LECTIA1

Naslsn?
Ce mai faci?
In aceasta lectie vei invata sa:
spui "buna", "la revedere", si sa saluti persoanele
spui membrii familiei
intelegi si sa faci prezentari simple
folosesti timpul prezent
spui 'cu", "al meu/a mea", si pluralul substantivelor

Dialog 1- Merhaba
Salut/ Buna!
Mustafa si Ayhan se intalnesc in statia de autobuz. Cu toate acestea, nu au prea multe sa-si spuna unul
altuia.
MUSTAFA: Merhaba, Ayhan, naslsn?
AYHAN: yidir, teekkr ederim. Sen naslsn?
MUSTAFA: Ben de iyiyim.
AYHAN: Peki, grrz.
MUSTAFA: Salut, Ayhan, ce faci?
AYHAN: Bine, multumesc. Tu ce faci?
MUSTAFA: Si eu sunt bine.
AYHAN: Bine, la revedere.
Vocabular
merhaba -buna, salut
iyi -bine
teekkr ederim -multumesc
sen -tu
de -la fel/si
peki -bine, in regula

naslsn? -ce mai faci?/cum te simti?

iyidir -e bine
ederim -fac
ben -eu
iyiyim -sunt bine
grrz -la revedere

Aspecte lingvistice
Saluturile
Salutrile utilizate n dialogul de mai sus sunt relativ informale. Ele sunt utilizate ntre prieteni, colegi
sau cunoscuti. Dialogurile din aceast lecie sunt toate informale. n Dialogul 2, John se ntlne te cu
Mehmet, pentru prima dat, i l saluta cu merhaba "bun". Cu toate acestea, n cazul n care situa ia ar fi
fost mai formala, de exemplu, dac Mehmet i Cengiz nu se cuno teau att de bine, expresia mai formala
gnaydn "bun dimineaa /ziua", ar fi fost mai adecvata. John isi ia ramas bun cu expresia iyi gnler 'la
revedere', un pic mai puin informala dect grrz "pe curand". De asemenea, reinei modul n care
Cengiz il saluta pe prietenul sau Mehmet: cu expresia colocviala ne haber ? "Ce faci? '(Literal' care-i
noutatea?"), un echivalent al expresiei Merhaba. Replica standard pentru ne haber? este iyilik "Sunt bine",
care se bazeaz pe acelai cuvnt ca iyiyim de mai sus: iyi, "bun". Literal, iyilik nseamn "buntate", iar
iyiyim nseamn "sunt bine". Mehmet rspunde cu o alt form informal, care are aceea i semnifica ie ca
si sen naslsn: senden "si tu?" (literal: de la tine?")

Dialog 2 - Ne haber?
Ce mai faci?
Cengiz l-a vazut pe Mehmet pe strada si se indreapta catre el pentru a i-l prezenta pe John
CENGZ: Merhaba, Mehmet, ne haber?
MEHMET: yilik. Senden?
CENGZ: yiyim, teekkrler. Bu John. ngiliz arkadam.
JOHN: Merhaba.
MEHMET: Memnun oldum. Trkiyeyi beeniyor musunuz?
JOHN: Evet, ok seviyorum.

MEHMET: ok gzel. Cengiz, imdi eve gidiyorum.

CENGZ: Tamam, yarn goruuruz.
MEHMET: Peki, goruuruz. John, iyi gunler.
JOHN: yi gunler.
CENGZ: Salut, Mehmet, ce mai faci?
MEHMET: Bine. Tu ce faci?
CENGZ: Sunt bine, multumesc. Acesta este John. Este prietenul meu englez.
JOHN: Salut.
MEHMET: Incatat sa te cunosc. Iti place in Turcia?
JOHN: Da, imi place foarte mult.
MEHMET: Foarte frumos/bine. Cengiz, acum trebuie sa ma duc acasa.
CENGZ: Bine, ne vedem maine.
MEHMET: In regula, la revedere. John, o zi buna.
JOHN: O zi buna.

Vocabular
teekkrler -mersi/ multumesc
ngiliz - Englez
arkada - prieten
beenmek - a-i placea (ceva)
musunuz? particula interogativa pers a II-a pl.
ok - mult, foarte
sevmek - a iubi/ a placea (ceva)
imdi - acum
gitmek - a merge, a pleca
yarn - maine

bu - acesta
arkadam - prietenul meu
Trkiye1 -Turcia
beeniyor - lui/ei ii place
evet -da
seviyorum -iubesc/imi place
gzel, ok gzel foarte bine/ frumos
(literal: foarte bine/ frumos/ dragut)
ev - casa
tamam - bine/ in regula (similar cu peki)

Exercitiul 1
Asociaza cuvintele din colana A cu cele din coloana B
A
mersi/multumesc
salut/ buna
da
Buna ziua
ce mai faci?
Ce faci?/Cum te simti?
la revedere/pe curand
in regula/ bine
incatat sa te cunosc
sunt bine

B
grrz
naslsn?
iyiyim
teekkrler
tamam
memnun oldum
ne haber?
iyi gnler
evet
merhaba

Aspecte lingvistice
A face prezentari/ a introduce pe cineva
n dialogul de mai sus, Cengiz foloseste cuvantul bu "acesta" pentru a-l prezenta pe John prietenului
su. Reinei c fraza pe care o folosete e formata pur i simplu din bu i numele John. Limba turc nu
folosete un cuvnt pentru "este" n aceste tipuri de fraze. n ultimul exemplu de mai jos, retmen "
profesor" este urmat de terminatia -im, care nseamn "eu sunt". De asemenea, poate nsemna si "meu/
mea", astfel nct retmenim poate nsemna att "Sunt profesor" cat i "profesorul meu". n arkadam i
adm, terminatia -m nseamn intradevar "meu/mea". Este atasat substantivelor Arkada "prieten" i ad
"nume". Cuvntul benim inseamn, de asemenea, "meu/mea". Cele dou sensuri ale terminatiei -im vor fi
explicate pe larg mai trziu, ncepnd din aceast lecie.
Ben Cem. --> Eu sunt Cem.
Adm Cem. --> Numele meu este Cem.
Bu benim arkadam. --> Acesta este prietenul meu.
1

Terminatia -yi indica faptul ca Trkiye este complement direct. Vezi Lectia 6.

retmenim. --> Eu sunt profesorr.

Dialog 3- Bu babam ve annem

Acesta e tatal meu si aceasta e mama mea
John ii prezinta pe membrii familiei sale lui Cengiz
CENGZ: Merhaba, dostum, naslsn. Beni ailenle tantrr msn?
JOHN: te, bu babam. Dad, this is Cengiz.
CENGZ: Ho geldiniz, beyefendi.
JOHN: You are supposed to say Ho bulduk now, dad. Evet, bu da annem. Mum,
Cengiz.
CENGZ: Ho geldiniz, hanmefendi.
JOHNS MUM: Ho bulduk (to John: I heard that!)
JOHN: Bu gencler kardelerim: Jimmy ve Eileen.
CENGZ: Siz de ho geldiniz.
CENGZ: Salut, prietene, ce mai faci? Nu ma prezinti familiei tale?
JOHN: Ei bine, acesta e tatal meu. Tata, acesta e Cengiz.
CENGZ: Bine ati venit, domnule.
JOHN: Ar trebui sa spui 'Ho bulduk' acum, tata. Da, si aceasta e mama mea. Mama, acesta e Cengiz.
CENGZ: Bine ati venit, doamna.
MAMA LUI JOHN: Bine v-am gasit. (catre John: am auzit asta!)
JOHN: Acei tineri sunt fratelew si sora mea Jimmy si Eileen.
CENGZ: Bine ati venit si voi.

Vocabular
dost -prieten
beni -pe mine
ailenle -cu familia ta(familiei tale)
tantrr prezinti
ite - aici (ei bine)
babam -tatal meu
beyefendi -domnule
da - si, de asemenea
(sinonim cu de)
annem - mama mea
genler -tineri
karde -frate/sora
ve -si(conj.)

dostum -prietenul meu

aile -familie
tantrmak -a prezenta/ a introduce pe cineva
msn? -particula interogativa pers a II-a sg
baba -tata
ho geldiniz -bine ati venit
ho bulduk - bine v-am gasit(replica la ho geldiniz)
anne -mama
hanmefendi -doamna
gen -tanar
kardelerim -(aici) fratele si sora mea
siz -voi

Aspecte lingvistice
Terminatiile/Sufixele
Este posibil s fi observat c frazele cu sensul "...meu/mea" se termina n -m, de exemplu babam
sau annem. Acest lucru se datoreaz faptului c limba turca folose te o terminatie/ sufix, ata ata la finalul
substantivului, pentru a indica posesia. Terminatia -m, dupa vocala precedent, nseamn "meu/mea". De
fapt, limba turca utilizeaz practic astfel de termina ii pentru orice func ie gramaticala. Vei ntlni acest
model foarte des, cnd vom discuta terminaiile pentru caz, timpurile verbelor i multe altele.
Structura adjectivelor posesive este dup cum urmeaz. n cuvantul babam, cuvntul rdcin care
nseamna "tat" este baba. Terminatia pentru adjectivul posesiv este -m. n dostum, cuvntul de baz este
dost, 'prieten'. Aici, terminatia ce indica adjectivul posesiv este -um. Att -m n babam cat i -um n
dostum nseamn "meu/mea". Cnd se utilizeaz vocala precedent i cnd nu, depinde de ultimul sunet al
cuvntului de baz. Daca cuvantul se termin ntr-o vocal, se utilizeaz doar -m. Reinei c vocala sufixului
nu este ntotdeauna aceeai. Este -u n dostum i -i n kardeim. Acest lucru se datoreaz unei alte
trsturi tipice limbii turce, numit armonie vocalic (vezi pagina 5 ). Pentru moment, s studiem
urmtoarele exemple:
dost - prieten
gn - zi
karde - frate/sora
arkada - prieten

dostum - prietenul meu

gnm - ziua mea
kardeim - fratele meu/ sora mea
arkadam - prietenul meu

Dost este un cuvnt mai intim pentru "prieten" dect arkada. Veti folosi arkada, un cuvnt mai
neutru, de cele mai multe ori i dost pentru prieteni apropiai.
Formele de dictionar ale verbelor conin si ele o terminatie, si anume terminatiile de infinitiv - mek /
-mak. Dac vocala este e sau a depinde din nou de armonia vocalica. Cnd cautati verbul " a merge" ntr-un
dicionar, vei gsi infinitivul gitmek, constnd din radacina git-si terminatia -mek.

Exercitiul 2
Multe dintre cuvintele din dialogul de mai sus con in termina ii. Mai jos este o list de cuvinte de baza
(radacini). Urmariti dialogul si identificati termina iile acestor cuvinte. Faceti o list a acestora i vedeti dac
putei identifica semnificaia fiecrei terminatii pe baza traducerii.
Cuvintele de baza sunt: dost, nasl, aile, baba, gel, bul, anne, karde.

Exercitiul 3
Imaginati-va o cltorie n Turcia cu familia pentru a le arta ce ar minunata este, i sunteti intampinati la
aeroport de un prieten la care veti locui cu totii.
Prezentati pe toat lumea, folosind cuvintele indicate mai jos. Cuvntul erkek nseamn "baiat", kz e folosit
pentru "fata". ncepei fiecare propoziie cu bu, i amintii-v c nu exist niciun cuvnt pentru verbul 'a fi'.
sotul meukocam; sotia meaeim; fratele meuerkek kardeim; sora meakz kardeim; iubitul/
prietenul meuerkek arkadam; iubita/ prietena meakz arkadam
NB: Cuvantul eim este dat aici pentru a traduce "sotia mea", dar poate fi folosit si pentru "sotul meu".

Dialog 4 -Ailem
Familia mea
John si familia sa au ajuns acasa la Cengiz. Acesta din urma isi prezinta familia oaspetilor sai.
JOHN: Cengiz, ailemi tanyorsun. Ama onlar da senin ailenle tanmak istiyorlar.
CENGZ: Tamam. Bu Ahmet Bey, babam. Bu kz kardeim Mjgan. ngilizce biliyor,
yani onemli bir kii. Bu beyefendi, onun kocas, ad Mustafa.
JOHN: Olan kim?
CENGZ: O Orhan, Alinin cocuu.
JOHN: Erkek kardein nerede?
CENGZ: Ali imdi ngilterede. Bu da annem, Nursen Hanm.
JOHN: Ei bine, Cengiz, tu imi cunosti familia mea. Dar ei ar dori s cunoasca si familia ta.
CENGZ: Bine. Acesta este dl Ahmet, tatl meu. Aceasta este Mjgan, sora mea. Ea vorbeste
englez, aa c este o persoan important. Acest domn este so ul ei, numele lui este Mustafa.
JOHN: Cine e biatul?
CENGZ: Acesta este Orhan, baiatul(copilul) lui Ali.
JOHN: Unde este fratele tu?
CENGZ : Ali este n Marea Britanie acum. i ceasta este mama mea, doamna Nursen.

Vocabular
aile -famile
ailem - familia mea
ama - dar
-le - cu
istiyorlar - ei vor
bilmek - a sti (ceva)
bir -unu/ un/ o
kocas -sotul ei
koca -sot/ barbat
kim - cine
nerede - unde

ailen - famiia ta
tanyorsun - tu cunosti
onlar -ei
tanmak - a intalni
ngilizce - limba engleza
yani - asa ca
kii -persoana
ad -numele sau
ad -nume
o - acela
ngiltere - Anglia

tanmak - a cunoaste/ a sti(pe cineva)

onun - al ei/ al lui/ al sau
senin - a ta/ al tau
istemek - a vrea
biliyor -ea stie
nemli - important
olan - baiat
Alinin - Al lui Ali
ocuu - copilul sau
ocuk -copil
ngilterede - in Anglia

Aspecte lingvistice
Articole
Limba turca nu are articole. Acest lucru nseamn c un substantiv simplu, cum ar fi ehir poate
nsemna "ora", "oraul", dar i "un ora". Contextul va oferi, de obicei, destule indicii cu privire la modul n
care un astfel de cuvant trebuie s fie tradus exact. Acestea fiind spuse, numeralul bir ("unu") nseamn
uneori "un/ o". Ai ntlnit bir n dialogul de mai sus, atunci cnd Cengiz a men ionat ca sora lui este nemli
bir kii (o persoan important).

Armonia vocalica
Limba turca are o caracteristic specific n terminaii de cuvinte (sufixe), care se nume te
armonie vocalica. Vocalele acestor terminatii se pot schimba, n funcie de ultima silab a substantivului
precedent sau a radacinii verbului. Exist, de fapt, dou tipuri de armonie vocalic:
- dubla care poate avea forme in -a sau - e.
- cvadrupla care poate avea forme in -i, - , -u sau - .
Totul poate parea ridicol de complicat acum, dar experiena majorit ii celor ce studiaza turca (sau
alte limbi strine cu armonie vocal) este c ea devine n curnd o a doua natur , si acest lucru se
datoreaza din dou motive:
n primul rnd, armonia se bazeaza pe sunete foarte naturale.
n al doilea rnd, multe dintre sufixele relevante sunt att de frecvente nct acestea apar n aproape
fiecare propoziie.
Pentru moment, urmatoarea privire de ansamblu este suficient :

dubla (e sau a)

dupa e, i, , > e
dupa a, , u, o > a

cvadrupla (i, , , u)

dupa e, i > i
dupa a, >
dupa , >
dupa u, o > u

Ultima vocala din radacina va decide ce forma va avea sufixul:

Exemple:
sufixul -im al meu este cvadruplu, asa ca poate avea formele -im, -m, -m or -um.
sufixul -le cu e dublu, putand aparea sub formele -le sau -la.
sufixul -ler (plural) e dublu, putand aparea sub formele -ler sau -lar.
karde-im-le
arkada-m-la
karde-ler-im
arkada-lar-m
karde-ler-im-le
arkada-lar-m-la

cu fratele meu
cu prietenul meu
fratii mei
prietenii mei
cu fratii mei
cu prietenii mei

Reinei c, atunci cnd substantivul cruia i se ataseaza sufixul posesiv - im 'al meu' se termina in
vocala, se adaug numai -m, astfel nct, n aceste combinaii armonia vocalica nu joac niciun rol.
Exemplele sunt ailem "familia mea" i arabam "maina mea", precum i, Babam i annem.

Alte exemple:
Arkadalarmla Almanyaya gidiyoruz.
Noi mergem cu prietenii mei in Germania.
Bu yeni evim.2
Aceasta e noua mea casa.

Exercitiul 4
Completati cu sufixul corespunzator :
1 aileml___
2 kadn___
3 arkada___
4 kii___
5 dost___
6 ev___
7 adam___
8 Trk___
9 ad___
10 retmen___

cu familia mea -> ailemle (ultima vocala din ailem ste e)

femei (kadn femeie)
cu un prieten
persoane
cu prietenul meu
casa mea
cu barbati (adam barbat)
Turci
numele meu
cu profesorii mei

Exercitiul 5
Recititi primele doua dialoguri cu atentie, si fiti atenti mai ales la saluturi. Apoi, incercati sa completati cu
forma corecta, fara a mai consulta dialogurile.
CENGZ: Merhaba John, _____?
JOHN: yiyim, _____ ederim. Sen _____?
CENGZ: Ben de _____. Turkiyeyi beeniyor musun?
JOHN: Cok beeniyorum. imdi eve gidiyorum.
CENGZ: Tamam, yarn _____.

Gramatica
Terminatii verbale/ sufixe personale
n dialogurile din aceast lecie ai ntlnit de mai multe propozitii de tipul "Aceasta este ..." i "Eu
sunt" ... Cnd comparati frazele care ncep cu Bu John i yiyim, vei observa c ambele conin o form a
verbului "a fi" n traducere. Este posibil s observai de asemenea, c dintre propozitiile in limba turca, cea
care are ca subiect persoana a III-a (acesta este), nu are nicio terminatie, in timp ce propozitia ce are ca
subiect persoana I (eu sunt) are terminatie verbala: -yim n cuvantul iyiyim. ( eu sunt bine). Spre deosebire
de limba romana, limba turc nu folosete pronume personale separate (cum ar fi eu, tu sau noi), ci
terminaii sau sufixe verbale. Excepie face persoana a IIIa singular, caz n care nu exista nici pronme
personal, nici terminatie. Pentru propozitia "El este un prieten bun", veri spune "Iyi bir arkada", n timp
ce propozitia "Tu eti un prieten bun" va fi "Iyi Bir arkadasn". n primul exemplu, cuvantul arkada nu
are nicio terminatie verbala. Observati ca nu e folosit niciun pronume pentru a traduce "el" i "tu".
Ai ntlnit deja cteva dintre aceste terminatii verbale, si le veti ntlni iar si iar, dupa cum practic
fiecare propoziie n limba turc conine una dintre ele. Deci, nu trebuie s le nvatati pe de rost, deoarece
acestea vor deveni o a doua natura pentru dvs nainte s va dati seama. Cu toate acestea, pentru a oferi o
imagine clar a terminaiilor, luai n considerare urmtoarele, n care radacina verbala yap- " a face", este
urmata de terminatia de prezent -iyor si de desinentele( sufixele) verbale pentru fiecare persoana:
yapyorum
Eu fac
yapyorsun
tu faci
yapyor
el/ea face

yapyoruz
noi facem
yapyorsunuz
voi faceti
yapyorlar
ei/ele fac

For -i, see footnote 1. It indicates a direct object: ailemi.

Terminatiile relevante sunt:

-um--> persoana I sing.
-sun--> persoana a II-a sing.
---------

-uz--> persoana I plural

-sunuz--> persoana a II-a plural
-lar --> persoana a III-a plural

OBSERVATIE!!! Pentru persoana a III-a singular nu exista terminatie verbala.

Alte exemple:
Trke reniyorum. --> Invat limba turca.
Gzel Trke konuuyorsun. --> Vorbesti foarte bine limba turca.
Kz kardein gzel Trke konuuyor. --> Sora ta vorbeste bine limba turca.
Trke reniyoruz. --> Noi invatam limba turca..
Deci, n formarea unei propoziii in limba turca, ar trebui s procedati dup cum urmeaz. Daca
subiectul ar fi un pronume n limba romana, nu utiliza i niciunul in limba turca. Aminti i-v c subiectul va fi
exprimat prin terminatia verbala: -im pentru "eu", -sin pentru "tu" etc. Dac vreti s spuneti "Eu invat",
trebuie s ncepeti cu verbul "a nva". Acesta este ren-, apoi adugai sufixul pentru timpul prezent
-iyor. Pentru "eu" adugai terminatia verbala -um, astfel nct veti obtine reniyorum (eu invat).
Timpul prezent in -iyor este timpul prezent de baz n limba turc. Cu toate acestea, exist un alt
timp prezent n limba turc, pe care l-ai ntlnit deja n frazele stereotipe Teekkr ederim i grrz,
dar nu vom discuta despre acesta pn la Lecia 8.
n cele din urm, trebuie menionat faptul c diferen a dintre - sin i -siniz nu este doar cea de
singular si plural. Ca n multe alte limbi, forma de plural pentru persoana a doua este de asemenea folosita si
ca form politicoas de adresare. Strainii din Turcia, vi se vor adresa, de obicei, cu -siniz.

Dialog 5- Trke reniyorum

Invat limba turca
ntr-un col, sora lui John, Eileen, i sora lui Cengiz, Mjgan, au inceputt o conversaie. Eileen a nv at
cateva lucruri de baza in limba turca iar acum le pune in practic.
MUJGAN: Ah, cok guzel konuuyorsun. Nerede orendin?
EILEEN: Teekkur ederim. Evde orendim.
MUJGAN: Burada mutlaka daha da cok oreneceksin. Ben sana yardm edeceim.
EILEEN: Affedersin, anlamadm. Tekrarlar msn?
MUJGAN: Ben sana yardm edeceim. I will help you demek.
EILEEN: I speak a bit of Turkish.
MUJGAN: Oh, you speak it very well. Where did you learn it?
EILEEN: Thanks. Ive learnt it at home.
MUJGAN: Here youll surely learn more. Ill help you.
EILEEN: Sorry, I didnt get that. Can you repeat it?
MUJGAN: Ben sana yardm edeceim. That means I will help you.

Vocabular
biraz - putin, un pic
konumak - a vorbi, a spune
renmek- a invata
burada - aici
daha - mai mult
sana - tie, pe tine
affedersin- scuze, ma scuzati
anlamak- a intelege
tekrarlamak- a repeta

konuuyorum - eu vorbesc
rendin -tu ai invatat
evde -acasa
mutlaka -cu siguranta, sigur
reneceksin -tu vei invata
yardm edeceim -eu te voi ajuta
anlamadm - nu am inteles
tekrarlar msn? -poti sa repeti?
demek - a spune (aici: inseamna)

Exercitiul 6
Completeaza cu terminatia corespunzatoare.
1 retmen___
2 Dost___
3 Bil___
4 Tantryor___
5 Aile___
6 Konuuyor___
7 reniyor___
8 Yardm ediyor___

Eu sunt profesor
prietenul meu
noi stim
el prezinta
fanilia mea
voi vorbiti
ei invata
eu ajut

Cum sa gsiti cuvinte n dicionar

Ca regul general, fiti ateni la nceputul cuvintelor dac vreti sa stiti semnifica ia substantivului sau
radacinii verbale. Dac exist o discrepan ntre ceea ce ve i gsi n glosar, la sfr itul cr ii, sau ntr-un
dicionar, si cuvnt, aa cum apare n text, acest lucru se datoreaza probabil faptului ca exist un sufix ata at
cuvntului n text. Nu va dura mult timp pana cand veti incepe sa identificati cele mai frecvente sufixe. De
fapt, este posibil s fi dezvoltat deja un simt nu numai pentru -im ('meu'), -ler (plural) i -le ('cu'), ci si pentru
-iyor (timpul prezent), -de ("n", "la"), -e sau -ye ( 'la', "spre") i -di (timpul trecut).

Citire- Dialog 6
ncercai s citii urmtorul text dificil. Nu este important s n elegeti fiecare detaliu. Ai putea ncerca s
rspundeti la ntrebrile care urmeaz, fr a va uita la traducerea din solutiile exercitiilor?
Cengiz i sora lui, Mjgan, ateapta un avion la aeroportul Esenboa din Ankara. Fratele lor Ali, care se
intoarce dintr-o vacanta in Marea Britanie, poate sosi n orice minut. Dintr-o data, Cengiz aude o voce
familiar. E unchiul Halil
HALL: Tesadfe bak!
CENGZ: Merhaba, Halil Amca, naslsnz?
HALL: Vallahi, iyiyim, saol. Sen naslsn?
CENGZ: Fena deil, amca, teekkr ederim.
HALL: Ya annen ve baban nasl?
CENGZ: Annem iyi. Babam biraz rahatsz.
HALL: Gemi olsun. Kardelerin iyi mi?
CENGZ: yiler. Aslnda Aliyi bekliyoruz. Birazdan gelecek.
HALL: yle mi? O zaman beraber bekleyelim. Yaklak bir senedir grmedim onu.
ey, bu gzel kz kim?
CENGZ: Tanmyor musunuz? Bu Mjgan, benim kz kardeim!
HALL: yle mi? ok bym!
In acel moment apare Ali
Unchiul Halil spune mai inatai bak "ia te uita", referindu-se la tesadf. Puteti ghici ce inseamna
acest cuvant? Vallahi "eu jur" e folosit aici pentru a intari afirmatia iyiyim. Sa ol e mai informal decat
teekkr ederim, dar inseamna acelasi lucru. Halil il intreaba pe Cengiz ce mai face. Daca deil inseamna
"nu", ce-ar putea insemna raspunsul lui Cengiz Fena deil ?
Tatal lui Cengiz e biraz rahatsz, iar cand Halil aude asta, foloseste expresia gemi olsun
"Insanatosire grabnica". Deci, ce inseamna biraz rahatsz? Daca sufixul -ecek exprima viitorul, ce ar
insemna birazdan gelecek (avand in vedere motivul pentru care erau la aeroport)? Observati terminatia
-elim, in beraber bekleyelim "sa asteptam impreuna", care in acest caz indica o propunere. Yaklak bir
senedir inseamna "de aproape un an". Halil nu pare s-o recunoaca pe Mujgan. Cengiz intreaba Tanmyor
musunuz "Nu o recunoasteti?" Apparent, Mujgan a bym mult. Puteti ghici de ce Halil nu o recunoaste
la inceput?

O scurt istorie a Turciei

Teritoriul de azi al Turciei moderne (Trkiye) este mprit ntre mica parte european Tracia
(Trakya)-Vestul Bosforului "Boazii"- si partea asiatic mai mare Anatolia ("Anadolu"). Aceast zon a
jucat continuu un rol important atat n istoria (tarih) Orientului Mijlociu (Orta Dou) cat si a Europei
(Avrupa).
Unul dintre motive a fost semnificaia Bosforului, o strmtoare ngust, singura poarta de acces la
Marea Neagr (Kara Deniz). nc din 7500 .Hr., au fost prezente civiliza ii in Anatolia. Urme ale acestor
locuitori timpurii pot fi vzute nc n Muzeul Civiliza iilor Anatoliene ( Anadolu Medeniyetleri Mzesi) din
Ankara , sau la situl atalhyk. Multe secole (yzyllar) mai trziu, n jurul anului 2000 .Hr., hitiii au venit
n zon i au dezvoltat marele Imperiu Hitit. Unele mici regate de pe coasta de vest (cum ar fi ora ul Troia),
au contestat dominaia hitit, dar Troia nsui a fost atacata de greci (rzboiul troian, a a cum este descris de
Homer, a avut loc n apropierea micului sat "koy" Truva). Dup hitii, rzboinicii greci au venit i au cucerit
pri din Asia Mic; mai trziu grecii au fost nvini de per i, care, la rndul lor, au fost alungati de Alexandru
cel Mare (Buyuk skender). Mai trziu, Imperiul Roman a avut si el impactul sau asupra artei (Sanat) i
arhitecturii (Mimarlk) regiunii.
Dupa declinul Romei, oraul Bizan, (numit mai trziu Constantinopol, acum Istanbul) a devenit
capitala Imperiului Roman de Est sau Bizantin. Treptat, triburile turcesti au venit in Anatolia, i au fondat mici
regate. Turcii Selcuk (Seljuk) i-au nvins decisiv pe bizantini i i-au forat s se retrag la Constantinopol.
Mult mai trziu, n 1453, Sultanul Otoman (Osmanl) Mehmet Fatih ("Mehmet Cuceritorul") a putut
s cucereasc Constantinopolul. Din acea zi, turcii s-au considerat a fi mo tenitorii legitimi ai mo tenirii
romane.