Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AMINOACIZILOR
Sunt substane organice de origine vegetala cu o structura chimica foarte variata
avand o origine biogenetica comuna: aminoacizii. Din aceasta grupa fac parte:
Alcaloizii
Tioglicozidele (glicosinapidele)
Heterozidele cianogenetice
ALCALOIZII
Sunt substane naturale de origine vegetala care contin azot in molecula (heterociclic)
avand o activitate farmacologica intensa si o toxicitate mare.In urma cercetarilor efectuate
asupra compozitiei chimice a plantelor medicinale au fost izolate un numar mare de
substante azotate care prezinta importante propietati farmacologice dar care nu sant incluse
in grupa alcaloizilor: aminele biogene, proteinele, vitaminele, lecitinele, antibioticele.
Dupa Hegnauer alcaloizii se clasifica in:
- Alcalozi propriu-zisi: din aceasta grupa fac parte substantele naturale vegetale care
contin azotul intr-un heterociclu si care includ in structura lor nuclee ale unor aminoacizi
ciclici: prolina, histidina, fenilalania si triptofanul;
- Protoalcaloizii sant substante de origine vegetala la care azotul se afla in afara
ciclului denumite amine biogene si care din punct de vedere biogenetic provin prin
decarboxilarea aminoacizilor: efedrina, mescalina;
- Pseudoalcaloizii sant substante de origine vegetala la care azotul se afla intr-un
heterociclu dar care din punct de vedere biogenetic nu se formeaza din aminoacizi (alcaloizii
terpenici si sterolici).
Denumirea de alcaloid a fost folosita pentru prima data de Meissner si are la origine 2
cuvinte grecesti: alkali alcalin si eidas asemanator sublinind astfel caracterul bazic al
acestor substante.
Nomenclatura
In general denumirea alcaloizilor provine de la numele genului sau speciei vegetale
din care au fost izolati la care se adauga sufixul ina. Ex: atropina, berberina, cocaina,
papaverina, beladonina.
Unii alcaloizi au fost denumiti dupa actiunea lor farmacologica de ex:emetina,
morfina, altii dupa numele persoanei care i a descoperit cum ar: peletierinele descoperite
de Touret in cinstea lui Pelletier considerat unul din parintii chimiei alcaloizilor, nicotina de
catra Nicot sau dupa propietatile fizice: higrina. Deoarece in aceeasi planta alaturi de
alcaloizii principali se gasesc si alcaloizi secundari acestia din urma au fost denumiti
adaugandu se fie un prefix fie un sufix la numele alcaloidului principal:
Ex: chinina chinidina
efedrina pseudoefedrina.
Bazele izomere sant denumite in general folosindu se diverse prefixe cum ar fi:
pseudo, izo, neo, epi, allo, uneori folosindu se si litere grecesti si
Ex: si colubrinele din semintele de Strychnos nux vomica
Pentru derivatii demetilati la azot se foloseste prefixul nor
Ex: nicotina nornicotina
Rspndire
In prezent sant cunoscuti aproximativ 6000 de compusi. Alcaloizii sant raspanditi
neuniform in regnul vegetal cu exceptia algelor, muschilor si lichenelor in care lipsesc; la
ciuperci sant putin raspanditi(ex;Claviceps purpurea, Psylocybe mexicana) la Pteridophytae
se gasesc la familiile Equisetaceae si Lycopodiaceae.La Gymnospermae se gasesc la
familiile Ephedraceae si Taxaceae. La Angiosperme in monocotiledonate se gasesc putine
specii cu alcaloizi si pseudoalcaloizi (ex; Liliaceae) la dicotiledonate sant foarte raspnditi in
special la familiile: Papaveraceae, Solanaceae,Rutaceae, Ranunculaceae, Compositae; toate
speciile familiei Papaveraceae contin alcaloizi.De obicei aceeasi planta contine mai multi
alcaloizi cu o structura asemanatoare.Astfel Opium contine 40 de alcaloizi, Strychni semen 8
alcaloizi, Chinae cortex peste 23 alcaloizi; la fel Cocae folium,fiind foarte rare speciile care
contin un singur alcaloid. La unele specii predomina cantitativ unul sau mai multi alcaloizi
care se numesc alcaloizi dominanti sau principali;
Ex: in Opium morfina
in Strychni semen stricnina si brucina
in Chinae cortex chinina si chinidina
Intre alcaloidul principal si alcaloizii secundari exista o inrudire avand la baza
structurii lor acelasi nucleu chimic; in Opium morfina, codeina, tebaina sant inrudite prin
nucleul morfinanic iar noscapina si papaverina prin nucleul izochinoleinic. In Secale
cornutum toti alcaloizii sant inruditi prin nucleul lisergic.
Unii alcaloizi cu structuri complexe se gasesc numai in anumite specii sau genuri,de
ex.morfina se gaseste numai in Papaver somniferum, chinina in specii de Cinchona, altii cum
ar fi hiosciamina si scopolamina se gasesc in cateva plante din familia Solanaceae; unii
alcaloizi se gasesc in specii apartinand unor familii diferite de ex. berberina(Berberidaceae,
Ranunculaceae, Rutaceae), nicotina este intalnita in specii apartinand la 13 familii.
Continutul de alcaloizi in produsele vegetale este de obicei sub 1-3%, rar intre 3-5% si
in cazuri exceptionale depaseste 10%(Chinae cortex). Acesta este influentat in mare masura
de factori externi (lumina, temperatura, natura solului, perioada de vegetatie).Cele mai
bogate specii in alcaloizi se gasesc in regiunile tropicale si subtropicale.Varsta joaca un rol
important in elaborarea alcaloizilor; la plantele tinere de Datura predomina scopolamina,iar
cele mature sant mai bogatein hiosciamina.In ceea ce priveste locul de formare acesta difera
de la o planta la alta de ex. la Solanaceae se formeaza in radacini.Din punct de vedere al
repartitiei pe organe alcaloizii se gasesc in toate organele plantei dar in cantitati
diferite.Uneori predomina in:
Biogeneza alcaloizilor
In plante alcaloizii se formeaza in urma unor procese enzimatice complicate; dar sant
si cazuri cand acestia se formeaza spontan .La plantele tinere alcaloizii sant localizati in
organele vegetative in punctele de crestere in zone cu activitate fiziologica intensa; la unele
specii se formeaza in radacini de unde migreaza la celelalte organe (Atropa ,Hyosciamus,
Berberidis). La Papaver somniferum alcaloizii apar dupa 3-4 zile de la germinare in radacini
iar dupa alte cateva zile si in latexul din tulpina .
La formarea alcaloizilor in procesele de biosinteza care au loc in plante participa 2
grupe mari de compusi:
A.Compusi azotati:
- aminoacizi alifatici: glicocol, lizina ,ornitina
- aminoacizi aromatici neheterociclici : fenilalanina, tirozina
- aminoacizi heterociclici: triptofan ,prolina, histidina
- alti compusi azotati: acid nicotinic, acid antranilic, xantina
COOH
CH2
NH2
NH2
H2N
glicocol
ornitina
COOH
H2N H2N
COOH
lizina
COOH
COOH
NH2
NH2
HO
fenilalanina
tirozina
COOH
COOH
NH2
NH2
N
triptofan
COOH
histidina
prolina
COOH
OH
COOH
NH2
acidul nicotinic
acidul antranilic
OH
N
H
xantina
B.Compusi neazotati:
- grupari C1- metil
- grupari C2- acetat
-grupari C5- hemiterpene sau dimerii lor
- grupari C6- C3 acid cinamic sau derivati
-grupari C6- C1 acid benzoic sau derivati
- grupari C6-C2 fenilpropan prin scurtarea catenei
Cele mai importante reactii care au loc in cursul biosintezei alcaloizilor sant:
- Formarea unei baze Schiff
N R2
N R2
R CH2 C R 1
H2N R 2
CH
C R1
sinteza nicotinei
CHO +R 2
NH
R CH N
R3
R1
R2
R3
ciclizare
H2C CHO
H2C CHO
succinilaldehida
HOOC CH2
C O
N CH3
acid acetondicarboxilic
tropinona
N CH3 +
H
metilamina
HOOC CH2
Reacia Mannich constitue una din cele mai importante modalitati de condensare pentru
biosinteza alcaloizilor.
3.Formarea unei ciclopeptide
Reprezint o alta modalitate intalnita in natura pentru inchiderea unor heterocicluri
alcaloidice de ex. formarea catenei polipeptidice din structura alcaloizilor ergotinici.
4.Formarea unor amide are loc prin eliminarea unei molecule de apa si includerea azotului
amidic sub actiunea catalitica a unei amidaze .
C O
NH3 amidaza
R
OH
H2O
NH2
amida
Ex: capsaicina
si
dihidrocapsaicina
Structura chimica
Alcaloizii sunt substane organice complexe care contin in molecula lor carbon, hidrogen,
azot si de cele mai multe ori oxigen. Alcaloizii pot avea in molecula lor unul sau mai multi
atomi de azot sub forma de amine primare, secundare, tertiare sau cuaternare. In cazul
protoalcaloizilor azotul se gaseste in afara ciclului; acestia pot fi amine sau amide:
CH2
NH OC ( C H2)4
HO CH
HC
CH3
efedrina
CH3
CH CH CH
CH3
NH
CH3
CH3
OH
capsaicina
Frecvent atomul de azot este inclus intr-un heterociclu.Principalele heterocicluri care stau la
baza structurii alcaloizilor sant:
N
piperidina
piridina
pirolidina
tropan
N
N
indol
chinolizidina
pirolizidina
purina
N
N
chinolina
izochinolina
imidazol
De asemenea unii derivati purinici (cafeina, teofilina, teobromina) sant inclusi in grupa
alcaloizilor.
O
H3C
H N
CH3
N
O
teofilina
CH3
N
CH3
teobromina
H3C N
O
CH3
CH3
cafeina
Daca atomul de azot din heterociclu se gaseste sub forma unei baze cuaternare de amoniu
alcaloidul respectiv prezinta o bazicitate crescuta.
O
N
O
H3COOC
OCH3
OCH3
serpentina
berberina
N
CH3
nicotina
Majoritatea alcaloizilor contin oxigen in molecula iar atomul de azot este trivalent ;acestia
au o alcalinitate redusa care poate fi si mai mult diminuata in functie de natura sustituentilor
grefati.Astfel in cazul morfinei prezenta gruparilor OH fenolice imprima acesteia un caracter
usor acid.
HO
N
CH3
HO
morfina
In plante alcaloizii se gasesc de obicei sub forma de saruri si mai rar sub forma de
baze.Alcaloizii sub forma de baze sant lipofili cei sub forma de saruri fiind hidrofili. In
organism sant folositi alcaloizi sub forma de saruri care sant solubile in citosol cei aflati sub
forma de baze contituind substante de rezerva.Acizii care intra in compozitia sarurilor pot fi
de natura anorganica ;de ex.H2SO4 sulfatul de atropina , cele mai multe saruri se formeaza
cu acizii organici care la randul lor pot fi dintre cei intalniti in mod obisnuit ; ac. tartric, ac.
citric, ac.malic, ac. oxalic sau acizi speciali cum ar fi ac.aconitic ,ac.cafeic, ac.sinapic,
ac.veratric, ac.meconic sau ac.chinic.
Unii alcaloizi care poseda functii OH grefate pe molecule se gasesc sub forma de esteri ai
unor acizi obisnuiti sau speciali; in acest caz alcaloidul alcool care formeaza combinatia
esterica se numeste alcamina.Ex; protoveratrina A.Alti alcaloizi esteri :aconitina, atropina,
scopolamina, cocaina.Cand functiile OH grefate pe molecula formeaza combinatii
glicozidice cu una sau mai multe oze se formeaza glicoalcaloizi; ex. tomatina din frunzele de
tomate.
Clasificarea alcaloizilor
Se face dupa originea biogenetica in functie de aminoacidul precursor ,produsele vegetale
fiind apreciate dupa alcaloidul principal.Se cunosc 5 grupe de alcaloizi
H2N
C
O
H
N
C
N
H
N
H
COOH
NH2
N
H
N
H
N
H
NH
NH
NH2
ornitina
COOH
NH2
H
N
OH
Aciune si intrebuintari
Alcaloizii sant substante care in cantitati mici exercita o actiune farmacodinamica marcata
;actiunea lor este specifica si se exercita la nivel central sau asupra organelor periferice.
Aceste actiuni vor fi studiate in cadrul monografiilor respective.
Genalcaloizi
Sunt substane de origine naturala sau sintetica fiind aminooxizii unor alcaloizi in care
atomul de azot trivalent al alcaloidului devine pentavalent prin fixarea unui atom de oxigen:
R
O
R
N OH
OH