Auzim des vorbindu-se despre tensiunea arteriala si despre doua valori. 12 cu 8, de exemplu.

Cei
care isi dau cu parerea, e mare, e mica, se poate sa nu aiba habar ce inseamna cele doua valori.
Tensiunea arteriala este cel mai des exprimata de doua numere, de-obicei scrise ca raport. De exemplu,
120/80 mm Hg, adica tensiune sistolica/diastolica exprimata in milimetri coloana de mercur.

Sistola
Numarul de sus, care e si cel mai mare dintre cele doua, masoara presiunea din artere, atunci cand inima
bate (cand se contracta muschiul inimii).

Diastola
Numarul de jos, care e si cel mai mic dintre cele doua, si care masoara presiunea din artere intre bataile
inimii (cand muschiul se odihneste intre batai si se umple cu sange).

Tensiunea normala si hipertensiunea

Valorile de referinta, considerate tensiune perfecta sunt putin sub120/80 mm Hg. Organizatia Mondiala
a Sanatatii sustine ca tensiunea masurata in repaos a unei persoane sanatoase nu trebuie sa
depaseasca 140/90 mmHg, aceasta fiind totusi considerata prehipertensiune. Valorile care depasesc
140/90 mm Hg, masurat in repaos, arata hipertensiunea arteriala si, daca aveti valori atat de mari, trebuie
sa luati legatura cu medicul de familie sau cu un cardiolog.
Persoanele ale caror valori depasesc 180/110 mmHg trebuie sa ajunga urgent la medic sau sa solicite
interventia cadrelor medicale, de urgenta.

Cum se diagnosticheaza hipertensiunea arteriala?

La persoanele care au peste 20 de ani, este recomandat sa se masoare tensiunea la vizitele periodice la
medicul de familie sau macar anual, daca la masurarile anterioare tensiunea nu a depasit 120/80 mm Hg.
Presiunea sangelui creste cu fiecare bataie a inimii si scade atunci cand inima se relaxeaza, intre batai.
Presiunea se poate modifica de la minut la minut, in functie de pozitie, nivelul de stres, perioada din zi,
nivelul de oboseala, insa aceasta nu trebuie sa depaseasca 120/80 mm Hg. Daca presiunea sangelui
este mai mare, in repetate randuri, medicul trebuie sa va monitorizeze o perioada, inainte de a pune
diagnosticul de hipertensiune arteriala. In SUA, o treime (33.5%) din populatia adulta sufera de
hipertensiune arteriala.
O singura masurare ale carei valori depasesc 120/80 mm Hg nu inseamna ca suferiti de hipertensiune
insa, daca in repetate randuri tensiunea sistolica creste peste 140 sau cea diastolica creste peste 90, cel
mai probabil medicul va prescrie un tratament. In cele mai multe cazuri, treatamentul vine insotit si de
recomandari pentru schimbarea stilului de viata.

Care valoare e mai importanta?

In general, o atentie mai mare se acorda primei valori, tensiunii sistolice, ca factor major de risc pentru
afectiunile cardiovasculare in cazul persoanelor de peste 50 de ani. La majoritatea persoanelor, tensiunea
sistolica creste in timp, din cauza depunerilor de pe interiorul arterelor, placa depusa de-a lungul anilor.

Masurarea tensiunii arteriale: Cum se masoara tensiunea arteriala

Tensiunea (presiunea) arteriala se masoara in milimetri coloana de mercur (mmHg) si se inregistreaza
sub forma a doua cifre tensiune sistolica si tensiune diastolica. De exemplu, doctorul sau asistenta care
masoara tensiunea poate sa o citeasca cu cuvintele "130 cu 80, uneori auziti doar "13 cu 8".
Prima cifra (presiunea sistolica) reprezinta presiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali
atunci cand inima se contracta (in sistola) iar valorile normale trebuie sa se afle in intervalul 100 si 130
mm coloana de mercur (Hg);
A doua cifra (presiunea diastolica) este presiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali in
perioada cand inima se relaxeaza intre doua contractii (diastola) - iar valoarea normala trebuie sa se afle
sub 85 mm coloana de mercur (Hg).
Ambele cifre ale tensiunii sunt importante, dar pe masura ce inaintam in varsta, tensiunea sistolica capata
o importanta mai mare. Pentru masurarea tensiunii se foloseste un aparat numit tensiometru.

Deja in 1934, intr-o lucrare stiintifica, se afirma ca la consumul de cafea tensiunea se ridica pe culmi. De
asemenea, s-a putut arata ca ingerarea cafelei poate sa ridice rapid presiunea sangvina, dar ca sistemul
cardiovascular se adapteaza foarte repede. Desi in mai multe asa-numite studii observati on a le s-a
constatat ca exista o legatura intre un consum marit de cafea si hipertensiune, se pune totusi intrebarea
daca este vorba intr-adevar despre un fenomen cauza-efect.
Medici din Baltimore au masurat tensiunea arteriala si consumul de cafea la peste 1 000 de fosti studenti
ia medicina pe o medie de timp de 33 de ani. Rezultatele arata ca influenta cafelei asupra tensiunii era
uimitor de restransa. Astfel, tensiunea medie la participantii care nu beau deloc cafea se ridica la
121,3/75,4 mm Hg, in timp ce la cei care consumau peste cinci cesti de cafea pe zi, ea avea valori
asemanatoare, de 122,2/76,7 mm Hg. Totusi, s-a putut observa tendinta conform careia acei probanti
care beau cafea regulat sufereau intr-adevar mai des de hipertensiune in jurul varstei de 60 de ani decat
nebautorii. Dar aceste date nu erau relevante din punct de vedere stiintific.
Conform acestui studiu, rolul cafelei ca factor de risc in producerea unei presiuni sangvine crescute este
categoric supraevaluat. Chiar daca este capabila sa mareasca, pentru scurta eme, tensiunea arteriala,
cafeaua are prea putina influenta asupra instalarii unei maladii cum este hipertensiunea cronica.

Vesti bune pentru iubitorii de cofeina. Potrivit unui grup de oameni de stiinta americani, consumul regulat
in cantitati mari de cafea nu favorizeaza cresterea tensiunii arteriale. Liwei Chen, de la Universitatea de
Sanatate Publica din New Orleans (University School of Public Health), a descoperit faptul ca un consum
mai mare de trei cesti de cafea pe zi nu creste semnificativ probabilitatea de a dezvolta hipertonie. Efectul
este asemanator cu cel inregistrat dupa doar una-doua cesti de cafea, informeaza agerpres.ro.
Aceasta concluzie imbucuratoare a survenit in urma analizarii a sute de lucrari stiintifice care contineau

informatii despre obiceiul de a bea cafea cu regularitate in cazul a 170.000 de americani si cu privire la
starea lor de sanatate in decurs de 33 de ani. Obiectul curiozitatii lor a fost in primul rand cantitatea de
cafea consumata pe zi de catre acesti voluntari.
Totusi, un fond genetic deficitar alaturi de cofeina ar putea juca un rol important in relatia dintre cafea si
tensiunea arteriala astfel ca anumite persoane s-ar putea simti rau chiar si dupa numai o singura cescuta.
PUBLICITATE
Punctul acesta de vedere a fost impartasit de mai multi experti in functionarea corpului uman, inclusiv
Lawrence Krakoff, o somitate mondiala in probleme legate de hipertensiune. Acesta sustine ca nu vede in
cafea un risc pentru tensiunea arteriala, cu amendamentul de a nu pierde din vedere unele aspecte din
viata persoanelor dependente de cafea. Daca un om consuma 12 cesti de cafea pe zi este normal sa nu
doarma noaptea, iar oboseala este cel mai important factor responsabil de hipertensiune, explica
Krakoff.
Pe de alta parte, cercetatorii canadieni de la Universitatea Guelph Humber (Toronto), sustin ca nu e
tocmai bine sa-ti incepi ziua cu un sandvis si o cafea fierbinte. Mai exact, consumul de cafea dupa
consumarea unui aliment gras (sunca, oua prajite, sandvis fast-food) poate creste nivelul de zahar din
sange, chiar si in cazul unei persoane perfect sanatoase, la parametrii unui bolnav de diabet. Ei spun ca
in asociere cu acest tip de produse, cafeaua dubleaza efectul negativ al consumului de grasimi, explicatia
constand in faptul ca grasimile saturate obstructioneaza diminuarea procentului de zahar din sange.

Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta cresterea peste valoarea normala a presiunii sangelui prin
artere. Ea poate fi diagnosticata prin masurarea repetata a doua valori: tensiunea sistolica si tensiunea
diastolica. Prima este presiunea sangelui asupra peretilor vasculari imediat dupa ce inima a pompat
sangele in artere, iar cea de-a doua reprezinta presiunea sangelui in intervalul dintre doua contractii
cardiace, cand inima se umple cu sange. Valoarea optima a tensiunii este de 120/80 mmHg (milimetri
coloana de mercur).
4 leacuri naturiste pentru hipertensiune

Atunci cand tensiunea depaseste 140/90 mmHg este semn de boala hipertensiva. Peste 5 milioane de
romani sufera de aceasta afectiune. Iata cateva dintre cauzele hipertensiunii:

1. Ateroscleroza
Potrivit medicilor, peste 70% din cazurile de hipertensiune sunt provocate de ateroscleroza, ingustare a
arterelor cauzata de depunerea unor placi de aterom (grasime) pe peretii acestora.

Placile de aterom pot bloca partial sau total artera. Ingustarea arterelor si lipsa lor de flexibilitate implica si
cresterea valorilor tensiunii, fiindca vasele rigide nu mai preiau din socul" presiunii sangvine, iar cordul
este suprasolicitat.
2. Boli renale
In jur de 20% din cazurile de hipertensiune arteriala sunt de origine renala. Stenoza arterelor care duc

catre rinichi, defectele congenitale si multe alte boli care afecteaza rinichiul duc la cresterea tensiunii
arteriale. Atunci cand rinichii sunt afectati, se produce in exces angiotensina, o substanta care
stimuleaza glandele suprarenale sa secrete substante ce retin sodiul in organism.
3. Excesul de sodiu si carenta de magneziu
Excesul de sodiu si deficitul de magneziu sunt factori implicati in cresterea tensiunii arteriale, arata
studiile. De exemplu, daca o persoana cu tensiunea arteriala normala reduce permanent consumul de
sodiu de la 4.000 mg la 2.000 mg pe zi, tensiunea arteriala scade initial cu 2-3 mmHg, iar pe parcursul
mai multor ani, reducerea poate fi mai mare de 10 mmHg, scazand riscul de boli cardiovasculare.
Specialistii recomanda ca persoanele cu tensiune ridicata sa nu consume mai mult de 4 g de sare pe zi.
Pe de alta parte, magneziul este un mineral cu rol vasodilatator. In cazul in care exista in organism un
deficit de magneziu, peretii vasculari se contracta si efectul constrictor determina hipertensiune.

4. Lipsa calciului
Deficienta calciului ar creste incidenta HTA mai ales in asociere cu o crestere a ingestiei de sodiu. In
studiile epidemiologice, un aport scazut de calciu a fost asociat cu o crestere a presiunii sanguine; o
crestere a nivelurilor de calciu in citoplasma leucocitelor a fost constatata la unii hipertensivi; in final,
blocantii influxului de calciu sunt agenti antihipertensivi eficienti.

5. Boli endocrine
Feocromocitomul - o tumoare localizata in medulara glandei suprarenale, hiperaldosteronismul primar
(adenom corticosuprarenal cu secretie excesiva de aldosteron), sindromul Cushing sunt cateva afectiuni
endocrine care pot la cresterea tensiunii.

6. Tumori
Unele boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului pot duce la o crestere a presiunii
intracraniene sau in caz de leziuni ale centrilor vasomotori se observa, uneori, si cresterea tensiunii
arteriale.

Consecintele hipertensiunii
Hipertensiunea poate duce la cardiopatie ischemica si la insuficienta cardiaca, complicatii evidente
mai ales la efort, cand persoana simte durere in piept si are o rezistenta scazuta. In timp, se poate ajunge
la infarct miocardic. Pe de alta parte, modificarile produse de hipertensiune la nivelul vaselor de sange
determina si hemoragii si atacuri cerebrale, cu consecinte dintre cele mai grave, precum invaliditatea
sau decesul.

Masurarea tensiunii
Tensiunea arteriala se masoara dimineata, dupa odihna si dupa cel putin 5 minute de repaus in pozitie
sezand. Investigatia trebuie facuta dupa minimum 30 de minute de la consumul de cafea, de la fumat sau
de la efortul fizic. Tensiunea se masoara de doua ori, luandu-se in considerare valoarea cea mai mica.

Pentru masuratorile la domiciliu trebuie folosite aparate achizitionate din farmacii, cele mai bune fiind cele
care masoara tensiunea la nivelul bratului. Este suficient sa va masurati tensiunea o data pe saptamana,
dimineata si seara, la aceleasi ore. Tineti un jurnal pentru a prezenta masuratorile medicului, de fiecare
data cand mergeti la control.

Combaterea hipertensiunii arteriale

Asigur-te c tensiunea ta arterial e sub 140/90mm Hg. Dac presiunea sistolic (primul numr ) este
peste 140, ntreab-i doctorul ce poi s faci c s o cobori.
Citete etichetele produselor. Multe produse au grsimi saturate i hidrogenate care determin mrirea
colesterolului. Altele pot s aib un coninut ridicat de sare, lucru duntor presiunii arteriale.
Consumai produse fr sare. Substituenii pentru sarea de buctrie conin o mare cantitate de potasiu
i foarte puin sodiu. nainte s alegi un nlocuitor pentru sare consult-i medicul.
Alege alimente care conin puin sare i sodiu. O persoan sntoas ar trebui s consume nu mai
mult de 2,4 grame de sodiu pe zi. Asta nseamn 6 grame, adic o linguri de sare de mas pe zi.
.Pentru o persoan cu hipertensiune arterial, medicul va recomanda mai puin sare.
Consumai: mere (suc de mere), ananas, caise, avocado, banane, suc de grepfruit, pepene galben i
verde, nectarine, portocale, prune, stafide
Legume: mazre, broccoli, varz, conopid, fasole verde, ridichi, roii
Ce s evitai: produse ngheate sau congelate bogate n sodium, carne srat, biscuii sarati
Ce trebuie s facei dac avei HTA: exerciiu fizic (recomandata plimbarea, aerobicul), meninerea
greutii corporale n limitele normale, reducerea consumului zilnic de sare.
Sarea se va consuma cu atenie, n funcie de gradul HTA (1-5g/zi). Alimentele se gtesc fr sare, raia
permis adaugandu-se la mas dup gust i caz. Adugarea de sare fr sodiu (care conine potasiu) va
fi fcut numai dup consultarea medicului, deoarece aceast este uneori duntoare.
Calculeaz-i indicele de mas corporal sau IMC.
Abandonai fumatul
Dieta bogat n fructe i legume i srac n grsimi saturate
Este recomandat s mnnci sptmnal cel puin dou-trei porii de pete oceanic (ton, macrou,
sardele, somon), bogat n grsimi benefice Omega-3. Pentru rezultate mai bune, include n meniul tu
avocado, ulei de msline i semine de n.
Evitarea hipertensiunii impune un regim de via fr stri emotive i de stres, cu o alimentaie
controlat, bogat n legume, fructe i lactate, bor de tre, drojdie de bere, oet de mere, sucuri din
sfecl roie, hrean, morcov, roii, lmi i orz verde, asociate cu remedii din plante medicinale.
Ce trebuie s faci nainte de a-i lua tensiunea arterial: s nu bei cafea n ora precedent; s nu fumezi
cu cel puin 15 minute nainte; s nu foloseti stimulente energice - chiar i decongestionantele nazale
conin astfel de substane!

Hipertensiune arteriala SIMPTOME

Hipertensiunea sau tensiunea arterial crescut este o afeciune frecvent n care sngele exercit o
presiune exagerat asupra pereilor arteriali, ceea ce poate duce la complicaii precum boli
cardiace, accidente vasculare cerebrale i insuficien renal.
Hipertensiunea poate fi consecina mai multor condiii i afeciuni diverse sau poate reprezenta ea nsi
o afeciune.
Tensiunea sau presiunea arterial este fora exercitat de sngele pompat de inim asupra pereilor
arteriali. Tensiunea arterial este exprimat sub forma a dou numere urmate de unitatea de msur a
presiunii milimetri coloan de mercur (de exemplu, 120/80 mmHg). Prima valoare reprezint tensiunea
sistolic care este cea mai mare presiune de la nivelul arterelor n sistol (cnd inima pompeaz sngele
n corp). A doua valoare se numete tensiune diastolic i reflect cea mai mic presiune de la nivelul
arterelor atunci cnd inima este n diastol (se relaxeaz ntre dou bti).
Valorile tensiunii arteriale variaz i nregistreaz creteri i scderi moderate ca rspuns la
diferite situaii. De exemplu, tensiunea arterial va crete n timpul unui efort fizic susinut pentru a
asigura un flux adecvat de snge arterial (oxigenat) ctre toate celule organismului. De asemenea,
tensiunea arterial poate crete n situaii stresante. Tensiunea arterial este de obicei mai sczut n
timpul somnului i n perioadele de relaxare.
Ca regul, adulii ar trebui s aib tensiunea arterial mai mic de 140/90 mm Hg. n plus, ultimele
ghiduri medicale consider c msurtori repetate mai mari de 120/80 mm Hg reprezint
prehipertensiune, care ar trebui monitorizat regulat i tratat la nevoie pentru a prentmpina creterea
tensiunii arteriale.
Cea mai frecvent form de hipertensiune arterial la adolesceni i aduli, dar rar la copii este cea
primar, esenial (de cauz necunoscut). Cea de-a doua form de hipertensiune se numete
secundar i apare ca urmare a unei alte afeciuni. Aceast form de hipertensiune apare brusc i
determin valori ale tensiunii arteriale mai mari dect n hipertensiunea esenial.
Valorile foarte mari ale tensiunii arteriale aprute brusc, precum i efectele pe termen lung ale
hipertensiunii uoare-moderate pot duce la complicaii ce pot pune viaa n pericol cum ar fi accidentele
vasculare cerebrale, insuficiena renal i atacul de cord (infarct miocardic).
Hipertensiunea arterial este adesea numit ucigaul tcut deoarece de obicei nu produce niciun fel
de simptome pn cnd nu apar complicaiile grave. n unele cazuri, persoanele hipertensive pot
prezenta epistaxis (sngerare nazal) sau cefalee.
n ciuda lipsei simptomelor, hipertensiunea arterial necontrolat solicit intens pereii arterelor. Aceast
solicitare duce la deteriorarea vaselor de snge din ntreg organismul, inclusiv a celor din organele vitale
precum rinichi, inim i creier.
Hipertensiunea arterial este influenat de anumii factori de risc. Nu toate persoanele care au risc
crescut de hipertensiune vor face boala i nu toate persoanele care au hipertensiune au factori de risc.
Aceti factori de risc includ:
Strmoii afro-americani;
Vrsta cnd numai prima valoare a tensiunii este crescut (adic cea sistolic) se numete
hipertensiune sistolic izolat care este frecvent la vrstnici;
Anxietatea i stresul;
Diabetul;
Alimentaia bogat n sare;
Consumul excesiv de alcool;
Istoricul familial de hipertensiune arterial;

 Sexul masculin;
Obezitatea;
Prehipertensiunea;
Stilul de via sedentar;
Fumatul sau mestecatul tutunului.
n unele cazuri hipertensiunea arterial poate fi att de sever nct s pun imediat viaa n primejdie i
ar trebui evaluat rapid.
Aceste cazuri sunt hipertensiunea arterial malign (accelerat) i crizele hipertensive.
Complicaiile hipertensiunii netratate includ:
Anevrismul;
Boala arterial coronarian;
Insuficiena cardiac;
Crizele hipertensive;
Insuficiena renal;
Hipertensiunea arterial malign;
Deterioarea anumitor organe;
Accidentele vasculare cerebrale;
Modificri ale vederii sau orbire.

Cauze posibile
Alcoolismul;
Anxietatea i stresul;
Boala valvular aortic;
Ateroscleroza (rigidizarea arterelor);
Coarctaia de aort (ngustarea aortei);
Leziunile cerebrale care cresc presiunea intracranian ceea ce poate afecta capacitatea de reglare a
tensiunii arteriale;
Tulburri endocrine (hipertiroidism, sindrom Cushing, hiperparatiroidism);
Febra;
Afeciuni renale (cancer renal, insuficiena renal, hipertensiunea renovascular, glomerulonefrita);
Dureri severe precum cele aprute n cancer sau arsuri;
Hipercolesterolemia (nivele crescute ale colesterolului n snge);
Deficitul de potasiu;
Sarcina (hipertensiunea de sarcin, preeclampsia).
Medicamente i substane care produc hipertensiune arterial:
Cocaina;
Metamfetamina;
Antiinflamatoarele nesteroidiene;
Contraceptivele orale sau alte medicamente hormonale;
Medicamentele pentru tratarea rcelii;
Decongestionantele nazale;
Steroizii.

Trebuie s mergi urgent la doctor dac:

Hipertensiunea este nsoit de unul dintre urmtoarele simptome:

Modificarea sau pierderea strii de contien cum ar fi letargia;
Modificri ale strii mentale sau schimbri brute de comportament cum ar fi confuzie, delir, letargie,
halucinaii i iluzii;
Dureri n piept, senzaie de constricie sau presiune toracic, palpitaii;
Ameeal;
Vorbire neclar, deformat sau incapacitatea de a vorbi;
Epistaxis (sngerare nazal) care nu se oprete n 5 minute;
Amoreal;
Paralizie sau incapacitatea de a mica o parte a corpului;
Tahicardie (accelerarea ritmului cardiac);
Cefalee sever sau neobinuit;
Modificri ale vederii;
Slbiciune.

Cum se manifesta amortelile in maini si picioare (paresteziile)

Foarte multe persoane se confrunta cu aceasta problema: amorteli in maini si in picioare, de aceea am
considerat util sa abordez acest subiect, vazut, tratat, explicat din perspectiva experientei, a metodelor de
diagnostic si a mijloacelor, a metodelor terapeutice naturiste de recuperare medicala ale Centrului
medical MEDREFLEX LINE.
Amortelile in maini si in picioare sunt frecvent insotie de furnicaturi, entitati cuprinse in termenul
generic de parestezii.
Paresteziile sunt senzatii anormale care includ arsuri, furnicaturi, amorteli. Insa, deoarece in acceptiunea
generala, publica, se vorbeste foarte mult de amorteli in maini si in picioare, vom folosi si in acest articol
mai mult acest termen.
Problema amortelilor in maini si in picioare este foarte vasta, incat se poate scrie un adevarat tratat de
medicina numai pe acest subiect ( si nu exagerez deloc ), astfel incat nu putem trata acest subiect intr-un
singur articol. Din motive didactice, adica din dorinta de a fi intelesi cat mai bine, vom aborda acest
subiect atat de vast in mai multe etape.
Pentru inceput vom trece in revista principalele cauze ale acestei afectiuni, ale acestui sindrom al
amortelilor in maini si in picioare, dupa care vom face cateva aprecieri generale, urmand ca in cadrul
sitului nostru sa abordam mai in detaliu majoritatea cauzelor care duc la sindromul pomenit, acela al
amortelilor in maini si in picioare: de ce se intampla, cum se intampla, ce simptome apar si mai apar pe
langa amortelile in maini si in picioare, cum se pune diagnosticul si mai ales cum se trateaza aceasta
problema a amortelilor in maini si in picioare. Pentru ca, asa cum am mai spus si in alta parte, este foarte,
foarte important, sa cunosti de ce boala suferi, din ce cauza apar amortelile in maini si in picioare, dar mai
important ca orice e sa afli cum te poti trata, cum poti scapa de aceasta problema, care poate deveni un
adevarat handicap: amortelile in maini si in picioare.

Care sunt cauzele care duc la amorteli in maini si in picioare?

1) Sindromul de canal carpian
2) Sindromul de canal Guyon
3) Sindromul de tunel tarsian
4) Sindromul defileului costoclavicular
5) Sindromul nervului suprascapular
6) Sindromul Raynaud
7) Boala vasculara periferica

8) Discopatia Discopatii
9) Spondiloza cervicala
10) Spondiloza dorsala
11) Spondiloza lombara
12) Radiculopatia ( in stadiul 4 si 5 de evolutie a fiecarui tip de spondiloza amintit )
13) Hernia de disc
14) Prolabarea discului intervertebral ( unul sau mai multe)
15) Sindromul de compresiune a plexului brahial
16) Neuropatia periferica
17) Zona Zoster
18) Scleroza multipla
19) Sciatica
20) Vascularita
21) Accidentul vascular cerebral (AVC )
22) Traumatisme
23) Degeraturi
24) Tumori ale nervilor ( Neurinom )
25) Compresiuni externe ( incaltaminte, imbracaminte, gips etc )
26) Trombangeita obliteranta ( Boala lui Leo Buerger )
27) Obstruarea vaselor de sange ( vasele mari---ateroscleroza )
28) Hiperventilatia
29) Intoxicatii
30) Toxicitatea mediului inconjurator
31) Efecte secundare ale medicamentelor alopate
32) Spasmofilia
33) Atacuri de panica
34) Obosealastres
35) Crize de hipoglicemie
36) Crize hipertensive
37) Crize hipotensive
38) Insuficienta circulatorie vertebrobazilara (ICVB)

Generalitati despre parestezii (amorteli in maini si picioare)

Numai din simpla enumerare a cauzelor care duc la sindromul amortelilor in maini si in picioare se poate
vedea cat de vast este acest subiect si ce abordare laborioasa necesita.
Din enumerarea cauzelor amortelilor in maini si in picioare mai trebuie sa tragem o concluzie extrem de
importanta: aceea ca daca avem astfel de simptome, problema poate fi foarte, foarte serioasa si deci nu
avem voie s-o tratam cu indiferenta, cu acel poate trece, ci trebuie sa ne prezentam urgent la medic
pentru un diagnostic corect si un tratament de recuperare medicala corespunzator, deoarece amortelile in
maini si in picioare pot avea in spate boli extrem de grave, care daca nu sunt tratate, pot pune viata in
pericol.

De ce este tensiunea mare in zorii zilei?

Te-ai astepta ca, dupa o noapte de somn odihnitor, sa ai tensiune de aviator, iar riscul accidentelor
cerebro-vasculare sa fie minim. Specialistii ne contrazic. Abia ca dimineata tensiunea isi face de cap.
Cercetari amanuntite au scos la iveala o serie de aspecte de knock-out pentru oamenii de rand, dar care
nu au constituit totusi un paradox pentru specialisti. Care este concluzia ce i-a surprins pe nespecialisti?
Te-ai fi asteptat ca, dupa o noapte de odihna, cu somn linistitor la trezire, organismul sa nu se afle in
parametri rai, ca s-a odihnit ore intregi si cu atat mai putin te asteptai ca, tocmai la scularea dupa somn,
sa ai un maxim de tensiune arteriala.
INTRE ORELE 6 SI 10
Ei bine, maximum de risc pentru accidentele hipertensive, adica pentru accidentele cerebro-vasculare,
dar si pentru neplaceri ale functionarii inimii, ei bine, aceste riscuri sunt maxime intre 6:00 si 10:00
dimineata. Medicii de specialitate isi explica acest maxim de hipertensiune, deci si de risc cardiovascular,
prin aceea ca descarcarile de hormoni, mai ales de catecolamine, au loc in acest interval de timp, in
primele ore ale diminetii, caci mostenim asta si de la regnul animal, fiindca in zori de zi animalul se
pregateste de lupta, deci are un surplus de hormoni. Ba mai mult, intre 6:00 si 10:00 se inregistreaza si o
valoare mai mare a factorului de coagulare a sangelui, deci sangele in acest interval al diminetii poate da
drumul la cheaguri care risca sa astupe vase, prejudiciind irigarea creierului si a inimii.
DILEME
Conferentiar doctor Horia Balan, sef de sectie medicina interna la Spitalul clinic al judetului Ilfov, fostul
Spital Titan sau "Dr. Stanca", si-a facut teza de doctorat tocmai in aceste aspecte importante ale legaturii
intre tensiunea arteriala si timpul pe parcursul zilei, pe parcursul saptamanii si pe parcursul anului,
descoperind ca intre orele 6:00 si 10:00 pe om il pandesc riscuri mai mari cardiovasculare din pricina
cresterii tensiunii arteriale. La un moment dat, medicina chiar s-a intrebat "oare e bine sa ne sculam disde-dimineata, adica sa ne trezim chiar in perioada periculoasa a maximului de tensiune?". Cu atat mai
mult si-a pus intrebarea medicina daca este cu adevarat folositoare sau nu cumva este nociva acea
gimnastica de dimineata, cu zvapaiala si solicitare a inimii si a vaselor.
LA CHINEZI, ENGLEZI, MERIDIONALI
Tocmai de aceea chinezii au o alta strategie. La ei, gimnastica de intretinere se face mai tarziu, intr-o
pauza catre amiaza in programul de la serviciu, si miscarile nu sunt smucite, ci lente, elegante, apropiate
de balet. Un alt maxim al tensiunii arteriale se inregistreaza pe la ora 16:00, de aceea este recomandata
acea siesta cu un mic somn de o jumatate de ora dupa masa. Englezii chiar au incercat sa forteze
instituirea unei legi prevazand odihna dupa masa de pranz, tocmai pentru a impune o odihna in perioada
a doua de risc hipertensiv pe parcursul zilei. De altfel, medicina a declarat un prognostic mai rau pentru
bolnavii de hipertensiune care au valori mari intre 6:00 si 9:00 dimineata. Prognosticurile nu sunt prea

bune nici pentru hipertensivii care au valori ridicate ale tensiunii arteriale in timpul noptii. La intrebarea
"merita sa ne sculam asa de dimineata?, raspunsul este DA, doar daca suntem siguri ca ne odihnim o
jumatate de ora la 16:00 pentru siesta. De altfel, meridionalii, laudati ca fac mai putine accidente cardiace
si vasculare, de regula trag un pui de somn la pranz, intre orele 14:00 si 15:00.
CAND TENSIUNEA E BOALA
De altfel, in clipa de fata se declara boala hipertensiva cand este depasit pragul considerat ca limita a
normalului, si anume plafonul de 14 maxima cu 9 minima. Daca bolnavul este purtator si de alte boli, de
boli asociate, limita normalului este mai jos, 13 maxima si 8,5 minima. Acest barem al tensiunii normale
scade si mai mult pentru bolnavii de diabet, care, pentru a fi declarati cu tensiune normala, nu trebuie sa
depaseasca 12,5 maxima si 8 minim. Daca de cateva ori aceste praguri considerate limita de sus a
tensiunii normale sunt depasite, omul este declarat hipertensiv.
Hipertensiunea este o boala cronica si tratamentul trebuie urmat toata viata, fara nici o intrerupere, mai
ales intreruperi gresite facute de bolnavi din proprie initiativa, fiindca pasamite s-au simtit bine cateva zile.
Hipertensiunea este o boala parsiva ce te macina pe tacute si ce nu doare. Daca hipertensiunea ar da
dureri, omul s-ar duce mai din timp la medic, dar nu este asa! Si este diagnosticat cu hipertensiune, dupa
ce ani lungi a purtat boala hipertensiva in carca si cu consecinte nedorite asupra inimii si vaselor. Cel mai
bine se poate masura hipertensiunea purtand un aparat la incheietura mainii toata ziua si noaptea, acesta
inregistrand tot timpul sau la comanda valorile hipertensive care variaza de-a lungul zilei si noptii, fie
datorita eforturilor, fie datorita starilor emotionale.

10 alimente interzise daca ai tensiunea arteriala ridicata

1 Varza acra Jumatate de cana de varza acra are, intradevar, numai 13 calorii dar este de evitat deoarece are peste 460 mg de sodiu.
2 Cartofii prajiti de la fast food-uri chiar daca multe lanturi fast
food prajesc mai nou cartofii in uleiuri vegetale fara grasimi nocive,mai sunt inca multe care in goana
dupa profit nu fac lucrul acesta.
Si, indiferent de modul de prajire, cartofii contin oricum o cantitate considerabila de grasimi si sodiu.
O portie medie are aproximative 19 g de grasimi si 270 mg de sare.
3 Bacon contine in mare parte numai grasime. Trei felii au 4.5 g de grasime si 270 mg
de sodiu. Incearca alte variante mai scazute in sodiu si grasimi cum ar fi
mezelurile de curcan in loc de porc. Consumul de bacon ar trebui sa fie o raritate si nu un mod de viata
asa cum se intampla din ce in ce mai des

4 Placinta congelata o placinta echivaleaza cu o portie de aproximativ 1300-1400 mg de sodiu si

aproximativ 35 g de grasime! Tine minte ca acest lucru inseamna un exces cu peste 50%
din valorile tale zilnice recomandate pentru ambele. Grasimile includ de asemenea grasimi trans,
care trebuie eliminate complet din dieta ta.
5 Gogosilefoarte populare, dar sunt nocive pentru sanatate si pentru corp. O singura gogoasa are
200 de calorii si 12 g de grasime.
6 Supa de taitei la plic la indemana oricui , poate fi tentanta deoarece usor de
preparat. Asta nu inseamna ca e sanatoasa. Un plic contine 14 g de grasime si 1580 mg de sare!
Pliculetul cu aroma contine aceste valori ingrijoratoare si nu taiteii.
7 Margarina nu e neaparat rea, dar trebuie sa stii pe care sa o alegi si anume pe
cea fara grasimi trans. De aceea citeste cu atentie eticheta, pentru a face o alegere informata.
8 Muraturile sunt scazute in calorii, ceea ce e bine, dar sunt incarcate cu sodiu.
O muratura medie (de aprox. 10 cm) poate avea in jur de 570 mg de sodiu. Asta este mai mult de
o treime din limita maxima de sodiu zilnica de 2300 mg
9 Supa de pui cu taitei la conserva este considerata adesea o mancare usoara care te calmeaza,
dar ar trebui defapt se te ingrijorezi avand in vedere ca o singura portie contine 880 mg de sare.

10 Laptele integral lactatele sunt o sursa importanta de calciu, dar cele cu continut ridicat de grasim
i, precum laptele integral, au mai multe grasimi decat e necesar.
O cana de lapte integral contine 8 grame de grasime, din care 5
g sunt grasimi saturate. Acestea sunt cele mai periculoase grasimi avand legatura cu bolile cardiace.Treb
uie consumat laptele degresat.

In tratarea majoritatii bolilor baza de plecare o reprezinta dieta. Si in cazul hipertensiunii arteriale exista
alimente care ajuta la scaderea si mentinerea acesteia in parametri normali, asa cum, exista, desigur, si
alimente care o provoaca. De aceea, vom vorbi despre aceste alimente si vom incepe cu sarea, care
trebuie consumata in cantitati foarte mici, deci este de evitat adaugarea ei la mancare sau cumpararea de
alimente care o contin. De asemenea, sunt de evitat alimentele ce contin bicarbonat de sodiu sau care
sunt tratate cu nitrat de sodiu (carne sau peste afumat). La farmacii exista inlocuitori de sare ce au in
componenta magneziu si potasiu, minerale care ajuta la scaderea tensiunii. Alimentatia hipertensivilor
trebuie sa fie saraca in grasimi si calorii. Alimentele de evitat, in acest caz, sunt: prajelile, carnea grasa,
branza, dulciurile, margarina, untul etc. In schimb, sunt permise carnea slaba (la gratar), pestele si carnea
de pui sau curcan fiarta, preparata la cuptor sau pe gratar, branza fara sare sau laptele degresat. Sunt
recomandate, de asemenea, alimente bogate in fibre, amidon si potasiu precum fructele (in special
bananele si rosiile), legumele, orezul, cerealele, fasolea uscata sau mazarea. Acizii grasi esentiali,
benefici scaderii tensiunii arteriale se gasesc in pestele gras, seminte, nuci sau ulei de masline. De
asemenea, usturoiul este indicat in acest scop, ajutand la dilatarea vaselor de sange. Dintre obiceiurile
nocive, sunt de evitat fumatul si consumul de cafea, iar alcoolul trebuie baut in cantitati moderate.

De ce se sparg vasele de singe la ochi?

Majoritatea hemoragiilor subconjunctivale sint spontane, fara o cauza evidenta. Lipsite de durere,
de cele mai multe ori le descoperim dimineata cind ne uitam in oglinda. Alteori, hemoragiile
subconjunctivale sint observate de persoanele din jur, ca un punct sau o pata rosie pe ochi. Sint
citeva situatii care pot produce hemoragii subconjunctivale spontane: stranutul, tusitul, frecatul
ochilor, diferite traumatisme (n.r. lovituri). Insa poate fi vorba si de o hipertensiune arteriala inca
nediagnosticata.
Prof. dr. Danut Costin. seful Clinicii de Oftalmologie din cadrul Spitalului de Neurochirurgie Iasi:
Ochiul rosu poate fi pentru multe persoane un semnal de alarma, insa, daca nu este insotit de durere,
are, de regula, o cauza benigna si este rezultatul, de cele mai multe ori, a doua afectiuni: conjunctivita
sau hemoragia subconjunctivala. Conjunctiva este o foita subtire si transparenta ce acopera albul ochiului
(sclera) dupa care se rasfringe pe partea interioaraa a pleopelor. Este stratul extern de protectie al
globului ocular. Conjunctiva contine terminatii nervoase si numeroase vase de singe de calibru mic.
Aceste vase de singe sint de obicei greu vizibile, insa devin mai dilatate si mai accentuate atunci cind
globul ocular este inflamat. Sint foarte fragile iar peretii lor pot fi lezati cu usurinta, rezultind hemoragii
subconjunctivale, sub forma unor pete rosii pe albul ochiului. Majoritatea hemoragiilor subconjunctivale
sint spontane, fara o cauza evidenta. Sint lipsite de durere sau de alte simptome si de cele mai multe ori
o persoana poate descoperi aceste hemoragii dimineata cind se uita in oglinda. Alteori, hemoragiile
subconjunctivale sint observate de persoanele din jur, ca un punct sau o pata rosie pe ochi. Sint citeva
situatii care pot produce hemoragii subconjunctivale spontane: stranutul, tusitul, frecatul ochilor, diferite
traumatisme, hipertensiunea arteriala, afectiuni hematologice. O serie de boli oculare, precum infectiile,
pot fi cauza hemoragiilor subconjunctivale. Interventiile chirurgicale pe globul ocular sau pleoape se pot
insoti de hemoragii postoperatorii. O persoana care are frecvent asemenea hemoragii, fara sa fi suferit un
traumatism ocular, trebuie sa-si controleze tensiunea arteriala si sa consulte un medic, pentru ca aceste
singerari pot fi semnul unei hipertensiuni arteriale inca nediagnosticate.
Daca hemoragia nu dispare in maxim doua saptamini, sau daca singerarile sint repetate, trebuie cerut
sfatul unui oftalmolog De obicei nu exista alte manifestari care insotesc hemoragiile subconjunctivale, in
afara petei rosii pe sclera. Hemoragia este situata doar sub conjunctiva, nu exista o scurgere de singe la
exterior. Dimensiunea petei de singe poate varia de la un mic punct rosu pina la o pata care acopera tot
albul ochiului. Durerea este foarte rara si se manifesta ca o jena oculara. Dupa aproximativ o zi, pata
hemoragica incepe sa se micsoreze, pe masura ce singele este drenat. Daca hemoragia nu dispare in
maxim doua saptamini, sau daca singerarile sint repetate, trebuie cerut sfatul unui oftalmolog. Printre
situatiile in care este necesara prezentarea la medic se numara existenta hemoragiei subconjunctivale la
ambii ochi simultan, prezenta singerarilor cu alte localizari, asocierea hemoragiei cu durere oculara,
modificarea vederii (vedere incetosata, vedere dubla, scaderea acuitatii vizuale), prezenta hipertensiunii
arteriale, existenta unui traumatism ocular ce a provocat hemoragia.
Episoadele repetate pot traduce o fragilitate a vaselor conjunctivale sau o tensiune arteriala
crescuta.
De obicei, hemoragia subconjunctivala spontana este o afectiune autolimitata si care se remite spontan,
de la sine, fara sa fie necesara vreo masura terapeutica. Ea se resoarbe fara tratament in aproximativ
doua saptamini. Episoadele repetate pot traduce o fragilitate a vaselor conjunctivale sau o tensiune
arteriala crescuta de care nu se stie. Se poate administra vitamina C si se recomanda evitarea
administrarii de aspirina si alte antiinflamatoare nesteroidiene. Daca exista jena oculara se pot administra
diferite colire sau lacrimi artificiale.