Sunteți pe pagina 1din 10

Student:

Metode de investigare a poluarii solului

1. Formarea si compozitia solului


Uscatul este format din continente si insule, nu constituie numai suport pentru
desfasurarea vietii omului si a mai multor vietuitoare adaptate respiratiei in aer liber ,
reprezentand si principalul depozit al unor resurse minerale .
Solul componenta a biosferei, rezultat din interactiunea mediului biotic cu cel
abiotic, este stratul de deasupra planetei, afanat, moale, friabil si acoperit cu humus. Impreuna
cu atmosfera, el constituie mediul de viata al plantelor si organismelor (animale si
microorganisme).
In alcatuirea solului intra :
-particule anorganice : provenite din alterarea rocilor din suport
- oxizi (de Fe, Ca, Mg, Mb, Zn, Zr, Ti)
- carbonati (de Ca, Fe, Mg, Mn)
- sulfati
- fosfat ;
-particule organice : rezultate din substante vegetale si animale descompuse ( radacini,
ciuperci, bacterii, viermi, insecte, rozatoare) ce se pot faramita pana la dimensiuni coloidale ,
contribuind la formarea humusului ce da fertilitatea solului .
-apa : care in sol poate deveni o solutie chimica complexa , ce asigura reactiile necesare
functiilor solului .

-gazele : din porii deschisi reprezentand aer atmosferic transformat ca urmare a reactiilor din
sol.
Solurile s-au format intr-o perioada lunga de timp . Rocile de la suprafata litosferei , in
urma unor procese de dezagregare ( diferentele de temperatura, inghetul ) precum si a unor
procese de descompunere chimica (datorita apelor de infiltratie) se faramiteaza in particule
mai mari sau mai mici : pietrisuri, nisipuri, argila, praf .
Sunt alcatuite si din resturi vegetale si animale . La transformarea resturilor
vegetale un rol important il au niste organisme mici numite bacterii , ce transforma aceste
resturi in humus . O contributie in formarea solurilor o are apa de infiltratie , ce dizolva
anumite substante hranitoare din sol. Radacinile plantelor absorb odata cu apa substantele
hranitoare. Aerul din sol provine din atmosfera si este necesar pentru aerisirea solului .
Factorii care contribuie la formarea solurilor (factori pedogenetici) se impart in :

materialul parental (roca pe care s-a transformat )

formele de relief

clima ( influenteaza prin precipitatii )

activitatea biologica.
Omul a folosit solul pentru a face agricultura pentru producerea hranei lui .

Agricultura e strans legata de soluri , dand stabilitate asezarilor omenesti . Pe baza ei s-a
dezvoltat si s-a imbogatit civilizatia omeneasca .
Pe sol se desfasoara cea mai mare parte a activitatii umane si prin intermediul lui ne
hranim , dar deseori s-au manifestat neglijente condamnabile , ce au dus la distrugerea solului
prin eroziune.
Pe planeta noastra, uscatul ocupa ~38% din suprafata totala, cu urmatoarea repartitie :

teren agricol : ~30%

padure : 30%

desert : 36%

alte tipuri de terenuri (stanci etc) : 4%

1.1 Proprietatile solului


Culoarea - ofera informatii despre modul de formare si despre compozitia solului.
Astfel variatia de la alb , prin brun , pana la negru reda cresterea continutului de humus .
Culorile galben si rosu indica prezenta unor compusi ai fierului (in zonele calde si umede).
Textura se refera la proportia in care nisipul , praful si argila participa la compozitia
solului . Cele mai bune sunt solurile lutoase .
Structura reprezinta modul in care particulele solide din sol se grupeaza in agregate
de marimi si forme diferite cu ajutorul unor lianti din sol (humus, oxizi ) . Poate fi grauntoasa
, prismatica , lamelara , fiind importante pentru capacitatea de absorbtie a apei de sol .
PH ul reprezinta concentratia in ioni de H + din componenta solului , raportata la
ionii de hidroxil (OH-) . Masoara aciditatea si alcalinitatea solului . Plantele , in functie de
specie , sunt adaptate la soluri cu PH diferit .
Porozitatea solului - reprezint totalitatea spaiilor libere dintre agregate i din
interiorul agregatelor de sol. Porii capilari au dimensiuni de 10 50 i favorizeaz reinerea
apei i a poluanilor. Porozitatea influeneaz viteza de infiltraie a fluidelor i capacitatea de
nmagazinare a acestora n sol.

2. Poluarea solului
Poluarea solului _ orice activitate ce produce dereglarea functionarii normale a solului
ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau create de om. Intrucat solul
este un sistem naturala carui complexitate o depaseste pe cea a aerului si a apei, poluarea ii
afecteaza proprietatile si fertilitatea, cu atat mai mult cu cat poluantii nu se pot elimina din el
decat prin descompunere naturala (proces foarte lent sau imposibil).
Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a omului prin
exploatarea nerationala a naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile
industriale, agricole, menajere. Efectul de sera, distrugerea stratului de ozon, ploile acide au
avut consecinte din ce in ce mai dramatice in ultimii ani.
Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de
poluanti devine tot mai grav:
a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe
mari distante de vant si curenti de aer.

b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa cu cat solul
este lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidografica bogata
c) Reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante
gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care sa influenteze negativ
sanatatea populatiei umane.
Poluarea artificiala
Initial produsele poluante erau de natura organica si usor biodegradate de bacterii si
ciuperci. Pe masura dezvoltarii industriale si exploziei demografice au aparut deseuri
nebiodegradabile, pentru care nu exista in natura enzime capabile sa le descompuna. Poluarea
artificiala este de natura: fizica (sonora, radioactiva, termica), chimica, biologica (agenti
patogeni (virusuri, bacterii, fungi).
Solul poate fi poluat :
-direct prin deversari de deeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ngrminte i
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
-indirect, prin depunerea agenilor poluanti ejectai iniial n atmosfer, apa ploilor
contaminate cu agenti poluani splai din atmosfera contaminat, transportul agenilor
poluani de ctre vnt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
Poluantii pot fi :
- substante chimice - pesticide
- petrol, titei , gaze
- metale grele (Zn , Pb , Cd , Hg )
- ingrasaminte
- substante organice
- factori fizici - zgomot
- izotopi radioactivi
- caldura
- factori biologici - germeni patogeni.
Caracteristicile solului sunt legate direct de productivitatea agricola. Chimizarea in
exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca si la acumularea in sol si in apa
freatica a unor substante minerale (ex.: nitriti care au efect methemoglobinizant pentru om si
animale si distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic).
Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza de-a lungul lanturile
trofice, fiind toxice pentru plante si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la

pesticide, fiind necesara crearea de noi substante de sinteza, eficiente dar mai toxice pentru
mediu. Combaterea biologica a daunatorilor e o solutie pentru reducerea poluarii solului.
In natura energia exista sub diferite forme: mecanica, termica, chimica, electrica,
nucleara. Acoperirea consumului de energie in continua crestere determina preocuparea
permanenta pentru descoperirea de noi surse de energie, de identificare a modalitatilor pentru
protejarea surselor neregenerabile, a surselor naturale, de control al emisiilor de CO2.
Acidificarea este procesul prin care suprafata pamantului este "saracita" in baze si
sufera continuu o crestere a aciditatii, ducand la degradarea solului si a apelor precum si la
deteriorarea ecosistemelor aferente. Prognozele arata ca acidificarea solului produce
importante daune in special asupra agriculturii. Metode de combatere a efectelor acesteia
exista, dar costurile sunt foarte ridicate. Impactul cel mai puternic se face simtit asupra
agriculturii, ceea ce afecteaza in mod special populatia saraca.

3. Conceputul de calitate a solului


Folosit prin anologie cu alti termeni cum sunt calitatea aerului, calitatea mediului,
notiunea de calitatea solului introdusa relativ recent este din ce in ce mai frecvent folosita, in
pofida diverselor conotatii care conduc de multe ori la o serie de confuzii.
In general ideea de calitate a solului variaza in functie de modul de abordare care poarta
amprenta gradului de instruire si calificare a celor implicati. Astfel:
- Pentru agricultori calitatea se refera in special la productivitate, exploatare, profit,
grad de conservare a fertilitatii;
- Pentru silvicultori, calitatea include suport, biodiversitate, capacitate de rezistenta;
- Pentru naturaliti sau geografi calitatea solului nseamn n primul rnd capacitatea
lui de a se integra armonios n peisajul geografic;
- Pentru cei care se ocup cu problema de mediu, calitatea solului integreaz o serie de
de caracteristici cum ar fi capacitatea de a-i ndeplini funciile n cadrul ecosistemului sau
geosistemului, potenial n meninerea biodiversitii precum i a calitiiapei, aerului, ciclul
nutrienilor .

3.1. Evaluare calitatii solului. Indici de calitate


Calitatea solului nu poate fi msurat direct deoarece ea este dat de o serie de
proprieti ale solului rezultate n urma unor procese fizice, chimice, biologice i
mineralogice care se desfoar n mediul edafic. Din aceast cauz evaluarea calitii solului

se face indirect prin folosirea unor indicatori calitativi i cantitativi care msoar proprietile
semnificative pentru procesele care au loc n sol.
Evaluarea calitii solului necesit dou aspecte importante:
1. Stabilirea unui sistem de referin fa de care se poate raporta capacitatea funcional
a unui sol. Acest sistem de referin poate fi constituit dintr-un sol diferit,

dar

reprezentativ sub aspectul rspndirii n teritoriu sau sub aspectul semnificaiei


agricole, sau dintr-un sol similar aflat sub vegetaie nativ, ori pstrat ca martor.
2. Precizarea scopului n care se face evaluarea sau a condiiilor de funcionare, deci n
raport cu situaia concret de utilizare a solului, deoarece aceeai proprietate a unui
sol poate fi bun pentru o anumit folosin, plant sau management, rea pentru alt
folosin sau indiferent pentru alte situaii.
Indicatorii de calitate a solului pot fi divizai n dou grupe principale: indicatori
descriptivi i analitici. Indicatorii analitici sunt preferai de specialiti pentru c sunt
cantitativi, n timp ce indicatorii descriptivi sunt la ndemna fermierilor sau a unor persoane
mai puin avizate.
Controlul caracteristicilor solului se refer la urmtoarele nsuiri :
1.Bilanul apei i aerului n sol
2.Umiditatea solului
3.Bilanul elementelor nutritive
4.Aciditatea determinat prin pH.

4 .Monitorizarea solului
Prin monitorizare se nelege acel proces de supraveghere- observare a evoluie globale
a solului sau a calitii solului n legatur cu factorii poluani i efectele acestora asupra
compomentelor biotice din ecosisteme cu scopul de a sensibiliza structurile de putere
economic i juridic, n general ntreaga societate civil despre eventualele pericole de
degradare a mediului i consecinele lor.
Monitorizarea se realizeaz prin intermediul sateliilor, a fotografiilor din avion, a
zborurilor la joas altitudine i a cercetrilor la nivelul solurilor. Datele obinute sunt folosite
de Organizaia Naiunilor Unite pentru Aliemntaie i Agricultur (FAO) i Programului
Naiunilor Unite Pentru Mediu (UNEP), cu scopul de a determina gradul de degradare a

solului din zonele aride i semiaride, precum i pentru a realiza o evaluare mai corect a
resurselor din pdurilor tropicale.
Sistemul national de monitorizare a solurilor agricole cuprinde subsisteme de
supraveghere pentru :
-starea de calitate a solurilor privind valorile de hidrogen , continutul de fosfor si potasiu
si indicele de N pentru intreaga suprafata a tarii .
-stabilirea evolutiei proceselor de inmlastinire si saraturare in marile sisteme de desecare
si irigatii .
-poluarea cu nitrati a solurilor si apelor freatice in zonele cu soluri nisipoase .
-poluarea cu reziduuri de la insecticidele organoclorurate , ape uzate , namoluri.
-evolutia degradarii solurilor prin eroziune si alunecari .
4.1. Tipuri de monitorizari
Investigaiile efectuate pentru evaluarea calitii solurilor se fac la trei nivele:
Nivelul I. Probele de sol provenite de la profile din domeniul agricol (720), respectiv
210 din domeniul forestier sunt supuse analizelor fizice, chimice i biologice.
1. Analiz fizic: granulometrie, coninut de ap, densitate aparent, rezisten la
penetrare, porozitate, conductivitate hidraulic
2. Analiz chimic: pH, coninut de humus, azot total, fosfor mobil, potasiu mobil,
sruri solubile, metale grele, reziduri de pesticide , ali poluani
3. Analiz biologic: numr de bacterii, indice de colonizare.
Nivelul II. Se fac investigaii mai detailate pentru acele zone unde s-au constat creteri
a concentraiilor de poluani, asupra unor indicatori specifici.
Nivelul III. Se mresc numrul punctelor de colectare a probelor de sol n zonele
afectate de poluare, cu scopul combaterii proceselor nocive.
Monitorizarea biologic i chimic

Monitorizarea biologic a calitii solului se refer la indicatorii contaminarii biologici

i riscul apariiei patologiei infecioase cu transmitere om-sol-om, animal-sol-om, sol-om i


contaminarea chimic a solului cu metale grele, pesticide nonbiodegradabile etc. n cadrul
metodelor pedologice, monitorizarea calitii solului prin indicatorii contaminrii chimice
necesit urmtoarele analize:
- analiza granulometric (%) - metoda Kacinski;
- densitatea aparent (D.A., g/cm3 ) - metoda cilindrilor metalici;
- densitatea (D., g/cm3 ) metoda picnometrului;
- higroscopicitatea (CH, %) metoda Mitscherich;
- permeabilitatea (mm/h) metoda I.C.P.A. (conductibilitate hidraulic);
- pH (n H2O) metoda poteniometric;
- carbonai (CaCO3, total) metoda Scheibler;
- humus (%) metoda Walkley Black.
4.2 Autoepurarea in sol
Straturile superficiale ale solului au o mare capacitate de mineralizare a substantelor
organice si o energica actiune de distrugere a germenilor patogeni .Apa este mijlocul de
dizolvare si antrenare , explicandu-se astfel epurarea apelor uzate orasenesti prin utilizarea lor
pentru irigatii .
Microorganismele furnizeaza substante nutritive degradand poliantii organici. Solul nu
are putere de dispersare , degradarea lui producandu-se imediat si ireversibil .
Orice suprafata compromisa ne aminteste ca pentru a se forma trei centimetri de sol pe
cale naturala sunt necesari 300 1000 de ani de desfasurare a proceselor fizico chimice si
biologice .
4.3 Eroziunea
Avertismentul in privinta actiunilor de modificare a suprafetei planetei este necesar
deoarece acestea duc la degradarea solului prin eroziune . Despadurirea , agricultura condusa
nerational au drept consecinta antrenarea solului cu apele din ploi . Astfel volume uriase de
aluviuni ajung in rauri si fluvii inrautatindu-le calitatea .Aceasta nu mai este poluare,ci o

distrugere a suportului care ne asigura painea .


4.4 Gunoaiele orasenesti
Fiecare locuitor din orasele europene produce cam 1 Kg de gunoi pe zi . In SUA
cantitatea de gunoi este de trei ori mai mare si creste cu 2,5 % pe an . Asta reprezinta
500.000.000 tone de reziduuri solide care trebuie colectate , evacuate si tratate .
Automobile abandonate , aparate electronice , ambalaje , ziare , ziare , carti , haine ,
incaltaminte , resturi alimentare , cladiri demolate , mobile , cadavre de animale , tot ceea ce
si-a pierdut valoarea de utilizare este numit gunoi .
5. Msuri de reducere a polurii
- mpduririle i exploatarea raional combat eroziunea solului i deertificarea.
- Sisteme de desecare drenaj i irigaii de splare previn srturile.
- Depozite de reziduri controlate (haldele) sunt locuri special amenajate, pe suprafee
orizontale avnd straturi succesive de reziduuri i pmnt, cu radier impermeabil, sistem de
colectare a apei pluviale i staie de epurare, mprejmuire.
- Tratarea chimic a solului folosind instalaii speciale, prin excavarea solului poluat /
degradat.
- Crbunele activ ncorporat n sol sau administrarea de adjunvani, reduc efectul
negativ al pesticidelor.
Eficienta pe care o poate avea educatia cetateneasca in favoarea protectiei mediului
este cea mai ingenioasa solutie tehnica de remediere a poluarii .
BIBLIOGRAFIE
1. Curs Monitorizarea poluarii solului Bucuresti
2.Curs Monitorizarea solului
3. Poluarea solului, 2009
4. Calitatea solului.