Sunteți pe pagina 1din 3

MODUL INFINITIV FUNCII SINTACTICE

Infinitivul ndeplinete urmtoarele funcii sintactice:


1. subiect:
A studia era datoria fiecrui elev.
Nu-i cine veni. N-are cine pleca.
A se odihni era dorina ei. N-are cine conduce.
A-i aduce aminte era ceva extraordinar pentru tata.
A deveni avocat e dorina lui.
(prin expansiune P2=PR: A deveni1 / ce si-a dorit2 / e dorina lui.1 /
A fi operat de un medic bun este un lucru normal.
Salcmul trebuia tiat. Trebuie ajutat elevul. (inf. prez. pasiv)
2. nume predicativ:
Datoria voastr este de a studia.
Dorina lui era de a se odihni./ de a-i aduce aminte de copilrie./ de a fi tratat de
un bun specialist.
Dorina lui era de a deveni profesor.
(prin expansiune P2=PR Dorina lui era de a deveni1 /

ce i-a propus.2/; de a

deveni=n.p.incompl.)
3. atribut verbal:
Datoria de a studia este a tuturor elevilor.
Dorina de a se odihni/ de a-i aduce aminte/ de a deveni profesor/ de a fi
tratat de specialiti/era mare.
(prin expansiune P2=PR: Dorina de a deveni1 / ce si-a dorit2 / era mare.1 /; de a
deveni=atr. vb. incompl.)
4. complement direct:
El putea studia i zece ore pe zi. El se putea odihni.
El si putea aduce aminte. El putea fi tratat de specialiti.
El putea deveni medic.
(prin expansiune: P2=PR: El putea deveni1 / ce i-a dorit 2/
N-are unde sta. N-are de ce pleca.
5. complement indirect:
Ei s-au sturat a privi la televizor./ a se gndi la teroriti./ a fi tratai cu indiferen./
a prea inoceni.
(prin expansiune P2= PR

Ei s-au sturat a prea 1 / c sunt inoceni2 / c. i. incompl.)

6. complement circumstanial de timp:


Pn a-i da seama, a trecut timpul.
Pn a se gndi la alii, s-a gndit la el.
nainte de a-i lua rmas bun, a promis c va reveni.
nainte de a fi tratat de un specialist, l-a tratat un vraci.

nainte de a deveni avocat, a fost nvtor.


( prin expansiune P2= PR: nainte de a deveni1 / ce i-a dorit2 /, a fost nvtor.1/;
nainte de a deveni=c.c.t. incompl.)
7. complement circumstanial de mod:
Ei au cltorit fr a cumpra bilet de tramvai.
Ei au plecat n strintate fr a se gndi la prini.
Ei au plecat fr a-i lua rmas bun.
Ei au rezolvat problema cu averea fr a fi notari.
(prin expansiune P2=PR: Ei au rezolvat problema cu averea fr a fi1 / ce i-au dorit.2
/; fr a fi=c.c.m. incompl.)
A studia e mai uor dect a da cu sapa.
8. complement circumstanial de cauz:
Elevul a fost pedepsit pentru a nu-i fi scris temele.
Sportivul nu a fost convocat din nou, pentru a fi astfel sancionat.
El a fost certat pentru a nu-i fi luat rmas bun.
9. complement circumstanial condiional:
n caz de a nu reaciona cu clorul, repetm reacia.
Fr a recapitula teorie, nu poi rezolva exerciiile.
1 0. complement circumstanial concesiv:
Chiar fr a repeta, el tot i-a amintit.
i fr a se odihni, el tot s-a simit bine.
Chiar fr a-i aduce aminte, el tot a gsit cheile.
i fr a deveni avocat, el tot a rezolvat problemele cu averea.
(prin expansiune, P2=PR: i fr a deveni1 / ce i-a dorit2 /, el tot a rezolvat./1; fr a
deveni=c. c. cv. incompl.)
11. complement circumstanial de scop:
El se pregtete pentru a studia medicina.
El se pregtete pentru a se odihni cteva ore./ pentru a sta de paz/r pentru a
deveni medic
(prin expansiune, P2=PR: El se pregtete pentru a deveni1 /

ce si-a

dorit.2 /;pentru a deveni=c. c. s. incompl.)


12. complement circumstanial consecutiv:
Nu e bine1/ s nvtati pn la a v epuiza.2 /
E prea btrn pentru a-i mai aduce aminte repede./ pentru a citi far ochelari./
pentru a fi operat./ pentru a deveni medic. ( prin expansiune, P2=PR: pentru a
deveni1 / ce i -a dorit.2 /; pentru a deveni=c. c. cns. incompl.)
13. element predicativ suplimentar:
O tiam a se dedica elevilor si./ a-i aduce aminte repede./ a fi ajutat de
prini. a fi ca lumea.

(prin expansiune, P2=PR: O tiam a fi 1 / cum e normal.2 /; a fi=e.p.s. incompl.)


14. apoziie:
A nva, adic a studia cu atenie1 /, este cel mai uor.2 /
15. predicat verbal exprimat numai prin infinitiv cu valoare de imperativ:
A se agita nainte de utilizare !
A nu se fuma n sala de ateptare !