, iar Al.
Zub a tratat in detaliu preocuparile de istorie ale celui mai important curent
cultural romanesc din aceeasi epoca : Junimea. Implicalii istoriografice,
1864
1885 (1976).
Preocuparile de istorie sociall, de la cronicari pina la sfirsitul secolului al XIX-lea, au fost sintetizate de Aurel Radutiu in monografia Incursiuni in istoriografia vtiefiti sociale (1973 ). Constantin C. Giureseu, in
Probleme controversate in istoriografia romdnii, (1977) s-a referit de asemenea
. Vasile CrIstlan, L'ideologie de Partnee revolutionnaire 1848 et la diffusion des connalssances historiques, In NEH, IV, 1970, p. 185-195; Premisele interne ale istoriografiei pi:loplisle, In AIIA-IasI, 1977, p. 173-190.
10 Vasile CurticApeanu, Oglindirea procesului de unitate nafional-politied a romanilor
In istoriografia modernd, In Unitate f i continuitate In istoria poporului roman, Bucuresti, 1968,
p. 381-394; L'historiographie de la revolution roumaine de 1848-1849, In RRH, nr. 3/1973,
p. 489-513.
www.dacoromanica.ro
1577
" Stefan Pan% Eugen Stanescu, Istoriografia modernd a Romania. Incercare de perio-
dizare pi fixare a principalelor curente 1 tenclin/e, In Studii RI, nr. 1/1964, p. 133-158; nr, 4,
www.dacoromanica.ro
LUCIAN BOIA
1578
10
versale, a existat mai intii o preocupare evidenta pentru operele fundamentale ale antichitatii clasice, greco-latine, multe din ele prezentind
dealtfel 0 un interes direct pentru istoria veche a Romaniei. Exista in
prezent remarcabie traduceri, in editii critice (dotate cu ample introduceri
0 note detaliate), ale tuturor operelor istorice importante ale lumii vechi,
incepind cu Herodot 0 Thucydides 0 continuind cu Polibiu, Titus Livius,
Tacitus, Plutarch, Dio Cassius etc. In 1970, D.M. Pippidi, ale carui studii
referitoare la cultura antica (inclusiv la istoriografie) sint fundamentale,
a publicat o antologie de Prozd istoricd, greacd, cuprinzind, in afara textelor,
graphic roumaine et l'cole des Annales". Quelques interferences, in AUB, 1st., 1979, p. 31-40.
Dintre lucrarile scolli de la Annales", cea mai importantA traducere (realizatil de Marla
Holban) este: Jacques Le Goff, Cioilizatia Occidentului medieval, Bucuresti, 1970 (cu o prezen-
tare de M. Berza).
www.dacoromanica.ro
11
1579
istorici, selectati, pe cit posibil, In asa fel incit sg reprezinte toate epocile,
www.dacoromanica.ro
1580
LUCIAN BMA
12
www.dacoromanica.ro
LOUIS ROMAN
tribult, in ultimii 35 de ani, la prosperarea demografiei istorice si a celei vechi, nici mAcar
InfAtisarea exhaustivA a operei celor mentionati, din care se selecteazA numai unele studil
de profil. Este motivul pentru care autorul roagA pe toti cei ce se vor dovedi interesati de
cele ce urmeazA
sA apeleze si la: Enciclopedia isioriografiei romancsii, coord. st. prof.
univ. dr. Stefan StefAnescu, Edit. stiintificA i enciclopedicA, Bucuresti, 1978: Bibliografia
islorica a Romaniei, I. 1944 1969, red. acad. prof. Stefan Pascu et al., Edit. Academiei,
Bucuresti, 1970; IV. 1969 1974, 1975; V. 1974 1979, 1980; St. Pascu, C creel& ile de demografie isiorica din Romania in ullimii 15 ani, in AIIA-Cluj, Napoca, XX, 1977, p. 127-162
Pentru a extinde In cele ce urmeazA posibilitAtile de expunere a ideilor, se reduce lungimea
notelor prin trimiterea cu referire la Intreaga literaturA a anilor 1972-1978 la L. Roman,
Dimographie historigue de la .Roumanie, 1972 1978. Bibliographie analgligue, in RRH.
XIX, 1, 1980, p. 85-127 (se consemneazA istoricul, anul de editie al lucrArii, numArul sub care
se dA notita bibliograficA asupra acesteia).
REVISTA DE ISTORIE", Tom 33, or. 7-8, p. 1581-1602, 1980
22 - C. 2431
www.dacoromanica.ro
LOUIS ROMAN
1582
latiei. Or, in tot cursul secolului nostru s-a pus mereu una dintre aceste
probleme, MA, a i se gasi inca un raspuns satisfacator. Este vorba de
numarul populatiei nordtracice in ajunul cuceririi romane si al locuitorilor Daciei, stapinite de Imperiu. Nemaiamintind unele aprecieri anterioare
fara temei tiintific, aprecieri rezultate din simple impresii
primele evaluari de oarecare valoare le daduse V. Parvan : pe teritoriul
statului condus de Burebista ar fi trait circa 1 miion de oameni, ceea ce
rezulta din utilizarea numarului transmis de Strabo (posibiitatea de a
ridica 200 000 de ostasi) si a coeficientului (4 sau 5) admis de studii prece dente asupra altor zone extra provirciam (200 000 x 5 = 1 mil.) 3 ; Dacia
romana ar fi avut i ea, catre mijlocul secolului al III-lea e.n., peste un
milion de locuitori, rezultat obtinut din estimatia a 10 locuitori pe kmp 4
(de fapt, din suprafata provinciei de aproximativ 125 400 kmp 5 se obtin
cam 1 250 000 de suflete). Abordarea speciala a problemei 6 facuta
fara circumspectia i discernamintul critic, necesare unei intreprinderi
atit de dificile a stirnit discutia, ce s-a dovedit foarte utila sub raport
stiintific 7 si a aratat atit exagerarile, continute de informatiile lui Strabo,
cit i prea marea fragilitate a folosirii densitatilor globale. Ce-i drept,
acest ultirn procedeu s-a mai incercat a se aplica, reducindu-se multipli-
Em. Petrovici, D. Protase, D. Gh. Teodor, 0. Toropu, D. Tudor, R. Vulpe, Iudita Winkler,
Eugenia Zaharia etc.
3 V. Parvan, Getica. 0 protoistorie a Daciei, Cultura nationala", Bucuresti, 1926, p. 91.
4 Idem, Inceputurite viefii romane la gurite Dundrii, (1923), ed. a II-a R. Vulpe,
Edit. stiintifica, Bucuresti, 1974, P. 35.
5 M. Macrea, Viafa In Dacia romand, Edit. stiintifica, Bucuresti, 1969, p. 107.
6 Em. Panaitescu, Numdrul gefilor pi dacilor. Comentar dupd Strabo, Bucuresti, 1934
(ex In memoria lui Vasile Pdrvan).
7 C. Dalcoviciu, Dacica. Studii pi articole privind istoria veche a pdmIntului romdnesc,
Cluj, 1969, P. 9-17 (din 1934); St. Bezdechi, Clteva considerafii asupra studiului d-lui Em.
Panaitescu
Ardealul", Cluj, 1934.
www.dacoromanica.ro
1583
particularitatile naturale, vegetale ale acestora ; stabilirea stadiului dezvoltarii social-economice in fiecare etapa, de unde vor iesi inlesniri in
determinarea si a densitatilor, dar si a ratelor medii probable de crestere a populatiei ; aprecierea raportului intre cantitatile de trupe utilizate
de ambele parti, pe de o parte, si nivelul dezvoltarii in etapa data, pe de
alta (si, adauga autorul acestor pagini, n-ar trebui neglijata nici perspectiva
medievistica, luarea adica in considerare a raspindirii si densitatii popu-
mures, datind din veacurile VIV i.e.n., III II i.e.n. si I i.e.n.Ie.n. "
Datele referitoare la secolele IIIII s-au interpretat in comparatie
8 D. Tudor, Ora;e, tIrguri ;i sate In Dacia roman& Edit. stiintificA, Bucuresti, 1968,
p. 387.
, p. 16), usor corec11 In cele ce urmeazA, se expun ideile lui C. Daicoviciu (Dacica
tate in scopul descifrAril intentiei, ce se iveste de sub cuvintele, scrise in 1934.
13 Idem, in Istoria .Romaniei, I, Edit. Acaderdei, 1960, p. 267.
la I. H. Crisan, Ceramica daco-getica . . ., Edit. stiintificA, Bucuresti, 1969, p. 300,
305, 325-327; pl. XXVII, XCV, CXV.
www.dacoromanica.ro
1584
LOUIS ROMAN
S-a sistematizat totalitatea cunostintelor acumulate pinl la data aparitiei cktii asupra teritoriului provinciei romane Dacia, cu privire la
punctele locuite de daci pin5, la retragerea aurelian, precum FO. de populatie
populatiei etc. Se observl totodatg, c cercetkii antropologice a necropolelor Ii revine un aport substantial la elucidarea vechiului regini demografic, cci intr-o serie intreagl de cazuriea a estimat de acurn structura
pe virste i dup5, sex, a alckuit tabele de mortalitate, a evaluat speranta
de viat5, s.a. 23 Se prefigureaz5,, prin urmare, i posibilitatea ca prin
reconstituirea elementelor fundamentale ale peisajului demografie s5,
se ajung5, ulterior si la stabilirea, pe perioade i zone, a numrului populatiei i a densitatii demice (deci i pentru intregul teritoriu al provinciei
Dacia, pentru cel locuit de nord-traci inaintea pkrunderii romane etc.).
Rezulta c, pinI in anii '60 ai secolului al XX-lea, s-a incercat a se ridica
o constructie (aspectele demografice) pornind, dad, se poate astfel spune,
31 I. Glodariu, 1970; H. Daicoviciu, 1972 (in lucrarea din nota urrnAtoare).
D. Tudor, Orase
...,
nr. 279.
N. Zaharia, M. Petrescu-Dimbovita, Em. Zaharia, Mezdri In Moldova de la paleolitic
pind in secolul al XVIII-Iea, BucurWi, 1970.
21 R. Florescu, op. cit., pass.; *t. Olteanu, 1972/1975
nr. 210, 212.
29 Dicfionar de istorie veche a Romaniei (Paleolitic
sec. X), cond. D. M. Pippidi,
Edit. tlintifica 1 enciclopedicA, Bucure0.1. 1976.
" D. NicolAescu-Plopsor si Wanda Wolski, 1975 nr. 205, 206; Olga Necrasov l
D. Botezatu, 1977 nr. 280; Ioana Popovici *i M. St. Udrescu, 1974 nr. 234; E. Comp,
1974 nr. 115.
20
www.dacoromanica.ro
1585
de la acoperi spre temelii : s-a inceput cu numarul locuitorilor 0 densitatea, i inca acelea ale unei foarte intinse zone, in timp ce ramineau nite
enigme toate datele de baza ale proceselor demografice. Practica cercetarii
a infirmat ILIA un asemenea demers 0 a confirmat necesitatea construirii
(accedarii la adevar) in sens Myers, de la temelii spre acoperi : numai pe
masura ce prind contur datele demografice fundamentale, se creeaza 0
premisele aproximarii numarului populatiei in fiecare etapa in parte, la
inceput pe diferite regiuni FA apoi per total (deci 0 premisele evalurii densitatii demice).
S-a impus logica dialectica a dezvoltarii tiintelor, ceea ce 0 consti-
34 G. Retegan, De la census-ul roman la recenstiminiele moderne (II), In Virile economic4", IV, 4 (128), 128 ianuarie 1966, p. 16 (judicioas discutie cu referire la anumite
Izvoare din perioada cuprins intre sfIrlitul sec. XVI * iinceputul sec. XIX asupra problemelor ce urmeath a fi rezolvate, pentru a putea stabili o serie de caracteristici ale populailei
www.dacoromanica.ro
1586
LOUIS ROMAN
0 de inregistrAri ale populatiei de tipul recensgmintelor premoderne (catagrafii preregulamentare, catastie i condici ; conscriptii fiscale, confesionale, urbariale i militare, precum i socoteli de venituri ale domeniilor ;
Romaniei in vremea datA ; In informapa autorului se remardi InsA unele lacune); 0. Pescariu,
Conscrippile urbariale ..., in RA. VIII, 1, 1965, p. 39-72; St. Metes. Valoarea conscrip/iilor ;i urbariilor pentru istoria romanilor din Transilvania ( 1946), In Tribuna", Cluj, XV,
52 (784), 30 decembrie 1971, p. 13; Al. Mate!, 1973 nr. 51; G. Kovacs, <19742> nr. 48;
S. Pal-Antal, 1976 nr. 58. 8i infra: n. 52, 59.
25 Reluind terminologia propus5 de predecesori, I semnatarul acestor rinduri acceptase.
(1973
i recensAmInt.
Atrage InsA atentia faptul cA In felul acesta, definirea celor douA concepte se face numai dupb
criterii statistice: la 1837-1838, in Tara RomaneascA a avut loc primul pe teritoriul RomAniei,
recensAmint al populatiei, In sensul actual al notiunii, pentruca instructiunile pre-
(= stiintific realizate). Criteriul fundamental al distincpei Intre termeni este atunci nu unul
formal, ci de continut: calitatea InregistrArii, mAsura cuprinderii populapei.
www.dacoromanica.ro
1587
In 1957, se edita
cu comentarii avizate
TAM Romanesti
veacul al XV III-lea. Studiu critic, Sibiu, 1944 (in lb. franc., Sibiu", 1945); idem, lobagia
in domeniul Bait de Aries la 1770, Cluj, 1948; idem, Domeniul cetafii Siria la 1525, in AliCluj. III, 1960, p. 37-102; idem, Domeniul Beiusului la 1600, ibid., V. 1962, p. 35-110;
Mem, Boieri i vecini tn Tara Fagdrasului in sec. XV I XV II, ibid., VI, 1963, p. 161-312;
idem, Domeniut celdfii Ciceu la 1553, ibid. VIII, 1965, P. 73-113; idem, Suppler libellus Valachorum. Editie noun, Edit. stiintificii, Bucuresti, 1967 (In lb. engl., Bucharest, 1971).
29 C. Turcu, Cele mai vechi statistici moldovenesti, in Studil si cercetnri st. ", htorie,
Iasi, VII, 2, 1956, p. 57-88; I. Donat, Asezdrile omenesti dirt Tara Romaneascd In secolele
XIV XV I, in Studii. RI", IX, 6, 1956, p. 75-95; idem, Ctleva aspecte geografice ale toponimiei din Tara .Romdneascd, in FoneticS si dialect. :", IV, 1962, p. 101-133; idem, Geogafict
ea mijloc de cunoastere ln istorie, in Studil. RI", 20, 6, 1967, p. 1145-1161.
" C. C. Giurescu, Principatele Romdne la Inceputul secolului XIX..., Edit. stiintifica,
Bucuresti, 1957; idem, TIrguri sau orase ci eclat I moldovene din secolul al X-lea pind la miyocul
nr. 155.
.secolului al XV I-lea, Edit. Academiei, Bucuresti, 1967; idem, 1972
31 I. Ionascu, Despre calagrafia finutului Putna din anii 1773-1774, in 1st. star. p.
403-412 ; idem, Despre judefele Olt pi Arges In catagrafia din anii 1773-1774 de la Moseova,
In MO, X, 3-4, 1958, p. 248-292; idem, Date statistice noi despre Bucuresti in anii 1810
)811 ...,In RA, II, 1, 1959, p. 175-191; idem, Evolufia populafiei din Vrancea intre mit
1774 1829 dupd date stalistice inedite, in Ist. slat., p. 413-434.
32 H. H. Stahl, Recenzie, in Studil. RI", 17, 3, 1964, p. 654.
www.dacoromanica.ro
1588
LOUIS ROMAN
Litoricd, I, Dacia", Cluj, 1972, p. 11-74; idem, Voievodatul Transilvaniei, I, ed. a 11-a,
*Dacia", Cluj, 1972; II, )1979; 1977/1978 nr. 326-327.
www.dacoromanica.ro
1589
Keith Hitschins
(Univ. of Illinois) et al., E. J. Brill. Leiden (Netherlands), III, 1973-1975, p. 20-38; idem,
Demografia, dimensiune a istoriei, Facia", Timisoara, 1974; idem, 1974 nr. 69.
35 Fl. Constantlniu, H. Daicoviciu, R. Popa, 1977nr. 295 (ref. Magyar Isleprajzi Lexikon, ed. G. Ortutay et al., I, Budapest, 1977); S. Papacostea, 1977 nr. 306 (ref. Colin
McEvedy, The Penguin Atlas of Medieval History, Norwich, 1976); C. C. Giurescu, 1976/
nr. 300 (ref. Histoire de la Hongrie, ed. E. Pamlnyi, 1974; L. Makkai, In Tortnelmi
Szernle", nr. 4, 1975); L. Roman, 1974 nr. 237.
" I. Imreh, J. Patakl, 1976/1978 nr. 170; L. Demny, 1974 nr. 39, L. Bnyai,
nr. 78; C. Gollner, 1972 nr. 165; Th. N. Ngler, 1976 nr. 195; P. Nieder1971/1973
meter, 1973nr. 207; A. Armbruster, 1973/1975nr. 286, 287. P. Boca, 1974/1976 nr. 92,
93; K. G. Giindisch, 1974/1977 nr. 42, 169; Al. Matei, 1974 nr. 182. A. Chertes, A. PalAntal. Conscriplia generald a contribuabililor din Transilvania In anii 1721-1722, In RS,
XVIII, 5, 1969, p. 33-45; idem, 1972 nr. 213. H. Chirca, Structura populafiei pe nafionalitafi in ani 172111722 pe teritoriul scaunului Sibiu, In 1st. slat., p. 441-447 (= Forschungen, 10, 2, 1967, p. 94-102); idem, 1972/1977 nr. 31, 32, 33, 108.
37 L. Roman, Afezarea statornicd a romanilor transilvdneni tn Tara Romaneascd ( 1739
1831), In Stud% RI", 24, 5, 1971, p. 899-929; idem, 1972 nr. 235; C. ConstantinescuMircesti, 1976
nr. 122 (sec. XVIIIXIX); Georgeta Penelea, 1973 nr. 223 (anii 1829
1848); Apostol Stan, 1973 nr. 247 (anii 1848 1859); Gr. Chirita, 1973 nr. 110 (anti
1859-1866); Rodica Solmescu, 1973
nr. 254 (anii 1866-1876).
35 I. Bureaca, 1972 nr. 100 (sec. XVIIXVIII); Al. Matei, 1976nr. 52 (anii
1975
--
--
1701
1785).
www.dacoromanica.ro
1590
LOUIS ROMAN
10
tatii" i depopulgrii" sale la inceputul acelui secol ; s-au studiat i inregistrgrile de localitati din anii '90 ai veacului al XVII-lea si de la 1743".
Cercetarea comitatului Arad in secolul al XVIII-lea a adus respingerea tezei
razboaielor purtate de xnarile puteri cotropitoare ". Din nou s-a vgzut
totodata, ca trile romane autfost traditionalul i ospitalierul loc de refugiu
al balcanicior oprimati, sprijinul luptei lor eliberatoare 45.
tm
43 Gh. Ungureanu, Catagrafia locuitorilor Moldouei din anul 1820, in 1st. slat., p. 131
143; idem, Catagrafia locuitorilor Moldouei din 1825, In RS, XVIII, 10, 1969, p. 67-70; Ecaterina Negruti, 1972 1977 nr. 197, 198, 199, 200, 201, 202; Gh. Platon, 1972 nr. 230;
Stela Marries. 1975 1977
nr. 184; eadem, La statistigue de 1824-1825 des sujets trangers
" C. C. Giurescu, Etiri despre populafia romelneascd a Dobrogei tn hdrfi medieuale si moderne, <Bucuresti, 1966> (= RRH, IV, 3, 1965, p. 441-475); Anca Ghlat, 1976 nr. 152;
I. Bitoleanu, Gh. Dumitrascu, 1976 nr. 90; I. R. Mircea, 1976 nr. 302 (ref. V. Toney,
Dobrudja prez Vdzrafdaneto ..., Varna, 1973); P. Dlaconu, 1977 nr. 298/II (ref. Vasilka
Sofija, 1976),
Tbpkova-Zaimova, Dolen Dunau graniena zone na Vizantijskija zapad
T. Mateescu, Menfiuni despre ruinele din satele dobrogene
In RA, X, 2, 1967, p. 241
250; idem, 1976 nr. 181.
" A. Baloth, Bogomilismul si cultura maselor populare din Bulgaria si farile romdne.
In Romanoslavica", X, 1964, p. 19-71; C. N. Velichi, La contribution de l'migration bulgare
de Valachia a la renaissance politigue et culturelle du peuple bulgare (1762 1850), Editions
de l'Acadmie, Bucarest, 1970; St. Stennescu, Elements nobiliaires balkanigues etablis en Vala-
chie a la fin du XVe s., in RRH, VIII, 5, 1969, p. 891-897; idem, 1973 nr. 257.
" M. D. Vlad, 1973 nr. 276; Lia Lehr, 1974 nr. 178; P. Cernovodeanu, 1973
www.dacoromanica.ro
11
1591
numeroase recensaminte premoderne (uncle inedite, altele deacum publicate) asteapta inca a fi studiate. In arhive s-au depistat, totodata, numeroase fonduri cu registre parohiale de stare civila, s-au facut prezentari
de ansamblu ale acestora 82, s-a recomandat si tehnica tratarii lor, elabo47 S. Columbeanu, 0 statisticd negustoreascd f i fiscald de la 1824 tn Tara Rorndneascd,
judefului Ilfov dupd catagrafia din decembrie 1819 - ianuarie 1820, In Ilfov - file de istorie,
Bucuresti, 1978, p. 247-256; eadem, Structuri socio-fiscale tn judeful Mehedinfi dupd catagrafia
din decembne 1819, In Mehcdinfi - istorie si culturd, 1979, p. 189-209.
" . Papacostea, Contribufie la problema relafiilor agrare In Tara Romdneascd In prima
in Studii RI", XIII, 4, 1960, p. 193-199; idem, 1972 nr. 113 (catagrafii din anii 1811
1829); Ioana Constantinescu, 1976 nr. 38 (catagrafia din 1819-1820); eadem, Populafia
junultate a veacului al XV III-lea, In SMI Med, III, 1959, p. 233-321; Fl. Constantiniu, Situafia
clacasilor dirt Tara Rometneascd In perioada 1746-1774, In Studii. RI", XII, 3, 1959, p. 71
109; G. Iscru, Fuga faranilor forma principald de luptd Impotriva exploatdrii In veacul cd
XV III-lea In Tara Romdneascd, ibid., 18, 1, 1965, p. 125-146.
44
Edit. Academiei, 1969 (In lb. franc., Bucarest, 1969); idem, 1975/1976 nr. 124; D. Berindei,
Orasul Bucuresti, resedinfa si capitald a Torii Romdnesti, 1459-1862, Bucuresti, 1963; Fl. Constantiniu, 1972 nr. 123; S. Columbeanu, 1974 nr. 114; D. C. Giurescu, 1973 nr. 158.
- in Tara Romneasal si Mol" In general pentru actele de stare civilii In tara noastr: I. Comilnescu, Gh. Ungu-
reanu, Les registres paroissiaux el d'etat civil de la R.P.R., In Archivum. Revue international
-des archives", Paris, VIII, 1958, p. 23-29; Gh. Ungureanu, Adele de stare civild In Moldova
pind la regulamentul organic, ln 1st. stat., p. 223-232; idem, Idem In Moldova sub regimul
regulamentului organic, ibid., p. 233-247; idem, Idem
sub regimul coduluil civil, ibid.,
p. 249-261; L. Moldovan, Registrele confesionale de stare dyad din Transilvania, ibid., p .
273-296; G. Retegan, Dezvoltarea demografiei romdnesti In perioada 1859-1916 ( II), In RS,
www.dacoromanica.ro
LOU-is ROMAN
1592
12
Maramure
Glujulul, fusese efectuat care anul 1963 (St. Pascu, Les sources et les recherches dmographiques
en Roumanie, in Les Congres et Colloques de l'Universit de Liege, vol. 33, Liege, 1965, p. 299;
idem, 1972
nr. 218, p. 70). 0 serie de registre de stare civili au lost utilizate i de Natalia
Giurgiu, 1972 nr. 159, p. 115-135; eadem, 1977 nr. 160.
p. 79-80.
65 I. Donat, Asezdrile omenesti
www.dacoromanica.ro
13
1593
In acest de-al treilea segment temporal, societatea noastra a strabatut ultimele decenii ale crizei de sistem a feudalismului, perioada modului de productie burghez 0 etapele procesului revolutionar postbelic.
Demografia istorica 0 cea veche au 0 aici la indemina multe izvoare 59 :
catagrafiile regulamentare in Tara Itomaneasca 0 Moldova (1831 inceputul anului 1859) ; conscriptia josephina din Transilvania (1785-1786),
precum 0 din Banat, Criana, Maramure 0 Bucovina (1784-1787) ;
consemnarile din anii '40'70 ai secolului urmator, referitoare la populatia
Dobrogei ; registrele de stare civila, precum 0 alte modalitati de inregistrare a faptelor de stare civila, deosebit de importante la vest de Carpati
sint de luat in seam'a 0 schematismele ecleziastice, tabelele micarii naturale a populatiei, calculele efectuate in epoca etc., cu toate imperfectiu-
59 Gh. Ungureanu, Documente statistice din anii 1820-1859 ..., in 1st. slat., p. 459
470; G. Retegan, Catagrafiile regulamentare f i problemele pe care le ridicd, ibid., p. 181-187;
idem, Dezvoltarea demografiei ... (I), In RS, XIX, 2, 1970, p. 43-52; P. Tudor, I. Mada,
RecensbmIntul populafiei din 1890 ..., In 1st. stat., p. 207-220; L. Moldovan, Conscripfii si
recensbminte In Transiloania (sec. XVII XIX), ..., In RS, XIX, 8, 1970, p. 86-92. *I
supra: n. 24, 52.
www.dacoromanica.ro
1594
LOUTS ROMAN
14
nile lor) ; registrele de stare civilit din vechea Romamie in perioada cuprinsg intre doug succesive recensgminte izbutite ale populatiei, despartite i ele printr-un interval apreciabil (1859/1860-1899, pentru care ani
nu trebuie uitate nici cele citeva recensgminte fiscale ce-au precedat pe
cel din 1899, cu toate lacunele lor, dar sint de utilizat i calculele efectuate de demografi chiar in acea vreme, ori restrospectiv, in lumina
acestui din urmg recensamint) ; etc. Sub raportul bazei informative, epoca
aceasta incepe asadar cu primele recensgminte moderne ( = mai apropiate
de realitate) sau (in cazul Dobrogei) cu consemnarile particulare i oficiale,
care au o asemenea valoare.
In ceea ce priveste recensmintele contemporane, realizate cu incepere din 1850-1851 (respectiv din 1859-1860), ele constituie alaturi
de alte surse fundamentul demografiei contemporane, discipling tiintifiel foarte specializata, care-si desfasoara importanta sa actiune cu sprijinul statisticii matematice si al calculatoarelor ultra-perfectionate. Materia sa, In general, nu priveste demografia veche, dar cea istorica se aratg
foarte receptivg fata de rezultatele muncii demografilor profilati pe acest
sector, rezultate pe care si ea le utilizeazg atit pentru a surprinde procesele de durata, cit i ca termen de comparatie, ca repere. Totodatg, demografia istorica, Ing1obeaz i acele studii ale demografilor contemporanisti, care bazindu-se pe recensgmintele stiintific intreprinse, pe statistcile miscgrii naturale a populatiei, pe registrele de stare civila etc. au o
perspectivg istorica, urmgrind o problemg (sau un complex de probleme)
de-a lungul unei perioade relativ intinse.
Oricit ar pgrea de ciudat, unele procedee de lucru ale demografiei
vechi Ii au si aici cimp de aplicare. S-a mentionat mai sus problematica
hiatusului 1859/1860-1899 din Romania. Apoi, desi periodicitatea recensamintelor este observatg dupg 1850/1851 (respectiv 1899), 'Amine totusi
si ulterior destul loc pentru o investigatie de tipul celei intreprinse de
istoricii-demografi pentru veacurile trecute, adicl asupra unei materii pe
care niciodata recensdmintul, registrele de stare civila etc. n-o pot cuprinde
si deci investigatia insasi trebuie intreprinsg in alte modalitati decit cele
ale demografiei contemporane, modalitati specifice istoriografiei : mobili-
www.dacoromanica.ro
15
1595
cul tactic al evenimentelor revolutiona,re din 1848 61. S-a mai investigat
XIXXX
0 serie de lucrari au fost realizate cu perspectiva istorica, folosindu-se mai ales recensamintele contemporane, dar punindu-se la contributie uneori i inregistrarile demice precedente asupra populatiei urbane, raspindirii teritoriale i evolutiei populatiei unei provincii 70 ; asupra
" Gh. Platon, Populafia orasului moldovenesc la mijlocul secolului al XIX-lea, In Car-
62 Gh. Ungureanu, Catagrafia locuitorilor Moldovei din anul 1831, in 1st. stat., p. 145
155; idem, Docurnente privitoare la istoria .Romaniei pdstrate In Arhivele statului din Moscova
1912-1972); D. Bug, Populafia Olteniei in secolele XIX si XX, In RS, XVII, 6, 1968, p.
57-63.
www.dacoromanica.ro
LOUTS ROMAN
1596
16
lacunele fieckui izvor in parte, ceea ce este valabil atit pentru sursele
privitoare la spatiul vest-montan 0 Bucovina ping, la 1850-1851, cit 0
nr. 186.
" I. Nestor, La penetration des Slaves dans la peninsule balkanique et la Grace continentale ..., In RESEE, I, 1-2, 1963, p. 41-67; B. DalcovIciu, 1976 nr. 129 (evul mediu
timpuriu la franci); T. Jinga, 1976 nr. 173 (epidemiile de ciumA In Franta secolulul XVI)
Georgeta Penelea, 1973 nr. 225 (ciuma la sud de Dunare In 1837).
nr. 99; Vlad. Treblei, Populalia
73 Vlad. Trebici, 1974 nr. 267; M. Bulgaru. 1975
Romaniei ;i cre;terea economicd ..., Edit. politica, Bucuresti, 1971, p. 327-340; R. Grestn,
1972
nr. 125.
74 V. Man et al., 1974
nr. 83; Al. lonescu, 1974
nr. 238; N. Chide&
V. RAceanu, 1976 nr. 109.
75 Gh. BrAtescu, 1972/1978 nr. 30, 74, 137, 246, 284.
www.dacoromanica.ro
1597
17
1. Aspectul eel mai evident, rezultat din cele notate mai sus, consta
in faptul c5, cercetarea istorico-demografica in Vara noastr, demarind mai
ales cu ineepere din anii '60, marcheaza in ultimii 10-15 ani un avint
de lucru
12
Surse
Studil
59
214
Recenzil
Colocviul
si discutii
I
41
Total
international
I
328
www.dacoromanica.ro
LOUIS ROMAN
1598
18
istoriografia socio-economicA 0 filocare vizeazil, esente mai profunde ale istoriei 79.
Aceasfa lArgire de orizont explicit dou5, momente, sesizabile in insemnitrile de fata,. Unul este faptul cii aspecte ale demografiei istorice se gasesc
zofia
" t. Pascu, 1072 nr. 218, P. 31 36: acceptlunea acordata conceptului demogratie"
dup al doilea razboi mondial, In diferite Vat
78 L. Henry, 31 anuel de demographic historique, 2e ed., Geneve-Paris. Droz, 1970,
p. IX; J. Dupaquier, Compte rendu, In Annales de Demographie historique", Paris-La Haye,
1971, p. 373; Idem, Introduction a la demographic historique, Gemma" , Paris-Tournai-Montral,
1974, p. 9.
79 L. Roman, 1974
Sciences de l'histoire, demographic et dmographie historique, In AUB, ist, XXIX, 1980, p. 99-109.
www.dacoromanica.ro
19
1599
implicate si intr-o scrie de lucrari de istorie socio-economica, de arheologie, etnografie, lingvistica etc., de indata ce ele abordeaza asemenea laturi
ale realitatilor sociale ca : mobilitatea etno-demografica, etnogeneza,
migratia, rAspindirea i tipul asezarilor umane s.a.m.d. ; cauzele i implicatiile acestor procese, politica in problemele populatiei i eficacitatea ei
etc. Un al doilea moment de referinta se vadeste in extinderea intereselor
demografiei vechi la antichitate, precum 0 in aplicarea unor modalitati
de lucru ale sale la contemporaneitate.
2. Critica istoriografica are multe de facut pentru a sesiza neimpliniri, aspecte ideatice eronate, probleme netratate. Greseala cea mai free-
tocmai pentru ciL tehnicile de lucru n-au fost insusite. Ne vedem deci mereu
este intr-adevar corect reflectata sau trebuie aplicate anumite corective? s.a.
Lucrul en datele de ordin demografic vadeste, nu de putine ori,
inacuratete. Citeodata se comunica o anumita cifra, ce se declara a reprezenta numarul populatiei, ori al satelor etc. dintr-o regiune, pe la cutare
vreme. Cititorul ramine insa dezorientat : care este sursa ? cum s-a calculat ?
Sint vag exprimate uneori, de asemenea, data, zona de referinta etc. Pare
deci mai curind a fi vorba de o simpla impresie, nefundamentath stiintifin
procentele se intimpli sit fie inexact deduse. Lucrind cu multe numere,
este, desigur, foarte greu de evitat marunte erori (ele apar 0 in operele
cele mai de seaml ale literaturii mondiale !), erori rezultate dintr-o transcriere gresita, un calcul inexact, o imprimare incorecta ; dar sint si situatii,
cind mai toate rezultatele principale ale unui recensamint sint reproduse
gresit, ceea ce este altceva.
Lasind deoparte situatia, cMd un aspect se abordeaza numai in lumina unei informatii de a doua mina (0 nu dupa surse), este de mentionat i mentalitatea cii s-ar putea solutiona problemele noastre cu ajutorul
citorva date, cind ne gasim intr-un domeniu dificil si complex, in care
multilateralitatea cercetarii este deviza nr. 1. SA nu ignoram particularitatea studiului acestuia : trebuie, de regula, sci reconstituim datele funda-
www.dacoromanica.ro
1600
LOUIS ROMAN
20
mentale ale constelatiei demografice, tocmai pentru ca, pina la noi, din
motivul cel mai forte pentru care sintem nevoiti sa deducem, sa comparam, sa aproximam. Iar pentru aceasta ne sint necesare coordonate numeroase. Cu cit vor fi ele mai multe, cu atit rezultatele noastre vor fi mai
apropiate de realitate. Istoricul populatiei trebuie ori cit de greu i-ar
veni aceasta sa in seama deci de totalitatea informatiei epocii.
Si numai dupa ce ea a vorbit destul de clar, a furnizat suficiente
deslusiri, riguros verificate si strict incadrate temporar, spatial 0 social
numai atunci rezultatele pot fi interpretate. Iar aici ni se deschid orizonturi largi. Subsista teze eronate dintre care unele mai au cautare
in anii din urma prin anurnite cercuri de peste hotare
teze de care
Inca literatura noastra nu s-a ocupat cu atentie. Trebuie facute Inca numeroase investigatii pentru a patrunde in profunzime angrenajele dintre
diferitele planuri ale cercetarii istoriografice (demografic, economic, social, politic etc.), pentru a le stabili legaturile i interdependentele reciproce. S-a inceput
i aceasta este, fara discutie, un fapt imbucurator,
probind maturitatea disciplinei la noi s-a inceput a se cauta incadrarea
proceselor demice romanesti In cele de ordin european. Sint insa cazuri
cind ne apropiem de situatia continentala, avind in mina date nerealiste,
neriguros deduse din surge.
3. In lumina a tot ceea ce s-a realizat pina acum in tara, a importantei pe care o capata azi demografia istorica si cca veche asa cum se evidentiaza, din ce in ce mai pregnant, in cercetarea mondiala
obiectivele
a) Elaborarea unor indispensabile instrumente de lucru : repertoriul analitic al inregistrarilor demice, referitoare la teritoriul R.S. Romania ;
bibliografia analitico-critica a lucrarilor, privitoare la istoria populatiei
0 la politica in materie de populatie in Romania, aparute in secolele XVII
XX, pe teritoriul t5xii noastre si in strainatate ; dictionarul demografiei
www.dacoromanica.ro
21
1601
de idei pe plan international 81, al amplifickii posibilitatilor de valorificare peste granite a rezultatelor obtinute de investigatia din Romania 82,
al contributiei mkite la difuzarea In lume a principiilor fundamentale ale
politicii P.C.R. si statului nostru, la cresterea prestigiului international al
R.S. Romania.
LES RECHERCHES DE DRMOGRAPHIE HISTORIQUE
REsurste
2978, <red. E. Helin/Liege> , Lecerf", Rouen, 1978 (ex Annales de Demographic Illstorique", 1978). J. Demi (Hisloria Rumunii, Wroclaw-Warszawa-Krakew, 1970, p. 80-81
et pass.) a argumentat continuitatea de viatil a vechilor locuitori al -WU noastre. G. G. Litavrin (Vlahi vizantijskth istoenikov X XIII vv. , in Jugo-vostoenaja Europa v srednie veka,
red. Ja. S. Grosul et al, I, Stlinta", Kiiinev, 1972, p. 91-138) a dovedit eh izvoarele bizantine nu permit a se vorbi despre o Insemnata mobilitate spatiala a vialillor balcaniel, In veacurile
www.dacoromanica.ro
1602
Lours ROMAN
22
Banat, Crisana, Maramures, Moldavie, Dobroudja, Valachie. On a demontre la permanence de la population protoroumaine et roumaine sur
le territoire de sa patrie ; on a investigu des problmes concernant la
colonisation et le dveloppement de la population szeklre et saxonne.
On a dmontre l'inconsistence de la thorie du dpeuplement" des Pays
Roumains aux XVI-e XIX-e sicles.
III. XIX-e XX-e sieeles. L'poque commence par la redaction
des premiers recensements modernes (= plus proches de la ralite). Elle
englobe aussi la priode des recensements contemporains ( = scientifiquement realises) et des statistiques du mouvement naturel de la population,
sur la base desquelles on labore non seulement des ouvrages de demographie proprement-dite, mais encore des etudes a perspective historique,
etudes qui intressent la demographic historique.
On a labore egalement quelques ouvrages concernant l'histoire de la
population d'autres pays europeens (note 72) *.
IV. Vue syntldtique sur l'activitg du passe et sur les objeetifs d'avenir.
www.dacoromanica.ro
DAMIAN P. BOGDAN
plastic prestigiosul istoric si paleograf francez, Charles Samaran membru al Institutului Frantei are drept materie prima izvoarele istorice,
in toata complexitatea bor.
Nu exista istorie fara, izvoare, dupa cum nu fiintRaza istorie fara eruditie, adica fara elaborarea critica, in prealabil, a marturiilor, fie de catre
istoric insusi, sau de catre umil ori mai multi specialisti.
Astfel avem a face cu metoda istorica, definita ca un ansamblu de
rind paleografia, apoi : arhivistica, numismatica, diplomatica 2, cronologia, sigilografia, istoriografia si textologia 3. Dat fiind aceastt dezvoltare
www.dacoromanica.ro
1604
DAMIAN BOGDAN
reflecta prost sensul bor. Mai just ar fi ca ele sa fie numite discipline istorice
speciale. Ce fel de *tante auxiliare sint paleografia si numismatica cind pe
contemporana include in sine tot mai multe si mai multe stiinte independente
stiinte egale intre ele si strins legate una de alta. Aceasta cale
de evolutie se poate observa in arheologie, paleografie, numismatica,
sfragistica. 0 cale asemanatoare de dezvoltare are si textologia, denurnitit
stiinta, care studiaza istoria textului si este legata neintrerupt cu stiinta
Privitor la numarul stiintelor speciale istorice parerile sint impartite. Astfel Comitetul international al stiintelor istorice pendinte de
U.N.E.S.C.O. prin Consiliul National de filozofie si stiinte umane,
socoteste ca stiinte auxiiare" ale istoriei : paleografia, epigrafia, diplo-
matica, bibliologia, cronologia, genealogia, sigilografia, heraldica, numismatica, lingvistica, geografia istorica, istoria geografici si iconografia" 8
Aurelian Sacerdoteanu (1904-1976), medievist cu preocupari multiple mai ales in domeniul cronologiei, diplomaticii si in special al arhivisticii, Rind si primul autor roman al manualului de arhivistica, imparte
stiintele speciale in majore F,d minore, socotind in prima categoric : geo-
1936 al clasicei publicatii Larousse apar : arhivistica, bibliologia, bibliografia, arheologia, epigrafia, paleografia, papirologia, cronologia, diplo6 L. Santifaller, Gedanken und Anregurigen dber technische Probleme der Historischen
Gruntvissenschaften In Relazione del X Congresso Internazionale de Science Storiche Metodologla. Probleml generali. Scienze Ausiliarle della Storia", I, Firenze, 1956, p. 445.
6 M. N. Tihomirov, Ob ohrane i ilucenij pis'mennyh bogasto nagej strang, In Voprosy
istorij", Moscova (= M.), 1962, P. 66-67.
7 D. S. Lihacev, Textologija. Na materiale russkoj literaturg X XVII ov., Leningrad
www.dacoromanica.ro
i 605
www.dacoromanica.ro
DAMIAN BOGDAN
1606
www.dacoromanica.ro
1607
grafie, genealogie i hera1dica,16. Prin transformarea in 1948 a $colii de arhivisticii in Institut de arhivisticei, bibliologie pi muzeograf ie, ultima disciplina
nesatisfacator.
tiintele speciale istorice au progresat prin infiintarea pe linga
$conla de arhivisticei a unui Institut de cerceteiri arhivistice opera a lui
(1841
www.dacoromanica.ro
DAMIA.N P. BOGDAN
1608
1967
www.dacoromanica.ro
1609
Asocialia de studii orientate, care tine comunicari ,i. are publicatiile : Studia
et acta orientalia (= SAO) si Ronidno-arabica, cuprinzind date despre unele
stiinte ce ne preocupa.
Un mare aport in dezvoltarea celor mai multe dintre stiintele ce
ne preocupa o are RA infiintata in 1924 de C. Moisil ce-si continua
aparitia si azi. Epigrafia este temeinic reprezentata in Buletinul comisiunii
monumentelor istorice (= BOMI), publicatie din 1908 a Comisiei istorice
a Romdniei ce a aparut pin& in 1945 cind i-a luat locul Buletinul monumentelor istorice (= BMI), care din 1974 s-a contopit cu Revista muzeelor
pi monumentelor (= EMI), ca organ al Directiei monumentelor istorice pi
de arts. Studii FA in domeniul unora dintre stiintele speciale istorice publica
Studia universitatis Babep-Bolyai", Series Historia ( = Studia), a Univer-
riei la Universitatea din Bucurepti (in Analele Universitatii din Bucuresti, Seria *tiinte sociale, Istorie ( = AUBI), XIII, 1964). Meritoriu este
17 InsA au scApat unele studli, de pildA, ale lui D. P. Bogdan, Contribufiuni Ia studiul
diplomaticii vechi moldovenesti (= CDVM), B, 1935) i Diplomatica slavo-romdnd din secolele
XIV $ i XV, (= DSRI, B. 1938).
18 Dar ordinea de expunere este deficitarA In sensul cA lntli se trateazA Materialul 0
Ustensilele scrisului si numai dupil aceea Evolufia scrisului.
19 hist lipsWe bibliografia tiintelor predate, chiar una eft de clt de sumarA.
www.dacoromanica.ro
1610
DAMIAN P. BOGDAN
Urmilm cu lucrarile create in domeniul fieearei stiinte ce ne preocupd, aceasta dupa ordinea enumerata, la sfirsitul introducerii studiului
de fata. Din capul locului se impune insa o precizare. In cele peste trei
decenii i jumtate ale socialismului in Romania, s-au creat o multime
de studii in domeniul stiintelor speciale istorice, asa cat in cele ce urmeaza
epigrafice pretioase.
Grafitele runice, descoperite in 1959 de loan Barnea in biserica ru-
Jean Mallon, creatorul noii scoli paleografice din Franta (v.D.P. Bogdan, PR SI, p. 13 nota
(= n.) 34).
www.dacoromanica.ro
1611
www.dacoromanica.ro
DAMIAN P. BOGDAN
1612
10
0 munch' extrem de dificila dat Rind faptul c inscriptiile sint disperBil lan, Haralambie
Chirca i Olimpia Diaconescu prin publicarea primului volum din corpusul
Inscripfiile medievale ale Romania. Orasul Bucuresti, 1395 1800 (B.,
1965, 936 p.) cu numeroase facsimile si o introducere a lui Alexandra Elian 24.
trei studii : primul al lui Ion Radu Mircea (in Dacia", XX, 1976,
p. 470-472).
" Dar la pagina 46 s-a dat in traducere In loc de Orest(e) cum este In text, UdrIgte,
s-a tradus gregit prIn: mare pi deplin conducator In loc de:
mare conduator al Transalpiniei.
iar
www.dacoromanica.ro
11
1613
chin Mioc, Materiale romtinesti din arhive strdine (in SMENT, VI, 1973,
p. 332-347) si idem : Manuscrise slavo-romne in biblioteci din strdindtate
(in SMIM, VII, 1974, P. 287-291) 20 .
In domeniul studiilor i editiilor din mss romano-slave semnalez :
D.P. Bogdan, Delo Klimenta Ohridskogo po neizdannym rumynskim istocni-
1050 godini ot smarta mu", S., 1968). Temeinice sint studiile intocmite de :
Teodora Voine6cu, Contribulii la studiul manuscriselor ilustrate din mantistirile Sucevila i Dragomirna (in Studii i cereetari de istoria artei"
ale Bibliotecii
Actele lui Stefan eel Mare din colecfiile Academiei (= Actele) (in Studii
cercetari de bibliologie" (SCB) (XI, 1969) si Acte editii de texte in care
cercetez si gmfia. Studiul criptogramelor este reprezentat prin contributile uringtorilor autori : R. Pava, Cartea de cintece a lui Evstatie dela Putna
(in SMIM, V, 1962, p. 335-347)
in care se precizeaza cii cinci alfabete
p. 117 n. 5); Idem, Despre codicologie (p. 70-71); idem, La rnise en valeur des fonds de manuscrits et de documents de la Bibliotheque de l'Academie de la Republique Socialiste de Roumanie
(
39 Clt despre mss al cAror continut reprezint4 izvor narativ, acestea shit inserate de
www.dacoromanica.ro
24
c . 2431
DAMIAN P. BOGDAN
1614
12
(p.237-239). Minuscula textelor paleografice romno-Qave i chirilice, bulgare, rusesti, ucrainene 5i bieloruse, am tratat-o in La minuscule. Contributia invatatilor bulgari, iugoslavi i cehoslovaci la studiul paleogratiei
romano-slave, am prezentat-o in Vklad bolgarskih jugoslarjanskih i fehoslovackich ldenyh v izu6enie rumyno-slavjanskoj paleografij comunicare
tinut la 18.IX.1979 la Suceava, in eadrul seminarului de paleografie
diplomatica slava, organizat de asociatia internationala CIBAL pendinte de U.N.E.S.C.O. Aportul eruditilor straini la studiul paleografiilor :
greaca, latina, bizantina, si slava, este prezent in PR SI, unde se evidentiaza i contributia romaneasca la studiul paleografiilor slave propriu-zise.
Aceeasi contributie ronanease dar la studiul operei lui Constantin-Chiril
si Metodiu este prezent in studiul meu L'oeuvre de Constantin-Cyrille
et de son frere Methode en Roumanie (= Constantin et Methode I) (in acelai loc ea 0 Constantin et Methode, p. 193-209) 32.
Despre Unele probleme aetuale de paleografie romdno-slavd bazate
Primul manual personal este PSR " (in DIRII, p. 79-149, cu 19 facs)
din care insa, nu din vina autorului lipseste capitolul fundamental al
32 Acest studiu Ca si Constantin et Methode s-au recenzat de Penjo Ruscv Sn audes
balkaniques", S. 1969, 4, 78 sq.
33 Ins& cele scrise despre originea hit u nu sSnt nici cum concludente, sper sA revin asupra
acestul grafem Intr-un studiu. viitor.
" V. Josef MacArek, Kota:ce intah6 listing ceske, ukrajnske a moldavske v druhe polovine
15. stoleti (ln Spornik filosof. fakulty", Brno, 1960, p. 151 si 158).
www.dacoromanica.ro
13
1615
grafiei 35. Acest studiu este prima lucrare in literatura romang de specialitate ce studiazg textele paleografice romno-slave din Tara Romgneascg,
Moldova si Transilvania 35. Cursul ce 1-am -tinut la Facultatea de istorie
din Bucuresti, in anii 1950-1969, 1-am publicat sub titlul Compendiu al
paleografiei romdno-slave in 1969 (I si II, 152 p., cu 16 facs. in litocopie) 37.
Unele omisiuni din CPRS privind tipizarea grafiei unor texte le-am eorec-
tat in PRSI. Tratatul : PRSI (B., 1978, 391 p.) primul de acest gen
de la noi insumeazg toate datele privind paleografia romano-slava
1970, 4, p. 853 854) cum si D. S. LihaCev (In Izvestija Academij nauk, Serija literatury
i jazyka", M., 50(IX, 1970, 3, p. 253-255) si L. L. Gumec'ka (In Movoznavstvo" cit.; p. 88).
www.dacoromanica.ro
DAMIAN P. BOGDAN
1616
14
scrisul din toate provinciile istorice romne*ti. Un singur exemplu : frumusetea literei lui Gavril Uric a ajuns in Liturghierul pe care Macarie ii
tipAre0e in 1508.
Partea a II-a, Albumul, este prima lucrare de acest gen la noi pentru cA,
insumeaza : 1) facs. dupa mss. din : Dacia, Tara Rornaneasca,Moldova,
Transilvania, Maramure i Banat din sec. X, XI O. XIII XVII ; 2) facs.,
dupa doe. private : 3) dimensiunea .1 tipul grafiei originalelor ; 4) cinci
reproduceri cu text identic din diferite manuserise aceasta spre a se
intui numeroasele variante ductice ale uneia i aeeleiai litere a unor grafeme
In aceasta mare varietate de variante grafice nu ne-a intrecut nici
un popor slam
i 5) facs., in culori. Albumul are o prefata (in limbile
romana, francez i ruA ), un cuprins al pl. (in acelea,i limbi) i 68 de
plane, din care 17 in culori C8 .
In domeniul paleografiei romano-chirilice, eel al cataloagelor, remarc
vol. IV din Catalogul mann.scriselor romdnesti (1062-1380 ) (Bucure0i,
1967, 700 p.)
intocmit de Florica Moisil i Lileta Stoianovici, sub indrumarea lui Gabriel trempel. Vol. V (1381-1700) s-a predat spre publicare,
iar un catalog rezumat cu acela.si titlu a tiparit G. Strempel (Bucure,ti, 1978, 431 p.). Studii temeinice in domeniul ace1eiai paleografii au
publicat: Diomid Strungaru, Contribulii la interpretarea grafiei chirilice.
I : Criteriile suprascrierii literelor (in Limba romana (= LR) (X, 1961,
2, p. 474-486) ; idem, acela,si studiu in continuare (in LR, X, 1961, 6,
p. 606-610). Un capitol Grafia referitor la sec. XIII inceputul sec.
XVII ce insumeaza : Valoarea slovelor chirilice. Interpretarea fonologicd
a scrierii sunetelor vorbite. Grafia fri valoare foneticii, Alternantele grafice
Interpretarea grafiilor, se anti in merituoasa carte a acad. Al. Rosetti,
1979), 3, p. 654-656).
42 InsA se confundA ligatura cu literele legate (p. 107-109), far in reproduceri numai
variante de forme ductice ale literelor fArA IndoialA utile nu InsA I facs. dupA texte paleografice.
www.dacoromanica.ro
15
1617
literele chilirice.
Meritorin este Album de paleografie romiineascci (scrierea chirilicd43)
(Bucuresti, 1958, XXIV pl.) 44, publicat de Mitu Grosu *i Octavian Pgun.
In domeniul paleografiei latine, remarcgra htudiul lui Sigismund Jak,
Conceplia modernii a paleografiei si aplicarea el in cerceteirile de paleografie
latind in tam noastrei (in RA, VIII, 1963, I, p. 50-67) O. Dezvoltarea problematicii si a metodelor de cercetdri paleografice latine (in RA, IX, 1966,
lucru se poate spune despre luerarea lui R.M. : Scrierea latinei in evul
mediu (Bucure*ti, 1971, 184 p. + album 40 p. + 52 pl.) in colaborare
cu S. Jak).
In domeniul paleografiei greceti remarcA in munca lui Mihail Caratau, care lucreazA la alcAtuirea vol. III din Catalogul manuscriselor grecesti
aflate in Biblioteca Academiei R.S. Romania.
Meritoriu este studiul lui Al. Elian, Elemente de paleografie grecoromand (in DIRII, p. 359-377, -L 6 facs.) 46. Merit& intreaga pretaire
crearea de dare prestigiosul erudit, regretatul Louis R.P. Vitalien Laurent
(n. 1896) i. P. k5t. Ndsturel a albumului Facsimile de texte fi documente
bizantine din veacurile XIV XV privitoare la istoria bisericii romelne, 1
(nr. 1-30), B., 1946).
De mult folos este cartea lui Mihai Guboglu, Paleografia fi diplomatica turco-otomand. Studiu, 0, album (Bucure*ti, 1958, 351 p. + 101 facs.)
i a ace1uia0 : Manuscrisele orientale din Biblioteca Academiei Romdne cu
inventarv2 lor (in Analele Academiei Romane, Memoriile Sectiunii isto-
www.dacoromanica.ro
1618
DAMIAN P. BOGDAN
16
Numismatica.
tiirrta a monedelor, numismatica < franc. 'numismatique < grec. nomisma, monedil", se ocup6 cu studiul grafiei
imaginei monedelor. Dintre toate stiintiele speciale istorice numismatica
in anii regimului nostru s-a dezvoltat foarte mult au aprut circa peste
17
1619
(1970) p. 63-77); Maria Chitescu, Unele consideratii pe marginea contrafacerii monedelor romane in Dacia (in SON, IV (1968), p. 127-137) ; idem,
Copii i imitafii dupe& denarii romani republicani din Dacia (in MA, III
(1971), p. 209-258) cu reproduceri in litocopie 0 14 fotocopii) 0 V. Mihailescu Birliba, Descoperirile monetare $i legdturile dintre tracii sud-dundreni $i lumea geto-dacd (in MA, III (1971), p. 193-207) imitatii de monede tracice).
Genealogia.
tiin a ascendentei i descendentei omului, genea-
logia deriva din franc. genealogie grec. genos neam" + grec. logos.
Studii de baza in acest domeniu an publicat George D. Florescu, Despre
genealogie $i stilpii tiinfei genealogice, in Arhiva genealogica rom1n1",
Bucuresti, 1944, Paul Cernovodeanu, La genalogie, auxiliaire de l'histoire
litteraire en Roumanie, in Recueil du 11-e Congres International des Sciences
Genealogiques et Heraldiques, Liege, 29 Mai 2 Juin, 1972. Remarcam
famille roumaine a travers les portraits et les photos d'epoque, XVIII-e XX-e
siecles, in Recueil
. .
in Recueil
. .
Marcel Romanescu, Petrache Poenaru i neamurile sale, in Arhiva genealogica", Bucuresti, 1944, Dan Berindei, La famille Maiorescu en Valachie
; A. SacerdotRanu, Divanele lui Stefan eel
et en Roumanie, in Recueit
Mare, in AUBI, V (1956), p. 157-205 ; idem, Suecesiunea domnilor Mot-
www.dacoromanica.ro
1620
18
DAMIAN P. BOGDAN
Bun, studiu arranutit al sigiliilor lui Alexandru eel Bun si ale precedesorilor i urmasilor si 47. Acelasi scrie despre unele sigilii ale lui Stefan
cel Mare in Actele (p. 96). In aceiasi ordine de idei sint de rernareat
a Tdrii Romanepti bare anii 1715- 1821 (in RA, XXXII (1970), 2, p.
385 -422) ; idem, Sur le sceau de Michel le Brave et le sceau personnel
de Thophanie
la mere du voivode (in RESEE, XIII (1975), 3, p. 379384) ; idem, Sigilii ordpenepti din epoca modernd pi contemporand (Bucuresti,
1978, 222 p. + 288 figuri) - lucrare temeinica, si prin faptul el priveste
(1971),
1,
www.dacoromanica.ro
19
1621
Diplomatica.
tiin a doe., diplomatica < franc. diplomatigue <
grec. diploma tot ceea ce este paturit 'in doua", act", studiaza caracterele
interne limba, ortografia i formularul tuturor textelor diplomatice
(acte, porunci, arti, zapise, diate (testamente) i scrisori interne si externe-publice, private si ecleziastice) i grafia (cu toate tipurile i sistemele
ei speciale, enumerate mai sus la epigrafie si la paleografie), suportul si
(dar numai atit
uneltele pe care si cu care s-au scris izvoarele in cauza
cit intereseaza doe.). Tot de diplomatica tine cereetarea autenticitatii doe.
In acest domeniu A. Sacerdoteanu a publicat urmatoarele studii meritorii :
Cancelaria mitropoliei Tdrii Romdnesti ii slujitorii ei pind la 1830 (in
Glasul biseticii", B., XVIII (1959), p. 542-586) ; idem, Contributii la
studiul diplomaticii slavo-rorndne. Sfatul domnesc fi, sigiliile din timpul
lui Neagoe Basarab (1512-1521) in (RS1, X (1964), p. 405-435). Despre
influenta bizantina in diplomatica romno-slava, serie D.P. Bogdan :
L'influence byzantine dans les textes slavo-roumains (in Actes du Vie
congrs international d'tudes byzantines (Paris, 1958) (I (1950), p.
383 384) 48 ; idem, 0 vizanlinizmah. Aceluia si autor Ii apartine :
iplomatica
formularele actelor slavo-romolne, asa cum se desprinde cadrul lor din cuprinsul actelor, infaliseaza un tot armonic stilizat i modelat, in asa fel incit
nu este identic cu niciunul dintre formularele vecinilor no?tri, cdci pe cind
valeur (p. 599, 600, 602, 604, 605 si 608) ; Actele (p. 95) si Acte (p. 237
www.dacoromanica.ro
1622
DAMIAN P. BOGDAN
20
sec. XIV XVII (Bucuresti, 1971, 456 p.), Lista marilor dregdtori al
Moldovei (sec. XIV - XVII ) (in AIIAI, VIII (1971), p 401-423).
i
cu L. Marcus, Amprenta - posibiliteill de studiu In diplomaticei 9i antropologia istoricd (in RA, an. LII (1977), 3, p. 271-273) artieol al unui
medic si al unui antropolog ; Theodora Radulescu, Sfatul i a4i marl
dregdtori din Tara Romtineascd din secolul al XVIII-lea. Liste crovologice
pi cursus honorum (in RA, XLIX, vol. XXXIV (1972), 2, p. 293 324 ;
1972, 3, p. 441-470 si 1972, 4, p. 659-690), L. Simanschi cu G. Ignat,
Constituirea cancelariei statului feudal moldovenesc (in ARAI, IX (1972),
false atribuite lui Alexandru eel Bun (in RA, VIII (1965), 2, p. 46-82 +
www.dacoromanica.ro
21
1623
(1974), 3, p. 129-240). In domeniul studiilor de arhivisticA sint importante cele semnate de A. Sacerdoteanu in ICI, citat mai sus ; Arhivistica
de peste hotare dupd al doilea rdzboi mondial (in RA, VIII (1958), 2, p. 117-
XXXV (1973), 2, p. 206-208) ; Alexandru Matei, Arhivistic i demografie istoricei (in RA, L, vol. XXXV (1973), 2, p. 302-306) ; Sanda Racoveanu, Noile tehnici arhivistice pe plan mondial (in RA, L, vol. XXXV
(1973), 2, p. 217-221); Fl. Boera5, Consideralii cu privire la noliunea de
fond arhivistic (in RA, LI, vol. XXXVI (1974), 1, p. 239-274) ; Em.
Cohn, Ordonarea i inventarierea arhivelor scolare (in RA, LI, vol. XXXVI
(1974), 1-2, p. 265-268) si V. Suteu, Citeva probleme privitoare la elaborarea unui dicfionar de arhivisticd (in RA, LII, vol. XXXVII (1975), 1,
p. 57-59).
Cronologia. - tiin a datelor in timp 5i spatiu, cronologia <
franc. chronologie < grec. hronos timp" grec. logos, are ca obiect
studiul datelor din cele mai vechi timpuri, in toat complexitatea Mr.
Primele referinte la D.P. Bogdan (in DSRII, (p. 113 - 132), apoi contributiile prezentate prin studiile semnate de : I. Ionascu, Cronologia
documentelor din Moldova si Tara Romdneascd (in DIRIII, p. 389
450),
www.dacoromanica.ro
1624
DAMIAN P. BOGDAN
22
scrise in alfabete sau numere cifrate. Remaream in acest domeniu studiile lui R. Pava : Cartea de cintece a lui Evstatie de la Plana (in SMIM,
V, 1962, p. 335 347) in care se stabilesc alfabetele celor peste 70
de criptograme ale carturarului Evstatie de la Putna
; idem, Cripto372) ; idem,
grama din Psaltirea Scheianti (in SMIM, III, 1959, p. 365
Criptogramele din insemncirile de tainci ale lui Constantin Brincoveanu
(in SMIM, IV, 1960, p. 507 517) ; E. Virtosu, Din criptografia romdcitat mai sus.
neascci
Codieologia.
*Uinta a tehnicii codexurilor, codicologia < franc.
codicologie < latin. codex, codice", ms" + grec. logos, careia i se mai
spune i arta cartii manuscrise, se. ocupa cu studiul tehnicii de executie
a mss, adica : a suportului particularitatea i formatul ; sistemele
de taiere i liniere a mss, instrumentele ce se folosese pentru aceasta ; alcatuirea, numerotarea i diferitele semne ale caietelor ; stilul, componenta
rum! trecut a implinit venerabila virst de 90 ani scrie urmifloarele: Facsimilile date In
lucrare sInt minunate" (v. studio! M. V. Sc, Bolgarskaja minialjura XIV veka, M., 1963,
p. 94, n. 5).
www.dacoromanica.ro
23
1625
294) ;
www.dacoromanica.ro
1626
DAMIAN F. BOGDAN
24
318 + 5 reproduceri) ;
nepti (jud. Vaslui ) (in MA, I, 1969, p. 311
Domnita Hordila, Citeva peireri in legdturd cu sigiliul Romanului (in MA,
I, p. 363 368 + 3 facs.) ; Dan Cernovodeanu Contributiuni la studiul
sternei municipiului Bucurepti in secolele .11.i pi XX (in MIM, VIII,
1971, p. 159
177 + 38 facs.) ; idem, Sur la valeur heraldique des sceaux
des boyards valaques et moldaves a travers l'histoire des Principautes Rou595) ; idem,
maines (in Genealogia et Heraldica"), Viena, 1972, p. 589
Stema Moldovei in armele Canternireptilor (in BSNR, LXVII LXIX,
1973-1975, p. 121 123 si p. 277 293 + 14 ilustratii) idem, Stiinla
pi arta heraldicd in Romdnia, Bucuresti, 1977, 568 p. iar in colaborare cu
Joan N. Manescu Studiu asupra dezvoltdrii istorice a heraldicii distric2, p.
tuale f i municipaie romdnepti (in RA, LI vol XXXVI, 1974, 1
3, p. 357
carii ei, filigranologia < franc. filigranologie < latin. filum. fir"d-latin.
granum grdunte' + grec logos, sinonime : filigranofie< franc. filigranographie i filigranisticd. Tot filigranologia are in object si studiul mori-
lor de hirtie.
Am relevat Importanta filigranelor (in PSR, p. 128 130). Tot
D.P. Bogdan publica : Filigranologia ca disciplind ptiinlificd (in RA,
www.dacoromanica.ro
25
1627
idem, Primul document scris in limba romtind la Brapv (in Drum nou",
XXVI, nr. 7769 din 25 dec. 1969, p. 2) ; idem, Datarea decumentului popii
lane din Scheii Brapvului (in LR, XXV (1976), 3, p. 269 274) - in
toate aceste articole se analizeaza si filigranele eunoseutului preot Iane
.de la biserica Sf. Nicolae din cartierul brasovean Scheii Brasovului ; idem
Vier wichtige Bleitter Identifizierung und Datierungsversuch eines CoresiDruckes (in Neuer Weg", ( = NW) (XXIII, nr. 6747, 16 ian. 1971,
3 4) ; idem, 0 incercare de identificare a uvei tip drituri coresiene (in
" C. M. Briquet, Les filigranes. Dictionnaire Historigue de Marques du Papier des lcur
apparitions vers 1292, jusgu'en 1600, 1 4, P., 1907, Leipzig, 1923 si Amsterdam-Hilversum,
1968.
57 J. S. G. Simmons, membru al Gomitetului de conducere al remarcabilei colectii olandeze: Monumenta chartae papyraceae lnstoriam illustrantia, scrie In I. P. FL Information",
Noua serie, Hanovra, I (1967), I, p. 10 c5 lucrarea de mai sus este un studiu ext..elent".
www.dacoromanica.ro
DAMIAN p. BOGDAN
1628
26
burg ? (in KR, IV (XV), 22 (998), din 4 iunie 1979, p. 9) ; idem, Das lteste
der iilteste Bukarester Druck (in NW, XXV, nr. 7510 din 29 iunie 1975)
in
ultimele cinci articole, trei privesc filigranele unei tiparituri al lui Coresi,
unul filigranele unei tiparituri bucurestene iar ultimul filigranele Evangheliarului cunoscut al lui Lavrentie. Aceluiasi Ii apartine in colaborare cu regretatul filigranolog Gebhardt Bliicher, Consideragi filigranologice asupre Evangheliarului slavon al lui Lavrentie (in RB, XXII (1969),
12, p. 741
742). Este de pretuit apoi articolul lui .Alexandru Mares,
Citeva observalii in legaturei cu probabilitatea de datare prim filigrane (in,
LR, XXII (1973), 4, p. 305 308). Meritoriu este in sfirsit articolul ace-
p. 305-311).
Citeva cuvinte i despre metoda cea mai buna de reproducere a fillgranelor. in acest sens specialistul sovietic D.P. Erastov a reusit sa creeze
cel mai bun sistem de pin& acum denumit de el metoda betaradiograficci
sau betagrafie, fotocopia filigranelor realizindu-se cu placi incarcate cu
raze radioactive folosind ca surca C-45. Se ajunge astfel la cea mai deplina
precizie a filigranului de pe orice fel de hirtie, netinind seama de text sau
de impuritatile existente in suport 88. Aceasta a fost comunicata lumii
stiintif ice la cea de a treia reuniune a istoricilor hirtiei din mai 1961 in
Olanda, metoda apreciindu-se In Apus ca eminenta 59. Atiinta romaneasca
a cautat sa-si aduca contributia si in acest domeniu. Astfel, dupa ce metoda
Erastov a fost prezentata la noi de L. Demny, un colectiv de cercetatori din Brasov format din regretatul inginer G. Bliicher, T. Coliban, d-rul
www.dacoromanica.ro
27
1629
deriva din franc. geographie historique (grec. ge-o grec grafi + grec.
historia). Creatorul termenului de geografie istorica apare in 1913 si el
apartine geografului belgian Charles Fergameni (1879 1958) 6 3, cel
de geoistorie
istoricului francez Fernand Braudel (nascut in 1902) 64;
la noi termenul de geoistorie apare Inca din anul 1941, iar cel de geografie
istorica mai devreme 65. Gerrnanii au inca din 1904 un manual de geografie
istorica 66, iar francezii dinainte de 1947 67. In domeniul geoistoriei s-au
creat i un sir de atlase rernarcabile.
In domeniul geoistoriei s-au publicat un sir intreg de studii temeinice, din care remarcam : Al. Gonta, 0 problemii de geografie istoricd.
Locul unde s-a dat beitdlia dintre $tefan cel Mare i Petru Aron (in Studii",
XI, 1958, 6, p. 189 201) ; Anton Nastase, Muntenia pe o hartei de la
hartd de valoare deosebitd a Tdrii Ronzdnegi din anul 1831 (in Natura" 3,
1968) ; Ion Conea, Tara Halegului geografie, toponirnie, istorie (B., 1968) ;
idem, Geografia ca mijloc de cunoastere in istorie (in Studii", XX, 1967,
p. 1145
1161) si Originea i importanla documentar-istoricd a cuvintului
sat" 'in lumina geografiei istorice (B., 1969) ; Emilian Popescu, Contributions a la geographic historique dela Pninsule Balkanique aux V' VIIP
siecles de noire ere (in Dacia", XIII, 1969, p. 403 415) ; Ana Tosa
Turdeanu, Lucrdri de recenzare a populaliei si a qezdrilor din Oltenia in
sec. XVIII (in Revista de statistica" ( = RS)) 1971) ; idem, Opera canto63 Ibidem, p. 74.
geografie din Bucuresti, pentru cA mi-a comunicat In domeniul geoistoriei studiile personale
cele scrise de: I. Marin, A.-Ursan, V. Sficlea, Ana Tosa Turdeanu i I. Sandru.
25- 0. 2431
www.dacoromanica.ro
1630
DAMIAN P. BOGDAN
28
graficd a lui Marsili i importanta ei pentru lam noastrd (in SCB, V, 1974)
si idem, Oltenia, geografie istoria in hdrlile secolului al XVIII-lea (Craiova,
1975, 208 pagini) ; Marin Popescu-Spineni, Denumirile Romania si
Romdnia in documentele vechi (in BSSG, II, 1972, p. 150 153) ; idem,
Romdnii in izvoare geografice si cartografice. Din antichitate pind in pragul
veacului nostru (B., 1978, 255 pagini + 40 fig.) ; I. *andru, Dimitrie Ca ngeograf i cartograf (in Terra", 4, 1973) ; T. Mateescu, Din geotemir
canalul Laman (in RA, LII, vol. %XXVII,
grafia istoricd a Dobrogei
1975, 1, p. 36
42) ; si Ion Donat, L'Analyse geographique dans l'histoire
(in RRH, XIV, 1975, 2, p. 211 -- 239).
Textologia (Critica textelor).
tiilitii istorico-filologica a criticii
externe (grafie i suport) si interne (limba, formular al doc., elemente de
validare a doc. : sigiliul, iscalitura (autografa i neautografa), data etc.) a
textelor epigrafice, paleografice i neografice, textologia < rus. teksto-
logija < franc. texte < latin. textus text" + grec logos, sinonim : Critica
textelor < frac. Critique de textes, are ca object i metodele de transcriere a textelor : paleografica (filologica-de redare eit mai fidela a textului
editat : cu prescurtarile desfacute, dar literele adaugate in paranteze
rotunde) i metoda istorica (cu desfacerea tacita a abrevierilor). Se
indica i omisiunile, dar acestea cuprinse in paranteze speciale.
Iata cum am prezentat in 1964 eritica externa in comunicarea ce am
facut la sesiunea stiintifica prilejuita de centenarul Universitatii bucurestene : Cele doua deeenii care s-au scurs dupa 23 august 1944 au prilejuit,
ca urmare a conditiilor create de partid, inregistrarea unor temeiniee si
importante realizari in domeniul cercetarii trecutului istoric si cultural al
patriei noastre. Stradania oamenilor de stiinta romani de a largi cunoasterea izvoarelor istorice, a determinat dezvoltarea preocuparilor in domeniul tehnicii editarii documentelor si implicit aprofundarea criticii textelor.
Urmarea acestor preocupari a fost aparitia unui studiu coleetiv publicat
in 1956 (in DIRII, p. 8 77), a lucrarii acad. Andrei Otetea (1894-1977
in obiectul istoriografic al lui A. 0. intra istoria universala i cea natio-
studiilor
lui A.O. despre Renastere si Reforma, a editat nr,s lui K. Marx despre
romani, aflate in Institutul de istorie sociala din Amsterdam. Opera lui
A. 0. se distinge prin raportarea permanenta a istoriei romInesti la
eea europeana, A.O. fiind unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai
istoriografiei noastre), (Problema editdrii textelor vechi, in Studii privind
relatiile romano-ruse si romano-sovietice" (= SRRS) (B., 1958 (1960),
p. 18
www.dacoromanica.ro
29
1631
redactorul res-
XIV XV vekov (In Trudy Taganrogskogo pedagogiceskogo Instituta, Rostov pe Don, VIII
(1962), p. 26).
72 InsA trebuie sA recunosc a In: Caracterul, Glosarul i Aire romni i ru$i am gresit
unele etimologii, dar apoi rn-am strAduit sA le corectez in urmatoarele studii: DRS. II, Doud
acte, Palm- acte i PBS I.
www.dacoromanica.ro
1632
DAMIAN P. BOGDAN
30
(in SRRS, p. 51
0 ru-
Studiul acad. Al. Graur, Nume de persoane (Bucuresti, 1965, 187 p.)
constituie o analizg temeiniea a prenumelor in forme obinuite, augmentative, hipocoristice i prin aferez cum si a originii lor77. Este util articolul
lui Victor Vascenco, Asupra elementelor rusesti din antroponimica unor
limbi altaice si ibero-caucaziene (in Studii de slavistica," ( SS) 1(1969),
p. 123 139). Meritoriu este si studiul lui loan Ptrut, Onomasticd romaneascd
(=OR, B., 1980, 200 p.) analia, a antroponimelor romfinesti, autorul socotind cg, OR contine material si indicatii suficiente spre a servi la
elaborarea unui nou dictionar onornastic romnesc" (p. 6). Toponimia.
Meritoriu este articolul lui A. Sacerdoteanu, Asezdrile omenesti in Moldova
pind la 1418 (in Arhiva romneasca" ( AR) (IX (1944) 2, p. 191 214).
Deosebit de temeinic este studiul acad. Theodor Capidan) 1879 1953 (al
edrui nume se impune in lingvistica noastra, prin marile monografii lingvistice, etnografice si folclorice privind dialectele romanesti sud-dunrene, cel dintii invatat care studiaza% influenta limbii romne asupra celei
bulgare), .Nume geografice din Romania i diclionarul toponimic roman 77
(in Analele Academiei Romne, Memoriile sectiunii literare", Seria a
t. XV, B., 1946, 42 p.) ce cuprinde o scurtA expunere asupra
istorice a toponimiei romanesti" (p. 39). Date toponimice sint apoi
73 V. RRS (introducere).
croatil i ucraineanA".
www.dacoromanica.ro
31
1633
originea nume-
51).
78 Toate studille din CO le-am recenzat in Vja, cit. mai sus, p. 138-141.
www.dacoromanica.ro
1634
DAMIAN P. BOGDAN
32
lari din zona Bicazul (in Etnografia vhii Bicazului", PiatraNeamt, 1973,
p. 21 33) ; Nicolae VAthmanu, Istorie Bucuresteand (Bucuresti, 1973,
236 p.)
lucrare extrem de meritorie, in care intre altele, se identifica
; Alexandru Boldur, Originea numelui Moldova ( 0
toponime vechi
ipotezd noud ) (in RI, XXVIII, 1975, p. 935 940) si Constantin Turcu,
Autonomia toponimiei locale (in Rhzboieni Valea Albh' si imprejurimile", Bachu, 1977, p. 47
53).
Progresul stiintelor tqwciale istorice romAnesti de duph 23 August
1944 si pinh in anul 1961 este subliniat, din plin, de H. Chirch, Quelques
realisation marquantes de Phistoriographie roumaine au cours des dernieres
annees (in RRH, I, 1962, I, p. 271 sq) studiu temeinic. Acelasi
lucru se poate scrie despre studiul lui C. Man, _Nouvelles recherches dans
*
Din cele exprimate reiese ch unele dintre stiintele' speciale istorice
romnesti au c5pAtat o dezvoltare atit de pregnanth incit se a seazh pe
acelasi nivel dach nu si mai sus fath de progresul acelorasi stiinte din
pectives, relevant que les opinions des specialistes, h cet gard, ne coincident pas. Ainsi, le Comae international des sciences historiques considere qu'il y en a 13, les spcialistes rournains ,21, ceux francais 11
ou bien 15 16. De meme, les Sovitiques qui ont dploy une intense
www.dacoromanica.ro
33
1635
Dans la, premiere partie de l'tude on prsente les voies de developpement en Roumanie, durant la priode 1944 1980, des sciences respectives, dans ce domaine tant inclus : Ecloe d'archivistique, l'Institut
de recherches d'archivistique, deux publications de l'Ecole d'archivis-
dpartamentaux d'histoire, le Muse d'histoire de la Rpublique Socialiste de Roumanie, l'Association des slavisants, l'Association d'tudes
orientales ainsi qu'une srie de publications des Instituts et Socits
crCs.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
AAR
All: AHA-Cluj-Napoca
Al IA-Iasi
AI IN-Sibiu
AL IL-Iasi
Aluta
AM
AMET
AMN
AMP
Anale
Apulum
AR
ARA
ARS ist
AS
ASU-Iasi, filoz.
mice (Iasi)
AUB. Filoz. ist., st. jurid. Analele Universitatil Bucuresti. Filozofie. Istorie, Stiinte juridice
drept
Drept
AUB. 1st.
Analele Universitatii Bucuresti. Istorie.
AUB, drept
Analele Universitatii Bucuroti. Drept.
AUC. ist., geogr., filol.
Analele Universitatii din Craiova. Istorie, geografie, filologie.
BAIESEE
Banatica
Biharea
BMI
BOR
BSNR
Buletin
Buletin UNESCO
Buridava
www.dacoromanica.ro
1638
C.
CAI
CAM
Carpica
CI
CLL
CN
Crisia
Cumidava.
curesti)
D.
Dada
Danubius
DR
Drobeta
Ethnologica
ES
EM
F.
FI
Forschungen
Forum
GB
Historica
Ialomita
Korunk
Korunk (Cluj-Napoca)
L.
Lb. lit.
Lb. R
LS-Oradea, geogr.
LS-Oradea, ist.
Limn
l literaturd (Bucuresti)
Limba romdrid (Bucuresti)
Lucrdri stiintif ice. Geografie. Institutul pedagogic Oradea
Lucrdri stiintifice. Seria B. istorie, stiinte sociale, filologie, pedagogie, educatie fizicA. Institutul Pedagogic Oradea
www.dacoromanica.ro
1639
M.
MA
Manuscripturn
Marisia
Marmatia
MB
MI
MIM
MMS
MN
MO
Moussios
MSSI
Mtivelds
NEH
Nye lv
0.
Oltenia
Peuce
Probleme de bibliologie
Probleme economice
Peuce. Studii si comunicari de istorie i arheologie. Muzeul Delta
Pontica
Potaissa
PB
PE
Dunarii" Tulcea
R.
RA
RB
RCFR
RE
REF
RF
RFol.
RHID
RE SEE
RHSEE
RI
RIHNI
RIR
R.ist.
RITL
economice
(Bucuresti)
www.dacoromanica.ro
1640
RM
lologie
RRSI
RRSS, P
MISS, S
RS
SAI
SAM N. BAlcesca"
SAO
Sar geti a
SB
SC
SCA
SCA I
SCB
SC-Caransebes
SCDB
SCE
SC-Satu Mare
SCS, ist.
SE
SFL
SGB
SM
SMI
SMIIS, Dimb.
Dlmbovita
www.dacoromanica.ro
Studia BB oecon
Studia B13 jurispr.
S-RI
ST
SV
1641
Terra Nostra
Tibiscus
UCIPR
Utunk
VS
Studia Valachica 1969 1971; Acta Valachica 1972; Scripta Valachica 1973; Documenta Valachica 1974; Archh, a Valachica 1976;
Valachica 1977. Muzeul judelean Dimbovita (Tirgoviste)
Viitorul social (Bucuresti)
Ziridava
Valachica
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RM ISSN CO-3870
43 856
www.dacoromanica.ro
Lei 20