Drept Penal

Curs IV
24 octombrie 2014
Aplicarea legii penale in timp
Prin aplicarea legii penale intelegem respectarea exigentelor pe care ansamblul normelor
penale le impune activitatea legii penale. Aplicarea legii penale in timp are ca principiu
general aplicarea legii penale active. Potrivit art.3 din Codul Penal, legea penala se aplica
infractiunilor savarsite in timpul in care ea se afla in vigoare. Pentru o corecta aplicare a legii
penale, trebuie sa avem in vedere, pe de-o parte, perioada de timp in care o lege se afla in
vigoare, iar pe de alta parte, momentul savarsirii infractiunii.
Determinarea legii penale active
In vederea determinarii legii penale active, trebuie stabilite 2 momente:
1) data intrarii in vigoare a legii penale
2) data iesirii din vigoare a legii penale
1) Intrarea in vigoare are loc la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara, daca se
prevede acest lucru in textul legii. In practica legislativa s-a stabilit ca legile mai importante
sa cuprinda in textul lor o data a intrarii in vigoara, ulterioara termenului de 3 zile.
Ordonantele de urgenta, spre deosebire de alte legi, intra in vigoare la data publicarii in
Monitorul Oficial, cu exceptia cazului in care este prevazuta o data ulterioara.
2) Iesirea din vigoare a legii penale
Efectele legii penale iesite din vigoare inceteaza prin abrogare, iar, in cazul in care
Parlamentul sau Guvernul nu pun de acord prevederile legii declarate neconstitutionale cu
dispozitiile Constitutiei, legea iese de vigoare in termen de 45 de zile de la publicarea deciziei
Curtii Constitutionale, in Monitorul Oficial.
Abrogarea
Abrogarea este expresa atunci cand legea noua prevede in mod explicit ca o dispozitie din
legea veche se abroga. Abrogarea expresa poate si totala sau partiala.
Abrogarea este tacita cand o dispozitie penala noua reglementeaza exact aceeasi materie in
acelasi cadru si cu aceeasi substanta ca si legea veche. Abrogarea tacita poate fi, de asemenea,
totala sau partiala.
Legea de abrogare intra in vigoare la 3 zile de la publicarea in Monitoru Oficial sau la o data
ulterioara precizata in textul de lege.
Ajungerea la termen
Ajungerea la termen este o alta modalitate se iesire din vigoare a legii, fiind folosita in cazul
legii penale temporare sau exceptionale. Legea penala temporara iese din vigoare la termenul
prevazut in cuprinsul ei, fara a fi necesara o interventie legislativa, iar legea exceptionala iese
din vigoare la data in care au incetat motivele pentru care a fost adoptata.
Momentul savarsirii infractiunii
Determinarea acestui moment se face in raport cu data la care se produc urmarile infractiunii.
In cazul infractiunilor simple, a caror urmare se produce chiar in momentul realizarii
elementului material al infractiunii, momentul savarsirii infractiunii este cel in care s-a produs

actiunea prevazuta in norma de incriminare. In aceste conditii, legea aplicabila este legea in
vigoare la acea data.
In cazul infractiunilor complexe, acestea vor fi supuse legii in vigoare la momentul
consumarii lor, cu exceptia situatiei in care aceste infractiuni au o durata de consumare.
In cazul infractiunilor comisive, se aplica legea in vigoare la momentul comiterii actiunii.
In cazul infractiunilor omisive, legea in vigoare este cea din momentul la care infaptuitorul ar
fi obligat sa actioneze potrivit obligatiilor sale legale.
Momentul epuizarii infractiunii este avut in vedere in cazul infractiunilor continue,
continuate, sau de obicei.
In cazul infractiunilor progresive, momentul consumarii este cel al savarsirii elementului
material al infractiunii, iar nu cel al producerii rezultatului mai grav.
Teoria actiunii statueaza ca momentul consumarii infractiunii este momentul comiterii actului
de executare, si, in raport cu acest moment, se determina legea aplicabila.
Neretroactivitatea legii penale
Acest principiu a fost preluat din Constitutia Romaniei, care la art.15, alin.2, prevede ca legea
dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabila.
Principiul neretroactivitatii decurge din principiul legalitatii incriminarii, prevazut in art.1 din
Codul Penal: Legea penala prevede faptele care constitutie infractiuni. Nicio persoana nu
poate fi sanctionata penal pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala la data cand a
fost savarsita.
Extractivitatea legii penale
In cazul situatiilor tranzitorii determinate de succesiunea legii penale, se ajunge la
extractivitatea legii penale. Astfel, fie va continua sa fie aplicata legea veche sub care a fost
savarsita fapta (ultraactivitate), fie va fi aplicata legea noua (retroactivitate).
Situatiile de retroactivitate:
a) legea interpetativa mai favorabila
principiul aplicarii cu efect retroactiv a legii interpretative este acceptat unanim in teoria
dreptului dar numai daca, prin aceasta interpetare, nu se ajunge la o situatie mai rea pentru
infractor.
b) legea penala dezincriminatoare - este considerata un caz tipic de retroactivitate obligatorie,
legea care dezincrimineaza o fapta care pana atunci era considerata infractiune.
c) legile de amnistie si legile sau decretele de gratiere sunt prin natura si scopul lor, acte cu
caracter retroactiv care se aplica doar faptelor comise anterior intrarii lor in vigoare.
d) legea penala mai favorabila - potrivit art.4, alin.1 din Codul Penal, in cazul in care de la
data savarsirii infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei, a intervenit o lege penala (sau
mai multe), se aplica legea penala mai favorabila.
Situatiile de ultraactivitate:
Au caracter ultraactiv legile penale temporare sau exceptionale care mai pot fi aplicate dupa
iesirea lor din vigoare. Are de asemenea caracter ultraactiv, legea penala mai favorabila.
Aplicarea legii penale in situatii tranzitorii
Situatiile tranzitorii se refera la un interval de timp in care se succed 2 sau mai multe legi
penale

Teorii privind determinarea legii aplicabile in situatii tranzitorii:

- Teoria ultraactivitatii legii penale: a fost sustinuta de reprezentantii Scolii Clasice si sustine
ca raportul juridic penal nu poate fi reglementat decat de legea existenta in momentul nasterii
sale
- Teoria retroactivitatii legii penale: a fost sustinuta in principal de reprezentantii Scolii
Pozitiviste si este intemeiata pe ideea ca trebuie aplicata legea noua deoarece aceasta este
prezumata ca are o metoda mai buna a apararii sociale,
- Teoria extraactivitatii legii mai favorabile este unanim acceptata; este argumentata pe ideea
ca daca legea veche este mai blanda, urmeaza a fi aplicata deoarece era in vigoare la
momentul savarsirii faptei si infractorul este prezumat ca a cunsocut-o, iar daca legea noua
este mai favorabila, ea va fi aplicata, deoarece diferenta de pedeapsa prevazuta de legea veche
nu mai are o justificare legala.
Aplicarea legii penale mai favorabila in cazul faptelor pentru care nu a intervenit o
condamnare definitiva
Potrivit art.5 din Codul Penal, in cazul in care, de la savarsirea infractiunii pana la judecarea
definitiva a cauzei, au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea penala mai
favorabila.
>Criteriile de aplicare a legii penale mai favorabila
In doctrina au fost identificate mai multe conditii:
-intre momentul savarsirii infractiunii si momentul judecarii definitive, sa intervina o
succesiune de legi penale
-aceste legi penale succesive sa fie in vigoare si sa incrimineze fapta comisa
-legile succesive sa incrimineze sau sa sanctioneze diferit fapta comisa
Pentru determirarea legii mai favorabila, trebuie examinate comparativ legile succesive sub
raportul conditiilor de incriminare a faptei, conditiilor de tragree la raspundere penala si
conditiile de sanctionare.
In ceea ce priveste conditiile de incriminare, se va analiza mai intai continutul constitutiv al
infractiunii, atat in legea veche cat si in legea noua, si se va tine seama de variante agravate,
de elemente circumstantiale agravante, de existenta unor conditii speciale de incriminare, etc.
In ceea ce priveste conditiile de tragere la raspundere penala, va fi avuta in vedere existenta
unor impedimete la punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale.
In ceea ce priveste regimul sanctionator, determinarea legii penale mai favorabila se face
avand in vedere pedeapsa principala. Daca pedepsele sunt de specii diferite, se va avea in
vedere ierarhizarea acestora. In toate cazurile trebuie facuta o apreciere concreta a legii penale
mai favorabila, enuntarea criteriilor legale fiind orientativa.
Pe de alta parte, o regula existentiala in aplicarea legii penale mai favorabila o constituie
interdictia crearii pe cale judiciara a unei lex terita prin combinarea unor dispozitii mai
favorabile din mai multe legi. Pana in momentul de fata, nici in doctrina, nici in jurisprudenta,
nu exista o conceptie unitara cu privire la lex tertia.
Aplicarea legii penale mai favorabilav in cazul pedepselor complementare si accesorii
Textul articolului 5 din Codul Penal nu cuprinde nicio referire cu privire la aceste pedepse. Cu
toate acestea, pedepsele accesorii si complementare se aplica conform legii.

Aplicarea legii penale mai favorabila dupa judecarea definitiva a cauzei

Conditiile de aplicare a legii penale mai favorabila:
-sa existe o hotarare definitiva de condamnare la o pedeapsa pronuntata in baza legii vechi
-pana la executarea pedepsei definitive, ori pana la stingerea executarii acesteia, ori dupa
executarea pedepsei, sa fi intrat in vigoare o lege noua care sa prevada pentru infractiunea
savarsita o pedeapsa mai usoara
-pedeapsa aplicata de instanta de judecata sa fie mai grea decat cea prevazuta de legea noua
In textul articolului 6 din Codul Penal au fost prevazute mai multe ipoteze de aplicare a legii
penale mai favorabila:
a) daca pedeapsa aplicata este detentiunea pe viata, iar legea noua prevede doar pedeapsa
inchisorii, se inlocuieste pedeapsa detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii
b) daca legea noua prevede in locul inchisorii numai amenda, pedeapsa aplicata se inlocuieste
cu amenda, fara a se depasi maximul special al legii noi
c) cand pedeapsa aplicata este inchisoarea sau amenda, iar legea noua prevede tot inchisoarea
sau amenda, dar maximul special este mai mic decat pedeapsa aplicata, sanctiunea se reduce
la maximul prevazut in legea noua
d) daca intrarea in vigoare a legii noi nu determina o modificare a pedepsei principale, iar
legea noua este mai favorabila doar sub aspectul pedepselor complementare sau al masurilor
de siguranta, acestea se aplica conform legii noi.
e) pedepsele aplicate in temeiul legii vechi si executate sau considerate ca executate pana la
intrarea in vigoare a legii noi, care este mai favorabila, vor fi reduse sau inlocuite conform
legii.