VITAMINA

K
ISTORIC
Vitamina K a fost descoperita intamplator de catre un cercetator
danez, Henrik Dam, in urma unor cercetari din 1920 privind rolul
colesterolului in dieta. S-a observat ca dieta saraca in colesterol
administrata unor pui timp de mai multe saptamani determina
hemoragii, in timp ce suplimentarea dietei cu colesterol purificat nu
aduce nici un beneficiu. S-a ajuns la concluzia ca in dieta trebuie sa
mai fie prezent un factor, acesta o data extras fiind denumit vitamina
coagularii. Cercetarile au fost prezentate intr-o revista germana, de
unde
si
denumirea
din
limba
germana
de
Vitamina
K
(Koagulationvitamin). Structura chimica a fost descoperita mai tarziu
de catre Edward Adelbert Doisy, iar 1943 Dam si Doisy au primit
premiul Nobel pentru descoperirea lor.
Vitamina K (Fitochinona) include mai multe substante naturale
sau de sinteza cu activitate biologica asemanatoare in procesul de
coagulare, si anume : Vitamina K1 sau Fitochinona, sintetizata de
frunzele verzi, vitamina K2 sau Farnochinona, sintetizata de flora
intestinala de putrefactie, si vitamina K3 sau Menadiona, produs de
sinteza.
Fitochinonele sunt sensibile la lumina si iradiere.

SURSE NATURALE
Vitamina K1 se gaseste in plante verzi ca spanacul, salata, varza,
conopida, broccoli, patrunjel, in fructe precum kiwi si avocado, in
cereale, in diferite uleiuri vegetale (masline, soia).
Vitamina K2 este o alta forma activa a vitaminei K, sintetizata de
bacteriile intestinale intr-un mediu acid. Vitamina K2 se gaseste in
galbenusul de ou, in laptele de vaca, in majoritatea branzeturilor
fermentate, in soia, in ficatul animal si unele maioneze.
Vitamina K este una dintre cele 4 vitamine liposolubile (alaturi de
vitaminele A, D si E), pentru absorbtia sa fiind necesara prezenta bilei
si grasimilor la nivelul intestinului.

Carenta
Deficitul de vitamina K apare rar la copii peste 3 - 6 luni si adultii
sanatosi, avand in vedere sinteza naturala.
La nou nascuti si la copii hraniti exclusiv cu lapte matern,
vitamina K este deficitara din mai multe motive:
Fiind liposolubila, Vitamina K nu traverseaza placenta, iar laptele
uman este sarac in vitamina K
Ficatul nou-nascutilor este imatur (pentru ca ciclul vitaminei K sa
fie functional)
Colonul unui nou-nascut este steril in primele zile de viata
In acest caz, in special la nou-nascutii prematur poate apare
boala hemoragica prin deficit de vitamina K.
La adultii sanatosi, deficitul de vitamina K apare rar deoarece:
Vitamina K este destul de larg raspandita in natura
Vitamina K este stocata in organism in ciclul vitaminei K (chiar
daca in cantitati foarte mici)
Flora intestinala normala sintetizeaza vitamina K2
In cazul unor boli asociate, ca in exemplele urmatoare, se poate
dezvolta deficit de vitamina K:

 Boala celiaca, intoleranta la gluteni, boala Chron, colita

ulcerativa, diareea cronica boli care asociaza malabsorbtia
grasimilor
Boli hepatice
Obstructii biliare
Infectii intestinale (candidoze post-administrari prelungite de
antibiotice)
Simptome:
Tendinta de a face vanatai usor
Sangerari gingivale, nazale
Sange in urina, in scaun
Sangerari menstruale prelungite si abundente
Observatie: 1) La nou-nascuti se pot dezvolta hematoame
intracraniene ce pot pune viata in pericol.
2) Pot aparea modificari ale timpilor de coagulare.

Supradoza
Chiar daca reactiile alergice sunt posibile, nu sunt cunoscute
cazuri de supradozare de vitamina K, formele active K1 si K2.
Simptomele includ eritem (roseata) cutanat, greata si prurit.
Insa pentru forma sintetica a vitaminei K (Vitamina K3,
menadiona) s-au descris o serie de reactii toxice determinate de
supradozare (prin interferarea cu glutationul, unul dintre antioxidantii
naturali ai organismului): icter, anemie hemolitica la copii, insuficienta
hepatica si afectare cerebrala la nou nascuti hiperbilirubinemie,
afectiuni pulmonare si cardiace.
Exista o serie de controverse in ceea ce priveste administrarea
vitaminei K injectabil, in mod profilactic la nou nascuti. La inceputul
anilor 1990 s-a lansat ipoteza unei asocieri intre aceasta administrare
si dezvoltarea leucemiei la copii sau a altor forme de cancer la copii. In
urma unor studii recente, insa nu s-a evidentiat nici o legatura intre
administrarea vitaminei K la nou nascuti si aparitia leucemiei in
copilarie. In plus, ca urmare a nedemonstrarii acestei legaturi cauzale,
din anul 2003 Asociatia Pediatrica Americana a recomandat
continuarea administrarii vitaminei K la nou nascuti, avand in vedere
riscul potential letal al bolii hemoragice a nou nascutului prin deficit de
vitamina K.

Metabolism
Absorbtia vitaminelor K, atat a celor de aport exogen, cat si a
celei sintetizate de flora locala, se realizeaza in special in jejun,
impreuna cu substantele lipidice si in prezenta acizilor biliari. Orice

perturbare a procesului de absorbtie a lipidelor, cum ar fi cazul

cirozelor avansate, determina carente de vitamina K, expunand
organismul la pericolul producerii unor hemoragii interne. In continuare
ele sunt transportate limfatic si sangvin spre tesuturi, concentratiile
cele mai mari fiind realizate in ficat si splina. Eliminarea se face prin
fecale, urina si lapte.

Roluri
1. Vitamina K este cofactorul unor enzime hepatice implicate in
sinteza unor factori ai coagularii (factorul VII-proconvertina, IXfactorul Chirstmas, X-factorul Stuart-Power, II-protrombina).
Aceste enzime catalizeaza reactia de carboxilare in pozitia a
unor resturi glutamil. Resturile carboxilate chelateaza ionii de
Ca2+, intervenind astfel in procesul de coagulare.

2. In cavitatea orala vitamina K are rol de agent anticarios prin inhibarea

dezvoltarii bacteriilor generatoare de acid lactic. Totodata, ea participa
la reactii de oxido-reducere celulara: ubichinona (coenzima Q CoQ)
are structura asemanatoare vitaminei K si reprezinta o piesa esentiala
a lantului respirator mitocondrial.

Necesarul zilnic

Varsta

Barbati

Femei

Sugari

0 6 luni

Copii

7 12 luni

2.5

2.5

Copii

1 - 3 ani

30

30

Copii

4 8 ani

55

55

Copii

9 13 ani

60

60

Adolescenti

14 18 ani

75

75

Adulti

Peste 19 ani

120

90

Sarcina

Sub 18 ani

75

Sarcina

Peste 18 ani

90

Alaptat

Sub 18 ani

75

Alaptat

Peste 18 ani

90

Bibliografie
1.http://www.emedonline.ro/vitamine/view.article
.php?18/c1

2.Biochimie- Note de curs pentru colegiul de TD,

Maria greabu, Tudor Spinu, Alexandra Totan,
Ed. Standardizarea, 2012