AUDIT

1. Definii auditul n general i identificai elementele fundamentale ale

acestuia.
Prin audit se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea
exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu
(standard, norm) de calitate.Elementele care def auditul := examinarea unei
informaii trebuie s fie exclusiv profesional ; = obiectul examinarii orice tip de
inform din orice domeniu ; = scopul este acela de a exprima o opinie asupra
examinarii;=calitatea opiniei trebuie s fie responsabil independent si motivanta; =
examinarea trebuie s se fac dup un criteriu de calitate.
2. Ce este auditul financiar?
Reprezinta examinarea profesionala a unei informatii financiar contabile de catre un
p.c. in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la
un criteriu de calitatea ce poate fi norma sau standard.
3. Definii auditul statutar i identificai elementele fundamentale ale acestuia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil
competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea
exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i
situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta.
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: a) p.c. competent i
independent care poate fi pf sau pj; b) obiectul examinrii l constituie situaiile
financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte
componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
c) scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate responsabile si independente ;
d) criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l
constituie standardele (normele) nationale si internationale de audit i contabilitate.
4. Abordri privind metodologia auditului statutar.
a) abordare pe faze si etape didactica si mai teoretica (3 faze si 10 etape) faza
initiala = faza cunoasterii entitatii controlate ; faza controlului propriu zis = faza
controlarii interne si a verificarii conturilor ; faza finalizarii lucrarilor si elaborarea
raportului
b) abordare per cicluri de control pp succesiunea principalelor faze si etape ale
auditului in cadrul fiecarui ciclu ; - este mai operationala
- are 14 cicluri fiec ciclu urmand 3 faze
succesive

5. Faze i etape n executarea unei misiuni de audit de baz.

1. Faza initiala; - acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; orientarea si planificarea auditului. 2. Faza executarii lucrarilor; - aprecierea
controlului intern; - controlul conturilor; - examenul situatiilor financiare. 3. Faza
finala. - evenimente posterioare inchiderii exercitiului; - utilizarea lucrarilor altor
profesionisti; - alte lucrari necesare inchiderii; - raportul de audit; - documentarea
lucrarilor de audit.
6. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
Acceptarea mandatului. Inainte de a accepta o misiune auditorul trebuie sa
aprecieze daca are posibilitatea de a indeplini acea misiune . Actiunile intreprinse in
aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii
deciziei de acceptare a misiunii, si se refera la: - cunoasterea globala a
intreprinderii; - examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; examenul competentei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor; - decizia de
acceptare a mandatului; - fisa de acceptare a mandatului. - contractarea lucrarilor de
audit Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor
contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii. ISA 210 prevede
ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii
de audit care vor fi consemnati intr-o Scrisoare de misiune de audit sau in orice alt
tip de contract adecvat.
7. Orientarea i planificarea auditului.
Aceasta activitate desfasurata de catre auditorul financiar este o etapa importanta in
cadrul misiunii sale, deoarece este etapa care urmeaza dupa ce auditorul a acceptat
misiunea de audit financiar contabil. Principalele aspecte avute in vedere de catre
auditor se refera la obtinerea de informatii cu caracter general care sunt utile in
procesul planificarii misiunii de audit financiar contabil.
Concret, etapele orientarii si planificarii unei misiuni de audit financiar contabil sunt
urmatoarele: a) culegerea si prelucrarea de informatii cu caracter general privind
activitatea desfasurata de catre intreprindere; b) identificarea domeniilor
semnificative = sisteme si conturi semnificative ; c) intocmirea planului de audit care
cuprinde : determinarea controalelor si intinderea acestora in rap cu pragul de
semnificatie; organizarea lucrarilor de audit a.i. sa fie atins obiectivul de a certifica
situatia financiara in mod rational ;d) intocmirea programului de lucru al auditului
financiar contabil; e) supervizarea misiunii de catre conducatorul acesteia
8. Planul de misiune: coninut, rol.
Continutul planului de misiune: - prezentarea intreprinderii; - informatii contabile
participante sistemul contabil, bugetul de ven si ch; - definirea misiunii; - sisteme si
domenii semnificative : stabilirea pragului de semnificatie, identificarea conturilor
semnificative; identificarea zonelor de risc ;- orientarea programului de lucru; echipa de audit si bugetul; - planificarea :repartizarea lucrarilor pe membrii echipei ,

stabilirea datelor si a interventiilor pe fiecare etapa, data emiterii scrisorilor de

confirmare , lista rapoartelor
Rolul planului de misiune: = instrument de lucru care permite luarea de decizii cu
privire la: lucrarile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor in teren,
rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile angajate.
9. Evaluarea controlului intern: coninut, etape.
Continut : Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a controlului intern ptr a
aprecia ca poate sa se sprijine pe fiabilitatea controlului intern cu scopul de a limita
intinderea sondajelor si a controalelor proprii.
Etape:- intelegerea si descrierea sistemelor semnificative; - confirmarea intelegerii
sistemului respectiv a procedurilor aplicate de societate ; - evaluarea riscurilor de
eroare; - verificarea functionarii controlului intern; - evaluarea preliminara ptr a pune
in evidenta pct forte/slabe ale procedurii de control intern ; - evaluarea finala si
incidenta asupra misiunii.
10. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entiti?
- protejarea activelor intreprinderii , - asigurarea fidelitatii si exactitatii
informatiei contabile; - asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii ; promovarea eficacitatii activitatii de exploatare
11. Care sunt elementele de baz ale controlului intern al unei entiti?
a ) Existenta unui plan de organizare b) Competenta si integritatea personalului, mai
ales a departamentului de conducere; c) Existenta unei documentatii satisfacatoare
care se refera la: ptr producerea informatiilor: este recomandata existenta unor
instructiuni scrise, sub forma, de exemplu, a unui manual de proceduri; arhivarea si
pastrarea informatiilor deoarece ajuta la toate controalele ulterioare.
12. Explicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei
entiti.
Separarea sarcinilor trebuie sa existe ptr a putea fi posibil controlul reciproc al
fiecarei sarcini. Trebuie sa se asigure separarea a cel putin 3 functii :
Functia de realizare a obiectivului spcietatii ; Protejarea patrimoniului ; Inregistrarea
operatiunilor care au loc in societate si contabilizarea lor
13. Definii auditul intern i controlul intern, i relaia dintre acestea.
Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si
modului de aplicare procedurilor de control intern din entitatea respectiva, face parte
din controlul intern el poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabila.
Controlul intern se al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor dintr-o entitate
si la realizarea lui participa intreg personalul entitatii respective.
14. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?
- protejarea activelor intreprinderii ; - asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei
contabile; - asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii
- promovarea eficacitatii activitatii de exploatare

15. Planul de audit i programele de lucru: rol, coninut, forme de prezentare.

Continutul planului de audit: - prezentarea intreprinderii; - informatii contabile
participante sistemul contabil, bugetul de ven si ch; - definirea misiunii; - sisteme si
domenii semnificative - stabilirea pragului de semnificatie,identificarea conturilor
semnificative,identificarea zonelor de risc; - orientarea programului de lucru; - echipa
de audit si bugetul; - planificarea :repartizarea lucrarilor pe membrii echipei,
stabilirea datelor si a interventiilor pe fiecare etapa,data emiterii scrisorilor de
confirmare, lista rapoartelor
Rolul planului de audit: = instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire
la: lucrarile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si
relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile angajate.
16. Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.
Def. = Elemente probante ntr-o misiune de audit =informatii obtinute de auditor
pentru a ajunge la concluzii pe care acesta si va fonda opinia. Aceste informatii
constau n documente justificative, contabile care stau la baza situatiilor financiare si
care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Rol = Elementele probante i permit auditorului s si formeze o opinie asupra
situatiilor financiare.
Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate
pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: 1.s fie suficiente - Caracterul
suficient se stabileste n raport cu numrul de elemente probante colectate ; 2. s fie
juste (adecvate). Caracterul just se aprecieaz n raport cu gradul de adecvare, cu
pertinenta, fiabilitatea lor si pp ca auditorul sa se sprijine pe probe care nu sunt
concludente prin ele insele dar care contribuie la formarea convingerii sale.
17. Tehnica sondajului n audit.
Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau
pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor
probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas
sau mulime. Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul
statistic i sondajul nestatistic.Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie
respectate cteva reguli riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea
unor etape obligatorii:
A. alegerea naturii multimii, a masei trebuie sa fie
compatibila cu obiectivul urmarit;
B. elementele cheie elementele care fie
datorita naturii lor, fie datorita valorii lor, prezinta riscuri si ca atare auditorul poate
decide verificarea integral a acestora;
C. alegerea tehnicilor ce este influentata
de natura controlului efectuat si recurgerea sau nerecurgerea la tehnici
statistice;
D. determinarea taliei esantionului se face in functie de anumiti factori
care difera dupa cum este vorba de sondaje asupra atributiilor sau asupra
valorilor;
E. selectionarea esantionului care trebuie sa fie reprezentativ;
F.
studiul esantionului toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate;
G.
evaluarea rezultatelor inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare

anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala

sau exceptionala;
H. concluziile sondajului concluzia finala este suma
concluziilor trase asupra elementelor cheie, asupra anomaliilor exceptionale asupra
restului masei.
18. Tehnica observrii fizice.
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ,
ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai
existena bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra
bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici.
19. Confirmarea extern (direct).
Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afacere cu
intreprinderea verificat s confirme direct auditorului informaiile privind existena
operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina condiiile i
ntinderea acestei proceduri.
20. Examenul situaiilor financiare.
In misiunea de audit, auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si
adecvate ptr a se asigura ca :

soldurile initiale nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa

asupra situatiilor financiare ale anului in curs

soldurile finale ale exercitiului anterior au fost preluate corect in anul curent

politicile de inchidere a conturilor si metodele de evaluare au fost aplicate

Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea faptului ca :
- bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate si sunt intocmite
conform principiilor contabile i reglementrilor n vigoare
anexele contin toate informaiile semnificative privind situaia patrimoniala,
financiara i rezultatele obinute de societate
Examenul situatiilor financiareare ca obiect central sa verifice daca situatiile
financiare dau o imagine clara si completa asupra pozitiei financiare (patrimoniul
societatii prezentat in bilant) si asupra rezultatelor financiare (contul de profit si
pierdere)
21. Elementele posterioare nchiderii exerciiului .Ele pot fi :

fapte descoperite pn la data raportului de audit auditorul trebuie sa

verifice daca acestea au influenta semnificativa asupra situatiilor financiare si
sa le prezinte in anexele situatiilor financiare

fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii

situaiilor financiare Daca au incidenta semnificativa auditorul stabileste daca
se impun masuri ptr corectarea situatiilor financiare de catre conducere iar in
acest caz auditorul emite un alt raport. Daca se reflecta corect situatiile
financiare auditorul va exprima o opinie cu rezerve.

fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este

obligat sa faca vreo investigatie
22. Rolul i importana dosarului exerciiului .
Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni si permite ansamblarea
tuturor lucrrilor de audit respectiv de la organizarea misiunii de audit pana la
formularea opiniei si redactarea raportului.
23. Rolul i importana dosarului permanent.
Dosarul permanent permite evitarea repetrii anuale a unor lucrri i transmiterea de
la un exerciiu la altul a elementelor de cunoatere a intreprinderii.Ptr a-si indeplini
rolul de informare dosarul permanent trebuie sa fie tinut la zi, sa elimine informatii
perimate si sa nu contina documente voluminoase ale intreprinderii.
24. Structura dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului este impartit in 10 sectiuni : - EA - Acceptarea misiunii; - EB
(dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; - EC ()
intitulat Orientare i planificare; - ED () intitulat Evaluarea riscului legat de
control; - EE () intitulat Controale substantive;
- EF () intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;- EG () intitulat Verificri i
informaii specifice;- EH () intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; - EI () intitulat
Intervenii cerute prin regulament; - EJ () intitulat Controlul conturilor consolidate.
25. Structura dosarului permanent.
.Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i
controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz:
- PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;- PB () intitulat
Documente privind controlul intern;- PC () Situaii financiare i rapoarte privind
exerciiile precedente;- PD () intitulat Analize permanente;- PE () intitulat
Fiscal i social;- PF () intitulat Juridice;
- PG () intitulat Intervenienti externi;
26. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.
Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu
urmtoarele elemente de baz:
- titlul recomandat sa se foloseasca titlul de Raportul auditorului independent
pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane;
- destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de
administratie.
- paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor
financiare auditate;
- responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare raportul trebuie sa
precizeze ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea
corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil;
- responsabilitatea auditorului raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea
auditorului este sa exprime o opinie asupra situatiilor financiare;

- paragraful opiniei poate avea urmatoarele forme: opinia fara rezerve

(curata); opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii; opinia cu
reserve; imposibilitatea exprimarii unei opinii; opinia defavorabila.
- alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte responsabilitati de
raportare, acestea trebuie prezentate intr-o sectiune separata a raportului
- semntura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza
contabila insotita de semnatura auditorului;
- data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;
- adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate
birourile auditorului.
27. Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare.
Cand auditorul nu poate exprima o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare din
cauza dezacordului profund ce-l impiedica sa formuleze o opinie cu rezerve, acesta
refuza exprimarea unei opinii cu rezerve asupra situatiilor financiare.
Declaratia auditorului va exprima ca situatiile financiare nu sunt conforme cu
standardele si reglementarile aplicabile, nu confera o imagine fidela si reala si va
mentiona cu clarita
O astfel de opinie datorat de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se
poate prezenta astfel:
Astfel, cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile
financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de
amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza
unui amortisment linear i a unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuia
s se ridice la suma de ., pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n
consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la . mil. lei, iar pierderea
exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful
precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii
la 31 decembrie 200, contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la
aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
28. Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
Auditul exprima acest tip de opinie atunci cand se afla in imposibilitatea de a formula
o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare, deoarece exista inexactitati in
situatia financiara sau limitarea ariei de cuprindere a auditului impiedica sa obtina
suficiente probe pentru a sustine o opinie cu rezerve.
O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel:
Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la
confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor
noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai
sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale.

29. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.

Aceasta forma a opiniei este exprimata atunci cand : auditorul are indoieli sau nu
este de acord cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt
materiale (au importanta semnificativa) dar nu sunt fundamentale pentru buna
intelegere a situatiilor financiare, acestea exprima o opinie calificata sau o opinie cu
rezerve. Opinia se exprima in termeni care indica un rezultat nesatisfacator asupra
unor aspecte ale auditului, specificand clar si prcis elementele cu care auditorul nu
este de acord sau pe care le considera indoielnice si care l-au determinat sa exprime
o opinie cu rezerve.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful
opiniei se formuleaz astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost
desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor
contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare,
dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o
imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i
contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt
conforme cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n
situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele
de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe
baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje,
trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 .
n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar
pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor
menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i
situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i
pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile
legale i statutare.
30. Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare .
Acest tip de opinie este exprimat de auditor cand s-a ajuns la concluzia ca:
a) situatiile financiare au fost ntocmite cu respectarea principiilor si politicilor
contabile aplicabile si ofera sub toate aspectele materiale, o imagine fidela si reala
asupra operatiilor financiare ale entitatii;
b) situatiile financiare reflecta cu fidelitate pozitia financiara a entitatii auditate.
Tranzactiile financiare s-au efectuat in conformitate cu prevederile si reglementarile

legale in vigoare;
c) toate informatiile de importanta semnificativa cu privire la situatiile financiare sunt
corect mentionate.
Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod
sincer, n toate aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii
la 31 decembrie 200 precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de
trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele
internaionale (sau naionale) de contabilitate.
31. Opinia fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de
prezentare.
n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de
observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind
conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de
paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup
paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv.
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz
opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de
opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:
Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra
notei X din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de
infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i
daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile preliminare,
ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul
final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au
fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.
32. Paragraful opiniei: tipuri de opinie .
Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra
faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si
rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt
conforme prevederilor legale;
Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel sau
prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Aceste 2 formulari
semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele
semnificative privind situatiile financiare.
Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:
opinia fara rezerve (curata);
opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
opinia cu reserve;
imposibilitatea exprimarii unei opinii;
opinia defavorabila.

33. Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.

Acest paragraf se refera la natura misiunii respectiv audit al situatiilor financiare sau
audit al situatiilor financiare consolidate. El cuprinde referentialul de audit utilizat ce
poate fi standard international de ausit sau standard national. Deci, raportul
auditorului treb sa descrie itinderea lucrarilor de audit indicand ca ele au fost
indeplinite conform s.i.a sau standard national.
34. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.
Acest paragraf cuprinde identificarea entitatii auditate si a situaiilor financiare
auditate.
Raportul de audit trebuie sa identifice titlul fiecarei situatii financiare a entitatii care a
facut obiectul auditului, cat si data si perioada de acoperire prin aceste documente,
sa faca referire la rezumatul politicilor contabile semnificative si la alte note
semnificative.
35. Coninutul raportului de audit.
Raportul de audit trebuie s conin:
- relaia contractual de executare a misiunii de audit;
- observaiile reieite din diverse verificri;
- informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege;
- oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut
asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei
financiare, performanelor i situaiei financiare generale a intreprinderii;
- meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
36. Rolul raportului de audit.
Raportul de audit are un triplu rol:
- instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea
auditat
instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiile
financiare auditate
- instrument de identificare a responsabilitilor auditorului i conducerii
entitii auditate.
37. Care sunt normele de referin n auditul situaiilor financiare?
n auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme
de referint: norme contabile si norme de audit.
38. Ce sunt i ce rol joac normele de audit?
Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o
autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale.
Acestea pot fi:
- Standardele Internaionale de Audit (ISA),
- standarde internationale ptr misiuni de exercitiu limitat

- normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind

autoritate n domeniu.
Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n
funcie de criterii de calitate omogene; Normele de audit se clasific n trei categorii,
acoperind ntreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
39. Ce sunt i ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt standarde , norme stabilite de organismele de
reglementare din domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes
public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc,
controleaz i utilizeaz situaiile financiare. NC stabilesc standardele ce trebuiesc
folosite (respectate) ptr situatiile financiare deoarece aceste situatii financiare sunt
destinate sa satisfaca necesitatea de informare a unor diverse categorii de utilizatori
(asociati, actionari, banci). Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit
uneia sau mai multora din referinele cum ar fi:
- standarde internaionale de raportare financiar;
- standarde sau norme contabile naionale;
- alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i
prezentarea situaiilor financiare.
40. Ce este i cum se determin pragul de semnificaie?
Pragul de semnificaie reprezinta nivelul sau mrimea unei sume peste care
auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta
regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a
situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii.
Pragul de semnificatie se determina :La nceputul misiunii, in cursul misiunii, la
sfritul misiunii.
41. Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul
c erori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei:
- riscul inerent (RI)
- riscul legat de control (RC) - riscul de nedetectare (RN)
42. Ce este riscul legat de control?
Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ dintr-un cont sau
dntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau
categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin
sistemul contabil i de control intern utilizate.

43. Ce este riscul inerent?

Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de
operaiuni s contina erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte
conturi sau categorii de operaiuni, datorit unui control intern insuficient.
44. Ce este riscul de nedetectare?
Riscul nedetectat const n faptul c controalele declanate de auditori nu reuesc
s descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de
operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri sau categorii de operaiuni.
45. Conceptul de independen n audit.
Principiul independentei se aplica tuturor p.c. in practica indiferent de natura
serviciului prestat. In cazul executarii unor misiuni de audit prin care p.c. furnizeaza o
certificare in ceea ce priveste credibilitatea situatiilor financiare in fata publicului ,
independenta devine cea mai sigura garantie ca p.c. si-a indeplinit misiunea in
conditii de integritate si obiectivitate. Independenta are 2 componente de baza :
independenta de spirit (rationament profesional) si independenta in aparenta (sau
comportamentala).
46. Controlul de calitate n audit.
Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele
profesionale care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet
si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor internationale si
a normelor profesionale emise de aceste organisme.
Obiectivele principale urmarite prin controlul de calitate se refera la:
oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;
armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de
lucru;
aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favorizarea contractelor dintre
colegi, apropierea si respectful profesionistilor fata de organismul professional.
Principiile care stau la baza controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea.
47. Care sunt principalele misiuni speciale i misiuni conexe ale
profesionitilor contabili?
Misiunile de audit cu scop special se pot referi la:
- situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit se standardele
international de raportare financiara si de normele nationale;
- raporturi asupra unor rubrici din situatiile financiare;
- raport privind respectarea clauzelor contractual;
- raport asupra situatiilor financiare rezumate, condensate.
Misiuni conexe
misiuni de examinare a informatiilor financiare pe baza de procedure convenite;

 misiuni de compilare a informatiilor financiare.

misiuni de examen limitat al situatiilor financiare;
misiuni de examinarea a informatiilor financiare previzionale.