Tem de proiect la disciplina Sisteme de Transport

1. Titlul temei: Transportor cu band

2. Cerine iniiale pentru proiect
2.1. Materialul de transportat: ovz
2.2. Capacitatea de lucru: 2,5 kg/s
2.3. Unghiul de nclinare: 5
2.4. Lungimea : 14 m
3. Memoriul de calcul
3.1.Studiu documentar privind construcia transportorului cu band
3.2. Studiu documentar privind construcia principalelor pari componente
3.3. Prezentarea soluiei adoptate pentru sistemul de transport
3.4.Calculul parametrilor constructivi i energetici; funcionare.
4. Materialul grafic
4.1.Ansamblul general
4.2 Seciune prin tamburul de antrenare
4.3 Axul tamburului de antrenare

1.Studiul solu iilor constructive similare

1.1.Consideratii generale

In industria alimentar, transportoarele cu band sunt folosite n silozurile de cereale

pentru transportul produselor cerealiere. Sunt standardizate n STAS 8062-87, ca forme i
dimensiuni, iar n STAS 9376-86, sunt prevzute condiii tehnice de calitate.
Transportoarele cu banda reprezinta tipul cel mai raspandit de transportor continuu,
putand fi utilizat atat ca instalatie stationara cat si ca trasportor mobil.
Transportoarele cu band se utilizeaz pentru transportul pe orizontal sau pe direcie
nclinat fa de orizontal cu un unghi de 5-25o, att a sarcinilor vrsate ct i a sarcinilor n
buci. De asemenea traseul pe care lucreaz transportorul poate fi combinat, fiind format din
zone orizontale, zone nclinate, unite ntre ele cu zone curbe.
innd seama de rezistena benzilor, lungimea maxim a transportoarelor cu band s-a
limitat la 250-300 m. In cazul n care sarcina trebuie s fie transportat pe distane mai mari, se
utilizeaz o instalaie de transport compus din mai multe transportoare care se alimenteaz n
serie. In cazul transportoarelor nclinate, unghiul de nclinare al benzii se ia n funcie de
proprietile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului transportat cu banda, de
mrimea unghiului de taluz natural, de viteza de transport i de modul de alimentare al
transportului.
Se recomand ca unghiul de nclinare al benzii s fie cu 10-15 o mai mic dect unghiul de
frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului n timpul transportului,
datorit ocurilor. Pentru transportul grului unghiul de nclinare se recomand 20-22 o, porumb
tiulei 15o, saci cu gru, fin sau crupi 25o.
Vitezele de transport sunt variate in functie de natura sarcinii fiind cuprinse intre 0,4 4
m/s (vitezele mici sunt pentru sarcini individuale si cele mari pentru materiale in vrac cu
granulatie mijlocie, asa cum ar fi cerealele).
Transportoarele cu banda se folosesc la transportul produselor sub forma varsat (n vrac)
si a sarcinilor individuale (saci, lzi, cutii, etc.) in plan orizontal sau ntr-un plan nclinat sub un
unghi care nu trebuie s fie mai mare dect cel la care materialele ncep s alunece sau s se
rostogoleasc pe band.
In figura 1.1 este prezentat schema de principiu a unui transportor staionar cu band. El
se compune din banda fr sfrit 3 ce se nfoar peste toba de acionare 2 i toba de ntindere
7. Banda este susinut de rolele superioare 4 i inferioare 14, montate n supori pe construcia
metalic 5 i 16. ncrcarea benzii se realizeaz prin plnia 6, n dreptul tobei de ntindere.
Descrcarea benzii se realizeaz n dreptul tobei de acionare, materialul ajungnd n buncrul 1,

sau se poate realiza n orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de
descrcare mobil.
Pentru asigurarea aderenei necesare ntre band i tob, precum i pentru asigurarea unui mers
linitit al transportorului se utilizeaz dispozitivul de ntindere al benzii cu greutate. Toba 7 este
montat pe cruciorul 8 ce se poate deplasa n lungul inei 12. De cruciorul 8 este fixat cablul 9,
care este trecut peste un grup de role 10, la extremitatea cablului fiind montat greutatea 11, sub
aciunea creia se realizeaz ntinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o construcie
metalic de susinere, fixat pe locul de utilizare prin uruburi de ancorare.

Fig. 1.1 Transportor cu band

1- Carcas evacuare
2 - Tob acionare
3 - Band
4 - Role superioare
5 - Suport role
6-Plnie alimentare

7 - Tob de ntindere
8 - Crucior
9 - Cablu de ntindere
10 - Rol de ghidare
11 - Contragreutate
12 - Cadru sistem ntindere

13 - Suport cap ntindere

14- Role inferioare
15 - Motor electric
16 - Construcie metalic
17 - Cuplaj
18 - Reductor
19-Material transportat

Antrenarea tobei de acionare se realizeaz cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17,
reductor 18, transmiterea micrii de la tob la band realizndu-se ca urmare a frecrii dintre
band i tob.

In funcie de limea sa, banda se poate sprijini n partea ncrcat, pe un singur rnd de
role, banda avnd forma plat (fig. 1.1 a) sau se poate sprijini pe dou sau trei rnduri de role,
banda avnd form de jgheab (fig.1.1 b i 1.1 c). Unghiul de nclinare al axelor rolelor 1=15o30o.
Pe partea inferioar nencrcat banda se sprijin pe un singur rnd de role (fig.1.1a).
Capacitatea portant a benzii transportoare depinde de unghiul de nfurare al acesteia pe toba
deacionare, acesta variind ntre 180-480o, n funcie de numrul tobelor de acionare sau a
rolelor de abatere (fig.1.1a i 1.1b).

innd seama de caracteristicile constructive i funcionale, se poate face urmtoarea

clasificare a transportoarelor cu band:
Stationare
limea benzii 600 mm (pentru transportul sarcinilor mrunte i n
buci);
limea benzii [mm]: 400; 500; 600; 650; 750; 800; 900; 1000;
1100; 1200 (pentru transportul sarcinilor mrunte).
Mobile
limea benzii [mm]: 400; 500; lungimea benzii [m]: 5; 10; 15
(pentru transportul sarcinilor mrunte i n buci);
limea benzii 500 mm; lungimea benzii [m]: 5; 7 (pentru
transportul sarcinilor mrunte).
Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii:
a) dupa destinatie - cu destinatie generala
- cu destinatie speciala
b) dupa tipul benzii - plane
- sub forma de jgheab
c) dupa materialul din care se confectioneaza banda
- cauciuc cu insertii textile
- material textile
- otel
d)dupa modul de descarcare
- cu descarcare la capat
- cu descarcare pe parcurs
Transportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in functionare si
consum de energie redus.
Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele: unghi de
inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii relative redus, produc praf in
timpul functionarii (in cazul transportului produselor pulverulente).
Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii zootehnice: tocatori,
combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi combinate, instalatii de distribuire a
hrane, etc.

1.1 Solutii constructive

a) Modelul Rushmore

Caracteristici:
-

latimea maxima a benzii 600 mm

banda este confectionata dintr-un material antiderapant

incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg

incarcarea maxima admisa 100 kg

viteza benzii 3m/s

posibilitate de reglare a unghiurilor de incarcare cat si cel de descarcare

b) Modelul Alpine

Caracteristici:

Model

latimea maxima a benzii 600 mm

banda este confectionata dintr-un material antiderapant

incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg

incarcarea maxima unitara 100 kg

viteza benzii 3m/s

posibilitate de reglare a unghiului de descarcare

Lungimea
Maxima

Tabel de dimensiuni
A
B
C
(mm)
(mm)
(mm)

D
(mm)

E
(mm)

F
(mm)

(mm)
A10
10000
A10-1
10000
A10-2
10000
c). Modelul Annapurna

760
760
760

3810
3810
3810

3350
3350
3350

6710
N/A
6710

N/A
3430
3430

3230
3230
3230

Caracteristici:

Model

AN6
AN10

latimea maxima a benzii 600 mm

banda este confectionata dintr-un material antiderapant

incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg

incarcarea unitara admisa 100 kg

viteza benzii 3m/s

Lungimea
Maxima
(mm)
6000
9500

d). Modelul Snowdown

Tabel de dimensiuni
A
B
(mm)
(mm)
760
760

3050
3050

C
(mm)

D
(mm)

E
(mm)

6090
7010

3960
5130

1372
1372

Caracteristici:

Model
S35/20
S35/15
S30/20
S30/15
S25/20
S25/15

latimea benzii 500-600 mm

incarcarea maxima repartizata uniform este de 300 kg

A
(mm)
300
385
300
385
300
385

B
(mm)
1200
1200
1200
1200
1200
1200

Tabel de dimensiuni
C
D
E
(mm)
(mm)
(mm)
1700
2100
1830
1600
1600
1830
1700
2100
1830
1600
1600
1830
1700
2100
1830
1600
1600
1830

F
(mm)
3600
3600
3100
3100
2600
2600

G
(mm)
1200
1200
1200
1200
1200
1200

H
(mm)
2870
2870
2640
2640
2410
2410

1.2.1 Dispozitive de ntindere, ncrcare i descrcare a transportoarelor cu band

Pentru funcionarea transportorului cu band este necesar ca banda s fie ntins astfel ca
ntre rolele de reazem s nu se formeze sgei prea mari i s se poat realiza transmiterea forei
de traciune corespunztoare frecrii necesare dintre tambur i band. Aceast for de ntindere
este aplicat benzii cu ajutorul unui dispozitiv de ntindere care este astfel conceput nct s
poat prelua i alungirea permanent pe care o sufer banda prin funcionare ndelungat.
Dispozitivele de ntindere sunt de dou feluri: cu urub i cu greutate.
Dispozitivul de ntindere cu urub se monteaz la extremitatea transportorului, opus
acionrii i const dintr-o tob de ntoarcere al crei ax se poate deplasa orizontal, paralel cu el
nsui, cu ajutorul a dou tije filetate 2, montate n traversa 1 i carcasa lagrului, aceasta avnd
posibilitatea de a se deplasa n lungul unor ghidaje (fig.1.2)

Fig. 1.2 Dispozitiv de ntindere cu urub

Acest dispozitiv este de construcie simpl, dar prezint dezavantajul c fora de
ntindere a benzii variaz pe msur ce banda se alungete sau se schimb gradul ei de ncrcare,
ceea ce impune un control des al ntinderii benzii.
Dispozitivul de ntindere cu greutate nu mai prezint acest dezavantaj deoarece fora de
ntindere este meninut constant tot timpul. Toba de ntindere este montat pe un crucior care
este tras de o greutate, prin intermediul unui cablu de oel (fig.1.3). Dispozitivul de ntindere
orizontal, cu greutate se plaseaz la captul transportorului, ca i dispozitivul de ntindere cu
urub(fig.1.1)
La dispozitivele de ntindere cu greutate cursa cruciorului sau a saniei se va lua egal cu
0,5-1 % din lungimea total a benzii transportorului. Mrimea greutii trebuie s fie ceva mai
mare dect suma geometric a tensiunilor din ramurile benziice se nfoar sau se desfoar de
pe toba de ntindere, pentru a nvinge i rezistena la deplasare a cruciorului sau a saniei.

a)

b)
Fig.1.3 Dispozitiv de ntindere cu greutate

In figura 1.3 este prezentat un dispozitiv de ntindere de capt compus din cruciorul 8,
pe care este fixat toba de ntindere 7. Fora necesar ntinderii este creat de contragreutatea 11
legat la crucior prin intermediul cablului 9 trecut peste grupul de role 10.
In figura 1.4, este prezentat un dispozitiv de ntindere cu greutate, care poate fi montat n
orice loc de-a lungul transportorului. El se compune din ghidajele 4 pe carepatineaz sania, pe
care este montat toba de ntindere 2 i contragreutatea 3. Acest dispozitiv se monteaz pe
ramura descrcat a transportorului, banda fiind trecut peste tobele de ghidare 1. Acest tip de
ntinztor se folosete la transportoarele nalte, care permit montarea sa. Pentru o bun
funcionare a transportorului, sgeata benzii ntre rolele de reazem nu trebuie s fie mai mare de
2,5% din distana ntre role.

a)

b)

Fig. 1.4.Dispozitiv de ntindere cu greutate pe cadru cu ghidaje

Pentru alimentarea transportoarelor cu materiale vrsate se utilizeaz plnii sau

dispozitive de ncrcare, care au rolul de a evita uzura prematur a benzii. In figura 1.5, este
prezentat un dispozitiv de ncrcare cu plnie. Dispozitivele de ncrcare trebuie s imprime
sarcinii o vitez egal ca mrime cu viteza benzii i orientat n direcia de deplasare a ei, pentru
a evita alunecarea dintre sarcin i band i prin aceasta
uzarea benzii.
Plnia are ca scop s conduc produsul sub un
unghi ct mai ascuit spre band, astfel ca
materialul s aib la contactul cu banda
o component a vitezei ct mai mare n Fig1.5 Plnie de alimentare
direcia mersului benzii. Peretele din
spate al plniei trebuie s aib o nclinare mai mic
dect unghiul de frecare al materialului.
Plnia se
continu prin dou borduri, de o parte i de cealalt a
benzii. Aceste borduri au la partea lor inferioar cte o fie flexibil din cauciuc moale fr
inserii, care asigur nchiderea lateral i deci mpiedic cderea produsului de pe band.
In figura 1.6. a se prezint un dispozitiv de descrcare cu dou tobe, montate pe un
crucior, ce se poate deplasa de-a lungul transportorului, fiind acionat manual printr-o transmisie
cu roi dinate. Materialul cade ntr-o plnie, de unde este dirijat spre un jgheab de evacuare.

a)

b)
Fig. 1.6 Dispozitive de descrcare:
a) - cu crucior;
b) - cu plug;
c) - descrcare n buncr.

c)
In figura 1.6.b se prezint un dispozitiv de descrcare cu scut, ce se folosete n cazul n
care gabaritul instalaiei nu permite utilizarea unui dispozitiv cu crucior sau n cazul sarcinilor

ce se lipesc pe band. Pentru a reduce gradul de uzur al benzii se recomand s se utilizeze

dispozitive de descrcare cu dou scuturi sub form de plug, ce asigur descrcarea n ambele
pri ale transportorului.
Dispozitivele de descrcare prezentate anterior sunt folosite cnd descrcarea trebuie s se
fac pe parcursul traseului. Descrcarea transportorului se mai poate face n buncre aezate la
captul su, n dreptul tobei de acionare (fig.1.6 c).
Organe i subansamble specifice transportoarelor cu band
a. Benzi
Benzile instalaiilor de transport continuu ndeplinesc att funcia de organ de traciune
ct i pe aceea de organ de lucru.
Pentru transportoarele cu band din industria alimentar se folosesc benzile textile,
benzile textile cauciucate i n anumite cazuri benzile metalice. Materialul folosit pentru benzi se
alege n funcie de condiiile de lucru ale instalaiei.
Benzile textile se execut din estur de cnep cu rezistena la rupere 40 MPa sau din
estur de bumbac cu rezistena la rupere 35 MPa. Ele se folosesc pentru transportul
materialelor a cror temperatur nu trebuie s depeasc 100 oC n medii uscate, deoarece sunt
higroscopice.
Dezavantajele benzilor textile sunt nlturate prin folosirea benzilor textile cauciucate cu
rezistena la rupere 50 MPa, care pot funciona i n medii umede. Benzile din bumbac
cauciucate se execut din cteva straturi de estur de bumbac 3, lipite ntre ele cu cauciuc
vulcanizat; la exterior banda este acoperit cu un strat de cauciuc vulcanizat 1, care o apr
mpotriva uzurii i umiditii. In cazul benzilor cauciucate, temperatura materialelor ce urmeaz
a fi transportate nu trebuie s depeasc 60oC, iar mediul ambiant s nu aib temperaturi sub 15oC.
Benzile din estur cauciucat se fabric n buci avnd lungimi cuprinse ntre 25 i 120
m, capetele fiind mbinate fie prin custur suprapus, fie prin lipirea i coaserea capetelor
suprapuse.
Dup felul de aezare al esturii n band se deosebesc benzi din esturi separate (tiate,
fig.1.7a), i benzi din esturi nfurate, (fig.1.7 b i 1.7 c).

a)

b)
Fig. 1.7 Aranjarea esturii textile n seciune

Semnificaia notaiilor:
1 - nveli de cauciuc cu rol de suprafa de lucru;
2 - estur de aprare (ce poate lipsi),

c)

3 -strat de rezisten la traciune;

La benzile n construcie tiat, n unele cazuri, se ntrebuineaz n afara straturilor
intermediare normale, un strat special rar 2, ce nconjoar straturile intermediare fie numai pe
deasupra i lateral, fie numai lateral, care servete pentru a mri aderena dintre stratul superior i
pojghia de cauciuc, precum i pentru ntrirea marginilor benzii. In afara benzilor cu straturi
intermediare, au nceput s se fabrice benzi cu nururi sau cu corzi de cnep vulcanizate ntr-o
mas de cauciuc, precum i benzi cu plas de srm sau cu cabluri metalice acoperite cu straturi
subiri de alam sau cupru pentru a permite priza cu cauciucul
Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000, 1200, 1400,
1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86).
Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii trebuiesc
inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin vulcanizare. Inadirea mecanica
trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens londitudinal cat si transversal. Se foloseste
legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau suruburi. La acest mod de inadire
a benzii gaurile pentru nituri constituie concentratori de tensiune si micsoreaza rezistenta la
tractiune a benzii. Acest dezavantaj este inlaturat la benzile imbinate prin vulcanizare. Imbinarea
prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece.
Banda trebuie sa fie:
- sa fie rezistenta la tractiune si elastica
- sa fie putin higroscopica
- sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate
- sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii
- sa se poata inadii usor in cazul ruperii
b) Tambure antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui tambur,mai rar cu
doua tambure de antrenare. Pentru marirea aderentei dintre tambur si banda, suprafata tamburului
se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20 mm grosime fixat cu suruburi cu cap inecat, in fig. 3
s-a construit un tambur dublu conic pentru a asigura centrareaa benzii.
Pentru antrenarea benzilor cauciucate ct i a celor din oel se utilizeaz tambure de
acionare ale cror forme i dimensiuni sunt standardizate n STAS 7541-86 i tambure de
deviere ale cror forme i dimensiuni sunt standardizate n STAS 7540-86.
Tamburele de acionare au rolul de a pune banda n micare ca urmare a frecrii cu
banda, iar cele de deviere au rolul de a mri unghiul de nfurare al benzii pe tambur.
Tamburele pentru antrenarea benzilor se execut fie din font mrcile Fc250; Fc150,
turnate dintr-o singur bucat, (fig.1.8.a), fie n construcie sudat din tabl i profile laminate
(fig.1.8.b).

a)

b)

Fig. 1.8.Variante constructive de tobe

Pentru a se mri aderena benzii la suprafaa tamburului aceasta din urm se cptuete
uneori cu cauciuc sau cu lemn. Pereii tamburului din font se execut cu grosimea de 10 mm
pentru diametre mai mici din 750 mm; grosime de 12 mm pentru diametre cuprinse ntre 750 i
900 mm; grosimea de 15 mm pentru diametre peste 900 mm.
Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala si intarita.
Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare decat la varianta normala
si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari decat pentru tamburele normale.Principalele
diametere ale tambure de intoarcere a benzii de transport, tambur de deviere, in scopul maririi
unghiului de infasurare a benzii pe tamburul de antrenare sau a tambure de intindere. Aceste
tambure se rotesc liber pe ax si nu sunt prevazute cu strat adeziv.
c) Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor, rolelor sau combinatii de
tabliere si role.
1 cadru
2 tabliere
3 banda
4 - role

Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste in cazul
transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie simpla, cu
dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii.
Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere constructiv, dar mai
avantajoase din punct de vedere energetic.

Rolele cu suprafata lisa L se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.

Rolele cu benzi de cauciuc B se utilizeaza in zona de incarcare a benzii cu material in
cazul alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o inaltime.

Rolele cu discuri D se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul transportului unor

materiale aderente la banda, cu rol de a curati banda.
In scopul micorrii sgeii benzii, ntre toba de acionare i cea de ntindere, banda se
sprijin pe role. Micarea de rotaie a rolelor n jurul axului lor se realizeaz datorit frecrii lor
cu banda.
Rolele se execut turnate sau n construcie sudat (fig.2.15 a i b), montndu-se de
obicei libere pe ax, prin intermediul rulmenilor, mai rar pe lagre de alunecare.
La transportul materialelor vrsate cu ajutorul benzilor cauciucate, pentru ramura
ncrcat n cazul benzilor cu limi mai mari de 780 mm se folosesc reazeme cu trei role.
Transportoarele din silozuri au n general banda sub form de jgeab, banda fiind ndoit numai
pe ramura ncrcat (activ) n care ncape mai mult produs dect pe banda plat.
Rolele sunt puse n micare de banda care nainteaz i ele trebuie s se nvrt uor.
Orice rezisten suplimentar la nvrtirea rolelor nseamn o cretere a energiei consumate i o
uzur prematur a benzii. De aceea rolele sunt montate pe rulmeni. Lagrele rolelor trebuie s
fie bine etanate i bine unse. Rolele de susinere se monteaz la o distan de circa 1,5 m pe
lungimea benzilor cu limi cuprinse ntre 400 i 800 mm. La limi ntre 1000-1600 mm distana
dintre role se micoreaz la circa 1,2-1,3 m. Banda trebuie s fie bine centrat, n caz contrar
producndu-se frecri suplimentare i deci pierderi de energie. Diametrul rolelor pentru partea
ncrcat a benzii se determin din condiia ca materialul s nu fie aruncat de pe band.
2. Prezentarea si justificarea solutiei constructive

Transportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul sarcinii pe

directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de fata trasportorul transporta sarciniile
pe directie orizontala , avand unghiul de inclinare = 5.
Date:
-

capacitate de lucru: 2,5 kg/s

materialul transportat: ovaz
lungimea:14 m
unghiul de inclinare: 50

In cazul trasportorului de fata , organul flexibil de tractiune este banda doarece prezinta
avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Are o functionare silentioasa si o
viteza mare de pana la 2 m/s. Banda se foloseste numai pentru materiale cu granulatie mica,
uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda.
Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 2 mm, iar stratul
de cauciuc dintre ele este de 0.25 mm. Insertiile sunt de forma unei tesaturi. Numarul de insertii
si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in
STAS 2077/ 1-85.
Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala. Suprafata tamburului este
acoperita, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc, de 15 20 mm in scopul maririi coeficientului
de frecare.

Tamburul liber este de tipul tambur de intindere montat la unul din capetele trasportorului
cu rol de a intinde banda.

3. Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici

Material transportat: ovaz
Capacitatea de lucru: Q = 2,5 kg/s
Lungimea tronsonului: 14 m
3.1. Calculul dispozitivul de incarcare
Din anexa 4 rezulta:
- coeficientul de frecare in repaus al orzului este:
- cauciuc 0=0,55
- unghiul de taluz natural in repaus 0=350
- densitatea materialului =500kg/m3(0.4-0.5 t/m3)
Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia:
l=

v 2bv20
320
27
=
=
=3.127 m
2 g ( b cos sin ) 2 9.81(0.44 cos 0sin 0) 8.624

In care:
- v b [m/s] este viteza benzii.Viteza recomandata benzii in cazul semintelor de ovaz este intre
2 3.5 m/ s . Alegem v b =3 m/s
- v 0 este viteza initiala a materialului.Deoarece materialul cade pe banda din cosul de
0m
alimentare v-om considera viteza in lungul benzii a acestuia 0 m/s .Deci rezulta v 0 = s .
- g reprezinta acceleratia gravitationala
- b reprezinta coeficientul de frecare,in miscare, dintre material si banda
b= ( 0.7 0.9 ) 0=0.8 0.55=0.44

Rotunjim valoarea obtinuta pentru lungimea jgheabului la valoarea: l=3 m

Unghiu de inclianre a peretelui cosului de alimentare se calculeaza cu relatia:
1=arctg+ ( 10 15 ) =arctg 0.55+10 =38.81 40o
Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab =10 mm.
3.2 Calculul latimii benzii
Unghiul de taluz natural in miscare va fi:

(0, 4 0, 7) 0 0,5 35 0 17,5 0

Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia:

B=

Q
0,16 k a v b tan = 0,192m

1,1
=0.127 m
0,16 0,9 3 500 tan17.5

In care:
- Q reprezinta capacitatea de transport a transportorului cu banda impusa prin tema.
- k este un coeficient care tine seama de unghiul de inclinare a transportorului

k 0,9 din STAS 7539-84

Din STAS 2677/1-85 se alege latimea benzii B=400 mm .
Rezulta caracteristicile principale ale benzii PES/PA aleasa conform STAS 2677/1-85:
- latimea benzii: B=400 mm
- numarul de insertii din banda: N i=2
- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin: p=4 mm
- grosimea insertiilor i= 1.2 3 mm .Alegem grosimea insertiei
- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin
A a

Q
v b

0.0017

r=2 mm .
2
m

3.3 Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelor

Diametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia:

DTA k a N i 125 2 250 mm

Din STAS 2077/1-85 alegem

N i=2 si k =125 mm

i=2 mm .

Lungimea tamburului de antrenare este exprimata in STAS 7541-86 in functie de latimea benzii
si anume L A=500 mm .
-Dimensiunile tamburului de intindere:
Diamentrul tamburului de intindere se calculeaza cu relatia:
DTI =k i N i=100 2=200 mm
In care:
Lungimea tamburului de intindere

k i=100 mm
Li=500 mm

-Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de sustinere a benzii si ale suporturilor

acestora:
Se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86. Lungimea rolei va fi egala cu lungimea
tamburelor, adica L=500 mm.
Diametrul rolelor de sustinere a benzii se alege in functie de tipul rolei si de lungimea acesteia
conform STAS 6788/2-86. Astfel pentru lungimea de 500mm si role tip L vom avea diametrul
rolei D=89mm.
Rulmentii care se monteaza pe axele rolelor sunt rulmenti tip 6204.
Dimensiunile suporturilor se obtin in functie de tipul suportului si de latimea si forma benzii.
Astfel vom avea:
-suportul inferior tip SD,cu urmatoarele caracteristici:
C=700mm; h=115mm; L1 =500mm;
Pasul rolelor se alege constructiv astfel:

-pasul pe ramura incarcata cu material P p=1100 mm

-pasul pe ramura descarcata Pi=3800 mm .
3.4 Calculul fortei minime din banda
Forta minima din banda se calculeaza cu relatia urmatoare:
( l+ b ) P p2 g
Fmin =
8fa
In care:
l reprezinta masa dematerial pe metru liniar:
l= Q/vb =0.833 kg/m
b reprezinta masa pe metru liniar a benzii:

b=1.1 B ( i N i+ p + r ) =1.1 0.4 ( 2 2+ 4+2 ) =4.4 kg/m

- f a reprezinta sageata admisibila a benzii intre role:
f a=0.025 P p = 0.0275
Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material, corespunzatoare sagetii minime, se
calculeaza cu relatia:

Fmin =

( l+ b ) P p2 g (0.366+ 4.4) 1.12 9.81

=
=257.149 N
8f a
8 0.0275

3.5 Calculul puterii necesare actionarii trasportorului

a)Calculul preliminar:
Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia:
0
( 0.44 cos 0 )sin

2 3
2
2
Q( v b +v o ) b cos
1.1 27 0,44 cos 0
Fi =
=

2 v b ( b cos sin )

Masa rolei de sustinere este:

mrs = ( D2d2 ) L otel

4
In care:
- d reprezinta diametrul interior al rolei
- otel reprezinta densitatea otelului

mrs = ( D 2d 2 ) L otel = ( 0.0892 0.082 ) 0.5 7800=4.65 kg 5 kg

4
4
Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura incarcata cu material:

rs =
1

mrs 5
=
=4.55 kg /m
P p 1.1

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura descarcata:

Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia:
Finc =( l + b ) g Lsin + w ( l+ b + rs ) g Lcos=15.99 N
1

Finc =( l + b ) g Lsin + w ( l+ b + rs ) g Lcos=( 0.366+ 4.4 ) 9.81 3 sin 0+0.035 ( 0.366+4.4 +4.55 ) 9.8
1

- w reprezinta un coeficient de rezistenta specifica la deplasare w=0.03 0.04 .Alegem

w=0.035 .
Forta rezistenta din ramura descarcata a transportorului se calculeaza cu relatia:
Fdesc = b g Lsin + w ( b + rs ) g Lcos=4.4 9.81 5 sin 0+ 0.035( 4.4+ 4.55) 9.81 5 cos 0=15.364 N
2

0+0.035 ( 4.766+ 4.55 ) 9.81 5 cos 20=15.99 N

Forta rezistenta totala la deplasarea materialului este:
Ft =(F i + F inc+ F desc ) k
In care:
- k

este un coeficient care ia in considerare rezistentele datorate rigiditatii benzii la trecerea

peste tambur si rezistentele la rotirea tamburelor.

k =k 1m k 2n
In care:
- k 1 este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe
tambur este mai mare sau egal cu
k 1=1.05 1.1
Alegem k 1=1.09 ; m=2

, m fiind numarul acestor tambure:

- k 2 este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe

tambur este mai mic sau egal cu

2 , n fiind numarul acestor tambure:

k 2=1.02 1.05
Alegem: k 2=1.03 ; n=15
Obtinem:
k =k 1m k 2n=1.082 1.0315 =1.817
Ft =( F i+ Finc + F desc ) k =( 4.95+15.99+15.364 ) 1.817=67.101 N
Relatia pentru calculul puterii necesare pentru antrenarea transportorului este:
P=c 0

F t vb
103

In care:
- c 0 este un coeficient de suprasarcina care ia in considerare rezistenta opusa de banda la
trecerea peste tamburul de antrenare ca urmare a rigiditatii benzii si a frecarilor din lagare,
c 0=1.25
Obtinem:
P=c 0

Ft vb
10

=1.25

67.101 3
=0.251 KW
103

Calculul de verificare
Se scrie pentru trasportorul dat sistemul de ecuatii:
F

FII = FI 1H = FI 3.75 7
FIII = kFII + Fi = 1.1 FII + 15
FIV = FIII + (1 + tc) Hg = FIII + ( 3.75 + 11.448) 9.81 7
1.15 FIV = FI e0.8
= 0.55 coeficient de frecare
FII = FI 26.25
FIII = 1.1 FII + 7.7
FIV = FIII + 1043.64
1.15 FIV = FI 12.35

Din rezolvarea sistemului de ecuatii rezulta :

FI = 106.82 N
FII = 80.57 N
FIII = 103.62 N
FIV = 1147.24
Fmin = 1.15 tc H g = 1.15 11.448 7 9.81 = 904.05 N
Pentru a obtine forta minima din banda recomandata se pune conditia:
FII> Fmin daca nu respecta conditia FII se majoreaza si se recalculeaza celelalte forte
FII = 2000 N
Din sistemul de ecuatii rezulta:
FI = 2026.25 N
FII = 2000 N
FIII = 2215 N
FIV = 3258.64 N
Latimea benzii B se determina in functie de aria sectiunii transversale a materialului aflat
pe ramura incarcata a elevatorului.
A

Q
2.5

0.00100m 2
Vb 3.5 700

B 400mm

Forta realizata de dispozitivul de intindere al benzii cu cupe este:

Fint = FII + FIII = 2000 +2215 = 4215 N
3.6. Alegerea si verificarea rulmentilor
Comform STAS 6840-80 aleg rulmentii radiali cu bile din seria 1206 cu dimensiunile din
catalog:
-dimensiuni: 306216(mm)
-capacitatea statica de incarcare c 0=4650 N
-capacitatea dinamica de incarcare C=15600 N .
Capacitatea principala a scoaterii din uz a rulmentilor se datoreaza oboselii superficiale a cailor
de rulare ale inelelor si a corpurilor de rostogolire.
Calculul de verificare al rulmentilor consta in stabilirea duratei de functionare ( Lh ) care
trebuie sa fie mai mare decat durata admisibila (
8000 12000 ore .

Lha ),care pentru masini agricole este de:

Se calculeaza sarcina dinamica echivalenta preluata de fiecare rulment pe arbore:

P=x R+ y F ar
Unde:
x si y coeficienti ai fortei radiale respectiv axiale.Ei sunt dependenti de forma si de tipul
rulmentului precum si de marimea fortelor radiale si axiale preluate de rulment.
N=( l + b + rs ) g L0=( 0.366+ 4.4+ 4.55 ) 9.81 5=456.949 N
1

Forta axiala din rulment:

Far =0
F ar
=0<l x =1 y =0
R
P=R=456.949 N
Durabilitatea efectiva se calculeaza cu relatia:
C
P

L=
C
P

15.6 103
456.949

L=
Durata efectiva de functionare se stabileste cu relatia:
Lh =

n=

L 106
Lha
40 n

60 v b 60 3 103
=
=643.77 ore
Dr
89

Unde n turatia rolelor de sustinere

6

L 10 39789.485 10
Lh =
=
=1030116.481 ore
60 n
60 643.77

3.7.Arborele tamburului de antrenare:

Puterea necesara pentru antrebarea benzii este:
P=1.0978 KW
M=

30 P 30 1.0978 103
=
=45.742 Nm
n
229.18

Unde: n este turatia tamburului de antrenare

n=

60 v b
60 3
=
=229.18 rot /min
DTA 250 103

Bibliografie:

SISTEME DE TRANSPORT IN AGRICULTURA , ndrumar de proiect LADISLAU

DAVID, GHEORGHE VOICU
NOTE DE CURS- MIHAELA DAVID