ADAM POSSAMAI »Nu ne putem bucura de cesa ce au callalf; Trabule dec! ea It dispretuim." v.D, Bossuet fa lui Homo Economicus. Bani, bani pentru posoda. Adicé pentru a avea un Rolex, pentru a te Imbraca la Giorgio Armani, pentru a purta cravate Hermés, pentru a avea un tablou scump... gi bani. lar ca s la pun& capac a toate, 0 familie. Un brabat, 0 femeie gi copii care vor accepta cu usurin{a s& fie un apanaj al banilor. Apol... S& cAstigi cat mai mult pentru afi c&t mai independent cu putinté. Sa cAgtigi c&t mai mult pentru a dispune de cat mai multe lucruri inutile. Philippe Van Rosielaere, maestru in arta dea face bani, nu are decat o singurd idee In cap: s& fac bani. Trebule si c&stige. Aga cum jungla are pericolels ei si acestea trebuiesc depagite, tot aga Societatea actuald are produciile ei gi acestea tre- bulesc acumulate. Tandrul Philippe nu avea nici un fel in afara aceluia de a agonisi, nu admira pe nimeni, in afar& de un necunoscut: un str&in care ajunsese de putin timp In Europa. Credea cd vine din Australia, dar nu era prea sigur. Se numea David Knox si ajunsese alci in urma cu mai bine de un an, detinand, se pare, o formulé economic& miraculoasa. Plecase de la o bagatel& si in cateva zile, jucénd sume astronomice la bursa, devenise bogat. .Bogat pracum resus, spuneau oamenii. Philippe era in stare de orice. in timpul cand studiase la Universitate ciutase mereu o aseme- nea formul& miraculoasa. Intotdeauna Incercase, dar niciodaté nu reugise, Acest procedeu prea s& fie mai presus de capacitatea $i cunostinjele sale. Tracuse mull timp de la analizele eccnomice gi detaliile de conjunctura, detalii oric&t de miei, pen- tru c& cel mai mic fapt inedit putea s& genereze 0 schimbare la bursa. Tandrul st&tuse aplecat asu- pra acestel probleme ore intregi, dar, ca un facut, nu gasise nici o solutie. De aceea, acum tl invidia pe David Knox. Gdsea nedrept c& acest om putuse deveni atat de bogat pe seama unei sclipiri de geniu pe care el Philippe nu o avusese. De ce el si nu eu? Nu este normal.” In mintea lui, dac& exista o solujie real& gi el nu o descoperise, insemna c& David o furase! CAnd nu mai aveajcapacitatea do a justitica, argumentalo David Ill Knox Cal care, in viata, a plecat de la zero si nua ; ajuns la nimic, acela nu este nevolt 4 ‘88 spundi mulfumesc riménul. P. Dac erau Inlocuite cu succes de lipsa de logic&. Dupa care... concepu un plan: avea s& astepte noaptea, ‘s se strecoare pnd in casa lui David, s8 intre In biroul s&u gi s8-| clteasca datele din sistemul infor- ‘mational. In mod sigur bogatasul scrisese pe unde- va, in computer, formula, Nu avea nici o indoial’. Odaté formula copiat’, va pleca si o va folosi in secret. Se va imbogati in cAteva zila jucdndu-se la bursa, dar cu disoretie. Nu vroia s& dea de banuit, nu vicia ca David s& vind s8-i puna niste intrebari, insojit eventual de garda financiara gi de poitie. Cunostintele pe care le dejinea, in informatica si economie, erau tot céea ce Ti trebuia, gandea el. Nu rménea decdt s& pun la punct cateva detalii practice. SA cunoascd planul casei, sd stie acces ale personalului care lucra acolo, $i, infeles, s& mai atle oéte cova despre omul care era David Knox. O placere sadica il Indemna sa-si cunoasc ct mai bine victima inainte de a o dis- truge. . David Ill Knox era numele lui real. Era emigrant australian gi venise s& locuiasea in Belgia anul tre- cut, El insugi povestise o in timpul unei calatorit intélnise o belgiané gi se indragostise de ea. Se Asatoriserd gi se hotérdsera sA traiascd in Belgia. De-abia cand ajunsese in aceasta ard incepuse 88 céstige ca agent de bursa. Lucru bizar pentru cineva care se ocupa de afaceri, nu avea nici 0 di- ploma. Nici macar nu studia la o universitate. La 18 ani devenise autodidact. Philippe Van Rostalaere g&soa ciudat acest luoru pentru un aga-zis geniu al economiel. David Knox parea fericit aléturi de sofia sa, nict aceasta informalie nu ii servea de reper pentru a gsi punctul s&u slab. Incerca sa ignore semni- ficatia cifrei Ill, Desi era primul din familia sa care purla acest nume, cifra exista. Impreund cu formu- la-miracol, aceste lucruri aveau s& devind prea misterioase. Acestea erau informaliile pe care Philippe le putuse objine despre impéralul bursei. Jurnaligti aveau 0 parere rejinuté gi cel mai ade- sea foarte sobré despre persoana lui Knox. Invidia era sentimentul care ti adusese pe mui 199in preajma bogatagului, iar acest Ii f&cuse pe tofi fericiti. $i totugi, ei nu vroiau inc’, decd s8-i ocupe locul * «|mparatul bursei locuia in mijocul unui gigan- tic parc. Multi copaci inconjurau cladirea, lar acestia fi usurau lui Philippe avansarea in teritoriu Asadar, nu avea sa fie descoperit in timpul apro- pierii sale de casa. In plus, noaptea, personalul Parea s@ fie redus cu mult. Pe la ora 16 plecau: gradinarul, majordomul gi camerista, Apoi, pe rand, alfii, inainte de lsarea compieté a intune- rioului. De fapt, nu era sigur c& nu plecau tof! Nici mcar paznici nu erau, gi nici un sistem de alarma. David si sofla sa ramaneau singur ¥ Phiippe Van Rostelaere credea cd omul aces- ta.era foarte naiv devreme ce nu igi d&dea seama c& mul cameni erau interesali de averea lui. Desi era ameninfat, nu instalase nici un sistem defen- siv. Philippe aflase mai multe despre sofia (ui David, Jane Van den Bilt. Era poet, iar ideatul ei — tema predilectA - iubirea, Poate c& datorit& ca- racterulul ei cuplul ramanea singur noaptea. Philippe citise o asemenea poozie a iui Jane: Zilele se sfarsesc. Muntii se succad deserturilor, Degerturile oceanelor, Oceanele paduritor, Si intr-o 2i, Soarele isi va termina cursa, Salutand un batran: =Te salut, omule trecétor! Te salut, sihastrule! ~ Incotro te indrepti, Soare? Ce caufi? — Caut o lume in care sf nu gases¢ stipan, rival sau sclav. Servitori, gefi, dureri care-i incearca pe tofi. ~ Crezi ci exist aga ceva? ~ Nu stiu, dar nu cred nici in dogme, nici in drapele. Nu suport ideologiile, acestea au intot- deauna tendinfa de a se opune prin forfa. - Nu pot sa te indrum! Sunt doar un om, ce vel tu de la mine? Eu voi muri, sunt trecditor, sciav al propriei mele viefi, timpul e pentru mine singurul sens al existenei. ~ Si unde e timpul ca s& te lubeasca? ~ lubire? Exist aga ceva? ~ Aga ceval? Ce inseamna aga ceva? Exista un loc sau un timp sau chiar spaima celui pe care iliubim ca sa justifice o asemenea expresie? Poata, ca sé te ajut eu pe tine, va trebui sé inveti sa jubesti, Sa Invefi Sa citesti, sa inveti s& vezi strdlucirea din ochi, Pentru c& asta inseamna s& iubesti. Aga cd trBiegte-{i viajal Esti tanar, balrane, jerii nu inteleg ceea ce le guverneaza des- tinele. Omul trecator privi spre Soare si il vazu cum pleaca. Nici o intrebare de-a astrului nu isi aflase rAspuns, dar in schimb, el credea in siargit in ceva, Acum pulea sa fie un om lericit* Spiritul materialist al lui Philippe Van Rose- laere nu glia ce voise s& spund poeta. Stia ins& ca, aca ag fi miliardar ag pulea s&-mi cumpar alatde multe lueruri, ineat ag putea SA aprocioz gi aceste marunjiguri. ins& nu sunt compatibile cu ceea ce vreau. Dar maine-seard voi trece la atac, voi fura sistemul gi intr-o s8ptmand voi fi bogat. Bursa nu are decal s& m& astepte. Vin." Noapte far Lund. E ora noua Casa e goala Si proprietarii gi personalul au plecat, Philippe a asteplat in masind, i-a vizut plecdnd, gi dupa ce a asteptat un timp ca sa fie sigur c& nu va {i deranjat, $-a hotarat sa se lanseze in aventura. Trece prin parc ca o umbréi pana la poaria din spate. Desface lacdtul cu pricepere. Leciiile pe care ile-a dat varul sau lacdtug i-au prins bine. Intra repede, o ia la dreapta dupa bucatarie, gasegte usa incuiataé a biroului. Aceasta broasc& este mai deosebit’, dar nu ii este greu s o descuie. Un computer se alla pe biroul din fala unor réfturi cu c&rji Reinchide usa fara sa faca zgomot. Aprinde computerul, cauta, citeste: ,disk ope- rating system." incaroa, apoi cauté iarsi, febril. Nu-i trebuie mult timp pentru a gsi informatia pe care o cauté. Figierul Burs& nu e nici macar protejat. Introduce discul s&u gi copiaza figierul. Are acum formula. Gandindu-se ca mai are timp, veritica. Philippa Van Rostelaere ramAne interzis in fata ecranului. Ceea ce a gasit nu este o formula, ci toate cursurile bursei pentru urmatorii 10 ani. Dar @ imposibil. Nu are de unde sa stie toate astea.* Il cuprinde panica, Se gaseste in fafa unei dovezi a faptului ca acest om e capabil sa vada viitorul. Daca slie ce se va inlampla,” gandeste el, ,atunci inseamna ca stie c& eu sunt aici! Simte frisoane prin tot corpul. .Dar... de ce? Vederea i se inne- gureaz. Scoate discul, stinge computerul, iase din casa si se intoarce in masina, demareaza. E pani- cat, conduce neatent. Se tot gandeste la acest David misterios ce pare cd stie ce se va intampla. Fara indoiala ca informatiile nu sunt sigure. Dac& nimeni nu il astepta in casa, inseamna c& Knox nu. stia, Philippe incepe sa igi revin. Acum, cand nu mai este in pericol, incepe s& viseze la banii pe care li va avea. igi face planuri: sé cumpere un palat, s8 piece la carnavalul de la Rio escortat de garda regala. Cu banii pe care fi'va cAstiga va putea s3-si satisfacdi toate dorinjele matarialiste si s& domine peste un intreg imperiu. Visul acesia nu era atat de utopic pentru el, Opreste masina in fafa unui bloc. ,Si, in sfarsit, ‘nu voi mai locui aici!" Se intorsese intreg gi fara probleme din expedijia sa. Prefera acum sa nu-gi mai pund intrebari despre misteriosul Knox. Acum ‘nu mai era treaba lui. Era bogat, era singurul luc care mai avea importan{a pentru el. Philippe deschide usa apartamentului sau, aprinde lumina gi intra. Se ageaza in fala biroului 1 introduce discheta in drive. Pe ecran apare un ziar deschis la a 4-a pagina. Titlul jl ingrozeste: ,Celedrul om de afaceri, Philippe Van Rostelaere, Mmoare intr-un nefericit accident, la Grand Place, Bruxeles." \ ‘© glum," igi spune, Se uit& la data ziarului: ie& dud luni mai tarziu, Devira livid, 200Gineva deschide usa, iar el nu mai poate refuza vizita nepoftitului. Persoana a intral, asa cd @ prea tarziu, — Sunt David Knox. Un om inait, cu p&rul ab, nainteaza catre el, Cred cd am dreptul sa intru in locuinja dumi- tale Deja al fost in cata men, bénuiess, —Eu.. —Nute deranja sé-mi explici. $tiu totul David nu aslepta nici o invitatie, gi se asez& comod intr-un fotoliv. ~ Citesti ziarul? intreba, cu un aer ironic. — Ce gluma proasta e asta? — Oh, nu, imi pare rau ca tebuie sa-{i spun, dar e viitorut dumitale. ~ Dar... cum? facu Philippe, panicat. — Vezi dumneata, am agteptat mult timp ca s& ma pot bucura de aceste clipe. Am vrut sa-{i vad reactia. Am s8-ti explic. Sunt al treilea. David | a avut 0 minte genialA, asttel c& a inventat un aparat foarte complex, Ketherul. Acesta permite trimiterea unor obiecte in trecut. Am incercat s@ injeleg prin- cipiul su dar nu am reugit, Nu am studille acestui om. Dar ceea ce injeleg e oA nimeni nu a putut s& trimit pe cineva in viltor. Aga C4... ce poti s& faci cu ceva ce a existat deja? Dupa aceasta intrebare urmeaza o alta: A reugit cineva sa trimita oameni ‘n trecut? Din nefericire, nu. Multe incercari s-au torminat dbzastruos. Cauza atestel probleme este interferenta undelor emise de creier. Este imposibil si dep: geniul celui dinaintea mea, cel care a descoperit secretul némuriri fara sa cerceteze prea mult viaja. Sa ma explic. David |, cunoscandu-gi viala, s-a decis s4 0 descrie undeva, Toate faptele impor- tante din via{& le-a notat si ordonat intr-o carte. Si aceasta cdrle a trimis-o el in trecut. David II a recep- Yonat acest document gi a intelos cea ceil astopta. = Crezi c& am sa inghit tot ce indrugi? $i oricum, asta nu explicd bogalia dumitale. — Dar nu e greu sa infelegi: David | a inclus in cartea sa si cursurile bursei, Vezi deci cum disgare problema banilor. Aceasta maginarie permite coractarea erorilor din viata lui David Knox. $i, de fiecare data cand a crezut ca este necesar, él sia retransmis viaja in trecut. Fiecare David a trimis cercetarile sale ezoterice trecutului sau, astiel totul ‘dgvenind magie. Ceea ce cunoastem inainte de a muri este indispensabil, adica iubirea, intelep- ciunea, si puterea. David il a infeles puterea banu- lui pe care |-a céstigal, iar incercarea de a ajunge ‘In viltor i-a egual, aga ca i-a ramas s& ma invele iubirea. Am frail pana la un moment dat o viala stresanta datorita egoismului meu. Apoi am vazut ceea ce avea sii fie, Si daca nici acum nu voi reusi, David IV va fi la curent cu viitorul sau gi va fi liber 8 aleaga altceva, Dup& cum vezi, sunt nemuritor. Moartea mea nu inseamna decat o reintoarcere, un cAstig al expetientei de vial& pe care nu am (0 inca. Siasia grajie ketherulul me ti aceasta problema. Dar in asta consta ~ Pilea —E de necrezut. David |, David 1 si David Ill sunt una gi aceeagi persoana, dar chimbata in bine prin: experienfa in posesia careia intra. Si eu? —Oumneata... deja ai furat experienta lui David Il, Dar, prin trecerea [ui de aceste vremuri, iji cunosc perfect viltorul, In acelasi timp cu ketherul, cu acea carte, min a tei Am sa te las 8 profifi, desi motivul dumital repugna. Nu esti in stare s-|i pAstrezi spiritul sndtos, in polida puterii pe care o deli ~ Dar de ce? Stiai ca vin gi n-ai facut nici cea mai micé migcare ca s4 previi asta? — Stii ceva? Nu imi pasa dacé proliji sau nu de . pe urma informatiilor mele. Am venit aici din pur sadism. Numai ca sé-{i vad fala. Stiu, de aseme- fea, cA vei {ine cont de intalnirea noastia, Ai sé-{i pastrezi mutra de idiot, vei mane la fel de nebun, aga c& nu am do ce s& ma interesez de persoana dumitale. Din pla curiozitate am vrut sa te vad nainte s& devil bogat. Acum am sa te las. Amo sotie care ma asteaptA. Ea va fi cu siguranfa neli- nistita de absenja mea de la receptia mondena a prietenului meu, Agrippa. La revedere, si profila de pe urma averii! David se ridica gi ies. Philippe alerga dupa el Desi nemuritorul cobora deja scarile, Philippe Van Roselaere nu il lis s& piece fara sa ii strige: ~ Asta nu va rémane aga. Aceastd puter, o voi céstiga. $i nu ma face pe mine nebun, sunt foarte sdnatos. Revenind in masina sa, David gandi c& omul pe care il vizitase ori era orbit de lcomie, ori prost. In definitiv, stia acum c la 0 anumita data va trebui s& nu fie la Bruxeles, pe Grand Place. Sau, poate con- siderase tot ceea ce ii spusese ca fiind minciuni lip- site de importanta. In sfarsit, acum, pentru David, totul era trecut. Se gandea la Jane, sofia lui, Grand Place, Bruxeles. Un om se opreste in fafa hotelului Ville. la 0 pozitie curioasa iegind dintr-un Porshe ultramodem. Deschide gura si se Lita in sus cu uimire. Oamenii il privesc. Igi aprinde © figard, ultimul vestigiu al unei epoci apuse. Se indeparteaza. La un moment dat, dintr-un bloc uriag se desprinde o portiune de perete. Cade. O pata rosie si came zdrobité e tot ce mal ramane din omul de mai inainte. Imprejur, gloata curioasa se lanseaza in discufii, ca gi cum nu s-ar fi intamplat mare lucru: —De unde dracului a c&zut? — Ai vazut ce avea, avea un Porshe tare, tre- buie sé fie un bogatas... —Nu tiv... ce de singel = Cuasta as pulea sa fac inconjurul lumiil — Si am sa te vad in fiecare zi la televizor, ha- ha-ha, ~Ce grozévie! — Vite, vine Politia! Traducerea: Victor Torog 201