Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

Facultatea de Drept Simion Barnuiu


Master Instituii de Drept Privat

Liberalitatile de circulatie si Dreptul concurentei

Libera circulaie
a persoanelor
-

r e f e r a t

Dumitru Irina Daniela

I.

INTRODUCERE
Piaa intern este caracterizat, corespunztor prevederilor art. 3

par. 1 lit. c din Tratatul C.E., prin eliminarea, ntre statele membre, a
obstacolelor n calea liberei circulaii a mrfurilor, persoanelor, serviciilor i a
capitalurilor. Stabilirea pieei interne presupune, potrivit definiiei de la art. 14
par. 2, care are ca fundament dispoziiile art. 3 par. 1 lit. c, un spaiu fr
frontiere interioare n care libera circulate a mrfurilor, a persoanelor, a
serviciilor i a capitalurilor este asigurat. Realizarea pieei interne a trebuit sa fie
nfptuit pn la 31 decembrie 1992. La 1 ianuarie 1993 s-a apreciat c fusese
ndeplinit, n general, programul prevzut n Cartea alba a Comisiei din anul
1985, iar activitatea a continuat cu dezvoltarea pieei interne, ndeosebi n
domeniul serviciilor i capitalurilor, precum i n acela al reglementarilor
tehnice.1
Libera circulaie a lucratorilor salariai si independeni (nesalariai)
este reglementata in Tratatul C.E. distinct de libera circulaie a serviciilor.
Prevederile legale consacrate liberei circulaii a lucratorilor salariai si
independeni sunt cuprinse in capitolele 1 si 2 din titlul in a celei de a treia pri
din Tratatul C.E.; dispoziiile legale referitoare la libera circulaie a serviciilor
formeaz obiectul capitolului 3 din acelai titlu. Totui, vom analiza mpreun cele
doua liberti fundamentale care caracterizeaz piaa intern europeana, ntruct
reglementrile legale care le exprima privesc, in mod nemijlocit, persoanele fizice si
juridice; libera circulaie a serviciilor nu poate sa fie pe deplin asigurata in
absenta liberei circulaii a persoanelor; principiul egalitii de tratament

Pana la sfritul anului 1992 au fost adoptate 282 directive, ceea ce a reprezentat 95% din programul prevzut in Cartea alba
a Comisiei din anul 1985. Dintre acestea, 77% an fost transpuse in ordinea juridica a statelor membre.
Domeniile care au fost luate in considerare sunt variate si, multe dintre ele, specializate: accize, certificate
fitosanitare. transfer al deeurilor. comerul cu bunuri culturale, dispozitive medicale etc. (a se vedea, J. Schapira, G.
Le Tallec, J.-B. Blaise, Droit europen des affaires, Presses Universitaires de France, Paris, 1994. p. 50-52).

guverneaz ambele domenii si exista semnificative prevederi legale aplicabile,


adecvat, celor doua situaii.2
Orice cetean sau orice cetean a Uniunii Europene are
dreptul de a se deplasa i de a-i stabili reedina n mod liber pe teritoriul
statelor membre. Libertatea de circulaie i de edere poate s fie acordat, n
conformitate cu Tratatul instituind Comunitatea European, cetenilor unor
ri tere care domiciliaz legal pe teritoriul unui stat membru.3
Esena liberei circulaii a persoanelor const n eliminarea
discriminrilor ntre cetenii statului membru pe teritoriul cruia se afl acetia
sau i desfoar activitatea i cetenii celorlalte state membre ce stau sau
muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste discriminri se pot referi la condiiile
de intrare, deplasare, munca, angajare sau remuneraie. Prin asigurarea unui
asemenea regim nediscriminatoriu se realizeaz libera circulaie a persoanelor
n spaiul comunitar.
Acest nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a
drepturilor la liber circulaie asupra unor noi categorii de persoane (studeni,
persoane ce nu depun activiti economice, dar au resurse suficiente de trai).
Conceptul de cetenie european a fost prima oar introdus
prin Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de liber
circulaie i de liber reziden n interiorul Uniunii tuturor cetenilor statelor
membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Tratatul a plasat n domeniul de
interes comun al statelor membre i politica referitoare la azil, problematica
trecerii frontierelor externe i politica referitoare la imigraie.4
Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste
aspecte n Tratatul de la Roma (Titlul IV - vize, azil, imigraie i alte politici

Sergiu Deleanu Drept comunitar al afacerilor, Editura Europe Nova, Lugoj


Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale - Articolul 45

Titlul VI al Tratatului de la Maastricht - cooperarea n domeniul justitiei si afacerilor interne, cunoscut si sub
numele de al Treilea Pilon al UE

legate de libera circulaie a persoanelor) i a prevzut o perioad de 5 ani pn


la momentul n care se vor aplica procedurile comunitare i n aceste domenii.
Prin politica sa, Uniunea Europeana are n vedere crearea unei
zone europene de libertate, securitate i justiie n care nu mai este nevoie de
controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent de naionalitate. n
acelai timp, se desfoar un amplu proces de implementare a unor standarde
comune n ceea ce privete controlul la frontierele externe ale Uniunii i
politicile de vize, azil i imigraie. Marea Britanie i Irlanda nu au acceptat s ia
parte la msurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma, iar Danemarca
va participa doar n cadrul msurilor referitoare la politica de vize.5
Cetenii europeni beneficiaz de dreptul fundamental de a se
deplasa i de a se stabili unde doresc. Dar, pentru a fi cu adevrat n avantajul
tuturor, libertatea de circulaie a persoanelor trebuie nsoit de un nivel
corespunztor de securitate i justiie. La Amsterdam, aceast dubl cerin a
fost nscris n Tratat sub forma nfiinrii progresive a unei zone de libertate,
securitate i justiie. Abolirea controalelor la frontiera nu a fost ns pe deplin
nfptuit n cadrul Uniunii. Obiectivul a fost realizat doar de cteva state
membre n baza Conveniei de Implementare a Acordului Schengen (semnat la
19 iunie 1990 i intrat n vigoare la 26 martie 1995).
n cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000),
Consiliul UE, Parlamentul European i Comisia European au semnat Carta
Drepturilor Fundamentale, document ce aduce ntr-un cadru unic drepturile
civile, politice, economice, sociale stipulate ntr-o serie de documente
internaionale, europene i naionale. Din punct de vedere al sferei subiectelor
de drept, Carta nu face nici o deosebire ntre ceteni, ntrunind pentru prima
dat n cadrul unui document unic drepturile tuturor persoanelor care se
gsesc n mod legal pe teritoriul Uniunii Europene. Articolul 15 alineatul 1 al
Cartei vorbeste despre dreptul oricrui cetean sau cetene ai Uniunii de a
5

Ileana Pascal, tefan Deaconu, Codru Vrabie, Niculae Fabian, Libera circulaie a persoanelor, Centrul de
Resurse Juridice, 2002, pg. 12;

avea libertatea de a cauta un serviciu, de a lucra, de a se stabili sau de a furniza


servicii n orice stat membru.

II. PERSOANELE CARE BENEFICIAZ DE PRINCIPIUL LIBEREI


CIRCULAII
n temeiul dispoziiilor legale privitoare la activitile salariate,
beneficiaz de principiul liberei circulaii a persoanelor, de dreptul de stabilire si
prestarea serviciilor :
1. Lucratorii salariai. Potrivit art. 39 par. 1 din Tratatul C.E., libera
circulaie a lucratorilor in interiorul Comunitii este asigurat, ns dreptul la libera
circulaie este subordonat cerinei ca persoana in cauza sa aib cetenia unui stat
membru si sa exercite o activitate profesionala.
Noiunea de activitate profesionala sau economica este neleas
lato sensu. Bunoar, Curtea de Justiie a apreciat ca aceasta cerina este
satisfcut in cazul activitilor sportive profesioniste, hotrnd ca juctorilor
profesioniti de fotbal li se pot aplica fie prevederile legale consacrate lucratorilor
salariai, fie dispoziiile referitoare la libera prestare a serviciilor.6
Noiunile de ,,lucrtor" i de ,,activitate salariat" au semnificaie
comunitara,7 ntruct, in eventualitatea in care ele ar fi interpretate in raport cu
reglementrile legale din sistemul juridic al unui stat membru determinat,
prevederile Tratatului C.E. s-ar aplica in mod diferit de la o tara din Comunitate la
alta.
n practica judiciara, lucratorul salariat este o persoana care realizeaz
o activitate cu valoare economica certa in beneficiul altei persoane i sub
conducerea acesteia, in schimbul unei remuneraii.8
6

C.J.C.E., 14 iulie 1976, af. 13/76, G. Dona centre M. Mantero, In Recueil, 1976, partea a doua, p. 1340
C.J.C.E., 19 martie 1964, af. 75/63, M.K.H. Unger, in Recueil, 1964, p. 362-363.
8
C.J.C.E., 3 iulie 1986, af. 66/85, D. Lawrie-Blum, in Recueil, 1986-7, p. 2121
7

Lucratorii salariai care au ncetat activitatea lor profesionala au


dreptul sa rmn pe teritoriul statului membra unde au ocupat un loc de
munca, corespunztor prevederilor Regulamentului nr. 1251/70, care conine
dispoziiile legale in aceasta materie;
2.

Lucratorii independeni. Potrivit art. 43, consacrat dreptului de

stabilire, restriciile privind libertatea de stabilire a cetenilor unui stat


membra pe teritoriul altui stat membra sunt interzise. Aceasta interdicie se
extinde, de asemenea, asupra restriciilor care se refera la nfiinarea de agenii,
sucursale sau filiale de ctre cetenii unui stat membru stabilii pe teritoriul
altui stat membra.
Lucratorii independent! pot sa rmn pe teritoriul statului membru
unde au desfurat o activitate nesalariat, in conformitate cu prevederile
Directive! nr. 75/34, consacrata aspectului menionat;
3. Persoanele fizice care sunt destinatare ale unui serviciu. De regula,
persoana care presteaz un serviciu se deplaseaz in statul unde se gsete
beneficiarul acestuia (bunoar, avocatul francez care este solicitat sa reprezinte
un client din Luxemburg; arhitectul Italian care este nsrcinat sa elaboreze
planurile unei construcii in Olanda). Aceasta ipoteza a fost avuta in vedere in
cuprinsul art. 49 din Tratatul C.E.
n alte cazuri este insa posibil sa se deplaseze persoana care
beneficiaz de un serviciu determinat. Directiva nr. 73/148, privitoare la
nlturarea, in materia dreptului de stabilire i a prestrii serviciilor, a restriciilor
la deplasarea i ederea cetenilor statelor membre in cadrul Comunitii,
stabilete, in mod expres, in cuprinsul art. 1 lit. b, suprimarea unor asemenea
ngrdiri pentru cetenii statelor membre care doresc sa se deplaseze in alta tara
din Comunitate, in calitate de destinatari ai unui serviciu.9 Totodat, Curtea de
Justiie a decis ca libertatea prestrii serviciilor include libertatea destinatarilor
acestora de a se deplasa in alt stat membru.10
9

Prevederile Directive! nr. 73/148 se aplica numai persoanelor fizice.


C.J.C.E., 2 februarie 1989, af 186/87, J. W. Cowan, in Recueil, 1989-2, p. 220-221.

10

4. Membrii familiei lucratorilor salariai sau independent, precum i


membrii familiei persoanelor care sunt destinatare ale unui serviciu. Membrii
familiei persoanelor artate se bucura de libertatea de circulaie, ntruct, in situaia
contrara, prevederile Tratatului C.E. consacrate acestui principiu nu ar fi
efective. Lucratorii salariai sau independent ori persoanele care doresc sa
beneficieze de un serviciu determinat ar putea renuna la proiectul lor de a se
deplasa in alt stat membru, tiind c vor trebui sa se separe de membrii familiei.
De aceea, Regulamentul nr. 1612/68, privitor la libera circulaie a lucratorilor in
interiorul Comunitii, stipuleaz, la art. 10, ca membrii familiei lucratorului
salariat au dreptul sa se instaleze pe teritoriul tarii din Comunitate unde lucratorul
respectiv i desfoar activitatea, iar Directiva nr. 73/148 cuprinde, la art. 1,
dispoziii similare referitoare la membra familiei lucratorului independent si la
membrii familiei persoanei care este destinatara a unui serviciu.
Membrii familiei persoanelor menionate se pot deplasa i stabili pe
teritoriul tarii de primire, chiar daca nu au cetenia unui stat din Comunitate.
Condiia pe care acetia trebuie sa o ndeplineasc este de a face parte din familia
lucratorului salariat sau independent ori din cea a persoanei care beneficiaz de un
serviciu, in nelesul atribuit noiunii de dispoziiile in domeniu.
Prin membru de familie se nelege : soul; descendenii sub douzeci
i unu de ani ai lucratorului salariat sau independent, ai destinatarului unui serviciu i
ai soului; descendenii si ascendenii lucratorului, ai destinatarului unui serviciu si ai
soului, care se afla in ntreinerea lor.
Mai mult, statele membre faciliteaz admiterea oricrui membru al
familiei lucratorului salariat sau independent, al familiei destinatarului unui serviciu
sau al familiei soului, care se afla in ntreinerea acestora ori locuiesc mpreun cu
ei (art. 10 pct. 2 din Regulamentul nr. 1612/68 si art. 1 pct. 2 din Directiva nr. 73/148).

Dreptul membrilor familiei este un drept derivat, nu unui propriu.


Acesta decurge din dreptul persoanei care lucreaz sau este destinatara a unui
serviciu intr-un stat din Comunitate.11
Daca lucratorul salariat sau independent are dreptul sa rmn pe
teritoriul tarii de primire, dup ce a ncetat activitatea sa profesionala, membrii
familiei beneficiaz si ei de acest drept, chiar ulterior decesului lucratorului in
cauza.
In anumite condiii, membrii familiei pot sa rmn pe teritoriul
tarii de primire, in mprejurarea in care decesul lucratorului salariat sau
independent a survenit pe parcursul desfurrii activitii sale profesionale, far!
ca el sa fi dobndit dreptul de a rmne pe teritoriul acelei tari (art. 3 din
Regulamentul nr. 1251/70 si art. 3 din Directiva nr. 75/34);
5. Persoanele juridice care ndeplinesc cerinele nscrise in cadrul
prevederilor legate comunitare. Libertatea de stabilire si libera prestare a
serviciilor este recunoscuta si persoanelor juridice, potrivit dispoziiilor art. 43, 48
si 55 din Tratatul C.E.
Corespunztor art. 48, societile constituie in conformitate cu legea
unui stat membru si avnd sediul statutar, administraia centrala sau sediul
principal in interiorul Comunitii, sunt asimilate, pentru aplicarea prevederilor
referitoare la dreptul de stabilire, persoanelor fizice care sunt ceteni ai statelor
membre.
Prin societi se neleg societile civile si comerciale, inclusiv
cooperativele, si celelalte persoane juridice de drept public sau privat, cu excepia
celor fara scop lucrativ.
Persoanele juridice care beneficiaz de dreptul de stabilire si de
dispoziiile privitoare la libera prestare a serviciilor trebuie sa ndeplineasc
urmtoarele condiii: sa fie constituite in conformitate cu legislaia unui stat mem-

11

C.J.C.E., 13 februarie 1985, af. 267/83, A. Diatta, in Recueil, 1985-2, p. 590.

bru, sa aib sediul statutar, administraia centrala sau sediul principal in interiorul
Comunitii; sa aib scop lucrativ.
In cazul dreptului de stabilire cu titlu secundar si a liberei prestri a
serviciilor, persoanele juridice trebuie sa ndeplineasc o condiie suplimentara,
si anume ca activitatea acestora sa aib o legtur efectiv si continua cu
economia unui stat membru. Cerina menionat a fost introdusa prin doua
programe generale adoptate de ctre Consiliu la 18 decembrie 1961, in vederea
nlturrii obstacolelor existente in domeniul libertii de stabilire si a liberei
prestri a serviciilor.

III. POLITICA N DOMENIUL VIZELOR


Cea mai important etapa n evoluia spre o pia intern real, n
care s nu mai existe obstacole n calea liberei circulaii a persoanelor, este
reprezentat de ncheierea celor dou acorduri Schengen: Acordul Schengen
(semnat la 14 iunie 1985) i Convenia de Implementare Schengen (semnat
la 19 iunie 1990 i intrat n vigoare la 26 martie 1995).
Implementarea Conveniei Schengen are ca scop eliminarea
controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele, incluznd bineneles
msuri de ntrire a controalelor la frontierele externe. Aceste msuri implic o
politic de vize comun, posibilitatea procesrii cererilor de azil, cooperare
judiciar i politieneasc, precum i un schimb eficient de informaii. La
frontierele externe ale spatiului Schengen, cetaenii UE trebuie doar s prezinte
un document de identificare valid, iar cetenii terelor ri cuprinse n lista
comun a rilor ai cror ceteni au nevoie de viz de intrare trebuie doar s
posede o viz unic valabil n ntregul spaiu Schengen. Totui, fiecare stat
membru are libertatea de a cere viza n cazul cetenilor altor tere ri.
Acquis-ul n domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27
din Convenia de Implementare a Acordului Schengen i de o serie de alte acte
9

normative referitoare la: implementarea acquis-ului Schengen n rile UE,


stabilirea unui model tip de viz Regulamentul Consiliului 334/2002 CE de
modificare a Regulamentului 1683/1995 sau stabilirea unui model uniform de
formular de cerere de viz, eliberat de statele membre titularilor unui
document de cltorie nerecunoscut de statul membru care stabilete formularul
Regulamentul Consiliului 333/2002 CE.
Directiva Consiliului 2001/40 CE reglementeaz cadrul legal
privind recunoaterea reciproc a deciziilor de ndepartare a rezidenilor
statelor tere. Astfel, dac un stat membru UE ia decizia de ndeprtare a unui
cetean de pe teritoriul su, decizia este valabil pe ntreg spaiul rilor
membre UE.
Cerine eseniale privind intrarea pe teritoriul prilor contractante n
vedere unei ederi care nu depete 3 luni
La 7 decembrie 2001 s-a anunat oficial libera circulaie. La
Bruxelles, Consiliul Minitrilor de Justiie i Afaceri interne al Uniunii a decis
n unanimitate, ca ncepnd cu 1 ianuarie 2002 s se renune la regimul vizelor
pentru cetenii romni care cltoresc n spaiul Schengen. Aceast dispoziie a
intrat n vigoare dup publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene.
n momentul ncheierii Tratatului de la Amsterdam a fost adoptat
un Protocol de integrare a acquis-ului Schengen n cadrul UE, menit s
includ anumite acorduri i reguli menionate n cadrul UE.
Conform art. 73 j Consiliul va adopta:
(1) Msuri care, n conformitate cu art. 7a, s asigure absena
oricrui control al persoanelor, indiferent dac acetia sunt ceteni ai Uniunii
sau ai unor tere state, atunci cnd traverseaz frontierele interioare;
(2) Msuri privind traversaea frontierelor exterioare, care s
stabileasc:

10

a) standarde i proceduri care s fie aplicate statelor membre


privind efectuarea controlului persoanelor la respectivele frontiere;
b) reguli de acordare a vizei pentru ederi de cel mult trei
luni, cuprinznd:
i) lista statelor tere ai cror ceteni trebuie s fie n
posesia vizei de traversare a frontierelor exterioare, i ale acelora ai cror
ceteni sunt scutii de aceast cerin;
ii) procedurile i condiiile de acordare a vizei de ctre
statele membre;
iii) un format unitar pentru vize;
iv) reguli pentru o viz unitar.
Articolul 2 din acest Protocol menioneaz c de la data intrrii n
vigoare a Tratatului de la Amsterdam, acquis-ul Schengen, inclusiv deciziile
Comitetului Executiv creat prin Acordurile de la Schengen care au fost adoptate
naintea acestei date vor fi imediat aplicabile celor 13 state membre menionate
n articolul 1, fr a nclca prevederile paragrafului 2 al acestui articol. De la
aceast dat, Consiliul se nlocuiete prin Comitetul Executiv menionat.
Mai mult paragraful urmtor afirm clar c att timp ct msurile
referitoare la cele de mai sus nu au fost luate i fr nclcarea art. 5(2),
prevederile i deciziile care alctuiesc acquis-ul Schengen vor fi considerate
documente bazate pe Titlul VI al Tratatului UE.
Aceasta nseamn c att timp ct UE, pe baza deciziilor
Consiliului, va avea propriile reguli i proceduri, prevederile Acordurilor de la
Schengen se vor aplica.
Ct vreme libera circulaie este pus n discuie, referirea la
dimensiunile drepturilor omului nu poate fi evitat, cci art. 13 din Declaraia
Universal a Drepturilor Omului prevede:

11

1. Orice persoan are dreptul la libera circulaie i la reziden n


interiorul frontierelor fiecrui stat.
2. Orice persoan are dreptul s prseasc orice ar, inclusiv pe a
sa proprie, i s se ntorac n ara sa.
La rndul su, art. 12 din Pactul internaional privind drepturile
civile i politice stabilete c:
1. Orice persoan care se afl legal pe teritoriul unui stat va avea
pe acel teritoriu, dreptul la libera circulaie i libertatea de a-i alege reedina.
2. Orice persoan va fi liber s prseasc orice ar, inclusiv pe a
sa.
Singurele restricii admise n exercitarea acestui drept se refer la
protejarea securiii naionale, la ordinea public, la sntatea i morala
public, la drepturile altor persoane.
Este evident c atunci cnd este vorba despre libertatea de
circulaie, aceste documente plaseaz responsabilitatea respectrii acestui drept
pe umerii statului n care persoana triete deja sau n care i are reedina.
De aceea este foarte dificil a se invoca dimensiunea drepturilor
omului atunci cnd i se cere unei ri s accepte intrarea fr nici o restricie a
unei persoane care nu este cetean al acelei ri sau nu-i are reedina pe acel
teritoriu. Desigur, c restriciile trebuie s fie rezonabile, n caz contrar fiind
limitat nu numai exercitarea dreptului, ci dreptul ca atare fiind ameninat.
n acelai timp, exist o tendin general, mai ales n rndul
rilor prospere, de a limita pe ct posibil, ansa unor persoane din tere state de
a intra pe teritoriul lor, iar muli consider c nu este exagerat s se afirme c
spaiul Schengen trdeaz tendina de a deveni o fortrea Schengen.

Romnia a fcut progrese semnificative n alinierea la politica de


vize a UE.
12

Condiiile i criteriile de obinere a vizei au fost specificate n


normele metodologice de implementare a Legii privind regimul strinilor n
Romnia nr. 123/ 2001 (Hotrrea Guvernului nr. 476/ 2001) i n instruciunile
comune ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Administraiei i
Internelor, Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, publicate n 29
mai 2001.
Recomandrile pe termen scurt i mediu n alinierea la politica de
vize a UE, ctre Romnia, sunt c aceasta trebuie s continue aciunile n
special n vederea introducerii obligativitii vizei pentru rile cu un nalt
potenial de migraie.
Dei, de facto, Instruciunile Consulare romne, concord cu
Instruciunile Consulare comune, implementarea de iure a acestora se va face n
momentul aderrii12.
n ceea ce privete capacitatea administrativ de implementare a
politicii n domeniul vizelor, n Romnia, este asigurat de Ministerul
Afacerilor Externe i Ministerul Administraiei i Internelor.
Toate cererile de viz sunt trimise de misiunile diplomatice
Centrului Naional pentru Vize care ia decizia final asupra eliberrii vizei,
cererile cetenilor rilor cu tendine de migrare fiind trimise pentru o
verificare suplimentar Direciei pentru Strini i Probleme de Migraie din
cadrul Ministerului Administraiei i Internelor.
Acte necesare pentru a cltori n spaiul Schengen
ri care aparin spaiului Schengen : Germania, Frana,
Luxemburg, Olanda, Spania, Austria, Belgia, Portugalia, Grecia, Italia, Elveia,
Suedia, Finlanda , Norvegia, Danemarca.
Pentru a putea cltori n aceste ri ce aparin spaiului Schengen
sunt necesare urmtoarele acte:13
12
13

Ileana Pascal, tefan Deaconu, Codru Vrabie, Niculae Fabian, op. cit., pg. 23;
Spaiul Schengen, www.infotravelromania.ro;

13

1. Invitaie tradus n limba romn i legalizat sau voucher - pentru destinaia


final;
2. Bilet de transport dus - ntors sau cartea verde a mainii cu care se pleac;
3. Asigurarea medical - valabil pentru perioada sejurului.
Suma minim n valut liber convertibil trebuie s fie
propoional cu durata sejurului (dar nu mai puin de 5 zile). Dovada sumei
necesare se face prin bani la vedere (cash), cecuri de cltorie sau cri de
credit pentru conturi n valut, precum i prin alte garanii financiare (vaucher,
scrisoare de garanie sau angajament de sponsorizare, garanie legal din partea
unei bnci sau ordine de plat valabile) 100 Euro pentru fiecare zi n spaiul
Schengen.
n situaia n care se constat c nu sunt ndeplinite aceste condiii,
eful punctului vamal romn poate dispune ntreruperea cltoriei persoanei i
nepermiterea ieirii ei din ar.
Nu trebuie s fac dovada existenei sumei minime n valut
(excepii):
-

Cetenii romni care pleac n strinatate pentru

tratament medical, simpozioane, conferine, studii, manifestri cultural


sportive, n situaia mbolnvirii sau a decesului unei rude din strinatate,
precum i n alte situaii justificate. n ultimul caz se vor prezenta documente
justificative din care s rezulte scopul cltoriei i asigurarea financiar a
acestuia.
-

Fac excepie de la obligativitatea deinerii sumei i

minorul sub 14 ani, nscris n paaportul prinilor, minorul care se deplaseaz


la prinii aflai n strinatate, cetenii romni cu angajament de munc n
strinatate, indiferent de durata deplasrii, precum i cei care merg n statele
vecine, n baza permisului de mic de trafic sau de trecere simplificat, eliberat
de autoritile de frontier.

14

IV. PROBLEME

PRIVIND

CEREREA

DE

AZIL

LIBERA

CIRCULAIE A LUCRTORILOR
Prile Contractante (semnatarii Conveniei Schengen) se oblig s
asigure examinarea fiecrei cereri de azil depuse de un strin pe teritoriul uneia
din ele:
a) dac o Parte Contractant a eliberat solicitantului de azil o viz
de orice natur sau un permis de edere, ea este responsabil pentru examinarea
cererii; dac viza a fost eliberat cu autorizarea altei Pri Contractante, este
responsabil cea care a acordat autorizaia;
b) dac mai multe Pri au eliberat solicitantului de azil o viz de
orice natur sau un permis de edere, Partea responsabil este cea care a
eliberat viza sau permisul de edere care expir ultimul;
c) dac solicitantul de azil este scutit de Prile Contractante de
obligaia de a obine viz, este responsabil Partea prin a crei frontier extern
a intrat solicitantul de azil;
d) dac un strin a crui cerere de azil este deja n curs de
examinare la una din Prile Contractante introduce o nou cerere, este
responsabil Partea la care cererea sa afl n curs de examinare (art. 30 din
Convenia Schengen).
Fiecare Parte transmite celorlalte, la cererea acestora, datele
deinute cu privire la un solicitant de azil, care sunt necesare pentru:
-

determinarea Prii responsabile pentru examinarea

cererii de azil;
-

examinarea cererii de azil.

Aceste date se refer la:

identitate;

documente de identitate i de cltorie;


15

locurile de edere i itinerariile cltoriilor;

permisele de edere sau vizele eliberate de o Parte

Contractant;

locul depunerii cererii de azil (art. 38 din Convenia

Schengen).
Prin art. 48 par. 1 (n numerotarea i coninutul precedentului tratat
n prezent art. 39), s-a prevzut ca libera circulaie a lucrtorilor s fie
realizat n cadrul Comunitii pn cel trziu la sfritul perioadei de tranziie.
Ea este reglementat prin Regulamentul nr. 1612/68 al Consiliului
din 5 octombrie 1968 privind libertatea de circulaie pentru lucrtori n cadrul
Comunitii i prin Directiva nr. 68/360 din 15 octombrie 1968 a Consiliului
privind abolirea restriciilor asupra circulaiei i rezidenei n cadrul
Comunitii pentru lucrtorii din statele membre i familiile lor.
Libertatea de circulaie implic nlturarea oricrei discriminri
bazate pe naionalitate ntre lucrtorii statelor membre n ceea ce privete
remunerarea, angajarea i alte condiii de munc i de angajare.
Libertatea de circulaie a lucrtorilor implic, sub rezerva
limitrilor pe motive de ordine public, securitate public sau sntate public,
patru coordonate, potrivit art. 39:
-

acceptarea ofertelor de angajare ntr-adevr facute;

deplasarea n mod liber pe teritoriul statelor membre

pentru acest scop;


-

ederea ntr-un stat membru n scopul angajrii potrivit

prevederilor de angajare a cetenilor acelui stat, stabilite prin lege, regulament


sau aciune administrativ;
-

rmnerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei

dup ce a fost angajat n acest stat.

16

Pentru ca membrii de familie s aib drept de edere n alt stat,


este necesar ca unul dintre soi s-i fi exercitat dreptul su la libera circulaie,
dreptul acestor membri nefiind un drept propriu, ci unul derivat.14

V. CONTROLUL FRONTIERELOR I MIGRAIA


Dispariia frontierelor i libera circulaie a persoanelor poate duce
la apariia unor probleme legate de migraia clandestin. Art. 3 i 8 din
Convenia Schengen reglementeaz modul de supraveghere i control al
frontierelor externe. Pe lng stabilirea unor liste a rilor tere ai cror ceteni
au nevoie de viz15 sau nu16, pentru a intra n spaiul comunitar, au fost luate o
serie de msuri privind controlul i securitatea frontierelor UE n rile ce
constitue frontiere externe ale spaiului.
Frontierele interne pot fi trecute prin orice loc, fr efectuarea
vreunui control al persoanelor. Totui, pentru motive de ordine public sau
securitate naional, o Parte Contractant poate decide, dup consultarea
celorlalte Pri, ca n cursul unei perioade limitate vor fi efectuate controale
naionale la frontierele interne, adaptate la situaia aprut.
Frontierele externe pot fi trecute numai la punctele de trecere a
frontierei i potrivit orarului de funcionare al acestora (art. 2 i art. 3 din
Convenia Schengen).
Intrarea pe teritoriile Prilor Contractante pentru o edere care nu
depete 3 luni poate fi acordat strinului care ndeplinete urmtoarele
condiii:

posed un document sau documente valabile stabilite de

Comitetul Executiv, care i permit trecerea frontierei;


14

Conferina interguvernamental pentru aderarea la Uniune European, www.infoeurolider.ro;


Anexa I a Regulamentului 539/ 2001;
16
Anexa II a Regulamentului 539/ 2001;
15

17

este n posesia unei vize valabile, dac aceasta este cerut;

prezint, dac este cazul, documentele care justific scopul

i condiiile ederii planificate i dispune de mijloace de subzisten att pentru


ederea propus ct i pentru ntoarcerea n ara de provenien sau pentru
tranzitul spre un stat ter n care admiterea sa este garantat, sau este n msur
s dobndeasc n mod legal aceste mijloace;

nu este semnalat ca inadmisibil;

nu este considerat o ameninare pentru ordinea public,

securitatea naional sau relaiile internaionale ale uneia dintre pri.


Intrarea n spaiul Schengen trebuie refuzat strinului ce nu
ndeplinete toate aceste condiii, n afar de cazul n care una din Pri
consider c este necesar s se deroge de la acest principiu pentru motive
umanitare sau de interes naional.
Circulaia transfrontalier la frontierele externe este supus
controlului autoritilor competente. Controlul se efectueaz potrivit unor
principii uniforme, n cadrul competenelor naionale, inndu-se cont de
interesele tuturor Prilor:

controlul persoanelor cuprinde nu numai verificarea

documentelor de cltorie i a celorlalte condiii de intrare, de edere, de munc


i de ieire, ci i identificarea i prevenirea ameninrilor la adresa securitii
naionale i a ordinii publice (terorism, trafic de droguri);

toate persoanele trebuie s fie supuse cel puin unui control

care s permit stabilirea identitii pa baza documentelor de cltorie;

la intrare, strinii trebuie s fie supui unui control

la ieire, se va proceda la un control impus n interesul

amnunit;
Prilor Contractante, conform regimului juridic al strinilor (art. 6 din
Convenia Schengen).

18

n vederea crerii unui spaiu sigur, cu frontiere sigure, i a


combate migraiile ilegale este nevoie de o cooperare a statelor n acest
domeniu. Programe privind cooperarea ntre administraiile vamale ale statelor
membre sau ntre serviciile de poliie, precum Europol, ori programe de
cooperare n domeniul judiciar, precum Programul Grotius, duc la realizarea
unei solidariti ntre state i la crearea unui spaiu comunitar sigur.
n acest sens au fost adoptate Regulamentul Consiliului 743/ 2002
i Convenia European ce stabilete un cadru general comunitar de activitate,
n vederea facilitrii cooperrii judiciare n materie civil. La aceeai tem se
refer Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 privind msurile de control i
sanciunile penale n domeniul drogurilor.
Una din gravele probleme cu care se confrunt Uniunea
European, ca i ntreaga comunitate internaional, este ameninarea terorist.
Este, alturi de traficul de droguri, una din cele mai negative aspecte ale
libertii de circulaie.
Terorismul se prezint ca un fenomen foarte complex, cu
manifestri extrem de violente, desfurate de cele mai multe ori prin
surprindere, mpotriva unor inte precise, care, n general, nu se pot apra.17
Libera circulaie a persoanelor n Uniunea European prin
liberalizarea granielor acioneaz din pcate ca un factor favorizator a acestor
manifestri distructive.18
n urma ultimelor atentate ce au atins spaiul Schengen (Madrid,
11 martie 2004) s-a dovedit c aceast realitate trebuie combtut printr-o
strategie comun a Comunitii, bazat pe crearea i meninerea unei situaii
strategice dominate de un sistem coerent i permanent de supraveghere civil i
militar.19

17

Definition of terrorism, www.undcp.org;


J.M. Poland, Terrorism in Europe, understanding terrorism, groups, strategies and respose, 1988;
19
Protecting human rights in the fight against terrorism, www.osce.org;
18

19

BIBLIOGRAFIE
1.

Sergiu Deleanu Dreptul Comunitar al Afacerilor, Editura Dacia Europa

Nova Lugoj
2.

Ileana Pascal, tefan Deaconu, Codru Vrabie, Niculae Fabian, Libera

circulaie a persoanelor, Centrul de Resurse Juridice, 2002;


3.

J.M. Poland, Terrorism in Europe, understanding terrorism, groups,

strategies and respose, 1988;


4.

Conferina interguvernamental pentru aderarea la Uniune European,

www.infoeurolider.ro;
5.

Spaiul Schengen, www.infotravelromania.ro;

6.

Definition of terrorism, www.undcp.org;

7.

Protecting human rights in the fight against terrorism, www.osce.org;

20