Universitatea Politehnica Bucuresti

Universitatea Politehnica Bucuresti

Partidul Comunist Romn (PCR) s-a creat la data de 8 mai 1921, iar ncepnd cu
anul 1924, pn n 1944 s-a aflat n ilegalitate, denunnd mereu Romnia Mare.
Iniial a fost un partid mic avnd pn n 1944 circa 300 membrii, n marea lor
majoritate muncitori.
Venirea la putere a comunitilor s-a petrecut n contextul momentului 23 august
1944, care a nsemnat ieirea Romniei din aliana cu Germania, alturarea rii
noastre coaliiei Naiunilor Unite (Anglia, SUA i URSS), ndeprtarea de la putere i
arestarea liderilor regimului antonescian n frunte cu Ion Antonescu i Mihai
Antonescu. Principalul artizan al acestui act a fost regele Mihai I (1927-1930, 19401947). Dei s-a dorit instalarea unui regin democratic, momentul 23 august
marcheaz i ieirea din ilegalitate a comunitilor i debutul luptei lor pentru
acapararea puterii, cu sprijinul Moscovei i al Armatei Roii, care intra la 30 august n
Bucureti.
Primul guvern format dup 23 august l-a avut n frunte pe marealul palatului regal
generalul Constantin Sntescu (augustnoiembrie 1944) i l-a cuprins ca ministru al
justiiei pe Lucreiu Ptrcanu din partea PCR. n al doilea guvern Sntescu
(noiembrie-decembrie 1944) comunitii au primit mai multe portofolii: postul de
viceprimministru (Petru Groza), postul de ministru al educaiei (tefan Voitec), postul
de ministru al comunicailor (Gheorghe Gheoghiu Dej) i postul de ministrul al justiiei
(Lucreiu Ptrcanu). Cu toate acestea comunitii nu au fost mulumii i au iniiat i
condus numeroase acte subversive: greve, tensiuni ntre populaie i autoriti,
precum i o aspr campanie critic asupra a tot ceea ce reprezenta trecutul
interbelic. n decembrie 1944 a fost numit un nou guvern condus de generalul
Nicolae Rdescu (decembrie 1944-februarie 1945), care s-a opus creterii influenei
comunitilor.
n acest context adjunctul ministrului de externe sovietic Andrei Vinski sosete la
Bucureti i l silete pe regele Mihai s-l numeasc premier pe Petru Groza, eful
primului guvern procommunist din istoria Romniei, inslalat la 6 martie 1945.
Comunitii au trecut la elaborarea unei noi legislaii de inspiraie sovietic i la
nlturarea tuturor adversarilor politici, intele lor predilecte fiind monarhia i partidele
politice din perioada interbelic.
Guvernul Groza nu a fost recunoscut pe plan internaional de SUA i Anglia, fapt care
l determin pe regele Mihai s intre n greva regal (august 1945) refuznd s mai
semneze orice act emis de guvern, spernd c gestul su va duce la nlturarea
acestuia. Singura consecin direct a grevei regale a fost includerea n guvern a doi
reprezentani ai opoziiei Emil Haieganu (Partidul Naional rnesc) i Mihail
Romniceanu (Partidul Naional Liberal) a cror influen a fost nensemnat.
Activitatea guvernului Groza s-a concentrat pe elaborarea unei noi reforme agrare
(1945), prin care aproape 1 milion de familii au fost mproprietrite cu pmnt, fotii
proprietari i puteau pstra deocamdat doar 50 hectare. Aceast reform a avut
mai mult un caracter politic care viza nlturarea marilor proprietari de pmnt. Tot n
anul 1945 guvernul Groza a aprobat crearea sovromurilor (societi comerciale
romno-sovietice create cu scopul de recupera datoria de rzboi a Romniei fa de
URSS au constituit o metod de jaf organizat prin care s-au scurs de la noi din ar
importante sume de bani sau materii primeexemple: Sovromtransport,

Universitatea Politehnica Bucuresti

Sovrombanc, Sovromasigurri ultimul sovrom a fost Sovromcuar desfiinat n

anul 1956).
Urmtorul obiectiv al comunitilor a fost asigurarea unei majoriti parlamentare.
Astfel, alegerile din 19 noiembrie 1946 au fost ctigate de Blocul Partidelor
Democratice, o alian electoral condus de comuniti (din care fceau parte printre
alte partide minuscule i dizidenele liberal, condus de Gheorghe Ttrescu i
rnist, condus de Anton Alexandrescu). Aceste alegeri au fost falsificate de
comuniti adevratul ctigtor fiind Partidul Nnaional rnesc.
Dup alegerile din 1946 comunitii au trecut la lichidarea sistematic a oricrei forme
de opoziie. n mai 1946 n urma procesului marii trdri naionale sunt executai Ion
Antonescu i Mihai Antonescu. n acelai an se desfiineaz Senatul, parlamentul
devenind unicameral, iar Banca Naional este etatizat (devine de stat). n iulie
1947 n urma nscenrii de la Tmdu (unui numr important de fruntai ai
Partidului Naional rnesc le-a fost oferit ocazia de a fugi n strintate. La
aerodromul din Tmdu autoritile comuniste i-au arestat pe liderii partidului i i-au
pus sub acuzare pentru ncercare de fug ntr-o ar strin. ntreaga afacere a fost o
provocare organizat de PCR pentru a justifica desfiinarea Partidului Naional
rnesc, lucru care s-a i ntmplat). Conducerea PN n frunte cu Iuliu Maniu i Ion
Mihalache a fost arestat, Maniu murind la penitenciarul Sighet n 1953, iar
Mihalache la nchisoarea Rmnicu Srat n 1963.
n august 1947 cellalt partid de opoziie PNL condus de Dinu Brtianu i nceteaz
activitatea. Ultimul bastion al democraiei monarhia, a suferit i ea atacurile
comunitilor: la 30 decembrie 1947 Gheorghe Gheoghiu Dej i Petru Groza l
foreaz pe regele Mihai s abdice i s prseasc ara, monarhia a fost abolit i
s-a proclamat Republica Popular Romn.
Caracteristicile regimului comunist din Romania:
1. Regimul comunist din Romania a fost un regim de tip totalitar si in consecinta a
avut toate trasaturile acestui tip de organizare politica si sociala: antidemocratic,
anticapitalist, antimodern, bazat pe teroare, antiegalitarist si agresiv, cultul
conducatorului.
2. In evolutia sa, regimul comunist din Romania a avut doua etape: etapa regimului
stalinist si cea a celui national-comunist.
3. In Romania regimul comunist a fost o copie fidela a tipului de stat si societate din
Uniunea Sovietica. In fapt, regimul comunist a realizat o sovietizare a intregii societati
romanesti. In unele situatii era vorba de rusificare.
4. In toata perioada sa de existenta regimul comunist din Romania a fost
subordonat Uniunii Sovietice. Intre 1945 si 1989 Romania s-a aflat la nivel
international in sfera de influenta sovietica.
5. O caracteristica a fost si guvernarea prin teroare, institutiile de represiune au fost
create dupa modelul celor sovietice: Securitatea (politia politica), militia (forta de
impunere si aparare a ordinii publice), justitia (judecatorii si procurorii) si armata,
lagarele de munca.
Etapa regimului stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Universitatea Politehnica Bucuresti

Se caracterizeaza prin:
1. Aplicarea modelului sovietic sovietizarea societatii, a economiei si a culturii pe
principiul luptei de clasa, supravegherea institutiilor, nationalizarea si colectivizarea si
un fenomen de rusificare, insemnand cultura rusa si limba rusa ca singura limba
straina.
2. Subordonarea totala fata de Uniunea Sovietica realizata prin: consilierii sovietici
prezenti in toate ministerele, armata rosie, sovietica de ocupatie, care devine armata
aliata pana in 1958 cand s-au retras in urma unei intelegeri dintre Dej si Hrusciov si
SOVROMURILE, societati mixte, romano-sovietice, prin care Romania era exploatata
economic, desfiintate in 1955 si 1956, dupa ce datoria Romaniei a fost achitata.
3. Guvernarea prin teroare si institutii de represiune securitatea(politia politica),
militia (inlocuia politia), justitia si armata.
4. Lupta pentru putere la nivelul conducerii partidului. In 1948 are loc inlaturarea lui
Lucretiu Patrascan, arestat pentru deviatie nationalista, era un intelectual de o alta
statura morala eclipsandu-i pe ceilalti. In 1954 a fost judecat si condamnat la moarte
pentru ca Dej se temea sa nu fie reabilitat si sa-l inclocuiasca. In 1952 este inlaturat
cel mai puternic grup de rivail Ana Pauker, T. Georgescu si V. Luca, insa Pauker a
fost scoasa din functie, nu si inchisa ca si ceilalti. In 1957 grupul lui Iosif Chisinevski
si Miron Constantinescu este arestat.
5. Schimbarea atitudinii fata de Uniunea Sovietica dupa 1960 pentru a incerca o
promovare a atitudinii de autonomie pentru egalitatea regimulrilor comuniste in lume.
Declaratia P.M.R. din 1964 care enunta principiile egalitatii si de a-si urma propriul
drum in formarea regimului comunist. Ceausescu va urma aceleasi principii.
Efecte:
1. Comunistii refuza planul Valev de integrare economica a lumii comuniste
transfrontaliere.
2. Derusificarea culturii fiind introduse inca trei limbi straine (engleza, franceza si
germana), iar Muzeul Romano-Rus este desfiintat.

Universitatea Politehnica Bucuresti