Universitatea Politehnica Bucuresti

BiotehnologiiIe - O solutie eficienta pentru epurarea apelor uzate

Aplicatiile biotehnologiilor in epurarea apelor uzate constau in utilizarea

microorganismelor pentru indepartarea diferitilor poluanti. Epurarea biologica
este una dintre metodele cele mai eficiente de indepartare a poluantior organici
biodegradabili din apele uzate si de stabilizare namolurilor rezultate. In acest
domeniu au fost realizate numeroase cercetari care au condus la aparitia de noi
tehnologii si la descoperirea de cai de indepartare pe cale biologica a compusilor
toxici sau refractari, rezultati in special din activitatile industriale. Lucrarea
prezinta pe scurt procesele biologice cele mai utilizate si impactul descoperirilor
din biotehnologie in domeniu.
Omul plateste un pret mare mediului odata cu dezvoltarea tehnologiilor care i-au
adus beneficii imense. Poluarea poate fi vazuta sau simtita peste tot. Un rol
major in imbunatatirea calitatii apei, aerului si solului il au stiinta si cercetarea,
pornind de la alternativele pe care natura le ofera pentru indepartarea
poluantilor, prin utilizarea microorganismelor si a plantelor.
Daca in trecut canalizarea si epurarea aveau ca scop doar sanatatea populatiei,
odata cu cresterea ingrijorarii privind calitatea mediului au fost impuse restrictii
severe pentru evacuarea apelor uzate astfel incat apele receptoare sa fie
protejate.
Epurarea biologica, reclasificata in ultimii ani ca biotehnologie, este una dintre
metodele cele mai eficiente de indepartare a poluantior organici biodegradabili
din apele uzate si de stabilizare namolurilor rezultate. Procedeele biologice de
epurare utilizeaza activitatea metabolica a unor grupe de microorganisme
capabile sa degradeze substantele organice pana la dioxid de carbon si apa.
Degradarea materiei organice se realizeaza prin utilizarea ei ca hrana pentru
microorganisme, iar diversitatea microorganismelor care au capacitatea de a
descompune poluantii este foarte mare.
Biotehnologii utilizate in epurarea apelor
Poluantii principali din apele uzate sunt suspensii solide, compusi organici
biodegradabili, compusi organici volatili, compusi xenobiotici recalcitranti,
metale toxice, nutrienti, agenti patogeni si paraziti.
Epurarea clasica a apelor uzate are ca obiectiv indepartarea suspensiilor solide si
materiilor organice, precum si agenti patogeni si paraziti. In ultimul timp insa,
datorita restrictiilor impuse pentru protejarea mediului, se fac eforturi si pentru
indepartarea nutrientilor, mirosurilor, compusilor organici volatili, metalelor si

Universitatea Politehnica Bucuresti

substantelor toxice.
Lucarea de fata se refera la epurarea biologica clasica, utilizata pe fluxul apei
uzate pentru indepartarea substantelor poluante organice nesedimentabile
(dizolvate sau coloidale), iar in tehnologiile de tratarea namolurilor rezultate din
epurare, pentru stabilizarea materiilor organice din namoluri. Epurarea biologica
este un proces flexibil care se poate adapta usor la o multitudine de ape uzate,
concentratii si compozitii. De obicei, procesele biologice sunt precedate de o
treapta fizica de epurare care are rolul de a retine substantele sedimentabile, sunt
urmate de o decantare secundara - procese fizice - destinata retinerii produsilor
rezultati din epurarea biologica si de o treapta de dezinfectie inainte de
deversarea apei epurate in emisar.
Comunitatea microbiologica din epurarea apelor uzate este complexa.
Principalele responsabile de epurarea biologica sunt bacteriile, dar un rol
important il au si fungii, algele, protozoarele si organisme superioare. Pentru a fi
active microorganismele au nevoie de sursa de carbon si energie.
Factorii care influenteaza procesul biologic sunt: timpul de contact sau timpul de
traversare obiectului tehnologic in care se desfasoara procesul biologic,
temperatura, pH-ul, oxigenul, incarcarea obiectului tehnologic cu ape uzate
(dilutie), cu namol, nutrienti, prezenta inhibitorilor de proces, conditiile
hidrodinamice ale procesului - omogenizare si amestecare. Epurarea biologica se
desfasoara corepunzator intr-o gama destul de restransa a parametrilor: pH= 610, incarcare organica 4:1, grasimi si uleiuri < 50 mg/l, poluanti inhibitori < 10
mg/l. De asemenea, apele uzate pot fi tratate biologic daca exista suficiente
substante nutritive (azot si fosfor), adica un raport C:N:P = 10:5:1. De obicei
apele uzate menajere satisfac acest lucru. Pentru buna functionare a procesului
microbian sunt necesari si ioni anorganici cum ar fi de Na, Ca, Mg, K, Fe, Cu,
Co, Mo.
Procedeele biologice de epurare se desfasoara in conditii naturale (lagune, iazuri
biologice, fermentare aeroba), conditii naturale fortate (lagune aerate) sau in
regim artificial.
Din punct de vedere al organizarii microorganismelor procesele biologice pot fi
cu microorganisme in suspensie, cu film biologic (biofilm) si hibride.
Procesele biologice aerobe pentru indepartarea incarcarii organice necesita un
timp suficient de contact intre apa uzata si microorganisme, precum si existenta
unei cantitati suficiente de nutrienti si oxigen.
Dintre procesele cu suspensii aerobe cel mai utilizat este cel cu namol activ, in
care microorganismele in suspensie sunt puse in contact cu apa uzata intr-un

Universitatea Politehnica Bucuresti

reactor biologic si mentinute in suspensie prin amestecare continua si aerare.

Procesul cu namol activ pote fi cu amestecare completa, cu curgere de tip piston
sau cu functionare secventiala. Procesul de epurare biologica cu namol activ se
poate desfasura in mai multe moduri, dupa diverse scheme, care difera prin
modul in care apa uzata vine in contact cu namolul activ, modelul de curgere,
cantitatea de namol care rezulta, incarcarea specifica a namolului activ, modelul
de crestere biologica a microorganismelor etc.
De obicei, procesul cu namol activ este precedat de decantare primara, pentru
indepartarea suspensiilor solide sedimentabile. Totusi, pentru epurarea apelor
uzate de la comunitati mici nu se utilizeza decantarea primara, utilizandu-se
diferite modificari ale procesului conventional cu namol activ, cum ar fi procesul
secvential, santurile de oxidare, lagunele aerate sau iazurile de stabilizare.
Excesul de biomasa este separata gravitational sau mai recent cu membrane,
asigurandu-se in acest fel o operare corespunzatoare a procesului. Cele mai
intalnite probleme operationale in procesul cu namol activ sunt flotatia,
spumarea si umflarea namolului. In aceasta directie cercetarile din microbiologie
au permis identificarea microorganismelor responsabile de aceste fenomene
astfel incat se pot lua masuri pentru remedierea lor.
In conditii de umflare a namolului flocoanele nu se compacteaza si nu se
sedimenteaza, regasindu-se in efluent. Au fost identificate doua cauze ale
umflarii namolului: bacteriile filamentoase si cantitatea excesiva de biopolimeri
extracelulari care produc namol cu consistenta gelatinoasa. Cea mai intalnita
este umflarea filamentoasa, care apare datorita caracteristicilor apei uzate,
proiectarii gresite sau conditiilor operationale. La aparitia acestui fenomen ar
trebui sa se verifice in primul rand microscopic namolul, apoi caracterul apei
uzate, continutul de oxigen dizolvat, incarcarea procesului, debitul de namol
recirculat si debitul namolului in exces, operarea decantorului secundar. La apele
uzate industriale trebuie verificat si continutul de nutrienti. In situatii de urgenta
se poate folosi clorul sau peroxidul de hidrogen.
Flotatia namolului se datoreaza cel mai des aparitiei denitrificarii. Flotatia
namolului poate fi deosebita de umflare datorita bulelor de gaz atasate
namolului plutitor si datorita prezentei mai multor zone cu namol plutitor pe
suprafata decantorului secundar. De obicei apare daca timpul de retentie a
suspensiilor este scurt. Pentru indepartarea fenomenului se poate creste debitul
de namol extras din decantorul secundar, se poate reduce debitul de amestec
aerat care intra in decantor sau se poate mari viteza de indepartare a namolului.

Universitatea Politehnica Bucuresti

Epurarea anaeroba se foloseste pentru tratarea namolului rezultat din statia de

epurare, mai putin cunoscuta fiind aplicarea procedeului in epurarea apei.
Epurarea anaeroba a apelor uzate nu inseamna acelasi lucru cu tratarea anaeroba
a namolurilor, deoarece cea mai mare parte a materiilor organice din apa uzata
sunt dizolvate. Pentru a fi indepartate din apa uzata trebuie sa se asigure un timp
suficient de contact intre substantele organice si microorganismele anaerobe,
astfel ca in epurarea anaeroba a apelor uzate exista o mare diferenta intre timpul
hidraulic de retentie si varsta namolului.
Epurarea anaeroba este utilizata pe cale larga la indepartarea materiilor
organice din apele uzate rezultate din anumite industrii (alimentara: producerea
bauturilor alcoolice, a berii, a uleiului etc.; industria celulozei si hartiei,
petrochimica). Epurarea anaeroba are costuri de operare reduse si are avantajul
producerii de biogaz., dar necesita un timp lung de amorsare, poate necesita
corectia alcalinitatii, vitezele de reactie sunt mult mai sensibile la temperaturi
joase si poate produce miroauri sau gaze corozive. Ea este recomandata pentru
incarcari organice peste 2000 - 3000 mgCBO5/l, la care epurarea aeroba ar duce
la costuri energetice foarte ridicate. Prin epurare anaeroba se indeparteaza o
mare parte din substantele organice (8090% eficienta pentru indepartarea
CBO5), dar aproape deloc nutrientii. De aceea, daca apa epurata este deversata
intr-un curs natural, ea trebuie epurata intr-o treapta secundara aeroba.
Concluzii
Procesele biologice sunt cele mai eficiente in indepartarea poluantilor organici
biodegradabili. Cercetarile din biotehnologie au permis insa identificarea cailor
de indepartare a multor poluanti periculosi care nu pot fi indepartati prin
procedee clasice. De asemenea, exista in prezent o serie de metode, cu
microorganisme cultivate independent, modificate genetic sau mutante, utilizate
pentru imbunatatirea functionarii proceselor biologice sau indepartarea unor
poluanti specifici. Probabil ca in viitor, cum procesele biologice se bazeaza pe
microorganisme, vor fi create noi tehnologii bazate pe descoperirile
revolutionare din microbiologie si genetica.

Universitatea Politehnica Bucuresti