UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE

REFERAT
TEHNOLOGIA BRANSAMENTELOR
SUBTERANE

COORDONATOR:

STUDENT:

SIBIU 2015
TEHNOLOGIA BRANSAMENTELOR
SUBTERANE
Pentru dezvoltarea reelelor electrice n ultimii ani este caracteristic creterii ponderii
liniilor electrice n cablu (LEC sau LES), n special n zonele urbane dens populate. Avantajele
LES : sigurana n funcionare, lipsa influenei factorilor atmosferici, spaiu ocupat mai redus,
evitarea pericolului de atingere direct, aspectul estetic, au determinat creterea numrului de
LES.
Avantajele principale ale liniilor in cablu, - siguranta in functionare,lipsa influentei
factorilor atmosferici, spatiu ocupat mai redus, evitarea pericolului de atingere direct, criteriul
estetic - au deterrninat cresterea numarului de linii in cablu i deci i a volumului de lucrari
pentru executarea acestora. [i]
Principalele elemente componente ale liniilor electrice in cablu sunt : cablurile si
accesoriile.
n mediul urban, distributia energiei electrice se face de regula, in cablu subteran.
Cablurile sunt construite, de obicei, din: conductor izolatie(individualasi/sau generala)
invelisuri de protectie
Liniile electrice subterane, in functie de destinatia pe care o au se pot clasifica in:
1). Linii electrice (retele) pentru distributia energiei electrice. Aceste retele sunt utilizate atat
pentru curent continuu cat si pentru curent alternativ, de inalta, medie sau joasa tensiune.
2). Reele pentru teletransmisie utilizate instalaiile de telefonie, telex, ceasoficare, radioficare,
avertizare de incendiu, etc.
3). Liniile electrice (retele) pentru control i comanda utilizate pentru msurare, semnalizare i
protecie n instalaiile de automatizare. Sunt utilizate de asemenea n acionarea de la distan a
unor elemente din instalaiile gospodreti oraeneti sau aflate la mare deprtare n incinta unui

consumator.Reelele electrice subterane prezint de asemenea multe particulariti specifice

modului de amplasare care poate fi:
- direct n sol;
- in canale nevizitabile sau vizitabile
- in subsolurile constructiilor;
- in apa de ru, fluviu, lac, dulce sau srat;
- in galeriile din subteran;
- in mediu cu temperaturi foarte variate. [ii]
Linii electrice (retele) pentru distributia energiei electrice
Linie electrica subterana de joasa tensiune (0,4kV) denumita in continuare
LES JT reprezinta ansamblul constituit din cabluri pozate subteran si firidele de
conexiuni cu ajutorul carora se asigura interconectarea a doua sau mai multe
tronsoane de cablu si se racordeaza bransamentele/coloanele spre firidele de
distributie si contorizare de palier (FDCP) sau firidele de distributie si contorizare
stradale (FDCS) din care se alimenteaza cu energie electrica instalatiile consumatorilor.
LES JT pot coexista cu circuitele LES MT si/sau se pot realiza (poza)
simultan cu retelele LES MT in conditiile prevazute de normativele in vigoare.

Fig. 1 Pozarea cablurilor in pmnt

La proiectarea LES JT se va tine cont de optiunile CEZ Distributie cuprinse in
prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care

definesc/compun LES JT in scopul asigurarii prestarii serviciului de distributie la nivelul

exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabtlitate
economica cu respectarea:
- cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41 :2007-lnstalatii
electrics de [oasa tensiune. Partea 4-41: Masuri de protectie pentru asigurarea
securitatii, Protectia lmpotriva sccurtlor electrice) ;
- conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele, retelele si dotarile edilitare
- cerintelor legale de prevenire side aparare impotriva incendiilor

Fig.2 Semnalizarea cu banda

Fig.3 Rezerva de cablu

In instalatiile de joasa tensiune noi sau modemizate din cadrul CEZ Distributie se
vor utiliza cabluri trifazate de energie de 0,6/1 kV, cu conductor din aluminiu, cu izolatie
si manta exterioara din PVC, de tip ACYY cu sectiunea conductorului de nul egala cu
sectiunea conductorului de faza.
Firidele de distributie sunt incinte (echipamente) realizate exclusiv din tabla din
otel zincata groasa de 1,25-1.5 mmp vopsita in camp electrostatic si prevazute cu un
grad corespunzator de protectie impotriva patrunderii apei, corpurilor straine si
animalelor, care se pot incuia si care adapostesc punctele de conexiuni ale capetelor
de cablu, aparataj de protectie si echipamente de masura.

Fig.4 Mansoane
.

Mansoane : In instalatiile CEZ Distributie se vor utiliza de regula mansoane

termocontractibile cu rnarimi 6-35, 35-95, 70-150 i 95-240 mm2 fara

conjuctor (unificator).
! Pentru legatura electrica a conductoarelor se folosesc de regula conectori
tubulari prevazuti cu surub dinamometric.

Fig.5 Capat terminal

. Capete terminale Papucii capetelor terminale ale LES JT vor fi de regula de tipul cu
surub bdinamometric.
Bransamente realizate la lucrarile de modernizare
In cadrul lucrarilor de modernizare se vor construi bransamente
subterane cu utilizarea de Firide de Distributie si Contorizare Stradale
pentru x consumatori (FDCS-x) amplasate, de regula, pe domeniul public.
Se permite amplasare de FDCS pe domeniul privat cu acces din domeniul
public, cu obtinerea dreptului de uz si servitude
! Lungimea maxima a bransamentului va fi 1 OOm;

In cadrul lucrarilor de modernizare se vor executa coloane de

bransament numai pana la cutia BMP sau firida tip FB existente (daca sunt
in stare buna). In acest caz, se va dezechipa BMP , respectiv firida FB, iar
cutiile se vor folosi ca Doze de trecere pentru coloana de bransament.
Daca cutiile BMP sau firidei FB sunt inutilizabile, se vor monta Doze de
trecere in locatia BMP sau FB. In continuare, portiunea de coloana pana in
tabloul abonatului va ramane in starea initiala ( nu se va moderniza).
Daca BMP sunt in stare buna si sunt amplasate pe domeniul public, se
va verifica daca in cutie se poate monta contorul tip AMM. In acest caz se
vor mentine, chiar daca reteaua se va moderniza prin utilizarea de firide tip
FDCS.

Fig.6 Firide
Variantele de modernizare deriva din solutia standard care consta in:

- Montarea firidei tip FDCS-x pe domeniul public amplasata la limita de

proprietate a consumatorului (in cazul unui singur consumator) sau astfel
incat coloanele catre consumatori sa fie aproximativ egale (in cazul a doi sau
trei consurnatorl): - Alimentarea firidei FDCS-x din firida tip Ex-y existenta sau firida tip E3-0
proiectata prin:
a) Cablu ACYY cu sectiunea minima 4x25 rnmp pentru alimentarea FDCS3M;
b) Cablu ACYY cu sectiunea minima 4x25 mmp pentru alimentarea
firidelor FDCS -2T;
c) Cablu ACYY cu sectiunea minima 4x120 mmp pentru alimentarea firidei
FDCS-1 T montaj semidirect.
- Realizarea coloanei de bransament intre firida tip FDCS si doza de trecere(DT)
cu cablu tip ACYY 3x16 mmp pentru consumator monofazat, respectiv cu cablu
tip ACYY 4x25 mmp pentru consumator trifazat. Doza de trecere se va amplasa:
de regula, pe peretele casei in locul firidei tip FB existente;
pe peretele casei in locul BMP-ului existent care se dezafecteaza;
Cablul se va proteja in teava din PVC tip IPEY cu rezistenta mecanica mare de la
iesirea din pamant pana in doza de trecere.
Delimitarea
La bornele de iesire din disjunctor spre consumator
Masura
Grupul de masurare se va monta in compartimentul de masurare din firida tip
FDCS-x
Tratarea bransamentelor in cadrul lucrarilor de mentenanta
In cadrul lucrarilor de mentenanta, bransamentele vor fi tratate conform
prevederilor Programului de Asigurarea Mentenantei (PAM) al CEZ Distributie, in
functie de tipul lucrarii de mentenanta.
Cu ocazia lucrarii de mentenanta asupra elementelor RED, se va verifica
valoarea disjunctorului din BMP, FDCS, FDCP etc. si acesta se va inlocui
cu disjunctor de 32 A pentru consumatorii monofazati, respectiv cu

disjunctor de 40 A pentru consumatorii trifazati, daca cei existenti au valori

nominale mai mici.[iii]
Liniile electrice subterane MT (denumite in continuare LES MT) contin ansamblul
circuitelor realizate din cabluri MT (22kV) prin care se realizeaza evacuarea puterii din
statiile de transform are si racordarea posturilor de transtormare MT/JT. LES MT se pozeaza
in santuri sapate in pamant, intr-un strat de nisip cu rol de protectie. Dupa pozarea cablului
se astupa santul cu pamant interpunandu-se o folie de plastic, de avertizare, pentru
prevenirea deteriorarii cablurilor in cazul unor sapaturi ulterioare pe traseul cablurilor. In
portiunile speciale de traseu se asigura protectia mecanica a cablurilor prin introducerea lor
in tuburi de protectie si alte masuri speciale de protectie propuse de proiectant conform
situatiei concrete din teren..[iv]

Adancimea de pozare este pentru 1-20 kV, 80 cm.Distantele pe orizontala intre cabluri sunt:

7 cm intre cabluri trifazate de aceeasi tensiune 1- 20 kV

10 cm intre cabluri de energie si cabluri de control

25 cm intre doua sisteme de cabluri monofazate pozate in trefla

Fig.7 Pozitionare fata de copac

Pentru coexistenta cu alte instalatii se prevad distante specifice pentru fiecare:

7 cm pe orizontala fata de conductele de gaz; cand cablurile sunt in tuburi distanta este de
1.5 m la tevile pentru gaze de joasa presiune si 2 m la gazele de medie presiune.La
intersectare, cablurile se monteaza sub conductele de gaz la 10 cm.

60 cm fata de fundatiile cladirilor

1 m fata de axul arborilor

50 cm fata de stalpii de joasa tensiune ( daca fundatia este turnata distanta se masoara de
la marginea fundatiei)

1 m fata de LEA peste 1 kV[ii]

Cand cablurile trec din pamant pe stalpi, acestea se protejeaza in teava metalica sau PVC
pe inaltime de 2 m.

Fig. . Distane de pozare pe rastele (n cm)

Pozarea cablurilor subterane trebuie sa respecte prescriptiile NTE 007/2008.

In general, la pozare este necesar sa se respecte
urmatoarele:
In cazul cablurilor monofilare, conductoarele se vor poza in trefla
sau in linie distantate intre ele. De regula, se va utiliza pozarea in linie pentru
o protectie mai buna a cablului pe traseu.
La concentrarea unui numar mai mare de cabluri intr-un traseu este
necesara asigurarea unei distante corespunzatoare intre ele, pentru a se
preveni exfinderea la alte circuite a unui defect.

La pozarea mai multor tipuri de cabluri in straturi succesive,

cablurile de medie tensiune sunt pozate la fundul sapaturii si cele de joasa

tensiune deasupra lor. Peste cablurile MT se va turna un strat de nisip si
vor fi separate cu placi de beton/plastic astfel incat, la un eventual
deranjament sa nu se produca deteriorarea celorlalte cabluri prin arc
electric.

In locuri importante ale traseului de cabluri se vor amplasa semne de

marcare.

Masuri de siguranta si protectie

In vederea rnaririi sigurantei ln functionare a bransamentului si pentru protejarea

instalatiilor, constructiilor situate in vecinatate, precum si pentru protejarea oamenilor si
animalelor care pot veni in contact cu parti ale bransarnentului puse in mod accidental sub
tensiune, se vor lua masuri de siguranta si protectie. Prin rnasuri de siguranta se intelge adoptarea
unor solutii tehnice, care sa conduca la cresterea sigurantei in functionarea bransarnentului si a
retetei de distributie.

Siguranta - se vor adopta urmatoarele rnasuri:

deschiderea dintre stalpul de retea si cel de bransarnent nu va depasi 80% din

valoarea deschiderii calculate (minimul dintre deschiderea nominals, deschiderea la vant
si deschiderea la sarcini verticale);

interzicerea lnnadirii conductoarelor de bransarnent, ln cazul fasciculelor de conductoare

izolate torsadate se interzice lnnadlrea conductorului PEN.

Prin rnasuri de protecfie se inteleqe adoptarea unor solutii tehnice care sa conduca la
protectia trnpotriva electrocutarii:

In liniile electrice de joasa tensiune se foloseste protectia prin legare la PEN,

conform SR EN 61140:2002;

Protectia la suprasarcini electrice sau scurtcircuite se realizeaza conform

prescriptiei NTE 006.

Protectia de baza la consumator impotriva atingerilor indirecte este protectia prin

legare la parnant (conductorul de protectie PE/PEN al retetei). In acest sens se vor realiza
instalatii de legare la parnant locale la consumator de 4 Q

indiferent de tipul

bransarnentului monofazat / trifazat si chiar in cazul in care abonatul are in dotare

protectie la curenti de defect (l,1n = 30 mA).[vi]

NORMATIVE PENTRU CONSTRUIREA RETELELOR LES JT

FC 1-84

Montarea si demontarea cablurilor de

energie electrica cu tensiuni pana la 35
kV

FC 14-89

lmbinarea conductoarelor in mansoane si

montarea papucilor pe conductoare din
aluminiu multifilare

NTE 007/08

Normativ pentru proiectarea si executia

retelelor de cabluri electrice

PE 132/03

Normativ pentru proiectarea retelelor

electrice de distributie publica

SR 234/2008

Bransamente electrice. Prescriptii

generale de proiectare si executie

3.2. FT 49-88

Executarea mansoanelor de legatura la

cablurile de 1 kV cu materiale din seturi.

FC 15-85

Executarea mansoanelor si terminalelor

pe cablurile de energie de 1 kV cu
izolatie din PVC.
lndreptar de proiectare pentru poduri de
cabluri, subsoluri de cabluri si niveluri
deschise

-- 1.RE-lp 2-82

......

NTE 006/06/00

PE 139/97

'.

..

Normativ privind metodologia de calcul al

curentilor de scurtcircuit in retele electrice
cu tensiunea sub 1 kV
lnstructiuni privind determinarea CPT in
retelele electrice

1.RE-lp 30-04

lndreptar de proiectare si executie a

instalatiilor de legare la pamant

1.RE-lp 45-90

lndreptar de proiectare a protectiilor prin

relee si sigurante fuzibile in posturile de
transformare si in reteaua de JT

BIBLIOGRAFIE:
o Badulescu N. Linii si statii electrice. Editura tehnica, Bucuresti 1962
o Iacobescu G., Iordanescu I., Tenovici R. Retele electrice, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1975
o Vicol P. Constructia liniilor electrice. Editura tehnica, Bucuresti 1975
o L.Pantelimon , N.Decusear - Montarea si exploatarea liniilor si statiilor
elenctrice , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977
o SR-234 2008 Bransamente electrice .prescriptii generale de proiectare
o NTE 007/08/00 Normativ Pentru Proiectarea l Executarea Reelelor De Cabluri
Electrice,
o P.Militaru, V.Hotoboc , V.Chirichescu, V.Prioteasa-Linii Electrice Aeriene Si
o
o
o
o
o
o

Subterane. Editura tehnica, Bucuresti 1989

. Popescu L., Tehnologia echipamentelor electrice, Ed.ULBS, 2008.
Popescu L., Instalatii i echipamente electrice,vol.II,, Ed.ULBS, 2008
www.google.com
http://www.elcorinstal.ro/linii-electrice-subterane/
www.rasfoiesc.com
http://www.cez.ro/ro/despre-noi/distributia-energiei-electrice/documentetehnice/politici-tehnice.html

[i] L.Pantelimon , N.Decusear - Montarea si exploatarea liniilor si statiilor elenctrice , Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977
[ii]http://www.elcorinstal.ro/linii-electrice-subterane/
[iii]http://www.cez.ro/edee/content/file-other/rumunsko/cez/despre-noi/cezd/politici-tehnice/lesjt-rev.5.pdf
[iv]http://www.cez.ro/edee/content/file-other/rumunsko/cez/despre-noi/cezd/politici-tehnice/lesmt.pdf
[v]http://www.cez.ro/edee/content/file-other/rumunsko/cez/despre-noi/cezd/politici-tehnice/les110-kv-rev_2.pdf
[vi]SR-234 2008 Bransamente electrice .prescriptii generale de proiectare