Sunteți pe pagina 1din 16

Academia de Studii Economice , Bucuresti

Facultatea de Management – Administratie Publica

REFERAT
DISCIPLINA ORGANIZAREA, AMENAJAREA ȘI DEZVOLTAREA
SPAȚIULUI ROMÂNIEI

Diagnosticare ecologica a Municipiului Bucuresti

STUDENT:
ZAMFIR MIHAI FLORIN
GRUPA 214, SERIA C
COORDONATOR:
CONF.UNIV.DR. IOAN ILDIKO

Zamfir Mihai Florin 1


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

Cuprins

Cuprins..............................................................................................................................................2
Oraşe înfrăţite...................................................................................................................................5
Suprafata...........................................................................................................................................5
Relieful.............................................................................................................................................6
Clima................................................................................................................................................6
Apele, flora şi fauna..........................................................................................................................7
Populatie...........................................................................................................................................9
Diagnosticare ecologica..................................................................................................................10
Indici de calitateia aerului...........................................................................................................11
Calitatea aerului in Bucuresti..................................................................................................12
PM10......................................................................................................................................14
O3...........................................................................................................................................15
CO...........................................................................................................................................16

Zamfir Mihai Florin 2


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

Zamfir Mihai Florin 3


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

Drapel

Stemă

Bucureşti
Coordonate: 44°26′7″N 26°6′10″E / 44.43528, 26.10278

Ţară România
Prima atestare 1459
Subdiviziuni 6 sectoare
Zamfir
GuvernareMihai Florin 4
Grupa 214 Bucuresti 2010
- Primar Sorin Oprescu (Independent, ales 2008)
Suprafaţă
- Municipiu 228 km²
[1]
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

Oraşe înfrăţite

• Damasc, Siria
• Amman, Iordania din 1999
• Ankara, Turcia
• Istanbul, Turcia
• Londra, Anglia
• Moscova, Rusia
• Atena, Grecia
• Atlanta, Statele Unite din 1994
• Beijing, China din 21 iunie 2005
• Budapesta, Ungaria din 1997
• Chişinău, Republica Moldova
• Hanovra, Germania
• Montréal, Canada
• Sofia, Bulgaria
• Nicosia, Cipru din 2004
• Lagos, Nigeria

Suprafata

Municipiul Bucureşti are o suprafaţă de 228 km pătraţi (0.8 % din suprafaţa României),
din care suprafaţa construită este de 70 % .

Oraşul este aşezat la 44°24'49" latitudine nordică (ca şi Belgradul, Geneva, Bordeaux,
Minneapolis) şi 26°05'48" longitudine estică (ca şi Helsinki sau Johannesburg), în sudul
României la o distanţa de 64 km nord de fluviul Dunăre, la 100 km sud de Carpaţii Orientali, şi
250 km vest de Marea Neagră.

Zamfir Mihai Florin 5


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

Relieful

Bucureştiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 96.3 m şi este
străbătut de două râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor, împart
oraşul în cateva zone, sub formă de platouri cu meandre şi terase. Prezenţa a două terase locale (2
- 4 m şi 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă varietate peisajului din centrul oraşului.

Lunca Dâmboviţei a fost modificată prin lucrări de canalizare.


Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune, transport
şi depunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa care străbate zona mediană a Bucureştiului pe
direcţia aproximativă NV-SE, precum şi a râului Colentina.
Solul din centrul Bucureştiului s-a format şi dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi umani.

În zona oraşului şi a împrejurimilor, defrişarea excesivă din ultimele două secole a


Codrului Vlăsiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În condiţiile
bioclimatice actuale ale zonei dintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua
categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită acţiunii apei de
suprafaţă.

Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu
terase, caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o
drenează, zonă alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite
loessoide.

Clima

Zamfir Mihai Florin 6


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

Deşi este aşezat într-o zonă de climă temperată, Bucureştiul este afectat de masele de aer
continental, provenite din zonele învecinate. Curenţii de aer estici dau variaţii excesive de
temperatură, de până la 70°C, între verile călduroase şi iernile geroase.
Estul şi sudul oraşului au toamne lungi şi călduroase, ierni blânde şi primăveri timpurii.
Media anuală a temperaturii în Bucureşti este in jur de 10 - 11°C .

Cea mai înaltă temperatură medie anuală s-a înregistrat în anul 1963, de 13.1° C şi cea
mai mică,în anul 1875, de 8.3° C.
Din observaţiile şi analizele efectuate, rezultă că Bucureştiul are ani alternativi cu
temperaturi joase (1973, 1977, 1979) şi ridicate (1976, 1978, 1980).

Cea mai friguroasă lună este ianuarie , cu o medie de - 2.9° C iar cea mai călduroasă este
iulie cu o medie de 22.8° C. În general, variaţiile de temperatură dintre noapte şi zi sunt de 34 -
35 ° C, iarna şi de 20 - 30° C, vara.
Cea mai înaltă temperatură, de 41.1° C a fost înregistrată în data de 20 august 1945 şi cea
mai joasă temperatură de -30°C, în ianuarie 1888.

Zona centrală având cea mai mare concentrare de cladiri, străzi înguste, largi bulevarde şi
câteva zone verzi, are o temperatură medie anuală de 11° C, vânt sub 2 m/s , umiditatea de 3-6 %,
mai mică decât în alte zone şi cea mai lungă perioadă de vegetaţie, de 220 zile fără ger, pe an.

Zona mediană care cuprinde vechea zona industrială cu mici făbricuţe, gări (Gara de
Nord este cel mai mare nod feroviar), este definită printr-un grad mare de poluare, zile cu ceaţă,
ploi abundente, câteva zile însorite, având o temperatură medie anuală sub 11° C şi un volum de
precipitaţii de 600 mm pe an.

Noua zonă residenţială (Băneasa, Floreasca, Tei, Pantelimon, Balta Albă, Berceni,
Drumul Taberei), are o temperatură medie anuală de 10.5° C, cu vânturi puternice uneori , cu un
grad scăzut de poluare comparativ cu centrul, un grad de umiditate în jurul valorii de 77%, cu
frecvente apariţii ale ceţii şi un volum de precipitaţii sub 550 - 600 mm pe an.

Zona periferică este influenţată de construcţiile joase (1 - 2 nivele) cu suprafeţe verzi şi


mari zone industriale; această zonă urbană este în mare măsură expusă vântului, valurilor de
căldură şi de frig, dar cu contraste mici, o umiditate ridicată şi aer curat. Volumul precipitaţiilor
este sub 500 mm pe an.

Apele, flora şi fauna

Zamfir Mihai Florin 7


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

Bucureştiul se află situat pe malurile râului Dâmboviţa, ce se varsă în Argeş, afluent al


Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul oraşului, precum
Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Şi în centrul oraşului există un
lac, în Parcul Cişmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraş medieval, este înconjurat de Grădina
Cişmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer.

Pe lângă Cişmigiu în Bucureşti mai există şi alte parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu
Muzeul Satului) şi Grădina Botanică (cea mai mare din România şi care cuprinde peste 10.000 de
specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut şi ca
Parcul Titan sau Parcul IOR), precum şi multe parcuri mai mici şi spaţii verzi amenajate de
primăriile de sector. De remarcat este prezenţa nenumăraţilor maidanezi în parcurile şi pe străzile
capitalei.

Parcul Tineretului

Zamfir Mihai Florin 8


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

Parcul Herastrau

Parcul Cismigiu

Populatie

Zamfir Mihai Florin 9


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

Conform recensământului din 2008, Bucureştiul avea un număr de 1943981 locuitori,


(puţin mai mult de 9% din populaţia ţării) din care 51% reprezintă populaţia activă.
Din aceasta,18.5% lucrează în ramură industrială,18.6% în comerţ, 12.3% în construcţii,
3.4% sunt funcţionari publici,5.5% lucrează în domeniul educaţiei şi învăţământului, 5.3% în
domeniul sănătăţii, 3,9% în activităţi financiare, bancare şi de asigurări, 14.2% lucrează în
tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor şi 18.3% în alte domenii.

Din datele oferite de Comisia Naţională de Statistică rezultă că, la 1 ianuarie 2008
Bucureştiul avea o populaţie de 1943981 locuitori .

Diagnosticare ecologica

Zamfir Mihai Florin 10


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

Sanatatea bucurestenilor s-a inrautatit alarmant in ultima perioada, iar factorii de mediu
din Capitala s-au deteriorat grav. Asa reiese dintr-un studiu realizat de Asociatia ECO-EUROPA,
care a identificat principalii factori responsabili pentru situatia grava existenta la nivelul orasului.
Printre acestia se numara: praful, poluarea industriala si fonica, poluarea cauzata de traficul auto,
emisiile de dioxina, calitatea aerului si a apei potabile, precum si reducerea drastica a spatiilor
verzi.

Locuitorii Capitalei inspira zilnic resturile gazoase si cancerigene emise de cele


aproximativ 1,5 milioane de automobile din oras, traficul auto fiind responsabil de 70% din
poluarea orasului. Conform ultimelor statistici, bucurestenii inhaleaza lunar 273 de tone de praf
pe kilometru patrat. Asociatia Eco-Europa arata ca Bucurestiul este unul dintre orasele in care nu-
ti doresti sa locuiesti, Capitala avind 9,009 locuitori pe kilometru patrat. O comparatie cu marile
metropole europene arata ca Berlinul are 3.905 de locuitori pe kmp, Viena 3.850, Budapesta -
3.674, iar Bratislava - 3.674 de locuitori pe kilometru patrat.

Spatiile verzi, pe cale de disparitie. Studiul realizat de specialistii de la Eco-EUROPA, cu


ocazia Zilei Internationale a Mediului, care se sarbatoreste pe 5 iunie, arata ca in zona centrala a
Bucurestiului au loc depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii, din
cauza traficului rutier si a parcului auto invechit. De asemenea, lipsa perdelelor de arbori face ca
"zgomotele de tot felul sa se plimbe nestingherite printre zidurile betonate ale orasului". In ultimii
15 ani, se mai arata in studiu, din Bucuresti au disparut peste 17 milioane de metri patrati de
spatii verzi. Asociatia arata ca unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea industriala si a
automobilelor ii revin, in medie, 2,5 mp de spatiu verde, fata de 12 mp - norma acceptata la nivel
international.

Singurul oras fara statie de epurare a apei potabile, motiv pentru care calitatea apei de
la robinet este departe de normele cerute de Uniunea Europeana. La capitolul alimentatie
bucurestenii stau la fel de prost, in ultimii ani constatindu-se cresterea gradului de poluare
chimica si microbiologica a alimentelor.

Indici de calitateia aerului

Indice specific de calitatea aerului, pe scurt "indice specific", reprezinta un sistem de


codificare a concentratiilor inregistrate pentru fiecare dintre urmatorii poluanti monitorizati:

1. dioxid de sulf (SO2)


2. dioxid de azot (NO2)
3. ozon (O3)
4. monoxid de carbon (CO)
5. pulberi in suspensie (PM10)

Zamfir Mihai Florin 11


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

Indicele general se stabileste pentru fiecare dintre statiile automate din cadrul Retelei
Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici
corespunzatori poluantilor monitorizati.

Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel putin 3 indici
specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Indicele general si indicii specifici sunt
reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1 si 6, fiecare numar corespunzand unei culori (pe
figura vor fi reprezentate atat culorile cat si numerele asociate acestora).

Calitatea aerului in Bucuresti

Zamfir Mihai Florin 12


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

Dioxid de sulf

Caracteristici generale
Gaz incolor, cu miros intepator, amarui, produs ca urmare a arderii materialelor care contin sulf.
Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele
mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice: sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele
termoelectrice si procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric) si in
masura mai mica emisiile provenite de la motoarele diesel.
Efecte asupra sanatatii
Provoaca iritatia ochilor si a primei parti a traiectului respirator.
Efecte asupra mediului
In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor cu efecte toxice asupra vegetatiei si
acidifierea corpilor aposi.

Zamfir Mihai Florin 13


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

PM10

Pulberi in suspensie PM10 si PM2.5


Caracteristici generale
Sunt particule lichide si solide cu diametrul mai mic de 10 um (PM 10) respectiv 2,5 um (PM
2.5). Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor si dispersia polenului. Surse antropice:
activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice.
Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile masinilor la oprirea acestora si
datorita arderilor incomplete.
Efecte asupra sanatatii
Toxicitatea pulberilor se datoreaza nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar si dimensiunilor
acestora. Cele cu diametru de la 5-10 (PM10) la 2,5-5 (PM2,5) prezinta un risc mai mare de a
patrunde in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari.
Pe de alta parte, vehiculele emit si alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As, etc.) si
substante cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompusi, etc.).

Zamfir Mihai Florin 14


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

O3

Ozon O3

Caracteristici generale
Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosfera si asigura
protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta
ca o componenta a"smogului fotochimic". Se formeaza prin intermediul unei reactii care implica
in particular oxizi de azot si compusi organici volatili.
Efecte asupra sanatatii
Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor.
Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii.
Efecte asupra mediului
Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele
urbane.

Zamfir Mihai Florin 15


Grupa 214 Bucuresti 2010
Academia de Studii Economice , Bucuresti
Facultatea de Management – Administratie Publica

CO

Monoxid de carbon CO

Caracteristici generale
La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor si inodor, de origine atat naturala cat si
antropica. Apare ca produs in toate procesele de combustie incompleta a combustibililor fosili.
Surse naturale: arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice.
Surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, sistemul termoelectric si
mediul urban, in principal autovehiculele cu benzina in timpul funcaionarii la turatie mica.
Efecte asupra sanatatii
Gaz toxic, in concentratii mari este letal (aproximativ 100 mg/m3). Reduce capacitatea de
transport a oxigenului in sange cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardio
circulator. Poate induce reducerea acuitatii vizuale si a capacitatii fizice.

Zamfir Mihai Florin 16


Grupa 214 Bucuresti 2010