Sunteți pe pagina 1din 7

SINDROAME CORTICALE

Lobul frontal

Lobul frontal face parte din analizatorul motor; integreaza motilitatea voluntara, in special in
ariile 4 si 6 (primesc aferene cerebeloase).
Aria 6 integreaza reflexul de apucare fortata (la copiii pana la 6 luni NU cad daca ii tii de
maini).
Ariile 8 integreaza motilitatea oculara voluntara.
Ariile 9,10, 11, 12, 13 sunt arii prefrontale, vegetative si integreaza activitatea functionala
vegetativa; ele au conexiuni cu hipotalamusul.
Ariile 44, 45 integreaza limbajul articulat (este componenta motorie lingvistica); reprezinta o
diferentiere a ariei 40 .
Exista niste particularitati in sfera psihica.
Sdr. cortical frontal
-hemiplegie de partea opusa, cu predominanta crurala (pelvina) leziunea este situata
superior
-hemiplegie cu predominanta a nervului brahial si cu pareza faciala leziunea este situata
inferior
-leziune mica NU este hemiplegie, este doar o pareza sau un deficit motor
-deficit motor cu reflexe abolite leziunea este periferica
-reflexul de apucare fortata (prezent la copiii pana la 6 luni), se dezvolta brusc dupa un AVC
si lent dupa tumori; arata localizarea pe partea opusa leziunii
-reactie de magnet pacientul are tendinta de a se apropia de cel care trece pe langa el; apare
la nivelul mainii
-meningiomul se poate dezvolta in superiorul sau in inferiorul cutiei craniene
-aria 8 localizare pt miscarea oculogira voluntara; este componenta voluntara a sistemului
oculomotor; daca exista o leziune, intr-o excitatie apare deplasarea capului si globilor oculari
de partea opusa excitatiei (priveste membrele aflate in convulsii); daca este un infarct sau
tumora, bolnavul ramane cu privirea fixa sau se deplaseaza spre partea opusa leziunii si se
departeaza de membrele aflate in hemiplegie

-anterior de aria 8 sunt ariile vegetative (ele fac conexiuni cu hipotalamusul)


-unda Parde in infarctul de miocard si in leziunile frontale
-trebuie verificate troponinele si enzimele CK pt a face diferenta intre IMA si leziuni frontale
-putem face angio CT pt a vedea stenoze si ocluzii pe coronare
Alte modificari vegetative
-tulburari de motilitate intestinala, hemoragii, ulcere, tulburari de secretie si absorbtie la
nivelul intestinului subtire si gros
-tulburari respiratorii (trebuie facuta ventilatie mecanica asistata, iar in cazuri grave se poate
face traheostomie)
-se extind si asupra temperaturii corporale (din cauza afectarii hipotalamusului) creste
temperatura cu 1 C
-in unele AVC uri se practica hipotermia (pana la 34 35 C) pt a scadea metabolismul
energetic si pt a face economie de energie
-tabloul clinic mimeaza o boala cardiaca
Tulburarile psihice
-nu pot fi localizate
-sunt reprezentate de stari de furie, agitatie
-lobul frontal are functie de integrare a mersului (eupraxia)
-in leziuni de lob frontal (in apropiere de corpul calos) apare apraxia mersului (pacientul NU
mai stie sa mearga)
- daca sunt lezate ariile 44 si 45 apare o afectare de limbaj afazie motorie (bolnavul intelege
cuvantul scris sau auzit, dar nu poate vorbi)
-diagnosticul de localizare se poate pune pe clinica
-sdr. frontal = clinica + crize jacksoniene
Lobul parietal

-in lobul parietal se integreaza toate tipurile de sensibilitate


-in ariile 5 si 7 se face proiectie segmentala (mana, antebrat, picior)
-in ariile 3,1,2 se face proiectie sub forma de dermatom
-lobul parietal are o functie legata de limbaj (ariile 39 si 40 in emisfera dominanta, se
integreaza limbajul vorbit si auzit; limbajul scris se integreaza in lobul occipital)

-in lobul parietal se gasesc centri de integrare ai eupraxiei (pe stanga si pe dreapta)
-exista zone de proiectie a cailor vestibulare
-exista radiatii optice care se imprastie in toata emisfera cerebrala, iar lezarea lor duce la
hemianopsie temporala pe o parte si nazala pe partea opusa
Sdr. de lob parietal
-clinic sunt prezente tulburari de sensibilitate de tip cortical cu hemihipoestezie superficiala
de partea opusa, hemianestezie profunda de partea opusa; aceste tulburari de sensibilitate
cuprind si fata
-apare:
- astereognozia (absenta capacitatii de recunoastere a unui obiect prin palpare,
plecand de la materie si forma)
- adermolexia (pacientul NU recunoaste, cu ochii inchisi, literele, cifrele sau desenele
executate pe tegumentul su, de catre examinator, cu ajutorul unui excitant tactil)
- anosognozia (pacientul nu poate recunoaste ca este paralizat)
- halucinatii kinestezice (pacientul are halucinatii ca merge)
- personificari ale membrelor (pacientul vorbeste cu membrele sale, le pune nume)
- crize jacksoniene senzitive
Tulburari de limbaj
-afazie senzoriala Wernicke -1874 (Broca -1864) tulburari de integrare a limbajului
articulat; pacientul NU intelege cuvantul vorbit ca si cum i s-ar vorbi intr-o limba necunoscuta
de el, dar este foarte atent la cel care ii vorbeste = "surditate verbala"
-ecolalie pacientul vorbeste normal pt putin timp, apoi se blocheaza pe un anumit
cuvant
- "intoxicatie prin cuvant" folosirea gesturilor in mod stereotip
-parafazie sau disfazie lingvistica exprimare gresita (de Ex- in loc de "general" zice
"legeral")
Tulburari de limbaj scris
- "cecitate verbala" pacientul citeste corect, dar NU intelege nimic din ce citeste
-pacientul NU intelege semnificatia ordinelor pe care le primeste, dar vorbeste bine (de Ex
nu intelege ordinul de a duce mana la gura)
Testul celor 3 biletele pacientul trebuie sa execute 3 biletele de marimi diferite; se face la
cei care vorbesc mult si nu se pot diagnostica afaziile senzoriale usoare (de Ex la scriitori)
-la scriitori apare agramatismul nu mai stiu sa faca acorduri, sa puna virgula, sa foloseasca
subiectul si predicatul
Sdr. Gerstman daca pacientul NU are tulburari de limbaj
-agnozie digitala pacientul NU isi recunoaste propriile degete
-acalculie
-agrafie pacientul NU poate sa scrie
-pacientul nu poate deosebi dreapta de stanga

Apraxia
-apraxia ideatorie in lobul parietal posterior
-reprezinta incapacitatea de a concepe o miscare (NU poate sa explice cum deschide
usa, dar poate sa faca aceasta actiune)
-apraxia ideomotorie de executie pacientul poate sa explice cum se face miscarea, dar NU
poate sa o execute
-se intampla si in emisfera stanga si in cea dreapta
Tulburari de camp vizual
-hemianopsie laterala homonima, de cadran inferior pe partea opusa leziunii

Crize de epilepsie
-au caracter de crize localizate sau crize generalizate care antreneaza si aria motorie
Lobul temporal

se continua pe fata bazala

-lobul temporal integreaza limbajul articulat impreuna cu aria 39; mai integreaza si
analizatorul auditiv
-aria 38 functia vegetativa asemanatoare cu cea a lobului parietal
-la acest nivel exista proiectii de coordonare a miscarilor si ale sistemului vestibular
Sdr. de lob temporal
-hipoacuzie scaderea acuitatii auditive; este forma usoara pt ca structurile periferice se
proiecteaza bilateral si se compenseaza una pe cealalta, asa ca NU apare surditate decat daca
leziunea este bilaterala
-halucinatii auditive pot face parte din crizele de epilepsie temporala; pot fi date de tumori
-incep cu halucinatii auditive (acufene care pot semnifica malformatii arterio-venoase
daca NU sunt halucinatii, zgomote, pocnituri)
-apare senzatia de miros neplacut pt cateva secunde, pacientul incearca sa indeparteze
obiectul despre care crede ca miroase urat, apoi apare un episod amnezic si nu stie ce s-a
intamplat (halucinatii olfactive)
-apar halucinatii auditive cu caracter generalizat pacientul aude si traieste ce percepe
ca se intampla in acea halucinatie (Ex - senzatia ca se afla in aer pt cateva secunde-minute)
-in aceasta criza pot sa apara voci care pot exprima ordine (ele pleaca de la
subconstient care devine activ in acest moment)
-trebuie facuta o electroencefalografie
-apoi apar stari de depresie pt cateva minute, maxim o ora si dupa asta pacientul
incepe si rade
-sunt 2 manifestari importante
1. crize de automatism ambulatoriu (la copii cu encefalopatie); apare dorinta
exagerata de deplasare (pleaca de acasa), dar se mira de ceea ce se intampla cu el pt ca NU
este constient de ceea ce face
2. crize de jamais vu, jamais connu, jamais entendu pacientul se comporta
in mod necontrolat
In lobul temporal pot fi leziuni care pot afecta radiatiile optice si apare hemianopsie in
cadranul superior, leziunea este de partea opusa.

Lobul occipital

-aici se face integrarea analizatorului vizual; se proiecteaza punct cu punct la nivelul scizurii
calcarine (aria 17)
-ariile 18 si 19 participa la integrarea vizuala si se fac conexiuni cu celelalte sisteme,
contribuie la orientarea spatiala si la memoria recenta; la acest nivel se localizeaza reflexul
oculocefalogir
Sdr. de lob occipital
-tulburari vizuale
-hemianopsia laterala homonima stng sau dreapt

leziunea este
pe partea stg.

-hemianopsie bitemporala

-dubla hemianopsie care urmeaza dupa hemianopsia laterala homonima stanga


= vedere
maculara

Cecitate psihica sau corticala cand pacientul vede, dar NU recunoaste nimic din ce vede si
se foloseste de exteroceptori si proprioceptori pt a se deplasa; tine de demente, atrofii corticale
toxice, boala Alzheimer, boli genetice.

Tulburari de activitate motorie oculara imposibilitate de miscare voluntara a globilor


oculari; afecteaza miscarile fine
Pierderea memoriei recente cu conservarea datelor trecute (sdr. Korsakov) si aparitia
confabulatiei (pacientul discuta cu toata lumea, NU mai achizitioneaza date din prezent, se
foloseste de cele din trecut si le coreleaza cu cele recente).
In sdr. de lob occipital mai apar si tulburari de orientare spatiala (pacientii NU recunosc
blocurile, strazile, traseele, drumul spre casa, intorc harta in sens gresit).
Poate sa apara epilepsie focalizata la un excitant luminos, la cei care stau mult timp la
calculator sau la volan cand primesti flash-uri.
Examenul afaziei (este proiectata in lobul frontal in ariile 44 si 45 afazia Broca, in lobul
parietal in ariile 39 si 40 afazia Wernicke si in lobul temporal in aria 22)
-examinarea se face dupa ce vedem daca pacientul este sau nu cooperant
-trebuie sa stabilim daca stie sa vorbeasca si sa citeasca (sa nu fie analfabet), sa stabilim daca
pacientul este surd (surditate periferica congenitala sau post-traumatica)
-pacientul trebuie pus sa faca operatii de adunare, scadere, inmultire si impartire; capacitatea
de a face operatia de impartire se pierde prima, iar ultima se pierde cea pt inmultire
-pacientul poate innumara bine, banii crescator, dar NU poate innumara descrescator
-limba materna este cea mai bine conservata (la poligloti se pierd intai limbile secundare);
recuperarea trebuie facuta in limba pe care pacientul o vorbeste in mod curent
-trebuie sa punem bolnavul sa povesteasca cum s-a imbolnavit, sa innumere, sa spuna cum il
cheama, sa execute anumite ordine date verbal (proba celor 3 biletele)
-trebuie sa testam intelegerea limbajului scris (Ex P.C.R. , I.T.B)
-se dau ordine scrise
-in afazia motorie este o problema de logopedie; apare depresie
-in afazia Wernicke pacientul vorbeste mult pt ca nu-si poate controla propriul limbaj