Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LP1 Imunoprofilaxie MD-1
LP1 Imunoprofilaxie MD-1
Seruri si imunoglobuline
Generalitati privind vaccinurile
Definitii
Imunitate = rezistena organismului fa de
aciunea agentilor patogeni sau a produilor
toxici ai acestora
Imunitate activa = tip de imunitate care se
produce in urma interactiunii sistemului imun cu
un antigen
Imunitate pasiva = tip de imunitate obtinuta prin
administrare / transfer de anticorpi preformati
2
Definitii
Ambele tipuri de imunitate pot fi induse
natural - activ = infectie sau boala
- pasiv = transfer de la mama la fat
(transplacentar, alaptare)
sau
artificial - activ = administrare de vaccinuri
- pasiv = administrare de produse care contin
anticorpi de origine animala (seruri),
de origine umana (imunoglobuline) sau
anticorpi monoclonali.
3
Imunoprofilaxia pasiva
Seruri : solutii de anticorpi care se obtin din
serul animalelor imunizate (cai) cu antigene
specifice.
Serul obtinut de la animal este purificat si concentrat
prin metode fizice si chimice.
Imunoprofilaxia pasiva
Seruri-clasificare
Seruri antitoxice:
- ser antidifteric, antitetanic, antibotulinic
Seruri antivirale
- ser antirabic
Seruri antibacteriene
- ser antistreptococic
Seruri antiveninoase
- ser antiviperin
5
Imunoprofilaxia pasiva
Seruri
Mod de prezentare:
- lichid limpede, usor opalescent, galben citrin sau
galben rozat
Cale de administrare:
intramuscular, la nivelul deltoidului sau cvadricepsului
Imunoprofilaxia pasiva
Limite:
Protectia este de scurta durata (2-3 saptamani)
Serurile nu pot neutraliza decat toxinele sau virusurile
circulante, nu si pe cele fixate in celule.
trebuie administrate cat mai rapid dupa momentul presupus
infectant sau dupa debutul simptomelor
Imunoprofilaxia pasiva
Reactii serice
cauzate de proteinele straine speciei
umane ce se comporta ca alergene,
determinand fenomene de sensibilizare, in
special la persoanele cu teren predispus la
hipersensibilitate.
riscul este mai mare la persoanele care au
mai primit anterior seruri heterologe.
pot fi : -imediate
-tardive
8
Imunoprofilaxia pasiva
Imunoprofilaxia pasiva
10
Imunoprofilaxia pasiva
Testarea sensibilitatii
Administrarea unui ser se practica:
NUMAI in conditii de spitalizare
Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
Test intradermic- cel mai uitilizat
Test cutanat
Test conjuctival
Imunoprofilaxia pasiva
Desensibilizare (I)
Schema minima (anamneza, teste negative)
se injecteaza subcutanat 0,25 ml ser dilutie 1/10 - se asteapta
30 de minute
daca nu apare nici o reactie locala sau generala se injecteaza
subcutanat 0,25 ml ser nediluat si se asteapta 30 de minute.
daca nu apare nici o reactie locala sau generala se injecteaza
subcutanat 1 ml ser nediluat si se asteapta 30 de minute
daca nu apare nici o reactie locala sau generala se injecteaza
restul cantitatii intramuscular.
daca apare o reactie locala sau generala dupa una dintre
administrari, se trece la schema de desensibilizare treptata.
12
Imunoprofilaxia pasiva
Desensibilizare (II)
Schema lenta tip BESREDKA se practica
atunci cand :
testul de sensibilitate a fost pozitiv
anamneza sugestiva pentru teren alergic
reactie (locala / generala) aparuta in timpul
schemei minime de desensibilizare
13
Dilutie
Cantitate (ml)
Cale de
administrare
Interval intre
injectii (min)
1/100
0.2
0.4
0.6
0.2
0.4
0.6
0.2
0.4
0.6
1
sc
sc
sc
sc
sc
sc
sc
sc
sc
sc
im
30
30
30
30
30
30
30
30
30
30
1/100
1/100
1/10
1/10
1/10
nediluat
nediluat
nediluat
nediluat
nediluat
Restul
cantitatii
14
Imunoprofilaxia pasiva
Imunoglobulinele
Sunt produse biologice purificate, debarasate de alte proteine
imunoglobuline normale/totale
obtinute din amestecuri de plasma prelevate de la persoane
sanatoase, donatori adulti
contin anticorpi de tip Ig G care reflecta spectrul de infectii si
imunizari prin care au trecut persoanele donatoare.
imunoglobuline specifice
obtinute de la persoane imunizate anterior activ sau prin
trecere prin infectia naturala
contin anticorpi specifici acelui antigen (antitetanice,
antirabice, antihepatita B, antiherpetice)
15
Imunoprofilaxia pasiva
Limite:
Eficacitatea imunoglobulinelor este dependenta de precocitatea
administrarii lor, in primele zile dupa contactul infectant.
Durata scurta a protectiei (cateva luni)
16
Imunoprofilaxia pasiva
Imunoglobulinele
Cale de administrare: intramusculara
(cu exceptia celor de administrare iv)
Doza: este variabila in functie de greutatea
corporala
Reactii adverse:
rar reactii locale usoare la locul de inoculare
sau febra usoara
17
Imunoprofilaxia pasiva
Tipuri de imunoglobuline
Imunoglobuline totale pentru :
profilaxia rujeolei
profilaxia hepatitei A
Imunoglobuline specifice pentru:
profilaxia hepatitei B
profilaxia rabiei (postexpunere)
profilaxia varicelei /infectiei cu virusul varicelozosterian
profilaxia si tratamentul tetanosului
profilaxia si tratamentul infectiilor cu virus sincitial
respirator (VSR)
18
Imunoprofilaxia activa
Imunoprofilaxia activa
Beneficiile vaccinrii
Beneficii la nivel de individ
protecie fa de infecie
protecie fa de boala manifest clinic
prevenirea complicaiilor
prevenirea decesului
Beneficii la nivel de societate
asigurarea imunitii de grup
prevenirea epidemiilor
scderea costurilor de ngrijire
20
Imunoprofilaxia activa
Compozitia vaccinurilor
Coninutul unui vaccin poate diferi de la un productor la altul, de aceea este foarte
important a se citi prospectul care nsoete vaccinul i n care sunt precizate de
asemenea, i reaciile care pot apare dup administrarea vaccinului respectiv
21
Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri virale
Corpusculare
cu virusuri vii atenuate (vaccin polio oral, rotaviral, rujeolic, rubeolic, urlian,
varicelos, amaril)
cu virusuri inactivate sau omorte (vaccin polio inactivat, rabic, hepatita A)
Vaccinuri bacteriene
Corpusculare (complete)
cu germeni vii atenuai (BCG)
cu germeni omori (pertussis)
Subunitare
proteice purificate pertussis acelular
polizaharidice - vaccin meningococic, pneumococic
Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri vii
- se obin prin cutivarea agentului microbian pe medii mai
puin favorabile, ceea ce duce la atenuarea virulenei,
fr a se modifica capacitatea imunogen.
- determin o imunitate asemntoare cu cea natural,
obinut dup boal sau infecie.
Vaccinurile inactivate
- agentul bacterian sau viral este inactivat prin tratare cu
formaldehid sau propionolacton, n aa fel nct s-i
pstreze proprietile imunogene.
- sunt mult mai sigure, lipsite practic de orice risc de a
produce infecie sau boal.
- eficacitatea lor depinde n mare msura de cantitatea de
antigen pe care o conin, de aceea sunt necesare doze
repetate pentru a se obine un rspuns imun adecvat.
23
Imunoprofilaxia activa
Beneficii:
Induc titruri ridicate de anticorpi
Tipuri diferite de anticorpi (Ig A, Ig G)
Induc imunitate de lunga durata
Riscuri
Recastigarea virulentei (si aparitia bolii postvaccinale - ex. poliomielita,
rujeola, rubeola postvaccinala)
Excretia virusului si posibilitatea transmiterii la contacti (ex. poliomielita
postvaccinala la contactii persoanei vaccinate cu vaccin polio oral)
Limite
Nu se administreaza la persoane imunocompromise si in sarcina
Stabilitate scazuta la temperatura camerei
Anticorpii specifici pot interfera cu replicarea virusului vaccinal, de aceea
trebuie pastrat un interval intre administrarea unui vaccin viu si a
imunoglobulinelor sau a transfuziilor de sange / produse de sange
24
Imunoprofilaxia activa
Imunoprofilaxia activa
26
Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri
Monovaccinuri (monovalente/polivalente) - antigenul provine de la o
singur specie microbian
monovalente - conin o singur component
ex. vaccin rujeolic, vaccin hepatita B
polivalente - conin mai multe componente (tipuri) ale aceleiai specii
ex. vaccin polio (conine toate cele trei serotipuri ale virusului polio),
vaccin gripal, vaccin pneumococic;
Vaccinuri asociate sau combinate - conin amestecuri antigenice.
bivaccinuri - DT, dT, Hep A - Hep B
trivaccinuri - DTP, DTPa, ROR, dT-VPI
tetravaccinuri - DTP-VPI, DTP-Hep B, RORV
pentavaccinuri - DTP-VPI -Hib
hexavaccinuri: DTP- Hib -VPI -HepB
27
Imunoprofilaxia activa
Imunoprofilaxia activa
Imunoprofilaxia activa
Imunoprofilaxia activa
31
Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Contraindicatii
Contraindicatia - este determinata de existenta unei afectiuni /
conditii pe care o are persoana care se prezinta la vaccinare si care
creste semnificativ sansa aparitiei unei reactii adverse
postvaccinale severe.
Vaccinul nu trebuie administrat cand exista o contraindicatie
Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Precautii
Precautia - este determinata de o afectiune / conditie pe
care o are persoana care se prezinta la vaccinare si care
poate creste sansa aparitiei unei reactii adverse
postvaccinale sau a unui raspuns imun neprotector.
In general, daca o precautie este prezenta vaccinul
nu ar trebui administrat.
Daca exista risc de imbolnavire, vaccinul se poate
administra, dar numai dupa o evaluare atenta facuta
de medic si atunci cand beneficiile vaccinarii
depasesc riscurile de reactii adverse.
persoana vaccinata se supravegheaza pentru a putea
identifica din timp si trata o eventuala reactie adversa
33
Imunoprofilaxia activa
34
Imunoprofilaxia activa
35
Imunoprofilaxia activa
36
Imunoprofilaxia activa
37
Imunoprofilaxia activa
38
Imunoprofilaxia activa
Imunoprofilaxia activa
Indicatiile vaccinarii
Vaccinare de rutina
- vaccinurile din programele nationale de vaccinari
Vaccinare selectiva
- in anumite situatii epidemiologice
- la anumite categorii / grupuri populationale cu risc
crescut de imbolnavire
Vaccinare optionala
- la indicatie / cerere, cu plata
40
Imunoprofilaxia activa
Vaccinarea de rutina - Calendarul de vaccinari
41
Imunoprofilaxia activa
poliomielita
difterie
tetanos
tuse convulsiva
rujeola
rubeola
oreion
hepatita B
infectia cu Haemophillus influenzae tip b
tuberculoza
42
Imunoprofilaxia activa
nregistrarea i raportarea vaccinrilor
Imunoprofilaxia activa
Imunoprofilaxia activa
Imunoprofilaxia activa
46
Sursa: Ministerul Sanatatii; Ord 386/2015 Norme tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate publica pentru anii 2015- 2016 (Anexa 2)
47
1995
2006
2014
Primele 24 h
4-7 zile
Hep B
BCG
Hep B
BCG
Hep B
BCG
2 luni
DTP-HepB, VPO
DTPa-VPI-Hib-HepB, VPC
4 luni
DTP, VPO
DTP, VPO
DTPa-VPI-Hib, VPC
6 luni
DTP-HepB, VPO
DTPa-VPI-Hib-HepB
9-11 luni
Ruj
12 luni
DTP, VPO
DTP, VPO
DTPa-VPI-Hib, ROR
12-15 luni
RRO
14 luni
30-35 luni
VPC
DTP
DTP
4 ani
DTPa
6 ani
DTPa-VPI (2015)
6 si 8 ani
VPI (2014)
DT, Ruj
DT, RRO
VPO
VPO,
DT, BCG
DT, Rub*
Hep B
RRO
dT
48
Imunoprofilaxia activa
Vaccin Hepatita B
Vaccin gripal
Vaccin ROR
Vaccin meningococic personal medico sanitar (laboratoare,
spitale de boli infectioase)
Personal veterinar
Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaza cu virusul rabic in
laborator etc
49
Imunoprofilaxia activa
Boli prevenibile prin vaccinare prioritare
pentru personalul medical
Gripa
Hepatita B
Rujeola
Rubeola
Oreion
Varicela
Tetanos
Difteria
Tuse convulsiva
RORVar
dTpa
50