1. subiect: A studia era datoria fiecrui elev. Nu-i cine veni. N-are cine pleca. A se odihni era dorina ei. N-are cine conduce. A-i aduce aminte era ceva extraordinar pentru tata. A deveni avocat e dorina lui. (prin expansiune P2=PR: A deveni1 / ce si-a dorit2 / e dorina lui.1 / A fi operat de un medic bun este un lucru normal. Salcmul trebuia tiat. Trebuie ajutat elevul. (inf. prez. pasiv) 2. nume predicativ: Datoria voastr este de a studia. Dorina lui era de a se odihni./ de a-i aduce aminte de copilrie./ de a fi tratat de un bun specialist. Dorina lui era de a deveni profesor. (prin expansiune P2=PR Dorina lui era de a deveni1 /
ce i-a propus.2/; de a
deveni=n.p.incompl.) 3. atribut verbal: Datoria de a studia este a tuturor elevilor. Dorina de a se odihni/ de a-i aduce aminte/ de a deveni profesor/ de a fi tratat de specialiti/era mare. (prin expansiune P2=PR: Dorina de a deveni1 / ce si-a dorit2 / era mare.1 /; de a deveni=atr. vb. incompl.) 4. complement direct: El putea studia i zece ore pe zi. El se putea odihni. El si putea aduce aminte. El putea fi tratat de specialiti. El putea deveni medic. (prin expansiune: P2=PR: El putea deveni1 / ce i-a dorit 2/ N-are unde sta. N-are de ce pleca. 5. complement indirect: Ei s-au sturat a privi la televizor./ a se gndi la teroriti./ a fi tratai cu indiferen./ a prea inoceni. (prin expansiune P2= PR
Ei s-au sturat a prea 1 / c sunt inoceni2 / c. i. incompl.)
6. complement circumstanial de timp:
Pn a-i da seama, a trecut timpul. Pn a se gndi la alii, s-a gndit la el. nainte de a-i lua rmas bun, a promis c va reveni. nainte de a fi tratat de un specialist, l-a tratat un vraci.
nainte de a deveni avocat, a fost nvtor.
( prin expansiune P2= PR: nainte de a deveni1 / ce i-a dorit2 /, a fost nvtor.1/; nainte de a deveni=c.c.t. incompl.) 7. complement circumstanial de mod: Ei au cltorit fr a cumpra bilet de tramvai. Ei au plecat n strintate fr a se gndi la prini. Ei au plecat fr a-i lua rmas bun. Ei au rezolvat problema cu averea fr a fi notari. (prin expansiune P2=PR: Ei au rezolvat problema cu averea fr a fi1 / ce i-au dorit.2 /; fr a fi=c.c.m. incompl.) A studia e mai uor dect a da cu sapa. 8. complement circumstanial de cauz: Elevul a fost pedepsit pentru a nu-i fi scris temele. Sportivul nu a fost convocat din nou, pentru a fi astfel sancionat. El a fost certat pentru a nu-i fi luat rmas bun. 9. complement circumstanial condiional: n caz de a nu reaciona cu clorul, repetm reacia. Fr a recapitula teorie, nu poi rezolva exerciiile. 1 0. complement circumstanial concesiv: Chiar fr a repeta, el tot i-a amintit. i fr a se odihni, el tot s-a simit bine. Chiar fr a-i aduce aminte, el tot a gsit cheile. i fr a deveni avocat, el tot a rezolvat problemele cu averea. (prin expansiune, P2=PR: i fr a deveni1 / ce i-a dorit2 /, el tot a rezolvat./1; fr a deveni=c. c. cv. incompl.) 11. complement circumstanial de scop: El se pregtete pentru a studia medicina. El se pregtete pentru a se odihni cteva ore./ pentru a sta de paz/r pentru a deveni medic (prin expansiune, P2=PR: El se pregtete pentru a deveni1 /
ce si-a
dorit.2 /;pentru a deveni=c. c. s. incompl.)
12. complement circumstanial consecutiv: Nu e bine1/ s nvtati pn la a v epuiza.2 / E prea btrn pentru a-i mai aduce aminte repede./ pentru a citi far ochelari./ pentru a fi operat./ pentru a deveni medic. ( prin expansiune, P2=PR: pentru a deveni1 / ce i -a dorit.2 /; pentru a deveni=c. c. cns. incompl.) 13. element predicativ suplimentar: O tiam a se dedica elevilor si./ a-i aduce aminte repede./ a fi ajutat de prini. a fi ca lumea.
(prin expansiune, P2=PR: O tiam a fi 1 / cum e normal.2 /; a fi=e.p.s. incompl.)
14. apoziie: A nva, adic a studia cu atenie1 /, este cel mai uor.2 / 15. predicat verbal exprimat numai prin infinitiv cu valoare de imperativ: A se agita nainte de utilizare ! A nu se fuma n sala de ateptare !
