loan Constantin Semnale si Raspunsul Circuitelorproducerea, demodularea si spectral ocupat, eu referie la expresile Determinarea rlspunsului circutelor la semnale, Intt-un eadru ‘general face apel la transformatele Fourier si Laplace. in continvare sunt dezvoltate © serie de metode specifice pentru analiza circuitelor ‘nd semnalele aplieate sunt semnale modulate lucrisi pe ealoulator a fost efectuats cu grijt gl dteuie Marian Codreanu,far8 8 e&rui contribujie cas carte mua i tineri colegi mi-au oferit prilejul unor discufii utile pe smarginea materialului, amintind aici pe Di. Conf. Dr. ing. Cristian [Negrescu. fn stargit dor au mai pujin tnsemnat apreciez contribujia Dnel Mihaela Beluri care a avut un rol important Ia elaborares unot probleme din domeniul sietemelor gi eenmalelor discrete. i afi in stare 8 citez pé toy cei cu care am colaborst in lungul timp, dedic ce este mat bun tn aceasth carte celui ce mi-a fndrumet prim pasi in acest fascinant domeniu, celui ce a fost Prof. Dr. Doc Gheorghe Cartianu, Membru Corespondent al Academlei Romine, etitor de geoald de rediocomunicati ‘Octombrie 1999 Autorut i a CUuPRINS SEMNALE $1 SISTEME ANALOGICE 1, SUMNALE PERIODICE woes ’ 1.1 Srl Fourier subform tigonometict oa 9 1.2 Serie Fourier eu forms compact... 0 1.3, Serta Fourier sub fir comMpleN neieannintnennnnal 1.4: Reprezenafensemsaleor prin sei de fet otogonle Sera Foiler genealleth cr sncsnninmnnnsineane? uuasinste Deaton bistaburiLon. INSTUDIUL SEMNALBLOR:..., 2.1, Preliminats 22,0 case «datatiler (0) 2 23, Propletat ale distbitlor (27) 2 24. Disebutia Dae. i a5 25. Dintebutia ptiodios 4) 20 3. TRANISFORMATA FOURIER IN STUDIUL SEMNALBLOR ws scnc33 3, Teansformata Fourier ¢sernalelor-unei ta bg, 33 512. Teansformate Fourler a temmalelo: “at 33. Transformata Fourer a semoalel A 434, Tansformala Fousir a semialelr petioice ($°) a7 415, Teorera epaniontll yoeennenepnimnnnninninnne 4. TRANSFORMATA-LAPLACE IN STUDIUL SEMNALELOR st 4. Transformata Laplace a semnalelor fun. cnnnnnnnne Sl 42. Trasaformats Laplace sermalelor-disribih conn 43, Rela de legtur inte transformatete Laplace gi Fourier 1 §.SISTEME ANALOGICE LINIARE soon SEMNALE $1 SISTEME ANALOGICE - PROBLEME. *£ 1: SEMNALE SI SISTEME DISCRETE. 6. SEMNALE $I SISTEME DISCRETE. GENERALITATI 8s 1 SISTEME LINIARE DISCRETE, INVARIANTE IN TIMP 1 7.1. Convolaia disses _ ot 1.2. Fune|a de wansfer err 9 7.2. Slatere dinette i een 98 “7h, Silaesdisereth a sisterelor . 9s B-TRANSFORMATA 2 nn sone BB 8A Det sm 99 1.2, Teoreme slo eansformatel Zn 101 83. Caaf seevenfel dln ransformate 2 sn rncinnenennenel Of 14, Trsformats 2 anaterals . 110 9, ANALIZA SISTEMELOR DISCRETE RECURSIVE CAUZALE. REZOLVAREA ECUATIILOR RECURSIVE a 9.1. Rspunsel sistent disereteauzal am 92, Risunstl sstemute diseret cauzalavnd condi ile 13 10, SISTEME DISCRETE CAUZALE DE ORDIN FIN! 6 10.1. Gena co 6 102, Forma canonit de realizar a sistemelor discrete eauzle 117 10.3. Carateristlte de Fecvent ale sitemelor discrete. 19 11, SEMNALE DISCRETE PROVENITE DIN ESANTIONAREA SSEMNALELOR CONTINUALE. 174 12. SEMNALE DISCRETE PERIODICE 1 12.1 Transformata Fourier discret (TFD) 129 12.2, Peopreti ale tansformatel Fourier diserete 180 123, Aplcaie a calcuio nomerie a transforma penusemnale continua 13 124, Temsformats Furl tap (TFR) 136 SEMNALE SISISTEME DISCRETE - PROBLE 19 HL SEMNALE MODULATE 13, MODULATIA PURTATOARE SINUSOIDAL 13.1, Mola tn aiding 13.2 Semate eu musi ini 1221, Forms generals a sermateor eu moda liniarh 1.2.2, Semmale eu bonds lateral dud 9 puttonre sprint (ALD-PS) 15.2.3, Semnale ev band lateral wien (RLU) 10.3 Semnale eu module Tn event MF) 1.4 Semnate cu mode ta fa (MP) — 13.5 Semale modulate sinullan in amplitaine gi eevena 12.46 Inerferita uns semnal modula eu 6 purtitoatespropa 13.61 oteeerena unutsemnat smo ‘cv putas apropits : 1346.2, Iterforenja ual seminal moult fr feevenit co putas arepits iting 14, MODULATIA IMPULSURILOR... . 1141, Modelaininpolsrlor fn amptiudine (4) 141.1. Modulaiaimpulseriter in ampitune de tp natral (- narnra) 14.1.2, Modutaiaimpoleerier fn arpituine Ae tip uniform (AA4-anform) 142, Modelaia imple fnpoue (MIP) nnn 142.1. Medulaiaimpulsriter in pozitic ep natural (Patera 14.2.2, Madulatiaimpuleriorn priie ei nifran (AIP wif) SEMNALE MODULATE - PRODLEME 178 ut 8 16me 1V, RASPUNSUL CIRCUFTELOR LA SEMIN. IS. METODA FOURIER 15.1, Deseieren eto Fourier 152, Consid i auprn apical metode 15.3; Rasp, tec jos idl fa salt eas 154, Rapansul ilu deal toce band Ta impulsal Dirac 15.3. Metod arionies. Cae general 16. METODA LAPLACE 7. METODA REPREZENTARM SUB FORMA COMPACTA ‘A RASPUNSULUTLA SEMNALE PERIODICE 18, RASPUNSUL CIRCUITELOR LA SEMNALE CU. ‘MODULATHE LINIARA é : 181, Semaale ev modula Fine (MZ) 18.2. Metoda Fourier " 18.3. Echivalemat de Jones feevenft 184, Semnal medalator petidic 18. Semnal mods 185.1. Metods Foster. 18.32. Metoda Laplace 19. RASPUNSUL CIRCUITELOR LA SEMNALE CU MODULATIE IN FRECVENTA 15.1, Semnale eu modulaie in feevenft (MF) 19.2, Semat modulator petiole; metods armoni 19.3. Seinal modtatoronrcar; metodsevassaonart 194. Semnal modulator sl ire. RASPUNSUL CIRCUITELOR LA SEMNALE FROBLEME ANEXAL BIOLIOGRAFIE stu INDEX DE TERMENT peTIVA a 201 206 a2 216 a9 236 27 239 208 2 248 251 ass 23s 256 260 269 a 289 291 293 ap. 1 Sormate per J, SEMNALE $I SISTEME ANALOGICE, intr-un sens mai resrins seimalele analogice vor f% reprezentate prin funetit 7() definite pentru VreR. Ele pot ( numite senmale continua. ‘Aceast categorie de sermale na va stu va etna ea ator esto. Se vor enaliza pe rind sommslcle periodice, apoi semnalele nepetiodice si transformatie iategrale necesare studiuut comport lor la parcugerea eieuitelor electronice. Transformaile integrate 50 feferd la transformarca Fourier” sila tansformarea Laplace (ailateral, Se prezintd citeva notiuni legate de sistentele analogice si snliatilewansformariiorintegrae fe studi lor. ir Sey cE sullen im toate cazuile si CAP. SEMNALE PERTO! Seria Fourier sub formé trigonometried Se consideri semnalul periodic /()ER de perioads 7 M+T)= sO WER ay si feL,(0,7] absolut integrabil pe intrvalal (0,7) Intr-un ponet de discontinuitate de speta a Hailes) s-8) a Se asociaza seria Fourier sub form trigonomiteicd F)=2+$ (a, coskot +h sinks) a3)10 1, Sonmate gi ssteme analopice Cap. 1 Senate petiodice n unde Gate asiguratd in orice /. Se remared in uceastd situate varatia oy=2n/T intrinit fete peo pevoad 2 7 =F [1eosrat at (New us) u as io 2 ny ~ se el 0 astfel inet lin in + = 1 erat as Critert suficiente pentru indeplinires condifiei de convergent 1) DINT: exists 8> 024. poled Ha-0-20 ly og us Pee sou sient dc ens 3> 0 a foesd= Hola cn as) 2) LIPSCHITZ: f() este comtinud int, gi existh §>0 a pentru te[08] Ire te) MEM M > 0,7 (0A) an 3) DIRICHLET: f(t) este monotond pe porfiuni i sre un numa fit ie puncte de diseontinutate de prima spe(d. in acest caz convergenta ‘TH: Dack /(9)= £frteosko.r it be 1.9) TA: Dack fl}~-F{-) 1) ref frosinnasar a-0 co) EXEMPLE: El: Fie functia de comutotie (0) voprozematd ta figurl si detinits prin fl te(0.r72) fA)={O. 1-0 Lnteerra f= £7)2 1. Scmsie a sstome anatonice 410 Seobservi ct: /(()=—s(-t) Rezulta penta & impar pentru & par 4 Raa ip snr Dow E2: Funcfia de intrerupere f(t) este: i, te(0,r/2) KO f(e+7) Se constatl: B= 3041) desi, Cap. Sermate periodice 13 ‘Se observ8 cd ambete funeti indeplineseeriteriul lui Dirichlet. 3: Dact VIM) pentru ie (0.1.0) aay, tunel pentru valori fai ale lui &: a) Se constats pentru funeile j(¢) sift) setderea coeficientior eu cordinul armonicit deoarece: LIO<0 dimverist (su EsQ=0 Ta: Dact /\¢) indeptineste conde de. convergenté penteu seria Fourier atunc FO" FO, (13) cu alte cuvinte se poste derive de x ori seria Fourier a functici /(’) pentru a 0 Basi pe cea a functiei derivate f(t) TS: Daed a, =0 atunci Fs [ylehe= [Flee (144) cu alte cuvinte seria Fourier a semnalului F() se objine integeind fermen eu ‘outer a somaalului /() 1.2 Seria Féurier sub formé compacta (armontet) Seria Fourier sub formi trigonomettics poste fF pusi sub form ‘ompacti (armonica): 10=4+¥Acodnog+9,) ts)“ 1, Senate gi ssteme anatogice ade: = areng 2s (16) Amplitudiile A, formeazt spectul de amplitudini ale semalutui gi se reprezina can figura 11 Spreuntde ¢ amon | ee Fig 1.1 Spectul de amplitdini Aceste ampitudini se pot misura cu aj selectiy, avind deci un suport fic Spectrul de faze se reprezinti ea in figura 1.2, dar misurarea sa ‘este mai dificil Special % aetze | 9 se : Fig.1.2 Spectul de faze Importanja spectrului de amplitudini este legatd de posibilitatea twansmiterii unui semnal periodic printroun canal de comunicatil. Cu eft scad mai repede amplitudinile ew ordinul armonicii bande ocupath de semnal va fi mai mic, iar componentele foarte miei se neglijea78 sim 1 Semnate perodice 1 1.3 Serla Fourler sub forma comptexs Pornind deta seria Fourier sub forms trigonomettic& se determin pentru semialul periodic real f:R—>R-setia Fourier sub. fons complex Sena yom au de: [floerae cna Ch-mo,)=C"(ra,), ne ' Se const 4,2 2lC{wo,)., 221 4=Cl0) sy Dich semnall periodic este compen f:R-¥€ siunct determind direct posibilitatea reprezer : _ (147) cae coetien deasli su ub forma seriei Fourier Chr, 1 hed pilerma, nex (120) Pentru a elsidervolteres in sere Fourier sematu ‘conjugat, din relafia (1.18) se determina es ror. mez Gay di rl Lene} (222) oo) La caleulul coneret al coeficientului C(n«,) determing (0) conduce deabicet ia nedetcrminare. Se recomanda calcul 20) enn a eae a16 1, Senate st sistenie anatogice Cap. t Serna periodice w care exprima putrea sermalutus (). Relatia precedenta poate fi pretuerats, pentru V/(eJeR Ll= Lila, cost pol JHa-C0)-Srcna} =a oS od AUD» ZL. culver Ff Valores efiaceasernali /(JeR este netia de corelatie i) cv aceeay perioad’, de corelatic este: Ugevi (1.30) Eines «2 fh Produsul de eonvolutie a sf Pentsu seninatele (1.20) se defineste produsul de convolutie siete prin Pet eee ; male) = ref) G25: CO LOL =U A= [rleli-aae (131) Demin devoae sn ste Fouts BE seacein ralehek'f eEclaa,)emiear= (6-5-4 TiOSc noe = i . 0.29 ans : loans [fears Dei Sole L fieemaee aay Dacd f()= All)= s(¢) atunei Coy) = Cyn) = Cla) Se remarcé fapiul ed produsul de convaluie ese comutati, 14 Reprezentarea semnalelor prin serii de functti si funcjia (1.24) se numeste funeiie de autocoreate: ortogonale. Seria Fourier generalizata E roman Zelwope" aan He | | = Zalea,klow,)e § 5 é i Seria Fourier poate flit pentru reprezentaes semaalelor te super eo de gine se erent csr ours lc noi semnal peridie dar pe suport compat se deca feprezintd semnalul dat, ™ " r Tyra (128)ular at deevoltri in sel de func Seria Foutier este un ea2 par ortogonale (seri Fourier generalizate), Un cada natural de studie al problemi il reprezincd analiza functional, Se considers spayiut Hilbert H real si o baz ortonormatt (sistem ortogonal total) format dint-un git de vector! #= {5}, wade multimea Beste Fintd sau nuevsrabile Baca ortonormall Bate proprietaile: Vijer 433) 2 Orice vector din # este limita unui sir convergent de vector! din subspafiul generat de (subspatiol generat de B este dens in #1) Fie well. Numerele ¢,=(wye.) se numese coeficlentt Fourier aia celatv La 8. Se conidert I= N general ‘Feoremi: Pentsa orice clement weA seria Joi w relat la B este convergent in # Tee 4139 Seria Ye ese convergent ndeplinesteelatis lui Parsevsl Pi Se deduce inegattatea tui Bessel dest i as) 36) aca buaa este ortonoraats levees, aan nw este neapivat ea fel? =! Cap. 1 Semnste peiasice 13 ) kf om ‘ “Bee, 38 Ret Poa dv x (40) Notind cu My subspatul vectorial generat de feb, $i eee =(use,) aan ome st aay Distanja [x4] se mumesteabatere medie pétratic’ gi prezintd wn sinim relativ Ia alte distanje uv] ew vel, Teorems: Spats [4 et spain Hilbert Fete frost dn fant suis JT 9 Rte ene [Puen aan Protas seta stint pin (el pose aay Wa (a9 Vom considers 1 =o,20 4. Sonate 9issteme anatogice Teorema enfin anf Formeaza v bsza ortenormatdtn-spatul Hilbert al functillor £3(0,7} (de ‘energie Finis). Convergenfa seriet Fourier este asiguratl in Za] dae ne echivaleazd convergentei punctuate. (0 baz ortonormatt se poate obtine eu mulimea; ing. in2ant (1.48) 95204. De aceasta dati: see. tel 149) 8 se objin imediat coeficienili dezyokirit ta serie Fourier sub form Trigonometrie (1.4), MR RE RS CERN ost stidiul semnaletor 24 CAP. 2. ELEMENTE DE TEORIA DISTRIBUTHLOR IN STUDIUL SEMNALELOR 2.1.Preliminari ‘Se adopt urmitoarste nota identi C= este muljimea funetilor continue pind la ordinul & inclusiv; RC continue cu derivate Cf - mimes funtillor din C* eu suport matginit; ‘k= mullimes funfilor integrable Lebesgue pe Rs le au propsiciatea dea ff misuraile i dest Joletar 0 se considers (/,9,) 50 (pentru 20) Proprietatea de tniartate const in Af )+ 2) @5) (F.09, +59) unde ade SEW", 94. 6 Funejionalele din ‘D’ se numese distributt iar cele din 5! istibuti temperate, Exist incluziunes $< D’ 24, 0 clasificare a distributor (D4. Fic o funetie g € 4. Se poate defini aplicatis g: D> pentra Yo ed prin (e)* Jalna 26 Funejionats asifel constituitd este evident liniars gi fn plus, dacd vr ela, | (=o a cvalte cuvinte este continua prin s Se consider g ce 2 distribute, nd distrbue regula sau functia. g priv Distributile care nu sunt regulate se aumese distribu(l singular Exemplu de distibutie singulara este distributia Dirac 5 :D—> defini pri {6.9)=0(0) Qs Bxemplo de distribute vegulati este @ ssociatd functiei treaped of Pentru sceasta zat own fot, ee as je 2.3, Propricti{I ale disteibatiior (D') Operatite cu distibulii sunt definite astfel neat s4 reprezinte extindere a operatilorvalabile penta distribute eepulte 1 Distribuple fe D! se anuleazd ye Te R dact (Fo9)=0.¥9 6D si supp p= et Pentru simplificare se serie s)=0861 2) Dows distributit f, ¢D',f, © D’ sunt egate J, fy dacs Gue)= Koo) ¥e cz 3) Convergenta slaba in D' 2 unui sir de distibusit (f Aistributia Fare toe dack oy eatu 1 Sera si snteme snslogice Limsoon) (oho e D 2. Se noteaza @.13) 4) Se conser girl UfJay oof, e.5 sir reprecentaiy Aisibatied Fe D! dace tie [ilOn(ae=(fe)ve ed as) ceca ce se serie echivalem ling, =f nD’ Proprictatea se extinde la famili!repretentative eax in care siral este inlocuit eu o familie de Funetit depinzind de un parame 5) Schimbarea de variabila 216) unde fc spe Dae R\ (LER 6) inmuttirea distributiel eu o functic g¢C™ (ef.oh=(Soe9) ay 1) Devivaren distributor (9) =C(.0%) es) unde drivaea se pate face de oricdt oi 8) Convergenta unet seit de disribupit Sf, €4 , ©! eee 0 Aistibuie fe Date le dai lings s.=s Go D') aus) Cap. 2, Blemente de tétia distributor in stadia semnalelor 2 walle cuvinte dacd sirul sumelor parfale conver Este valabila urmatoarea eorema: sab in 0! tre Tu te foe Uh ssn de finest $y, uniform convergent pe orice interval marginit din Ie cdtre fanctin fe L", Egatitatea Ehes 2.20) privitt tm D! poate fi derivata de oricate or 2.4, Distribufla Dirac Vom to fm revistt inplictile proprietilor generale ale distribugiilor pentru cazu! distributici Dirac. x 1) Disteibutia 5 este punctials, adies 5(()=0,140 en Aré)A>€>0, 92D. Se poate seri (o,el0)= en) sA\A> €>0, 6D. Se poate sete {5.00} =9(0)= (2.23) Rezulth pentru A ro 8()= 0 e(-2-e)Uleee) 24 unde 6> 0 poate fi ales ered de mie 2) Si arkttm e& pentru ae Ro} 225)Aven (:))= for (Jtre0o) Dack a= =I rezults 5-9-5) (228) {te spuse c8 dlrribupia Dirac este por 3) In general, date fiind proprietititedistribuilr se va serie (O.e(0)= [70H 2.26 trebuie privitd In sensul posibiityii de operare cu a si cum ar fio integrals obignuits, Se poate serie Jol -sbOa=o6.) 227 + Aeoarece l-solh=(lel-r4)=el) acd in integrala (2.27) se efectua schimbarea de varabilt 12144, se obline acelag rezutat Jalsa Fores «ne BEdele +4 belo) 4) SB ardtim 8 pentru Funetia g(t) continut in origine este ala lain 2080) el0500 {28.911} = EL alo(0) = 2(0) (e5(0. 90) = 200000), Vee D 228 | Innradevte vente de tori distrib cap. toil semmatelue 2 de unde epalitatea distributilor (2.28). RevultS pentru g(=r wl=0 22s 5) Sa axstio 8 #(085')=-2'(0bs (0+ 2(08'(0) (230 vem egalitjile succe (2f5 "(ole (8° elold) = (0 (Le' Mole) 2(o"() =-8'O)P0)-2(0)'(e) slinpatet 2" +20)5'CoO))=- O00 00} + (0K Cho) = (he(0)~x(O)o'Ce) ‘Objinind acelasirezuliat, conform definite’ (2.11), rezuts (2.0) St considerim g(()=1, Se obtine 6) () @an in cele ce urmeazs este wilt urmBtoares reoremd (Riemann - Lebesgue) Dact 9 © 4,[a0] atnei Lin Jer ol0te=0 ex) unde abe R . Renu lim Jolesosont 0 4 wed es tim fo sinenar =02 1 Sammut ee unde reamintim ch suportel tui g este margin, Dedarece osotsina! ©", po i privte ca dsteibugi regulate sezuli: Soni (in D’) (2.34) sinar=9 7) ae i 6) Si artim ob i tin 2-54) cn DY 23s) | cov alte cuvinte 2% sre » familie repretentativa pentru distrbujia Dirac. Este suficient de aritatc& an{ 82" old) =6Oel) =e 236) Vom serie Patoton fPOsinou noite FB ped Cand © +2 primele dows integrale adue o contribute null (Riemann - Lebesgue, iar pentru ultima se poate serie tig FA hin Mar =g (in ae =o(0) seouces 1 feat 7) Sharatim et fi odors) 00 9) ean] #0 si w(t.) pentru re, | F * alé,)=0, zero simplu un (Cap, 2. Elemente de tora Jstribulitor in studio! sermaleior 29 epost see: . . tin Jodo = fn eoscnde+ jt inoue = 2sin Qe Sele info i288 aay Cu alte cuvinte, Ifelegind pentsu integrala veloarea principal in sensu! Cauchy, reealts do =5() (in D’) 238) 8) Fieo functie I> R astfel init g(t) are numa zerouri reale | simple izolate, numérabile, Doct sli)~0keAce, 239) i eZee pew) (240) Vom justfice eccasts frat serind legea de composite sub form de integra. Recut Blak ho( Leo ae unde €>0 a fost ales suficient de mic, Fie un termen al sume 4 Lp nes * el=ytey-04 +0), imervatul 1,30. 1, Semae g sisteme snalogice Bist deci toe) velels re). +2) (dtd de« 8 (dt = dat rol or “Toorsleely “eo oft.) unde s finut seama 8 Oe /, iar g"(0)=4, penta ref, Reval Tn cazat (,)<0 pentru 16 (4 ~e.4, +) se obtine 8-78 2), “EG 64 C8 cele dovi distribuit din (2.40) in compunere cu © functie test o(t) dau acelagi cezultst. In justficare sa acceptat pentty compunerescrierea sub form de integeald sin general 2.5, Distributia periodic’ 8, (4) Se considera funcja periodiet aay reprezentatd in figura 2.1 cap. 2. Bleme wet oT or Fig. 2.1. Reprezeatarea senmnelul peri Dezvottarea sain seria Fourier cémplexs este: | axa) unde seria este uniform convergents deoarece amplitudines stmontett de ondin a are (4) (semmul * ssocat sure exclude valores zero pentru indicele de sumare), Derivam functia (2.41) si se obtine: = S00-a0) Woes{iag)reon io Reprezentarea acesti funcii este dat in figura 2.2, Fig. 2.2 Reprezentarea derivate sormmautu, 44)Derivind seria Fourier erg eu termen se obfne 5. Teansformats Fourier in studi semalelor n(y=-S em ey in’) (244) CAP 3. TRANSFORMATA FOURIER IN NOS Le ant STUDIUL SEMNALELOR Deivataurmitoareconduce la n= Bs $%ou-antn 09 24s) 3.1. Teansformata Fourier a semmalelor-funet in J, Ly _aviind in vedere existenfa egalitaii intre distributii + Dack f(t)eL,, transformata Fourier F(c) este definita prin: #00) : ) Din dezvoltare in serie se objine Fla)= [4 “ate R| 1) Gn DY 246) 4) nesta (1) est convengnt deorecs (=I a Rent ap spire oe 2 atten sD : . 7 Jen ye my 4} Senoteazs - sau i Hs =Foh so Flo) G2) 24) F(o) se msi numestedenstte spectral a semoaul | ajusifiea aceasta denomire se conse sera rnc ceca ce reprcints deavoltaea in serie Fourier a sempatul 6,0). | SU0= 510» pele) Consiterind ofancti eto) D, se sexe : anole fe) a (,ldholA)= Loor)= 53 foe 241, : ye re gam’ gt 8180 periodicizeazt cu peroada T formula lal Poisson de tusumare (se odser® ch e™ el ponte fi consierata dito eeglat), i d= Spar ; ebuie remareat faptul ch dezvoltarea in serie Fourier 4} Zila) oo semnalulns 6,{) se poate gisi formal prin caleulul coeficientlor aay Deavoltarea sain serie Fourier complexa. eter =z) f= Zetua,)eclomsya2 fryer ba Dac Tov atunei ft) -» (0) iarcocfieienti dezvottiri in serie conduc, cu nove de srecere ta limita 2 do, Ja valoaren ae Spre deossbice de semnalul periodic f,() care avea componente spectrale discrete la frecven|e armonice ale freeventei de repetitie ay, acum semnalul f() se caracterizeez8 prinr-o densitate speciraldF(0). Prin {Flo}! se va pune ty evidenfd modut de repartiare a energie, semnaluli ta domentelfeceent {nte-un punct de discontnuitate de peta s--a fe se considera flea ee fls~e) a Fle) Daci se indeplinestefatr-un punet ty condita Ba > 6 ase ind tin fy +3) 4 -1)-2/ EB =0 0.7) stone exh rela de iversane S)=iV [Plo do= stn freee G8) 0 condiie suficientd pentru indeplinitea related (3.7) fa ¢y, eu un @->0 arbitra, este oviare di: + Fare varatie mig) 1A +9 fay call el eu a> 0,r€ 0, tale sa este derivabils int. Wa pent re (t)-a, 1 + al Cap. 3, Tvansformata Fourier in studiul semnstetor 2] TysF(0) este functie continua (Fouriet) $3 I Prezentim eiteva teoremie utile ‘in Flo) =0 68) De pois ot dct s(n ex obo ea oe ye exemple 0 “ I sW)=e"ab}eh, Flo) aie ‘Tx: Proprletitiasimptotice Dack /()) are varingie mirginits In intervatul (2,20) transformata sa Fourier tind la zero pete |e > oo eel putin ea ed (Riemann " ime Ty: Teorema con Dac so Fle) Fer eo) Demonstratia are in vedere relaia abjinut prin conjugate: 1 s0= LTP tonae Loreen 9 schimbind @ > rezults £0 I I I I JrCokndo I I I | cs + act /()e fy wansormaa Fourier ete deft prin P(o)=Hin [/loemar ‘ate este convergenti cu norma din £ (in medic patatie).36 ate 9 sateme ana herel exist formula de inversiune Conform teoremet ai Pi M=ti 12) + Jrvenemd Se romarcd faptul ed Flo)e ds. Se dau tn continuare o serie de teoreme, previzind eventualele restricti de valabiitate ‘Te Teorema simetriel Dack FF) Fe 27-0) atunei @.13) Demonstratia are in vedere c4 f © fa $i F Ly Sind valabite sransformdrie Fourier direst gi inverse Din Jrloleao =2571) reauhs ‘(whe ™des = 2nf(-t) si schimbind «$i» @ se bine [rte =25/(-0) ‘Te: Schimbares de seard acs sie Fo) Maro ir{2)aeRaeo Gia 3p. 3. Traneformata Foutier in studi semnalelor xu ‘Te: Teorema intarzleril Dest 11). #6) soe S-ner Foley R e9 1p Teorema depase Dact Sle Fle) SOP” & Flo-,Jo, eR 6.16) +) te Teorema deriv Dict fo Fe) ££0 Gor Fle) 6.19 cu conditia existent transformatel Fourier a semalului derivat, Ty: Comportarea asimptotica acd f(s toate derivate sale pind Ia ordinal n a varaie irginit pe intervaat (2,2) etn *) Ty: Teorema integedrii Dact He Fle)Cap. 3. Transformata Fourier in studio! sermaletor 39 * 7 Ssuna cect unde s verifies direct ek webuie considera sin(0)=1 ” sie ffle\iew He) 0.18) By Ji)= Ao ploha>o : in teorera simetre susie Power Deteses(o}= Cretan, ° rales 20 soo}= [yte}te = F(0}=0 2EOHT 6, 25 p,(-10)= 2x pl) Bele pla) este 0 conditie neceia *) Ty: Derivarea fn domentul frecventi acd S(the Flo) o-oo fee) G19 ‘Si in acest caz este necesar ea (1) si aib’ transformati Fourier. 'e remared Ta toate teoremele Tnsemmate ex *) vwlabilieaten conditionati EXEMPLE: Ex: pyl)=o(+7)-of(-T)et nly Imputsul (2) este reprezentat in Figura impreuné cu transformata sa Fourier 7) Kx nl F a ZS Asin? = 2P sinclar) upd ce se schimba 7 > o 5 se imparte cu x Ex FO pose 1s Pcs promictaneenmdile Din fer Fo) L(t) 4 F,(w) rezuita (enlo-sinsary Demonstratia are tn vedere posibiltatea schimbarii ondinii de integrate pentru functile din Ls, G20) roa fp geal J m, leds JRF (oper ‘de Tis: Teorema convolutiel in freeventi AOA L Holo) FOVle-s¥y 3.21) pore e8 un rezulat natura40 4, Senate si ssteme anatogice (Cap. 3.Transformata Fourier in sudiul sermaletor mn Tye: Teorema funetis de corel 3.2. Transformarea Fourier a semnalctor fanefi ) Jrloieles)er Ronee) 0.2) Se remarchFepule8operatorul Fourier transform spatial |, nus Cu tone acestes sermalete din Ls (i transformatle respect Sete 41 Man derivare sou tamultre cu poinoanse pot sna ruman in Laceea ce Jobe Prlolenuo = Efce ca teoremele inseminate *) si nu fie mereu valabile, Un subspariu Jeon) 11 Sui ts eu propietairemarcabile exe subspatiut 8 al fenetiler rapid 1 deseretttoare Funtile din Sindepinese condi 2 Jelopae fpcerar = I nsec * ato) i DRUM, vine 825) 1 unde A(t) este un polinom de gradu & 1 Taos (ole “29! Derivarea, famulhizea ev un polinom st inmultrea eu o funete din S$ pistreard functia rezultatl in S. Se remaccd ineluziunea De Se fy Un eerulat interesant este ‘Transformata Fourier gi rlatia de inversiune sunt valabite ta ambele acceptiunt di L, sit Dack flt}eS rezulti Flw)es Toate teoremele prozestate mai inainte sunt valabile JAA Heidt F'@)A (0) Din picate spatial S este prea mie in caport eu necesaile. o) De asemeni se obtine pentru f(2)» Alt)= 0) ‘energie’ (Rayleigh). unde sa finut seams eB (> A 33, Transformata Fourier a semualelor-distributit (temperate) ins” Se definese mai inti functite easperate ca tind f:R + cu ropriiates (Sue, astel nest Jae zh “iy Traneheren une dens specteae tsa 627) Dah Distribute tempera regu 8 defini pe spa Sle Fo) Sim dermmntonye Fae PSeinreoins ‘atunei — Wh sae'(ewy~ 2s ‘F0)- 2221 6 F(@)p,(0) BIN gi deci pasar ° may’ a Weel) s 29)2 1. Sennate si ssteme anatogice in consecinga exis eye [rlootna seoarece Sock, Funejfonatele finiare continue prin sirari definite pe § formeaza spatiul al dserdbutitor temperate Tyg Teorema (Schwartz): Funetiile continue temperate pat fi derivate fn Sens distributional de oricite origi conduc la distribu temperate Se vede de sisi prin derivarea funetiei temperate raft) abjinerea Aisteibtilor ov, 5¢0, 840. Trp Teorema (Schwartz): O distribute temperats rime in 5" dup + derivarea de orice ordi: + Tamultnes eu fenesi din C* temperate; + schimbares de varfabild f(ar +D)eS" cua # 051 a.beC Vor fi euprinse in 5! - functile din by $i (D.T.R) constaniele, of), san(), polinoamele Py(), (D.T-R) ntie eu suport compact 5, 8 (D'). Clasa semnalelor din 5 este suficiens de larga, avind propritati ile Dat find importants produsului de convolutie se pune problema conditilor in care din fe" sig eS! reauhs feges'. Ty 1) fsau g ate suport compact; Teoremi: (+. 5" daed se indeplineste uns din conditie: Dfesiacges 3) Fig au suport poztiy, Fuser in studi sem Cap. 3. Tranetrs Deflaltia transformatei Fourier ia S? Se consider /eS', Se pune inteebaren dact se poate adopta ca definitie a tans formatei Fourier Flo)? rldemar oan Partea dreaptd nu poate fi interpreta cn Flo)=(s0.e") 3.32) deoatece &™ #5. Se defineste () astelincit pentru gle 8 gi (<7 00) ean existe egalitaten (Flo elo) =(/Hhot).ve es @3a) Ge stied es) Justifiearea definite se face in eazal distribute’ regulate {Floolo}= [rleblalte = fovobe [rite ma « = ow Porto Frio =(snou Tui Teorema: Pentru ¥feS! rezults Fes". Sunt valabile teoremele tansformatelor Fourier gi conditionst: teorema ordinului de marine Flo} dact are sens, teorema produsului de convolujie dact semnalul {ezultat aparjine spajiutui $” si teorema integrarii conform preciziilor din enunyal Ba, EXEMPLE: ig Se noteaza 5(1)¢> Flo) si fie 9) <+.0(0) {FloLela} (010.06) = 040) Jol Ey ‘.ofo) = Fe)=14“ {. Semnale gi sateme analogiee Formal acest ezultat se obi din FU) = Joemar= uni s-2 acceptat ea funotic test e°M*. Acest apt este explicabil prin aceee 68 8(t este distribujie punctual temperatt stunci Tyo: Teoremi: Dack /(¢) este func} Fe)ein {fra on 59 Demonstratia se bazeaza pe contiauitatea transforma 8 Dack {C= Flpe(¢) atunci: Finl)= 50 @35) Fourier in sireet8 0.35) De rematcat cd relajia (235) se utlen in sens clasi) penta Meh EXEMPLE Ex: Stanll)= Se notszh apn) «Fos ez Gn) P(e) i free 2 jin fina = 2 ajml ener a (2.37) se poate serie Lian =e 1 H fietto=5() (12 D's 5) integrals find Iuatd fn sensul vaforl principale. Cap, 3. Transformata Fourier In studiot semmatetor 5 i Din Formula de inversiune eezults acd intograta se face tn sensu valor principale Folositea la integrala de inversine a valori principale nv rezolva fntotdeauna revenirea la sernal acest caz se recomands folosirearelatiet de definite (3.34), fe Din teorema simetii se deduce Le 255(0) Cu sjutorl integral de iaversune se objine 1 Jxs(oler = J (o}emte «1 sumai dacd e este acceptatd ca functie test Justificarea este legatd de faptul 8 8 este disteibutie punctual, clasa funcillor test putind fin acest caz mai mare Geet S Coneluzit; in spatial (categoria cea mai larga de semnale) se Inereazi cu imtegrale in sensut valorit principale, Se utilizesrs reaultatele peivind limitele ta 5. Se poate opera formal cu e'™ ca fimetie test in mod deosebit in eazul distribuisor eu suport compact EXEMPLE: Ey Le 2x8(0) o 6 295(0~ex) Ey (de> x5 (0) Deosrese Ferultatal este imestia46 1. Semnate gi sisteme analogice ‘Ty: Teorema integrici sub formi mal genérats Fie Si). Flo) # : al)= [sit © Glo) Se observi cd 2)= $O+00)= [ree [ren Recut (6 Flo). jet] Fe). -s(a)F0) 36) lie ie ack exist F(0), Un exemplu in care torema nu se aplicd corespunde sematului tals foteyis pentru care se poate atte e& (Ty) ‘(0 jr0(o)-L Semnal anaitie Fie sermaul /()eR, Se definestetransformate Hilbert joe sore oan unde integrase ia fn sensu valorié principale. Se tie et sen(e) eo 2 jo si din teorema simetsietrezuts des steme) 039 Cap. 3. Transforms Fourier in Prin wrmuare Fhe FN jseno)) 0.39) Se definestesemnatulanatitis (0) prin fle)= Sd sO) 6.40) Reval Le) Poll +senlo}}-2¢%w\sl0) oan deci semmatut analitc are densitoten spectral nuld ta frecrente negative BXEMPLU: be: M0)=corod => jfe)=sinoy £=e Importanja semnatului anslitic poate ingeleasd apelind ta amaliza cireuitelor in regim nt sinusoidal pentra care sa preferat_ Iucrul in complen nesinplificat (sau simpltican Reprezentarea in complex nesimplificat a semnafului sinusoidal ete de (apt exprimarea acestuia ea semnal analitie 3.4, Transformata Fourier a semualelor periodice (5°) Fie semnatu periadic Me Stoo, ym fay Recut #(o)= FC) ~ Eel, 26> -nw,) Ban Se ste et ean)48 1. Sempate ¢ sisteme analogice, 1 i F600) 3 Relat (3.48) se poate objine direct din (3.44) prin tansformac simple Tri TeoremA de caleul al coeficienjilor seriel Fourier Fie Af Daca: oan Se observ mi F095, 0)= frl—1) Sale —nrae =¥ fye—w)5(-nr par = ; = 64s) | =a) =f (0) i 1 Din teorems produsslu de convoluie,rezult: Fico} YF (nw, 5(0~nen) C(n0,} (one) ‘unde sa fnat seama de relayia (3.43), Rezults (3.47) EXEMPLU: Fie £()=0()-o(f£) st f(9) conform definiies (3.46) Se objine: Cap, 3. Transformata Fourier in sudiul sernaletor 0 Flo)= ple) “ Flras)eali-e™ dese < ez din anal det C= E si apo 4, =2¢¢(n0) fins neNne0 1 pein Dact fctorul de umplere Z=1, 4 oN, ature: 2 . Ag= Ge chinmal =0, meme 0 3.5. Teorema esantionaril Fie /(0) un semnal de banda timitat le @, Si) 4 Flo) $i Flo) =0 pentes fo|> 0, 0.50) Se poate serie £02 Spsialen® osn kta] soo) "eprezinté egantioanele semnaluli(Cop. 4. Tansformata Laplace in sual semaleloe 51 so 1. Semnate gi ssteme enstopice Perfecta detceminare @ semnalului de bands limits /(Q) din ‘esantioanele sale f,, conform relaiei (3.51) repeezintd teorema ejantionsri TRANSFORMATA LAPLACE IN STUDIUL SEMNALELOR cars, Demonstratia are in vedere cl ef Se peviodicizeses F(w) si se dezvolté in serie Fourior 4.1. Transformata Laplace a semnatetor - funetle ‘Se numeste Funct + fei opp f.cl0.») + original, fenctia f:R-» € penteu care ee «+ feste continua pe portiun. Sre Funeyile indeplinind condigia supp fe (0,20) se numese cawzale B,(o)= ¥ Flo-n20, ni “ Se accept ca tin /()= /(0,) pote sé nu existe 1 te ‘ransformata Laplace a functiei original este roe Tem ale so wi ggyorefpore ay ee re sermalului #() din cunoasterea esantioaneer f, atunei F(3) este ofomorfa pentru Refs}>c. Cea mai micd valoare ¢ Becunaistne pentru care se indeplinese (4.2) se numest ince de crestere (e,) 10-F 60), Maljince de convergent Ca iegalei Fs) exe domenat +, si avin in vedere: penteu cae : [sleet con 43) Bate palo) sno erty ral In domeniul de otomorfie transformata unet functii eu erestre ‘exponentiala se piseste in mulfimea de convergents eal eat atin (3.51). Unmitoarele teoreme sunt utile pentra funetiile original32 1, Semale gi sisteme anslopice 7: Teorema deplasirit e7 f(D Flos), 3-366, ‘Ty: Teorema father semnatulul Slt Oe*FEs), G>0 “Trebuie emacs ipl f= fe) 4 )alt-4) si deci Heo} ‘Ty: Teorema schlmbaril de sear seherpA(3), aro ‘Te: Teorema derivirilsemmatutul Dect £(0) 31 PM). Kee (2, 2, st) sunt fanepi original gt exists lig, F™0= (0.), Ke 2-1} Fle sFle)-5"700,)-8°2F (,)-o-- FN) “Ty Teorema' derive transformatel CorsQo LE, Rels}>e, ‘Ty: Teorema integeieli semmatulut Dact (3}s, €C, si 4620, atune: Jott 0), Rels}>s, (cap. 4. Transtor 11 Laplace fa studi semmatelor 3 ‘y Teorema integrdriltransformatel a 0.4 LO Fete, Relsl>e, 10) tas nl legals poste face lng uni snide prin dia find orice unghi a © (-m/2, 2/2) eu axa reali a planului p. i @ wat Fig 4.1 Conturul de integrae pentru relia (4.10) 1 tg Tearema reptirilsemnalutut Duck f HOS Alek) eo Fs) ay t Ale Rd, indice de exestere 0, F(0)= £2) | elo)» maxle,0} 4.2) (6) Demoustratie: i FQ)=AGlite cet s Jn fle) 8) 1 thes fe""|<1, adicd Re(s} > 0 $i oricum Re(s} > ep [ ‘Ty: Teorema produsului de convolutie a semnalelor Dacd F(¢) si A(7) sunt functii original, atunci re Cie Ali= Jrtednte-ee ay ‘ste functie originalss 1. Somnale a sctome analogice Dacis (6) si Fils) sunt absolut convergente fas, atunei (he Alle AUVs), Rels}= Refs.) aaa) ‘ransformats Laplace find absolut convergenta ia domenil presizat. eXEMrLe: Exeter Reb>o Lb} free] - 1, refol>0 By Hnol)-ob—ijeo? Ex s=to()? Aplicénd teorema deriv Ea FI Rezults In consecinia semnalul original lind: 10=E Me) Cap. 4. Transformata Laplace in studi! semalelor Be ab)eoseyt 7: offsinay 6? 1 ates tole o> if affJeosent __ similar se gaseste olPsinaag« Be ale) Din torema inept trensormate,seobjine of in 2 ZF] fs dreatgel -Eaace, Rebloo Tye: Formula de inversiune Se poate sere: sMespre "Frvvear a>c,,a6C, (a5) 4 duct J(Q) indeptineste condita (2.7) sau dacs fl) este tip exponen indicee de erestre¢, Cate integral 415) se poate face realizind un contr chi © sunt usile Lemele nt Jordan Net : lu: Dace ono 4.16) Fe) (4165 aie$6. Senate sisteme anatogice (Cap. 4. Transformata Laplace fn studul semalelor 31 elroeliag ty eebeuree] aan act Fs) este funcie rajionala re)=26 (420) Jim Feo=0 (2) iar poli sy sunt simpli sis, # 0 stunei Fig. 4.2 Contur de integrare pentru aplicarea lemelor Jordan La: Dae: aay Fi-90 ain; oo Dack one x rte, sh froyes-. rn sat) a aa i= oi lin) p Odati reatizat conturul inchis se aplic& teorema residuuritor. De Hn F(@)=0 6.24) exsnyla pes spol soe idle AG) st singe 0 san or 9 8) “ lingg [rorene “ 10-[ RG Saye PO Gas) eosrece in deat i (8) exist poi Foie 4.22) (4.25) names ormael ad Ranviside Peney1>0 sre as ie i , sing frtnearn elem] 9. at eye, ne 2 po ali diet ele hi Heaviside si nici lemele lui Jordan. Dact (s) permite acest Iver, se determind mai nt CCalenul reziduutui inte-un pols, multiply de ordin mse ¢erming efectueara ew formula 9()e>0f) 20158 1. Sermate gi ssteme analogice LO ole-n)e(-4) (4.26) ‘Ty: Valori asimptotice ale semnatului /(¢) inf) tis) (27) lig (= tis) \ Pentru relaia (4.27) se seve Fea =2(6)-0,) ‘Trecind la limite in egalitate se obsine Wer « fe)-s(0.) ins)=/00.) ceea ce demonstceazd relay, Pentru relia (4.28) se presupune posiilitatea dezvoltirii in sete 5 jurul infininului Fojee Srp q uniform convergents pentru Re (s} > cy Dacd 44=0 atunci si teecind la limits se gliseste st) 4.2, Transformata Laplace a semmnalelor - distributit Se considers semnalele ()eD" mule pe (- exists ge R asi neat g()= sli" eS", va >a Transformata Laplace a semnstului este: LUW)= Fs}= Hel} = Gl) unde se milizeaz8 nota 2,0) $i pentru care ssatjo | 29) | Filel= Jeter Jy eran e * 630) = [ora Irdenar Este evident c& ater Formal aces rezutat poate fi gasitcu relajia (4.30), la fl cum s-a observa gi I transformata Fourier. Se poate aritac& F,(s) este olomorfa in domeniul Refs}>a Sunt valabile toate teoremele cuno aplicatl sermalelor original cu observa Ths: Teorema derivaril devine: SOFA), 020 seule Ia transformata Laplace i 5 alba sens gi in plus aan EXEMPLE: Ex £)=0() poste fi privitd ea distribute anoles cue >0 Seve a otter! | |© 1. Senna sistem snalogie Aplicind teorenta drivaisemnaul, zal Stet sit contnuae: shes Ex s=6 0", 2eR Rezulti, conform toremeideplassi 8Oe8, SO esa Pe de ala parte e si: Be" =5'(Ye" (.a)-3e')] | -6)-260) din care se obgine din nou Se aena Remarc Dacd exists F(s) astfelincit = tunel se serie en fae sanleo Pentru determinarea semnalului f() se va proceda findnd seama de relagia (4.83) Fi)~ FAG LAG), unde ultimut termen se caleuleazi Jordan find aplicabill. Rezula /(¢)=0 pentru <9. ‘mula de inversiune, lema ui uri fntre (ransformatele Laplace si 43. Relatti de Fourier 4) Teecerea de ta transformata Lapiace ta transformata Fourier Duct Ai(s) este, transformata Laplace cu cy abscist de ¥ convergent atunci 1g) Daek ey <0 avem Flo)=F,(j0) (4.36) ) Dae cy >0 nu exists transforma Fos ©) Dac ¢; =0 iar F,(s) are nuscai poli simp pe axe imexinard se |: procedeazdastiel. Se sere: AGE a thal { unde F(s) se considers analtca peotrw Refe}20 F Est evident ci irmnsformata Fourier 2 semmalului care ate trnsformata Laplace Fg() este (432) Ale) Pe de alta pate 39 eal es (434) Renu Fo) Zrndlona)oF Flo) =F, Ge) aan2 I, Semnae 4 sisteme anatogice Cop. 4. Transformats Laplace in shia! semnatelor nd: ede als pute ong Ale) Me Fle) EXEMPLUs Fane AOS sate abscisa de convergent c, =0 si poii simpli Se determing: (6.39) ot Hint oder 35 {donee fost impust conaia a >0 | EXEMPLU LO Fie | fide: 3 Fo) nz wade evident f(s)=sgne. Desigur s(o(t}=o) 51 B) Trecerea de a (ransformats Fourier a transormata Laplace | pent c() 4) Dac F(w) este functie analitit de o se objine: f Fl= FA numa dacd rezulta f(s) anaitea pentru Refe}20. m 4 4) St presupunem e& (a) este transformata Fourier a semnalul Ana Fea? wi Laem? J() 14 aeapirar cauzal. Se poate serie pentru pariea cauzali a semnalului /(¢) Fud=LUpWa(= JrWelletema, sar jo fi . < widen? ‘Alegem conture! de integrare din fguis penteu care Sub alts forms Fd= Fs e"a Qo), =a + jooa L. Semnae s sisteme analogice acd A> contibujia intesrale pe F este mula deoaeee inp 2-0 a) Rezutt, pentcu r—0: Cap. 5 Slteme, matogic lniare os CAPS. SISTEME ANALOGICE LINIARE, Se considera un sistem analgis, cu condi nile nue care se caracevizeaz8 prin transforma seratula de inteure x() in cele iogire 4¢) prin intermediut operatorului é{ (figura 5.1.) HO= et} oD) a) xO 4U Fig. 5.1 Reprezeatarea unui sistem analogie Sistemut tinier are proprietates: Has()+a,x(O]= «Hs ())+a,0he,(] 2) | : fez) = 116 (-)) 63) si teprezintdraspunsulsistemului fa impulsul Dirac epieat la momentel tet (igure 5.2) fe) Te Hoa, Fig. 5.2 Determinarea funetei pondete A(,) Deoarece: oe uose-nae teaultd pe baza proprietitii de i tate extinsd de Ta sud la integral v(O=tLe} elo —2)ee = Pete aes )te oa) Relajia (5.4) aratd cum s-ar putea determina raspunsul sistemului 'a.un semnal cunosednd functia ponder.6s. 1, Semnate gi sisteme an Sistem liniare sunt deserise matematie pein + ecuati algebrice liniare eu coeficieni care pot fi funeti de timp + ecuafi diferentate liniare eu coeficient care pot depinde de timp. Citciee pasive eu parame concentra, vain fn timp sae Sistemele Nuiare eu parametrit constangi (p.e.) tndeplinese condita ez) Ale-t) 6.5) Reults 40) feed =e) 66 neat 1()= 1160) 6 Dict se X(0) ther Yo) 6.8) Het) rel ¥o)=X(o)H(0) Functia H(o) se numeste funeyia de circuit 2 sistemului gi feprezinti mijlocul de aflare a Pspunsului sistemulai Ia un semnal conform relaiei (5.9). Din relajis (5.9) rezult® pentea funetia de circuit Yo) _ Ffefeer Xo)” Gleawa} Hi In cazul particular sme" = X(0)=205(0~ Reaul Ha)= H(o)2x8(o~0,)=28H(0,)5(0-0,) o()=H(o,e" Cap. 5, Sisteme analogiee inane o ‘Se constath c8 semnalul de inteare e*% este fumette proprie sistemul avind rSspunsul de acceasi forms. In pus rezulta a Ho.) “Dye . «ace indiok 0 metoda de misurd pentru 11(0,) Ciuzatitatea corespunde propictiti sistemutui de a avea rlspuns ul pentru ¢1 se objine (5.23). Dacd n=1 se abservl ck: Fimpane{i()]=4#0 (524) si jardpi nu se respecia condijia de integeabilitate absoluth a functiei pondere, In consecinja, funcyin H,(6) este aualitics in semiplanul éreapta gi ‘eaxa imaginar Prin urmate, se poate scrie OE, u(w)= 11,4) (525) Jn cazul sistemelor strict stable Stabiitatea tn sens larg a fost inteodusi penirs & tagloba gh ‘elele pur reactive in clasa sistemelor stabile. (Rejclele resetive a Poli simpli pe axa imaginara),0 1, Semnate $i ssteme analogice Sistemul este stabil fn sens. hsar, Fe [0,7] 41 x()=0, rel0.7) acd penta ba@lsarr, 326 | Vom ardta ci este suficientes H=mideLa8-1). 420 co om | aewsr Intr-adevar, pentru (20 A= Jxe-iee + La feos = fe-nlooe se Dawte-n) Renu beds fob nine Saeed r rem Salt, eleet_| Uh T Funeya | 2 Y ZYe(w} Funetile pot fi deci impedante sau admitante de intrare, denumite tlobalimitante de intrare (I), fn eazuldiportului se objin func de transfer: [eauza 7, Ti i a efect_| 0} I 1, Us; Tunejia_ |Z) vs 7a a 2x $i Via reprezintd impedanta respectiv admitana de transfer gi in imitantelor de transfer sesh 3 Me torent factor de transfer in caret gi respectv in 2 sult gael eesti al funtilor de iets ali generatorl de ‘atura cauzei gi se determin’ efectul apoi te utilizeezA definitia (3.38), Dupi cum este convenabil se uilizeaz& ecuaiile eurentilor cieliel sau2 1, Sonate sstome analogice t Conditie de nedistorsionare 58 se decvote in sei Fourie semnaele de periad 7 definite aloe > Sinusul redresat monoalternania acd la semmmalul x() aplicat sistemului rispunsul este: H0)=Halt-f) se spune c&citcuitul indeplineste conditia de nedistorsionare ee sn rea, 2@)o-X(0) a dentt x(ale™ = X(@)H(@) oa Ho)= He" 637, Denumind (a) caractristid de amplitndine seat s.(= wn 4+ Sinusul redresat dubia alternanis slt)=binod, 1200.1), 0, Pentru semnalul s,(¢) 3 se reprezinte grafic spectele. de anplitudini si de faze ‘si si se analizeze gradul de seidere al amplitudinilor armonieilor eu ordinul lor (538) blo) Carecteristcs de fazl este ‘9(o)=seH(e): ascB. gradul de scldere sl _amplitudinilor Timput de ttarsiere de grup est: srmonicelor eu ordinul lor pentru semnalul de perioadA T definit pris (o)=-20)-1, 7 tl cate i pentru circuit A0scos20y), re ° vte(- 8 se determine in conti stilizand cune Interupere, aceste ml In figura 5.5 sunt eeprezentate tndeplinesie condiia de nedistorsionare «o) |e} oo) {| inuare dezvoltarea sa in serie Fourier iaterea dezvoltirii in serie Foutier a functiei de 3-Un semnal /() de perioada 7 indeplineste condifile: £0)>0, tel-r,e) 100, se[Zon)of02) carateritca impli de cataterien de carters de mia tp f amplittine Fig 5.5 Cacti dene peta un ches cv delet condi de seisarsane1. Sema s sistome analogice ceeF, $2 se arate of pentre dezvoltsrea in serie Fourier acd ce F, 8 se arate €& pentre Daca compact se poate serie: 4,224, )=0, 4,20, 22. a 4, Si se caleuleze dervoltares in serie Fourier a sem 5, Pentru semnatul periodic #()= fl) (funetia de itreripere)sé se determine fant. de autocreaie ff) en lege de varie windu-se spot grafic si si se glseascl dezvottarea sa in jit de oman svcd Jensen sere Four fn de oma 11 ae eee reesenndse poe vot peed es ste dezvoltatea tn serie Fourier Ft el aE - ie T 7.88 se determine dezvottarea in serie Fourier (forma compact si forma complexs) pentru semnalele H=sivvog, 0 7% ‘(l)=sin2ag sino St se calelecedezvoltses i sere Fourier a sermnala ali= Dien) unde . tefo.7] 4 Fel-20,0){T 20) Semmate 4 ssteme analogice - probleme 18 Core este deevotaren in sre Fourier sematit 20» 9.830 arate cl urmatonrle dstibuti sunt egate: FOE @H=LOyerrosen) nde /()eC™ (casa muliplcatortor in D). 10, 8 seexprime ea sum de dstribufi Dina, diuebufile (0-8-1) a0) =a(6inay) 11,88 ae arate of srl de Fone [F(0)}., eR unde vorf f-44] 0, inrest stun sir eprezentativ pentru distibuyia 8() 12, Si ce arate 68 fn DY exist linitele 80) =tioyn. 0; 8° ti () 2.)=Ho()-o(~)) 1(0)=Alole+e)-20()+0(-c)) 13.88 san egaltateadistibujionalé in D’ Do"(-ar)-- fn nsinnant , wy = 2% ts Oa ‘14, Determinaitransformatele Fourier ale semnalclor de ma jos: 1, re(-7,0) a Mesb-ya teen) 0, re(=7,7)1, Sesinale gi sisteme analogice fe@7,7) oO: feTT) ») £=n0= 9) A= 15. Arata et dacd ote Fro), ger ens E Fels e) sng Bs ehFe) 16 Folin re i Porta we arte 17 tenia anormal Fourie ens seme dm ints 4, 38 Pra 18, Arata 1s Freostoy Lorft + 19, Pentsu semalul periodic £*(@) P= Elen; (0+) Sermnale sisteme anlogice- probleme n si se determine coeticienti deevoltrt in serie Fourier complexa aflind smal indi (0) 2) K()=Afe(e)-ol-0), 0€(0,7) 26, +4(02) © A={ re(F r) 0, re(0,7) 6. <{032) o, (vt 2) oan vo compara reutatleobinte penta semnalele (si £() 20. Si se reprezinte semnalele f() si sh se determine transformatee lor Fourier. A= rr(t)-5() ) A= plese) 9 HW=rWen() 9 Mn Op Se U, Si se arate cd funetin de autocorelaie +(e) semnallu real AER ate proprietite rle)=r(x) 5 r(o)zr(e) 22, Si se determine functia de autocoretatie pentru semnalele: ) KW=Ep,(-1) of |! rn 1 Semmale gi sisteme anatoiee F Semnat sete anatgice- prob Pan probteme a Alt att t) | Fla-)= Mot) ©) ffi)= Be tol), 0>0 F (s My)=fe= 1] i [s0}s 10) Lum 5e [Aloe 2a. pentru semmalut /() de bands fimiath le ose ennose cesantioanele f,=f(07) unde T<%. 88 se arate ef semnalul poste fi refteut eunoscand acese eyantioane ick 2 sinefo,(-nT)]= se Sr -Es sind Et -)] limitatt ta @, se cunose! 24, Pentru semnatul /(@) de bands cjantioanele f,= f(a?) unde T< 5. Dack ‘s(Lrr(o) st se arate es cu notatia Falo)= fy (o)p.(0) unde F,(v) este earacteristica echivalents Nyquist, rezultt SqlT)=L, LEA (0) 25, Se considera semnalul f() pentru care Lr dole ; a(o)20 Sh se arate cl unde f, este valoarea maxima a semnalul Cu notatile Hise arate D.D,=% 26, entra semnalul x) ‘Teprecentat tn figurd si se determine PO 42324 fore 8) wgX(0), unde (JL x(0) ») x0) 9 Jove 0 Jroree ©) Si se reprezinte grafic F"{ReX(o)} Fle £1) si Mi) tele de ands in WEsre, WZ) teyapen Hlo)-0,bl>0, Susedenonsiceeniait:” "He1. Senna tt sisteme analogice ay Tomer Ssr) Sherk ©) Je wlejas Seer enn) wy jr. 28, Si se determine semnatele pentru care transformatele Laplace 9 Ae & Ab)= S51 $8 se apiceteoremele valor iniiale gi finale in eazul in cae este posi te semnalele pentru care 29, Ste determine i oh se cere ele tsansformatele Li 2) 10=rahos Senate si sisteme anslogice “probleme st 30. Detcrminati transtormatele Fourier pentru seninatele cate au teonsformatele Laplace 1 Grayrmy 0 Cunoscind transformata- Fourier a functici /() st se determine) firs a rece prin domeniul. timp, transformata Laplace a fecetii £(0}0(7) pentru functiile de mai jos: 9) Ale)=n6la)aot- 5) A@)=25(0-0,)+5(0+0,), 0, >0 9) Flo)=2sinear, 70 9 Ae). a>0 32, Si se determine trnsformata Laplace a sematelo urmatoare af Me ) Al=15"(ee” jaz Folosind teorema convoluici in domeniil variabilei # #8 se ‘aleuleze transformata Laplace a produsuly funcjlor, Sie=eo() Aile)=e"o() sia ftteuleze rin dou metode transtormata Laplace a ‘srmatului din 5"2 1. Sommate gi ssteme analogice sW)=8M— He" 420 35, Folosind teorema convotutiei in démeniul va caleuleze transformata Laplace a produsului dint functile A="), £=sinlos oO 36, Se considerd funeyile pondere ale unot circ paramettiiconstanyi 3 lei 5 #8 se liniare ew A=Ze%a(), o> Al)=8(-5) » ‘se stabileasc: 8) Sant sistemele cauzale, respectiv stable? 1) Cum se pot ealzacircuiteleeare du acest functipondere? ©), Indeplnese circuitele respective condifle de nedistorsiune? 4) Care este rispunsul circuitelor Ia semnalut alt 37. La intrarea unui sistem eu fonetia pondere H()= sine!) s aplicd semnalul x(¢)=U,cosa,teoso,', @, <0, Sh se. determin Xo()? i ispunsul (0), 38. Un sistem linia are parameti varibili periodic tn timp perioada 7. Si e justifies & At-aT.a-kT)= Mee), Vez Rispunsulsistemului la semnalul ese noteazi prin Hote in care /(o,,t) se numeste functia de wansfer Zadeh, Smale 4 sisteme analopie - probleme a a) Sise arate ch fost +47) = 11.8) desi se poate serie Hoyt)» Silene b). In cascada cu sistemul avind parametrii variabili in timp se ire eget cu w, = salou 0, =% 8 5 arate eh sistem asl constut corespunde aut sistem tna ex parametni constant " 39. Si se determine conditile pentru care refeava din fi tit sta ees feaua din Higurd este por 40, Se considers im sistem 9 tii tanec ponders) ex Teprezentata in figura a), " ia He seq SE determine rpunsl cic ls seem) repez ‘mn Figura b) si si se reprezinte grafic. sailsa I, Semnae gi sisteme snalogice ‘Cap. 6. Sernale i sisteme dsceee. Generalitat 41. Sa se deducd prin dous_metode tr emma x(?)=e0s0y!, unde a, > 0. formats Hilbert 4 42. Penteu uniportal din figurds8 se determine Hl., SEMNALE $I SISTEME DISCRETE in acest capito! se prezintd nojiuaile de semnale si sisteme iscrote. Se studiaz’ Tnteun cailru general sistemele liniste discrete invariant fn timp. Se aratS eum se poate consttui un simulator diseret penta un sistem analogic. Se prezintétransformata 2 ea instrument de ateal in studi serinalelor gi sistemelor diserete. Pentru sistemele disrele cauzale de ordin int se prezint formele canonice de realizar. 4) impedante de intrare 2,(8) 1) inpedanta de intrare Z(0) ©) functia pondere CAP. 6. SEMNALE SI SISTEME DISCRETE. 4, Se considers semnalul g((JeR de banda limitatd la 0, <0 GENERALITATI Si se alle transformata Hilbert a somali Semnatul discret éstereprezentat de faneyia fla]eC,neZ. Daca slal=0, <0 se spune c& semnalul este cauzal iar daca f{n]=0,n>0 fe denumeste aniconzat Semall sale teapt este: ole: {i aoe. 6) ri ales , neo este reprezentat fn figura 6.1 Fig. 6.1 Semmnalul salt treapta diseret Impulse unitate este 5h 1 n=0 fi e20 we56 11, Senate 9 sisteme discrete Se poate sete: Sol= Xseblo A} 63) Provenienja semnalului discret poate fi de 0 mare vatietate, BL poate fi reprezentarea,numerich a unor rezultate sau cerinje. De ‘semen poate fi considertat ce provenind din esantioanele unui sermnal analogic f,() caz In care se poate serie: Siel="Z(0r) (64) ‘unde Teste perioada de esantionare ‘Uneori semnalul discret se mumeste seven Sistemul diseret realizeard 0 transformare a seeventei dei ale] in sceventa de iste ofr], Se serie: fol thee 69 unde sa nota L{+}operstorlasocitsistemului discret Reprezenate sistemului discet este dat fn figure 6.2. sin) ce ie) Fig. 6.2 Reprezentarea unui sistem diseret ‘Urmatoarele concepte sunt importante. Sistem Hiniar Respect conditia Hoxla}+a,zso)}= able le} +a,L 66 pentru ¥neZ gi aa, €C constant Sistem invariant (i tienp) Dack: Usb =sfe] (nee 6 Cap. 6, Semmale i ssteme dasrte, Generating 87 atunci, pentru orice be. Lalo=eD=sbe-8] (ene z, (a) Sistem ford memorie Shae) eae pg ele ieee 3 EXEMPLE earch Bx: yed= Lo: sistem netinia ra memore xt yfe]=msfo sistem fini, vasiant tn timp; 85: af] =2aln]~sbn I] sistem Tinie ew memsorie nica Ea: yln]+2y[n-I]=s{n): sistem recursiv. Acest sistem are memorie ina, dar tenn Blementle simple cae ints tn compuneressistmnelor discret, Improved eu reprezence lor sunt enamerte th gontinuaes Te Elementul de tntirsiere (Gig. 6.3). ao) {=} vin) ala Fig. 6.3 Reprezentarea elementului de intérziere Elementul multiplicator (Sg. 6.4) ate) sol =2 in) Fig. 64 Reprezentarea elementului multiplicator Sumatorat (fi, 6.5) aula) @ 3 = slo) + nf] Ista) Fig. 65 Reprezenatrea blocului sumatorSemnale gi rsteme dincrete dere dcfniti penini sistomele discrete liniare invariante In timp este rBspunsul lor la impulsul Sf si se moteard hfe Ale) 06810 69) Sistem. cauzal ese acelapentcu care Ael=0, <0 6.10, Sistemele discrete liniare invariante ip timp pot fi reprezentate cu jvtoral elementelor simple, EXEMPLE Ey: Fie sistemul din figuré Se determin A} = axl} + bale ~1] si daca xfo]= 6] se wisest functia pondere: Abe] = 25 ]+3[0—1] Sistemul este cauzal, Cap. 6. Semale sistem discrete, Generalitat 89 Ey: Fle sistemul din figura ato) st Se ghiese sel=s(o)+Sfn—t) obo yea) x{n) sistem find recurs. fn ipotesa ot sistemul este eauzal se poate determina fonetia pondere, Avem deci; ~ " An) lat] = fe), Ynez Me)=0, n<0 Rezulth din aproape in sproape: ne0:A{o]=1 net A(~Zafo]=0-= sfi=2 ne2. Aa}-5 =o sal= 3, | om pale] Relatia finalA poate fi verificata prin indneti90 1a Seamate gi sisteme discrete “Acecapi functie pondere se objine gi pentru sistermul caracterizat de eouatia: otel= ae] Sale] sistem care nu este recursiv dar care necesiti pentra realizar fhumar infinit de elemente de intiriere, multiplicare Tnte-adevar: del sle]+ 3801+ Alp) Important aesteia eau din cele ce ures a aa), a cate Cap. 7. Sistome linare discret, invatinte in inp 91 CAP. 7. SISTEME LINIARE DISCRETE, ANVARIANTE IN TIMP ‘S-a aritat cf acestor sisteme It se poate asocia functia pondere 7.1. Convolutia diserets Se ste 16ln—a)}= Ale —4) alnl= ay Se determing, inind seama de liniaitstea sistemulu otel=tblel)= Ssleblo—& ‘Se numeste convolute discret J+A) =(e° nh ca alel= termed leile—4] ay 3) 04) ‘Convoluta discretd este comutativi dupa cum se poate proba usar Rezultatul (7.4) este ilustrat fn fig slal=(oidn Le} Fig. 7.1 Raspunsul sistemului diseret cu funetia pondere Ain] Ia impulsul unitate 5{n], respectiv ta semnalul xfx] acd sistemul este cauzal gi semnalul aplicat cauzal rispunsul2 as Se verified pentru sistem cauzal edspuns cauzal i intrare eauzala EXEMPLU: Fie sistemal ou fanetia pondere: Hel 4 ‘88 determin réspunsul stu fa semnalul shl=2", ene Se obin: oel= Eales) 32 7.7, Punetia de transfer Bie 6) Se objine: an Se noteazas os care se numeste functia de transfers sistemului, Vom mai spune it~ lun sens mai. pujin riguros e& H(:) reprezint® tvansformata 2 seeventel Mf] adied a fancfici pondere Din relaile de mai sus rezula ate yea tway 09) deci H(z) este coeficientul Iwi z* din eSspunsul yf] al sistemlui dacd Iainrare se aplicd semnatut xfo]=2* Pentru un sistem iseret, func de transfer 12) poate f determina astel 4 + se giseste ifr] apoi se deternind #(c) cu relaia (78) sau 4 + seaplcd sera sfu]= "si cocficental lai =* din rispensul yf] este #2) * Se observ’: + pentru elementul de furstere: abel=2" = yn)=stn~ ceea ce justified notafia blocului respectiv. “u@)er 1) + pene elemental mutpticator. abl=2" = yr]= ax) HG)=a 3) 7.2 deci EXEMPLE Ex Fe sistem descris ecu recov le] Dales ye—2] a Dacd afn)= 2" rezults: 2H(2)+22"1H(2)4327H(2)=2" Oa4 1 Senate gi ssteme discrete ie sistemul din figura pent care se determin’ funetia de transfer secs iver 7.3, Sisteme diserete tn cascadit Se considers doui sisteme discrete cu functite de transfer #2) cconectate in cascada, la intrarea edrore se aplied semmalul sav sentnalul sf] = 8] (vezi iguea 7.2). oe) Anti PHeHLEL hh FHfe) Fig. 7.2 Dous sisteme discrete conectate in cascadl ora sistema discret echivaent reat Hal= holed cn (eV) as) in consetin: © funegin de transfer Ia conectarea Th cascada a dout sisteme este egal ‘ou produsil funciilor de transfer (7.18). +) fametia pondere echivalentd esie egala cu convolujia. funetitor pondere (7.14). deouece Me)=-TAleke™ 0 rezultd pentru filek* H(2)= Dale 07.16) Ale i(e)=16(e¥h2) os) ulale Ate) on rai soot Aceasti tcoremé arati c& la produsul de convolujic a semmnalelor iscretecorespunde produsul transformatelor 2 __, © eonseeinfl important decurge din fapul eB rispunsul yfa) al sistemului eu functia pondere Afr] dac8 seevenja apliata este an] se determing prin ole) abe] ale) care sub forma transformstlor 2 devine ¥(e)=x)(2) 7.19) wade (2) si (e) sunt transformatele Z ale seevenfelor ale i fa u imularea discretd a sistemelor analogice Fic doud sisteme, unul analogie eu fanctia de transfer #7,(o) gi swnul diseret cu funcjia de transfer H(z), conform reprezentirit din Sigur ~~ 20, Ad xin, 4) Tie Fig. 7.3 Sistemul analogic H,(w) si sistemul discret HQ) ewes tfc imularen Sinem diseret este simulstrl diet assert anatogi dock pentru 4 1 \ ‘ee a(n) ude Tales conveabl cel 3607) sfu] any i] (720)oa 1H Semmate i sisteme dseeete Simularea nu se poate sealiza pentru orice semnale xf) ci numai ent clase restrinse ‘Cea mai simplt situate corespunde cazulu in care al)=e" (1.22) ste evident ok O= Hf 2) Din condi . alae ator) =e" om =e ae objine Ia iireasistemulul discret oe: Pentru a indeplini conditia de sit nies egalitatis considerin fe (7.21) este nocesara i{0,) He") 925) ‘Se considera in continuare un semnal x() avind denstatea spoctala Xo). Exist relaile Jeloeao, 0-2 frlowifoede 7.27 Ponind condigia: slelaaer)= 2 fxloy"eo 728) 1a iegirea sistemmului discret rezulta: ° vbel=efoep = roe "to =f jrowle}eo 729) Yentru_indepintea condei (7.21) findnd seama de rele (7.27) 41 (0.29) este necesat ca Xo)itle™ x(o\H,(@) (7.30) lemon 725). ‘Sup. 7 Sistem liniarediserete, invariante fe timp 31 sau pentru freevenjee la cate X(o) este nen s8 existe egatttea Ule")= 10), « esupp X(0) ay Observed cd 1(0"" ee 0 fcc periods fn « de periods 2a, conte pe care ta od obgmit Hs) mao indepines ene evident e¥ relaia (7.31) poate fi respectatd mural in ‘restrdins de freevenge, iB pest aes Teorems Ty: Daca (732) si 733) conditia de simalae este indeplinita Prezinth interes doterminatea funcfiet eet 4 functied pondere @ simulatorutui ser) Sabon 035 Poate 8 interpreta ca o dezvoltare tn serie Fourier a functei (e) Deriodie& de perioads 2/7. Rezulté pentru coeficienit dezvoltarit Alege [le do= 2 Ia foemda = 7 4 a5 = ZJolew.toetdo ca notaite: Heo Hfo) <> p,(o)H,(0) (7.36)as 1, Serna 4 sisteme dite te cap. £. Transformata 2 99 eau: . Ho =Th, (oP? aan, CAP. 8. TRANSFORMATA 2 Relajia (7.37) determin® foncjia pondere a simulatorutui diseret, ‘Se observa ede cele mai malte ori He} 2 0 Her) (738) > EXEMPLU Se determin simulatorul di ‘semnale eu freeventa limits la nT, etal circuitului ideal de derivare, penta ‘Aviad in vedere ch Ha) 40 reat (oe nae fa cone 1% 1 fe pegs | sel ot jon [toe Conform elie (7.37) se seat: Apl=ra,(or)2, neo Holo De remarcatfptul ese poate sre egelitats: (7 SSP or-an) semnatul s(¢) find de bands limita a 2/7. Detiniit Fie semnalul discret ff}. Se conseuiegt: Fee)= Sse ep care se mumestetransformata 2 a semmalusi discret pentru Valorile fi £ ate fac seria (8.1) convergent. Deoarece (8.1) este serie Laurent domenisl de convergent este coroana circular aches (82) Se remarca pentru: «+ seevenge cauzale: r, « seovenge anticauzale: 1 =0 Evident valorile r, si 7, sunt dictate de comportarea seriei Laurent In n-9@ respectiv Ia n> ~, EXEMPLE Ey: Fie semnatul diseret: Slnl= Rezultd transformata 2 rll Zer ‘condita fiind dictata de posibilitatea de sumare a progresiei geometrice By Fle semnatul disere:00, Expresiie transformatelor 2 pentru sceventele’ fa] si fly] sunt aceleagi dar domeniile lor de convergenta: sunt diferite. Deoarece transformatele 2 trobuie #8 fe precizate impreunt cu domeniul de cconvergenta rezulth cf de fapt cele dou transformate 2 sunt diferite (prin domeniul de convergent). in continuare vom determina dous vansformate 2, Din (E) 8ai4 4 te prin derivarea de kori a egaltifii (8.3) in raport cu a, se obfine: Sal Deckenrter att ea Cao i n\_nfe=t).fa=k41) i () (i) 65) cme se confundi eu Cf dact 0 << n, ezultl 4 ar eo Similar modului de ueru de mai sus, pornind de la relata dedust ney “Sere. Hee on prin derivare de kori in raport cu a se deduce: Cap, Tantornnn 2 11 nf —D)dn-k starters = BE lal <|a Marketwire Ms. Heh] (m8) in consecings: 9 De aceasti dats, deosrece n < 0 (K 2 0), expresia (8.5) nv poate A asimilaté cu CE 8.2. Teoreme ale (ransformatel 2 Pentru seevenja /(n) care are transformata 2 F(z) se serie Shi} Plz) (8.10) Ty Feorema deplasel(ntezterth Dach exit corespondenia (8.10) aun She-k]ere" P(e), k= fixat er) intr-adevir din Phe)= Sse 12) rerulté: ~ etF(a)= Splile = Sle! ee (6.13) Indova not nk! ~ , i Teorema couvolule Dae Alor). fools) (14)102 11, Semmate sist diserete ' Cop. 4 Transtormas 2 ie atin St observa ef, cone dat, se poate Ael= Aleks flel= Sslelsbe-He> RIE) 18) Fe)= Fyfekarlor") = eon in doyreniul de convergents Relata eunoseut8 din paragraful 2.3 poate i determinaté direct EG) LE Alda = De nde S- LE Alon fle]. a ek = reprezntsconvotatia semnateor ff] i le) ‘Ty: Teorema conjugtril seeventet Din eorespondenta (8.10) eu 7 <|2|<, reaulih: rhaor(5). Tntr-adevir Syren Sor -(Epef2)) - schimbarea domeniului de convergent find evident ‘Te Relat a Parsval Dack xf] <> x(2), vl] ¥(2) neler verse conta ecikn) stunci este adevaratl egalitates pe Wem tw 19, 6.17) 8.18) 9) 829 (a2) (a2) [din care, interpretind ultnis relofie ca o dervoltare in setie Fourier, rezullé pentru coeticieni si Fhe [reread Aplicind aceasta la corespondenta DAleIAle—A] © RIC) teault, paticularizand pentru n=0. Dalles Jrle Wile ow Alegind notapiile f ABs) © x0), lear t-sleo (5) sna rle)=r(em) siren (8,22) este demonstrat Pentru sn] = yf] din (8.22) se obtine energinsceventei Luter de cen} (8.25) 620 27) (6.28) (829)op. 8. ransforrmia 2 10s 1, Smale sstome dserte nae 8.3. Caleulol secvenfet dia transformata 2 Jeunde se recumoaste seeventa 4 back aafnmata ep sb for sola ; F(e)= Slee (8.30) 2) Metoda recunoasteril atunc ~ acd se poate serie relatia Slel= ele) Gan *G@)= Dake) (8.32) Iv general F(z) este o expres rationala tm 2 cu domenial de | care se : ‘ Convergenfi precizat, In acest caz se poate aplica una din metodele ce vor fi ah ‘nose corespondentele evento in contre ‘eles fie) ey 1) Manan dexyettiilin serie in iviaritatea transformates 2 rezults: TTinasié seama de doméniul de convergence urmiveste serirea transormate’ 2 su forma (8.30). 639) EXEMPLE, Fle troostormmte Fie cazul funciieaionaie F)=2) 5 cher, aan 3) Se serie (cunosednd relaia de insumare a progresiei geometrice de rajic in modal subunitars) Rear de unde rezultt slel= Fy: Fie wansformata 2 FG) Procedind similar rezolvarii exemplutui anterior se obtine r Domeniul de convergent este reprezentat in figura 8.1 Fig. 81 Pozitonatea pallor funetieiragionale F(2)106 I. Semnate gi sisteme discrete Cap. 8. Transform 2 107 Exist poli =, ov i) va trebuireconsiderat8. Dis relia Ale L sek oS rezultd pentra seeventa f[n—m] eu m> 0, fixat 4 Stems = Sytem se stem oe Eset esemeits ‘in consecin{a: “Anno seme fem tfet toot Sam 4) unde sa finut seame de posibilitatea ca s{A] #0, Is & <0 CAP.9. ANALIZA CAUZ MELOR DISCRETE RECURSIVE AREA ECUATILOR RECURSI: Sistemele discrete retursive sunt caracterizale de ecuatit recursive, Se considers cazul general: ated oyrfet]o.4 aafe—m] baba} n=} ace bgale—n] (9.1) RAspunsol sistemulul diseret enuzal Se considera ecuafia (9.1) valabill penteu Vine Z. Sistemol find enuzal ins pnd ali]=0, nn, = sfa)=0, nem, 0.2) Se folosese nota: able XG), 260, ile ¥(2) , 26D, (9.2) Holo HG), 260, Se eis etiam de >, doe acd sfo]=i +h, ‘ae ete funeia de transfer a sistem discret.2. Ws Aplicind transformats 2 eeuaici (9.1) se ¥G)= (NG). 2D, x) D,=D.0, 07 Pentru determinarea.rispunsului sistemulu dseretcauzal ta.un senna disrst exist deei doud modal. 1) Se determind X(2) si (2) apoi ¥(e) dade relatia (9.6) ge saseste sto) 08 Hip] iar apoi se cateulear n> fe) 08) 2) Cunoseand /1(2) se dete vf EXEMPLU Fic sistemul cauzal discret caracterizat de ecustia {nls 2yf0 t= fe) sermnalulapica id [vet] Renal ap. 9. Analizasistemelor discrete recursive cauzsle 113 Li 8: Anais satemlor discrete recursive cauzale 113, an ii 72 vln)= jolvetls 2 2y"ofe ei) ‘unde s-tu uilizat metoda recunoasteri gi teorema intircierit RAspunsul sistemului discret cauzal avand conditit De aceasta dat eeuatia (9.1) se considert valabild pentru n20 Determinarea rispunsului fn] (unde n>0) poate fi efectuata dact se canose condiile initiate okem) othr 09) Aplicindtransformata 2 uilateralé ecuatie (9.1) rezulth + side leY )42-yE-ll+sf-2)s (z}e2'yf-t}4 + yea) = 9.10) Miley shet tons finut seams de torema intirzieri (4.54) gi s-au notat ew formatele 2 ~ unilaerale ale seevenjelor ypu i ae. Trebuie observat cA domeniile de convergent sunt exterioare de Misc AiG), > 5 He), b> AG), [elon = maxhin} any1H, Senate gi ssteme discrete p.9. Analizasisemelor dis cite recursive eavzale au Din eeatia (10) sobtine H@)= AWE) Pale’) oy in care P(e) este un polinom de grad (m-1) in 2"! vind coeficientii determinati de conditile intial. Primal termen exprios lspunsul datorat -seminalului aplicat iar cel de at doilea datorat ccondifiior initiate are condifile initiate sunt mule din ecuatia (9.10) se objine ree: %G)= x, GG) 0.13) Relata (9.12) este similar telat (9.6) dar tag transformate 2 corespunzitoare semnalelor discrete cauzale, Se poate interpreta acest in sensul eh ecuafia (9.1) este valabild pentru Vin dar alo) fe sunt neta n <0 (oricam Hf] =0 ta n-<0) EXEMPLU, Se considers sistemul discret din figuel la care comulatorul & se Snchide fa n= 0. (nb xin oti Bcuatiasistemului diseret va la] =set0—1]- oye 2} rafal, n= 0 sto] =Syln—ts yea] = us ‘Se considers consti 4 semnalul apticat abi]=1, Ynez Din semalitapticat vatorie 9 importanj. Folosindansformata 2 wnilsterala eeting iaterala se objine 7 Helden stfedente)eeta}e(e) unde +P L Se determing mai ini ra hes Remus inde Se bine116 1H, Semnate gi ssteme discrete CAP. 10 SISTEME DISCRETE CAUZALE DE ORDIN FINIT, 10.1 Generalitati Sistemele discrete eauizate de ordin finit sunt cele realizate ew rnumay fnit de sumatoate, clemente de multiplicare side intirzere recursivi asociath sistemului discret cauzal este jee meZ sau numai pentru "20 dar condipie inifale cterizat prin funcjia sa de aca ecu valabila pentru sunt aule atunci sistemal diseret este c transfer: abetbe" ‘Toate singularitajile funetiel /1(2) se gdsese th interiors cerculoi de razh r. Daci H(c) are polit 2, multiplit de ordin &',funetia ponders HG) Bona este de forma: (10.2) ade aotelr4(), Sistemul va fi stabil To seneul rispunsului migginit la semnat eplicat miginit dacs THFPoliiindeplinese condita oa) Se verified in priml rind e8 eéspunsul la] la Bf] este marginit in conttia (103). In eazul semnaluli fo} mirginit transformata 2 unlaterlaX,() are polit situa tn intrioral cereulu de ref unitate Hf) HK) a ap, 10. Sisteme discrete cauzale de ‘din Fait 17 este ransformata 2 unilateral a ispunsului yf) fransformata are toi poli in interiorul cereului de rae corespunde uni Aceasta Ke si desi Se numeste ordinul sistemului discret valoarea maxims dintre igradele potinoamelor P gi Q din relia (10.1) 10.2, Forme canonice de realizare a sistemelor discrete Formele canonice folosese un nun : iF minim de clemente: de Se vor considera mai inti cazurile particulare O(e")=1 apoi P(s")=1 sin sfarsit eazul general 1) Fe sistem discret cu faneja de taster HG)=b anes ste7= Phe) 03) Healt ete pent gua 10.1 o [}—-- YW W b&b. vg Fig, 10.1 Sistem discret cauzat cu functia de transfer (10.8) Se verifies lode ale the.6, {0m Ae unde aplicind transformata 2 rezults (10.8) 2)Se considera sistemul diseret cw funcia de transfer H(2)=-——, ars a Realizarea este repreze in Fgura 10.2us UN, Serna sisteme discrete £914 +. — 5 @— 74 i stot eb Sea Eh Fig. 10.2 Sistem discret cauzal cu funcfia de transfer (10.6) Se determind ecvajasistemului alel= ate} sau sub alt form ato} + ay ~ ¢agaf— af co) agile aye] co) Aplicind transforiata 2 relajei (10.8) se determin’ functia de transfer (10.6) 3) In cazul general al funeyii de transfer (10.1) se serie 6) 1 Tene Wan stashe'gegtnsegiy 09 vera, XO 6pet HOD ot Medebsseyrhe See) ions Notsnd te] coayy oF" eeuatia (10.10) conduce te: i tol = goes nr = +B (10.12) Dorinerea semnatetor wfnafet].-.x(n—m) din ala] a fost snahzati Ia punetul 2) al aces.ui paragrat ceea ce este vizibil dacd se Serie relajia (10.11) sa forma: ap. 10. Sisteme discrete cawzale de ordin finit 19 (19.13) Avind la dispositie semmalele wfr=A] une (0, tom) cbfinereascmnatului yf] conform retail (10.12) se efectueard ela petal 1), Schema sistemulyi diseret este repreze ura 10.3 Fig, 10.3 Sistem diseret eauzal eu funetia de transfer (6.9) 10.3. Caracteristicite de freeven{i ale sistemelor discrete Pos ude ta ideea ed sistemul diseret este simlatorat analogic, ne putem pune problema caracterist le acestuia din urs, Deoarece 11 f)= ule") (ota) Freeve ‘caracteristicile de treeven ale sistemmului disere: + Ao)=|t(e**) -earacterisica de amplitudine + lo) =args + earasterstia de fari Cap 10, Sisteme discrete eauzale de odin fit am Evident se poate scric: Teoremd, Functia A(o) @ unui sistem discret cauzal de ordin fai, ponte cate ‘ocficieniiFunctei de transfer sunt reali (a, HG este o funcjie rajionala nenegativa de cosw7’ 4 entra a demonstra eorina sh observim ch side : ] a.hen > 1le)=ner) cnis) > prin wnore #0) Co. (10.16) at ind oH) este Fnci rains dz, fe 2, ocd a J Polinomului de la numitor sau numarator. In expresia (10.16) va intea Pet ena (b-a Jer -2awet, (oi?) Se poate serie deci: - — rent cos) YValori mari pentru A(o) se obfin cind co se giseste i879 Heme X(W) este ofunctie rafonals de w. secintiile lui @ gb -@ (nodule lui &, gi respect &, devin sie). Tinind seams de faptal ed eral pent caacteristica de amplitineaspecal din figura de mai Fite (116) gi (10.18) ce obi jos #(@)=K{cosoT) (10.15) ** rezulti w=cosT, iat din122 1, Semnate 5 sateme discrete Teorema este utd pentru determinarea funcjiei de transfer H(z) ach se cunoaste 4°(o) sub forma nei funefii rajionale nenegative in oso. in acest caz se procedenci astel + Sevdetermind K(w) prin inlocuirea cose? + SeySetermind poli si zerourile , apartinand functici rationale K( + Se rezolva ecuata: (10.20) care are eld , gf 5" unde [|< + Funetia de transfer H(z) are poi i zerourile z,determinati din cuatia (10:10) dupa cum w, a fost pol sau ero al funetii Ki). Doterminarea completd a functiei de transfer 1i(z) necesit sisiea uci constante multiplicative pentrs indeplinitea relaie Gots) EXEMPLU Fie Se objine: 50) TB s is Pentru zeroul w, = 5 se determing 4 Pentru potul ap. 10. Sisteme discrete eauzale de ordin fit 123 Rezult Din relat (10.18) pentru 291 se determina H()=«t)11, Semate gt sateme diserete CRETE PROVENITE DIN EMNALELOR CONTINUALE Fie 4() un semnal continual © Xsfo) ay sicsantioanele sale x(u7)= af] unde este perioada de exantionare co (= Eaeario(-ar) ANE Ze @ Talore = (= 28/7 se poate sere ay EE x (o-m0) ' ‘ecea ce pune in evident transformata Fourier a semnalului esantionat, Daci cunoastem tansformata 2 a semnalului discret fo] @ XG), 76D, 1eD a) Se noteazt X,fo)= x,(e"") ue si se numesle transformata Fourier in imp diseret sau rdspunstl te freceengi al secventei 5]. Se obgine: ay Cop. 1. Semnate provenite din esantionarea sermalelorcontinuale 125 xe poate fi interprotats ea dezvoltare petiodice X,(a) de perioada 26/7. Rezults: n serie Fourier a funcjiet lee [lode (aL.6) Se note afr] @ ¥,(o) ay tele transformata Fourier jn timp discret X,(o) se determina din tls 11.4) (. i telaia 11.3) far semnalal dscet se repbegt eu incgrata de nvershune (11.6) ees in figura 11.1 este reptezentts simboietransformata Fourier (0) a semnaul analog s)sitansformata Fourier ep deer ‘emnalule discret alae (oP) Xo) 4; Xdu) UPN ferten) rte) VEX Karen) }\ “o ms [Ow » o Fig, 1.1 Transformata Fourier ¥,(o) si transformata Fourier in timp discret X,(w) Se constata ca transformata Fourier in din donsitaten spectrala # semmatet mp discret este compuss126 I Senate gi sisteme diserete cops Frecventa de repetitic oy. Dacd seninatul v() este de specte limitat la thin Xo) se poate extrage -).(¥,legStuea eu sari sub forma unor exerciii se prerint® citeva EXEMPLE: Fie sera discret 5,0) Zsbe-e] (118) cate reprezini impulsul unitate periodicizat cu perioada M. Fig. 11.2 Imputsul unitate periodicizat eu perioada ‘SA se determine transformata sa Fourier in timp diseret Rezolvare: Se considers ‘de unde rezult Xo) X,(e") ans) 2: Se considers perechile Fourier ali] X,(@) salt] @ X,(0) nde no]= (7) 54 ae] = ln) Sh se determine ¥() un oh ai.) Rezolvare: Se poate serie alelss[e] « x sills luke = - Z fx, toto whe UL le ae x, (oh Ultima notalie corespunide: convolufict a cout Canetti periodice de ES: Gpuntionares unci seovenfe date x] «> X, (0) exe: kde ft aca W divide my 0 daca N nu dividem aie alr: Sa se determine transformata Fourier fn timp diseret @ semnatului diseret esantionat, nd seania de exemplele precedente rezaltd Jato ula = (nas)12. ke fd. 2) Se poate serie Dafifkez, £6 (0,89) aus An figura 11.3 s-a reprezentat transformata, do) a ea ay Ser 10 one oo Fig. 11.3 Transformata Fourier in timp diseret X,(o) Se constatd 8 semmnalul continual nuimai dae Yay <2 espectiv Xy(0) n seminalul discret egantionat mai poate fi refit” ap. 12 Semnate disersteperiodice 129 2 12 Senate discrete periice 129) CAP. 12, SEMNALE DISCRETE PERLODICE 12.1, Transformate Fouriere discreti (TED) Fie ; ann slur], woz, VEN a2) sietponcnitle complexe dled=e, blo. i} (122) dessemeni ptiodice lama 2a Vom aaa ct exist devote: as) Sega Set” (124) Mutines (ha P= (0.«4=I) este oxtogonat Invades: 5 tuptaia Set [0% postu rk on)= Zone Se of om rE aay (om folosit bara pentru a desema complex conjugatl) Mulkimea este totals deoarece pentru seevenla {ipl} care Indeplinestecondiqite vee 026) sults afu]=0, Vne 1. fnteadevar sstemul de ccuatit (12.6) este eRe, satiscut numai de solujia banals, deteeminantul sistemlut fina130 1H, Senate sateme diseréte d= Helou c= ee «27 iar d+ 0 (Vandermonde), i Peniru semnatul discret periodic {x{a)) din spoil vect baze {pil}; rela dezvoitarea (12.4) in care coefcienii dezvoltiit (128) Se verti fap ct (125) Cu nota wy =e (12.10), ert coat ean) Se considers perechi Fourier (T.F.D) seevenfeleperiodice abibowe, (12a) corespondentce ma poate seis gi sub forma: Mere), cas) 12.2, Proprietitiale transformatel Fourier discrete (T-F.D) Py: Liniaritatea Din corespondenta alleys allem conform Hiniaritaiirevuls axfoltbrilegraey + eu «iy Cap. 12. Senate discrete periodiee a ry: intarrieres lemme want (12s) i Deplasaren sabi ey, (2.16) Pe Convolutia cirewtars Se considers 26 ble fiseeventa nous “enBieESE ee mS (12.17) ~Sle—rhsb Notind convoluia crust: sblostol’ Ses le—rlulel ca rel 344] ® x,[a}> Neyey (12.19) Precizarea de circulari a convolujci este legati de natura periadica a sccvenfelor [esi xn] eareintervin in relatia (12.18). a Produsul seeventelor Existd corespondenta (12.20)2 11, Semnale gi sisteme discrete 9: Oplindirea fata de oF Se consider Je sa notat N11 =m Rezult sbalwrd=e, ": Seeventa complex conjugati Se considers 1a ae ay Lk ajugind relayia (12.23) se obfine terulté conchucia ry: Relatia ui Parseval Din tcorema produsului de convoluji rezults (w ~ 0) code va) = mn Daca slegem: ae nl=ah nel nea, sla} (221) (1222) (1223) (1224) (12.25) (1226) 227 (12.28) Cap. 12. Semnale discrete petiodice 13 si din elaia (12.26) se objine: 18 pa 15 (229 Relajia (12.29) exprima puterea medie Pa seeventi in dovs modalit 12.3. Aplicatle 12° caleuiul numeric al transformatet Fourier pentru semnate continuale. Deterni conform del 3, transformatel Fourier F(a) a semnalului() Flo)= [ema (230) Prezinta difcultji legate de dowentul infinit de integrare si de ‘alealul propriu-zs a integrate in eazal evalua sale numence, Se introdue notaite Fo» Spe-a7) . (231) Fo)= Drew) Evident (1232) Alege (123) Reza Feed Sea werd Stine (n+ wy }a2.34) r, ‘Stim c4 seeventa perioiea {7(a7)} Ten} Poate fi reprezentats ub forma: ae (12.35)134 1, Serato sateme discrete ‘emtifjetind cu (12.34) renal 4 jFiben) (1236) ES te, -mta =! Shy consent Flor) LS Feo, (1237) Flon)« (hea (12.38), Result din ransonarea Fourier discret invert 7 Fto,)- LS 70m” (239 Feo,)= 75 Fnyer (240) Uiiieind relia (12.40) eunoscénd senmaut f() se determin smal tt Flon)= Sser-4r) (241) Deoarece durata somnatului/() au este practic infin, pinta slegere convenabll! mare’ Jui 7 numarul de termen importa at sume (12.41) poate ff micgort Cu ajatorul relajet (12.40) avind de insumdt M ermeni se determin Fckeo,) care poate reprezenta o aproximare convenabits pens (ke) dacd kan 2a, (1243) ddup3 cum se constat din relafia (12.31) Cap. 12. Senate discrete peiodice 135 Se alege T mare astfet en suma (12.41) sh se reducd la un singur termeon, Dac durata sematutui f(0) este egal cu « se alege T2 0 = Valoaten oy = 21/7 exprim’ rezolujia pe seara freeventei ta determinatea transformatei Fourier. Pentru a rezolutie eonvenabill valoarea lui T rebisie 58 fie mare ey - mie) +, Webuie si fe asfel inet 84 se respecte eonditia (12.43). Deoarece oy = W em gi am este mic retald N de vuloure mare EMPL: Fie semnalul din figars faa fl oe qe ‘Transformata sa Fourier este Flo); 25 tain (12.44) 25 conform graficlui de mai jos. H Aw) |136 U, Semnate gi sateme discrete Dacd se alege T= a rezultd ty ~ 2nfa deci, o rezolutie total neconvenabils, Fie T= ga unde qe N. Rezultd oy = (2nlay lly si a di condita (12.43) rozul 4-8. Considerin «= 4 28 so, 24s) adicd = 64, Accasté valoate este minimala pentru uit ealeul aproximatiy. 12.4, Transformata Fourler eapida (TFR) TFA, este un un procedeu care determina transformata Fourier disereté tilizind un timp mic de caleu, prin gruparea couvenabilé a foperatilot. Se are in vedere e& fumulfree mecesit un timp mult m mare deeds adunarea. in cele ce urmeard este prezentat principiul care sth la baza algoritinior sapizi Coodey ~ Tukey eu decimare tn timp. Vom folosénotatia noe (246 peu THD, a secvenflrdtrte de pevond N 4 (12.47) ; as) Complesitaten cteluat iv reaile (124) i (1248) es rmotiv pentsu care se va lua in cosideratie caleulul pentru x5 (1249) Se not (1250, # «sty Cael direet eonduce ta = en 6 (2 I} «1282) si necesita (20-1)? multiplied ‘Conform elailor (12.51) se determing 1 Sagwit me (Wp (1253) 6 Sew me hati) seen ce nevesits 2(V~1)* multiplicari, Pe de alta parte, din relaia (12.52) reaults eZ ie (1284) Dent hy bi 804 ce arated pentru ealelultaturor varios xy mai sunt necesare (2N~1) muliplisiri, Caleulind mai-indi fa), 4} conform relailor (12.53) si apoi {x,} din (12.54) este necesar un numar de multpicdei egal ew 2W—1) 42 ~1=2N" 241 (2ss) fy ae! Qn aan? aut (2.56) tn cozul caleulului direct, Rezulti » seddere apraximetiv de doud ora mumarulu de matipliari138 1 Senate gf sister tl eb in celia [2X =H) (234 Se mai remavea se poute utiliza periodicitaten ew N a seeventelor fu,} si fy} Aste pentru me {0.1} Let Wt thy Whe (2387) une sise determing x, pentru 1 (0h.,N—I} cu rlatia (12.87) obf se 0 roducere suplinentarS « numsrului de multipliiri In general se lueteara eu N'=2% Procesul incepe cu N= 2. Notim ou F() numbrul de multiplet Ia N=25, Usilizand celia (12.54) necesar pentru ealeulal 7. rents (20) =2F(N) +N (12.58) unde ultima fermen provine dn N =I mulliplicie gi echivalentul uni toulipichs pentru scSderilecerute de telayia (12.87) Recut soatia FON) N, Sree. 12.59 318 12.59) dupa cum se verified direct in rtatia (12.58) Semnale gi ssteme discrete = probleme 139 1, Si se calculeze cowvolutia dseretd pentru seeventele: Sle]=oli)-oln~3).. Slel=ole]-eln-5] si sa se roprerinte grafic erultatl 2, Si se determine seevengcle cauzale cate a transformata 2: 3.8 se gaseased sfr]dacd x@)= omeniul de existen|s Hind unul din urmitoasele eax ®) fe(.2) by ict e) sz 4. Pornind de ta corespondenta fla] noua seeventa notats ew flo] si detinits prin: © D, se formeazi 1); Wen’, ep Sali} yl 4) Sa se exprime fu] prin intermediu tut fu] ssa se eprecinie rafic 1b) 88 se dotermine fle] in excul in care fla} oi140, 11 Senate sisteme discrete "5. Aplicnd rerelttul din problema 4 s8 se arate e@ transforma 2 4 seevenfei semiperiodice, de perioadl N (We N’) defini prin: sl=0, <0 alo+n]e gh]. n20 Sisk: 1 6. Demonsratimplicaa wine slales F(c) => w flues -zF'G) 7.51 se demonstreze 08 dact /(()<> F(w), atunei pentrafe|> 1 Slee 1 rte) ceo 8.58 e gaseasea ff], pentru a,=% 24.) Peni secven uncial ej; OSA WI se cuncagle pornind de la care se formeazd seeventa ab]= sor) X(@) 2) She arate petra |<, Fa)=r-x(e"*) 1) Si se arate ef dae Iainrarea sistomutu discret cu funcfin de transfer 1) a8 aplek seoventa alel= ser) Inge se obfine stl Tole rdo 22, Se considertsecvenfeleperechi Fourier discret alee, Se introduc notafill: Gy Cyr eu =Cue Ea ia Seovenele ns Gh Ey #8 conser a fi transformate Fourier diserete de ordin.N ate sernaleor yl, x, se] duph cum urmeszs sel ress allan: alae ‘8 se demonstreze c8 ade) = sole] + wheal masformatei Fourier diserete de 23, SA se piseascd cocficienti ondinul 1 =20 a egantioanclor x[e}®x(07}), unde Af) =5+Scosey+ 2sinoyt transformata 2, Y(2),Dact es perodicizeazd cu W gi se consierd a fi TRD a secvepiei x] 58 se demonsreze ct abil= rue) b) Similar, dact ‘seevenja irunchiata fu], OSmSN-1 ate transformata 2, X(), atunc seven xo) prioisiaté are TED 6 yxls) 25, Fie somal discret Shl=n, OsnsN-1 eizat ov W, (stay 8) Si se calculeze transformata 2 a semnalutui fle), (=). +b) St se calculeze TED a secventei periodicizate, {/{n]}q. si seeventa per 26. Se considera secventa s(t St se determine tensformata Fourier in timp disert X,(o) a secvenjei x{n]. Si se determine gi s8 se reprezinte grafic secventele ale ckror transformate Fourier sunt Re, (a), lm, (0) 27. Se considerd semmalul modulat dat de expresia = 3 Zeal oy+ssoy van |se-nt)146 1, Senna sistem svete wide 1 ostst +10 { ea + 0, = freeventa purtitoare 4 io ~ ecartul de freevent8 fre douk purtitoare apropiate + ase(l3.5.7)reprezindd jnformatia transmist pe subpart interval de timp [07 (+197) Se esantonesz8 semnalul s() eu freeventa. f= St gi se noteant tervatul [17 (0-+1)P) eu sb {ar +82) osms6s yantioanete di oF Dac este satisftcath relaia AfT=f,7=2, sf se demonstrers c& semnalul poste fi demodulat prin caleulul transformatci Fourier Siscrete petra seeveis sn}, O= 63 28. Se considers seventleporechi Fourier ables, Si se demonstreze cB = dew 29. Fe numerele rates] dat prin reatio ae fale 2$% eco kn, unde W =2M +1 a2 Si se demonstreze c& 6-20) 2S solos in, ose cap, 13 Modotaia portitoaret sinusoidate 17 CAP. 13. MODULATIA PURT Se considera informsatia ce trebuietransmsd sub forma semnatulu modulator g(()e R de banda linvitata #(0)¢ Glo), Glo)=0 pentra fa] > Oy «a. in cate ogy Feprezintd freevente moduletoare maxima. De cele ssi multe ori se poate considera valoarea medic a semnalulul modulator ul 1 2 feta s0 032) BU) Pentru a pune in evidenj8 mitimea sermalulai modulator se se B= U.s10, maxis(0 3.3) in cate Us este amplitudinea semnatutui modulator iat f() reprecints Joma sa in figura 13.10 este reprezentatt 0 form8 posibil a sermatu modulator ir in figura 13.1b. form posiill a densi speciale. Go) or Onn [0 Ona | » Fig. 13.1 Forma posibils de variage in timp a semnalului modulator (2), respeetiv densiatea sa spectral (b)146, Segal i snteme dierote sis purtitoarl sini 17 nde tare 8 WT ewe HL SEMNALE MODULATE + = feeveigspurttoare + Aes = ecartal de frevent inte dows purtitoae apropiate [35.7] represinad —inorenatia supatitoarea kin ntevalal de timp [uPtu 137) : teansmist pe Se esantonescd sera) cu teevents f= St ise notes yantioanele din interval [a7 +1)F) eu slot oor 7) Osmsns Dac este saciseat se demonstrere ok nin AFT emmalul poste f demodulat prin Aizrete pont secven so], Om <6. 18, Se consider Fourier sbleoe, Sisedemonsierect sl See 29. Fe uence rete fu dts prin ela 2ShacadEin, nde =m) Si se demonstcze a, 2S aleos™ in, 05k sN—1 CAP. 13, MODULATIA PURTATOAREY SINUSOIDALE Se considera informaja 6 rehuse ramsmis sb ann senna dlr Je Reba ita 16} Gio) lo) pets un in care ay teprezind freeventa modulatoare maxiond De ele ws win fetes =o ona) Pen a pane i evens marines sora nado se svi sel) man's wy Incas ti, ese ompliinee somata’ madetator iar J) repeats forma ws in figura 13.12 este vepverenatd finn posits senmalaoi idan rn Tgara (3.1he forma posi a denial spectre sao ct ul | iv ; vy YO nw | i, 18.1 Yo sib dl vant tn seme malar (aA us SU Semate mode op 11 Bt 19 Hepnereattcs desi speclale eoe cee dace) Maul de preven O1P) in gor penn gfe Heats a vale) Comme be fone | assy oo) wna Weqrreret dvr 116 fce pn aaa day |e ete cont sa ee se eons simbcs pu Gl). Repreveatares desi pete Freceenainstantanees seueot MF tit in ‘une amo expe eid sae de even pnt ae 0m gl ans (fo) 1 fn internet epreveatai esti spec stein ee indrpitd gue domeninl de feevente 0 > 0, declare ef | jen iste rat mp seal eins Sexmatlgeups dome decent de Ua Sayre G30, Pace vb resent as = Transmit tis small gl) up dowel de elon il susan Trecvente jase mu este umvenshils ioteina. Aste, ok se dante le teansnisie pin ante, perch asad este propional ew peat frecvonte 3 ste foute ne ste comvensbil >F aturci af se poate co era schintarea Feecvonfe instantanee este vores Tents si ar eovespunde silica Freevenies unui oscilator fn pla c(éy~Aavet + Aaa). Considerind seeasia 0 fanetionare in egim “varistationat™ se poate apeeca hye 2 (1382) ‘Aces recultat se objine dessa i Formula fui Corson in ile une ea¥smiin 5 foe fan) aide mason iat ACS Aly. unde ‘ mnulatie fn Freevenia i cane este frecrenta modaleroure (ses desing de frecrentd maimi lagen bonvin ke eevenfe seupate de emisane se calcula tol cei de modulate a tranvmisiun rte, beatae) in sabuoifaviunea ew saulaie in fheevenpt sunt private rocvenile mudufatoare vine gi masime 15 oa Se whine 3s) eviaja sim de fteeventh Ay ~ SOM 3 Baste Denodulira romnalui staal iw ficeven}a se poate face eu sjtove deoustuateulu avin schers bloe prerentat in Figo 13.20 a6 nal) At atl) 7 DETECTOR a MA tn) nl) rig, 11.20 Sette ble pent demodulareasenmatul AE aca heat ise apc somal AU (13.85) la waste nossa] in unm deteotorla Ala se aime nea Ble B00) 386) ‘iminnd din semmatul (13.86) components ontined, sea a ines demnutatoruls w= mk er) 60 «3s ect ee repre somal proporfioul ou senna wodat10 IH, Sermate modulate 134 Semmate eu modulate Tn fazh (MM) Semnatul eu mounlaic dears are expresia it)) (nay ol) Ureosoa + In core este constants» modelatoruli, Relaja (13.88) poate 6 ssrs sub Form elt) scours fl (13.99) “ 0 = hal, 0390) este devia ae fasd, proportional cu omplivatives senna ‘modulator Coaform daintio, reevena instance a seal AM este fdzo,+ay Xi 13.91 ol)=a, ray tt con Produccreasemnalulai MP se pate face eu avon schemel in ante represent figura 13.21 w J n=Uyeoays ml) 1.21 Cascit ponte produectes semmatal MP ap. 13 Modalaia porsoatei sinusoidal im Penira a determina senmatol a(t) se reprevints tensile 4 urenti dincitewit, tm complex simphiFea, aleynd «a freeven de refevins. Se pot sere eae: Uy = thy = z i (13.02) We ehR. Val jak ceca ce permite repreremaren acestye 22, unde Uy a font oat origine de fare Jn diggrama din Figura Fig, 13.22 Dingrana favornls asuist citewtaul Tn pute Deoareee se eter wie) och) 39) wollte 7 ae CoCo, RU) (398) we AC =AU, 6)m UL, Senate untae se pate face dezvolate in sevie Taylor pentru fava g, ea fumetie de Cinjul aloets C. Se pate serie olds) =o) (ORY, 0) ; ropa ata srt avs ls uf (mee) Ain cage seein petit do terme Pentensiplifcare, puso e int uss tea (12.97) devine ot (a9 Se obj seat mati ve Cae aes «aso . as-fo,-%€-u, aston Ir camaiite i gare vlan (13.98) este fadeplini, dezvoltara in serie (13477) poate f truichias la prin Jos termens dara se espest (1.00), coca ce conduee lu devised far8 dp mien rapont ef Folin, Hate ineresant le pccivat eb analiza prevemtat are in pct the veers tures » devitent, Kelana (13.92) pent fensiunes U este corcet acd capacities este fxd; dae condensatorul are Sipaciates vaeabilé in linyp cicuitl tebule analizat prin metele Spovliseciteutetor ew pareatr]sariabili in timp. Cis foste aces ‘evalu nut, vata i ng “evaritaionae, ste erespun or pent sere de aplicat pactice fray nui AA? (18.89) in oii wi senna mato Ht we ig 13.28 Fora sonal At” eal sera ‘ular dhoptunghular rdulitor ox discontnuitig paula alta 19 ard Ivers Se remared in caveh soxmata panna ine sari se fa 1 TRintineea Tas de semnalul AFF sepeerontat i figura 13.17). Dcteriinaeea spectro scnsalls 30 se pote free quake ceva particule, Astfel dc He)=covens 3.02) a l= Uso 9080.0) a0 Heprerentind agent sonvnl ALP sa on compe tel) geree (10 iin seanas de telaia (13.69) se obgine ett Sang ans) Spostnilaeamphtdini sh se-mtlalul 817 este ast jul Timely. shane aspect di figura 13.28 Foccxenfe pasate1, Semmate modulate 3 Ulin w definite eneryetick i wloplate penta senna nga de reevenje wena este in Muse aft ser die) 12.0009 e001 ig 1124 Spectat damping al semnata A Devan sematula AP and Ape raian poate Fut ex ena in Tg 3.28, Hae wil seth, Hig 12.25 Dovaslaow poten semua AU* (penn Age ian sawn "sinfse Af Usftag Am tl). a cyte ilu tose js. somal este ets aw tod 13.905) Cap_13 Modelos partsioaretsimsnidte s Aceasta eategorie de semmate apare le cele mii multe or in mod rnedorit,Asifl wmv objineres ni senna MI poste spare aac nvolatie de smplitine, De ascmen ae Senvnatele Mk ve apie si @ modulate ia mpl, Ja generareatemmatelor” nllate fn npitudine doed separarea de esellstonil cate farnizea/4 purttoaren Iveste bund, se poate 8 pars io modulate in fecventa Se considers semmatul MA-Mt Me) =Uyfr+ mcose Neosat + fsinong) 13.100) Une Sa presupussematul nindlator sinusoid MA Ult mos.) SAB, hn. (ARAN) Set a fo relia (18110) erie ale) Sedo Pall hb fot sto aaa Tinindseama de eatitatea (13.20) rent mS [105 ishcogag tone anna haa spect de amit spre exempla, =f cumnponeiia pe fiesen 14) 3te amplitines iar cea pe ccventa A ez bint va cnpcitle aisin 6 Ih, Sessa Cay 1 sda prt so cys nt. usa 146 taterferenla unui somal modula cw w purtitoare bah) nasal rena deteroing anes 1,0) $e pale setie Peme rvalics esiageren informed tansmve deo snus staie de csi receptoral resizcara yi alia de select. in ast Seas eecoptonul se yate chivas nt Tita rece band aural pe Freevente puratnare 3 om ei avin Targinea eat de tiecore fo alenuare ga 7 ah eg eu bit de feevente trupati i emsume. i acestecomdit semmnalul prods de ste Je Ginnie avcnd. Ireeventa pucitnare appt cele seleette. (cal Saas rece pe aa ee ha ive Pin insunsare ft iniaren iv demuoulatr, & senmatula dato anal oigcent ee util are hue # pevtarbare a recepiet imi intenferenta, Flot sterTeenjes Se determing Ta este Alemeatfatorutui fa pent sinplificare se_ eons sacont sna stan peturbator nonnull, 14 Interfeventa unui se ‘partaeware apeopiata { wodtat je aeplitudine co Se eosiera somnalal MEA ail seul) UE ens, t}oonind anny le cose m1 aay ele oud fees pa plain som ee Hatiss Lavon fn oats sta este lO) mole ra i) -U,(eodag aut N16 tar br esr dans de avelopa se obtine lA lt emesis fosingt deuntereratia AY) UUs Nt emeosms) Ys, u, 1 fl i Yet #207 a moms ee ) area, Lestat imerferenfed se esahueaz4 prin compara: ssnmlelor erate a vesiven demalatorgia tn wrmtoarele dwar ‘exist sem pertarbater ales ndilt¢aecoseog) er ual =noncose,t + ei en da nemo fa prs ae 2 CON ids cosine | ss enforce 2 asifee me sn aap me apoitul semabjpertacatie fa esitea Uemodulton 1 mica senator m2) aetrminate comity Se tinea Srl 2 3. csi PU, in cara ect mai convenabil peat ae Le tiseony 1a iotrarea dermal i. apertol semnalipertrtaie daa intererene este dat de r3portal wnpitadinor eelor deus purttoare ceorespunosre sens ut i petarbaieh stu wou any cel de Incyte 12.6.2 Interteren(a wai semmal modlat in Freeventa ew @ Senmalu Atal se considers avind expresia tnt) Uyconng sine) fia 28) seymall porarhator fil dat de relatia (13.114), Conia (28.128) este inept, iar fo) mw poate me |i nteare ia enw semnall este 110) yrs ine} emeg 20,U)oobes +9, 4) 8126 elton se wbine a n> Lolo can Pentru deternunarea Fave 9,() se resriesemmatul a {¢) sub le Fb finan 0 i ans WL, +0, coset Aine] eodeng «sina =U, sino flsinentsinlt + bso, g) many LSS ere ceabe Wane sina frst Bsn) ide sul dle aproxinait a av in vellve ivtepinien comics css} y= Amensint esl fin 1) 13.130) nf) Aneasmgt ue u. {Conform comventilor adapt se determin + act perturbatoril este nal ne Aunconens way + daca sermnatat ust wu este motutat (cs ~0) dar exstd pervurbatta Me merfercuta (say n= 0m, cosm in AAcest senmal esfe um 8 pe fesvents. om, cu ampliises FroportonaIs ew Cex ma mare valoate psntrs #4, poate fi egal tral find constr ponttu a extage informagia en freevenga mm rr dec acest print ile test asi in conite senate ott ssi tebe Tua ema comliite pevtuatped emai tn ete en, ~ ay RA 8a a ig Mas note, MAS) vue este inc anata transmisiuni SF A intrate fn demnsulater, rapt semnaliperturbate este A se, Jnuaatigive 2 saps senmabipertunbaic a leite faa tiare de fl. wi lu cecal ioduaiuns eu avodaagie In evant inunsiaie ene de 83 xr. MoputaTia irerstniion inputs sta 2) formats pin eepete tat pe) pi Side a7) un © seqwecemave psi putter ops perintc ese dat te figues 11 a ft, ati apa part Smal natn 10 ia Tunele de process se nwalulve, a sep incagst asa NAH, eee ee evmve si se tans al alte intormait Colin wnpulsre Furioae decatate in tnyp, Se reslzeara ceca ee 3e pMnHE atipleare b Ha Thin nwitinlines progedssior de maduatie @ impulsuriar se vor crea yma vlan annie $i cea in pic Lt Moadutatis tmputsacitor i Malet Mdutatia inypursuetior ia aanptitudine le GM enutaral Sonal sad MEd are espsia ee AOE AAP) ay sieste eprezenat n Higuea 142. 2 sabwerninas poeta a ina192 111, Sermate mula Ponta dorstites epee figura 1 tac Fig. 14.2 Fora seamstela ew module Tn aplitwdine de tip astral Se eonstats ci forma inpulsnlui purtitor se schimba dupa forma semectael odaiatr en lh je : senate cmos amt pte Few io fatonste) 1A pea fui dpa cum este seprevental fn Mgrs 14.3, Ste) 7 : I LF AMton dolore) * @— ow ALL j TEP se -ecfeun a LE Dace ansnmat Favier ampules pf) este Po) eet penal] son aaa sot ores peter ponderatta dens speceale a semnatat motataor Hijo H0) 04a Ierwlavea se pote face prin iarea twee jos a sumaull atin sel nc entra in densinen 9 spectral ferme ole $neasjem™ , nn Pte Zprlom de 5 oy =F (4a) PHO}Gt6) wan sera moi eer ox corespunde seat 1 (0) vail Ebene my) eerste teats Indeplincased cumiie avin deitstenspsetrat + domenial de ficevente welt fit + dnctn de tise ‘sti 8 opaating sewed de erecere 9 ~ nn) ae, hee tS Fir tA SYP 2 ayantion ome de atenmarewnt 1, Senate 12 nifon (MLs-aniform) Senumalul mola ME t-uniform ate expeesia a A) 2X alert or) can si este reprezenta i figura 14.5 a0 Fig, M.S Senna cu moti Se constats ci forma input pitied tp nitro Ii ptdtor mi se ic, schintindse nuvi marines min fuels de valores senna trodalatr Ia somentel fixe nT alate cules rommsks rodvcereasenatulut inten semnal fn tepte (CEM) ce 0) dap cum se obser MEtuntform necesita un cveuit de taforma senna wouter Fig. 1.6 Senna in seara necesar produce seul 0 . [Lao lo senmalului MIA Seton ho amon este nepmei wt { pee G- 50 ot) Wig, 1.7 Sele producene a MA dosti atte ML-undfarm gi AEL-naturatdewaree! nop A= aN Tae ey Sovler leary (UI nan sean de relia (1.69 acne ple) UA se wine fr lle Sobel a). 22 4.109 Fa a= Sf ler md ono (14.10) re de alta parte se oisere Hear alll> Sealer deal #0) way Lalor nna de ade nora wine) (142) Flo = D5 fn Gigusa 148 este repreventatd donsitate spectral sexmatulut tdcunifora. Mn) 94 Gn) a aspectle din igure 14.4 ia > 2186. In, Senate moa fatea spect a Semaalulul AMA 14 a senmalului_modulat este format prin repetaren deformath a densitiitspeetrate a semnalulu madulitor. Demedularea semnalului MUA-uniform necestd extragerea wai ints a terme: Pala aay din donsitatea spectrals (14.12), ccea ee se poate face cu un fil toee jor care indeplinesle aceleasi confit ca eel Toloit Is demlares Semmatulai MlA-nanural. fn cascada cu fle rece jos webuieinteoues ln cireuit de coretie eu factor de transfer H(0)~ pent foley aay Mo) sitea a semnalal ase inst Ia transforma Fonrier +. (0}a(8) sist deci LO) 14.2 Modutatia im Isurlor in pozite (MIP) Se_poate transite informa g(¢}moiicinapoviite limpulsrilor care formeacd purMorul 40) aay st fone capt seww,2 oss) lind sonia de er in poragatal 14.21 x obfine The Moderns dicts 2 el§: J obo) aan “ sifteye ull} Qe) amy AA Ol) (3s) Densiaten specials 9 semmalutii AMPemniform este consti alert srmmatelor avalulate iy iva (14.38) 34d denstaten special, care ‘pind js feeventa, eorespunzatae prin fermen din (14.39) Ain densi speetate ate i jurul lieevenflor he Ton seams £8 (14.27) tepterns AAZAcwniform penta senalel jews aa int 2 pileTa tonne, nas ee) Son Tie net aca ecevent curio etnen din (14.39) este de eer ied tsi VE] tl] Peto pate extage pi ieare aces termen trl indepinite vemanarete condi (43s) 1 prof sano) nts edad atin on) ports foley a9) seen ne he “ir eag wrt ce un sinc de covectie ny ihe som 4 tw) real) hs (14.40) upd ctinsasncacomponenict continne $e line 1a iegitea stomvataatesnl scant ' 1 sae Leora = nepal Hab) dulate = probleme 193 SEMNALE MODULATE - PROMLEME ia se erie expresia unui soma Af Tn car in care seo oe Sonat din sama a fe compancnte cosinusoiale, SB s¢ ee fra de amplitaint si psteren seminar mola Se + foo ¥ Ml fe Ue A Vm 20; my 204: m, Piles fh KM: fag = 25 RIVA 25 Toniad com ale aceste valord sh se stabileascd daed ae Toe seaman semi Bh @ Movttatia in ewaratura ew dows sermate modutatoare a) sl aw cxpresia, ul) halon 4 Ha lsnont unde derc(o) + seco) “ [een rn ems 88 se determine specteul i of) ty) Cate este lrg de band cepa de sewn” vit un procedeu de demidulare care si extra ) Sa se sea le deus nal ew mre polar are expresia le), tw dosnt nfed=ti{te my sosme) «(=U Hm cost) Atk somal mostatoare sunt nf()=Uaycosmf om) =BU a ch (Plotecosend sm =BU,ui uf) si sie a) Sd se reprerinte variant a soma fini un proce de emnalulare separa eel de 1) 8a se determine spoctul de ampli ye conser semmatut moda in amplitatine nl D=CalE HO e08006 in care fle) ste Fonein de innirapene de peril Ts» 2 Si se rprosiite semalal AGL. SB xe determine spectral si de mplitilini 31 84 s© reprezints Iaind in enisuleane compose prinsip ene somal nla in eevens tna (A=tiycoslong + sinc 6 sinont 6 fu B20 1s floc i ede 8) Freevena instananee g deviatin mania de feevent 1) Sonata modulator ©) Sposa de api, G)se considers senmatal MA-AF thet lt-sconesoalont + sine) Lb3eh flesh Si se etbeased om pene care eamponcits pe frecvenfa t-te 7. Setunalil apical sehemei yontra producers scald AIF rin mts gener nde) veld Use) Se cums voile Uy, Uys Bs dy $1 Ky Sie determine foevent prrttoate wo, 9 devitia de reeves ay realizate ceyc expe tension a) nn selon i iy fe ilcd only sh 2 Cll af Mew Sermale modulate - probleme 198 lt) €a sermval modutat in fazd gi sh se determine Ap. ( Se presupun Indeplinite conditiile ve regina evasistationar ) ere -—o— % “> ass Yas c ad La Sa se implementere sche realizcre moulin de Trecven lve 4 un sistem analog ‘fie (metas Arist) cates ‘0 oscilatie. moduli in far8. un semnal_mexltator sins eu frevena euprine tre 80 git Kile ane deve de far maxim gy =m ral in le Heeventa ued oscilata este prvi x mel Wf (Care este deviatin fn focvents 7 al MAM ane exprcsia i{l+ vose, seo ¢Agpcosn) De uset apc : amplitudini, " 12, Fie Semalal andar HO) cose my, TH AD aed t=" ge cere 2 3) 88 se determine senate MLA-natral si MUA amiiom gst se reperinie pat 1) Si ae coleuleve ample componeuelorspectle pent ‘ete do senate ’ ' veeot sen st i ayptine avid expresin le) UAL vant ne sosiag using hie we ropresne wana si yy gf hse determine spect He mii sermon amine tnd) C00 4 se suprins composnenta lateral de foes ay sam. Bae ash se dine ch senmalal reuftant se poate conser omodulat fe SN oevenga ce alagh semnal alulater avind Gis) sistemnl de radiouifaziune cw MP pe US lncresza cu desbtis mosinn de iccveh My 80 KHz gi Geevenga de aval Meena iS Kite Care ene fants de Teecvent@ osu de mt 1 tgvoang 1M us pode mt, rv ye ee cl sn specie espn 9 ie fares ° " Ioana comple ce) legen de asitie a ampli {tv tegea de variate faze especty freeven 17. cate este deviatio de faedansim care tcc seats inca mnadutator de fara care Iweeara ta fovea wrtatware de Ton ale stand c8 caps wvaliplicaet se olgine fresvents fi Jiang de 30 Mir. Sel oar ate fsevents xis Wie 18 ity tat moar de Hz se wiz’ pe wine di seni ME" (ran inraves inal semnalulat mous, 197 “vata de frecvents la ieste ind de el putin SO Kitz peneu orice frecventh salute 18, Se considera demudulatorat ME avn selena Moe din a 0) 7 lth tall oie 2 rae ‘Greate Dateeor de deviate aavelop La tare apie seal yl P=Uscosag Bsinw.t) ium eu poratoare spot =U, cong. Uy Uy ebyinindu-seo interferes ‘Sire determine expesinsenmaful deta fsirea demodulatorue Me. 19,88 se repos senna AUT4-aataral sh MA -uniform dc ald) nt0 ali) =U coset vce Tell i vac2h Sa se termine ie reprerine denise petra pnt cele . tf) in] » 0 fig, 151 Comrade mga por etermiare spon it +e TS Tansformata Fouriet pentru # <0 (a) respectiv ¢>0 (b) 19.15 Mesos Fourier 203 Rearintioy Lomeli Jona = eae (1880 oot 1(2) eon, rota 2 1 pfs daca 1{}—er90, ree 1 ff \eue— paar 0 5.88 (ee ini? (fae ose Se defines conural inci (Fig 15.1) reesDy, iss) consi in renisereul Cs 108 si somiseeule 7. 2 sect in rm ein poi sal =o ort soa pena inaginard «planta comples(y. Conform tcoremct reridautiler, se poate sere pene integrala pe conturl nei T spe Deoarece palit = fn sunt sinh rus ino fra-Lelr(2] asin ‘Tinind seama Ge compuncies (15.9) 4 contueulei 1, punind ‘Rb ir -¥0, dacs lea hi Jordan este tnplinita penea Nisin i] wlan Epis} (3.10) condi208 1. Wispunsa excutetor a senate onstuit din semicreul C'de rars A i semicerewile 7 de raz occa din ard ocolin poli ssp, = jo situate axa imaginal 2 plan (ose poate serie Se a Proved similar earalul anterior, dae Ko, of» yi tema Iai Jordan este indeplinits penta <0 se obtne vn BCP hGH om Pena a excinplifics mil de ler se consider eirevital RAC de integrate din figura 15.2 fx ec tensiuneaaplicald este x@={1-o(Meosint 369 2 so é |» Fig 15.2 Circuit Ce integrave Factorl de transfer in tensiane este fe) i= RC asin) ‘ransformata Fourier a semnallai de ineae se determina astfl H=25(0) —gloWh=n8(0) Ftl-o(}=n54 je Gap 1 Meo Fawr 205, x)= 50 sso af i 1 asasy Flew.) Hera) 10-5 irae Ei naptered «as.i9) Rerutt \ ioe aa Shae) Ph ish cosfany —areigiat) ' Sina ent cr (520) on a a rf 3, 2 san mi}eralee twa" eo sam Aplin rail (15.12). (15.15) e piney: 1 Gag Ear ERIE san wher See ten alice (1523)| { 206, 1 Rlapunsu eicutelar a seme in inal, ensues a igi ate expres sin Sede (oy as) alee ‘aspunsul circuit este reprezemtat in figura 15.3, v0 Fig. 15.3 Raspunselciouiul R-C de inegrare Is sera (15.16) Se verified cominitates formei de und y(t). $8 precizim et ‘metoda Fourier nu este cea mal simpli rezolvare a acest exercitu; 3 ‘mit in faptexemplifeares moto 15.2 Consideratii asupra aplicabilitafi metodel Porsnd det exempt preset 38 velem inex con putt apre pont 2()on pol muipl ion pe ata ima 3 oi planslui complex (s). Este wfor de semureat cl aceta na provine dit Tunctia de transfer (a) care entra weR ou are poli deoarece corespunde ui sistem strict abil Arf deei semnaluapicat xt), ‘are in troneformata sa Fourier ar conine wn termen care pentru w eR ‘11D un pol multpl, Spre exemplo fe wn tron din (de forma (p18 Mesos Fourie 207 cisasy Se poate sere succes 1 14 L foo. Lenser d jeraemeroe (1820) Un astel de semmal este neminginit si mu exis in reatitie Apicind oui sistem Tiiar an sermnal neminginitpropreates de liaise, nse mente all de iatare meg inpliss pe ata imayinars a planului{e) in proces determin rps, Vom prezenta in continuare un exemple simp care ms permite ‘plicaren dretd a metndeexpuse. Se consider) astel pet crete Cae integare din Figura 15.2 aplicathtensianee s=aW)-el=4) . 120 isan Se objine Wansformata Fourie : 1 Fees) s28) (0 care nu ae pall pentru eR. Conform metodologieiprezeotate ren Yo)= fi-em) c1s2%) i sidesi Mesure Ts fr sao)09 os 1V, Rasps clr sma . ap 15 a E 15.39 direc al ‘ asa Mel ) Result, apticdnd teorenta ialirriesié rebajict (1S35) {5 1 4a ai Buy V oons—e Merle) i spule-1}oe Molen) S400 sees ‘raspuns mai poate fi seris si sub forma. rae? (say Senmalol rp P een ce era de aieptat, circuit i eemnalleplicat Gind eavzale (58 oberstm eh ded tn med grep se consider 40 pol atu 0 tema Isi Jordan nu este aplcabild deoareee peat Refs} rm (situaie in care ve C 91 Rv) raul wi()- (1539) entra ies din pas ae serie 335 wide Father ah ee tn peebue r(3)-0 ssn) At posts 6 ei penta 66 (tru eae (15.12) 9 1518) eau (sm) wefreipoee™ pry oxen in igus 158 spans (15.41) ese eepreznta fig Fig. 18.4 Raspunsul teu RC de itera ta ‘repunghislar de Jarats constants de ing est (Ciera consute sunt ile «+ vevitieaees apical lone lu Jonas sie figatarie, tianea teoemei inirienit » permis aplicares lemil Iai Sond entra functia auttoare Co) ®) nw avea poi pe axa ienaginar plant complex + cooate 93) nu i (0) ia sure 25 J Se va vedes mai tirziu 68 metoda i procedeu grea care nu este veeomandabil de malte or ) asst de pon forntei Fourier este wnno IV. Rdsponsl eizcitelr ls semate Legat de cele de msi sus, revenind le posibilitatca existeme polilor multpli pe axa iayinara plat complex (s) pent Funeia fe) 3) eva preventa un exempln, Consdersm plist iat RC de terre senate x reprezenat fn figura 15.8 104 (e-teane casa) Fig, 15.5 Seminal marginit avind expresia (15.42) ‘Se consat cl seminal aplicat este marginit nies. wer say) aml ood casas de unde zu casas) (em) casas) ep. 1S Metods Fourier a Frunetin Yo) ae peteu » =0 un pol simple Hie ‘Lema lui Jordan nu poate aplicath penta fanetia (18.47) daca 10, deoutece pentru re 51 Rye aif! elt Rely] + reruis 5 asa) (E)a0 1s.) Folonind core intr se pote reser (15.48) Yo)=lolt-e™) 054 nde (a) (15.50) ‘ rf assy) alu fnctsk fw) se poate aplics tema Iu Jordan dar dups eum se vede din expresia (15.81) apareuifeulatea legatt de polutdubla s=0 stuat pe axa imaginarde plavut’ (s) Acestexemplu pune ie evident fps e8 tn procesul determin spensul i mulilpe axa imayinars chiar iy coca ur Sera de Cum se poate rezolva tous problema, celaile (15.12) 9 (15.15) efi spliebile? Se efecteazd deseompunere in fat simple: 2 om We) GOP Ual “Tors 1532)Prd 1. Rasps eneieor a sewn cops et our a int ee sieeenbe AHA ne | ff)=tspu rar 220 uss sides t . MA nO nl) (ss) Se verifies spre exempt MMo)=t, pontrs0 (539) ceca ee eat evident corel In inchcierea seestor consideratiani tcbuie cemareatfoptal eb retola taasformates Fourier au se reduce Ta aplicarea direct a (hoidoe (18 12) (5.18), De aff mous wansformatel Fourier ma ‘See pri eseata 1 procedural. Ea are desig gi eal ce vor Festina in paragraete urmdtoare, 183 Rispunsal flrrulu erece jos Ideal ta satu ereapts ns defnirea ins ese jos ideal se wrmseeste respectarsa conifer de nedisirsine it banda de tccere. Dooatecetuneia, fpondere se considers reali, rau. pentru facial Je transfer al Fits tnepinsees conti H,fo)= Hyf-0) 44536) Reval Ugho)= te p4(0) ass) ue 4 est imple inaior de grup, in figura 15.6 sunt reprezentate caracteriteile de trecvent® le ite: ig. 15.6 Catacteriscile de Freeveng ale ileal tec os ideal + caracteristica de amplitude: Hat ipo) + caracteration de fr eth, Semel apical intrates Fru este salt teaptt A= X00) oss) Dewree Ho) ahha xfs) (559) rezult ° rerxomorerfstemcrecinate] ose Se determins lass Untilieind pent sinusul integral notin i) Pa (1502)ns 1V. Rispunenl eincitlor a semste dupa sehimbares de varabis f4.)=1, se obline spans fi idea ee jo we sand «| stae (15.63) Drincipaelecaracterite le grail Fete’ sims integral sunt date in epreventarea in fg 15.? f. 15.7 Feta sinus integral ils) Se verified faplol cd sinueu! intoyral este 0 funetie impart, prevnts osiltis eu extreme penta x =U", LENO. Cea mai mare Saloare pees Sie) este sife)=18-5 (15.64) ise valores fii Si 1369) 2 Finind seams de rpreventarsa din fora 15.7 si de exprsia 15 63) espunsile ff) se ine peaficl din fie 138. Principal parsmeti a spunsuty sunt enumerai in enntinsare Cap 15 Metoda Fourier as OLN, 109 v 09 Fig, 15.8 Raspunsul eu tec js dea ta stl teapes Xa) Tinput de crestor teste definit ca interval de inp necesar ca "ispunsl st creas del 0,1 Is 09 din valour final: cs.66) Se determing 10088 asey 7 108 (3.68) ve) Durata suprooscllaiet 0 este durta ice pret gil doilen ‘moment in care rlspunsu ao valoare egal ca valoaren final. AceasS dura se aproximeaza cu interval de timp vinte excencle sucesive ale spraoselti Carr” (15.69)26 1. Ragan censor seme op 15 Met Foie 2 Revenind Ia expnesinrspunsul 90) se comets werepeetarea Pesan pontva 2 fst nnd soma decom wip cai dence eae eb) ponte 0 foul nose itl wal ce an ae si danse: )+0 pentru <0, File ec jos heal mu este oui dc ete steak, jana, m8 se dorese af earl Confort vst ritri atorat Iai Paley a inet Miener nerespesiaes fe jusifiest3, Conform ecultautui cit dacd gi numai died cartterisica de amplindine & ‘ssi indptineste condita [PtSalco osm prin asocicreu net faze convenabile se poate constiai un sistem aural, Cuallecuvinte este posi ea Hier a) H)=0, <0 usa act pe un suport compet ita =0, condita (15.70) ou poue Indepth sistemul respeciv nw este cnuzal. Accata este cazil veal tee on pene care fw] =0." pf>e, (is) Pe de sth parte este stat fap 3 este posibila realizates una ‘hay ifece jos eu eargctersiea de anplitadine oriet de apropiats de cea. fill idel. Este evident, penta a respects coe (1570) 10 domenislJo}>0, se va putea realiza [lla eriet de mie dar nena De asentenea este de astepta ea tnpal de fliziere de grup 38 cerlte ‘nate (in roport ew fap) asifel inst oilulile rispunsulal teal entra 10 88 fe bine aproximate de zero conform xpunsulu real, Sa Raspunsut filteulut ideal trese Wand ta imputsul Dirac Din conditia ca funetia pondere 2 filrului 2 fie reald se indepinste rela High) «asyy Ccaracteristil de fcevon sunt reprezentte i Figura 15.9: Mato ag HC) tise on Fi. 159 Catto de even ale a : 2w, Hirgimea de aw Jae este frevenfa certs truly ‘ond arf este inp de fatiriere de wr, ina Sapunsul irl Ia ryplsul Dis, aed funetia Yom dete sa pondere ie Jno eh Flake behets a . x! 5.75) fabri atm hn Jette) La cle precede ina ous integral lu eam de ela (15273). Ulla expese (1578) ae avant dea neces cunoaire> tnprst pent Ha) ma pene >na 1 Raspuns eievtelo Ia semaste Se detrmin schirbnd variabila en, 62 wae! “f} Fine tenn au) . aren, revi = 0579) rainebnlt—t cosy In Fgura 15.10 est eoprezemats grafic fuel ponders Mf) my Fig. 15.10 Functia ponder a Gul ese band deat Nerespctarea conte de courte era de astepla conform ever Palys, Interpret ii a rll cte pat de fet gometl di inpattut anpra sitomelor to bandas Un asf de gona ar depart ee). Hfctl unas ipats din sat a pri semaal eno avd fceventspottoar eal ey freveh cea Fowier 29 4 filtrali gi amplitudines proportions cu ligimea beni de wecere a fkrului, Ese ineresant de remareat fect duph pareurgeten unui Filta tvece band® ideal» uneheategorit de 2gomot, aumit Gaussian ~ al Acesta este azovat orieiei componente active de impedants. in est coz. valoareseficce a serafulal la ieyites frau ese dial din legimea beni de tecre Armonied . Caz general In cazul semnalutei format dinie-o sami de componente sinusoiale, s)=FA,coslo,+9,) sm) caeulel rlspunsulsd fe poste organiza sub o form convensbil, ‘bjinndseae aoe metods sonics Se asociasasemnall ana O=Eae 5.15) meme ceaet eRe} (5) arpunsa ici la sera x) este 2-100) (880 inset anaite (este ltl ass Deostece se poate serie sexe). eR assy din propreaea de nina, sistem ind el reals vA)= Ht 10) assy) sideet > Realy) assaynu 1, Raspunou icatla a semaale Pe de att pate, wansiormata Fourier a sens ana este Alo), acd cieuital are fancia de wrnster fo), se determing K 2a (o-,) (385) trasaformta Forir a onpunsala (1) lol lo}o)=Sx.2slo-o,}e,) (1586 Aplednd metoda eecunoasteri, spans, civil ls somnalat nate te expres, LOZ sen si deeisispunsu la semalul real (15.77) este seers tae} a Avid in wodeteeevetacle de mai sus, se pot prevents eapele de era eu ajutral melodesarmonice, dupa eum ermean ‘se reprocit semmalal sub forma unei sume de componente + se asocia emt anaiic (15.78) caractriaat de amplitutinile ‘complexe x, gi frecvenele + se muliplicg feeare component semmalual anette ew funstia de leagaer I reeven eps + sSapunsal este parte sls «sume determinate ma sus (15.88) Motods armoniea se poate apliea in cazul semnalelor perioice, vind in yedete posibila lor dezvoltae in-scrie Tourier Notind Semmalul periodic eu () (Tene perioads), dezvalarea tn serie Fourier poate f pus sab forms semonica sl =bas Sa cabiro9 a 5 1589) Conform metodel acnonice, ert rene aor Santarren) ssn an 1S Meta Hawise m (Caleull fects a spun a pasts la i considerate det av nui fini in econ epreeutai in sun (1330). fn aves ses Aletinind spre exemplar uaa minim 1 pene care 1 Aer elo om vn espns (15.90) ps nideneal aaron Samaaren} aso Cu taste severe eapunsll sa forma (15.91 my presi Ta ra iain cael nce ae pune problema rprerentr ale Feo peioad,vuiumel cleullo ete are noses foosves un Progam pe ciculator Mei de observa pl fei Je wranaer cae intervie in caleale exe evsuas nua leven poritve. Aces Tees ete Stott dearer in cru sitentortece Bans ex 0 uproxtare Thneii de tnsfor pons ovvenis positive sire expec ee Simplifies Ea eorespunde ntact enoseute io) indus! ts Holi ieee slate in cara metodei Fourier ae lec ex Faia de transfer 1) care ichuie shah expres corel ait ly freeveate portve cit segative Metoda armonica. se aplick cu sicces pen dterminarea spunsului cireitlor lo semnale modulate eu remmale modultoure tsoiale sou periodic, Asupra acest aspect se va even Un exemplu de aplicare metoei antonice se va prezena in ele Se considers semnaal pesiic 1592) In eate=() este det prinm 1, Rasponal ecto a seme wou te(0,2 sel vo (05) soy 0 nest 40 mat Fig, 15.11 Sonata peo pevioadsaplica iveuitlul anaizat Fie funetia de transfer 17), corespuneoare unl sistem avdnd Suvctin ponders res, defini pe ax pactiva a fecevenflor prin Twn . Din ret caso) Mo)= Hg lod=angittn) = a Lineal spite) Fig, 15.12 Carnstesstiil de fcevent ale circuit analiza ie fumotin de transfer Hf) Be Se cere raspunsul sister sermnalt periodic 1), (op. 15 MetadsFosser a Se determin’ mai ili dezvoltares in serie Fourier » sermallui -a(), Se ae in vedere fatal et 2=tfot-o(+-F)]oo2to) Ener] san sort Eres ( cso yas a Deoaeee ioe; (28 WG 59) venta - ts tide 0s.100)ma 1, Raspunou incitlor Ie ste CAP 16. METODA LAPLACE ‘aval in care semmalal splica este eauzal folosind nowy pont transformatele Laplace Werth) «ao xX) . Memb) a6. ‘in teria sistemeor analogice inare rezuta X= KOM) 162) Sistem pent care se determing elspunsul 5-2 consideratcauzal ees ce implied spans cauzal la semnal de intarecauzal. fn continuare se renunid Ia indicele pentru transformata Laplace prevent varabilel # Riad lmucitoare. Revenitea de la eansformata Laplace 1(¢) la originalul y() se realieaes eu ajatral integral de inversune (163) fn care constonia resid ¢ exe mal mare ex cea mai mace parte reall & Polilor fanatics (5), Calcul integrate’ (16.3) se sfectusse8 prin complearea conturuti de Imtepraze eu um ate de cere ca tn Figura 16.1 In) a @ Ty t 3 Pets) Fig. 16.1 Comurul de integrare pentru revencea din transformats {place aspunsulu in timp Se obtine confor toremireziduuitr: Spirit! Loser Lwrtae css) acs pentry #€, scons ed nro es) confor Jen Iu onda, ke erie if vevar=o 1166 Tn acest condi rezulta = Lrerdrtehe" bw) aan Reriduat nt-an pols, de ordina w xe determin cu eeatia Lae nt eel ting, yas pny re] (16.8) act Y{x) eprint 0 funete rationals eu pot simp s+ Kell.M], tdepinind! condita (165), east originals 3() 30 poate cfecte cu ajtoral formule Ini Heaviside, Atl dacs 40) Qe) sunt pelinoame, iar Ql¢)=0 are N racinisnple diferte de zo, sont valbile elie: + 1-(28) vt) ), a Eaten (169) « roe( ll), snfB8. Ae) cam Loto)” Fs.ne 1, Raspunsal cicuteor a seme practi pot apare situatit in care condita (16.5) nu este Indeplinita. Dew acestea dows sunt uzusle » Dact fin r (= ery re=n+¥(0) 116.12) Sededuce expresio. | phy iee HOaxBW est [nlseér (6.1) pets ie inter alee losind proce pee ma tinr(deo (619 Dact Msdantoe an) stunci,7(0) ou Tadeplneste condita (16). Tn ipoters in care Xe) satistace reli (16.18), Se gasepe ne Conte 0616 si conform teoremei intirvieri, se serie w= \e-7) (6.17) [Nu webuie perdu dn vedere e& neo, r<0 (16.18) cron ew ate ca eft fap so, rer (16.19) + 0 alt siwatie ce poate fi faints corespunde caruli in eare (0) are o infiniate de poli. in acest ar. ruepeata orice ate de ete 2 p16, Meo Laplace ed Indeplineste coda (16.8). Considernd suecenunea arco de cere sore tree prin pli, conform fig 2 pone Sone 11 infin odat cn, se wesupune ed HnrG)eo ser, (1620) Ines & “ ets Fig, 162 Contururide integra de raze ees raed rae eos discon ifn 8a tece prin pi de pe ana imagines ‘ds peanainaginars a planta) Ain oe lens na og Joba o a6) res 10-S ere" 062 In eave 5, sunt poli funetii Ys) Meri de sabia! ci meils transite: Laplace exe aod in cleule deci metoda Fourier, dutrta fpiaor sd Soeur in timp se relizeaza eu difcaltti mai mien ese aplica sistemulu este nal penn local metas Fourier. 4. se rwcomnd cet pose2 1. Raspans ecient seme CAP. 17, METODA REPREZENTARI SUB FORMA. COMPACTA A RASPUNSULUI LA SEMNALE PERIODICE, Se considrd on cit sre sbi carateriza de functia de transfer 1) are etl 9 api semnall periodic () de pevioads Te voter eu x) Tune reprezentind serra tered pe interval r6[0.7] sear ese nla afar s0)=-(ole)-0(¢-7)) any ste evident a-47) 173) Transformata Laplace a semnalutui bs fever a7) indeplinstspropicaes dea ou sven poli in distant. fit, Getiehen inwnadevar ov nota @ «Rll erat din rls (17.3 fatal blenriaeulen m5 in aceste condi tansformota Fourier a semnaluui xf) este Fett) = Xie) (175) Dezvoltind In serie Fourier semnalul periodic x,(¢) se va serie se Svar, 0-7 6 sifcan putin orate de pina acum, ‘Se verti wore este valabila relaa tad x(a) rom osa)= fC) side acea, formula (17.6) se poste Hanser sb form w= Satna cr Aplcin! metodo Fourier pontra 3 ealewa spans cir aria Sop) won Conform ipoterss cre find tit sabi unease transfer tuo frcevega'n «este (js). Reet psoir spunea (0) none 2S Srwcnite-ae) a1 l= EE xno no s|ien6))= 3 (ta) xl-oll= ier) spuasul (17.11) poate & pus sub forma On o)s neal 2 suaayidinayn) —«rn19 =O neal SF NUatHaae* 40730 care reyrecnth serial ce se objine fa eauh aplicdit_ mines Hate upor de observat ef stad Fourier. To rapart ex me anmonich necesita comousterea Tanetich se tasfer alata fievenie20 IY. Hdspunea incite Ia tna povtive eit i Ia Fecvente negative, Oricut amble mstode conduc Ia xprimarea risponsulai sub forms nes ste infinite ceca ee face ‘iia reprevemateageatied revalal ocode ce vf descr ih connate permite dsteeminaea spree espunstu (0) peo pevoada (0.7) 3 wen sue Infnite. Se soiese na a Fel) Mo (0= Se-7) (7419 aspunsal sistemotat i sommatat sj() se wotsara ev 95) a cuprinde 0 parts care reprint rein rernanent. Partca coresptoare regula permaneat se Faspasl 62) ponte 10 CCatewl rasponsutuiy/() se poate efeetua cu ajutoral tiuasfenat! Laplace, ‘Se dotenind mir ot ansformata Laplace a semmalul (0) wie bielle Labiew = AE ony X(s)= Lhsle)) 7.16) ‘ste analitica fh to plan vurobied jar sumavea ev realzat fe condita Rels}>0. Reval cb tansformataX°(6) este apatites fe Semmiplana din deeapt vient ann rbs)e ehsr}= x(n} (eh sam pe de 0 arte datorai fancied transfer pede Pati func 1.) si indepinese sonia de avn partes Feld negative i 5 pare, ei rezult din anularea unital: (Can 17, Neto Comme a Levens ya ary ‘Se consat ed faetia F(s) este anatiticdinseinfamtdindreapa de imtegrate pentrn determina original tebe aes sin figucs 17.1 Pot fete 6) Fig 17.1 Cootral de inegeare pnt gsiea or Jemei tui Jordan “er G6) a aay ner, eee Impunind condita #25 oreut de cere (0) ear pete tara resednd Ia innit mu tece prin po stat po prin poli saat pe ass fay Din acest motivaumitral fancies 1919) ete slat penn Refs}->—0 acest nantor inde ta pl int sta I Tndeplisiees soni (17-1, Reserind rela (17.19) sub fora sy OME cram) ner, Reet rm2 1. Maspnsl sircutelo a semaate sooanoce pentrus eT blew, eto aay serait echivalent coil (17.19) gi (1720) eu cay Se alin: te FMD] Sm 2] 29 Pron teren determin regina tanztori deoarece corespunde veal negaivd, Pent 8 stabil ontebuta ect de al nse pot efectug ealviete dupa eum wemeaza Eales Be DOO a 724) rat 72s) i “rs emanea puters : +0) nwa cis Incare «ete recveiaputtore iar ennai eeorlae maim Tn esr sepa odua in amplitude (MA) a2) gO, 5a) 082) nde st-010) sy S-1 notat eu U, amplitudinea semmatalat modulator iar pin /(() formas. Tnvroduetod gradu de modulate fn amplitudine say reals 8/=04li+m/)] (133) esi ste U,h¢ url Oosoy ) fn caval semmatului cu bands suprimatd (BLD-P5) a=2; ,(=0. 4/l)=20) 87) bia si purtdoare 1 iret In sera ov modaaieHinard 207 Cap. 18 Keegan nce seas Kalen as) Ie ca ssl ein fal ach sepia (BL seal coment ants ald=dl)s (es) «ason sisi at) essed! oni prezentoea semmaelor cu ML se poste fee 51 cb autora! aovelopel comple 0) ae rels, We] as.) Asfl, in faneio de tipo semnalului modulatlinias, anvelopa complent est SMA: ay(eUyretel=Uidlens(leR + LDS: g,()=alHleR 812) + BLU: a> Fle()+ seem 18.2, Metoda Fourler ‘Sistemolui init caractrizat de operatral Uf saving funcia de teensfer H(o) ise aplied semnalal ML ropeezeniat sub forma (18.11), CConsiderind semaalal complex (lle slth™ a3) se noteas cu 9, ()rqpunslsistemului Is acest semnal ydt)= Hs 0] aa) ‘aed rispungu sistent la semnall x) se noteaza cu fe) veda] css)2a 1 Rispanao eeuteoe a semnate Aeoarece = Rel 0) (i819) Ainind sear cB sistem este Haars rea ells sil eo dll= eft sets (0) cnt) dest Mole Rete) (118) Se va. urmisi dcterminarea semmallui puns sub forma complex (8.14), Ce otis slo Go) (isa) SE eee eG.) inn) Result, conform inctodei tansfrmatel Fourier 1060-0, Ho) «say Inaroducem anvelopa complex a semnalaulr2spuns }orG,(a)tlo +) (182) Comparind reaile (1821) (1822) ee evident ld 2,(0 339 ee cx jusiebdenumica adontt pnts feta 0) ck summa! odultr (este un sera de band lind #()#G%0) Gie)=0 penta fl>eae <0, acceaphpropricite 6 ore si anwelopa complexag,(/) Pent senna MA ste evident, in cazol senmallui BLU tucbuieavut fa vedere itl eh pariea imaginaed a anvelope complexe (1829) prin pacurgerea de cre g() 9 iret tiniar amit ‘les Hilbert. fn consecin® Ofa)=0 pent foley = 6,(0)=0 pentro}>uy (18.25) sidecianvelopacomplendteprsins un semnal de fast freevens Towroducind notunes de sistem (factor de transfer) echivelent de Joass frecrenta A4fo) eral rmstorlprocedey pe + Se detesmind rispunsul sistem eckivatent de joashfreeven la invelopa complex a seemaluui de a intrare. Accsta es anvelopa comple 9 repansul ia +o) 11826) 1 obtinrearispunsul, £04 G,(0) yw) «is27) + Réspunel chat este ld) Rel (ne) (1828) Notind #(0=[e,(e""" (1829) ‘spans poate puss forma vtA=f,(feosboa +9, (0) (1830) avind avant evidenirii modulate tn amplitedine, respectiv in fon, 7 " 18.3. Kechivatentul de joasi freevents Consteraile ce umes bnsiin din pin de interpre eo frecvens a vb! ce nerve in tnafomatle Four in tenia 2) De ele mai mate ori semmaisle modsste pneu. cirevite ssetve sf nest modu fait de aero vai gaa 18 ta Ehiaental de jms eeven pnt ce oll ete ssreena nga 18.25, preity Ma Tabla cones nor feevensr jot, un ob aat pe fered 2,200 1, Rdspuney iret ta Semalul (18.19) este de banda Timitat, de obice lo reeves mult mics Jeet freevanta puttoare. In condi i eae eieuial purcurs est selectv,efectl lobuli stati jurul feevenfet 2, este reglabil ty calcul, Rezutta de aici posible simpliican ale calla, Vinroducind echivatetul de jas feeevent de band ingusts, T1,(a)= Hy(ololo+a,)-0l0-)] cass) se considera ed sunt indepinite cone aproximsrié de bands ingusts, ed in retain (18.27) inlocuirea faetiek (0) pein Ho) ma modifies senifcaiy relat Lite) o tte » ie ir ‘« Fig, 18. Modutal uni fansi de transfer rece band (a si ‘ela eehivaleatulel de joasfreventa (8) Trebuie observat ed uilizaea ecivalentul de band ingusta sub forma (18.31), aduce simpliiete «onsite near se eectueazo preluerareadecvals 3 acesteifanci Se ste €@ pentru a realza up Glew tece band se porneste de Ia functia de transfer trece jos Ks!) $f se efectucazs schimbarca de "acai conpen fee] 0833) oxalate nia 26 In care, eprevim fieovonia ental eieuulu toes Band fr & unetia dette iru select va woe ni(o™ | (18.33) ive sve il bly apr x oni ira Wee jos: snprtars nomen Gcvenl Bit selec 5 wset salir fantia Alin) a ae 7) cana) Fheevente , tan 88 poste sete Ko] Ri) [a (18.35) Reson a echivalenel eos jos a ital sleetiv «else poate eterna porn se Tau i Goneie de tansfer K(jo) saw RU) ‘buinindu-se Rio) x 2 2] sme dooscire se funstia Ky (jo) iw a edrui earacternies de Fhecventi exist lou stv in jul fFeeventel ~20y fanea Ry Liv) ide ali parte, se reine rd diewhtate, ef ordinal fr Ky jn) este dalla raport eu cet al fanetieh sw ae acest lo, Famctiet de tr Klien,2a 1V, RSspunetcrcutelor a semeale Din cele de mai sus remult 0 posbiliste de determinare 2 cchivalenului de joast freevenid de bandS ingustd a unui circet Selectv are sf fie de ordin jundtate in eaport ev ordinal cehvalental de joasa feeeven|8, Ip acest mod. Iverind ct echivalental de joush Frecvents de bands ingust, esleuele se simpli mult in ceca ce privese procedeu!determintritechivaletu de joast frocvents de bands ingusd, © metods de luers poste {i urnitoarea Porind dela fancta de wansfer a cireutuli selectiv (0), se gseqte raj ini funetia de transfer tose jos Hw") care satisface prin vansformarea de (reves egaltten (o> ole assy Notand Aa) [e2eed) (838) ehivaten de fons feevent de band Ing ext Fg)» flv) 1839) © ilustaresupestva a celor de msi sus te poate face teal anplifenrsin’ ev cenit Sconat derivate Ampliestonl are ‘eon deanser wef inate Q este factrul de ealtate in sarein at cireuitlui acordat fo) (1840) Fanctia de transfer tece jos 1/,(o' este evident i. (isan) Jar functiaimcrmadtirs Hf) are expeesia 1, M, ” ns mde a Hy 1 tt ao uns ing itt ig), van om the : isis [Caleta i continue a Factor de tans nents eh teece jor sone direst ta expiesia corespuneatoareohi rece ead halt ings sista cae Feta Je ar ae ss a om Ho) TT. 40) axaer fever centr lll inci opie fo) nda *. } ae niyo.) Hotes fides hon) TF fo) Key2 Ti, (a)> Hao, 850) sin conser i exer amplieateare cue som slectivexteconatiuit fmnor sstene selective ra simple de sie tvafie dealt seotdate Cele de mai sus se aplici de © manierh simpld prin inlocuire vacabilet css) de fs fantia de transfer 1) tn Soncia Ho) ul de joss focvents de bands ingusta Scmnal modulator periodie Un prim proce are Ia baz metoda Fourier. Se Iu Se temind anvelopa complex seminal aplieat si se dezvel “oui ab form some = Zelnwe (1332) + Aplicind anvelops contend g,() In inrarea cohivalental Je just Iieeventh de bowl ingusté se objine anvelopa eomplexd e,() 8 502 ZC oi oy) assy ‘+ Raspunsul céutat este ‘ He» Rele, (Oe |=[x,(rfeosfoy +arele,(Ql] 8.54) Spr empire se considers small BLD-PS: 26) =( Xone + ems0Joroy (sss) splicatunwi ampliiestor ew eteut acordatderivafie avd faetrul de anafer (18.41) peau eae oui fd cote cnmseute ‘Auselua comple sent plea ese el cass Febivatenl dejo transfor 182) Se lie - | - a Fn | bya ~ | ved 41859) Hehe, (doodong + al Ba scones ini celta (1839) ste aie da np teaeiree seo) es it use deci deterrent (0 9, fe) ese nea Dervoltrea in sere Fourier a semnalulai periodic ay esteM6 WV. Rosana citer ene este mare, fm acest cx floes toe’ compact ete ma pov Etaple de ues sont © Se pune in evidenja semnalul g,(#) astfel tnedt a= Syele-a7) one r(). Fef0.7) sll «fn Ganetia de transfer a echivalentaa de joss feevents de bands Fagus se face inlouires «eu s!7 eoareee fanctin atl obinath are poli nual sersiplanul sting se ten Fug Fe| 5) (18.63) si previ inet de ruosereshivatent de joas freevenh de band Jens repreventth Tn operation uy eae 3 oye] sen iny-eale) 18.65) Spre exenplificate se consider semnall MA ade Ault fAalfeosens (18.66) unde fanstia de interapore fi) este 1 re(0.7/2) st toe) «sen sie eT) jar To>2%, Scmalul se epicd unui ampliiator cu creuit acondt erivaie avind freeventa de reronanys egal eum. arpifiarea Ia evonan{a 1, si awgimen beni de Fceventh la teoware eu 3 gals ou Bi 218 Raepune ict some ow mate nied 247 eval casos) Fanci tnx evo jos eke ered ‘operational este. men fie Me oxen Se doterning (870) siacei LNG (Malo ust) ca nota asm se obtine i Glial) yn of agl) Jenne asm {Conor ei (1864 determin: yw Tdlaypal wel eae 838)2a 1, Rs Deoarece g(t} R rel lela, (eos 18.76) ispunsol (18.76) este reprezentat in Higura 18.2. , Hola Fig, 182 Rasponsul amplicatorloi ew cite acordat desivatie senmal le rauioficeveats modula cu Semasl dreptunghiular ii 12.5, Seminal madulaior oarccare 1. Metoda Fourier la Fouriee covespunde apical relic! (18.27) pentru nul de jas freeeeni Je bana Ingust. Clapele de Incr sun: 1 Se sie semmaeleplicat sab forma aG)=Relg (Qe) aam + Senotears G.lo)= Fle Oh 418.78) 4 Se dowrmis fansite 1H), Ho) si eshivalenal de joss treevengi ds band ingots Fela) lose) (18.79 ap 14 Wagpunsl crv te semnale ex model hniet 249 + Secaeuleaa 2-3 lot elo (is.80 ie ue se este aspunsl eat d=," (issn care poate 17 pus sub orice Form convenabild (ssnmal_MA-MP, emnpemente fas in cuneate) {Cex mai difivila clap de parcurs coreypunde inversirit transovntes Fourier (18.80). Ca exempta de aplicare # metodsi se va considera urmatoares problema Semmalul BLU (18.10) patcarge un anplifistor avdnd freevenla cirala'm, aia is milocul Beni faterle tarsmise si facoral de taaasleri(). Se croaste Funeria T1,(w)=fi(w+m,), a-0, =, 18.82) care deposi coitia f,-w)=itle) assy Se arate et scr a esiea a Hicatral pate seis Hibs, (eosms~ Fe, (rinog 40884) ast nest Tie} = GoW glo) Tl) =s0l0l qu loan oe unde than) pote expr ca sstorl facil 1, (0). Senallapleat se pane sub forms (18.77) fn ere = Mall ai) aber (836 te yooss freevena de banda ingust este Aiy(o)+ Mosm,)= Tose, +0,)=Ti,orm,) (1887): 250 10. Rapanui Cuno F'ALo)}=neR (18.88) ™ FH ohare (18:89) Se objne = Stele selene m= (elu Gsinegl> 1890) Sete th (owe 5 +f Leloet snore $ateFOeoel ‘Se pun in evident componcatele in fr3 gi cusdraturd Ae)= ele (eosees a fh(sine] , Earat(sinayl 86D boa) OP Lund tansformotele Fourier penta funcile (18.91) ae obine: Fs, (0) +0) fo fo~o)+ 7, ~sgnofi,(o-a)+71,(ava,)}= =Gloiio-w>(-a)+ {ost (w-0»)-i,fo +a)~ am Heli) 2 ~sgnofi,(o-o,)+f1,(0-+0))= = joloffi,(o-e)r(-0)-f(o+mp(o)]= = -j6la fo -«,)o(-0)-H,(0 +0, )r(o))pene relii (18.85), nota: Soil dein fo-)a(-w)+iiose,)elo) 0899 Rezultt, Hysde) (Cap. U. Rasponsl crete a seme cu modal Hiniet 281 18.5.2, Metoda transformatel Laplace Melos transforma Laplace ete malt mai conenshil din pane de Yedere al velumuti de caco 3 se apes on de cate ot ema Inlet ext cara Sober rei (18.2) pote pu sb forma eile - aD n(ehel (999) Aelt)= FH elo) (18.95) aed /M(w) corespunde unui sistem strict stabil gf eauzal recut pentnfanetia pondere MO Tule) (1896) Andeplinies eondititor Hi)=0, 10 (1897) joey con 1898) Deoarece H1p(o)= Ho.) din reaite (18.95) (1896) was Ay ener (1899) SA ale, 120 Jota arya ce ae deci sistemul eu funcfia de wansfer Ho) este strict stabil gi caval Se pout invoduce wansformta Laplace bby = Mas) «as.101) Hle(O= G6) (18.102 permite detcrminarea anvelope compe la esteas 1, spun To. Marts) ___Caleulul Ged ttizarea echivalentul de joss freevent de band ingusta este ish greoi. Se pote aria ed proces treceri dela sistema tice jos la cel rece bund 9 invers conform eelailor (18.38), (18.39), $i (18:40) conserva propritiile de stabilitate stricta gh eauzaitae, new ones e ta care se poate verifies periionare pil in se 2,00 8.103) Thy 18.108) plait (2) Se determin respetaresspeoxinint de bands ings ‘uebuiegetcetat cu ajuorsl tasfrmate Fosrice G,(a)H1,(0)2 6 (0 fo) (18.105) Se piseste fn final £02 LG Maelo) (18.106) Peniru ilusra modal de Iueru, ae considers amplieatoral ew ‘eicuit eupate din figura 18.3, cia fs aplic ensianea 0) Se considers cunoseute ueitoarcte elemonte: indiete le cup factor de caltate ai primorula gi sccundaralyl in scind , in conigile amortizieii lor de taming, respoetiv de rcevenile deacon ale primaruil i secundarulut ‘eleosag (8.107) gale eu frecvenfa puttoare, paniatanzstorulu 9s coeficlenti de rad im Facto de transfer al amplificstoral est: (18.108) & “ ily life € [iba te Fig. 18.3 Amplitiator en circuite euplate aconlate sinezon de unde se ghsesle factorul de transfer al echivalentuli de joss freevenla de banda ngust 18.109) Deoarece anvelopa senmaluliSndeplineste condiia de eauztitat a= Kel) casio) te indent wtiizarea metodel transormtel Tape Se determin asin G4) 2460) as.ti2) erat anvetops complies en (1813)PPundnd in evden pi S20, ays oat fe) ast Se esese cu ator formule vi Heaviside, 0 (= nnn Ra Devarece ultima termeni a paratezet in rel sunt complex conjugaticanvelopa comp B25 Selmar y==s" “Tensiune Is este cop expresia Refs, } = % teh viet sina tsa) pss! 1 Roms an fistor ew crete alltoeven ie)” 2} po sows 115) cass) any tra 18 este vewcrcnta oma ens ice, {Can 19, Karpunslsreuttlor senate cu mndulatie fa feevens 255 Ge Masons ievitelor I ermal ev mdi n freeventt 288 CAP.19, RASPUNSUL CIRCULTELOR LA SEMNAL CU MODULATHE IN FRECVENTA 19.1 Semate cw mi lie In Freeventa (MF) ul cu modutaie In Feeventé are expresa generals wt) ofa s0y0] vy o()=m, 980/00.) oo Prin 0 (2) felon partea variabils »freevenfei instananee. Deviafia de treeventd ete prop senmalulat modulator vali eu amplitnes em hat «93 Fug ex6 60 modultor este 13 modulatoruluk i freevenf, iar sermatul a= 0,F10) aay acd semmatal modulator este sinusovdal sl)=U, cosa, agsy lel semnatul modula ae expresia Al}= Aycoslng + fhsinens) 9.6 ‘ar indicele de modulate a freeventa este po 019. alu (19.6) poate descompus i componentese Sx liesley h0.)] nay inpovtamte sual ele grupate in jal To donnenial lrg de banda oeupald de este component asap WP) 9) 192 Senmal modulator periods metoda Foueter Se considerd senmalal format dinteo sum’ de componente suse sate nc nfthe Sm cod 40484), yy coo) st will se obtne pote ema alt expe confaseZnvaloeedne] a Ieprezenind senna sb orn analitid e obfine side X,[] eNom ayy ‘Av in vedere latin etre She" (ng real pent forma ana sermnalaaplica,exros = and (gerne rms ws) Retain (19.159 goat esr ast op, 9, taxol evstlor I ema ev mada amar? SL SA MaAB Jala) (19.16) swe tf Invoducind notait adeevate,s© poate pune expresia (19.16) sub fons. Laermer! «a97) x0) sunt atit poritive eft gi negative, dar Treeventele 0, ‘ ompanentele principale din soma de mai sus sunt disuse astfel ncit plcee (98) fn care 10 este lirgimen benvii de freevenje ocupate de semnalul sola ‘Aplcind circuit eletiyseumatal omen (19.17), 3 giseste rixpunsul sub fori 3) Notin anvelopa complex a seminal apliat prin nD (19219) se pseyeaelop complex a rspunsl f= XE Aleut" 920 sl inet 10-1! «20 CCatelal ov mai fost precenat fm deta, ind similar ei din paragrafl 184 Tn ecea ce priveste rispunsul sistemul siseste relata (19.28) se 20=|e.(enont (19.22) Ae). (eshag +anea, (>) 92258 ty, Hasna cicattor seme ‘Doc snterescie8 parte vara Treevenel In pte se «line DO ay zap rareo lf bese F108 100 (1925) ov imoreseart mulatia jn amplitline a eaypunsulu, sees sve data de sai Fett |, aes ln ists peoeeteul presenta Sse consid semmal walt in eevena s4e)= Xesifng 41920) : 1 cM A gi Kiegionen henzil de ce Hsbjas Sa ne etre ~ tendered Al won we) ‘ees ee permite severe setae asoent su ora aden lg rule snvetopa complesd este dno} 119.28) tre aca wae (17 1 ee ‘cap. 19. Raspunslsireitelor a sematecu moduli fn eeventt 269 929) nde 5 int sama de prpriesple functor Bessel (0). Factorul de transfer al echivalentlui de joast(reevenh de bands fngost este a, (930) Se determin valor conerte Aig l0)=1t,s Ryle (van ‘Aplicnd aia (19.1848 bine aie elt 932) 1 a dh +S) 8e(2.0 +E s) ; -Accepind sproximatile: lelihertary 1 : 933) ope, ( apte(eu4) Conform rele (19.21) se determina 1 2),12 nls ancofort sifanu-2)o 4-5] at APE say af eifonre260 1. Raepunea!cecattor seme 193 Semaal modulator varceare: metoda evazistationard Metoda evaristaionari, dezvoltats pentra-un sera moxlatr coscecare,reprezints un procede in care se ait aprosinai ‘abiltaitaproxina 1 cual sentallui modulator sinusotal. Trebuie mentionat {Seta evaistajonar’ di yeultate bune To aplicapile practice si reprerint un inarumen efieace de vers. in froevena,reprezentat sul forma Se consider semnalal moda complex . unex” twas Ceuta ew fmeia de transfer Ho), se stoi fume pore) Heo U(o). "0 pera <0 (0936) spans sub forma comptes determinat eu ajutorul predusla Ae convolutia, exe l= Jods e-eMe = 0010) 937) uns not foro 1 (= fie! (1938) Raspunsul va fi cunoset oda eu determines Funtit (0) lta integral ponte pss sub Forma 1)= fiem"oficdde 0939 _ Jovan inn afr) 09.0) a. 19.Waspunsel eect Ia sepa ew dua te fesvents 2h Funciae{@.r) se dervotd i serie Taylor in raport eu vatabila Pent aceasta se acti na inti .r) = (e+ foto 194) seen)= se» fo] wan Den trap cu sethbila 4 oine er) same) san ) Mader: a on)=0 0% ode 20 osasy erults deevoltare in serie ei. fal). anterof MO) ceiee rete aaa Tindnd seam de relia (19.85), duh Sotroduceres dervolkii (19.44) penta raney m+) In express intel (19.39), se aine 1 G)~atlo()) a ee Onrfo,M}e 09.86) Incare aot fveevena instance la iteare pin efel=w, vt «a9.s7) Regimal ezvolares funcheh cate din (i) este sufcienta vefineres primal fermen. fn 10) Hla] (9.8) | | |22 1. Raspunslcireuiteor i semmale ‘8 conform relate (19.37), se objne alta xtoto,(0) “Teebuieremateat fptul cl relaia de calcu in regim evaristaionar poate falosi petra finctia de transfer e crewituui forma simpifcata y= x00 O)= 507 rfo.(0) (19.50) (1949) eosrece (t)>0 $i Hl6 cagsh) le) pena @>0 Deoareee seria (19.46) este alterants, condiia ca aproximares (19.48) #8 fe aceeptabild este ert YeeOneto(al, ssn (lo. > 4) 224 Condijte de cvaistioariatecorespand respect ign de msi un fae ieresot se sablenst co devin cone de Se.Malfnarote pests un senna! madalaioesmusoia de event HeeneeraseP dena de heevent dn, semmael module ‘cupid un amplifeserc cit sora dvvie svnd even er aat egal ev css puro gies bene deere : mas ie Deoarece factorul de transfer al © atenuare cu. 34D egald cu 2. Seoplifientorali este Fi(w)> — 9s) tei se determin 1%, «My 1950 FD a 093 ape ecvens stant in 0955) ex(=0, +9080 {2p 19. Sspuns beater I senate cv mndataie i reeves 263 dap caleole elementar, se givese conti AmQec(ray , One 119.50 In practica se face apo destor a conti de evuzistajionariate (19.56) hist aed semmalul-modulsor ‘mu ese sinusoidal ise amplifieatorsl selectiv este de all tin. In acest eae, prin Bae Tnflege Jargimea beni de tecere Ia 0 stenvare ev 3d 4 amplificaoraie Selectiv, Aw este deviafin maxims de feevents, iar 2 tecvents maxing a semmnalal modulo Pent a interpreta rlaia (19.50, valabils in conde regime ede take asm edema) ssn toot ined W140 vata} ype Baca imtecescard modula in amplituine care se objne la estes cil east este exprimala de moduli! snvetopei spans lel Xi] Alot 4 ho, Aur (19.61) Deoarece de cele mai sulle ori m,>>A0. 2¢ ponte efectos ezvottarea tn serie wires nde Obrint Oa 6] see26 arp eireuttor a semmane Relata prcvedent® poate i sri sub forma echivalentd lel vfpeo on Sef Pmtoy 8 oof + ] (W.8) Precizdin e& deavolirile ia serie (19.62) respectiv (19:63) me reprecin eli finale de ealeu ele putind eventual aja la rezolvarea tir probleme, Pena 9 claiiea acest aapeet, fe semmatul MF avind Freeventainstatance (19.53) aplieat uno ‘eiruit pentru care se Tndepliess conde ecpivsl evaristaionae ise sie ffa)= t,t f0-mF 09.64 enews @e(o,-B0, 0,740) 19.65) Dact se cere deterinatea modula inampitudine a ermal Ines apie) sain 1959) ae obtne lesth= Xt cosy) 19.66) + Cand intereesed imdlaia i reevent a eAspunsl, din relia (03.60 se determin paves vail a Pesvejet inane’ I sir, te o.M=90s(0 au f)-20r fo.) 19.07 ffo)= ttle 19.68) (fo) el (19.68 «ste tnnpul de ftriere drop al eieuital Efeetwind dezvoliare in serie pentru ultimul temen din reais (19.68), se obyne x “May = s0j()-80f0 0) Hh eae] (19.6) ude ein fesventt_268 tele) io ine serie de aplicai, cum ar 6 raliatea cireitelor pentru emodulures senmalelor cu modulaie in freeven{2, este necesach binineeaonetsnodulay in amplitadine in rita serait ‘modulotor. In acest caz exe importual si se aprecieze disirsionile tbjinate pena modatul snvelepel complexe a rAspunsului, In acest seus se considera 1%) 19.70) Fle) 0080 wy sirerata be ( (u,Jo ancossaiten} + Seles3O1 390i f 4] wn selon laf Nolte 20% a6, + nfl ntl Conv de a aveu distrsiont mich este legos de fap et Aeterminaree.distrsinilor aetinare (19.73) are ia. vedere. priat Termeni pe treeventasrnoaies a 2-u gi Sea Gli Ta retin (19.23) teva ee presupune ea lero wlisrog!adue © contribute nelnsennat Meri de olwervt si lopral ct singitudinea eomponentei pe Greventa Imodalaoute (19.71) se alege corespuneatorteemenut pineal fd Considera i isiorsianea Inia eaee intervine. Deel cu toate 3 din felaia (19-72) into, pring sproxince amplitudines sinusoider pe frecvenja @ este 5,2 g0ltt cam af" 9s266, 1V. Repu erento sere te in calcul distrsiunitornciniane ee consider msi ofittons (19.5) Dac spre exempl circuit este wn ampliicator eu cteit scons desivatieavind freeventa de zaman, 8 Hegimea beni de trecer To atenuare cu 3 dB eyall cw B (. gure 19.1), rez Fig. 19,1 Amplifieator ox civeaitacordt derivaie umiat Ge detector de virt M, sled 1936 Ca aotyi cam se determints 19.78) Pentey ea senna ut Mwy <0 9.79) rien a2, eon ce ae feet anlatea dstosailo (Cap. 19 Raepuneo cicuitelor Is smal eu moaduate in fieeventd 267 ‘Condi (19.79) eonduce ly 1 L 1980 tt (1980) Distrsoite de annie Io eu 9/00) 8 alts) a Conditile optim de fanetionsre ale cireitlyi din Figur 19.1 6a Alemosdlstor MF, necesita aleyerea Tecevenict deacon! charm onditck (19.80) gi bana de trecere Uh mare In raport eu evita de freevens Revenind la observatia privitoare Is relate de ealeat peat Aistorsavile weliniste se. determin pentru parantera din (19.74) Ufa 222-4 * i (1937) Bunt) (ese In eau i ene istrsinile (19.81) suman Ae \ cel assy ees ce justiien apeoximaea (19.78) pentrw olin (19.28). (ln mat fecklemal, In. fancionaren opting 9 circuits snalirat_ pen ondiia (19.70), cele dou expresit (19.74) $i iy ew tH care un seminal mula iy ficevemla parcunge we amplificstor select, intrescnvas dintoreunile care se sine parca varibila 2 froevenei ist iyire, Consdersnd semua ‘oduatorsiusoial (19.71), din relia (19.69) se wise (0) ev cos + Aan 2sin ga) Arcos ,)¢ , . Hast) Holl yy, SelomiOr= 3H,268 1, Raspanel circular I saul distorsinnilor miei, pentra armonica a 2-4 938 19.85) lal: Be Daca spre exempli, amplitiealoal este realiat co etaje iemice. cu eircuite acoedate derivate, vind feevenjole de reronant® ‘gale cu feeventa purtsnare, se objine (19.86) lo) ar artge 40) «ssn Deostece lo) =05 ele (19.83) way se constald e8 nu exists distorsiond de armoniea a 2-3, iar cele de Laeo ayani ee 19.39) indeplinirea condi de evatistatonaritate duce Ia valor relativ mic ale aistorsianion, 4 considersa un eta) de amplifcarerealizat ev elteuit acondat Uevivatie cu Frgimea de band Io alenuare eu 34D egal cu cea ‘ocupats de semnalul de radiodifuxiune (fay =1S4UE, Ay = SUKI), Ampliticatoral este pareurs de sernalul ME qrodalat eu @ sinusoids astfel ineit se obtin distorsinile Je armonica a Ja manime. St ‘eterninn vatoarea acest dstsin angina de bad este B= Lal B+ Vi }o1ss.sus wv. ‘Cap. 19, Rasps init Smale aaa in teventd 269, ule ice de moe a rans este po Yn oan w99) Pain in alas (1989) se obtine ia casal Hreevented_ maine dulatoate g's deviagiel masinte de Ireevents Bertani b am Goon ste inteesant de remit conpatiilitstes ataize- unui stem jn domnenit freevenia cu eva in domeninl tip. Astch 4 danse Goeventh se apreciars ef sini trece band irobuie $3 azure Haugine de bamld la 0 atenvare cu MM egalt cu cea eupeld Je seomalul ME, In sceste condi, it situajia cea mai defavurahil analiza in domes detergents apa 1944 Seeimal modutatar sal sreaple In scopal sabiidi eomipensii ciceuitelor selevtive te wsceren yftionne 0 aassa WOT yeni samy, 101 . , wea cle Xft alee + tothe 9.4) pov ede aveope’ comple 2M tl-aU) othe «isa210 1. Raxgunsut cireutelor a sermote -Raspunsul la seenalul complex sW=2.lde" (1990 se nota, in paogrfee proceente rd xe «9 unde i)+ 10) 998) al asponsul a semnals() v8 6 (a= Rely, (Le, Wbeoslng orgs (0)) no Varta vais fcevn santana ee este rer 49,100) Por Descrminacaanveope! complexe 4,(% se poate fe cused Cuneta de transfer eckivalnt de jois) Treeventh de band Tus ni alate poate eescrie ele bese) ‘Anselops complex 8 sermal eeerea nso} ws al My (19.102) gaide Ere b) (19.103) 9.1024 Pe bara Gininrittit sista se determi anvelope’ compen la isie eoresponzator semwatul (1 seatd= Null) co0) rents al Joilestermen se upied metoda opesitions (Laplace) fs (19.108) Bk a n dle unue (19.106) evden «9.07 Pentru a exemplifies modl de wen, s¢ considera sistema sclectiv ca find un amplifieator eu circuit aeonlat derivate pe Frceventa gi lngimen benz de tesere law atenuare cu Jal eal ev p Factor de transfer al echivalentu de joss Geevents de bands Ings ae expresia i (19.108) “eA ‘Amst comple eps pte pn inal form (= nef In cave saw uiizatnotatie 419.109) pent timp normat + = pentru deplasaes ie reeven nora Din rtaia (19.109) conform expesil (19.100) se sisste el) L400" snate*sosat set ote (9.10) ‘ho |” T4200 sina ae in tgura 19.2 sa reprezenat expunsol (19.110) penta eiteva ‘alot ate paramem. 1, npn tentlor i senate exten Fig. 19.2 Pastea savibila a frecvenelinstomtanee fa igirea uml eiruit sconlal deriva dae la ttre se sped un sennal de radiolieevenlt ‘run sa de fecvenia So Iasi sirevitelor fy senna - probleme 23 RASMUNSUL, CHECUITELOR A SEMINALE, = PROWL 1. tamara ereitsn RC de imeypare se apie tensiunes a(") -Uycor2opeustons Si se dstermine tensionen de eye 2. La iniarea evcvitulat AC de dcrivare se apie tenses salut in frveventt MP) =tigesdeny + f5ine) acd valoarca capaci condensatorual ete sufiient de med pent cf dstermine cura pri cre 8 se gsease8 tensive Ia Revie aplicsn motoda esuatitor uiferniale si meioda anionic ‘compari realatele 3. Tensncn moult in aypiteine eu on semnal periodic eu, 1 flleonms 0422817 inde on re fo.re2) im refti2a) Jes) Li Ienvit de trccore 2 Ka [Toi wpa de i npr, Sse 4. Se considers amplifeatorel Jia figurd, pentru care 8. msm, iret avin frecwenpa de acon x xh Im ry £ | mi! Len, Fene eens _ Risen cesitlerasemise-ptiene 305 0) Bf ewan hong MO) (t+ mens «0, Sn din ee deed J af 2) 88 determine saat aegis ; Coe one wy pact Qm >to weve fe penta 9 oie gral ae e ote maxi a ee? eC =S00 pF. Cye20 ph Qe, f,=d0R ke, ae dF. Cy=20pF, On f= Kile 5.1 intatesampliicatonali din figura anterioard senna este e)= Kyeonlont efsineng) Cu acctengi notati can probleme 4, a se det rine espana (0 in ormnitarete situa fede ae eM th 2 io! ' 1 b M0 TH nina in comsiderane ta ese Mhoke nye ea si " Cra nar MH i 6, Se considers ampliiestora ow cireite cuplte reprezentat io lbe! Dd All de hee am (COM 06, f= 10 mV, $= A0mAV, satel (0) 7. Se considerd ampifestorl in Fgued pent care se cunose ott beg Be ig BG wn Sena fn irre este (= B+ ncose fhoseny be hawhe ho tas B) Died Lyfe lin La lonfan fo 2 elt tebe 3 ef, penis gral de moles al sermalua epic 8 feel en el 2 senate apes” Factoral de elite determina lv freevents ty consider cd aproximese bine valstes 319, $02,2 cielo din fiquet se aplicd sematal sinus ia fing 600.72) 0 ain | ° ao se termine ensaea de eye. Cl ext fatorul de onde U.lon) 6.00) 9. Se comer wn apliisator eu cicuitecuplte a ln nse Aiton ete a : Mo)==jHt, |e intaren suse api senna ie Fycoslog + Ae cose) oy ey, 5 Bp cet ‘Sse determine seal a epi 10. Setnmalul MIA-natural avind g()=(U+meose.). gi Pes) (problema 8) se aplied unui FTI ideal eu factorul de lesusier Zl, 9 ecvents de Sire care saisiee reals <0, <<, Se cee smal de iegirs 11, La intareslecuitulod RAC de integrare se aplied do la un ener ” = ol-ieosog Si se determine teusiunes ts bortele condonsitorulti, sf ‘epevinte gate is se interpretee rezlital objinut. 1 cieuitehor I smut «probleme 2 cou t semnale = peers _277 12. La inraea eiteuitul din gud se apicd semmatel AQ)=Xealesnay of wd | ‘8 se determine tensionea 0. 13, Amplificator in fgue Fse apes sera =X.) onsertalamplificaca opersionsl infinity 58 se determine sevnna la igi] Si ae generalize prblea consid tale fe prafie rsp ol penta entice eonectate ih easead $1 se repre weld: 14, Sa se determine funetin pondere 9 eu tee josie 15 La inusrea amplifietoruul din figure aplic8 seminal Me KoleosEecgeini ic ane aciacoe 1 La heen amplietor in problema aeons care + by J loeb fy tees, he 2.0, se ais seat ‘Se va utiliza atht metoda Transformate Fourier edt si cea a = Net eosas Transtormateé Laplace, ‘88 se determine semnatul Ia iesire y(t). Are anvelopa senmatului Pex sete scn: 20, f= 8 nisi | Seite saocepent 1 Iaegimea bonsai de freevente corespunAtoure une stents de 3B 19. La inrarea amplifiestoruui din Figur se aplicd semnatul 16, Un somal cu salt de freeven a poate fi seris al)= Kal eosiag Mie Kal Ama offen amerinari, pemrw cae of. Atel a, ek OmCR,. Sa se a BO Fispunynla, (reevens instant ta tesire exe oC) reste) une oe) este anvelopa complera a apnea fy og VE ae FS tS se ste} Sel) elt sent Si se iseased expresia sermmlolui de ieyie. Are anvelopa Semmalul de fegire supracresteri? std aseminare Ine senna fi iste a amplifiatorts si eel Ae a ieirenamplifiestortasdoterminat a prublema 18? 1k Se cmose a, =0, j= Oe mlOre Mt, 20. Folosind metods wansformatei Fourier, si se. ealewece raspunsilciteuitall din figurd la sent W)=he“all) woo sia se epee,230, IV. spun cieutelor fa senate 21, La intrarea unui aiplifieator ew eiteult acondt derivate ea eet reprgata in gu, pentru care se cunoaste 20 OB. He Jel se aplie stall 2 a= .ft-ot)bodo, 400 by is of-reosla, real louslog)e. 30 Se cere si se determine eispansul amplifiemosulah si sf se seprevinte sate 22, Cirsuitului din fgurs penta care a, 1 Q>>1 ise aplica x)= Katee )eosay unc ok “—H Se cee eepunsal 9) se repre grafic a 23. La intracea amplifcatorul din gud pent care se cunose: “18k f KM. fan hoart «0.4 x I isp scaler seule peabione 2a se aplies semana s4)= Xft -oubosns SA se determine expresin semnaitai de iesire 41) gi ad se reprevintegrati, 24, Pena amplificatrul din figuea aneroaed ve eunose penis Scere ef yOu © B. Hu) =H Le sen plc somal esl far se xaifenas 003) Se cee expres epunsl sl). 25, La inrarea woul amplfcator eu secat acorda derivate se pict seminal Mo)= Xyeosng + Binet) Sind eB f=, 8 56 dotermine conditite de valabitiate ae regimului evasisiaionu in aeeste condi si se determine partea arabit a Treevenjerinstantonce 3 scmaulal eispune 3] at Aistrsiunile de armenica 2-2 si 3-3 26, Pentru seawall de saliodifuvinne pe UUS se sf 280 Klip gt Jay =IShile, Ce bonds de frocreate ocupd aest seminal? Dacd anpliietoea cu ctet asoraat derivate are Hirgien Denzit de wscere ao atenuate cu SUB egsld cu banda de fccvenie ‘ocupatl de senna, et sant dstorsuaieinraace de es a scrmelal Ale)= Nycosy!» ftsnant) Incarep =" Ceconclurie rvulta? 27. La intruea uni ampliticator ew sieuit scondat erivatic se plies senna ale)= Krewe sino) Stind ch J, > 4 fy dude f,<2), sh se dstermine ia regio vasstationaranvelopa senwallu de iene Mt, Cat achuic se20 1, Raeponsuteteiteor ta semte 21, La intrarea unui ampliicaor eu cteut avordat derivate ca ce reprezenta in igur, penny care se cunoage £8. Ho,)=Il, 20. 0 se aplies semmalat ile Xft-atekosta, +0) I absef-rhowla,b se “ertrhosln,)e esd on) af] CFA a fi se [] po Se cere si ae determine Sspunsol amplifcstoulis gi st se seprevinte grate Oost ie aplia Cireuitlui din (gard penton care some dli)= Nate 1,08 wy ck Se cere spunsal 9) 5158 se eprezinte grat 23. La intrccsamplificatonu din Gur ponte cae se eunose: wo Sa se determine expresia. sera le vi de pire y(t) gi 93 oe repecine gral 24, Pentru amplifestorul din Fgura anerioard se eunone penim! Scares ty Bn By to) le Ls nae ae pick small ca al eed = Asif Z0(0) = afar 500] Se cere expesaeispunsu 25, Ua intarca une smpicsor cu cteuitacondatdeivajie se lie emma 3)=.Aycosoy+ sin) Sling eh fe fo a8 ne determine contite de vabil seriall toon! in te te comiiii se determine pares 3 sehr pune si) Aistrsinnite de armonica 26. Pentru semmalul de sadiosifiviune pe UUS xe giie oe Mu =80KMe Gi fy =15 KM. Ce bans de feeven|s oeuph aces femoat? Daed amplifestorat ew cieuit are agin benzii de weeere ta o stemsare ew Jl eyali cu bands de Ineceeme ‘ovupaté de senmal cit sunt distort inrsune de els sronael 0) Kyeodey + Biny) Inearep = WH. Ce coneluris ncuts 27. La intrarea unui api plik somata stor cu cient acondat deviate se sW= Sond sins) Wb Gh = thy (undef, <2), sh deternine in 1 vasisafionaranvelopasemmalule de isis st Cat noteaan 1 aspensa cictor lo semate ent ca ditorsunile de aemonice a 2-3 rerule le gt st in Beet car distorsiunile Je armies va. Interpret ei resulta Drei spicata sa practic, 2K. Se comider un anplieatr avind timpul de atrvere de ew i t4fo-o,}relo-a,) ‘lo Sepia ntareaanpliiatorll seal sQ)= X, cos + sine) Prosupunind satistBcute condifile de regim casstaionar sb se stergine Teeevenis instaslatee la iepre y(t) fi istorsinile de srmonicea2-agia 3-3 29. in condi reine evasstaionst una circuit ayand Mel 11,400.34, +00.) alt= Kod a+ os! Cerna any 1-1, 0 ve detrmine componente petal pet acolo ampli ev shee aoe devi Bnplifeae se camose. f=. lurgimes bent de" wens sovespatratowre une alow de 3B egal, eu i ampliiatea pe deacon egal eM Se pied amplificaorla sernaal pent anvelopa espansulel ga a epee slf)= Xyeoslay + sine) Si se determine distorsivnile ue armonics 23-8 ae spans i condi ginal easitapion. 31. in conde regimului cvasistajionse, unai amplifieator ex iecut coma dria Se apied Seminal LAspunsal cist ase probleme 283 ae)= Xeon + Bsinent) Sind e& interesenzd modula Je amplitudine a tensivnit a bomnele iret deviate f= J, «8/2. 3 determine 2) semi J fees ©) srsiie de rnin 9 3 ale semua 22. Se consider wn pines and nel de inaere de we theo) = 4, + efor a9, La inate anor eapl Sema sf)» Kc sn »fsine) S4 se determine expresia pari variable froeveneiintantace la fesie sl amplitaines componentei_de.trecvens (ey an) din ‘exprssa btn Se considers ala rin evariin 33. Uni cirsit&-C se apliedtesivnca 0) unde Ay ec 1, <0, cost Bina.) 58 se verifcecondiite de regi evasstationar gi 53 se determine amplitudinilecomponentsi de fecvents wy si distorsivnle de armonien 2.2. in cal ln eae 2 refer 2) modalais de sampiudine ) modula de Feowsnts 134. Se consierdsemmalal periodic apl)= Sater) sande ~ si)= %o(0)-0l-u Ded tensunes ss aplict a aren oni cteuit @-C;204 1. Rasgando ecto a seme 2 de derivate, yd imegrare ar = 2 se determine expresiatensani de ieee 8 se reprint fri sn, peo pevioal 38, La intares citeuitulbi RAC de devivare, se apicl senna peogie cu 4,0) seal Ye ()nol~ Jot)-a0-7) 8 se determine rispenaul evita ga se reprevinte formas peo pevionl 36, La inate cite din Sigur se apie tensiones Sae—a7) Si se determine tensiwnes Io eyte 3) 9 #8 2 petioadd.( Menfelacomipotaea ts infinit a fanelei 37. La inirarea ercuituled din figura anterioarh (atewator ‘ompeniat) Se apie seriall l= 10) nde) cate funeta de inierupee Si se determine si st se rsprcrite grate rispunsel ft) ab irc pe interval [0.7), In potezele byo.>9, amen, ‘Rispunsul ccutelo a semnae - probleme 2as ae nde = RG 0A. Rate, GC, 4. Sema periodic ald Sal-an) r 5 pen cree oft mg ae pent Fever reitlu din igurd Si se determine si s8 se reprevine grafie rspunsul y()) a cireuituui pe interval (0,7) unui amplificaor cu civuit acordat derivate avind fezonania J," fo. lrgimen bensit de. fecventS nei tet de 34B ea ex apices pe freeventa de acord H(o,)= fy, se aplichsemnalel = tyflieosog 0-2 nde (047) Teer, r toa EOS © pentru Eseer S8 se determine rAspunsul y() al cecituui pe interval (0.7) se repernte graf280 1Y, Rdspanga cneielr tense ] St se determine eispensul y() al sireuitlat si s8 se eepredinte forma as pee prion, “40, Ciro din Figure ap w= Zae-ar) unde arlaty- ae- se aplied ‘88 se determine xpunsu! 9. (0) al eieui te fora sa eset ia inaren eicuitult din fi = Baer) ont] wi eble nlt)= Yoxe~47} unde) eae eeprezenat in figura, se aplie eirculu di Cigar, wig 1 Hy at (0) Si caerinte fora sa pe potion 43, La intrten cteviuui #20 de derivate se apc sermatal periodic y(t) une le) ests repesntat in figuid Sa e etermine ‘spans eieuitul i se weprerinte forma sa pe 9 perivals. HO a St se analieze cazutle cial 0 <7 $i >> we 0 «Re 44. La intrarea circvitulus 6C de derivate se oplied somata pesioic 1 (- undef) este representa in igus tn 2} Si se determine espunsul eiceuiuta si se reprints foro st peo perouds238 1, nasgunsa eestor seme 46, La ineaven un iret format Jntrn dervator teal oral de un egal RC de integra 4 aplies senna periodic reprezenat pe opetoadl in problema 4 St se determine expres rlspunsilui pe o potionla st si se reprezinte geal 47. La iavarea am, ipo a cir dian) de corespunde unui erivater ideal s@ aplics un generator de terse Sertich de forma repreventat, pe 0 perioada tn enrol probleme #3. Te iepres diportal este conection cireut RC de inteerare Si se detcrmine expresin rispunsulul pe © perioolS gi sh se reprezine graie ‘er ‘Avena |, Tonsfonmats Fours repezenaesiteinatea_ 280 ANEXA 1. TRANSFORMATA FOURIER. ‘0 REPREZENTARE ALTERNATIVA O sere de Inert de specialist prefers s8atlizeze wansformata Fourier sersh fn funie de reeventa Jn oe de frecvenfaanghialrd 1 ln cele ce wrmear4 ao prerints acest mod slternativ de srite si Tegatra eu ebordarea gin prezent ear act funetia_f()indeplneste conde prezemate in capitol 3, teansformata Fourier est sn ferme zon 4 in raport eu dfinitiacunoscutd rezults FU)= Fess) cata Din formula de invertiane se deduce Mesh Tolansemtaten/)= We inemray ta Jn aceastseriere reuiile de sonstorma aseminatosee err dn) = [pteman ss Int eSteva transforma Four eur ata 10>), Fla}=2s5(0) ai de unde eh fi ‘ax f}=2nd(2n/}=4(/) (ALG) intr FU)= cosy , Flw)=n5(o~e,}+ 76 (w+ 0,) wy Fel )= Fees Lay de 8 6A) cans) unde 4, = 2m fy. - - slender Halen aun290__ se 1 Tamsin Foun 0 eeprerenae lei ‘Se dering Poke «Flap bee nue ani eci Heuer rien aun Pent eorema prods de convataie se ste Hee Lobe Fileo)Fo) (aay Reruls flee feller FUE (any Peniru convotutia in feeveuta se sie HUMID FE Fler) Fw) (alia Priuerind transfor Foutoe se objine Sn (22/ —2enM(@an)= canis) Uamn =F CCuatte euvinte reraka HOE BEY (iis) Peni fata de sotlate xe ie Mordor Vile) ewan Sedetenmina neler (ALIS) ela Ryle 10) fy'ana frre om devine yinfar= fe uyar (ai20) Se pot tansere toate teoremele ir eatimata a funsie de coven ‘unghilara'«@ pentru transtormatele Fourier exprimate ia Tuncie de Trecventa ECTIVA LIOGRAFIE 1} apoutis A. igual slnabsis, Me, Graw-tll, 1954 [2] iemer E.R Peterson La Ry Intra uction to Digital Communication, Mawel Maclin. Ea, 1992 DI] Clarke K. Ko Hess. D., Communicanine Ciruits: Anaiyses land Desig, Risison Wesley Pub. Con 1°71 [A] Proakis G. 4, Manolakis G. D.. Digital signal Processing, Mawel Macivtan Int, Ely 1992 {5}. Cartianu Gh, Savescu M., Constonta I eienite gt sisteme, Ed. Diced pala anomie D.. Senate 8, Bucurcsl 1982, (6) Mateeseu Ad. Sennale, cironte 1 sivteme, lal. Didacticd 38 Pesagogies, Bucur 1980 7} Stanomir D., Stinasita 0. Metals mutematice in teoria semmaelor, Ed. Tebich, Hucicyti 1980 1 Sintec in damnit fecveng. «8 eaten (91 Cons 10} Constantin ‘bucuret 1992 mstantin La Ceap a smyyioaoare en clrenite select Matrix Rom, Hucirety 112} Constanta Ly Margheseu L, Duemeisiue’ analice gf digo Ed. Tebuied, Bucuresti, 1995 113] Pop Roy Nafornitd Ls Tiponat Voss ta Metide fe pretuerarce sumericd a sennalelar, vol $2, Faels, Timigoar, 19861989, 4] Siveseu ML, Constantin, Petree Ts Met de aproximare in analiza eireutelorclctrnice, Ed. Feed, Bucutes, 1982 Aispunsel cirentelor ta semmate, Tipo, 1P. 122 biogratc ‘Sivan R, Modern Signal and Systems, Prentice 115} Korakernaak al, 1991 [16 Stanomie D., Semnate anulogice si tansformirte tor, Athena, ‘acute, 1995 nie D., Semmale sl sisteme discrete, Athena, Bucuresti, [18] NafornitS to Clmmpeanu Ay Isr A. Senate circuit sf sisteme, Tipo, Univ Blitehnied Timiyoars, 1985 Ines se erent 2 INDEX DE -TERMEN! ‘ur ba 7 ‘Avec sie ae) 1 Cel auras a ant Comaterneadeamgtinine 72 (Coc de 2 acer de even ein hee 1 Coste aig 8 (Coste cor Frere ‘Cons de reirsonte 2 Condileregm earsaonr 2 Comat aes Convene Feier 1D Conecteabn D » Contes ” one eet » Hebi dejo cna 217 Vo dj ene shots dentate lwo de ire ented ines 3 nee204 Ind de tren Form ene ST Large de lt 9a 172 reves de epee 10 Late dodo 8 Freee mela nanind 14S Meta armed a een pure Me Metabo 6.28 Fntnde anol pein seme Melotevaetaon 28 peciee 6 Meiodseasisajone- modu de Fate cent oe eevee 22 Fain nei 11 Meolscvarinaon sod in anid cele 9 oiinremias et wind erpre 12 Moda genentansi de ards sti pede oe ample 10 Fanti oa soa Meisner de venne 102 see ot Mesa Lee mw aie tater 11} Mevotreemeqet vos uti ore Gr Mogae Fi sea opened im int 21 einer ange recat A elms in emi 591 sola inpulnsarinpiede ee 1 ry Seam de wre 2 sal sie we nuts wise 95 Mind converses st {nbsede mite remit 167 Qripat fw Inicedermaisie secrets 163 nepal 1 pulennnal crisis sel MA cho Pole ronrehieyreseansla rae sop re rae 0 nrc sca ce 0 rnin de mae uw bas pa "76 pi le atone Four 1 ore bo Vinge detunli cman MA (50 prensa LER 136 ‘kpc dean sscemahali ME 165 pruaacoralt A, al Ike det ag Nina al gen aan ion 210 sen ep comcn e anal F tatoos 21H Sekar wnat & Kouentsnemtedinmenn tit aeonemannet = ‘Smet ec uw sate ° a Sal al nae te prema s = Sema 5 Ist fonemitonatteboe 37 ‘Sena Hoar 9 Tap de iiniene de snp 2 | =|