Depresia

Simptome
Depresia este rezultatul unei interaciuni de factori sociali, psihologici i biologici, la care se
adaug factori economici, dezastre naturale, conflicte etc.
Depresia sau episodul depresiv reprezint o combinaie de mai multe simptome emo ionale,
fizice, comportamentale i cognitive:
prezente n cea mai mare parte a zilei
aproape n fiecare zi
timp de cel puin 2 sptmni
prezente de curnd sau n mod evident agravate n compara ie cu starea de dinainte a persoanei
respective
produc o deteriorare semnificativ n domeniul social, profesional sau n alte domenii de
funcionare ale individului. La unele persoane aceast afectare a funcionrii poate fi resimit
doar ca necesitnd un efort suplimentar
pot fi relatate de persoana n cauz sau pot fi observate de cei din jur.
1.

Elementul principal este dispoziia depresiv, trist, aparent fr motiv, prezent n cea
mai mare parte a timpului. La copii i adolesceni, aceast stare poate fi mai degrab de
iritabilitate dect de tristee. Persoana care sufer de depresie se simte trist, disperat,
descurajat, lipsit de putere, fr chef.

2.

Diminuare marcat a interesului sau plcerii pentru toate sau aproape toate activitile.
Toate domeniile de activitate pot fi afectate. Unele persoane relateaz ca nu mai sunt interesate
de hobbiuri, de activitile pe care anterior le considerau plcute, distractive. Se retrag social i
neglijeaz din ce n ce mai mult activitile obinuite care anterior erau considerate plcute. De
exemplu: nu mai merg la film, la cumprturi, nu mai citesc, nu se mai joac cu copiii, nu mai
merg la tenis, etc. Frecvent afirm: nu-mi mai pas de nimic acum, nu m mai intereseaz
nimic.

3.

Modificarea greutii corporale cu mai mult de 5% pe parcursul unei luni. Poate fi o

pierdere semnificativ n greutate (dei nu ine nici un fel de diet) sau o cretere semnificativ n
greutate. Apetitul este de regul sczut, dar unele persoane pot avea un apetit crescut, uneori cu
tendine spre anumite alimente, cum ar fi dulciurile.

4.

Tulburri de somn. Cel mai des este ntalnit insomnia. Persoanele se trezesc din somn
n cursul nopii i nu mai pot adormi sau se trezesc prea devreme dimineaa i nu mai pot adormi
sau le este greu sa adoarm iniial. Mai rar, dorm mai mult dect de obicei noaptea si le este greu

s se trezeasc dimineaa sau dorm mai mult pe timpul zilei dect de obicei. Somnul este
considerat neodihnitor, indiferent de durata lui.
5.

Modificri ale comportamentului motor: agitaie sau lentoare psihomotorie. Agitaia se

manifest prin incapacitatea de a sta linitit, calm, mersul de colo colo, frmntatul minilor,
frecarea hainelor etc. Lentoarea psihomotorie este prezent n vorbire, gndire sau n micrile
corpului.

6.

Oboseala sau lipsa de energie. Chiar i cele mai mici sarcini par a necesita un efort
considerabil.

7.

Sentimente de inutilitate sau vinovia excesiv sau inadecvat, cum ar fi preocupri

excesive referitoare la culpabilitate n legatur cu evenimente minore din trecut sau aprecieri
negative excesive fa de propria persoan.

8.

Diminuarea capacitii de a gndi sau de a se concentra sau de a lua decizii. Persoanele

se plng n special de probleme de memorie sau concentrare chiar pentru efectuarea unor sarcini
uoare.

9.

Gnduri negre, de moarte sau de suicid. Acestea apar frecvent la persoanele

depresive i pot fi doar idei tranzitorii de 1-2 minute pn la planuri reale pentru comiterea
suicidului. La nivel global aproximativ 1 milion de oameni se sinucid n fiecare an, iar un
procent nsemnat dintre acetia sufer de depresie. Mai mult, pentru fiecare persoan care comite
suicid, exist 20 sau mai multe care au tentative de suicid.

10.

Simptome asociate cum ar fi dureri de cap, dureri de stomac, dureri articulare, anxietate,
atacuri de panic, preocupri excesive fa de propria sntate fizic, fobii, dificulti n relaiile
intime, libidou sczut, abuz de alcool sau alte substane.

Tratament
Tratament medicamentos n urma unui consult psihiatric
Modificarea gandurilor automate disfunctionale. Acestea sunt ganduri care apar
spontan si par a fi plauzibile, cu toate ca reflecta perceptii distorsionate si sunt asociate cu
emotii/ sentimente negative cum ar fi tristetea, anxietatea, furia si disperarea.
Dezvoltarea stimei de sine si modificarea imaginii de sine negativa. Persoanele
depresive deseori se concentreaza pe neajunsurile lor, exagerandu-le, totodata reducand
importanta trasaturilor pozitive pe care le au. Asemenea persoane pot crede ca sunt
imposibil de iubit, ca sunt urate, proaste, slabe, inferioare.
Formarea unor deprinderi, de a interactiona eficient cu oamenii. Imbunatatirea
stilului de comunicare prin cultivarea sprijinului si respectului reciproc, clarificarea
mesajelor transmise si prin comunicare sincera si deschisa.

 Activitate fizic, implicarea n activiti diverse

Reducerea lipsei de speranta sau a singuratatii. Exista doua atitudini specifice
coportamentului depresiv, care necesita interventie si modificare in procesul terapeutic:
lipsa de speranta si neajutorarea.

Cum pot scapa de gandurile negative?

A. Utilizeaza tehnici de distragere:

1. Concentrarea pe un obiect: concentreaza-te asupra unui obiect si incearca sa-l descrii
identificand cat mai multe detalii;
2. Constientizarea senzoriala: concentreaza-te asupra mediului inconjurator ca un tot unitar,
utilizand vazul, auzul, gustul, pipaitul si mirosul. Concentrarea poate viza si corpul propriu (ce
simti in interiorul corpului tau?, ce poti atinge?, iti percepi hainele, parul, bijuteriile?, iti simti
trupul pe scaun?, ce vezi in jurul tau?, ce auzi?, ce miros percepi mai pregnant?);
3. Exercitii mentale:
Numara de la 1000 la 1 din 7 in 7 (din 5 in 5);
Numeste orasele al caror nume incepe cu o anumita litera;
Numeste persoane al caror nume incepe cu o anumita litera;
Reaminteste-ti in detaliu o vacanta.
4. Amintirea si crearea unor imagini placute:
Aminteste-ti o situatie placuta cand te-ai simtit bine, cand ai avut succes;
Imagineaza-ti ce ai face daca ai castiga o masina sau o suma mare de bani;
Activitati care te mobilizeaza: rebus, sport, ascultarea radioului in timp ce calca.
B. Utilizeaza tehnici comportamentale
5. Monitorizarea activitatilor: noteaza ce faci, ora de ora si evalueaza-ti activitatile in functie de
doua criterii: placere si grad de realizare;
6. Realizarea unor orare: programeaza-ti activitati pentru ziua respectiva pe ore, si straduieste-te
sa le duci la indeplinire. La sfarsitul zilei, bifeaza indeplinirea fiecarei activitati si ofera-ti o
recompensa.