Sunteți pe pagina 1din 22

Nina Cassian - in tara

lui mura-n gura


In tara lui Mura-n Gura,
totu-mi este pe masura.
Cand ma scol de dimineata,
Nu la sapte, ci la zece,
Vine-o tava cu dulceata
Si-un pahar cu apa rece.
Si dulceata zice: ia-ma!
Si paharul zice: bea-ma
Ia-ma!Bea-ma!
Usor de zis!
Insa gura s-o deschizi,
Nu-i deloc asa usor!
-Ajutor! Ajutor!
Lingurita, grijulie,
Imi deschide gura mie.
Ei, asa mai merge, zic,
Daca ma ajuti un pic!
Dar e timpul sa fac baie!
Apa intra in odaie
Cu volanele-i albastre.
- Ne-adresam domniei voastre!
- Cum doriti sa fiti spalat?
Uite-asa, culcat in pat!
Cum doriti sa fiti laut?
Uite-asa, in asternut!
Iar, acum prosopul cel pufos
Se inclina, moale, pana jos
-Eu sa va frec as vrea , pe spate
-Nu, vai de mine, nu se poate!
Intreaba-te si intreaba-ma
Cum pot sa ies din plapuma?
Afara-i frig, in pat e cald
La urma urmei nu ma scald!
In tara lui Mura-n Gura,
Casti o gura cat o sura,
Si indata-ti pica-n ea,
Tot ce vrei si tot ce ai vrea!
Sarmalute-n foi de vita,
Supa calda, tocanita,
Cozonac, compot, halvita
Carnaciori si ciulama,
Muraturi, etc.
Am mancat, de m-am umflat

Nu-i nimic, o macara, iata ca pe sus ma ia


Si m-aseaza dupa plac,
Colo-n umbra-ntr-un hamac.
Huta-huta, ce sa zic,
Bine-i cand nu faci nimic.
Lectiile stau pe masa,
Dar de lectii nici nu-mi pasa.
Stau si motai in hamac,
Ele singure se fac.
-Draga aritmetica, nu stiu ce te-mpiedica
Sa rezolvi vreo trei probleme!
Eu de fleacuri nu am vreme!
Draga mea gramatica,
Nu fi antipatica!
Nu fi zau, nesuferita!
Si transcrie intr-o clipita
Exercitiile mele!
vezi ca eu n-am timp de ele!
Hai, draga mea istorie,
N-am chef sa am memorie!
Tine minte tu mai bine,
Cine s-a luptat cu cine,
In ce an si-n care loc!
Eu sa-nvat nu am timp deloc!
In tara lui Mura-n Gura,
Am prieteni pe masura!
Vreti sa vi-i prezint cumva?
S-a facut! Poftiti incoa!
Asta-i Puiu-prinde-muste,
Asta-i Lica-vreau-galuste.
Asta-i Mita-straba-nas
Asta-i Duta-mielul-gras
Asta-i Sanda-somn in gene
Si-asta-s eu: burduf de lene.
toata-toata ziulica,
ati vazut? nu fac nimica.
si programul se incarca.
astfel, nu e de mirare,
ca ceva ma-mbie parca
si ma trage la culcare.
Ah! imi este somn de pic!
si-apoi, prea mult am vorbit cu voi!
cand vorbesc mai multisor
obosesc ingrozitor!
in tara lui Mura-n Gura
somnul repede te fura!
nici n-ai timp sa spui la luna
...Noapte buna!...

Share this:

Monoloage (texte)
Bookmark the permalink.

27 februarie 2015 la 15:14

Monolog (pentru copii) Fetita rasfatata

SUNT AICI, CU TINE

Ian14 by S.

De Cornel Udrea

(Personajul intra in scena cu un aer usor iritat.


Merge zeflemitor si incepe sa interpreteze cu un
ton vizibil nervos, subiectiv)

Anul trecut, pe vremea asta,eram in Egipt... ma


zdroncaneam pe o camila batrana si apatica,
acoperita cuniste valtrapuri complicate si
desirate de atatea funduri turistice. Stapanulei,
unul chior si fara varsta, ragea mai tare decat
camila, aratandu-mi cu unbrat descarnat
piramidele, de parca el le descoperise in chiar
ziua aceea,special pentru mine. In fond, refaceau
la scara mica, pe banii mei,
aventurasupravietuirii intr-o lume de nisip,
ostila. La o adica, n-ar fi iesit nimenidintr-o
piramida, sa-ti dea o cana cu apa. Nu draga, nam vibrat la vedereapiramidelor, a motanului
ala, pe care-l cheama Sfinx, eu vibrez cand
vad unbarbat viu, intepenit pe picioarele din
spate, pregatit sa ma ridice inbrate... Ma uit des
la fotografiile ce le-am facut pe-acolo. Imi statea
bine inrochita aia inflorita si palaria rosie,
barbatii mai mult cu ochii la minedecat la
piramide si Nil.

Sunt eu rasfatata? Asa-mi spune mama. S-a


intalnit in urma cu cateva zile cu vecina de la
patru si i-a bagat in cap numai prostii! Auzi
ca a citit ea un articol pe internet intitulat 9
semne ca ai un copil rasfatat si ce sa vezi!
Vecina de la patru se pare ca ar fi vrut sa
insinueze ca eu sunt o fetita rasfatata! Atat de
infuriata sunt incat as putea sa merg chiar acum
la nesuferit si sa-i demonstrez cine e rasfatata!
(Tacere in care se gandeste)
Dar daca sunt intr-adevar rasfatata? E si vecina
o vrajitoareei, nu spun ca e rea! Dar daca are
dreptate si o necajesc pe mama? Doar sunt
norocoasa posesoare al celui mai tare telefon
din clasa! Si totusi ai mei nu mi-au cumparar
tableta aia faina pe care am vazut-o eu pe
facebook in urma cu o luna luna! Ce rai sunt!
Imi vine si sa plang doar daca-mi amintesc ce
frumoasa e tableta. Si ce rai sunt parintii mei
Si vecina de la patruO vrajitoare!
(Se opreste. Un timp se plimba nervoasa)
Si daca as fi rasfatata, ce-ar fi? O fetita asa si
trebuie sa fie. Daca nu primesc ce-mi doresc,
oare ar trebui eu sa-mi mai ascult parintii ori sa
nu-i ignor cu vehementa? Normaaal ca asa se
face! Asa am vazut in filme ca se face! M-as
duce chiar acum in fata vrajitoarei si i-as spune
rastit ca are dreptate! Sunt o fetita rasfatata, dar
ce-i rau in a fi alintata si iubita de toata lumea?
(O pauza mica)
Daca ar fi o virtute as fi fost sfatuita sa ma
comport asa!
Sunt eu rasfatata? Sau nu sunt? Ma duc degraba
sa-mi cer scuze mamei. Daca vecina are
dreptate

Adevarule ca mi-am jurat sa nu plang:


cea din pat sunt eu! A dat peste mine o
nenorocirepe patru roti, o nenorocire japoneza
mi se pare, cu roti groase si dezlantuita,care m-a
aruncat la cativa metri! De ce eu, de ce pe mine?
Probabil norocul s-aplictisit sa mai locuiasca cu
mine, a plecat, insa nu mi-a spus ca pleaca,
numi-a zis nimic, m-a parasit in varful
picioarelor! Dute-n ma-ta, norocule almeu! Nu
te-am vazut nici macar o data la fata!
Foartemoarta inca nu sunt... i-am auzit
vorbind pe medici, o dadeau pe latineste, dareu
am priceput ca mai am o sansa, e drept foarte
mica, dar posibila! Si astia,baietii lui Hipocrat,
vorbeau de noroc... si de-o minune, marca
garantata, cusemnatura lui Dumnezeu.

Dumnezeu nu da cu pietre in ceeace a cladit cu


mana lui... isi rumega supararile in tacere si nici
SfantuluiPetre nu-i spune de ce ofteaza uneori.
Cunorocul asta trebuie sa fie o intreaga
stiinta nevazuta, o facatura faraexplicatie:
vecinul n-a jucat niciodata la ruleta ruseasca, dar
toti ceilaltidin jur, cad secerati de plumb in
tampla, merge pe strada si gaseste
portofelulnimanui plin cu bancnote de 1000... o
mie de dolari, ce altceva? Sapa sa-sifaca privata
pe langa cabana si da de-o comoara, pierde
trenul si ala deraiazapeste-o ora, se vara ca
prostul la coada, crezand ca e ceva mai ieftin
lavanzare si afla ca e al o mie-lea vizitator al
expozitiei si primeste omasina...
Cestilalti,carora nu li s-a servit cu
lingura, trebuie sa munceasca pe branci, sasinumere fiecare banut si daca au suparat fara
sa stie vreun sfant aflat incadere libera, apoi la
ei se asaza boala in casa, li se rastoarna
lumanarea, leramane mata gravida cu sobolanul,
ori grindina le sparge capul.
Sau damasina peste ei... asa, tam-nisam,
da navala un Nissan!
Moarteae o realitate. Tevile alea,
aparatele alea care ma tin in viata sunt orealitate.
Visele nu, de-aia nu platim impozit pe ele,dar ne
costa.
Viata eo realitate. Trezitul din somn e o
realitate si ce urata uneori, cand ai infata pustiul
unei zile cenusii in care nu primesti nici macar
un zambet, oimbratisare, un cuvant frumos si
cinstit, ca o aripa de fluture. Viata e simana
lipicioasa care ti se pune pe fund in autobuz,
injuratura sparta intredinti ca o aluna, urletele
femeii care naste si obrazul neterminat
alincasatorului de la electricitate. Si ce mai viata
e moartea, la urma urmei...lucrul acela, daca
lucru o fi, ca nu poti sa-l iei dintr-un loc si sa-l
aseziintr-altul, il legi sa nu cada, cand il duci cu
tine prin vacante si concediicare se sfarsesc
nedesmintit cu o zi ploioasa, urata ca
administratorulblocului.

Eu n-amintalnit administratori de bloc


frumosi, sa-ti fie drag de ei, cand te duci cubirul
si nu incape indoiala ca nevestele lor i-au
indragit si s-au lasatpacalite la altar, pe cand ei
erau altceva si aratau altcumva.
De unde inconstienta asta de-ane crede
nemuritori? Hai, pana la 30 de ani mai merge, se
coace omul la soarelerealitatii, dar dupa aceea
care sunt temeiurile? Pe ce se bazeaza omul,
vorbalui Moromete. Adicatelea daca ajunge la o
suta de ani, acesta e-un motiv demandrie? De ce
sa ne laudam noi cu secolul de viata al altora?
Fiecare a avutin familie o strabunica ce putea sa
citeasca la varsta de o suta de ani, faraochelari,
sa umble fara baston, ori un mosneag care
povestea, cu amanunte,soldat fiind, ce fumau
nemtalaii in transeele lor de laTurtucaia! Ce
meritavem, de ce ii privim ca pe-o curiozitate
zbarcita si umblatoare? Se zice caDumnezeu, pe
cand era harnic si pus pe fapte mari, altele decat
cele de-acum,a-nceput sa-mparta tuturor
animalelor cate 40 de ani, la fiecare...
Omul, iaca si el, ultimul larand, sosit cu
intarziere, naiba stie pe unde-o fi umblat... Ii
vine randul sidin sac scoate Dumnezeu 25 de
ani, atatia ii mai ramasesera... Omul se
supara,bombane, se scarpina-n cap, se-nvarte de
colo-colo, cu mainile la spate.
Ce-i, ma,ce nu-ti convine?
Eputin, Doamne, putin de tot, raspunde
omul...
Dumnezeubombane si El, se scarpina-n
pleata alba, se-nvarte de colo-colo cu mainile
laspate, si-ntr-un tarziu zice: du-te de cere la
animale, o sa-ti dea animaleledin viata lor.
Pleacaomul si se-ntalneste cu calul. Peatunci vorbeau aceeasi limba, se intelegeaubine,
omul nu-i pusese inca zabala in gura si saua pe
spate: Da-mi 25 de anidintr-ai tai, face omul.
Si calul ii da. La fel si cainele, inca 25 de ani,iar
la urma si maimuta il cadoriseste cu inc-un sfert
de veac. Asa cu o suta deani asupra-si se-ntoarna

la Dumnezeu si-acela ii zice: A fost hotararea


ta,omule! Primii 25 de ani ai tai ai sa-i traiesti
omeneste, in ceilalti 25 ai satragi ca un cal, in
ceilalti 25 vei latra ca un caine, iar in ultimii 25,
ceidin jur te-or maimutari, si-si vor bate joc de
tine!

Viata astade curtezana ar trebui sa starneasca


sila oricarei fiinte delicate.Eu sunt oasemenea
fiinta ..da, nefericirea mea e cea mai buna
dovada.Sunt mereu jignitaca barbatii nu-mi vad
sufletul, mereu le-o reprosez.Cred ca viata asta
decurtezana ma va scarbi, odata siodata!Cat o
sa o mai duc asa?Cand o sa am si eu timp liber?
sa mai citesc si euo carte de ani de zile n-am
mai citit o carte!!As vrea sa ma cuprinda sila
deviata pe care o duc, sa mi se faca lehamite si
uite ca nu mi se face.Si iar se instaleaza desfrau,
iar mise pare viata frumoasa.

MARIA MAGDALENA Din DON


JUAN MOARE CA TOTI
CEILALTI

Gata!M-am hotarat!Plec in Egipt1O casuta


pemalul Nilului:patru camere, baie, bucatarie-sa
stau acolo pana vor veni si tristeteasi remuscarea
si durerea si ce ma fac daca nu vor veni
niciodata?

Teodor Mazilu
A fost ingrozitor!Nu, nu ,numa
intreba!Ingrozitor.10000 de barbati imi strigau
innebuniti numele,voiau
sa-misfasie rochia.Mai rau ca la Carnavalul de la
RioSi agitatia asta isterica imifacea
placere.Ca sa vezi cum e omul!in loc sa ma
scarbeasca imi faceaplacere.Mereu imi propun
sa ma scarbeasca si pana la urma ma trezesc cami faceplacere?Nu mai stiu unde sa ma
ascundChiar daca m-as duce in Himalaya, tot
arveni dupa mine haitele astea de admiratori
nebuni.M-am saturat.Nu exista zi incare sa nu
primesc o mie de declaratii de dragoste:apucate, citeste-le,claseaza-le, strecoara cate un
cuvant de simpatie.A trebuit sa-mi
angajezsecretaraChiar m-am saturat!Eu tot
sper sa ma apuce scarba..
Ma simt nefericita!Eu astept o mare iubire!Si
stau si astept si astept sistau si astept si mantrteb de ce totibarbatii pe care I-am iubit
sedeau la mama dracului, in podisul Tibetului ,
intimp ce toti cretinii, toti negustorii, toti
neputinciosii zaceau la doi paside mine?De ce
uratul e la doi pasi de noi , doar sa-ntinzi mana?

Monologul Caterineidin Furtuna de


A.N.Ostrovski (actul I,scena 7)
CATERINA:Zic :de ce nu zboara oamenii
capasarile?Stii, cateodata imi pare cas fi o
pasare.Cand stai pe-o culme dedeal,parca,iti
vine sa zbori!Uite-as mi-as lua avant,as ridica
mainile si aszbura.Sa incerc oare acuma?(Vrea
sa se repeada)

.
Ah,cum eramodata!Traiam fara nici o grija ca o
pasare sloboda.Mamuca era asa de buna
cumine,ma gatea ca pe-o papusa nu ma punea la
treaba,faceam numai ce vroiam.Ah!Stii cum o
duceam cand eram acasa?Stai sa-ti spun.Ma
sculam dis dedimineata;daca era vara,ma
duceam la fantana,ma spalam,aduceam apa si
toateflorile din casa le udam.Aveam flori
multe,multe.Dupa aceea ne duceam cu mamala
biserica,cu toi si cu hagioaicele la noi era casa
plina de hagioaice si demaici. Cand veneam de
la biserica,ne asezam la lucru,brodam,mai mult
cuaur,pe catifea,iar hagioaicele incepeau a
povesti:pe unde au colindat,cate

auvazut,spuneau tot felul de intamplari sau


cantau stihuri.Asa trecea vremea panala masa.Pe
urma,batranele se culcau si eu ma duceam sa ma
plimb pringradina.Apio la vecernie,si seara iar
povesti si cantece.Asa ere de bine!

Suntetinumai urechi?
Esteo anume doamna Ford, Sir; dati-va,
rogu-va, mai in partea asta sa nu neaudacineva... eu, stiti, locuiesc la domnul Caius.
Vasa zica D-na Ford..

...
Da,dar aiciparcas fi in robie.Si grozav imi
placea sa ma duc la biserica.Parca intram
inrai.Nu mai vedeam pe nimeni,uitam si de
vreme nici n-auzeam cand se sfarseaslujba.Parca
toate s-ar fi petrecut intr-o clipita.Mamuca
spunea ca toti seuitau sa vada cei cu mine.Si stii
inzilele cu soare,cade ca un stalp luminos din
bolta,si in stalpul acela,e ca unfum,ca un nor.Si
imi parea ca in stalpul acela zboara ingeri
cantand.Iarcateodata se intampla cand ma
sculamnoaptea la noi in toate partile
ardeaucandele si ma inchinam undeva intr-un
colt pana dimineata.Ori ma duceam disde
dimineata in gradina,la rasaritul soarelui,cadeam
in genuchi,ma inchinam siplangeam si singura
nu steam de ce ma inchin si de ce plang.Asa ma
gaseau.Si dece ma inchinam atuncea si de ce
plangeam nu stiu ca nu-mi trebuia
nimica,aveamdetonate.Si ce visuri
aveam,Varica,ce visuri!Ori biserici de aur,ori
gradiniminunate si tot cantau glasuri nevazute si
mirosea a chiparos;iar muntii sicopacii nu erau
ca cei obisnuiti ci asa cum sunt zugraviti pe
icoane.Sialtadata parka zburam,parka zburam
prin vazduh.Si acum mai visez cateodata darrar
de tot si altceva.

Doamna Quickly de W. Shakespeare


Vaurez buna-ziua, inaltimea voastra.
Sanu va fie cu suparare, inaltimea
voastra!
Asputea incredinta oare un cuvant, doua
inaltimii voastre?

Ah,sir, e o fiinta cumsecade!


Doamne,Doamne, ce mai craidon imi
sunteti! Dar sa va ierte Dumnezeu si pe noi
totipentru ca pentru asta ma rog si eu.
Eibine, iata care-i povestea din fir in par.
Ati pus-o intr-o asemenea fierberepe biata
femeie ca te minunezi, nu alta. Cel mai de frunte
dintre curteni, n-arfi putut s-o aduce in halul
asta. Si doar erau acolo cavaleri, lorzi,
gentilomicu echipajele lor... Va asigur curgeau
echipaje dupa echipaje, scrisori dupascrisori si
cadouri dupa cadouri... si toti miroseau atat de
frumos a mosc.
Si toti va spun erau numai in matasesi
aur;
Sitoti umblau numai cu cuvinte aligante
de ar fi putut cuceri inima oricareifemei.
Eibine va asigur n-au dobandit de la
dansa nici macar o privire... Chiar
astazidimineata mie mi s-au oferit douazeci
deingerasi de argint, dar eu ii dau incolo pe toti
ingerii de neamul asta, cum sespune, afara de
cazul cand ii castig pe cale cinstita...
Eibine, dansa a primitscrisoarea de la
dumneavoastra, va mutumeste de o mie deori si
va anunta ca sotul ei va lipsi de acasa intre orele
zece si unsprezece.
Zecesi unsprezece...
Siatunci spune dansa puteti veni sa-i
vedeti pictura aia pe care o stitidumneavoastra.
Jupan Ford, barbatul ei, n-are sa fie acasa. Vai
draga de ea,duce cu el o viata tare grea, e un
barbat gelos pana in maduva oaselor.

Zeceunspe; amarnica viata trage cu dansul draga


de ea.

Ca o livad cnd obate bruma.


i bunul tu renume i se duce,

Aaa!Dar mai am un misaj pentru


inaltimea voastra. Doamna Page si ea va
trimitesimtaminte pornite din inima; si lasati-ma
sa v-o spun la ureche, dansa este ofemeie atat de
virtuasa si atat de iducata, cum nu mai exista
dua in Windsor...
Suntincredintat ca umblati cu farmece,
intalimea voastra, dar incantata sa va fieinima
pentru aceste farmece.
Ah!Doamna Page ar dori din toata inima
sa ii trimiteti pe micul dumneavoastra paj;sotul
ei are o netarmuita infectiune pentru dansul.
Dar!Nu e bine sa stie pruncii toate
stricaciunile; vedeti persoanele de o
anumitavarsta au cum s-ar spune discretie si stiu
cum sa se comporte in lume!
Asaca aveti mare grija cum potriviti
lucrurile!
Suntincredintata ca umblati cu farmece,
nu alta! Dar pentru farmecele astea ma rogsi eu.

Ca mugurii, cnd vinevijelia


i-i scutur. Femeia mnioas
E-ntocmai ca fntnatulburat,
Ca apa noroioas i slcie,
Din care nimeni, ct de nsetat,
Nu vrea s bea mcar opicatur.
Brbatul i-e stpni pzitor
E viaa ta, e capul tu, i-e domn ;
Vegheaz asupra ta i se-ngrijete
De tine. i supune venic trupul
La grele munci, pe mare, pe uscat,
Vegheaz noaptea pe furtun, ziua
Pe ari ; pe cnd tu staiacas,
Pe lng foc, n linite i pace.

MBLNZIREA SCORPIEI de
WilliamShakespeare

i-i cere doar iubire, ascultare,


Credin, i un zmbet n privire.

CATARINA

Rsplat ne-nsemnat pentru grija


i osteneala lui. Cci datoria

Hai, descreete-ifruntea ncruntat,

Femeii ctre soul ei, e-asemeni

i nu-i zvrli privirea cu dispre

Supunerii pe care-o datoresc

Ca s-i rneti stpnul, domnul tu,

Supuii suveranului. i cnd

Crmuitorul tu. i se zbrcete,

Se-arat ncruntat, necjit,

Frumosul chip, cnd tencruni aa,

Ciclitoare, acr, nu-i ascult

Porunca neleapt, nu e oare

Le-ncruciai, n semn de ascultare,

O nvrjbit neasculttoare,

i cerei-le soilor iertare.

Ce soului i-arat vrjmie ?

Iar dac soul meu mi poruncete

M ruinez cnd unele femei

ndeplinesc pe loc, tot ce poftete

Se rzboiesc cu soii, neprimind


S vieuiasc-n pace, i voiesc
S porunceasc i s stpneasc,
n loc s se supun, s asculte

MACBETH de William
Shakespeare

i s iubeasc. Nu ne este trupul


LADY
Aa firav i ginga,i molatec

MACBETH

i nedeprins cu zbuciumul, cu munca

Ce i-a-mbtat pe ei,m-mbrbteaz,

Acestei lumi, ca astfel s ne fie

Ce stinsu-i-a-mi dfoc. Auzi! Tcere!

A sufletelor noastregingie !

E bufnia, e clopotarul sorii

Neputincioase isemee gze !

Ce-i cnt fiorosulnoapte bun.

i mintea mea, a fostnechibzuit,

El e la lucru. Porile-s deschise,

i inima trufa ;am avut

Iar pajii regelui bei mori, cu sforieli,

Destule pricini s rspund la vorbe

i bat i joc de slujba lor de straj.

Cu vorbe, la mnie cu mnie!

Le-am dres cu nite leacuri butura

Acum vd c lnciile noastre

i firea-n ei cu moartea se sfdete

Sunt trestii doar, i c fora noastra

De-s mori sau vii.

E-o slbiciune nemaipomenit!

Darcine-i, cine-i ? Stai !

Cu ct voim s ne-artm mai sus,

Mi-e team, vai, c s-au trezit din somn

Cu-att ne artm mai de nimic!

i-atunci nu s-a fcutnimic. Nu fapta

Deci fii la locul vostru, e mai bine;

Ne poate pierde, numai ncercarea!

i minile, aa cum se cuvine,

Auzi ! Le-am pus pumnalele alturi,

i nu se poate-a nu le fi gsit.

Iubeti pe pruncul cruia-i dai snul,

De n-ar fi semnat n somn cu tata,

Dar i-l smulgeam din tirbele-i gingii

A fi fcut-o eu !

n clipa chiar cnd mi zmbea-n obraz,

Brbatul meu ! De ce-ai ieit ? E pe sfrit cu


cina.

i creierii zdrobeam, de-a fi jurat


Cum te-ai jurat!

n treaba asta , noi ne oprimaici ?


Dm gre ?
i-a fost ndejdea beat-n care te mndreai ?
Ci strge-i tot curajul ntr-un gnd,
i-a adormit? i se trezete-acum
i nu dm gre! Cnd Duncan va domi,
Att de veted i pmntie
Cci greaua-i zi de drum, la somn l-ndeamn,
Privind la ce fceai de bunvoie ?
Eu i-ameesc pe-nsoitorii-i doi,
tiu azi ce pre s dau pe-a ta iubire,
Cu buturi, ntr-o aa msur,
Te temi s fii i-n fapt i-n trie
C amintirea, paznic minii, e-abur,
Acelai ca-n dorin . Vrei s ai
i-al gndului loca, cazan de spirt.
Tot ce socoi a fi podoaba vieii,
Iar cnd n somn porcesc ei zac bei mori,
i s rmi miel n ochii ti,
Ce lucru n-o s fim n stare a-i face
inut ntre a vrea i nu-ndrznesc,
Noi amndoi, lui Duncan , nepzitul ?
ntocmai ca motanul din poveste.
Ce oare nu putem a pune-n seam
Cefiar
Acestor doi burei, strjerii si,
Te-a-mpins aceast fapt s-mi destinui ?
i vina marei noastre fr-de-legi
Erai brbat cnd cutezai s-o faci,
S-o poarte ei ?
Iar ca s fii mai mult dect ai fost,
Cine-ndrznete s cread altceva, cnd
Cu-att mai mult va fi s fii brbat.
N-aveai atunci nici timp, nici locprielnic

Ne-om urla durerea i-ntristarea c-a murit?


Du-te!

Dar vreai s i le faci! i cnd prilejul


Se-arat de la sine, eti nevolnic!

Tennesse Williams, Orfeu n infern

Am alptat i tiu ct de duios

Lady

Suntnebun de mult, nu de azi diminea. Am de


gnd s-i rein tovara de viapn mi fac
bagajele! Da, m duc s-mi fac bagajele i s
plec, dac pleci tu,s plec dup tine! La asta nu
te-ai gndit? ntr-adevr, nu te-ai gndit. Cecrezi
c aveam s fac dupa plecarea ta? Ce crezi? S
stau aici ntr-un magazinplin de sticle i cutii, n
timp ce tu pleci zorit mai departe, fr s am
mcaradresa ta? O s-mi trimii adresa! O,
mulumesc, mulumesc. i ce s fac cuadresa ta,
s m uit la ea n dosul acestei perdele? S-i
spun: O, draga meaadres, n locul lui strngem, srut-m i s-mi fii credincioas!
Batesustiu! E Moartea care-mi bate la u!
Crezi c eu nu aud cum bate?Parc i s-ar ciocni
oasele ntre ele ntreab-m i am s-i spun
cum e cndte culci n pat cu Moartea, colo sus.
Mi se ncreea carnea pe mine laatingerea lui.
Dar am ndurat i asta. Cred c inima mea tia
c ntr-o zicineva se va pogor s m scoat din
acest infern! Ai fost tu acela. iiat-m! Triesc
din nou! Nu vreau s m ofilesc n bezna de
aici! S-i intreasta bine n cap! Acuma, ascult!
Tot ce este n acest blestemat magazin
iaparine, nu numai salariul tu, ci tot ce a
adunat Moartea aici, ns Moarteatrebuie s
moar mai nainte de a fugi noi de aici
nelegi, n sfrit, ce-ispun? Atunci, du-te i
schimb-te. Ast-seara va fi spectacol de gal.

Cine i-a dat puterea-aceastasupra mea?


E nc miez de noapte.
Mai las-m, nu m lua!
ndur-te nc puin de viaamea.

Suntatt de tnr
i trebuie s mor?
Frumoas fost-am de asemeni ide aici npasta !
Ce aproape a fost iubitul.Astzi e departe.
Sfiat e cununa. Risipitfloarea.
(ascult cu ncordare)
glasul iubitului a fost acesta?
(se ridic; lanurile cad)
apare strada-n faa mea,deodat,
pe unde te vzui ntiaidat...
senin, iat i grdina,...
n care te-ateptam...

Margareta

cu Marta, vecina i cntam...


(ntorcndu-seiar spre el)

Faust - Johann Wolfgang von Goethe


Linitea mea,
Odihna toat
Nu le mai aflu
Ah niciodat.(ngenunchind)

se face zi. Ptrunde aiciultina zi!


i de ar fi fost cum trebuia sfie,
Desigur ziua mea de nunt-ar fi!
s-a ntmplat cum mi-a fost dat:
ne-om revedea.

Clule,ce vii din cea

Dar nu la dans...

Cenamil se-nal din pmnt?

Ultima or Mihail Sebastian

Ce cat el pe locul sfnt?

Nu mai puteamsuporta cursul


dumneavoastr. M indigna. M nfuria.
Domnule profesor: mie-miplace Alexandru cel
Mare. Dumitale nu-i place. l critici, n-ai
ncredere nel. Vedei, pentru dumneavoastr,
Alexandru cel Mare e un obiect destudiu
pentru mineel e altceva. Un om. Un prieten.
Mai mult dect att. Opasiunedestul de veche.
nc din liceu. Pe Alexandru cel Mare l-am iubit
dinprimul moment. Da,

Pe mine el m vrea.
Apleac-i faa,
ndurerato, te apleac,
Ridic de pe mine ceaa.
Tu, cufptura toat
De suferin sfiat
Privete la fiul de pe cruce
Privirea i se duce
Ctre cerescul Tat,
S-i curme suferina!
Ajut-ma,m scap
De moarte i de ruine
Apleac-te, te apleac
Maic peste mine.
Doamne,m dau
n grija Ta.
Mntuie-m,Tat!
Voi ngeri cetelor senine.
mprejmuini-m, inndu-m subscut !
O, Henric, ce groaz mi-e detine!

Magda

l-am iubit. E foarte frumos. Efrumos, e tnr, e


puin nebun, e generos. El e nalt, puternic,
ndrzne. Eul cunosc pe Alexandru. l cunosc.
Uneori l vd, l aud. Cunosc vocea lui,cunosc
privirea lui privirea lui arztoare, ochii lui
calzi i umezi. Cu ce orgoliu i ridic
frunteaspre stele Cu ce sfidare i las capul
pe spate. Uneori la curs,ascultndu-te,
ascultndu-te cum vorbeai despre el, a fi vrut s
te ntrerup,a fi vrut s strig. Vorbeai cu
indiferen despre lucruri amenintor
defrumoase. Cum puteai fi aa de rece? Aa de
absent? i totui erau clipe cndse prea c
nelegi, c vezi. Erau momente, n cursul
dumitale cnd lucrurilenviau deodat Uite
ast toamnn noiembrie, poate ai uitat, poate
nu mai iiminte, ntr-o joi dup mas, ningea,
ningea pentru prima oar noi eram puinin
sal s fi fost douzeci. Ai intrat trziu. Erai
palid, puin obosit. Ainceput s vorbeti cu
vocea dumitale indiferent de totdeauna.
Vorbeai despreplecarea lui Alexandru n Asia.
Preai plictisit, absent. i deodat nu tiucum
s-a ntmplat ai tresrit, ai ridicat mna cu un
gest ca un fulger ungest care deschidea porile
Asiei, porile visului. Glasul i vibra. n
ochiaveai o mare lumin Simeam c
teiubesc. Pe dumneata, pe el, pe amndoiO
da l iubesc! El merge cu minilelibere, cu
ochii nchii, nainte, n neprevzut, n plin
aventur, pn lacapt. Alexandru e o flacr. Nai s-o stingi dumneata. Cu toate planele,
cutoate fiele, cu toate crile: n-ai s-o stingi. E
mai puternic, e mai viu, emai frumos. E aa de

frumos! Uit-te n ochii lui, drept n ochii lui


ispune-mi nu i-e fric de el? Alexandru cel
Mic!

Agns monolog
coala nevestelorMolire
Vei crede c-i poveste, i-i totui
adevr. Lucram la oscufie, sus pe balcon, cnd
iat,un tnr foarte bine n stad se arat, i
cumremarc umila mea prezen, adnc se
ploconete fcnd o reveren. Nevrnd spar
mojic, pe loc, la rndul meu, prin alt reveren
l-am salutat i eu. Elface nc una plecndu-se
profund. Tot printr-o reveren la rndul
meurspund. El se ntoarce i face o a treia. Eu
nu m dau btut, rspund i la aceea. El
trecenc o dat, de dou ori, de nou ori, eu,
care cu privirea mea mereu lurmream, o nou
reveren la rndul meu fceam. Noroc c ntraceste inoaptea a venit... Alminteri cine tie,
mergeam la infinit, deoarece n cazuln care m
ddeam btut, ar fi putut s cread c eu sunt
prost crescut.
Dimineaa, eznd n prag, aci, veni la mine o
bab, i astfel mi gri:Copila mea, Prea-sfntui suprat. M tem din cer s nu trimit asupra
tablestem, el te-a fcut frumoas, tu ns cu
pcat te foloseti de harul ce iei l-a dat. Deci
afl c un suflet se plnse chiar acui de rana
dureroas pecare i-o fcui.
Un om rnit de mine? ntrebatunci mirat.
De tine, zice baba. Rnit demoarte, vai! E
tnrul pe care asear-l salutai.
Dar cum se poate una ca asta, zic. Fcui s
cad din greeal vreo oaln capul lui?

E asta-i! zice baba. Nu fusenici o oal. Cu


ochii ti, frumoaso, mi l-ai bgat n boal.
Vai, Doamne! zic. Asemenicuvinte m uimsc.
La ochi sunt eu bolnav i lumea mbolnvesc?
Da , zicebaba. Curge din ochii ti otrav, i nu
cunoti, micu, puterea ei grozav.Srmanul
om tnjete, puterile l las, i dac -zice baba
cea miloas- nu vrei s fi cu el puin mai
milostiv, ntrei sau patru zile i rupem de
coliv. Vai Doamne!, zic. A plnge dedurere.
Dar mie, bietul tnr, ce ajutor mi cere? i
cere, zice baba, unlucru de nimic. S vie s te
vad i s vorbii un pic. Privirea ta, atta
maipoate s-l nvie, cci pentru boala asta nu-i
alt doftorie. Vai -ziceu- bucuroas, pi,
dac e aa, svin s m vad de cte ori o vrea!
i astfel veni la mine i-lvindecai de boal.
Acuma spune singur, fcui vreo greeal? A fi
putut rmneaa, nepstoare, tiind c, fr
mine, srmanul tnr moare? Eu, care simt
nsuflet durerea oriicui, i care plng n hohot
cnd vd murind un pui.

Marion monolog
Danton- Georg Bchner
Maic-mea a fost ofemeie bun! mi
spunea c modestia e cea mai preioas virtute.
Cnd aduceaoaspei la noi acas, cteodat
vorbeau. Atunci mama m obliga s plec
dincamer. Dac o ntrebam ce au vrut s spun,
mi spunea c ar trebui s-mi fieruine. De cte
ori mi ddea o carte s-o citesc, trebuia neaprat
s sarcteva pagini. ns mi plcea s citesc
Biblia, i acolo totul era sfnt,chiar dac nu
nelegeam anumite lucruri. N-aveam pe cine s
ntreb, aa ctrebuia s m gndesc singur.
Odat, ntr-un an, venise primvara, am simitc
se petrece n jurul meu ceva ciudat, la care nu
puteam lua parte. Trebuia srespir aerul sta
ciudat, care aproape mi se lipea de trup. mi
priveam trupul.i de cte ori o fceam, m
simeam despicat n dou pri, care se

topeauapoi una ntr-alta. Era un biat care


obinuia s treac pe la noi. Era dulcei spunea
prostii. Nu nelegeam ce nsemnau, dar m
fceau s rd. Mama l invitadeseori ne fcea
la amndou plcere.
i pe urm n-am neles, dac puteam s stm
mpreun pe dou scaune, dece s nu stm
mpreun sub un singur cearceaf? Aici, el m-a
fcut mai fericitdect cu glumele lui. O fceam
pe ascuns i continuam s o facem.
Iar apoi... a fost ca o mare care te nghite i te
trage din ce n ce maimult n adnc. Nu mai
simeam dect un singur lucru toi brbaii se
topeauntr-un singur trup. Asta mi-era firea.
Cum s scap? Pn la urm a neles.Avenit ntro diminea i m-a srutat de parc ar fi vrut s
m zugrume, eraoribil cum m strngea de gt.
Era nfiortor s-i fie att de fric. Apoimi-a dat
drumul, a rs i a spus c era gata s fac ceva
idiot s nu m maidezbrac, s am grij de
rochie c e aproape stricat. i c nu vrea smistrice cheful, dar rochia asta e tot ce mi-a mai
rmas curat pe lume. Apoi aplecat i n-am
neles niciodat ce-a spus. n seara aceea
stteam lafereastr, tii c eu neleg numai ceea
ce simt. Visam n amurgul roiatic innorat. i a
venit o mulime pe strad, copiii fugeau i
femeile se uitau acumpe fereastr. M-am uitat i
eu jos n curte. l crau ntr-un co, lunastlucea
pe fruntea lui alb, avea prul ud, se necase.
Trebuia s plng. Eraprima durere din viaa mea.
Ali oameni au Duminici, i zile de lucru, au
asezile de trai i una de rugciuni, ei simt ceva
deosebit cnd este ziua lor saucnd vine
Crciunul. Eu... nu simt nimic. i nu neleg. Nu
simt nicischimbarea, nici srbtorile, sunt mereu
aceeai, un dor fr sfrit, un foc,un torent, o
foame. Maic-mea a murit de inim rea, oamenii
m artau pe stradcu degetul... Ce mai prostie...
Toi ne gsim plcerea n ceva n trupuri
deicoane, n flori, n jocuri... e acelai dor, iar
oamenii care simt cea maimare plcere ar trebui
s se roage mai mult.

Sinesti
Camil Petrescu
Esti desigursurprins ca seful meu de cabinet a
insistat atat de mult, aratand ca vreau sate vad
asta-seara. Mi s-a spus la club azi
dupaamiaza,ca sunt atacat de o foaieoarecare; la
inceput n-am dat nici o importanta numelui
gazetei Intelegi? Unministru nu o sa stea sa
citeasca toate gazetele care il injura. Unde am
ajunge ? Sipersonal din principiu nu citesc foile
care ma ataca. Asa ca habar nu aveam deacest
atac din Intocmai zic nu aveam habar, cand
mi-au cazut ochii sub titlu.A dar aici e
director bunul meu prieten Gelu Ruscanu
probabil ca nici nu stieomul despre ce e vorba.
Se vede ca vreun redactor zelos in criza de
subiecte,acum pe caldurile astea, a vrut sa mai
anime foaia si

...
Inainte deminister si de toate ma intereseaza
acum ce scrisoare este asta ? Catrecine este
adresata ?

...
Cecaraghioslacuri Si pe urma, cu cine
ar fi putut sa ma insele ? Dar in sfarsit da-mi
scrisoarea s-o cercetam impreuna. Sa-tidovedesc
daca e nevoie ce infamie s-a incercat.

...
Deocamdatada-mi sa vad scrisoarea
Vreau si eu sa aflu cu cine m-a inselat ? Dacanoi fi cumva chiar dumneata. Mai stii dracie ?! Te
pomenesti ca-i faceaicurte cu piciorul pe sub
masa ? Si de aceea ii gaseai
mancaruriledelicioase. Maria te invita cam des
cand erai student. Restaurantelesunt asa de

proaste si murdare bietul baiat Poate ca de


aceea imigaseai discursurile frumoase,
admirabile cand le comentam seara la
coltulcaminului pe cand Maria ne turna ceaiul ?
Si pe urma seara, cand ieseamimpreuna fumand,
iti aduci aminte ce tigari minunate aveam ? Eu
la club,dumneata acasa sa-ti prepari
examenele ori te pomenesti ca dupa ce
nedesparteam o luai pe bulevard la dreapata, la
mine acasa ? Si eu tecredeam cu ochii pe
carte E drept ca servitorii oameni de incredere
nu mi-auspus nimic Dar mai stii, poate ca
dumneata luptatorul pentru adevar,
pentrudreptatea absoluta, inflacaratul
reformator Campionul luptei
impotrivacoruptiei fie ea de sus fie de jos
cum scrie Dreptatea Sociala,ai debutat prin a
corupe pe Lina si Vasile ? Poate ca atunci cand
euintram pe usa, dumneata escaladai cum puteai
fereastra ? Fleacuri,fleacuri dumneata ma
iubesti domnule. Da, da, mai mult decat ai crede
poatecu toata graba inexplicabila de a publica
scrisoarea asta ! Mi-aduc amintesi n-am sa uit
niciodata, cand eram bolnav de pneumonie, cu
40 de grade temperaturacat devotament mi-ai
aratat. Infrigurarea cu care alergai dupa
doctor ceasuripe care le vegheai cu Maria la
capataiul meu De cate ori nu te apuca
dimineatala mine acasa

...
Eu am jefuit, am asasinat? Afirma
aceastanevasta-mea in scrisoarea ei?

...
Astadovedeste fara putinta de tagada ca
nevasta-mea este o mitomana, o
mitomanaerotica.

...
Tepriveste Sa admitem daca vrei,
pentru usurarea discutiei si aceasta

absurdaafirmatie. Dar sunt avocat, discutam


strict juridicCe valoare probanta poatesa aiba
aceasta scrisoare pe care vrei sa o publici si in
care autorul ei faceafirmatii care il privesc ca
valoare de adevar despre un tert ?

...
Atunciincepi cu un asasinat. Nu vei lovi
decat tot in aceasta nenorocita, caci vei daprada
opiniei publice, nu numai purtarea ei de sotie
nedemna si de mamadenaturata care nu-si va
mai putea pastra copiii, dar vei etala si tarele
eiintime de femeie bolnava

...
Candeu ministrul justitiei, am venit aici,
mi-am dat seama cat risc si cat deimposibila este
orice reactie pe loc, asa cum ai merita din partea
mea. Mi-am spus catrebuie sa fiu calmorice s-ar
intampla. Mi-am spus ca trebuie sa viu pentru ca
o nenorocireameninta pe fiul singurului om
superior pe care l-am intalnit in viata mea,
sidoar in anume sens, ameninta si famila mea.
Dar cum? Pentruca dumneata crezi asta,
dumneata, in definitiv un oarecare, ma si
socoticondamnat si ma executi pe tememiul
marturiilor unei mitomane erotice care demult ar
fi trebuit sa fie internata intr-o casa de sanatate?
Nu gasesti catreci dincolo de limitele discutiei
convenite ? Caci am convenit faptul indiscutie,
numai in nadejdea ca voi impiedica o nenorocire
iscata din dementa.Daca n-ar fi fost amintirea
fierbinte a lui Grigore Ruscanu si dorinta
uneilamuriri

...
Eraprea patimas dar patima asta, setea
asta de tot deviase la el intr-o legaturastupida si
in jocul de carti. Nopti intregi vrea sa biruie cu
logica luiexagerata absurditatea hazardului. Asa
s-a ruinat. Cum vezi, te inteleg cand te

privesccoplesit de aceasta imprejurarea


dureroasa din viata dumitale.

ca e cea mai frumoasa toamna care a existat


vreodata si noi nu stimnimic Nimic
Nimic

...
Sane intelegem Nu poti suporta ideea
ca eu sunt ministrul justitiei. Cine e devina ca iei
fumurile dumitale drept realitate ? A, daca
printr-oinexplicabila eroare eu as fi gasit vinovat
legal, atunci desigur ca ar fi fostcazul unui cerc
patrat. Dar numai fiindca dumneata singur m-ai
condamnat, saiei in serios aceasta condamnare e
absurd, e ridicol Pentru astfel de fumurivrei sa
sacrifici o femeie ?

Matei Visniec Sufleurul fricii


Bruno: Pemine ma cheama Bruno Ma cunosc
toti pe-aici Stiti, eu sunt un visator Imiplac
de pilda, aceste dupa-amieze de toamna. Nu-i
asa ca au in ele cevamisterios si, ca sa zic asa,
discret? Da, da Au ceva misterios Stiti,
euconsider ca nimic nu e mai frumos decat sa
stai la o bere, pe terasa. Uniiprefera plimbarea
Da, accept plimbarea, dar nu pot s-o compar cu
sederea peterasa. Sunt unii care nu suporta
berea.Fie vorba intre noi, nimic nu se poate
compara cu o bere. Eu, daca nu beau obere
dupa-amiaza, ma simt, cum sa va spun, ma simt
strain Nu mai intelegnimic Veti crede ca e
un viciu Nicidecum! E, ca sa zic asa, o nevoie
purspirituala Ma intelegeti, eu, ori de cate ori
ma aflu aici, pe terasa, simtcum devin mai bun,
mai uman Am dintr-o data o teribila
slabiciune pentru discutii,incep sa receptez mai
adanc natura, s-o observ Iata de pilda, aceasta
toamnaCe toamna!... Ce mai toamna!... E
domnule o toamna cum nu sunt multe in
univers! Ha-ha! Ce parere aveti despre aceasta
metafora, ca sa-i zic asa? V-amspus ca eu am o
predilectie pentru contemplare spre
observarea acelor lucruricare, la prima vedere,
nu-i asa, ne scapa. Iar metafora, domnule,
oricemetafora, domnule, poseda, ca sa zic asa,
contine si cate un sambure de adevar!Da! Poate

Tenesse Williams Menajeria de sticla


TOM: Asta-ibuna! Nu cumva ma crezi
indragostit de slujba asta? Nu cumva ma
creziindragostit de fabrica de incaltaminte
Continental? Socoti poate ca visul meucel mai
de pret este sa-mi petrec 55 de ani din viata
acolo, intre patru peretide plastic cu tuburi
fluorescente? Ei bine, nu! De multe ori as
prefera sa iacineva un par si sa-mi dea in cap
decat sa ma duc acolo. Si totusi ma duc! Decate
ori intri in camera zbierand acel Rasari si
straluceste, mandru soare!imi pare rau ca n-am
murit in somn. Si totusi ma scol si ma duc!
Pentru 65 de dolari pe luna renuntla tot ce-am
visat sa fac sau sa ajung vreodata. Si tu spui ca
sunt egoist, cama gandesc numai la mine. Vrei
sa stii ceva, mama? Daca eramintr-adevar egoist
asa cum zici tu, de mult imi luam eu lumea-n
cap.
Ma duc la cinema.
Bine, mint. Ma duc sa ma destrabalez. Ma duc
in localuri de fumatopiu. In tavernele viciului si
ale crimei, auzi mama? Am intrat in Maffia,
inbanda Hogan, sunt un asasin platit, umblu cu
un pistol automat intr-o cutie devioara, conduc
un grup de case de toleranta in Valley-Street. Mi
sespune Asasinul Wingfield Asasinul, si duc o
existenta dubla: ziua lucrez la depozit, ca orice
salariat cinstit,iar noaptea sunt rege temutul
rege al lumii interlope! Joc la cazinouri,pierd
averi intregi la ruleta Portmustata falsa si
bandaj negru pe un ochi, iar uneori imi pun
favoriti verzi. Inasemenea ocazii mi se spune El
Diavolo. A, ti-as putea spune lucruri care arface
sa ti se zbarleasca parul in cap. Dusmanii mei si-

au pus in gand sa arunceimobilul asta in aer.


Intr-o noapte au sa ne arunce pe toti. In ceea ce
mapriveste are sa-mi para bine, am sa fiu chiar
fericit, si dumneata la fel. Tevei inalta pe o
coada de matura sus, sus de tot deasupra lui
Blue Mountain,cu toti cei saptesprezece
curtezani ai tai, ca o batrana vrajitoare,
pisaloagasi rea.

Mars, soldat!
John Gordon

Se poate sa nu credeti ca eu nu vreau sa


fac parte din grupul
Imipare rau, am gresit, pot sa reiau? Sa
nucredeti ca vreau, adica ca nu vreau vai de
mine, ce cacofonie
Cred ca este greu sa examinati pe cineva
ca mine, darin finema scuzatica v-am irosit
timpul si. analizele si drumul
De fapt, voi mi-ati irosit timpul,voi miati luat sangele si urina, si acum vreti sa plec?...
Sa plec?... bine,plec Ba nu plec deloc! Daca
plec, iau cu minetot ce-mi apartine! E dreptul
meu ! Doar sunt si eu cineva, nu sunt doar
osuma din partile mele componente sunt
cineva ! Sunt cetatean, platescimpozit, imi sustin
guvernul, imi tin gura, cred tot ce se scrie in
ziare, factoate astea si am si eu drepturile
mele : vreau urina si sangele meuinapoi si astept
scuze ! Exact, scuze ! Imi datorati scuze !
Cineva imi datoreaza ceva, tara mea
imidatoreaza ceva !
N-am lipsit niciodata de la serviciu, tatal meu
primea cadouri, merg lasora mea, copiii ei
primesc cadouri, mama nu-mi recunoaste vocea
la telefon,tata a murit
Credeti ca este bine sa merg singur acasa? Sa
fim seriosi.De fapt, cine s-ar uita la un barbat de

teapa mea? Stiti cum ma striga portarii de la


teatru:Lunganul... Eu joc intr-un fel de teatru,
terapie prin artade fapt, e trupasanatoriului
asta a fost demult foartedemult
Eucu ce am gresit eu?
Negrisorii astia revoltati, astiacare injura,
care fura, ajung sa te hartuiasca, sa te ucida in
metrou; eireprezinta ceva, ei fac ceva, lumea le
da atentie Sau fetele astea, cu fustapana aici,
care innebunesc barbatii, numele lor apare peste
tot! Sunt promovatica vedete. Ei fac ceva, ei nu
au timp dearmata! Ei sunt buricul pamantului !
Poza si numele meu nu apar in ziarulde
duminica, pe cand barbatii aia slinosi, cu parul
dat pe spate, si altiparveniti, sunt simbolul
societatii in care traiesc eu! Si voi imi spuneti ca
nu sunt apt ? Voi sunteti inapti Impotentilor !
Vreau sucul meu de portocale !Vreau
sucul meu de portocale. Mi-ati luat sangele,
vreau sucul meu deportocale ! Imi cunosc
drepturile ! Cunosc si un avocat datdracului ;
dar nu-l chem, ma descurc perfect si singur !
Vreau sa setermine cu petrecerile de la etaj !
Vreau liniste ! Altfel, nu ma pot concentra si ati
putea crede casunt nebun. Nu sunt nebun, imi
apar doar drepturile! Cand ma duc sa fac o
reclamatie,functionarul sa nu stea doar pe scaun
si sa scrie ! Trebuie sa faca ceva, sa maajute cu
ceva!...
Chever, opreste-te ! Te doare ? Nu te
doare, Chever !Esti puternic ! Esti curajos !Treci
la tabla : A, C, N, G, Ve bine, randul de jos
b, i, hE n, dareste bine..
Treci pe cantar ! Ai greutatea ideala, ai
inaltimea unui sportiv deperformanta ! Ce faci?
Ma auzi ? Ai un auz perfect! Spune-mi ce
simteai?
Aveam 13 ani si cand am ajuns acasa,el
nu era acolo. Mi-era frig. Ma obisnuisem sa-l
gasesc mereu acolo. Apoi mi-auspus ca a murit
in Vietnam. Sunt fiul unui erou mort in Vietnam,

sau n-ati auzit de Vietnam? Dumnezeu nu prea


si-adat osteneala sa binecuvanteze Americain
Vietnam!
In picioare, Chever!
Nu cred ca pot.
Poti, esti puternic, esti curajos! Asa:
spatele drept, pieptul inainte,mergi drept!
Bravo! Cu puterea investita in mine, iti ordon sa
dai jos de petine toate articolele vestimentare!
Ai 10 secunde: 1 Mississippi, 2Mississippi, 3
Mississippi. Gresit!
Cu puterea investita in mine, declarca
esti inapt! Armata americana nu are nevose de
tine. Urmatorul!....
Se poate sa nu credeti ca eu nu vreau sa
fac parte dingrupul Imi pare rau, am gresit,
pot sa reiau? Pot?... Pot?

Tom
din Menajeria desticl de Tennessee
Williams

Da, mi-s buzunarele pline cu fel defel de


scamatorii. Dar s nu credei cumva c a fi
vreunul din acei scamatoride profesie care
nfieaz iluzia sub haina realitii. Nu. Eu am
s v artadevrul cu plcuta masc a iluziei.
Voi ncepedeci prin a ntoarce timpul
ndrt i-l voi opri n acea stranie
perioaddintre cele dou rzboaie, cnd tineretul
american, dezamgit i dezorientat,bjbia n
cutarea unei fericiri iluzorii. n Spania era
revoluie. La noierau doar declaraii sforitoare
i confuze.

Tata ne-aprsit de mult, de mult de tot.


Era telefonist dar, ntr-o bun zi, atras
dedeprtrile necunoscute, i-a lsat telefoanele
balt i a plecat n lumealarg, spre libertate.
Ultima oar cnd am avut veti de la el a fost
sub formaunei ilustrate trimise de la
Tehuantepec, de pe coasta pacific a
Mexicului,care coninea doar att: Bun ziua,
la revedere. i nici o adres.
Mama era ofemeie i jumtate! Cnd
hotra un lucru, nu se lsa pn nu-l ducea la
bunsfrit.
Ei drciadracului! Ct i nchipui c am
s mai rabd? N-am nimic care s-mi
aparin,care s fie al meu n casa asta. Casa ta!
Casa ta! Cine pltete chiria? Cine esluga...
M-amsturat! Plec! Plec! Nu crezi c i
rbdarea mea are o limit, mam? tiu,tiu,
pentru tine n-are nici o importan c ceea ce fac
este cu totul altcevadect a vrea s fac. Nu
cumva m crezi ndrgostit de slujba asta? Nu
cumva mcrezi ndrgostit de fabrica de
nclminte Continental? Socoi poate c
visulmeu cel mai scump este s-mi petrec
cincizeciicinci de ani de via acolo,ntre patru
perei de plastic, cu tuburi fluorescente? Ei bine,
nu! De multeori a prefera s ia cineva un par i
s-mi dea n cap dect s m mai ducacolo. i
totui m duc! De cte ori intri n camer
zbiernd acel Rsari i strlucete mndru
soare mispun: Bine de cei mori.i totui,
m scol i m duc. Pentru 65 de dolari pelun,
renun la tot ce am visat s fac sau s ajung
vreodat. i tu spui csunt egoist, c m gndesc
numai la mine! Vrei s tii ceva mam? Dac
eramegoist cum zici, de mult mi luam i eu
lumea-n cap. Ca dnsul. Astzi a fifost departe.
Vrei stii unde m duc n fiecare sear?
Bine! M duc s m destrblez! M duc
nlocuri de fumat opiu! n tavernele viciului i
ale crimei, auzi mam? Am intratn Maffia, n
banda Hogan, sunt un asasin pltit, umblu cu un
pistol automatntr-o cutie de vioar, conduc un

grup de case de toleran n Valley-Street!Mi se


spune Asasinul, Wingfield Asasinul,i duc o
existen dubl: ziua lucrez la depozit, ca orice
salariat cinstit,iar noaptea sunt rege temutul
rege al lumii interlope!
M-amsturat pn i de filme. Da, de
filme. Uite, le vezi? Toate vedetele astea
cuzmbete irezistibile care au aventuri peste
aventuri i care se ndoap pn aici... mie unul
mi-ajunge! Fiindc, tii cese ntmpl? Oamenii
merg la cinema n loc s triasc ei nii.
Toatepersonajele astea pe care le fabric
Hollywood-ul i care duc o via
minunat,triesc i pentru ceilali ceteni ai
Americii, n timp ce America st n sli
ntunecoase ile urmrete din ochi aventurile.
Ct incontien! Eu unul m-am sturat! Aac
plec. Plec.
tii ce mi-a spus mama? Du-te!Du-te n lun,
du-te unde vrei, egoistule!
Nu m-am dus n lun, m-am dus mult,mult mai
departe... Cci timpul este cea mai lung
distan ntre dou locuri.Am plecat de acas,
am pit pentru ultima oar treptele scrii de
incendiu ide atunci am amers pe urmele tatlui
meu... Am cltorit foarte mult. Oraeletreceau
prin faa mea ca nite frunze moarte, frunze viu
colorate, darrupte de pe ramuri. A fi vrut s m
opresc, dar parc m urmrea ceva. Cevacare
venea ntotdeauna pe neateptate. Merg
cteodat noaptea singur, pestrzile unui ora
strin, cnd nu gsesc pe nimeni care s-mi in
de urt.Traversez strada, intru ntr-un
cinematograf sau ntr-un bar, comand un
whisky,vorbesc cu primul strin care mi iese n
cale.
Mam, eu... te rog s m ieri. Amrsrit, dar n-o
s strlucesc... Acum nu m mai pot ntoarce.

ION - ACESTI INGERITRISTI


D.R. POPESCU

---

Una dingreselile mele, pentru care am


ajuns unde sunt, a fost ca n-am spus
niciodatanimic. Nu ti-am spus adevarul. Ca ma
snopeai in batai... Stateam cu capul inpamant si
nici nu strigam. M-ai batut si cu furca de fier.
Parca te vad cumvanai cu mana ridicata... Imi
place, in gand, sa te opresc intotdeauna
cumainile in sus si sa te tin asa, drept pedeapsa,
cat vreau eu... Atunci nuti-am zis nimic, naveam curaj... Dar acum pot sa-ti zic...
Am omemorie grozava, tata, si nu ma
lasa sa uit nimic. Si nu-ti iert nimic din cemi-ai
facut. Si nimanui n-o sa-i mai permit nimic. In
fiecare zi! Nu mai vreausa iau bataie. Fiindca nu
mai mi-e frica, tata, nu mai sunt las, intelegi?
Mama seimblolnavise, o lasasei. N-ai
rabdat niciodata sa vezi pe cineva suferind
langatine, n-ai rabdat nici o durere care nu era a
ta, nici o suferinta... Tederanja. Scapai de ea. Si
cand mama a murit, te-ai mai linistit.
Ai baut debucurie, in fata satului nu mai
aveai nici un pacat, puteai trai linistit cunoua
nevasta. Ai baut de bucurie, dar lumea a crezut
ca de durere. Si ai lasatlumea sa creada ca de
durere beai... N-am sa te uit.
...Mavanasei ca pe un iepure, cat
statusem acasa, dar n-am crapat... Am fugit
dincotetul tau... Dar aici s-au inselat toti,
crezandu-ma iepure, fiindca eu aminceput sa
invat sa musc si sa intep, ca un caine, ca un
arici, dar eu eram maidegraba un caine raios cu
piele de arici...
Asta mi-aizis cand am venit apoi acasa,
n-am sa te uit.
"Ceurli, ma, la mine, ca un caine
raios?, ce tot racai lumea cu pielea ta dearici?
Vezi sa nu te-afum!"

Da, nu-tiamintesti... Nu-ti amintesti nici


de mama? Ai imbolnavit-o in batai. Nu delapte
s-a imbolnavit ea... si ei ii spuneai c-o visai
noaptea murind. Dar eate-a iubit, nu te-a
spus...cum te-am iubit si eu la inceput si am
crezut c-asatrebuie sa fie un copil, sa nu se
supere pe taica-sau.
Gasisei unacu case mari. Voiai sa scapi
de mama. O calcai in picioare!
Tintele depe bocancii tai... Aveai niste
bocanci cu tinte, ti-amintesti?
Eu mi-iamintesc... I-ai purtat mult timp,
si dupa moartea mamei... Doua tinte am luatsi
eu de pe talpile lor, ca amintire. Una pentru
mama, pe care n-am cunoscut-osi alta pentru
mine. Ai calcat-o pe mama cu bocancii...Si cand
au spalat-omoarta se mai vedeau inca, vinete,
urmele bocancilor tai. Uite tintele!Pipaie-le!
Cand o sa mori, o sa ti le pun la capatai!
Stii care afost ultima dorinta a mamei?
Cea mai fierbinte dorinta a ei inainte de a muri?
Sa nu te primeasca la inmormantarea ei!
A murittanara, la 18 ani, si tu ai omorato! Si te-a iubit, pacatosule!...
A fugit cutine de la parinti, din
dragoste... Erai lumina ochilor ei, asa-ti zicea,
imispunea bunica... Iti dai seama cum a crapat
pamantul sub ea, cand a vazut catesti de porc?
A murit dedurere. Nu numai de tintele
bocancilor tai, de durere c-ai inselat-o
pentruniste case mari. Nu voia sa te mai vada,
nu mai avea pentru ce trai, de rusine,imi spunea
bunica...

CHELNERUL TREI PRONUME


PERSONALE --- ANA RIPKA RUS

"Nuva suparati, puteti sa imi dati si mie o


tigara?"
Noi, astia care servim la mese,n-avem vreme
nici macar de o tigara. Seful de sala sta mereu
cu ochii beliti lanoi, nu ne putem scarpina nici in
fund, ca ne-am si trezi cu el strambandu-se,acru
si amenintand! Daca mergeti la toaleta
barbatilor, veti vedea in fatafiecarui pisoar, cate
un chelner cu o mana tinandu-ne de slit, si cu
cealaltamascand o tigara, din care trag repeziti si
cu sete. Din cand in cand maiprivesc ingroziti
peste umar, spre usa, sa nu fie surprinsi.
Le-ati vazut pe tinerele imbracatein subrete?
Inca-s la scoala, fac practica aici. Sfioase,
stangace, naive, impiedicate...Noi, astia cu
vechime in ale meseriei, trebuie sa le
supraveghem. Pe doua le-amochit eu, nici nu mam decis inca la care sa ma opresc. Deocamdata
le calauzescpasii pe taramul ingrat al deservirii
publice. Ma aflu abia la faza aranzari tinutei"
Hei, domnisoara, uite ce te-ai murdarit!". Le
trag intr-un coltintunecat si le asez mai bine
bonetica, sortuletul si volanele fustitei.(Priveste
precaut afara, revine si trage din tigara). Nici nu
banuiam ca nistepustoaice pot avea deja
proeminentele acelea
opulente...stiti...prematurdezvoltate. (Ramane cu
urechea ciulita). Oau! Ce-mi place piesa asta!
(Sescutura nebuneste) (Priveste afara, apoi
brusc: Sase! Vine sefu'! Stingetigara). Cred ca a
trecut...(priveste afara tusind)
Ce misto e piesa asta! Pacat ca nupot dansa.
Trebuie sa plec. (Da sa iasa, dar revine).
Apropo, ati auzit ce s-aintamplat ieri in fata
bisericii? Am crezut ca ma prapadesc de ras!
Toti ploziiaiai ingalati, calarindu-i pe popa si pe
clopotar, ca niste draci impielitati,si diaconul,
care scotea niste sunete din gat, de nu stiai daca
rade oriplange! In loc sa se teama bisericosii ca
micutii cersetori ar fura banii dincutia milei, mai
bine ar da din cand in cand cate un spectacol ca
ala de ierisi ar face bani mai dihai decat aia de la
teatru!

(Isi priveste ceasul) tre' sa plec,vine seful!


Multumesc pentru tigara!

Cadavrul
de Aldo Nicolaj
Un interior burghez. Dormitor n care ntre
patru lumnri st mortul. Ua ncperii e
ntredeschis i, printr-onlnuire de odi, se
poate vedea sufrageria, unde familia e la mas.
Edoardo,50 de ani, plcut la vedere i politicos,
mbrcat n negru, are minilempreunate i
ntre degete un buchet de viorele. Ele este
mortul. Face civapai spre public, apoi

EDOARDO: M numescEdoardo Filobello,


nscut la Roma, acum 52 de ani, decedat ieri la
(se uit la ceas)la orele 20 si57Chiar n
clipa aceea s-a oprit i ceasul. Se ntmpl. Din
simpatie. Mort depneumonie, cu supliment de
criz cardiac. Eu am tot spus:
Chemaicardiologulchemai cardiologul.
A! Mcar pentru un control . Toi iddeau
ntruna c n ziua de astzi, cu atta penicilin la
ndemn, cine maimoare de pneumonie ?
Poftim, rezultatul. Toi contra cardiologului.
Inclusivmedicul casei. Mare dobitoc i acesta.
De bun-credin, ce-i drept, dar dacm-ar fi
ascultat, n clipa asta a mai fi nc Edoardo
Filobello, iar nurposatul Edoardo Filobello.
(iprivete fptura) Ia te uit cum m-au
mpopoonat! Costumul negru, o fi elpotrivit cu
ocazia, nu zic nu, dar mie mi-au plcut
ntotdeauna hainele deculoare deschis, sportive,
tweedurileacelea frumoase i veseleDe
cravat, ce s mai vorbim, am refuzat mereu
smi-o pun. Nevast-mea cci ea mi-a fcut-o
cadou insista de fiecare dat:ai s vezi c ntro bun zi o s i-o pui i n-ai s mai vrei s-o
scoi nveci! Chiar aa. Acum neleg, o pstra
pentru mprejurarea de fa. Poate cpentru o
asemenea mprejurare o fi i cumprat-o!
Femeile! Prevztoarele! Segndesc la tot i la

toate. M simt att de caraghios cu hainele astea


negre icu buchetul de viorele n mnEi!
Desigur, nimeni nu s-ar fi ateptat ssfresc att
de repede. Cu att mai puin eu. M-am bucurat
totdeauna de osntate de fier. Nici tu guturai,
nici tu dureri de capmistuiam pn ipietrele
de moar. Ct despre inim, cardiologul mi
zicea mereu: Ceasornic!A vrea eu s am o
inim ca a dumitale! Mai bine ar fi avut-o!
Crpa el, nueuAcum, nu ne mai rmne dect
s ne resemnm. A aprut i anunul n
ziar.Anun cu plat, bineneles (ia ziarul
icitete): Ieri, dup o scurt suferin, s-a stins
n deplinsenintateSenintate? Dar n-am
apucat nici mcar s m dumiresc!?...Sufletul
nobil al lui Edoardo Filobello, de ani 52 Ce
nevoie era s mai puni aniiCe trebuie s tie
lumea ci ani am? Anun decesul, zdrobii
dedurerecam exagerat, adjectivul! Ar fi fost
de-ajuns: ndurerai Clara,soie, Dante, fiu,
Gina, nor pe care, n parantez fie spus, nam putut s-osufr niciodat, cu aerele i cu
fandoselile ei! Iside, sor. nmormntarea
vaavea loc mine, vineri 13, la orele 17 i s
mai zici c n-ai de ce s fiisuperstiios! Vineri,
13, 17. La toate s-au gndit Nu se primesc
vizite. Dece? Mie mi-a plcut ntotdeauna s
am lume n jurul meu Rugm a nu se
trimiteflori. Conform dorinei defunctului,
familia nu va purta doliu n privinaflorilor
o economie stupid. n privina doliuluin-am
pomenit niciodatdespre asta, nici pro, nici
contra. O idee a soiei mele, de buna seam, care
nuvrea s se mbrace n negru, fiindc negrul o
mbtrnete! Parastasul de 30de zile va avea
loc (uluit) S mor,nu altceva! S-au i gndit,
de pe acum, la parastasul de 30 de zile. Nici nammurit bine, i ei se i ngrijesc de parastasul
de o lun. Aa, scap de-ogrij, i nu-i mai bat
capul dup aceea. Ce repede se lichideaz un
biet omnefericit: nmormntareparastas de 30
de zilecine moare venic zace, cine-iviu
triete-n pace! (nainteaz spreu: n fund, se
ntrevd membrii familiei, aezai la mas.
Decupat n geamul opac al uii, umbra
soieilui Edoardo nmoaie o grisin n paharul
cu vin). Chiar zdrobit de dureren-a prea zice

c e, nevast-mea Mde, chiar i durerea


trebuie hrnitMncai, mncai, dar! Poft
bun! Consolai-v cu bucatele. Ce mutr arefiumeu! Tot posomort, cum l-am tiut
ntotdeauna Nu pentru c am murit
eu,fereasc sfntul! Expresia lui obinuit. i
cnd s-a nsurat avea aceeaiexpresie, de
plictiseal i dezgust. Se nvioreaz numai cnd
i admir coleciade timbre. Nevast-sa, ce s
mai zic, chiar dac nu-i ru ca fizic, e de
oprostie [] Hm, ce arom! Ciorb de
zarzavat, fcut de Iside. Bucateletrebuie gtite
cum le gtete ea. Cu pasiune. Trebuie s gteti
cu entuziasmulcu care faci dragoste, asta e,
zarzavaturile tiate bucele mici, mici detot
mirodeniile, eh, mirodeniileleuteanul
slnina prjit i ceapa tocatmrunt, mrunt
Cnd aduce ciorba ei de zarzavat la mas, n
toate odile serspndete un parfum care i-ar
scula i pe mori (se oprete) Nu, e un fel de a
vorbi. Din pcate nu e dect un felde a vorbi. (se
uit la o tav plin cutelegrame, aezat pe
noptier, le rsfoiete) Cte telegrame! Soluia
ceamai uoar ca s scapi de condoleane. Toi
mprtesc durereaparticipmicai la doliul
familieideplng dureroasa pierderese
asociaz suferinein realitate i doare n cot!
[] Deh, ce s mai (se ntoarce din nou n
direcia familiei) Mnnc ntruna,dumnealor!
Frumos lucru, familia. Bietul brbat muncete
toat viaa, facesacrificii peste sacrificii, trudete
i trage crua, pentru familie, i peurm
poftim, iat-o familia! Nici nu apuci s mori de-a
binelea, c se i adunn jurul mesei, i ce fac?
Mnnc. Linitii, senini, cu poft de parc eu
nua fi existat niciodat. Chiar dac inima le e
zdrobit, pofta de mncare nui-au pierdut-o,
dimpotriv: se gndesc la motenire. Ei, da: un
birou deavocatur, bine pus pe picioare
pachetul de aciunicont curent nbanc
apartament n oravilioar la mare Iat de
ce am existat eu! ifiindc eram un gospodar
cam strictfiindc am pretins totdeauna
anumiteeconomiiacum c eu nu mai sunt,
domnii i trag sufletul. Nici nu le pas demort,
se gndesc la beneficiile lsate lor de mortul sta
nenorocit. Nevast-meao s-i cumpere un

vizono s renoveze casao s scoat


mobilele aceleafrumoase, care-mi plceau
mieo s primeasc viziteo s organizeze
bridge-urii canaste Nor-mea o s fie fericit
c duce o via monden toineisprviii o s
vin aici s se nfruptetoi pierde-vartoi
faliii. Masaternut pentru toat lumea
Singurul care n-o s iroseasc banii motenii,
os fie fiu-meu. E de ajuns s te uii la mutra lui,
ca s nelegi c nu simtenici mcar gustul de a
tri. O s se limiteze la cumprarea de timbre.
Timbrerare bucele de hrtie colorat, de lipit
ntr-un album i-aa, eu m-amcanonit toat
viaa pentru ca banii mei s foloseasc la
cumprarea de timbre.Ce imoral! Ce tristee!...
i, pn una alta, tia mnnc.[] Dar ce o fi
gtitatt de gustos, sor-mea Iside? Pi, sigur c
da, tocan de ciuperci. Una dinpasiunile mele.
Te pomeneti c a fcut-o ca s-mi cinsteasc
amintirea! Unde ofi cumprat ciupercile?... Pun
pariu c de la btrnica aceea care treceregulat
pe aici Eu am spus ntotdeauna s nu le
cumpere de la bab: nu vedebine, cum poate cu
vederea ei slab, s deosebeasc o ciuperc
bun, de unaotrvitoare? Pentru c, s nenelegem, ciupercile astea ct eram n via,
eum pricepeam la ciuperci au un miros
special Ar trebui s le atrag ateniaCum s
fac? Sunt mort. i-apoi, nfulec, toi, cu atta
poft Nevast-mea seservete a doua oar
fiu-meu repet i el nor-mea tvlete mieyul
de pinen farfurie, ca s strng tot sosul
sor-mea parc n-ar fi mncat de-osptmn
Cum de nu-i d nici unul seama? (urlnd)
Oprii-v! Atenie! Atenie! (firete, nu este
auzit; resemnat) Mine, ziarele o s
publicetirea la cronica neagr : O ntreag
familie otrvit cu ciuperci. Bieiide ei. Nu-i
nchipuie, n clipa asta, c o s ne vedem att de
curnd Fr saib nici cel mai mic rgaz s
se bucure de motenire. Nici tu vizon nici
tumobil nou nici tu via monden nici tu
timbre Se spune c viaa e plinde neprevzut.
Aa o fi, dar ce s mai spunem despre moarte?...
Frumoasncurctur! Pn la urm, o s se
amne i nmormntarea mea. Poate
cSocietatea de Pompe Funebre face o reducere

pentru nmormntarea unei familiintregi n


fond, ar fi o economie. Da, numai c la ce i cui
ar servi o asemeneaeconomie, acum? (se uit,
pe rnd, lafiecare membru al familiei) mi pare
ru, dar m vd nevoit s v spun : Pe curnd!
( salut cu mna, apoi ireia poziia iniial de
cadavru).

CIURUL

cald nefericirea mea, topita-nnefericirea


celorlalte! Oamenii de acolo, din oras, sunt o
alta lume.
Furgonulintra-n curte. Gerard. Gilbert!
voi fi departe de voi, nu v-am vazut
crescand.Cand o sa va revad?
Politistulspune incet: Vreti o tigara?...
in principiu este interzisa, dar Asta maface sa
smiorcai. Apoi: Va e bine?, Da, imi este cat
se poate de bine. Suntcat se poate de moarta.

Michael Azama
Ce-i cu telegrama asta?, i-am
spusgardianei.
Cititi-o!Si-am respirat adanc. Am ramas foarte
calma. Nuuu! cred ca am strigat.
Imi parerau, repeta. E vorba de mama
dumneavoastra, a spus in cele din
urma.Probabil am mai strigat o data. Nu stiu
apoi, cred ca am lesinat.
Sunt atatia ani de cand astept. Nuimomentul sa renunt pentru cateva ore. E ciudat
locul acesta intre doua lumicurtea de onoare,
inchisoarea, acest portic pe care nu l-am mai
trecut deatatia ani. Porticul da in strada
strada
Nu-ti fie frica, fata mea. Spune-ti ca a iesi nu
inseamnanimic. Nu-i nimic. N-ar fi trebuit,
mama sa-mi faci o asemenea porcarie inseara
iesirii mele.
Nicoleimi spunea: De-abia cand pui
piciorul afara incep sa curga belelele.
Tovarasamea de celula plange fara
zgomot. As mai fi ramas inca putin, chiar daca
pute.Aici se vorbeste, se rade, asta se smiocaie,
traiesti!
Gamelele,sforile cu lenjerie de la un pat
la altul, povestile prostesti, parfumurile
dedouazeci de franci, paduchii. Da, eram aici la

Usa sedeschide incetisor. Complet


singura. Pe fereastra vad un baiat, cu o paine
subbrat. Nu voi mai vedea pe nimeni. Atatia ani
de inchisoare Vei rezista,fetito, vei rezista!
Liniste!Sunteti in experienta
observationala pentru trei saptamani. Ei
numesc astaprimire. Ciudata primire. Patul fixat
depodea, scaunul fixat de podea, geamurile
batute-n cuie. Ghiseul pe undegardianul iti da de
mancare Daca vezi o pasare, ai o zi
norocoasa.
Cosmarul asta, mereu acelasi. Un
barbatma tine de mana, iti seamana. Am un
buchet de flori. Sunt fericita ma conducepe
strazile unui oras necunoscut. Deodata ma lasa
si dispare la un colt. Ilcaut innebunita
nimeni alerg. Picioarele nu ma mai tin.
Noaptea cade dintr-odata ca la cinema.
Primulnostru vorbitor, Gerard. Eram
acolo de trei ani. Eram coafata,
imbracata,aranjata. Ia zi, te mariti azi, sau ce?
Nicole se distra.
Maiceva decat asta, am vorbitor cu fiul
meu. Nu l-am vazut de trei ani.
-

N-osa te recunoasca.

Taci!ca mi-e frica!

Si-apoi tu, tu ai vrut-o. Nu puteai fi decat al


meu. E vinamea. iau totul asupra mea

fiecare act. Cel mai murder, cel mai dur.


Sangelevarsat, sangele inchegat pe tesatura.
Cuscaaia de la tribunal. Astept
MAXIMUM! Iata ce te asteapta micuto!
Mainile carese ridica, ce jura sa spuna adevarul,
ziaristii, sala plina, spectacolul asta!Iata viata
mea vazuta in negru: Inca de mica smulgea
capetele papusilor eiDomnilor, Curtea! Toata
sala se ridica
Da!pentru vinovatie. Da! pentru
premeditare. Da! pentru premeditare.
Maximum Eimposibil!
Maestre, spuneati zece ani cel mult!
Cel putin scapati de pedeapsa pe viata, nuva
plangeti!
Va convine,domnilor ocnasi.
Muncesc pe nimicsi nu fac niciodata greva.
Dar la familie v-ati gandit? Familia, stiti,
oricum n-o intereseaza.
Maintreb, de ce ies. In fond, cine ma
asteapta: niste pusti, care vor fi barbatein toata
firea si care nu vor mai avea nevoie de mine
cine stie poate ii voiincurca.

Mi-am impartit lucrurile ieri ac sicum as fi


murit. Adio, va spun. Ah, in inchisoare este
amuzant. Oh, ce ne maidistram Cand esti
nefericita nu ai dreptul sa fii trista.
Clopotele de dimineata. Mila. Nuvreau sa ies,
usase deschide. Nu! Nu vreau! Mi se vor inapoia
actele. Sa ma vad asa cum eramacum Imi voi
pune taiorul. E din nou la moda. Va fi o batista
alba lafereastra unei cellule semnul de adio al
lui Nicole. Nu mai plange
Gardianul va deschide larg usa cu cele doua
canaturi
Nu voi intoarce privirea, asta poarta ghinion,voi
privi drept inainte spre oras. Mi-e frica. Asculta
acesti pasi pe culoar,vin, sunt pentru tine. Usati
se va deschide.
Ridica-te si danseaza, danseaza!