SERGIU DELEANU

DREPT COMUNITAR AL AFACERILOR

Editura Dacia Europa Nova Lugoj

LIST DE ABREVIERI

C.J.C.E.

Curtea de Justiie a Comunitilor Europene

Commission

Commission des Communauts europennes (Comisia Comunitilor Europene)

Curtea de Justiie

Curtea de Justiie a Comunitilor Europene

P.E.S.C.

Politica extern i de securitate comun

Recueil

Recueil de la Jurisprudence de la Cour de Justice et du Tribunal de

premiere instance (Culegere de jurispruden a Curii de Justiie i a Tribunalului
de prim instan)

T.P.I.C.E.

Tribunalul de prim instan al Comunitilor Europene

Tratatul C.E.

Tratatul privind instituirea Comunitii Europene

Tratatul C.E.C.A.

Tratatul privind instituirea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului

Tratatul C.E.E.

Tratatul privind instituirea Comunitii Economice Europene

Tratatul C.E.E.A.

Tratatul privind instituirea Comunitii Europene a Energiei Atomice

U. E.

Uniunea European

NOT
Identificarea afacerilor evocate n cuprinsul acestei lucrri s-a fcut prin
referire, n ordine, la instana care a soluionat cauza, la data hotrrii instanei, la
numrul speei, la numele sau denumirea uneia dintre pri, precum i prin referire
la paginile corespunztoarea din respectiva hotrre.

ISBN 973-8186-18-8

Introducere
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, ase state aparinnd Europei Occidentale Frana, R.F. Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg i Italia - s-au grupat n trei comuniti :
Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (C.E.C.A.), instituit prin tratatul de la
Paris, semnat la 18 aprilie 1951 i intrat n vigoare la 25 iulie 1952 ; Comunitatea
Economic European (C.E.E.) i Comunitatea European a Energiei Atomice (C.E.E.A.,
denumit i Euroatom), instituite prin dou tratate distincte, semnate la Roma la 25 martie
1957 i intrate n vigoare la 1 ianuarie 1958. Comunitilor li s-au alturat ulterior
Danemarca, Irlanda i Marea Britanie (n 1973), Grecia (n 1981), Spania i Portugalia (n
1986), Austria, Finlanda i Suedia (n 1995). Candidate! pentru aderare au fost depuse si
de alte state europene, printre care Romnia. Noi cereri de aderare este posibil s apar in
viitor.
Tratatul de la Paris a fost semnat, n principal, pentru a se realiza reconcilierea
franco-german. Crbunele i oelul au fost alese datorit ponderii economice a acestor
industrii n Europa i pentru c interesele din aceste sectoare au determinat, n mod
semnificativ, izbucnirea celor dou rzboaie mondiale, n 1914 i 1939. Regulile cuprinse n
Tratatul de la Paris sunt, n general, imediat efective, ceea ce nseamn c pentru punerea
lor n practic nu sunt necesare reglementri n vederea aplicrii. Tratatele de la Roma
sunt, sub aspectul menionat, diferite. Ele sunt tratate-cadru, care presupun existena, n
scopul aplicrii, a unui drept derivat.
Cele trei tratate au urmrit iniial numai integrarea economic. Eecul tratatului
semnat la 27 mai 1952, pentru instituirea Comunitii Europene de Aprare, care nu a fost
ratificat de Parlamentul francez, i a proiectului de tratat propus, la 9 martie 1 9 5 3 , de Adunarea
parlamentar a C.E.C.A. pentru instituirea Comunitii Politice Europene, care nu a primit rspuns
favorabil din partea statelor crora le-a fost transmis, a artat c integrarea economic rmne
singura opiune care se poate bucura de succes.
Dac Tratatul C.E.C.A. a condus la crearea unei piee comune a crbunelui i oelului, iar
Tratatul C.E.E.A. la stabilirea unei piee comune nucleare, Tratatul C.E.E. a coninut premisele
unei integrri economice globale. Obiectivele fundamentale urmrite de cele trei Comuniti au fost
ns aceleai: edificarea ,,Europei organizate"; a unei uniuni tot mai strnse ntre popoarele care o
compun; asigurarea, prin aciune comun, a progresului economic i social al statelor membre;
ameliorarea constant a condiiilor de via i de munc ale popoarelor acestor state.
Prima reform important a tratatelor de la Paris i Roma a avut loc dup aproape treizeci
de ani, prin Actul unic european, semnat la Luxemburg i Haga, la 17 februarie 1986, respectiv, la
28 februarie 1986, care a intrat n vigoare la 1 iulie 1987. Actul unic european a reflectat opiunea
politic de a ntri integrarea prin stabilirea unui spaiu fr frontiere interne i prin ameliorarea
proceselor decizionale. Acest document a permis relansarea construciei europene, dup
aproximativ zece ani de stagnare. Denumirea de ,,Act unic european" a evideniat coninutul su,
care a cuprins dou categorii de dispoziii: cele pentru modificarea tratatelor instituind
Comunitile europene i dispoziiile asupra cooperrii europene n domeniul politicii externe.
Tratatele C.E.C.A. i C.E.E.A. nu au fost afectate dect prin modificrile relative la Curtea de
Justiie. n schimb, Tratatul C.E.E. a cunoscut modificri de substan
Totodat, Actul unic a avut o accentuat valoare simbolic, ntruct, la primul paragraf al
preambulului, statele membre ale Comunitii artau c neleg s continue opera ntreprins de
la tratatele instituind Comunitile europene i s transforme ansamblul relaiilor dintre ele ntr-o
Uniune european, conform declaraiei solemne asupra Uniunii europene, adoptat de Consiliul
european de la Stuttgart, la 19 iunie 1986. Scopul Uniunii europene nu era de a diminua
Comunitile, ci, dimpotriv, de a accentua puterile i competenele instituiilor, de a unifica

aciunea comunitar i cooperarea politic.

Relansarea construciei comunitare se ntemeia, potrivit Actului unic, pe crearea pieei
interne. Statele membre i afirmau astfel voina de a aduce la ndeplinire obiectivele care nu
fuseser realizate cu prilejul instituirii pieei comune.
Corespunztor art. 2 din Tratatul C.E.E., integrarea economiilor statelor membre se
realiza prin stabilirea pieei comune i apropierea progresiv a politicilor economice naionale.
Piaa comun desemna o arie geografic unic, substituita diversitii ariilor geografice
naionale pe care le fuziona i n care se aplicau regulile economiei de pia.1 Totodat, dup cum
reiese din analiza jurisprudenei Curii de Justiie, piaa comun presupunea eliminarea tuturor
obstacolelor intracomunitare, n scopul fuziunii pieelor naionale ntr-o pia unic, prezentnd
condiii ct mai apropiate posibil de cele ale unei adevrate piee interne.22
Pornind de la prevederile art. 12-17 din Tratatul C.E.E., drepturile de vam ntre statele
membre fuseser nlturate nc din anii '70. Rmneau ns numeroase obstacole indirecte.
Acestea erau de trei categorii: ,,frontierele fizice", n alte cuvinte, controalele care mpiedicau
circulaia mrfurilor i a persoanelor; ,,frontierele tehnice", adic normele care descurajau
importurile, pentru c marfa trebuia s fie conform normelor din statul importatorului;
,,frontierele fiscale" - taxele pe valoarea adugat i accizele.
Prin urmare, trecerea de la ,,piaa comun" la ,,piaa interna" nu era o simpl
modificare terminologic. Aa cum rezulta i din Cartea alb a Comisiei din anul 1985, era
vorba de un obiectiv ambiios, a crui ndeplinire implica adoptarea a 310 directive de
apropiere a legislaiilor.
n scopul realizrii pieei interne, art. 13 din Actul unic a prevzut ca Tratatul C.E.E. s
fie completat cu articolul 8A. Corespunztor art. 8A, Comunitatea adopta msuri destinate s
stabileasc progresiv piaa intern, n cursul unei perioade care expira la 31 decembrie
1992.
Alturi de obiectivul central - realizarea pieei interne - Actul unic a introdus n Tratatul
C.E.E. i noi politici i aciuni:
- ntrirea coeziunii economice i sociale;
- promovarea cercetrii i dezvoltrii tehnologice;
- o politic n domeniul mediului;
A doua categorie de dispoziii din Actul unic, cele privind cooperarea europeana n
domeniul politicii externe, au codificat principiile cooperrii politice. Obiectivele cooperrii
politice au rmas limitate, ns menionarea lor n Actul unic a consolidat acest mecanism.
Caracterul Actului unic n materie a fost suficient de constrngtor pentru a mpiedica ca un
stat membru al Comunitii s fie ndeprtat sau s se sustrag de la procedurile instituite.
De asemenea, prin Actul unic, cooperarea a fost extins la aspectele de ordin politic i
economic pe care le presupune domeniul aprrii. Referirile la cooperarea n problemele de
aprare au fost apreciate, n literatura de specialitate, drept timide, dar promitoare.3
Actul unic a constituit tranziia spre crearea Uniunii europene. Elementul declanator l-a
reprezentat dezbaterea asupra Uniunii economice i monetare, care urma s completeze
piaa unic. Pe parcurs a fost realizat consensul asupra faptului c instituirea uniunii
economice i monetare este o ntregire natural i indispensabil a vastei piee fr frontiere
interne, stabilit n 1992. Ali factori care au contribuit la accelerarea construciei europene
au fost prbuirea Uniunii Sovietice, democratizarea Europei centrale, unificarea german,
noile candidaturi depuse pentru aderarea la Comuniti, teama fa de apariia unor micri
migraioniste masive dinspre est sau sud.
Tratatul asupra Uniunii europene a fost semnat la 7 februarie 1992, la Maastricht, de
minitrii afacerilor externe i minitrii de finane ai celor dousprezece state membre. Intrarea
n vigoare a Tratatului de la Maastricht a avut loc la 1 noiembrie 1993. Textului tratatului au
1

A se vedea, J, Boulois, Droit institutionnel des Communauts europennes, avec rfrences au Trait sur
lUnion europenne. Montchrestien, Paris, 1993, p. 56.
2
C.J.C.E., 9 decembrie 1981, af. 193/80, Commission contre Rpublique italienne, in Recueil, 1981-9, p. 3033.
3
A se vedea. G. Isaac, Droit communautaire general. 4 dition, Masson. Paris. 1994, p. 23.

fost alturate 17 protocoale i 33 de declaraii. Protocoalele fac parte integrant din tratatul
la care sunt anexate. Declarative au, n principiu, dup cum indic i denumirea lor, numai
valoare declarativ. Dup cum s-a subliniat in doctrina, Uniunea europeana nu s-a substituit
Comunitilor, ci le-a nglobat ntr-un ansamblu mai larg.4 Potrivit art. A alin. 2, tratatul de la
Maastricht a marcat o nou etap n procesul de creare a unei Uniuni din ce n ce mai
strns ntre popoarele Europei, n care deciziile sunt luate ct mai aproape de ceteni; la
alineatul 3 al aceluiai articol s-a subliniat c Uniunea este ntemeiat pe Comunitile
europene completate cu politicile i formele de cooperare instaurate prin tratat; conform
alineatului 3 in fine, Uniunea are drept misiune s organizeze n mod coerent i solidar
relaiile dintre statele membre i dintre popoarele lor.
Uniunea european se prezint ca o structur bazat pe trei piloni de natur diferit,
unul de natur comunitar (Comunitile - realizarea comunitara, ,,l'acquis communautaire",
fiind completat cu crearea Uniunii economice i monetare), ali doi de natur
interguvernamental. Caracterul unitar al structurii tripartite rezulta din aceea ca statul
aderent devine membru participant la cei trei piloni. n plus, cadrul instituional de care
dispune Uniunea este unic. Sistemul instituional unic este format din instituiile comuni-tare i
Consiliul european. Singura instituie care este cu adevrat a Uniunii este Consiliul european.
Celelalte sunt instituii comunitare puse la dispoziia ultimilor doi piloni. Consiliul european
impulsioneaz dezvoltarea Uniunii i definete orientrile politice generale ale acesteia (art. D
din Tratatul de la Maastricht).5
Crearea Uniunii europene a fost considerat reforma cea mai nsemnat de la
constituirea Comunitii Economice Europene, n anul 1957. Aproximativ dou sute de articole
au fost schimbate sau incluse n Tratatul C.E.E. Comunitatea economic european a devenit
Comunitatea european. O data cu modificarea denumirii, Comunitatea nu a mai putut fi
socotit ca avnd vocaie exclusiv economic. De altminteri, apariia noiunii de ,,cetenie a
Uniunii" a ntrit aceast concluzie.
Conform dispoziiilor Tratatului de la Maastricht, ndeplinirea obiectivelor Comunitii
Europene a presupus instaurarea unei politici economice bazat pe strnsa coordonare a
politicilor economice ale statelor membre, pe piaa intern i pe definirea elurilor comune,
politic care s se realizeze cu respectarea principiului unei economii de pia deschis, n
care concurena este liber, precum i stabilirea, n paralel, a unor rate de schimb care s
conduc la o moned unic i definirea i aducerea la ndeplinire a unei politici monetare i a
unei politici de schimb unice.
Art. 3 din Tratatul C.E. nu a mai amintit obiectivele Comunitii care fuseser ntre timp,
ndeplinite; a definit piaa intern; a indicat noile domenii de aciune ale Comunitii.
Prevederile art. 3 au artat, ntr-un mod detaliat, care sunt sectoarele supuse integrrii
comunitare. Obiectivul cel mai ambiios i complex a fost precizat la art. 3 A: realizarea Uniunii
economice i monetare.
Al doilea pilon al Tratatului asupra Uniunii europene, politica extern i de securitate
comun (P.E.S.C.), a fost menit s ntreasc i s amplifice cooperarea politic ntre statele
membre. Pe planul aprrii, Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.) a fost considerat
,,braul militar" al Uniunii. Progresele n materie au fost, totui, limitate, ntruct la adoptarea
poziiilor i aciunilor comune a fost prevzut regula unanimitii.
Cel de-al treilea pilon al Uniunii europene, cooperarea n domeniile justiiei i al
afacerilor interne, a reprezentat corolarul ineluctabil al libertii totale de circulaie a
persoanelor. Politica de azil, regulile privitoare la trecerea frontierelor externe ale statelor
membre i exercitarea controlului acestei treceri, politica de imigrare i politica fa de
resortisanii din tere ri, lupta mpotriva toxicomaniei, lupta mpotriva fraudei de dimensiune
internaional, cooperarea judiciar in domeniul civil i penal, cooperarea vamala i
poliieneasc au fost considerate de statele membre probleme de interes comun.
4

R. Munteanu, Drept european. Evoluie - instituii - ordine juridic, Ed. Oscar Print. Bucureti, 1996, p. 101.
A se vedea i F. Descheemaekere. Mieux comprendre le Trait de Maastricht, Les Editions d'Organisation, 1992,
p. 18-31.
5

Cooperarea interguvernamental a luat forma informrii i consultrii reciproce ntre statele

membre, a poziiilor i aciunilor comune, precum i a conveniilor Consiliului recomandate
spre adoptare statelor din Comunitate. i aici a fost instituit regula unanimitii.
Tratatul de la Amsterdam a constituit o nou etap n cadrul construciei comunitare.
Adoptarea Tratatului de la Maastricht i a tratatelor prin care s-au instituit cele trei Comuniti
fusese, de altminteri, anunat de textele pe care le-am analizat. Astfel, art. B din Tratatul de
la Maastricht stabilea examinarea, n anul 1996, a msurii n care politicile i formele de
cooperare instituite prin tratat trebuiau s fie revizuite, n vederea asigurrii eficienei
mecanismelor i instituiilor comunitare; art. J.4 par. 6 i art. J.K) permiteau modificarea
prevederilor din domeniul politicii externe i de securitate comun; art. 189 B par. 8 din
Tratatul C.E. stipula posibilitatea extinderii procedurii de codecizie; declaraia referitoare la
protecia civil, energie i turism meniona studierea introducerii unor noi titluri n Tratatul
C.E., consacrate materiilor artate; declaraia privitoare la ierarhia actelor comunitare cuprinde
intenia analizrii acestei probleme, n scopul unor eventuale schimbri. Pe parcurs, alte teme
s-au adugat celor menionate: procedura bugetar, drepturile fundamentale, securitatea
intern, mediul nconjurtor, fora de munc, subsidiaritatea.
Tratatul de la Amsterdam a fost ncheiat la 2 octombrie 1997 i a intrat n vigoare la 1
mai 1999. Cele 13 protocoale anexate tratatului au o semnificaie juridic echivalent
dispoziiilor sale. Pe lng acestea, statele membre au formulat 59 de declaraii.6
Prevederile Tratatului de la Amsterdam sunt structurate pe trei pri, intitulate: modificri
de fond; simplificri; dispoziii generale i finale. Modificrile de fond privesc aproximativ 130 de
articole din Tratatele U.E., C.E., C.E.C.A. i C.E.E.A. Simplificrile se refer la peste 110
articole din Tratatele C.E., C.E.C.A. i C.E.E.A. Numerotarea articolelor din Tratatele U.E. i
C.E. a fost modificat. De aceea, soluiile Curii de Justiie a Comunitilor Europene i
analizele din literatura de specialitate care au avut ca obiect articole fundamentale, precum
art. 6, 9, 10, 30, 34, 36, 37, 48, 52, 55-60, 85, 86, 95, 100-A din Tratatul C.E. trebuie nelese
n funcie de schimbrile intervenite. Mai mult, n anumite situaii, numerele unor articole de
referina au fost nlocuite cu numerele altor articole de baz. De exemplu, art. 36 care
cuprindea excepiile legale n domeniul restriciilor cantitative i a msurilor cu efect echivalent
a devenit art. 30 prin care, anterior, se interziceau aceste obstacole ntre statele membre; art.
95 consacrat taxelor interne este, n prezent, art. 90 care, pn la Tratatul de la Amsterdam,
reglementa statutul ntreprinderilor publice.
Corespunztor prevederilor noului art. 2 din Tratatul C.E., misiunea Comunitii
Europene este sa promoveze n ansamblul Comunitii:
- o dezvoltare armonioas, echilibrat i durabil a activitilor economice;
- un nivel indicat de folosire a forei de munca i de protecie social;
- egalitatea ntre brbai i femei;
- o cretere durabil i neinflaionist;
- un grad nalt de competitivitate i de convergen a performanelor economice;
- un nivel ridicat de protecie i de ameliorare a calitii mediului nconjurtor;
- creterea nivelului i calitii vieii,
- coeziunea economica i sociala;
- solidaritatea ntre statele membre.
Instrumentele pentru realizarea acestor obiective sunt:
- stabilirea pieei comune;
- o Uniune economica i monetar;
- politicile sau aciunile comune avute n vedere la art. 3 i 4.
Politicile sau aciunile comune enumerate la art. 3 sunt, intre altele, urmtoarele:
- interzicerea, ntre statele membre, a drepturilor de vama i a restriciilor cantitative
la importul i la exportul mrfurilor, precum i a tuturor msurilor cu efect echivalent;
- o politic comercial comun;
- o piaa intern caracterizat prin abolirea, ntre statele membre, a obstacolelor la libera
6

Cu prilejul semnrii Tratatului de la Amsterdam, au fost formulate i declaraii privitoare la art. K.7 (art. 35) din Tratatul U.E.

circulate a mrfurilor, a persoanelor, a serviciilor i a capitalurilor;

- msuri privitoare la intrarea i circulaia persoanelor, conform titlului IV;
- o politic comun n domeniul agriculturii i pescuitului;
- o politic comun n domeniul transporturilor;
- un regim care s creeze sigurana c, n cadrul pieei interne, concurena nu este
denaturat;
- apropierea legislaiilor naionale, n msura necesar funcionrii pieei comune;
- promovarea unei coordonri a politicilor statelor membre consacrate forei de munc, n
scopul ntririi acestora prin elaborarea unei strategii coordonate pentru acest domeniu;
- ntrirea competitivitii industriei Comunitii;
- o contribuie la ntrirea proteciei consumatorilor;
- msuri n domeniul energiei, al proteciei civile i al turismului.
Prevederile art. 3 A din Tratatul C.E. nu au fost modificate, fiind schimbat numai
numerotarea. n consecin, Uniunea economic i monetar este reglementat la art. 4.
Dup cum vom arta, dispoziiile Tratatului de la Amsterdam privesc fiecare dintre cei trei
piloni ai Uniunii Europene.
Parlamentul european a fost considerat principalul beneficiar al reformei instituionale.7
Numrul membrilor Parlamentului nu poate depi apte sute (art. 189 alin. 2 din Tratatul
C.E.), asigurndu-se astfel funcionalitatea acestei instituii. Autonomia Parlamentului european
a sporit, ntruct este abilitat s stabileasc, dup avizul Comisiei i cu aprobarea Consiliului
hotrnd n unanimitate, statutul i condiiile generale de exercitare a atribuiilor de ctre membrii
si (art. 190 par. 5). Procedura de cooperare a fost meninut numai n ceea ce privete
Uniunea economic i monetar, fiind, n general, nlocuit cu procedura de codecizie, care
permite participarea semnificativ a Parlamentului european, alturi de Consiliu, la procesul
legislativ.
Procedura de codecizie a fost extins n materia reglementrilor care interzic
discriminrile n funcie de naionalitate (art. 12), a transporturilor (art. 71 par. 1), a fondului
social european (art. 148), a educaiei, formrii profesionale i tineretului (art. 150 par. 4), a
reelelor transeuropene (art. 156), a coeziunii economice si sociale (art. 162), care erau si
anterior guvernate de prevederile legale comunitare, precum i n cazul unor noi domenii de
aciune, cum sunt, fora de munc (art. 129), politica social (art. 137 par. 2 si art. 141 par. 3),
unele aspecte referitoare la sntatea public (art. 152 par. 4).
Totodat, procedura de codecizie a fost simplificat (art. 251).
O alt modificare a privit procedura avizului conform, care a fost circumscris domeniului
ei firesc de aplicare - problemele de ordin constituional i cele internaionale. n special, se poate
observa c aceast procedur nu se mai ia n considerare n materia liberei circulaii i a dreptului
de stabilire a resortisanilor comunitari (art. 18 par. 2).
Schimbrile aprute referitor la Consiliu i la Comisie au fost limitate. Votul cu majoritate
calificata n Consiliu a fost prevzut pentru fora de munc (art. 128 par. 2), cooperarea vamal
(art. 135), sntatea public (art. 152 par. 4), cercetarea i dezvoltarea tehnologic (art. 172) .a.
Preedintele Comisiei va fi supus, n viitor, aprobrii Parlamentului european, iar membrii
Comisiei vor fi desemnai de comun acord cu preedintele acesteia (art. 214 par. 2). Comisia i
va ndeplini misiunea respectnd orientrile politice definite de preedintele ei (art. 219).
Potrivit declaraiei fcute n legtur cu organizarea i funcionarea Comisiei, preedintele
repartizeaz sarcinile n cadrul Comisiei, fiind ndrituit s le modifice n cursul mandatului.
Competena Curii de Justiie a fost lrgit. Astfel, Curtea de Justiie este abilitat s se
pronune n domeniul aciunilor de cooperare ntrit (art. 40 par. 4 din Tratatul U.E.); poate
controla msurile de suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, n ipoteza nesocotirii
principiilor care stau la fundamentul U.E. (art. 6 din Tratatul U.E.), dar constatarea nerespectrii
acestor principii nu este supus controlului Curii (art. 7 din Tratatul U.E. i art. 309 din Tratatul
C.E.); este competena n materia vizelor, azilului, imigrrii i a altor politici privitoare la libera
circulaie a persoanelor (art. 61-69 din Tratatul C.E.), cu unele particulariti, precum
7

A se vedea, C. Blumann. Aspects institutionnels, in Le traite d'Amsterdam, Dalloz, 1998, p. 27-28.

mecanismul chestiunilor prealabile poate s fie folosit numai n cazul hotrrilor pentru
care nu este reglementat n dreptul intern o cale de atac la organele de jurisdicie
superioare; masurile luate de statele membre n scopul meninerii ordinii publice i a
salvgardrii securitii interne nu sunt supuse controlului Curii de Justiie; Consiliul, Comisia
sau un stat membru au posibilitatea s solicite Curii de Justiie s statueze asupra unei
probleme de interpretare privitoare la dispoziiile din titlul IV sau referitor la actele adoptate
de instituiile comunitare pe temeiul acestor prevederi, fr ca hotrrea Curii s fie
aplicabil deciziilor pronunate de organele de jurisdicie ale statelor membre, care au
autoritate de lucru judecat (art. 68 din Tratatul C.E.).
De asemenea, Curtea de Justiie este competent n cadrul celui de al treilea pilon al
Uniunii europene (cooperarea poliist i judiciar n materie penal), fiind abilitat s
statueze cu caracter prealabil, s controleze legalitatea deciziilor-cadru i a deciziilor,
precum i s soluioneze diferendele dintre statele membre privitor la interpretarea i
aplicarea actelor adoptate pe baza art. 34 par. 2 (art. 35 par. 1, 6 i 7 din Tratatul U.E.).
n schimb, valabilitatea sau proporionalitatea operaiunilor poliiei ori ale altor servicii
similare aparinnd statelor membre sau exercitarea responsabilitilor rilor din
Comunitate pentru meninerea ordinii publice i salvgardarea securitii interne nu sunt
supuse controlului Curii de Justiie (art. 35 par. 5 din Tratatul U.E.)
Curtea de Conturi a obinut o ameliorare a prerogativelor sale de investigare privind
modul n care sunt cheltuite resursele Comunitilor, iar transparena operaiunilor
efectuate de ctre aceasta este asigurat ntr-o msur mai important (art. 248 din
Tratatul C.E.).
ntre misiunile Comunitii a fost inclus aceea a realizrii unui grad nalt de
competitivitate (art. 2 din Tratatul C.E.), care evideniaz legtura dintre concuren i,
respectiv, progresul economic i social echilibrat i durabil (art. 2 din Tratatul U.E.).
O dat cu rolul fundamental al concurenei s-a subliniat ns i poziia nsemnat pe
care o ocup serviciile de interes economic general n cadrul valorilor comune ale Uniunii,
precum i semnificaia acestora n promovarea coeziunii sociale i teritoriale a Uniunii (art. 16
si art. 86 par. 2 din Tratatul C.E.).
Prevederile art. 2 din Tratatul C.E. au reafirmat misiunea Comunitii de a promova
un nivel ridicat de folosire a forei de munc i de protecie social, primul fiind i un obiectiv
al Uniunii europene (art. 2 din Tratatul U.E.). Coordonarea politicilor statelor membre
consacrate forei de munc, n scopul ntriri acestora prin conceperea unei strategii n
domeniu, a devenit o aciune specific a Comunitii (art. 3). Un nou titlu a fost inclus n
Tratatul C.E., consacrat forei de munc (titlul VIII, art. 125-130). Potrivit art. 128 par. 2,
Consiliul elaboreaz n fiecare an liniile directoare pe care statele membre le iau n
considerate pentru stabilirea politicilor acestora n materia analizat. Totui, competena
Comunitii nu are dect caracter subsidiar (art. 127 par. 1).
Totodat, art. 2 din Tratatul C.E. conine misiunea Comunitii de a realiza un nivel
ridicat de protecie i de ameliorare a calitii mediului nconjurtor, Aceast exigen fusese
stipulat n Tratatul C.E. (art. 130 R par. 2 din Tratatul C.E.). Tratatul de la Amsterdam
prevede ns obligaia de a integra cerinele referitoare la protecia mediului nconjurtor n
definirea i punerea n practic a politicilor i aciunilor Comunitii, n scopul promovrii unei
dezvoltri durabile (art. 6 si art. 3 din Tratatul C.E.).
Cooperarea vamal formeaz obiectul unui titlu distinct, avnd menirea de a
influena mbuntirea schimbului de informaii, acte i decizii ntre organele administrative
ale statelor membre (titlul X, art. 135 din Tratatul C.E.).
Dispoziiile Acordului asupra politicii sociale au fost integrate titlului XI din Tratatul C.E.
Comunitatea i statele membre se declar contiente de drepturile sociale fundamentale
enunate n Charta social european semnat, la Torino, la 18 octombrie 1961 i n Charta
comunitar a drepturilor sociale fundamental a lucrtorilor din 1989 (art. 136), iar Consiliul
poate adopta msuri destinate s ncurajeze cooperarea ntre statele membre, pentru a
lupta mpotriva excluderii sociale (art. 137 par. 2 alin. 3).

n cadrul aciunilor sale, Comisia trebuie, conform art. 151 par. 4 din Tratatul C.E., s
respecte i s promoveze diversitatea cultural
Aciunea Comunitii n domeniul sntii publice este ntrit. De exemplu, aceasta
va completa, n viitor, politicile naionale nu numai n domeniul prevenirii maladiilor, ci i n cel
al ameliorrii sntii publice n general (art. 152 par. 1 alin. 2).
Exigenele privind protecia consumatorilor vor fi luate n considerare la definirea i
punerea n practic a altor politici i aciuni ale Comunitii (art. 153 par. 2).
Reelele transeuropene sunt deschise, dup cum se precizeaz n mod
corespunztor n Tratatul C.E., investiiilor private (art. 155 par. 1).
Lupta mpotriva fraudelor i a altor activiti ilegale care aduc atingere intereselor
financiare ale Comunitii a fost inclus ntre aciunile Comunitii, care se vor realiza prin
adoptarea unor msuri disuasive, Consiliul fiind abilitat s statueze n acest sens, pentru a
se asigura o protecie efectiv i echivalent n statele membre (art. 280 par. 1 si 4).
Mai multe modificri au intervenit i n ceea ce privete cel de-al doilea pilon al Uniunii
Europene. Potrivit art. 11, Uniunea european definete i asigur realizarea P.E.S.C. Alturi
de aciunile i poziiile comune, au fost reglementate strategiile comune (art. 12 si 13 din
Tratatul U.E.), stabilite de ctre Consiliul european, care vor da continuitate PESC.8
Deciziile n cadrul P.E.S.C, se iau n unanimitate (art. 23), dar, pe lng posibilitatea
abinerii, a fost introdus procedura abinerii constructive, care nu implic respectarea de
ctre statul ce face o declaraie n acest sens a deciziei adoptate n numele Uniunii.
Consiliul hotrte cu majoritate calificat privitor la aciunile i poziiile comune, ceea
ce, practic, nu s-a realizat anterior Tratatului de la Amsterdam. Totui, n situaia n care un
stat membru declar c, datorita unor motive importante de politic naional, intenioneaz
s se opun unei decizii care poate s fie luat cu majoritate calificat, nu se procedeaz la
vot, iar Consiliul este abilitat s se adreseze Consiliului european.
Punerea n practic a P.E.S.C. este asigurat de ctre preedintele Consiliului (art. 18
par. 1), ns acesta este asistat de Secretarul general al Consiliului, care exercit funciile
de nalt reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna. Potrivit declaraiei
referitoare la crearea unei uniti de planificare politic i de alert rapid, Secretarul
general este sprijinit de unitatea menionat, care are atribuii de supraveghere, analiz,
evaluare, sintez, formulare a opiunilor n domeniul P.E.S.C. i alerta rapid.
Perspectivele unei politici de aprare comune rmn, dup cum reiese din dispoziiile
art. 17, ndeprtate.
Cel de-al treilea pilon al Uniunii europene a cunoscut schimbri semnificative i
complexe. Cooperarea poliieneasc i judiciar n materie penal a fost aproape n
ntregime revizuit, ea atribuind, n mod exclusiv, n prezent, substan acestui pilon (titlul VI,
art. 29-42 din Tratatul U.E.). Vizele, azilul, imigrarea i alte politici privitoare la libera
circulate a persoanelor sunt aspecte care au fost incluse ntr-un titlu nou din Tratatul C.E.
(titlul IV, art. 61-69).
Uniunea europeana are, ntre altele, obiectivul meninerii i dezvoltrii ei ca spaiu de
libertate, securitate i justiie (art. 2 din Tratatul U.E.); n cadrul celui de al treilea pilon,
obiectivul Uniunii este de a oferi cetenilor un nivel ridicat de protecie (art. 29 alin. 1 din
Tratatul U.E.), iar art. 61 din Tratatul C.E. prevede realizarea progresiv a unei asemenea
ambiane.
Conform protocolului ncheiat de statele membre, acordurile de la Schengen au fost
integrate Uniunii europene, prevederile n cauz fiind n legtur, dup caz, cu primul sau cu
al treilea pilon al U.E. Consiliul, statund n unanimitate, determin baza juridic a
dispoziiilor sau deciziilor care reprezint ,,realizarea Schengen". Pn la adoptarea unor
hotrri corespunztoare, aceste dispoziii i decizii sunt considerate acte fondate pe
A se vedea i J Charpentier, L 'amlioration des mcanismes de la P.E.S.C.. n Le traite d'Amsterdam: ralits et perspectives,
Ed. Pedone, Paris. 1999. p. 119; D. Vignes, La P.E.S.C., cru 1997", ses nouveauts et ses perspectives. n Le trait d'Amsterdam et
les perspectives d'volution de l'Union Europenne, Ed. Pedone. Paris, 1997, p. 54.
8

reglementrile titlului VI din Tratatul U.E. (art. 2 par. 1 alin. 2 i 4 al Protocolului artat).
Cooperarea poliieneasc i judiciar n materie penal are menirea de a conduce la
prevenirea i combaterea criminalitii, n special a terorismului, a traficului de fiine umane i a
infraciunilor mpotriva minorilor, a traficului de droguri, a traficului de arme, a corupiei i
fraudei. Ea se realizeaz printr-o cooperare ,,mai strns" ntre forele de poliie, autoritile
vamale i alte autoriti competente ale statelor membre, care se desfoar fie direct
(cooperare operaional; adunare de informaii, analiz i transmitere a acestora; cooperare i
iniiative comune n domeniul formrii i schimbului ofierilor de legtur, evaluare n comun
a tehnicilor de anchet), fie prin intermediul Europol; printr-o cooperare ,,mai strns" ntre
autoritile judiciare i alte autoriti competente ale rilor din Comunitate (cooperare ntre
ministere i autoritile judiciare; facilitarea extrdrii persoanelor ntre statele membre,
prevenirea conflictelor de competen), precum i prin apropierea, n msura necesar, a
reglementrilor de drept penal ale statelor membre (adoptarea progresiv a unor reguli minime
referitoare la elementele constitutive ale infraciunilor i sanciunile aplicabile n domeniul
crimei organizate, terorismului i traficului de droguri).
Consiliul stabilete condiiile i limitele n care autoritile menionate pot interveni pe
teritoriul altui stat membru (art. 32).
Colaborarea statelor membre se concretizeaz n adoptarea poziiilor comune, a
deciziilor-cadru, a deciziilor i a conveniilor internaionale (art. 34). Aciunile comune nu au
mai fost reinute, n materie, de Tratatul de la Amsterdam. Deciziile-cadru sunt similare
directivelor, dar, spre deosebire de acestea, nu au efect direct.
n domeniul analizat, statele membre pot institui ntre ele o cooperare ntrit (art. 40).
Pe de alta parte, competena Comunitii a fost extins privitor la libera circulate a
persoanelor. Astfel, trecerea frontierelor, politica de azil, politicile referitoare la imigrare,
cooperarea n materie civil i administrativ au fost incluse n Tratatul C.E. (art. 61-69).
Consiliul hotrte msurile pentru nlturarea oricrui control al cetenilor Uniunii i al
resortisanilor statelor tere la frontierele interioare, precum i normele i modalitile de
control a persoanelor la frontierele exterioare. Resortisanii rilor tere pot circula liber pe
teritoriul statelor membre cel mult trei luni.
De asemenea, Consiliul adopt criteriile i mecanismele de determinare a statului
membru abilitat s examineze o cerere de azil, normele minime privind primirea
persoanelor care solicit azil, normele minime pentru acordarea statutului de refugiat i
pentru retragerea acestuia. Masurile luate de Consiliu vor tinde s asigure gestionarea
echilibrat de ctre statele membre a acestui fenomen. n principiu, potrivit protocolului
ncheiat de rile din Comunitate, un stat membru nu poate s acorde azil resortisanilor altui
stat membru.
n domeniul imigrrii, Consiliul statueaz privind condiiile de intrare i edere;
eliberarea vizelor i a titlurilor de edere, inclusiv n scopul rentregirii familiei; repatrierea
imigranilor clandestini; condiiile n care resortisanii rilor tere care beneficiaz de dreptul de
edere ntr-un stat membru pot obine acest drept n alt ar din Comunitate.
Cooperarea vamala se va realiza conform art. 66 si 135 din Tratatul C.E., precum i a
dispoziiilor legale din cel de-al treilea pilon al Uniunii europene.
Delimitarea ntre primul i al treilea pilon nu este absolut, ntruct, Consiliul, hotrnd
n unanimitate, poate stabili includerea unor aspecte din titlul IV al Tratatului U.E. in titlul IV al
Tratatului C.E. (art. 42 din Tratatul U.E.).
Unele reglementari legale particulare se aplica Danemarcei, Mani Britanii si Irlandei.
Danemarca nu particip la msurile adoptate de Consiliu n temeiul titlului IV din
Tratatul C.E. Singura excepie o constituie msurile privitoare la vize. Totodat, Danemarca
nu particip la elaborarea i punerea n practic a deciziilor i aciunilor Uniunii care au
implicaii n domeniul aprrii.
Marea Britanie si Irlanda nu participa la masurile luate de Consiliu in baza titlului IV
din Tratatul C.E., nici la Acordurile de la Schengen. In plus, Marea Britanie este abilitata, prin
derogare de la art. 14 din Tratatul C.E., sa instituie, la frontierele sale cu alte state membre,
controalele pe care le considera necesare.

n acest cadru, formarea i dezvoltarea dreptului comunitar al afacerilor a depins, mai

ales, de sistemul juridic comunitar i de procesul efectiv de integrare economic
intracomunitar.
Dreptul comunitar al afacerilor este o materie juridic pluridisciplinar, care reunete
norme juridice aparinnd unor ramuri de drept diferite (drept comercial, drept vamal, drept
financiar), ce au n comun faptul c guverneaz nemijlocit domeniul afacerilor.
Normele dreptului comunitar al afacerilor se aplica, n principal, lucrtorilor
independeni, indiferent dac acetia exercit activiti cu caracter industrial, comercial,
activiti artizanale sau care sunt n legtur cu profesiunile liberale, ntreprinderilor, n
sensul n care sunt nelese aceste entiti pe temeiul jurisprudenei Curii de Justiie, precum
i statelor membre. Anumite reglementari legale comunitare pot s intereseze ns i
persoanele care nu particip, n mod specific, la activitile subsumate domeniului afacerilor.
Aceasta materie juridic este axat, n mod exclusiv, pe construcia comunitar.
Integrarea ntr-un tot a normelor juridice pe care le vom analiza se datoreaz eforturilor
doctrinei, nefiind opera legiuitorului.
Dup cum s-a subliniat n literatura de specialitate, dreptul comunitar al afacerilor
prezint urmtoarele caracteristici 9:
- Este un drept suprapus sistemelor juridice naionale, ntruct transferul anumitor
competene ale statelor ctre Comunitatea european se realizeaz n mod parial i
progresiv. Dreptul comunitar nu se substituie pur si simplu sistemelor juridice naionale, ci
cuprinde reguli complementare sau, uneori, concurente celor din sistemele juridice ale
statelor membre. n situaia n care apar conflicte ntre normele comunitare i cele naionale,
acestea sunt soluionate prin aplicarea normelor comunitare;
- Este un drept ,,descentralizat", deoarece particularii pot s invoce n faa organelor
de jurisdicie ale statelor membre regulile dreptului comunitar al afacerilor, dac acestea au
efect direct. Dispoziiile legale comunitare care au efect direct trebuie s fie clare, precise,
necondiionate i s nu necesite masuri de executare. Principalele reglementari din Tratatul
C.E. referitoare la libera circulate i la concuren corespund criteriilor artate;
- Este un drept integrator, pentru ca Tratatul C.E. este un tratat-cadru, care necesit
existena unui drept derivat. Ansamblul dispoziiilor din dreptul derivat favorizeaz
aprofundarea procesului de integrare a statelor membre.
Din anul 1952 pn n prezent, dreptul comunitar al afacerilor a cunoscut o dezvoltare
inegal.
ntre 1952-1986 au fost adoptate majoritatea prevederilor legale fundamentale
consacrate liberei circulaii a mrfurilor, persoanelor, serviciilor i capitalurilor, precum i
reglementrile prin care se asigur protecia, meninerea i stimularea concurentei.
Prin Actul unic european a fost afirmat obiectivul realizrii pieei interne; a fost
restabilit ncrederea reciproc ntre statele membre, revenindu-se la votul cu majoritate
calificat n cadrul Consiliului10; s-au introdus doua noi texte n Tratatul C.E., art. 100 A i 100
B care stabileau, primul, instaurarea unei proceduri de armonizare a legislaiilor, pe temeiul
deciziei Consiliului, adoptat cu majoritate calificat, iar, cel de-al doilea, posibilitatea de a
hotr, tot prin decizie cu majoritate calificat, ca dispoziii n vigoare ntr-un stat membru
trebuie recunoscute ca fiind echivalente cu cele aplicate de un alt stat membru; a fost
instituionalizat Consiliul european.
n cuprinsul Tratatului de la Maastricht a fost prevzut obiectivul nfptuirii Uniunii
economice i monetare; s-a reglementat noiunea de cetenie a Uniunii europene, care
A se vedea, Louis et Joseph Vogel, Le droit europen des affaires, Dalloz, Paris. 1994, p. 3-6.
In anul 1965. o perioada de apte luni, Frana a refuzat s ia parte la activitile din cadrul C.E.E.. datorita dezacordului fa
de deciziile adoptate. cu majoritate calificat, n domeniul politicii agricole comune.
Situaia a fost deblocat prin compromisul de la Luxemburg care prevedea ca. n materiile n care exist interese foarte
importante ale unuia sau mai multor parteneri i deciziile pot s fie adoptate cu majoritate calificat, discutiile in Consiliu trebuie sa
continue pana se ajunge la un acord unanim (a se vedea si I. Jinga, Uniunea european - realiti i perspective. Ed. Lumina
9

10

Lex., Bucuresti. 1999, p. 177-178).

implic dreptul cetenilor Uniunii de a circula i de a se stabili n mod liber pe teritoriul

statelor membre; au fost incluse dispoziii referitoare la cooperarea n domeniile justiiei i
afacerilor interne.
De asemenea, n Tratatul de la Maastricht a fost confirmat liberalizarea complet a
circulaiei capitalurilor ntre statele membre, precum i ntre statele membre i rile din afara
comunitii.
O alta modificare a constat in instituirea procedurii de codecizie. Aceasta procedura
a fost stabilita in domenii cum sunt cele care privesc libera circulate a lucrtorilor salariai i
independeni (art. 40, 44, 46 si 47 din Tratatul C.E.), serviciile (art. 55), piaa intern (art. 95).
Corespunztor procedurii menionate, Consiliul nu poate s impun Parlamentului
european, care exprim interesele popoarelor statelor reunite n Comunitate, contribuind la
formarea unei contiine europene, o decizie determinat, chiar dac a adoptat-o n unanimitate.
n cadrul Tratatului de la Amsterdam au fost clarificate prevederile art. 95 din Tratatul
C.E., distingndu-se ntre criteriile meninerii i cele ale introducerii unor dispoziii naionale
care derog de la msurile de armonizare hotrte de ctre Consiliu cu majoritate calificat;
vizele, azilul, imigrarea i alte politici referitoare la libera circulate a persoanelor au fost
incluse intr-un titlu nou din Tratatul C.E.; a fost simplificat i extins la o serie de aspecte care
ineau deja de competena Comunitii, dar i n cazul unor noi domenii de aciune, procedura
de codecizie.
Constant, a sporit de la un tratat la altul puterea executiv a Comisiei; Parlamentul
european a fost implicat ntr-o msur tot mai mare n procesul normativ; s-a trecut la
adoptarea, n Consiliu, a unui numr mereu mai nsemnat de decizii cu majoritate calificat.
Subliniem, totodat, contribuia aparte a Curii de Justiie la formarea i dezvoltarea
dreptului comunitar al afacerilor, aceasta afirmnd efectul direct al unor dispoziii eseniale
din Tratatul C.E. care prezint relevan n contextul acestui demers, precum cele privitoare
la interzicerea, ntre statele membre, a drepturilor de vam la import i la export i a taxelor
cu efect echivalent (art. 25 din Tratatul C.E.); interzicerea, intre statele membre, a restriciilor
cantitative la import si a masurilor cu efect echivalent (art. 28); interzicerea, intre statele
membre, a restriciilor cantitative la export si a masurilor cu efect echivalent (art. 29), obligaia
de adaptare a monopolurilor de stat cu caracter comercial (art. 31), libera circulate a
lucratorilor salariai (art. 39), dreptul de stabilire (art. 43), libera prestare a serviciilor (art. 49
si 50), libera circulate a capitalurilor i a plilor ntre statele membre (art. 56), nelegerile
monopoliste ntre ntreprinderi (art. 81), abuzul de poziie dominant (art. 82), taxele interne
(art. 90).
Evoluia general a Comunitilor europene a nregistrat i neajunsuri. Astfel, n
absena unei politici industriale globale, dezvoltarea internaional a societilor comerciale a
fost stnjenit. Unele reglementari nu au putut sa fie, in pofida eforturilor Comisiei, adoptate.
ntre ele reinem directivele consacrate grupurilor de societi i fuziunii internaionale a
societilor pe aciuni, precum i proiectul de instituire a societilor europene.
n cele ce urmeaz vom analiza regulile principale ale dreptului comunitar al
afacerilor, adic cele consacrate liberei circulaii a mrfurilor, persoanelor, serviciilor i
capitalurilor i regulile referitoare la libera concuren, fr a ne opri ns asupra prevederilor
specifice anumitor sectoare: crbune i oel, energie atomic, transporturi, agricultur.
Regulile artate vor fi studiate avnd n atenie dinamica Comunitii, determinate de mutaiile
din mediul economic i social.
Dispoziiile tratatului ncheiat la Porto, la 2 mai 1992, ntre Comunitatea european i
statele membre, pe de o parte, i rile din Asociaia european a liberului schimb (Islanda,
Liechtenstein i Norvegia"), pe de alt parte, prin care a fost instituit Spaiul economic
european, sunt similare reglementrilor din Tratatul C.E. n domeniul liberei circulaii a
mrfurilor, persoanelor, serviciilor i capitalurilor, a nelegerilor monopoliste ntre ntreprinderi,
abuzului de poziie dominant i a ajutoarelor acordate de ctre statele contractante. Totui,
ele nu privesc, n mod nemijlocit, problematica construciei comunitare i, n consecin, nu
vor fi analizate la dreptul comunitar al afacerilor. a capitalurilor i a plilor ntre statele membre

(art. 56), nelegerile monopoliste ntre ntreprinderi (art. 81), abuzul de poziie dominant (art.
82), taxele interne (art. 90).
Evoluia general a Comunitilor europene a nregistrat i neajunsuri. Astfel, n
absena unei politici industriale globale, dezvoltarea internaional a societilor comerciale a
fost stnjenit. Unele reglementari nu au putut s fie, n pofida eforturilor Comisiei, adoptate.
Intre ele reinem directivele consacrate grupurilor de societi i fuziunii internaionale a
societilor pe aciuni, precum i proiectul de instituire a societilor europene.
In cele ce urmeaz vom analiza regulile principale ale dreptului comunitar al
afacerilor, adic cele consacrate liberei circulaii a mrfurilor, persoanelor, serviciilor i
capitalurilor i regulile referitoare la libera concurenta, fara a ne opri insa asupra prevederilor
specifice anumitor sectoare: crbune si otel, energie atomica, transporturi, agricultura.
Regulile artate vor fi studiate avnd n atenie dinamica Comunitii, determinate de mutaiile
din mediul economic i social.
Dispoziiile tratatului ncheiat la Porto, la 2 mai 1992, ntre Comunitatea europeana i
statele membre, pe de o parte, i rile din Asociaia europeana a liberului schimb (Islanda,
Liechtenstein si Norvegia11), pe de alta parte, prin care a fost instituit Spaiul economic
european, sunt similare reglementarilor din Tratatul C.E. n domeniul liberei circulaii a
mrfurilor, persoanelor, serviciilor i capitalurilor, a nelegerilor monopoliste ntre ntreprinderi,
abuzului de poziie dominant i a ajutoarelor acordate de ctre statele contractante. Totui,
ele nu privesc, n mod nemijlocit, problematica construciei comunitare i, n consecin, nu
vor fi analizate la dreptul comunitar al afacerilor.

TITLUL I
PIATA INTERN EUROPEAN.
CELE PATRU LIBERTI FUNDAMENTALE

Piaa intern este caracterizat, corespunztor prevederilor art. 3 par. 1 lit. c din
11

Elveia nu a ratificat acest tratat.

Tratatul C.E., prin eliminarea, ntre statele membre, a obstacolelor n calea liberei
circulaii a mrfurilor, persoanelor, serviciilor i a capitalurilor. Stabilirea pieei interne
presupune, potrivit definiiei de la art. 14 par. 2, care are ca fundament dispoziiile art. 3
par. 1 lit. c, un spaiu fr frontiere interioare n care libera circulate a mrfurilor, a
persoanelor, a serviciilor i a capitalurilor este asigurat. Realizarea pieei interne a trebuit sa
fie nfptuit pn la 31 decembrie 1992. La 1 ianuarie 1993 s-a apreciat c fusese
ndeplinit, n general, programul prevzut n Cartea alba a Comisiei din anul 1985, iar
activitatea a continuat cu dezvoltarea pieei interne, ndeosebi n domeniul serviciilor i
capitalurilor, precum i n acela al reglementarilor tehnice.12
In cadrul pieei unice europene sunt, aadar, definitorii urmtoarele liberti
fundamentale :
- Libera circulaie a mrfurilor;
- Libera circulaie a persoanelor;
- Libera circulaie a serviciilor;
- Libera circulaie a capitalurilor.
Dup cum reiese din dispoziiile art. 14 par. 2, piaa intern implic suprimarea
controalelor la frontiere, meninndu-se ns verificrile care se realizeaz n stadiul
comercializrii bunurilor. O asemenea situate este similar celei care poate s fie evideniat
n cadrul unei piee naionale.13
Totodat se poate observa c stabilirea pieei interne nu a determinat numai
nlturarea controalelor la frontiere, ci i a obstacolelor indirecte la libera circulate, care se pot
datora prevederilor legale diferite din statele membre. De aceea, in cuprinsul art. 95 din
Tratatul C.E. este consacrat o procedur de armonizare a legislaiilor rilor din
Comunitate, n scopul ndeplinirii obiectivelor enunate la art. 14.
Referirile la libera circulate a persoanelor arat c sarcinile pe care le subsumeaz
realizarea pieei interne nu au, n mod exclusiv, caracter economic. Astfel, libera circulate a
persoanelor nu poate s fie asigurat n absena unor msuri care s rspund
dezideratelor statelor membre n domeniul securitii publice, al luptei mpotriva traficului
de arme sau de droguri, al politicii aplicabile fa de imigranii din ri tere.
Libera circulate a capitalurilor este n strns legtur cu celelalte trei liberti
fundamentale. In plus, nscrierea acestui obiectiv n cuprinsul art. 14 contribuie, n mod
esenial, la realizarea unui spaiu financiar integral, precum i a Uniunii economice i
monetare, reglementat prin Tratatul de la Maastricht.

CAPITOLUL I
LIBERA CIRCULAIE A MARFURILOR
Seciunea I
Preliminarii
Pana la sfritul anului 1992 au fost adoptate 282 directive, ceea ce a reprezentat 95% din programul prevzut in Cartea
alba a Comisiei din anul 1985. Dintre acestea, 77% an fost transpuse in ordinea juridica a statelor membre.
Domeniile care au fost luate in considerare sunt variate si, multe dintre ele, specializate: accize, certificate
fitosanitare. transfer al deeurilor. comerul cu bunuri culturale, dispozitive medicale etc. (a se vedea, J. Schapira,
G. Le Tallec, J.-B. Blaise, Droit europen des affaires, Presses Universitaires de France, Paris, 1994. p. 50-52).
13
A se vedea i O. Manolache, Drept comunitar, Ed. ALL, Bucureti, 1995, p. 119-120.
12

In principiu, prevederile legale privitoare la libera circulate a mrfurilor sunt

cuprinse n titlul I a celei de a treia pri din Tratatul C.E. Totui, unele dispoziii care
intereseaz aceasta materie nu au fost incluse n titlul menionat. Bunoar, reglementrile
legale referitoare la taxele interne sunt coninute de art. 90 din titlul VI, partea a treia a
Tratatului C.E.
Analizarea prevederilor consacrate liberei circulaii a mrfurilor necesit luarea n
considerare att a dispoziiilor care au fost adoptate n scopul nlturrii obstacolelor directe
care existau in domeniu, cat i a reglementarilor prin care s-a urmrit interzicerea ntre
statele membre a msurilor care aduceau, n mod indirect, atingere principiului artat (taxe
cu efect echivalent taxelor vamale, restricii cantitative etc.).
Distinct, vor fi examinate excepiile de la principiul liberei circulaii a mrfurilor,
precum i clauzele de salvgardare din Tratatul C.E. care pot s fie invocate, n domeniu, de
ctre rile din Comunitate.
Seciunea a II-a
Interzicerea intre statele membre a taxelor vamale de
import i de export. Uniunea vamala
Libera circulate a mrfurilor este un regim n cadrul cruia bunurile nu ntmpin, la
frontiere, nici un obstacol stabilit de stat, indiferent daca acestea sunt importate sau exportate.
Potrivit art. 23 par. 1 din Tratatul C.E., Comunitatea este fondata pe o uniune vamala
care cuprinde ansamblul schimburilor de mrfuri i care implic interzicerea, ntre statele
membre, a taxelor vamale de import i de export i a oricror taxe cu efect echivalent,
precum i adoptarea unui tarif vamal comun n relaiile lor cu rile tere. Alturi de suprimarea
taxelor vamale i a taxelor cu efect echivalent i de instituire a tarifului vamal comun, realizarea
pieei unice a presupus ns i interzicerea, ntre statele membre, a restriciilor cantitative i a
msurilor cu efect echivalent.
Suprimarea taxelor vamale este caracteristic oricrei zone de liber schimb. Acest model
de organizare a fost adoptat i de Asociaia european a liberului schimb (A.E.L.S.),
constituit la 4 ianuarie 1960. Fiecare stat membru al zonei de liber schimb elaboreaz i
aplic propria sa politica vamal fa de rile tere.
In situaia n care un grup de state i propun ns o dezvoltare economic globala i
armonioas, interzicerea taxelor vamale este nsoit de stabilirea, la frontiera acestor tari cu
exteriorul, a unui tarif vamal comun, care nlocuiete diferitele tarife naionale. Modelul de
organizare menionat poart denumirea de ,,uniune vamala", fiind consacrat prin dispoziiile
art. 23 par. 1 din Tratatul C.E. Astfel, compartimentrile existente ntr-o mare parte a Europei
au fost nlturate, iar noul spaiu economic a fost protejat in mod uniform. Uniunea vamal a
permis Comunitii s aib o politic comercial comun i a determinat elaborarea unei
legislaii vamale proprii. In prezent, regulamentele i directivele n domeniu sunt reunite n
Codul vmilor comunitare, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1994.
nelegerea noiunii de uniune vamal necesit, de asemenea, unele precizri
referitoare la domeniul de aplicare a dispoziiilor in materie:
a) Domeniul de aplicare spaial. Libera circulate a mrfurilor se desfoar nuntrul
limitelor geografice n care statele membre i exercita suveranitatea. Teritoriul vamal este
definit la art. 3 din Codul vmilor comunitare, textul avnd caracter descriptiv. Totui, unele
teritorii ale statelor membre nu sunt incluse in teritoriul vamal (insulele Feroe, insula Helgoland,
teritoriul Bsingen, comunele Livigno i Campione d'ltalia, Ceuta i Melilla .a.).
Pe de alt parte, teritoriul principatului Monaco i cel al Republicii San-Marino apar
integrate n teritoriul vamal, cu toate c aceste state nu au aderat la Uniunea European (art. 3
pct. 2 din Codul vmilor comunitare).
Teritoriul vamal nu cuprinde ns teritoriile statelor membre cu care Comunitatea a
ncheiat acorduri comerciale sau de asociere, deoarece, dup cum rezult din aceste acorduri,

ntre pri continu s subziste obstacole tarifare i netarifare;

b) Domeniul de aplicare material. Libertatea schimburilor intracomunitare privete toate
sectoarele economiei, ntruct, potrivit art. 23 din Tratatul C.E., uniunea vamala cuprinde
ansamblul schimburilor de mrfuri. Reglementari legale speciale trebuie luate n considerare
pentru anumite mrfuri: crbune, oel, materiale specifice pieei nucleare, produse agricole.
n msura n care tratatele sectoriale - Tratatul C.E.C.A. i Tratatul C.E.E.A. - conin
lacune, acestea pot fi acoperite prin aplicarea dispoziiilor generale din Tratatul C.E.14
Prevederile art. 23 se aplic deopotriv mrfurilor comunitare i celor care se afla n liber
practic. Unele precizri sunt necesare n legtur cu aceste categorii.
Potrivit Curii de Justiie a Comunitilor Europene, prin marf se nelege orice
bun transportat peste o frontiera, n scopul unor tranzacii comerciale.15 Natura sau
destinaia particular a bunului respectiv nu sunt relevante pentru a fi caracterizat n acest
mod. Bunoar, n jurisprudena Curii de Justiie au fost considerate ca fiind mrfuri
bunurile care sunt folosite pentru consum16; medicamentele17; electricitatea18.
Cu toate ca s-ar putea aprecia ca o asemenea concepie a Curii de Justiie este
tributara unor influente ,,mercantile" 19, ea corespunde cel mai bine varietii bunurilor
care sunt susceptibile s circule liber n spaiul intracomunitar.
Definiia artat permite includerea n categoria mrfurilor i a deeurilor care nu au
valoare comercial, genernd anumite costuri pentru ntreprinderi.20 Astfel, aceast definiie
se distinge de o alta anterioar, corespunztor creia erau considerate mrfuri orice bunuri
evaluabile in bani, care sunt susceptibile sa formeze obiect al unor contracte comerciale.21
Materialele i suporturile de sunet care sunt folosite n domeniul audiovizualului
sunt socotite mrfuri. n schimb, emisiunile, compoziiile muzicale, mesajele publicitare sunt
incluse n categoria prestrilor de servicii,22 aplicndu-se prevederile art. 49 din Tratatul
C.E.
Piesele din metal preios devin mrfuri n momentul n care nu mai au curs legal
intr-un stat membra. In caz contrar, ele sunt supuse regulilor privitoare la libera circulaie a
capitalurilor.23
Cunotinele tehnice referitoare la fabricarea, funcionarea, ntreinerea sau
comercializarea unor mrfuri ori pentru elaborarea i punerea n fabricate a unor
procedee nu sunt considerate mrfuri, chiar dac numeroase elemente ale know-how - ului
au un suport material (obiecte, schie, instruciuni).
Dup cum am menionat, principiul liberei circulaii se aplic mrfurilor originare
din statele membre (art. 23 par. 2 din Tratatul C.E.). n cuprinsul Tratatului C.E. nu sunt
ns definite aceste mrfuri. Ca atare, trebuie sa ne raportam la prevederile legale din
dreptul derivat care sunt consacrate aspectului analizat. Conform art. 4 par. 7 din Codul
14

A se vedea. R. Munteanu, op. cit, 1996, p. 37

C.J.C.E., la 2 iulie 1992, af. C-2/90, Commission contre Belgique. in Recueil, 1992-8, p. 1-4478
16
C.J.C.E.. 7 martie 1990, C-362/88. GB-INNO-BM contre Confdration du commerce luxembourgeois, in
Recueil, 1990-3, p. 1-688-689
17
Medicamentele pot s fie importate, pentru nevoi personale. prin pot, chiar dac. in tara de import, ele se
elibereaz numai pe baz de reet (C.J.C.E., 8 aprilie 1992, C-62/90, Commission contre R.F.G., in Recueil, 19924, p. 1-2608-2610).
18
C.J.C.E., 27 aprilie 1994, af. C-393/92, Gemeente Almelo e.a.. in Recueil, 1994-4, p. 1-1516.
19
A se vedea, .1. Schapira, G. Le Tallec, J.-B. Blaise, op. cit., p. 176-177.
20
Att deeurile reciclabile, ct i cele care nu pot fi reciclate si refolosite sunt supuse prevederilor referitoare la
libera circulaie a mrfurilor (C.J.C.E., 2 iulie 1992, af. C-2/90, in Recueil, 1992-8. p. 1-4478).
21
C.J.C.E., 10 decembrie 1968, af. 7/68, in Recueil, 1968, p. 627. Aceasta hotrre a fost pronunat in legtur
cu o reglementare legala italiana privitoare la bunurile cu caracter artistic, istoric, arheologic sau etnografic.
22
C.J.C.E., 30 aprilie 1974, af. 155/73, G. Sacchi, in Recueil, 1974, vol. 1, p. C.J.C.E., 23 noiembrie 1978, af. 7/78,
Regina contre E.G. Thompshon,
23
C.J.C.E., 23 noiembrie 1978, af. 7/78, Regina contre E.G. Thompshon, B.A. Johnson. C.A.N. Woodiwiss, in
Recueil, 1978, partea a treia, p. 2247. 410
15

vmilor comunitare, mrfurile comunitare sunt:

- Mrfurile obinute n ntregime n cadrul teritoriului vamal al Comunitii, n
condiiile artate la art. 23, fr s fie folosite mrfuri importate din ri sau teritorii care
nu sunt incluse n teritoriul vamal al Comunitii. De exemplu, corespunztor dispoziiilor
art. 23 din Codul vmilor comunitare, sunt originare dintr-un stat produsele minerale
extrase din acea ar; produsele vegetale care sunt recoltate n statul respectiv; animalele
nscute i crescute n ara n cauz; produsele provenite de la animalele crescute n acel
stat; produsele obinute prin vntoare sau prin pescuit; produsele obinute prin
pescuitul maritim i alte produse obinute, dincolo de limitele mrii teritoriale ale unei ri,
de ctre nave nmatriculate n statul luat n considerate i care arboreaz pavilionul statului
respectiv .a. ;
- Mrfurile importate din ri sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al
Comunitii i care se afl n liber practic. Conform art. 24 din Tratatul C.E. sunt
considerate n liber practic (circulnd liber) ntr-un stat membru, mrfurile care provin din
ri tere pentru care au fost ndeplinite formalitile de import i au fost percepute taxele
vamale i taxele cu efect echivalent exigibile n acel stat membru, dac nu au beneficiat de
rambursarea total sau parial a respectivelor taxe;
- Mrfurile obinute n cadrul teritoriului vamal al Comunitii prin prelucrarea unor
bunuri care sunt n liber practic sau din bunuri fabricate n ntregime n Comunitate i din
produse care se afl n liber practic. Dup cum se poate observa, aceste mrfuri sunt
obinute pornindu-se de la bunurile din a doua categorie ori de la cele din prima i a doua
categorie. De pild, mrfurile obinute n Frana din materii prime romneti, care circul
liber n Comunitate, vor fi considerate mrfuri franceze.
Toate celelalte mrfuri sunt socotite mrfuri necomunitare. n scopul determinrii
originii acestora se face distincie ntre originea nepreferenial i cea preferenial a
mrfurilor.
Originea nepreferenial a mrfurilor se stabilete potrivit art. 23-26 din Codul
vmilor comunitare. Acesta este regimul juridic de drept comun.
Originea preferenial a mrfurilor este stabilit prin tratatele internaionale ncheiate
de Comunitate cu statele tere sau cu gruprile de state ori, n mod unilateral, de
Comunitate n favoarea anumitor state, grupri de state sau teritorii (art. 27 coroborat cu
art. 20 par. 3 lit. d si e din Codul vmilor comunitare). De exemplu, statele mediteraneene
beneficiaz, n cadrul politicii specifice a Comunitii fa de ele i a ajutorului. pentru
dezvoltare, de tarife prefereniale.
n ipoteza n care procesul de fabricare a unei mrfi s-a desfurat n doua sau mai
multe state, marfa este originara din tara unde a avut loc ultima transformare sau
prelucrare substanial, justificata din punct de vedere economic, realizata ntr-o
ntreprindere echipat n acest scop i care a condus la obinerea unui produs nou ori care
reprezint un stadiu de fabricate important (art. 24 din Codul vmilor comunitare). Aceste
prevederi legale permit att determinarea originii comunitare a mrfurilor, cat i
precizarea originii produselor care provin din ri tere. Ele fac parte dintre reglementrile
consacrate originii neprefereniale a mrfurilor, fiind, aadar, aplicabile n toate situaiile n
care nu exista, n materie, dispoziii legale cu caracter special.
Interpretarea prevederilor legale artate a necesitat, uneori, n practic, realizarea
unor examinri tehnice detaliate, pentru a se putea hotr dac marfa a fost sau nu supus
unei transformri ori prelucrri substaniale.24
Dificulti aparte au fost ns prilejuite de activitile de asamblare. n principiu,
operaiunile simple de asamblare nu pot fi caracterizate ca fiind activiti de transformare
24

De pild. ntr-o afacere, Curtea de Justiie a fost solicitat s hotrasc daca fermoarele fabricate de filialele europene
ale unei societi japoneze sunt mrfuri comunitare. in circumstanele in care cursoarele fuseser importante din Japonia (a
se vedea. C.J.C.E., 31 ianuarie 1979, af. 34/78 si 114/78, Yoshida Nederland BV i Yoshida GmbH, in Recueil, 1979,
prima parte, p. 115-171).

sau prelucrare substanial. Totui, operaiunile de asamblare corespund criteriilor de la art.

24, n cazul n care, sub aspect tehnic i lund n considerare definiia mrfii n cauza,
asamblarea reprezint stadiul de fabricate determinant, n cursul cruia se concretizeaz
destinaia elementelor componente care sunt folosite, iar marfa dobndete proprieti
calitative specifice. n eventualitatea n care aceste repere de ordin tehnic nu sunt
concludente, urmeaz s se ia n considerare valoarea adugat de operaiunea de asamblare.
Sporirea valorii mrfii cu mai puin de 10% nu are influen privitor la originea ei.25
Aplicarea dispoziiilor art. 24 nu este ns condiionat de cerina ca operaiunea de
asamblare s implice o activitate intelectual distincta, ntruct n cuprinsul reglementarilor
menionate nu este instituit o asemenea exigen.26
Potrivit art. 25 din Codul vmilor comunitare, transformarea sau prelucrarea care sa stabilit ori n legtur cu care faptele justific prezumia c s-a realizat numai n scopul
nlturrii de la aplicare a dispoziiilor legale obinuit incidente din Comunitate,
referitoare la mrfurile dintr-un stat determinat, nu poate s fie considerat c ar conferi
mrfurilor astfel obinute, n temeiul prevederilor art. 24, originea rii unde ea a fost
efectuat.
Prin dispoziiile art. 25 este sancionat fraudarea reglementrilor legale comunitare
privitoare la precizarea originii mrfurilor. Elementele fraudei la lege sunt elementul
subiectiv i cel obiectiv.
Elementul subiectiv este caracteristic pentru frauda la lege. Aceasta consta n intenia
de a nltura aplicarea prevederilor legale obinuit incidente.
Elementul obiectiv este reprezentat de manevrele prii (prilor) prin care sunt
nlturate reglementrile legale considerate dezavantajoase. n ipoteza analizata este vorba
de transformarea sau prelucrarea mrfurilor ntr-un anumit stat, fr ca acest proces s
poat fi explicat prin motive de ordin economic.
Curtea de Justiie a Comunitilor Europene apreciaz, n mod riguros, dac sunt
sau nu ntrunite cele doua elemente ale fraudei la lege. De exemplu, transferul activitilor
de asamblare din statul unde sunt fabricate componentele necesare intr-o alta tara nu este
suficienta pentru a proba frauda la lege.27
Dovada fraudei la lege se poate face prin orice mijloc de proba. Prezumia la care se
refera dispoziiile art. 25 are caracter relativ. n consecin, partea interesat poate s
rstoarne aceast prezumie prin proba contrar, care va comporta dovada bunei-credine
cu care ea a lucrat.
Alturi de mrfurile originare din statele membre, principiul liberei circulaii este
luat n considerare i n cazul mrfurilor care se afl n liber practic (art. 23 par. 2 din
Tratatul C.E.).
Conform art. 79 din Codul vmilor comunitare, punerea in libera practica atribuie
unei mrfi necomunitare statutul vamal al unei mrfi comunitare. Acest statut vamal
nceteaz n situaiile prevzute la art. 24 din Tratatul C.E., coroborat cu art. 83 din Codul
vmilor comunitare (taxele vamale de import sunt restituite pentru c marfa prezint
defecte sau nu este corespunztoare stipulaiilor din contract, se aplic regimul
perfecionrii active n sistemul rambursului28 etc.).
Mrfurile n liber practic sunt, corespunztor jurisprudenei Curii de Justiie,
produsele din ri tere, care au fost importate n mod legal ntr-un stat membru, cu
respectarea cerinelor de la art. 24 din Tratatul C.E.29
In cuprinsul art. 24 nu se face distincie ntre situaia n care mrfurile din ri tere
circul liber n statul membru n care au fost ndeplinite formalitile de import i au fost
ncasate taxele vamale i taxele cu efect echivalent i, respectiv, cazul n care, dup
25

Referitor la acest criteriu subsidiar, subliniem ca, in anumite domenii, sunt fixate, prin reglementari specifice, procente
diferite (cf. Gh. Gavalda, G. Parleani, Traite de droit communautaire des affaires, Litec, Paris, 1992, p. 36).
26
27

C.J.C.E., 13 decembrie 1989, af. C-26/88, Brother International, in Recueil, 1989-11. p. 4281.

Ibidem, p. 4254.
A se vedea infra, titlul I. capitolul I. seciunea a V-a, p. 58-59.
29
C.J.C.E., 15 decembrie 1976. af. 41/76, Donckerwolcke, in Recueil. 1976. partea a doua, p. 1935.
28

satisfacerea exigentelor artate, mrfurile n cauza circul liber ntr-o alt ar din
Comunitate.30
ncepnd cu 1 ianuarie 1993, controalele asupra mrfurilor au fost nlturate la
frontierele statelor membre ale Comunitii, procedura tranzitului comunitar intern fiind
meninut numai pentru ipoteze excepionale.31 n consecin, mrfurile care circul n
Comunitate sunt prezumate ca fiind mrfuri comunitare (bunuri fabricate n statele
membre sau bunuri care se afl n liber practic). Autoritile interesate trebuie s
probeze - innd, de exemplu, seama de circumstanele n care s-a realizat importul ori de
informaiile pe care le dein - c mrfurile luate n considerare sunt necomunitare; 32
c) Domeniul de aplicare temporal. Realizarea uniunii vamale a fost ncheiat la 1 iulie
1968, cu optsprezece luni nainte de termenul de 1 ianuarie 1970, stipulat in tratat. Uniunea
vamal nu a putut fi stabilit dect ntr-un ritm lent i printr-o procedur supl, ntruct,
n mprejurarea contrar, economia mai multor ri din Comunitate ar fi fost puternic
afectata i s-ar fi produs efecte grave pe plan social.33
Seciunea a III-a
Interzicerea intre statele membre a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale
Libera circulate a mrfurilor este asigurata att prin interzicerea ntre statele
membre a taxelor vamale de import i de export, ct i prin mpiedicarea rilor din
Comunitate de a institui taxe cu efect echivalent acestor taxe vamale. Realizarea unui
asemenea deziderat nu este lesnicioas, ntruct conceptele cu care opereaz tratatele nu sunt
definite, iar reglementrile legale naionale prin care se institute obstacole indirecte n calea
liberei circulaii a mrfurilor sunt, adesea, complexe.
Prevederile legale care se aplica, in materie, sunt cuprinse la art. 23 par. 1, art. 25 si
art. 90 din Tratatul C.E.
Corespunztor dispoziiilor art. 25, taxele vamale de import i de export sau taxele cu
efect echivalent sunt interzise ntre statele membre. Aceast interdicie se aplic i taxelor
vamale cu caracter fiscal.
Spre deosebire de alte taxe vamale, cele cu caracter fiscal sunt instituite privitor la
mrfurile importate, n absenta existentei unor bunuri indigene similare ori comparabile,
pentru a procura venituri autoritilor publice.
Potrivit art. 90, nici un stat membra nu supune, direct sau indirect, produsele
celorlalte tari din Comunitate unor impozite interne, de orice natura, superioare celor care
se aplica, direct ori indirect, produselor naionale similare.
n plus, nici un stat membru nu supune produsele celorlalte ri din Comunitate
unor impozite interne de natura s protejeze indirect alte produse.
Obiectivele art. 90 sunt complementare celor ale art. 23 si 25 din Tratatul C.E. Domeniul de
aplicare si regimul lor juridic sunt insa diferite.
Deoarece Tratatul C.E. nu cuprinde o definite a noiunii de ,,taxa ce efect echivalent",
aceasta a fost precizat de ctre Comisie, n temeiul art. 226, i n jurisprudena Curii de
30
31

C.J.C.E.. 22 martie 1990, af. C-83/89, Openbaar Mmisterie, in Recueil. 1990-3. p. 1177.

A se vedea, infra, titlul I, capitolul I, seciunea a V-a, p. 61.

Pentru dispoziiile legale care se aplicau anterior intrrii in vigoare a Codului vmilor comunitare, a se vedea, J.-R.
Nassiet, La rglementation douanire europenne, Jupiter, Paris, 1988, passim.
33
Introducerea tarifului vamal comun s-a fcut in doua etape: in prima etapa, tarifele vamale naionale au fost apropiate in
mod progresiv; in cea de-a doua, a fost instituit tariful vamal comun.
Modul in care au fost suprimate progresiv drepturile de vama a fost reglementat prin art. 14-17 din Tratatul C.E.,
abrogate, in prezent, prin art. 6 al Tratatului de la Amsterdam. Conform prevederilor Tratatului de la Amsterdam,
articolele din Tratatul C.E. care se aplic in continuare au fost renumerotate.
32

Prin tratatele de adeziune a noi state la Comuniti au fost stabilite perioade de adaptare la normele
comunitare.

Justiie, pe baza art. 234 din Tratatul C.E.34

Dup cum a hotrt n repetate rnduri Curtea de Justiie, taxele cu efect
echivalent sunt orice taxe pecuniare, indiferent de mrimea, denumirea sau modul lor de
aplicare, care sunt impuse unilateral asupra mrfurilor naionale ori strine pentru c ele
trec o frontiera i care nu sunt taxe vamale n sens strict.35
Prin urmare, nu are relevan dac taxa are sau nu caracter discriminator ori
protecionist, cci, prin prevederile Tratatului C.E., an fost interzise taxele vamale i taxele
cu efect echivalent, fr s se fac distincie dup cum mrfurile importate intra sau nu in
concurenta cu bunurile indigene. In alte cuvinte, suprimarea taxelor vamale i a taxelor cu
efect echivalent are caracter general, n scopul asigurrii liberei circulaii a mrfurilor.36
Taxele cu efect echivalent au urmtoarele caracteristici:
- Sunt taxe pecuniare. Obstacolelor in calea liberei circulaii a mrfurilor care nu
sunt pecuniare li se aplica prevederile art. 28 si 29 din Tratatul C.E.;
- Nu are nsemntate mrimea, denumirea sau modul de aplicare a taxei. Chiar dac
taxa este minim, ea poate s descurajeze importurile ori exporturile, datorit creterii
preului produsului n cauz.
Efectul disuasiv al taxei poate s rezulte ns i din formalitile administrative care se
cer ndeplinite.37
Denumirile sub care sunt instituite aceste taxe difer. In unele cazuri, ele au fost
considerate un ,,drept special" sau un ,,supliment de pre".38
Nu are relevant nici modul lor de aplicare. Bunoar, Curtea de Justiie a hotrt
ca sunt taxe cu efect echivalent cele ncasate la eliberarea licenelor de import39; pentru
realizarea unei statistici privind mrfurile exportate40; taxele solicitate n scopul inspeciei
sanitare a mrfurilor destinate exportului41; cele menite s contribuie la acoperirea
costurilor controalelor administrative realizate de birourile vamale42; cotizaiile la un fond
sectorial unde agenii economici erau obligai s se afilieze 43;
- Sunt taxe impuse n mod unilateral de ctre un stat membru, de o autoritate
public sau ca efect al unei convenii ncheiate ntre particulari. 44 Nu sunt considerate taxe
cu efect echivalent cele percepute cu ocazia controalelor sanitare stabilite de Comunitate
sau printr-un tratat internaional care ndeplinete funcii similare i este aplicat de ctre
toate statele membre, n situaia n care mrimea taxelor nu depete costul real al
34

Procedura de la art. 226 este folosit in situaia in care un stat membru nu i respect obligaiile asumate prin Tratatul
C.E. Nu are nsemntate dac acea conduits a cauzat sau nu vreun prejudiciu altei ri din Comunitate, iar Comisia nu
trebuie s fac dovada interesului ei de a aciona.

In cadrul art. 234 sunt reglementate ipotezele in care Curtea de Justiie este competenta sa statueze cu titlu
prejudicial - a se vedea, V. Constantinesco, J.-P. Jacqu. R. Kovar, D. Simon, Traite instituant la C.E.E.,
Economica. Paris. 1992. p. 1007-1021, respectiv, p. 1073-1122, precum si. referitor la modificarea art. 234 prin
Tratatul de la Maastricht, V. Constantinesco, R. Kovar, D. Simon, Traite sur 1'Union Europenne, Economica.
Paris, 1995, p. 625-628.
35

C.J.C.E., 1 iulie 1969. af. 24/68. Commission contre Rpublique italienne. in Recueil. 1969. p. 210.

36

Ibidem, p. 200.

37

C.J.C.E., 25 ianuarie 1977. af. 46/76, W.J.G. Bauhuis, in Recueil,, 1977, prima parte, p. 14.

38

C.J.C.E., 25 mai 1977, af. 77/76, Cucchi contre Avez, in Recueil. 1977, partea a doua, p. 1006.
C.J.C.E., 14 decembrie 1962. af. 2 si 3-62. Commission contre Luxembourg et Belgique, in
Recueil, 1962, p. 831.
40
C..T.C.E., 1 iulie 1969, af. 24/68, Commission contre Italie, in Recueil. 1969, p. 200-202.
41
C.J.C.E., 2 mai 1990, af. C-l 11/89. Staat der Nederlanden contre P. Bakker HiUegom B.V.. in Recueil,
1990-5, p. 1-1753.
39

42

C.J.C.E.. 11 august 1995. af. C-l6/94, E. Dubois et Gnral cargo services S.A. contre Garonor exploitation S.A., in
Recueil. 1995-8, p. 1-2438. In aceasta afacere, taxa cu efect echivalent era stabilit in cadrul condiiilor generale ale
ntreprinderii Garonor, sub denumirea de ,,taxa de trecere", fund menita sa acopere cheltuielile suportate de
ntreprinderea artat cu prilejul ndeplinirii sarcinilor specifice de ctre autoritile vamale si de serviciile veterinare.
43
C..I.C.E., 1 iulie 1969, af. 2 si 3-69, Sociaal Fonds voor de Diamantarbeiders. in Recueil. 1969, p. 220-225.
44
C.J.C.E., 11 august 1995, af. C-16/94, E. Dubois et Gnral cargo services S.A. centre Garonor exploitation S.A., In
Recueil. 1995-8, p. 1-2438.

controalelor efectuate 45;

- Sunt cerute pentru c mrfurile trec o frontier. Taxele pot s fie ncasate la
export46 sau la import47. mprejurarea c taxa este solicitat n stadiul prelucrrii sau al
comercializrii mrfii nu influeneaz asupra calificrii acesteia ca tax cu efect echivalent,
dac unicul temei al perceperii ei l constituie faptul c marfa a trecut o frontier.48
De asemenea, pot sa fie considerate taxe cu efect echivalent cele ncasate anterior
exportului mrfii49
Cu toate c taxele cu efect echivalent sunt instituite, n principiu, asupra produselor
care se import sau se export, o tax care se aplic fr distincie tuturor mrfurilor va fi
socotit tax cu efect echivalent, n condiiile n care criteriul de ncasare este diferit pentru
bunurile care se importa sau se exporta, ceea ce face ca acestea s fie defavorizate n raport cu
alte mrfuri.50 Chiar i n cazul n care taxele solicitate se aplic n conformitate cu acelai
criteriu, ele pot s fie calificate drept taxe cu efect echivalent, dac veniturile astfel obinute
sunt folosite pentru activiti care profit n mod special produselor indigene impuse.51
Subliniem, totodat, c, n jurisprudena Curii de Justiie, a fost considerat tax
cu efect echivalent inclusiv o tax instituit asupra mrfurilor indigene i a celor din alte
state membre, care erau introduse pe teritoriul unei anumite municipaliti 52;
- Nu prezint nsemntate cine este beneficiarul taxei (statul sau o alt persoan
53
juridic ), nici scopul n care taxa a fost instituit (de pild, n vederea asigurrii proteciei
patrimoniului cultural naional 54).
Nu sunt considerate taxe cu efect echivalent urmtoarele:
a) Taxele interne. Potrivit art. 90 din Tratatul C.E., nici un stat membru nu supune,
direct sau indirect, produsele altor tari din Comunitate unor impozite interne, de orice
natura, superioare celor care se aplica, direct ori indirect, produselor naionale similare.
In plus, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele celorlalte ri
din Comunitate unor impozite interne de natur s protejeze indirect alte produse.
Prevederile art. 90 urmresc s determine plasarea produselor statelor membre ntr-o
situaie fiscal comparabil cu aceea a produselor indigene. Ele se explica prin caracterul
incomplet al armonizrii reglementarilor fiscale intre statele membre. Bunoar, att timp
ct nivelele T.V.A. i ale accizelor sunt diferite n rile din Comunitate, apare firesc s fie
operate ajustri fiscale cu privire la produsele care se transmit peste frontiere. Pe aceasta
cale, produsele statelor membre ajung s se afle n condiii de concuren normal cu produsele
indigene.
Dispoziiile art. 90 asigur, aidoma reglementrilor de la art. 23 si 25, libera
circulate a mrfurilor. n absena acestor stipulaii, interzicerea taxelor vamale i a taxelor
cu efect echivalent nu ar conduce la rezultatele care caracterizeaz, n prezent, schimburile
intracomunitare.
Art. 90 alin. 1 cuprinde regula de baza in materie. Pentru a stabili domeniul sau de
45

C.J.C.E., 2 mai 1990, C-l 11/89, Staat der Nederlanden centre P. Bakker Hillegom B.V., in Recueil, 1990-5, p. 1-1752;
C.J.C.E., 12 iulie 1977, af. 89-76. Commission contre Royaume des Pays-Bas, in Recueil, 1977, partea a doua, p. 1362-1365.
46
47
48
49

C.J.C.E., 2 mai 1990, af. C-l 11/898, P. Bakker, in Recueil, 1990-5, p. I-1752.
C.J.C.E., 18 noiembrie 1970, af. 8-70, Commission contre Rpublique italienne, in Recueil, 1970, p. 965-967.
C.J.C.E., 22 martie 1977, af. 78-76. Steinike & Weinlig, in Recueil, 1977. prima parle, p. 615-617.
C.J.C.E., 15 aprilie 1997, af. C-272/95, Deutsches Milch-Kontor GmbH, in Recueil, 1997-4, p. 1-1925.

50

C.J.C.E., 27 februarie 1980, af. 55/79, Commission contre Irlande, in Recueil, 1980-2, p. 491-492, privitor
la o taxa pentru plata creia productorii autohtoni de buturi alcoolice beneficiau de un termen mai lung
dect importatorii; C.J.C.E., 31 mai 1979, af. 132/78, Sari Denkavit Loire, in Recueil, 1979, partea a doua,
p. 1935, referitor la o taxa care se aplica mrfurilor importate i celor indigene in stadii de comercializare
diferite.
51

C.J.C.E., 19 iunie 1973, af. 77-72, C. Capolongo, in Recueil, 1973, prima parte, p. 624.
C.J.C.E., 14 septembrie 1995, af. C-485/93 si C-486/93. M. Simitzi, in Recueil, 1995-9/10, p. 1-2674-2678. Absena unor
astfel de taxe a fost considerata ca fiind o condiie prealabil indispensabil a uniunii vamale.
52

53

C.J.C.E., 19 iunie 1973, af. 77-72, C. Capolongo, in Recueil, 1973, prima parte. p. 624. In aceasta afacere,
beneficiarul taxei a fost un organism care ndeplinea un serviciu public.

54

C.J.C.E., 10 decembrie 1968, af. 7/68, Commission contre Rpublique italienne. in Recueil, 1968, p. 627.

aplicare, trebuie clarificat noiunea de ,,produs similar".

La modul general, Curtea de Justiie s-a pronunat n sensul c sunt similare
produsele care prezint, fa de consumatori, proprieti apropiate sau care rspund
acelorai necesiti.55 Prin urmare, nu se solicit ca produsele statelor membre i cele indigene
s fie identice; este suficient dac ele sunt comparabile sau corespund unor criterii
asemntoare.
De exemplu, buturile alcoolice au suficiente proprieti comune pentru ca, n
anumite circumstane, s fie considerate produse similare. Analogia nu poate s fie dus,
totui, prea departe. Astfel, whisky - ul nu este un produs similar vinurilor de fructe sau
lichiorurilor obinute din vin.56
Prevederile art. 90 se pot aplica i taxelor care se ncaseaz pentru folosirea unor
bunuri care au fost importate, daca importul s-a realizat exclusiv pentru acea utilizare a
produselor. De pild, Curtea de Justiie a hotrt ca taxele percepute pentru exploatarea
aparatelor de joc importate nu pot s fie mai mari dect cele cerute n cazul exploatrii
aparatelor de joc indigene.57
Taxele solicitate aparin unui sistem general de impozite interne n situaia n care
ele se aplic, n acelai cuantum i stadiu de comercializare, att bunurilor importate, ct i
celor indigene, iar faptele care genereaz taxele respective sunt, pentru cele doua categorii
de bunuri, identice.58
De asemenea, dup cum am artat, tehnica de stabilire sau aceea de percepere a
taxei nu trebuie s fie diferit pentru produsele importate fata de cele indigene.59
O alta deosebire care poate s fie socotit contrar dispoziiilor art. 90 se refer la
sanciunile aplicate n ipoteza nerespectrii reglementarilor legale cu caracter fiscal.
Sanciunea luata n considerare nu poate s fie n principiu mai severa n cazul n care nu
sunt achitate taxele corespunztoare produselor importate, dect dac nu sunt pltite taxele
instituite asupra produselor indigene. Totui, nu orice diferen este a priori ilicita.
Infraciunile svrite pot s se disting prin elementele lor constitutive ori prin dificultatea de a
le descoperi.60
In situaia in care nu exista un bun indigen similar, se aplica prevederile art. 90 alin.
2. Conform acestor dispoziii, produsele importate nu pot sa fie supuse unor taxe care sa
protejeze bunurile indigene concurente. Criteriul consacrat la art. 90 alin. 2 este global,
ntruct o anumit tax va fi prohibit daca ea este susceptibil s favorizeze producia
unor mrfuri indigene (de exemplu, producia de bere fata de importul vinului61).
Raportul de concuren ntre produsul importat i cel indigen poate s fie numai
parial sau potenial. Pentru a stabili dac exist raport de concuren, vor fi analizate
condiiile pieei i posibilitile de evoluie a acestora, n contextul liberei circulaii a
mrfurilor n Comunitate, precum i posibilitile de substituie ntre doua produse, care
pot s fie relevate de creterea schimburilor de mrfuri. Posibilitile de substituie ntre
doua produse depind de comportamentul consumatorilor. Obinuinele consumatorilor
sunt ns variabile n timp, iar politica fiscal a statelor membre nu trebuie s fie orientat
55
56

C.J.C.E., 27 februarie 1980, af. 168/78, Commission centre Rpublique franais, in Recueil, 1980-2. p. 359-361.

C.J.C.E., 4 martie 1986, af. 243/84, John Walker & Sons Ltd. in Recueil. 1986-3, p. 881. In cazul buturilor
alcoolice trebuie luate in considerare originea acestora. procedeele de fabricate care sunt folosite. gustul i
gradul lor de alcool, precum si daca sunt sau nu susceptibile sa rspund acelorai ateptri ale
consumatorilor.
57

C.J.C.E., 3 martie 1988, af. 252/86, G. Bergandi, in Recueil. 1988-3, p. 1374. Potrivit hotrrii Curii de Justiie,
dispoziiile art. 90 trebuie interpretate lato sensu. astfel nct sa lie avute in vedere toate procedeele fiscale care aduc
atingere. in mod direct sau indirect, principiului egalitii de tratament intre bunurile indigene si cele importate
58
C.J.C.E., 31 mai 1979, af. 132/78, Sari Denkavit Loire, in Recueil, 1979, partea a doua, p. 1934-1935.
59
C.J.C.E., 27 februarie 1980, af. 55/79, Commission centre Irlande, in Recueil. 1980-2, p. 491-492.
60
C.J.C.E., 25 februarie 1988, af. 299/86, R. Drexl, in Recueil, 1988-2. p. 1233-1235. In aceasta afacere, Curtea de Justiie a
statuat ca sanciunile penale aplicate in cazul svririi unei infraciuni nu trebuie sa fie disproporionate in raport cu

gravitatea acesteia i. pe cale de consecin, s devin un obstacol pentru libera circulaie a mrfurilor.
61
C.J.C.E., 12 iulie 1983, af. 170/78, Commission centre Royaume-Uni de Grande-Bretagne et d'lrlande du Nord, in Recueil,
1983-7, p. 2291-2293.

spre fixarea lor, pentru a avantaja producia naional62

Dispoziiile art. 90 se aplica i n ipoteza n care bunurile aflate n liber practic n
statele membre sunt discriminate fa de produsele indigene.63
Cu toate ca din modul de redactare al art. 90 reiese c au fost avute n vedere doar
mrfurile importate, Curtea de Justiie a statuat ca reglementrile artate pot s fie luate
n considerare inclusiv n mprejurarea n care taxele solicitate pentru mrfurile care se
export sunt mai mari dect cele percepute n cazul comercializrii acestora pe piaa
intern sau dac taxele instituite sunt destinate s favorizeze n alt mod comercializarea
mrfurilor pe piaa naional fa de vnzarea lor pe piaa externa. Asemenea taxe
constituie taxe cu erect echivalent drepturilor de vama la export.64
Faptul ca taxele cerute se aplica unei categorii de mrfuri n care apar incluse numai
bunuri importate nu permite, totui, calificarea taxei respective ca fiind o tax cu efect
echivalent, reclamantul fiind inut s probeze caracterul ei discriminator.65
Pe de alt parte, prevederile art. 90 nu interzic statelor membre s impoziteze mai
sever mrfurile indigene dect bunurile importate, deoarece aceste deosebiri se explic prin
specificul legislaiilor naionale, n materii care nu au fost armonizate la nivelul
Comunitii, ci au rmas, n continuare, n sfera de competen a statelor membre.66
Corespunztor jurisprudenei Curii de Justiie, dispoziiile art. 90 au efect direct,
importatorii fiind, aadar, abilitai s le invoce n faa organelor de jurisdicie naionale.67
Menionm, totodat, c, potrivit art. 91 din Tratatul C.E., produsele exportate spre
teritoriul unui stat membru nu pot beneficia de nici o rambursare a impozitelor interne
superioara impozitelor care le-au afectat direct sau indirect.
Daca art. 90 prohiba impozitarea bunurilor importate in scopul protejrii
produselor indigene, conform art. 91 nu este permisa favorizarea bunurilor exportate in
raport cu produsele din tara unde acestea vor fi comercializate. In alte cuvinte, statul de
export este ndreptit s restituie productorului taxele care au grevat fabricarea sau
prelucrarea mrfurilor pe teritoriul sau. Orice rambursare care ar depi nivelul menionat
se analizeaz ns ca o subvenie la export, ce este, in principiu, ilicita.68
Impozitele care afecteaz direct produsele exportate sunt acelea care se aplica
bunurilor finite, iar taxele care greveaz indirect mrfurile sunt cele ce sunt luate n
considerare pentru materiile prime i semifabricate. In orice caz, dispoziiile art. 91 nu se
aplica impozitelor i taxelor care privesc ntreprinderea productoare; ele opereaz doar
referitor la produsele realizate;69
b) Taxele ncasate pentru servicii prestate agenilor economici. Pentru ca o taxa sa fie
astfel calificata trebuie ndeplinite mai multe condiii:
- Serviciul prestat sa procure un avantaj real agentului
economic70;
- Avantajul procurat agentului economic sa beneficieze numai acestuia, nu tuturor
62

C.J.C.E., 27 februarie 1980, af. 170/78, Commission centre Royaume-Uni de Grande-Bretagne et d'lrlande du Nord, in
Recueil, 1980-2, p. 417.
63

C.J.C.E., 7 mai 1989, af. 193/85, Cooperativa Co-Frutta SRL, in Recueil, 1987-5, p. 2112-2114. Politica
comerciala fata de tarile tere este de competenta Comunitii. statele membre nefiind, in consecina.
abilitate sa stabileasc taxe discriminatorii pentru produsele originare din tari tere. care circula liber in
Comunitate. Statele membre pot insa sa invoce clauza de salvgardare de la art. 134 din Tratatul C.E.

64

C.J.C.E., 23 ianuarie 1975, af. 51/74, P.J. Van der Hulst's Zonen, in Recueil. 1975, prima parte, p. 93.
C.J.C.E., 9 mai 1985, af. 112/84, M. Humbolt, in Recueil, 1985-4, p. 1378.
66
C.J.C.E., 13 martie 1979, af. 86/78, SA des grandes distilleries Peureux, in Recueil, 1979, prima parte, 913-915.
65

67

C.J.C.E., 16 iunie 1966, af. 57/65, A. Lutticke Gmblt, in Recueil, 1966. vol. 1, p. 301-303.
A se vedea si V. Constantinesco. J.-P. Jacqu, R. Kovar. D. Simon, op. cit., p. 529-531.
69
C.J.C.E., 1 decembrie 1965, af. 45/64, Commission centre Rpublique italienne. in Recueil, 1965, vol. 2, p.
1069-1070.
70
C.J.C.E., 16 martie 1983, af. 266/81, Societa Italiana per 1'Oleodotlo Transalpine. n Recueil, 1983-3, p. 778779. In aceast categoric au fost incluse, de exemplu, taxele percepute in scopul utilizrii instalaiilor portuare.
68

persoanelor care desfoar acelai gen de activiti71;

- Cuantumul taxei s fie proporional cu serviciul prestat72
De exemplu, corespunde criteriilor enumerate o taxa solicitata pentru depozitarea
mrfurilor, daca agentul economic are posibilitatea sa ia aceasta decizie. In schimb, o taxa
impusa la depozitarea obligatorie a mrfurilor, pe durata ndeplinirii formalitilor vamale,
reprezint o taxa cu efect echivalent73;
c) Taxele solicitate in temeiul unor prevederi legate comunitare. In situaia in care taxele
percepute sunt aferente unor controale care trebuie efectuate pentru ndeplinirea anumitor
obligaii stabilite prin dispoziiile legale comunitare, ele au caracter licit.74 Mrimea acestor
taxe nu poate sa depeasc ns costul real al controalelor realizate. Ca atare, taxele cerute
este necesar sa fie calculate n funcie de durata controlului, de numrul persoanelor care l
efectueaz, de cheltuielile materiale si cheltuielile generate angajate, fara sa fie exclusa o
evaluare forfetara a costului controlului, prin fixarea unui tarif orar. Nu sunt, in schimb,
admise taxele instituite in raport cu greutatea sau valoarea mrfii.
De pilda, in jurisprudena Curii de Justiie s-a artat c pot s fie incluse n
categoria menionat, taxele solicitate cu prilejul controalelor fitosanitare la export75 ori a
controalelor veterinare in tara de import.76

Seciunea a IV-a
Recuperarea taxelor vamale i a taxelor cu efect echivalent
n situaia n care au fost percepute taxe vamale sau taxe cu efect echivalent prin
nclcarea prevederilor legale comunitare, consecinele se produc att pe plan normativ, cat i
fiscal.
Pe plan normativ, statul va renuna, n ntregime sau parial, la msura instituita.77 O
alta posibilitate este ca statul s extind avantajele fiscale acordate produselor indigene la
mrfurile importate.
Potrivit unei hotrri a Curii de Justiie, ntietatea dreptului comunitar si efectul
direct al dispoziiilor acestuia nu dispenseaz statele membre de obligaia de a nltura
reglementrile legale interne incompatibile cu prevederile legale comunitare. Meninerea unor
asemenea reglementari provoac o situaie de fapt ambigua, ntruct subiecii de drept interesai
se afla ntr-o stare de incertitudine privitor la posibilitatea lor de a invoca dispoziiile
legale comunitare.78
Pe plan fiscal, statul trebuie sa restituie sumele ncasate. Recuperarea taxelor vamale
71

C.J.C.E., 26 februarie 1975, af. 63/74, W. Cadsky Spa, in Recueil, 1975, prima parte. p. 290-291. O taxa solicitata
pentru verificarea calitii bunurilor exportate este destinata sa susin activitatea de promovare generala a exporturilor;
ea nu reprezint contraprestaia datorata pentru un avantaj determinat, efectiv si individual.
72
C.J.C.E., 11 iulie 1989, af. 170/88. Ford Espana SA. in Recueil, 1989-7, p. 2305-2308.
73
C.J.C.E.. 17 mai 1983, af. 132/82, Commission contre Royaume de Belgique. in Recueil, 1983-5, p. 1657-1661.
74

C.J.C.E., 25 ianuarie 1977, af. 46/76. W.J.G. Bauhuis. in Recueil, 1977, prima parte, p. 16-18.

75

C.J.C.E., 2 mai 1990, af. C-l 11/89, P. Bakker Hillegom BV, in Recueil. 1990-5, p. 1-1751-1752.
C.J.C.E., 27 septembrie 1988, af. 18/87, Commission contre Rpublique federale d'Allemagne, in Recueil, 1988-8, p. 54415442. Controalele obligatorii si uniforme, instituite in baza unor reglementari legale comunitare. favorizeaz libera
circulate a mrfurilor, datorita nlturrii masurilor unilaterale pe care le-ar putea adopta statele membre, conform
art. 30 din Tratatul C.E.
76

77

A se vedea, de exemplu, privitor la modificarea reglementarilor legale franceze referitoare la drepturile de

vama si taxele cu efect echivalent ncasate cu nclcarea dispoziiilor legale comunitare, A. Decocq, Droit
communautaire des affaires. Paris, 1995. p. 192-194.
78
C..1.C.E., 24 martie 1988, af. 104/86, Commission centre Rpublique italienne. in Recueil. 1988-3, p. 1871.

si a taxelor cu efect echivalent se justific prin prevederile legale comunitare care interzic
autoritilor naionale competente aplicarea unor dispoziii contrare stipulaiilor Tratatului C.E.79
Aceasta regula poate sa prilejuiasc grave inconveniente pentru ca, intre momentul impunerii
unor taxe i acela al declarrii lor potrivnice reglementarilor legale comunitare, pot s treac,
uneori, mai muli ani.80 Dreptul comunitar este ns necesar s se aplice de la data intrrii n
vigoare a normelor pe care le conine i pe toata durata valabilitii lor n mod uniform.81
Interpretarea unei reguli comunitare, pe temeiul prevederilor art. 234 din Tratatul C.E., are
loc pentru a se stabili modul in care ea ar fi trebuit neleas i aplicat de la momentul la
care a devenit efectiv. De aceea, interpretarea Curii de Justiie are relevanta i n cazul
raporturilor juridice nscute naintea pronunrii, pe baza art. 234, a unei hotrri. In alte
cuvinte, taxele vamale si taxele cu efect echivalent este necesar sa fie restituite in integrum si
ab origine, adic in funcie de momentul in care sunt ilicite, nu de la data la care caracterul
ilicit al acestora a fost constatat de ctre Curtea de Justiie.
Procedura recuperrii taxelor percepute in mod ilicit este, in absenta unor dispoziii
legale comunitare in materie, stabilita de statele membre. Fiecare ar din Comunitate
desemneaz organele de jurisdicie competente si adopta normele procedurale aplicabile.
Totodat, in temeiul principiul mbogirii fr justa cauza, statele membre sunt abilitate
sa limiteze restituirea taxelor ncasate, daca ele au fost incluse de ctre agenii economici in
preturile pltite de ctre cumprtori.
Pe de alta parte, importatorii sunt ndreptii s solicite, n conformitate cu
reglementrile legale naionale, daune-interese pentru prejudiciul produs prin reducerea
importurilor, n ipoteza n care restrngerea volumului mrfurilor n cauz este determinat de
taxele instituite n mod ilicit.82
Posibilitatea recunoscuta statelor membre de a limita restituirea taxelor percepute in mod
ilicit nu trebuie ns s conduc la paralizarea aciunii agenilor economici in domeniu. Astfel, nu
este permis ca regulile de procedura instituite de tarile din Comunitate sa fie mai restrictive
dect cele care se aplic n cazul reclamaiilor similare de natura interna, nici ca modul lor de
exercitare sa fac imposibila valorificarea drepturilor care i au temeiul n dispoziiile legale
comunitare.
Sunt incompatibile cu dreptul comunitar, orice mijloace de proba care fac, din punct de
vedere practic, imposibila sau extrem de dificila recuperarea taxelor ncasate prin nesocotirea
normelor comunitare. Aa este, in special, situaia prezumiilor si a mijloacelor de dovada care
au menirea de a pune in sarcina contribuabilului obligaia de a arata ca taxele percepute nu
au fost repercutate asupra altor subieci de drept, precum si restrictive particulare stabilite
in materie de probaiune, cum se ntmpl n ipoteza excluderii altor mijloace de proba in afara
celor realizate cu
ajutorul nscrisurilor.
Intr-o economie de pia fondat pe libera concurenta, problema de a ti daca o taxa
pltit de importator a fost apoi suportat la diferite nivele economice succesive de ali
subieci de drept si msura in care aceasta a avut loc, implica o marja de incertitudine care
nu poate sa fie imputata sistematic persoanei nevoita sa achite o taxa contrara
reglementarilor legale comunitare.83
Prin urmare, hotrrea pronunat de Curtea de Justiie n afacerea San Giorgio
confirma principiile stabilite anterior, n afacerea Hans Just, subliniind, totodat, ca revine
autoritilor statelor membre sarcina de a dovedi ca taxele percepute in mod ilegal au fost
incluse de ctre agenii economici in preturile pltite de ctre cumprtori. Autoritile rilor din
Comunitate sunt dispensate de aceasta obligaie n mprejurarea n care prevederile legale
79

A se vedea si Commentaire Megret, Le droit de la C.E.E., vol. 1, Editions de 1'Universit de Bruxelles, 1992,
p. 111-112.
80

C.J.C.E., 27 martie 1980, af. 61/79, Denkavit italiana SRL, in Recueil, 1980-3, p. 1220.
C.J.C.E., 9 martie 1978, af. 106/77, Socit anonyme Simmenthal, in Recueil, 1978. prima parte, p. 643.
82
C.J.C.E., 27 februarie 1980, af. 68/79, Hans Just, in Recueil, 1980-2, p. 523.
81

83

C.J.C.E., 9 noiembrie 1983. af. 199/82. SpA San Giorgio, in Recueil, 1983-10, p. 3613.

naionale impun agentului economic datoria de a repercuta taxa instituit asupra altor subieci
de drept situai in aval.84
Seciunea a V-a
Reglementrile legale comunitare in domeniul vamal
Dup cum am artat, Comunitatea este fondata pe o uniune vamala care cuprinde
ansamblul schimburilor de mrfuri si care implica interzicerea, intre statele membre, a
taxelor vamale de import si de export si a oricror taxe cu efect echivalent, precum si adoptarea
unui tarif vamal comun in relaiile lor cu tarile tere. Punerea in practica a prevederilor
legale generale referitoare la uniunea vamala este asigurata de reglementrile din Codul
vmilor comunitare, precum si de alte dispoziii legale.85
In scopul aplicrii taxelor vamale, mrfurile susceptibile sa fie importate sunt clasificate
in cadrul nomenclaturii tarifare. Din punct de vedere formal, nomenclatura tarifara este o
codificare numerica care permite mprirea mrfurilor pe poziii i sub poziii tarifare. Poziiile
tarifare sunt incluse in mai multe capitole, cuprinse, la radul lor, in aproximativ douzeci de seciuni.
Aceasta clasificare a fost realizata pe temeiul unor criterii diferite: natura mrfurilor
(bunuri minerale, animale, vegetale), destinaia acestora (bunuri cu destinaie industrial sau
folosite in cercetare), gradul de prelucrare a mrfurilor.
Mrfurile ajung in libera practica dup ce a fost parcursa procedura administrativa a
vmuirii. Ea presupune urmtoarele etape:
- situarea mrfii in nomenclatura tarifara;
- identificarea originii mrfii;
- calcularea valoni in vama;
- determinarea drepturilor de vama datorate;
- verificarea respectrii de ctre importator a obligaiilor pe care le subsumeaz etapele
precedente.86
Curtea de Justiie a fost solicitata adesea sa hotrasc poziia tarifara in care se
ncadreaz o marfa sau alta. Persoanele interesate pot sa ceara insa autoritilor vamale
informaii privitoare la reglementrile vamale aplicabile (art. 11 i 12 din Codul vmilor
comunitare).
Identificarea originii mrfurilor este necesara pentru a se stabili daca va fi sau nu
luat in considerare un tarif preferenial. Regimul juridic de drept comun este acela al
originii neprefereniale a mrfurilor.
Calcularea valorii in vama se face cu ajutorul urmtoarelor metode:
- in funcie de valoarea tranzacional a mrfii importate;
- dup valoarea tranzacional a mrfurilor identice;
- corespunztor valorii tranzacionale a mrfurilor similare;
- in funcie de ,,valoarea dedusa" sau dup ,,valoarea calculata ori reconstruita";
- prin orice mijloc rezonabil, compatibil cu principiile si dispoziiile generale ale
Acordului general pentru tarife si comer (art. 29-31 din Codul vmilor comunitare)..
Fiecare dintre metodele artate este pusa in practica in situaia in care cea anterioara
nu a putut sa fie folosita.
Prin valoarea tranzacional a mrfii se nelege preul efectiv pltit sau care
urmeaz s fie pltit pentru marfa, atunci cnd aceasta este vndut in vederea exportrii ei in
Comunitate.
84

C.J.C.E., 25 februarie 1988, af. 331, 376 i 378/85, Les Fils de J. Bianco SA et J. Girard SA, in Recueil, 1988-2, p. 1119.
A se vedea, M. Giffoni, Droit douanier de 1'Union Europenne et aspects conomiques, 1995, p. 61 i urm.;
Commentaire Megret, op. cit., vol. 1, p. 123 i urm.; C. J. Berr, H. Tremeau, Introduction au droit douanier, Dalloz. 1977, p.
49 1 unn.
86
A se vedea 1 J. Sehapira, G. Le Tallec. J.-B. Blaise, op. cit., p. 166
85

Mrfurile identice sunt cele produse in tara creia ii aparin bunurile ce urmeaz sa fie
evaluate, care au aceleai caracteristici si au fost vndute, in scopul exportrii lor in Comunitate,
la o data apropiata celei la care au fost nstrinate bunurile vmuite.
Mrfurile similare sunt, in contextul analizat, cele fabricate in statul de export al
bunurilor supuse evalurii, care au caracteristici apropiate si sunt compuse din materiale
asemntoare, ceea ce le permite sa ndeplineasc aceleai funcii si sa fie, sub aspect comercial,
interanjabile, fiind vndute, in vederea exportrii lor in Comunitate, la un moment apropiat
celui la care au fost nstrinate bunurile vmuite.
Valoarea dedusa se stabilete pornindu-se de la preul la care mrfurile identice sau
similare sunt vndute in Comunitate unor persoane ce nu se afla in legtur cu cel care le
nstrineaz, la o data apropiata de cea a importului bunurilor supuse evalurii.
Valoarea calculata sau reconstruita consta in reconstruirea valorii in vama pe temeiul
costurilor de producie.
Majoritatea drepturilor de vama sunt determinate ad valorem, adic dup valoarea
mrfurilor in cauza, fiind puine situaiile in care se ia in considerare greutatea bunurilor
importate.
Pe lng punerea mrfurilor in libera practica, acestea pot sa primeasc si alte
destinaii vamale. Astfel, ele pot sa fie introduse intr-o zona libera sau depozitate intr-un
antrepozit liber.
Zonele libere i antrepozitele libere constituie pri din teritoriul vamal al
Comunitii sau reprezint locuri aflate pe teritoriul artat unde mrfurile necomunitare
sunt considerate, din punct de vedere al aplicrii drepturilor de import87 87 si a masurilor de
politica comerciala la import, ca mrfuri ce nu se gsesc pe teritoriul vamal al
Comunitii, daca nu sunt puse in libera practica, nici nu sunt supuse altui regim vamal sau
utilizate ori consumate in condiii diferite de cele prevzute in cadrul reglementarilor legale
vamale (art. 166 lit. a din Codul vmilor comunitare).
Hotrrea de creare a unor zone libere, precum si cea de autorizare a constituirii
unor antrepozite libere aparine statelor membre.
In cazul introducerii mrfurilor intr-o zona libera sau a depozitarii acestora intrun antrepozit liber nu trebuie ndeplinite formalitile vamale (prezentarea mrfurilor
pentru vmuire, depunerea declaraiei vamale) si, de asemenea, nu se percep drepturi de
vama.
Mrfurile pot sa fie descrcate, transbordate ori depozitate in zonele libere, fara
intervenia autoritilor vamale.
In ipoteza aplicrii unui regim vamal, se iau, in principiu, in considerare regulile de
fond care sunt puse in practica in cadrul teritoriului vamal al Comunitii, cu maximum
de simplificri in ceea ce privete aspectele de ordin procedural care vor fi respectate.
Staionarea mrfurilor in zonele libere nu este limitata in timp.
O alta destinaie vamala posibila este cea a unui antrepozit vamal Prin antrepozit
vamal se nelege locul aprobat de autoritile vamale si aflat sub controlul acestora in care
mrfurile pot sa fie depozitate (art. 98 par. 2 din Codul vmilor comunitare).
In antrepozitele vamale, mrfurile necomunitare pot sa fie depozitate fara plata
drepturilor de import si fara sa fie supuse masurilor de politica comerciala.
Antrepozitul vamal poate sa fie public sau privat.
Antrepozitul public este destinat depozitarii mrfurilor de ctre orice persoana.
Antrepozitul privat este folosit pentru depozitarea mrfurilor de ctre persoana care
deine antrepozitul si este autorizata de ctre autoritile vamale s l administreze. Totui,
nu este necesar ca deintorul antrepozitului sa fie si proprietarul mrfurilor
depozitate.
Spre deosebire de zonele libere si antrepozitele libere, in cazul antrepozitelor vamale,
87

Drepturile de import euprind taxele vamale de import ?i taxele cu elect echivalent prevzute la import (art. 4 pet. 10 din
Codul vmilor comunitare).

mrfurile trebuie prezentate in vama88 si plasate sub acest regim.

Existenta antrepozitelor vamale permite achiziionarea unor cantiti nsemnate de
mrfuri in perioadele in care ofertele prezentate sunt avantajoase si nstrinarea lor cnd
cererea pe piaa interna sau externa poate conduce la obinerea beneficiilor scontate.
Totodat, momentul achitrii drepturilor de vama este apropiat de acela al vinderii
mrfurilor ctre consumatori.
Durata depozitarii mrfurilor in antrepozite nu este limitata.
In condiii specifice, mrfurile comunitare pot sa fie si ele introduse intr-o zona
libera sau sa fie depozitate intr-un antrepozit liber ori intr-un antrepozit vamal (art. 166 lit. b
si art. 98 pct. 1 lit. b din Codul vmilor comunitare).
In situaia in care mrfurile necomunitare sunt folosite in cadrul teritoriului vamal
al Comunitii, fiind apoi reexportate in aceeai stare, cu excepia uzurii lor normale, se
aplica regimul de admitere temporara. Acest regim permite utilizarea mrfurilor in
Comunitate cu exonerarea totala sau parial a drepturilor de import si fara aplicarea
masurilor de politica comerciala (art. 137 din Codul vmilor comunitare).
Daca regimul antrepozitului vamal implica, in general, imobilizarea mrfurilor in
cauza, admiterea temporara permite folosirea, cu un anumit scop, a bunurilor introduse in
Comunitate: tiinific, medical, in cadrul unei expoziii sau pentru publicitate etc.
Bunoar, pot sa fie supuse regimului menionat materialele pedagogice; materialele
tiinifice care urmeaz sa fie prezentate ori utilizate la trguri, expoziii, congrese sau alte
manifestri similare; materialele medico-chirurgicale i laboratoarele; materialele destinate
luptei mpotriva efectelor catastrofelor; ambalajele; containerele; vehiculele rutiere i feroviare;
navele i aeronavele; bunurile importate in scopuri sportive; materialele de propaganda
turistica.
Autorizaia in vederea admiterii temporare este eliberata la solicitarea persoanei
interesate. In termenul stabilit de autoritile vamale, mrfurile sunt fie reexportate, fie ele
primesc o alta destinaie vamala.
In ipoteza in care mrfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunitii sunt supuse
uneia sau mai multor operaiuni de prelucrare, transformare ori reparare, dup care acestea
sunt reexportate, se aplica regimul de perfecionare activa. Regimul artat se ia n considerare
pentru urmtoarele categorii de mrfuri:
- mrfurile necomunitare destinate sa fie reexportate in afara teritoriului vamal al
Comunitii, sub forma de produse compensatoare, fara ca aceste mrfuri s fac obiectul
ncasrii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala;
- mrfurile aflate in libera practica, cu restituirea drepturilor de import aferente, daca
ele sunt exportate in afara teritoriului vamal al Comunitii, sub forma de produse
compensatoare (art. 114 pct. 1 lit. a i b din Codul vmilor comunitare).
Acest regim se poate aplica i in cazul unor mrfuri care, dei nu se regsesc in
produsele compensatoare, permit sau faciliteaz obinerea lor, chiar daca mrfurile respective
dispar total ori parial in cursul utilizrii (art. 114 pct. 2 lit. c din Codul vmilor comunitare).
Dup cum se observa, perfecionarea activa se poate realiza in una din formele menionate.
- in sistem suspensiv, pentru mrfurile necomunitare;
- in sistemul rambursului (drawback), pentru mrfurile care circula liber in Comunitate.
Forma clasica a perfecionrii active este in sistem suspensiv.
Regimul de perfecionare activa permite ntreprinderilor comunitare sa exporte
mrfuri in statele tere, in condiii similare celor de care beneficiaz concurenii lor din acele
tari. Alte efecte pozitive generate de regimul analizat privesc echilibrul balanei comerciale si
folosirea forei de munca din statele membre.
In cuprinsul autorizaiei de perfecionare activa, se indica sistemul luat in
considerare, procedurile reinute (de exemplu, EX/IM), rata de randament, natura
88

Prezentarea in vama consta in comunicarea lacuta autoritatilor vamale. in forma solicitala. a sosirii marfii la biroul vamal
sau in alt loc desemnat ori autorizat de catre auloritfitile vamale.

operaiunilor de perfecionare, termenul in care vor fi reexportate produsele compensatoare,

orice alte informaii necesare.
Rata de randament reprezint cantitatea sau procentajul de produse compensatoare
obinute in urma procesului de perfecionare activa a unei cantiti determinate de mrfuri
importate.
Autoritile vamale pot sa autorizeze obinerea produselor compensatoare i din
mrfuri echivalente, care sunt, calitativ i sub aspectul caracteristicilor, identice cu bunurile
importate.
In unele mprejurri este posibil exportul produselor compensatoare obinute din
mrfuri echivalente i, ulterior, importul, fara plata drepturilor de vama, a mrfurilor
necomunitare care prezint aceleai caracteristici (procedura EX/EM). Astfel se asigura
respectarea termenelor de livrare a mrfurilor stabilite in contractul ncheiat de ctre
fabricantul produselor compensatoare cu clientul sau dintr-o tara tera. Procedura EX/EM
este insa incompatibila cu sistemul rambursului.
Potrivit unui alt regim vamal, ntreprinderile comunitare sunt ndrituite sa exporte
temporar mrfuri comunitare in afara teritoriului vamal al Comunitii, in scopul supunerii
acestora unor operaii de perfecionare, urmnd ca produsele rezultate sa fie puse apoi in libera
practica, cu exonerarea totala sau parial a drepturilor de import. Regimul vamal artat
poarta denumirea de perfecionare pasiva (art. 145 din Codul vmilor comunitare). El
presupune plata drepturilor de export89 89 pentru mrfurile care sunt scoase in afara teritoriului
vamal al Comunitii, iar n momentul n care produsele compensatoare sunt puse in liber
practic. la stabilirea drepturilor de import, se ia in considerare faptul c unele componente ale
acestora sunt de origine comunitar.
Perfecionarea pasiva este folosita in situaia in care exist, in statele tere, tehnologii ce
nu sunt accesibile in Comunitate, dac n aceste ri cheltuielile cu fora de munc sunt mai
reduse; in cazul in care regimul analizat contribuie la sporirea exporturilor de bunuri destinate
s fie incorporate in mrfuri ce vor fii introduse in comunitate i, corelativ, la diminuarea
importurilor do componente necomunitare.
Autoritile vamale stabilesc termenul in care produsele compensatoare vor fi
reimportate in Comunitate i rata de randament
In ipoteza in care mrfurile comunitare au fost exportate pentru a fi reparate, in locul
produsului compensator poate s fie reintrodus in Comunitate un produs de nlocuire.
Totodat, reglementrile legale comunitare permit importul anticipat al produselor de
nlocuire.
Cu toate ca, in mod obinuit, perfecionarea pasiva implica reimportul mrfurilor in
Comunitate, nu este exclus ca acest regim s se ncheie n eventualitatea in care bunurile in
cauz nu mai sunt reintroduse in cadrul teritoriului vamal comunitar.
Un regim vamal distinct este acela al transformrii sub control vamal. Reglementarea
sa legala este justificat de ideea neimpozitrii elementelor care nu intra in circuitul
economic comunitar. De asemenea, pot sa fie supuse transformrii sub control vamal materii
prime i semifabricate care, in anumite perioade, nu sunt obinute in Comunitate sau sunt
produse in statele membre in cantiti insuficiente.
Transformarea sub control vamal permite folosirea, pe teritoriul vamal al Comunitii,
fr plata drepturilor de import i fr aplicarea masurilor de politica comercial, a
mrfurilor necomunitare, pentru a fi supuse unor operaiuni c a i c le modifica felul sau
starea iniial, fiind puse ulterior in libera practica produsele care rezulta din aceste
operaiuni. Mrfurile respective sunt denumite produse transformate (art. 130 din Codul
vmilor comunitare).
Bunurile care pot sa fie plasate in regim de transformare sub control vamal sunt
stabilite in mod expres.
Aidoma celorlalte regimuri vamale, transformarea sub control vamal necesita
89

Drepturile de export cuprind taxele vamale de export i taxele cu efect echivalent prevzute la export (art. 4 pet. 10 din
Codul vmilor comunitare).

obinerea unei autorizaii in care autoritile competente precizeaz termenul in care

mrfurile trebuie sa primeasc o destinaie vamala i rata de randament.
Circulaia mrfurilor in Comunitate se realizeaz, in anumite circumstane, in regim
de tranzit vamal. In codul vmilor comunitare se face distincie intre regimul de tranzit
extern i cel de tranzit intern.
Regimul de tranzit extern se aplica, ndeosebi, mrfurilor necomunitare care
circula dintr-un punct in altul al Comunitii, fr plat drepturilor de import i fr
aplicarea masurilor de politica comerciala. Unele mrfuri comunitare, cum sunt, de exemplu,
produsele agricole, pot sa fie supuse i ele acestui regim, in cazul in care sunt destinate
exportului spre un stat ter i au fost ndeplinite formalitile vamale corespunztoare (art.
91 pct. 1 lit. a si b din Codul vmilor comunitare). Mrfurile circula in regim de tranzit
extern sub acoperirea unui document vamal specific.
Regimul de tranzit intern permite circulaia mrfurilor comunitare dintr-un punct in
altul al Comunitii, fara modificarea statutului lor vamal, cu folosirea teritoriului unei tari
tere (art. 163 pct. 1 din Codul vmilor comunitare). Aa se ntmpl, de pild, in ipoteza in
care mrfurile comunitare tranziteaz teritoriul Elveiei. Aceasta procedura nu se aplica
mrfurilor comunitare care circula in interiorul Comunitii.
Scoaterea mrfurilor comunitare de pe teritoriul vamal al Comunitii se realizeaz prin
export (art. 161 pct. 1 din Codul vmilor comunitare). Nu sunt supuse acestui regim vamal
mrfurile care formeaz obiect al perfecionrii pasive sau al t ra n zit u lu i intern.
Mrfurile necomunitare care au fost anterior introduse in cadrul teritoriului vamal
al Comunitii pot sa fie reexportate in aceeai stare (art. 182 din Codul vmilor comunitare).
De asemenea, mrfurile necomunitare pot s fie distruse sau abandonate (art. 182
din Codul vmilor comunitare) Deeurile care rezulta, eventual, din distrugerea acestor
bunuri trebuie sa primeasc o destinaie vamala.
Abandonul mrfurilor se realizeaz conform prevederilor legale naionale.
Destinaiile vamale reglementate in Codul vmilor comunitare pot sa fie sintetizate dup
cum urmeaz:
Destinaii vamale
Regimuri vamale
Economice

Suspensive
Tranzitul extern
Antrepozite vamale
Perfecionarea activ
(n sistem suspensiv)
i
al

(n sistem
suspensiv
rambursului)
Transformarea sub control vamal
Admitere temporar
Perfecionarea
pasiv

Libera practic
Exportul
Tranzitul intern

Alte destinaii vamale

Zonele libere
Reexportul
Distrugerea mrfii

Abandonul mrfii

Regimurile vamale economice favorizeaz dezvoltarea activitilor economice in

Comunitate, precum si nstrinarea mrfurilor n rile tere, la cele mai avantajoase preturi
Libera practic este un regim , fr a fi ns un regim vamal economic sau
suspensiv; tranzitul este un regim vamal dar numai tranzitul extern are caracter suspensiv;
antrepozitul vamal transformarea sub control vamal i admiterea temporara sunt
regimuri vamale economice ?, suspensive; perfecionarea activ n sistemul rambursului este
un regim vamal economic, dar drepturile de vama sunt percepute; perfecionarea pasiva

este, de asemenea un regim vamal economic, care presupune plata drepturilor de vama i,
aplicarea masurilor de politica comerciala ce se iau in considerare in cazul exportului
definitiv de mrfuri.
Tariful vamal comun nu se aplica de o automate comunitara distinct, ci de ctre
autoritile naionale ale statelor membre pe teritoriul crora intr mrfurile. Aceste
autoriti fac ncadrarea mrfurilor la poziiile si sub poziiile tarifare, iar Curtea de
Justiie asigura interpretarea uniforma a nomenclaturii tarifare
. Reglementrile vamale comunitare impun agenilor economic, obligaii identice,
dar sanciunile penale care sunt aplicate in ipoteza nerespectrii lor difer de la un stat
membru la altul Prin urmare, infraciuni similare pot sa fie pedepsite, in funcie de ara
din Comunitate luat in considerare, cu amenda sau nchisoare' in acest sens sunt si
prevederile art. 135 din Tratatul C.E., conform crora Consiliul ia msuri pentru a
intensifica cooperarea vamala intre statele membre i intre ele si Comisie. Masurile adoptate
nu se vor referi la aplicarea dreptului penal intern, nici la administrarea justiiei in statele
membre.
Dispoziiile art. 135 sunt, totui, nuanate de stipulaiile art. 31 lit. e din Tratatul U.E.
care, in domeniul cooperrii judiciare in materie penala, stabilete adoptarea progresiva
a unor masuri prin care sa se instituie norme minimale cu privire la elementele
constitutive ale infraciunilor si la sanciunile aplicabile in domeniul criminalitii organizate,
terorismului si traficului de droguri.

Seciunea a VI-a
Interzicerea intre statele membre
a restriciilor cantitative i a msurilor cu efect
echivalent
Uniunea vamala presupune, potrivit art. 23 par. I din Tratatul C.E., interzicerea, intre
statele membre, a taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent, precum si instituirea unui tarif
vamal comun in relaiile cu rile tere. Pe lng obstacolele tarifare, realizarea pieei
interne implica insa si interzicerea, intre statele membre, a restriciilor cantitative si a masurilor
cu efect echivalent.
De altminteri, la art. 3 par. 1 lit. a din Tratatul C.H. se arata ca prima dintre aciunile
Comunitii consta in interzicerea, intre statele membre, a taxelor vamale si a restriciilor
cantitative la importul si exportul mrfurilor, precum si a tuturor celorlalte masuri cu efect
echivalent. Aceasta formula este, totodat, mai apropiata de definiia uniunii vamale reinut in
cuprinsul art. XXIX din G.A.T.T.' 1947 si G.A.T.T. 1994. Corespunztor definiiei dat in
acordurile G.A.T.T., prin uniune vamal se nelege substituirea a doua sau mai multe teritorii
vamale printr-un singur teritoriu vamal, astfel meat:
- taxele vamale si alte reglementari de comer restrictive (...) sa fie eliminate in
comerul esenial dintre teritoriile constitutive ale uniunii sau, cel puin, in comerul esenial
cu produsele originare din aceste teritorii si
- sub rezerva prevederilor paragrafului 9 (zonele de comer liber - n.n.), taxele vamale si alte
reglementri de comer aplicate de fiecare tara membra a uniunii in comerul cu teritoriile
neincluse in uniune sa fie identice.
Principalele prevederi legale in materie sunt coninute, in Tratatul C.E., la art. 28-31.
Potrivit art. 28, sunt interzise intre statele membre, restriciile cantitative la import,
precum si toate masurile cu efect echivalent, iar conform art. 29, sunt interzise, intre aceleai
ri, restrictive cantitative la export, precum si toate masurile cu efect echivalent.
Dispoziiile art. 28 sunt aplicabile fara a se distinge intre mrfurile originare din

Comunitate si cele care au intrat in libera practica in oricare din statele membre.
Interdiciile stabilite prin art. 28 si 29 nu au insa caracter absolut. In cadrul art. 30 din
Tratatul C.E. sunt prevzute o serie de excepii de la regulile menionate. La aceste excepii se
adaug cele consacrate pe cale jurisprudenial.
In general, contingentele cantitative90 90 au fost nlturate intre statele membre fara sa
se ridice probleme deosebite. Alte obstacole netarifare au fost insa meninute intre aceste tari.
Reducerea si eliminarea lor s-a realizat att prin aportul jurisprudenei, cat si datorita
armonizrii legislaiilor din tarile comunitare:
a) Reducerea $7 eliminarea restriciilor cantitative $i a masurilor cu efect echivalent prin
intervenia organelor de jurisdicie. Asigurnd interpretarea si aplicarea normelor comunitare,
Curtea de Justiie i organele de jurisdicie naionale au contribuit la nlturarea a numeroase
obstacole netarifare din calea schimburilor intracomunitare. Definiia masurilor cu efect echivalent a fost formulata ntia oara in hotrrea pronunat in afacerea Dassonville. In sensul
jurisprudenei Dassonville, msurile cu efect echivalent sunt orice reglementari comerciale ale
statelor membre susceptibile sa mpiedice, direct sau indirect, in mod real ori potenial,
comerul intracomunitar.91 91 Dup cum reiese din definiie, pot sa fie considerate masuri cu
efect echivalent si reglementri care nu au consecine restrictive asupra comerului din
Comunitate, dar care ar putea sa aib asemenea urmri in viitor.
Prin ,,masuri" (cu efect echivalent) se neleg legi, regulamente, prevederi administrative,
practici administrative si toate instrumentele emannd de la o autoritate publica, inclusiv
recomandri. Practicile administrative sunt, dup cum s-a artat in Directiva nr. 70/50 a
Comisiei, orice standarde sau proceduri folosite in mod obinuit de o autoritate publica;
recomandrile sunt orice instrumente care emana de la o autoritate public si care, dei nu obliga
legal pe cei crora li se adreseaz, i determin s aib o anumita conduita.92 in esen, se poate
afirma ca masurile cu efect echivalent sunt dispoziii scrise sau practici ale autoritilor
publice care afecteaz schimburile intracomunitare si care nu intra in domeniul de aplicare al
art. 30 din Tratatul C.E. Sunt incluse in aceasta categorie hotrri ale instanelor
judectoreti93; reguli deontologice stabilite de o organizaie profesionala care este abilitata,
corespunztor reglementarilor legale naionale, sa aplice sanciuni disciplinare94; practici
constante si generate ale organelor administrative95; pasivitatea si toleranta organelor
administrative fata de faptele unor particulari, care au drept consecin mpiedicarea liberei
90

Contingentele pot sa fie cantitative i tarifare. Primele permit importul unei cantitati determinate de
mrfuri. cu plata taxelor vamale. Celelalte presupun importul unei anumite cantitati de bunuri, cu plata unor
taxe vamale reduse. Dup epuizarea unor cantitati, in cazul contingentelor tarifare, se pot importa, in
continuare, mrfuri, cu plata taxelor vamale obi^nuite.
91
C.J.C.E., 11 iulie 1974, af. 8/74, Dassonville, in Recueil, 1974, partea a doua, p. 852. In aceasta afacere, Curtea
de Justice a hotrt ca este o msura cu elect echivalent unei restricii cantitative cea prin care, in Belgia, s-a
solicitat comerciantilor care au importat whisky englez, ce circula liber in Fran(a, sa is.i procure un certitlcat
de origine din statul producator. Curtea de Justiie a artat ca numai importatorii direct! pot sa obtina, fara sa
intampine dificultati deosebite, asemenea certificate.
92

Directiva nr. 70/50, adoptata in cursul perioadei de tranziie, orienteaza, in continuare, Curtea de Justice in ceea ce
prives,te pronun(area unor hotarari. Definiia masurilor cu efect echivalent formulata de Curtea de Justiie este insa
mai larga dectit cea retinuta in cuprinsul directivei. Subliniem, in context, ca potrivit Cuitii de Justiie pot sa fie
considerate masuri cu elect echivalent sj cele care se aplica, deopotriv. mrfurilor indigene $i mrfurilor strine.
93
C.J.C.E., 2 martie 1982, af. 6/81, J. A. Beele, in Recueil, 1982-3, p. 716.
94
C.J.C.E., 18 mai 1989, af. 266 si 267/87, Royal Pharmaceutical Society of Great Britain, in Recueil, 1989-5, p. 13261327. O organizaie profesionala care stabiles,te reguli deontologice ce sunt aplicabile membrilor ei i in cadrul
creia functioneaza o comisie disciplinara care poate sa decida chiar excluderea din profesie. adopta masuri in sensul art. 28
din Tratatul C.E.
95

C.J.C.E., 9 mai 1985, af. 21/84, Commission centre Republique fran9aise, in Recueil, 1985-4, p. 1364-1365.
Astfel de practici pot sa constea in examinarea, cu lentoare considerabila, a solicitarilor facute in scopul autorizarii
spre folosire a unor aparate importate sau in refuzul autorizarii acestora, pe motive de ordin tehnic, care nu sunt
circumstantiate ori sunt inexacte.

circulaii a unor mrfuri.96

Hotrrile Curii de Justiie in cuprinsul crora s-a distins intre restrictive cantitative
si masurile cu efect echivalent sunt puine. Intr-o hotrre pronunat in anul 1973 s-a artat
ca restriciile cantitative sunt masurile prin care se interzice, total sau parial, importul,
exportul ori tranzitul mrfurilor.97 Prin urmare, masurile cu efect echivalent au consecine
similare restriciilor cantitative, dar denumirea si tehnicile juridice folosite sunt, in cazul
celor dinti, diferite, ele reprezentnd obstacolele care afecteaz, in mod direct sau indirect,
comerul intre statele membre. De regula, Curtea de Justiie se refera, in hotrrile sale, la
ambele noiuni.
Intre restriciile cantitative si masurile cu efect echivalent reinem:
- Masurile privind producia mrfurilor. Acestea pot s constea in norme naionale
prin care se reglementeaz denumirea, forma, dimensiunile, greutatea sau compoziia
mrfurilor Astfel, potrivit jurisprudenei Cassis de Dijon, un bun f ab ricat si
comercializat in mod legal intr-un stat membru poate s fie comercializat, in principiu, in
orice ar din Comunitate. Hotrrea Curii de Justiie a fost prilejuita de o reglementare
legal german conform creia buturile alcoolice trebuiau sa aib un pi omit de alcool
de cel puin 32 grade. Lichiorul francez ,,Cassis de Dijon", oferit spre vnzare in Germania,
coninea un procent de alcool sub limita minima stabilit de autoritile germane Prevederile
naionale artate au fost calificate de Curtea de Justiie ca fiind masuri cu efect
echivalent, interzise corespunztor art. 28 din Tratatul C.E.98 98
In alte afaceri, au fost considerate masuri cu efect echivalent cele prin care era
prohibita, in Germania, folosirea denumirii de ,,bere", pentru produsele care conineau anumii
aditivi99 sau reglementrile prin care nu se admitea, in Italia, comercializarea produselor de
patiserie obinute d i n t r-u n amestec de gru dur si gru moale.100
Unele masuri cu efect echivalent sunt susceptibile sa afecteze, in mod indirect,
comerul intracomunitar. Aa a fost, de exemplu, cazul prevederilor legale olandeze care
condiionau cultivarea unor bulbi de flori de obinerea unui permis acordat anual de
organele administrative, pentru o suprafa limitata.101
Pe de alta parte, reglementrile legale restrictive adoptate pentru a asigura
derularea, pe termen lung, a comerului dintre statele membre, nu sunt masuri cu efect
echivalent, chiar daca, pe termen scurt, ele afecteaz comerul intracomunitar. De pilda,
interdicia de a pescui anumite specii, instituita in Olanda, intr-o zona de coasta de
dousprezece mile marine si aplicata vapoarelor cu un tonaj si o putere determinate, a fost
apreciata licita, ntruct, in lipsa masurilor de protecie, unele varieti de peste erau
ameninate sa dispar 102;
- Masurile referitoare la modul de prezentare a mrfurilor destinate vnzrii.
Prevederile legale prin care se solicit! folosirea unor ambalaje specifice sau a unor etichete
in limba statului de import pentru termeni si expresii cunoscute, in general, de ctre
consumatori (de exemplu, sintagma ,,made in") ori pentru denumiri care pot sa fie nelese,
datorita similitudinilor ortografice, cu uurina (de pilda, caf, pure, soya), au fost
considerate masuri cu efect echivalent.103
96

C.J.C.E., 9 decembrie 1997, af. C-265/95, Commission centre Republique francaise, in Recueil, 1997-12, p. 16998-7006. In cauza s-a considerat ca autoritatile tranceze nu au adoptat masurile necesare i adecvate, in vederea
opririi actelor de violenta ale agricultorilor francezi, care distrugeau legumele i fructele originare din alte state
membre.
97

C.J.C.E., 12 iulie 1973, af. 2/73, R.L. Geddo, tn Recueil, 1973, prima parte, p. 879.

98

C.J.C.E., 20 februarie 1979, af. 120/78, Rewe-Zentral AG, in Recueil, 1979, prima parte, p. 664.

99

C.J.C.E., 12 martie 1987, af. 178/84, Commission cunt re Republique feclerale d'Allemagne, in Recueil. 1987-3, p. 12721277.
100
C.J.C.E., 14 iulie 1988, af. 407/85, 3 Glocken GmbH ct G. Kritzinger. in Recueil, 1988-7, p. 4280-4281.
101

C.J.C.E., 30 octombrie 1974, af. 190/73. .1. W. .1. von Haaster, in Recueil. 1974, partea a cloua, p. 1
134-1135.
102
103

C.J.C.E., 14 iulie 1976, af. 3, 4 i 6/76, C. Kramer, in Recueil, 1976. partea a doua, p. 1315.

Comisia a adoptat, la 10 noiembrie 1993, o comunicare privind limbile care pot sa fie folosite in cazul
comercializarii produselor alimentare. In raporturile dintre comercianti nu au lost instituite exigence

Curtea de Justiie a hotrt c este o msur cu efect echivalent cea potrivit creia,
in Belgia, margarina vndut cu amnuntul trebuia sa fie ambalata intr-un mod special,
ntruct margarina importata din statele membre nu mai putea fi comercializat dect in
condiii mai dificile sau mai oneroase.104
Pe aceeai linie de gndire, a fost socotita o msur cu efect echivalent reglementarea
spaniola prin care era limitat exportul de vin in vrac, deoarece restrngea exportul acestei
mrfi i avantaja societile de mbuteliere din regiunile de producie 105;
- Masurile prin care se institute obligativitatea analizrii de ctre importatori a
mrfurilor comunitare. In cadrul acestor msuri se poate solicita importatorilor sa verifice, in
mod sistematic, conformitatea compoziiei mrfurilor cu indicative furnizorilor strini106; s
efectueze anumite controale chimice in laboratoare107 sau sa obin certificate care nu sunt
eliberate dect de statul de destinaie108;
- Masurile care implica realizarea anumitor formaliti pentru desfurarea
importurilor sau a exporturilor. Prin asemenea msuri se pot condiiona importurile ori
exporturile de obinerea unor licene, fiind lipsita de relevan mprejurarea c acestea
sunt eliberate tuturor solicitanilor, fara ntrziere109 In mod excepional, licenele pot sa fie
cerute in temeiul unei derogri acordate de ctre Comisie, potrivit dispoziiilor art. 134 din
Tratatul C.E. consacrat politicii comerciale comune.110
Intr-o alta afacere, Curtea de Justiie a hotrt ca este o msur cu efect echivalent
cea prin care, in Frana, exportul unor mrfuri era subordonat obligaiei de a prezenta o
declaraie, ce urma sa fie vizata de organele administrative. Reglementarea francez avea
menirea de a permite stabilirea inteniilor exportatorilor. Totui, prevederile artate au fost
calificate drept masuri cu efect echivalent, ntruct aveau caracter disuasiv i reprezentau un
obstacol pentru schimburile intracomunitare; 111
- Masurile prin care li se sugereaz consumatorilor sa cumpere produse indigene.
Campaniile publicitare in favoarea achiziionrii unor bunuri naionale sunt susceptibile sa
afecteze comerul dintre statele membre112, afara daca sunt evideniate in acest mod nsuiri
specifice ale produselor autonome113;
- Masurile prin care se reglementeaz preul mrfurilor. In cuprinsul Directivei nr. 70/50 au
fost declarate ilegale masurile prin care se stabilesc, pentru produsele importate, preturi
minime sau maxime sub care ori deasupra crora importurile sunt interzise, reduse sau
supuse altor cerine care pot sa le afecteze, precum i masurile care determina preturi de
vnzare mai puin favorabile pentru produsele de import fata de cele indigene.
Masurile de control a preturilor nu sunt interzise, daca ele se aplica indistinct
bunurilor importate i mrfurilor naionale. Aceste masuri vor fi insa considerate contrare
prevederilor Tratatului C.E. in situaia in care sunt susceptibile sa afecteze, in mod direct sau
indirect, real ori potenial, comerul intracomunitar. In special, vor fi calificate drept masuri cu
specilice. In schimb, comerciantii trebuie sa tina seama, in scopul informarii si protectiei sanatatii
consumatorilor, ca acestia nu cunosc. in principiu, dect limba statului lor.
104

C.J.C.E., 10 noiembrie 1982, af. 261/81, W. Rau Lebensmittelwerke, in Recueil. 1982-10. p. 3974-3975.

105

C.J.C.E., 9 iunie 1992, af. C-47/90, Etablisseim-ni D cllnn/r lu-u-s ct Compagnie Le Lion SA, in Recueil, 1992-6, p. 13710-3712
106

CJ.C.E., 1 Imai 1989, af. 25/88, E. R. Wurmscr, in Uwm-ll, I'M') \ p. 1130.

107

C.J.C.E., 27 iunie 1996, af. C-293/94, J. Branilsiim, in Kmit-ll. IWIS-6, p. 1-3174-3175. In afacerea aratata a lost
considerata cu l i u u l n inn:,ma cu elect echivalent dispozitia legala belgiana prin care vanzarea unui pcslii nl dr ;imai
uiili/arii in domenii diferite decat eel al agriculturii era subordonulA i f i i n l r i ill- a uliline o autorizatie
eliberatadeMinisterul Sanata^ii, dupareali/iiren iiiiiiiinlni ir ,u- : ; iiiii(ifR-c.
108

C.J.C.E., 15 septembrie 1994, af. C-293/93. I, N II ll,.,,iwip|vr. In Recueil, 1994-9, p. 1-4267-4271

109

C.J.C.E., 15 decembrie 1971, af. 51-54/71, lnU-.iiiiilloii.il I nui Company NV, in Recueil, 1971, vol. 2, p. 1116.
C.J.C.E., 30 noiembrie 1977, af. 52/77, I. Ciiyiol in U.-vm-ll. l')77. partea a treia, p. 2281. Licentele de import pol sfl I'u-mln i i n i i - in t mul i li i le men^ionate. in scopul introducerii pe teritoriul unui slul ini'iiilnu a i i m n ma i lu n puse in libera
practica in alta tara din Comunitate.
111
C.J.C.E., 16 martie 1977, af. 68/76, Commission contre Rpublique fran9aise, in Recueil, 1977, prima parte, p. 529-530.
110

112

C.J.C.E., 24 noiembrie 1982, af. 249/81, Commission contre Irlande, in Recueil, 1982-10, p. 4022-4023.

113

C.J.C.E., 13 decembrie 1983, af. 222/82, Apple and Pear Development Council, in Recueil, 1983-11, p. 4120.

efect echivalent cele prin care preturile sunt stabilite la un nivel maxim prea sczut, care nu
permite importatorilor sa obin beneficii, i cele prin care preturile sunt fixate la un nivel
minim prea ridicat, ce anihileaz avantajul concurenial al produselor importate.114
Blocarea temporara a preturilor poate sa conduc la consecine similare.115 Totodat,
blocarea preurilor poale sa descurajeze importul materiilor prime si a semifabricatelor
care sunt folosite la realizarea produsului a crui pre este supus unor astfel de masuri;
- Masurile prin care se institute controale sanitare ,i fitosanitare de ctre statele
membre. Controalele sanitare i fitosanitare efectuate prin sondaj sunt admise, dar in
eventualitatea in care ele au caracter sistematic contravin dispoziiilor Tratatului C.E,116
Controalele sistematice stabilite in mod unilateral de ctre statele membre nu sunt
acceptate pentru ca ele pot s imobilizeze mrfurile la frontiera i s antreneze ntrzieri sau
costuri suplimentare.117 In general, aceste controale defavorizeaz mrfurile importate ori
exportate, in raport cu cele care sunt comercializate pe piaa naional.
In schimb, controalele obligatorii reglementate p r in textele comunitare si puse in
practica de ctre autoritile statelor membre nu sunt subsumate masurilor cu efect
echivalent;
- Masurile privind rambursarea preului la anumite medicamente de ctre organismele din domeniul
securitii sociale. Limitarea rambursrii preului la unele medicamente pentru persoanele
care beneficiau, in Olanda, de asigurri sociale, a fost considerata o msura cu efect
echivalent, in condiiile in care medicamentele la care preul nu era rambursat fuseser
stabilite n mod discriminator. Scopul reglementarii era de a permite realizarea unor
economii in sistemul asigurrilor sociale Aplicarea acestei msuri putea, totui, s
influeneze importul medicamentelor din statele membre, deoarece absenta rambursrii
preului la medicamentele strine mpiedica vnzarea lor in tara de import.118
Statele membre sunt abilitate sa gereze sistemul lor de rambursare a cheltuielilor in
caz de boala sau de invaliditate, insa trebuie sa i ntemeieze aciunea pe criterii obiective
(de exemplu, existenta pe piaa a unor medicamente cu efect terapeutic similar, mai puin
costisitoare), ceea ce nu afecteaz, in mod discriminator, comercializarea produselor
importate;119
- Masurile referitoare la achiziionarea de bunuri de ctre stat i alte persoane juridice
de drept public. In situaia in care cumprarea unor produse de ctre autoritile publice se
realizeaz in funcie de naionalitatea furnizorilor sau de originea mrfurilor, se aplica
prevederile Tratatului C.E. prin care sunt interzise restriciile cantitative si masurile cu efect
echivalent la import.120
Dispoziiile Tratatului C.E. in materia analizata au, in prezent, efect direct. Totui,
reglementrile cuprinse in Directiva nr. 70/32, care a fost adoptata in domeniu de ctre
Comisie, pot sa orienteze, in continuare, activitatea organelor de jurisdicie.121 Astfel, potrivit
Directivei nr. 70/32 sunt considerate masuri cu efect echivalent cele prin care se mpiedica
furnizarea unor produse strine, se limiteaz folosirea acestora sau utilizarea lor este
114

C.J.C.E., 1 mai 1991, af. C-287/89, Commission contre Royaume de Belgique, in Recueil, 1991-5, p. 1-2252-2255.

115

C.J.C.E., 6 noiembrie 1979, af. 16-20/79. .1. Dams, in K.-.m-il, 1979. partca a treia, p. 3339. Totu^i, masurile de blocare a
prelurilor ;iplic;iii- .ii;ii Imiuirilor indigene, cat i celor importate nu sunt contrare prevedcriloi ail .'K , hn I i.il.ilul C'.li..
daca nu sunt defavorizate in acest mod bunurile importate.
116

C.J.C.E., 22 iunie 1994, af. C-426/92, Deulsdu". Mil. li Kmiim (imhH, in Recueil, 1994-6, p. 1-2781-2783.
C.J.C.E., 22 martie 1983, af. 42/82, COIIIIIH :, . H . M ,-niu Uquibliiiuc frai^aise, in Recueil, 1983-3, p. 10481050.
118
C.J.C.E.. 7 februarie 1984, af. 238/12, Duphar BV. in Recueil, 1984-2. p. 541-542.
119
Consiliul a adoptat, in domeniu, Directiva nr. 89/105 prin care se asigura transparenta masurilor
privitoare la stabilirea. modificarea si blocarea preturilor la medicamente. Prefurile trebuie sa fie fixate pe
baza unor criterii obiective i care pot sa fie verificate. Cel puin o data pe an, statele membre sunt obligate
sa transmits Comisiei lista medicamentelor a caror preturi au fost iinpuse de ctre autoritatile Rationale.
117

120

C.J.C.E., 22 septembrie 1988, af. 45/87, Commission centre Mande, in Recueil, 1988-8, p. 4964.
Comisia a adoptat aceasta directiva pe temeiul prevederilor art. 33 par. 7 din TratatuI C.E.. abrogat ulterior prin art. 6 pet.
20 din Tratatul de la Amsterdam.
121

subordonata unor cerine calitative si tehnice care nu sunt solicitate in cazul bunurilor
indigene; prevederile prin care se impune furnizorilor strini depunerea unei cauiuni;
dispoziiile care admit achiziionarea unor mrfuri strine sub condiia reciprocitii;
prevederile caietelor de sarcini care conin prescript tehnice aplicabile att bunurilor strine,
cat si celor indigene, referitoare la calitate, compoziie, proprietari mecanice, chimice sau
fizice, ce depesc efectul restrictiv specific unor asemenea criterii i care aduc atingere
principiului liberei circulaii a mrfurilor s.a.
Nu sunt masuri cu efect echivalent, corespunztor formulei generale folosite de Curtea
de Justiie in afacerea Keck $i Mithouard, reglementrile naionale prin care se limiteaz
sau se interzic anumite modaliti de vnzare, in ipoteza in care se aplica tuturor agenilor
economici care exercita acelai gen de activitate pe teritoriul statului membru in cauza si daca
ele afecteaz in mod identic, in drept si in fapt, comercializarea bunurilor indigene si a celor
strine.122 Prin urmare, Curtea de Justiie distinge intre masurile care privesc marfa ca atare
(compoziie, ambalaj, etichete) sau operaiunea de import (licene, analizarea bunurilor,
controale sanitare), ce sunt incompatibile cu prevederile Tratatului C.E. si, respectiv, masurile
referitoare la modalitile de vnzare a mrfurilor in cadrul fiecrui stat membru, care
nu defavorizeaz ntr-un grad mai ridicat bunurile strine in raport cu cele indigene si se
explica prin deosebirile existente intre sistemele juridice ale
tarilor din Comunitate.123
Hotrrea Curii de Justiie in afacerea Keck $i Mithouard a fost pronunat in legtur cu o
reglementare legala franceza prin care se interzicea revnzarea in aceeai stare a mrfurilor, la
un pre inferior celui la care ele fuseser cumprate. In alte afaceri au fost considerate
prevederi referitoare la modalitile de vnzare cele prin care se interziceau vnzrile cu
beneficiu extrem de redus124 si dispoziiile prin care se fixa programul de deschidere a
magazinelor i orarele de vnzare.125
De asemenea, reglementrile din domeniul publicitii comerciale si cele prin care se
instituie un regim de monopol sunt incluse in categoria prevederilor consacrate modalitilor de
vnzare.
Bunoar, Curtea de Justiie a decis ca masurile prin care se interzicea publicitatea
realizata, pentru anumite produse, de ctre farmaciti, in afara farmaciilor126, si cele prin care
se interzicea publicitatea la televiziune, in cazul distribuitorilor127, se refera la modaliti de
vnzare, cu toate ca stricto sensu publicitatea este un instrument de promovare a vnzrilor.
Prevederile prin care se stabilete un regim de dirijare a vnzrilor sau de monopol fac parte
si ele din domeniul de aplicare a jurisprudenei Keck $i Mithouard. De exemplu, reglementrile
naionale prin care era permisa vnzarea unui produs specific din lapte numai in farmacii128
si cele prin care se limita vnzarea produselor din tutun129, respectiv, a materialelor
pornografice130 130 in anumite locuri autorizate au fost apreciate ca privind modalitile de
vnzare. Ele afectau libertatea comerciala a agenilor economici, dar nu se refereau la
caracteristicile produsului. Se observa ca, intre altele,
dispoziiile naionale consacrate
momentului sau locului vnzrii unor mrfuri nu sunt contrare Tratatului C.H ;
b) Reducerea i eliminarea restriciilor cantitative i a msurilor cu efect echivalent
prin armonizarea legislaiilor din statele membre. Principalele prevederi sunt cuprinse, in
122
123

C.J.C.E., 24 noiembrie 1993, af. C-267/91 s.i C-268/91, B. Keck i D. Mithouard^ in Recueil, 1993-11, p. 1-6131.
A se vedea sj Ch. Gavalda, G. Parleani, Droit des affaires de PUnion Europeene, Litec, Paris, p. 95-96.

124

C.J.C.E., 11 august 1995, af. C-63/94, Belgapom, in Recueil, 1995-8, p. 1-2490.

125

C.J.C.E., 2 iunie 1994, af. C-401/92 si C-402/92, J.B.E. Boermans, in Recueil, 1994-6, p. 1-2233-2234.
C.J.C.E., 15 decembrie 1993, af. C-292/92, R. Hunermund e.a., in Recueil, 1993-12, p.I-6822-6823.
127
C.J.C.E., 9 februarie 1995, af. C-412/93, TF1 Publicite SA i M6 Publicite SA, in Recueil, 1995-1/2, p. 1-216-218.
126

128

C.J.C.E., 29 iunie 1995, af. C-391/92, Commission contre Republique hellenique, in Recueil, 1995-6, p. 1-16451648.
129
C.J.C.E., 14 decembrie 1995, af. C-387/93, G.D. Banchero, in Recueil, 1995-12, p. 1-4694-4697.
130
C.J.C.E., 11 iulie 1990, af. C-23/90, Quietlynn Limited iB.J. Richards, in Recueil, 1990-7, p. 1-3080-3081.

domeniu, la art. 95 din Tratatul C.E. Corespunztor articolului artat, prin derogare de la
art. 94 si in afara de cazul in care Tratatul C.E. dispune altfel, dispoziiile urmtoare se
aplic pentru realizarea obiectivelor enunate la art. 14. Consiliul adopta msurile care
vizeaz apropierea dispoziiilor legislative, de reglementare si administrative ale statelor
membre care au ca obiect instituirea si funcionarea pieei interne, hotrnd conform
procedurii de la art. 251 i dup consultarea Comitetului economic si social.
Paragraful 1 nu este aplicabil dispoziiilor fiscale, dispoziiilor referitoare la libera
circulaie a persoanelor si celor care privesc drepturile i interesele lucrtorilor salariai.
Comisia pornete, in elaborarea propunerilor sale prevzute la paragraful 1 in materie
de sntate, securitate, protecie a mediului si protecie a consumatorilor, de la un nivel de
protecie ridicat, innd seama, in special, de orice noua evoluie, bazat pe date tiinifice.
In exercitarea competentelor proprii, Parlamentul european si Consiliul se vor strdui, de
asemenea, sa realizeze acest obiectiv.
Art. 95 are caracter derogator in raport cu art. 94.
Potrivit art. 94, Consiliul adopta directive pentru apropierea dispoziiilor legislative, de
reglementare si administrative ale statelor membre care au o incidena direct asupra
instituirii i funcionrii pieei comune, hotrnd in unanimitate, la propunerea Comisiei si
dup consultarea Parlamentului european si a Comitetului economic si social.
Att art. 95, cat si art. 94 permit adoptarea unor masuri de armonizare a legislaiilor
statelor membre pentru aprofundarea pieei interne sau comune. Art. 95 se refera la aceste
masuri in general, iar art. 94 privete numai directivele de apropiere a legislaiilor tarilor
comunitare. Deosebirea evideniat ndreptete Consiliul s adopte, pe temeiul art. 95,
inclusiv regulamente si decizii, cu toate ca, in practica, a fost privilegiata folosirea
directivelor.131 131
Aportul fundamental al art. 95, comparativ cu art. 94, consta insa in modul de
adoptare a masurilor de armonizare a legislaiilor, pentru ca, in cazul art. 95, se recurge la
procedura de codecizie, in timp ce art. 94 necesita unanimitatea voturilor in Consiliu.
Prevederile art. 95 nu sunt aplicabile dispoziiilor fiscale, dispoziiilor referitoare la
libera circulaie a persoanelor, celor care privesc drepturile si interesele lucratorilor salariai,
precurm si situaiilor in care Tratatul C.E. dispune altfel. Bunoar, art. 37 reglementeaz
procedura de apropiere sau armonizare a legislaiilor in domeniul politicii agricole comune.
nsemntatea art. 95, in cadrul analizrii procesului de reducere si eliminare a
restriciilor cantitative si a masurilor cu efect echivalent, decurge din faptul ca in aceasta
materie nu exista, in Tratatul C.E., prevederi specifice. Aadar, art. 95 cuprinde textele de
referin pentru nlturarea, pe cale legislativa, a obstacolelor netarifare.
Comisia ia in considerare, la elaborarea propunerilor sale in materie de sntate,
securitate, protecie a mediului i protecie a consumatorilor, un nivel de protecie ridicat,
pentru ca regulile juridice ale statelor membre sa nu fie aliniate la cel mai mic numitor
comun si sa se asigure progresul semnificativ in domeniile menionate. Dup cum vom vedea
in continuare, sntatea, securitatea, protecia mediului si protecia consumatorilor constituie
motive care justifica invocarea excepiilor la libera circulaie a mrfurilor. Ele reprezint,
potrivit art. 95 par. 3, valori deosebite si in cadrul Comunitii europene.
In scopul armonizrii legislaiilor din statele membre a fost adoptat, bunoar, Directiva
Consiliului nr. 89/106 din 21 decembrie 1988 privind materialele de construcie, Directiva
Consiliului nr. 89/622 din 13 noiembrie 1989 referitoare la etichetele produselor din tutun;
Directiva Consiliului nr. H9/6X6 din 21 decembrie 1989 privind echipamentele de protecie
individual; Directiva Consiliului nr. 91/250 din 14 mai 1991 referitoare la protecia juridica
a programelor de calculator; Directiva Consiliului nr. 91/477 din 18 iunie 1991 privitoare la
controlul achiziiilor i a deinerii de arme; Directiva Consiliului nr. 93/42 din 14 iunie l()93
referitoare la dispozitivele medicale.
Intr-o prima etapa, Consiliul a adoptat directive care cuprindeau prevederi detaliate
131

A se vedea si V. Constantinesco, J.-P. Jacque, R. Kovar, D. Simon, op. cit., p. 566.

consacrate caracteristicilor tehnice ale bunurilor ce urmau sa fie vndute pe piaa comuna
sau care erau destinate integrrii lor in alte produse. Aceste directive erau insa dificil de
negociat i trebuiau sa fie adoptate, datorit progresului tehnic, la intervale scurte de timp.
Apoi, in cadrul unei ,,noi abordri", definita printr-o rezoluie a Consiliului din 7 mai
1985, s-a optat in favoarea armonizrii numai a exigentelor eseniale care in de interesul general,
standardele prin care se concretizeaz aceste exigente eseniale avnd caracter ,,voluntar".
Productorii din statele membre au libertatea de a nu lua in considerare standardele
europene sau, in mod excepional, naionale la care trimit asemenea directive, dar, in ipoteza
nfiat, ei sunt obligai sa probeze conformitatea mrfurilor pe care le obin cu exigentele
eseniale menionate In
directive.
In general, conformitatea bunurilor cu exigentele eseniale stabilite prin directive se dovedete
de ctre productor printr-o declaraie de conformitate, care este suficient n situaia n care
mrfurile corespund standardelor europene; printr-un certificat de conformitate eliberat de un
organism ter; printr-un proces-verbal ncheiat de un laborator independent care a analizat
produsul in cauza sau prin orice alt mijloc de proba admis conform directive! aplicabile intr-un
domeniu specific.
Standardele europene sunt stabilite de Comitetul european de standardizare
electrotehnica (C.E.N.E.L.E.C.), de Institutul european de standardizare a telecomunicaiilor
(E.T.S.I.) i de Comitetul european de standardizare (C.E.N.).
Potrivit Directive! nr. 83/189, privitoare la procedura de informare in domeniul
standardelor i reglementarilor tehnice, standardele sunt specificaii tehnice, aprobate de un
organism naional, regional sau internaional, recunoscut de ctre autoritile publice,
elaborate pe o baza consensuala, accesibile publicului, destinate sa fie aplicate in mod repetat
i continuu si care nu au, in principal, caracter obligatoriu.132 132 Standardele se deosebesc astfel de
regulile sau reglementrile tehnice, ce sunt elaborate sau aprobate de ctre autoritile publice si
a cror respectare este obligatorie. In practica, autoritile publice asimileaz insa anumite
standarde regulilor tehnice sau fac referire la ele in cadrul reglementarilor tehnice. Prin
aceasta, standardele dobndesc fora obligatorie. Avantajele ataate unui asemenea demers si
prestigiul organismelor de standardizare prevaleaz asupra distinciilor de ordin formal.
Faptul ca un produs corespunde unor cerine specifice se stabilete prin activitile de
evaluare si atestare a conformitii. Aceste activiti sunt ndeplinite de organisme diferite,
care au, uneori, interese divergente, ceea ce poate sa afecteze schimburile intracomunitare.
Pentru a nltura obstacolele existente in domeniu, Consiliul a adoptat, la 21 decembrie 1989, o
rezoluie care contribuie la crearea condiiilor necesare punerii in practica a unui sistem de
recunoatere reciproc a dovezilor de conformitate.
In cazul produselor industriale, au fost concepute, prin Decizia Consiliului nr.
93/465, mai multe categorii de reguli sau module, care fundamenteaz activitile de evaluare
i atestare a conformitii. In general, productorii pot sa aleag regulile pe care le vor aplica.
Unele presupun simpla atestare a conformitii mrfurilor de ctre furnizor, altele necesita
verificarea calitii bunurilor, sub supravegherea unui organism ter. Totui, directivele prin
care se armonizeaz exigentele eseniale care trebuie respectate in ceea ce privete anumite
produse pot s fac referire numai la unele din categoriile de reguli procedurale pe care
se bazeaz activitile de evaluare i atestare a conformitii
Respectarea regulilor de procedura artate i, implicit, a exigentelor eseniale
stipulate in cuprinsul directivelor luate in considerare este evideniat prin marcajul ,,C.E."
aplicat pe produsul in cauza sau pe ambalaj. Aceste bunuri pot sa circule liber m orice tara
comunitara.
Pe de alta parte, Directiva nr. 83/189 impune statelor membre obligaia de a notifica
Comisiei reglementrile tehnice pe care urmeaz sa le adopte privitor la produsele
industriale si agricole, iar organismele naionale sunt inute sa comunice Comisiei
132

Directiva nr. 83/189 a fost modificata prin Directiva nr. 88/182 $i prin Directiva nr. 94/10.

programele lor de standardizare. O reglementare tehnic care nu a fost notificata este

inopozabila terilor133, daca aduce atingere principiului liberei circulaii a mrfurilor134

Seciunea a VII-a
Excepii de la principiul liberei circulaii a mrfurilor
Excepiile de la principiul liberei circulaii a mrfurilor sunt cele artate la art. 30 din
Tratatul C.E., precum i excepiile jurisprudeniale. Clauzele de salvgardare vor fi analizate
distinct.
a) Excepiile reglementate la art. 30 din Tratatul C.E. Potrivit art. 30, dispoziiile art.
28-29 nu mpiedic interdiciile sau restriciile la import, export ori tranzit, justificate de
motive de morala publica, ordine publica, securitate publica, protecia sntii i a vieii
persoanelor si a animalelor, ocrotirea vegetalelor, protecia tezaurelor naionale cu valoare
artistica, istorica sau arheologica, protecia proprietii industriale i comerciale. Totui,
aceste interdicii sau restricii nu trebuie sa constituie un mijloc de discriminare arbitrara,
nici o restricie deghizata in comerul dintre statele membre.
Excepiile de la art. 30 privesc numai restriciile cantitative la import sau export,
precum i masurile cu efect echivalent. Prevederile art. 30 nu pot sa fie invocate pentru a
introduce excepii in materia drepturilor de vama ori a taxelor cu efect echivalent.
Enumerarea de la art. 30 este limitativa si de stricta interpretare.135 Motivelor de
interes general de la art. 30136 nu li se pot aduga altele137, iar noiunile din cuprinsul acestui
articol nu pot sa fie nelese in sens larg138,
Bunoar, s-a considerat ca: Morala publica justifica interzicerea importului de bunuri
indecente sau obscene139, dar statul in cauza trebuie sa adopte masuri care sa mpiedice
fabricarea ori comercializarea unor asemenea mrfuri pe propriul teritoriu140 140; Ordinea
133

C.J.C.E., 30 aprilie 1996, af. C-194/94, CIA Security International SA, in Recueil. 1996-4/5, p. 1-2244-2249. Organele de
jurisdic^ie naionale sunt abilitate. potrivit Cur^ii de Justiie, sa refuze aplicarea unei reglementari tehnicc care nu a fost
notilicata corespunztor prevederilor Directivei nr. 83/189.
134
C.J.C.E.. 16 iunie 1998, af. C-226/97, J.M. Lemmens, in Kccueil. 1998-6, p. 1-3733-3736. Reglementarile tehnice care nu au
lost notificate sunt inaplicabilc in masura in care impiedica folosirea sau comercializarea unui produs ce nu este
conform acestora. Rezultatele ob^inute de catre autoritatile publice prin utilizarea imui bun fabricat pe ba/a unor
reglementari tehnice care nu au lost notificate pot sii tie, asadar, invocate, daca nu este pusa in cauza libertatea
schimburilor intracomunttare.
135

C.J.C.E., 25 ianuarie 1977, af. 46/76, W.J.G. Bauhuis, in Recueil, 1977, prima parte, p. 15.

136

Aceasta fonnula a tost folosita, bunaoara, de catre Curtea de Justice, in cadrul hotarani din 20 iunie 1991, af. C-39/90,
Denkavit Futtermittel GmbH (in Recueil, 1991-6, p. 1-3110).
137
C.J.C.E., 28 martie 1995, af. C-324/93, The Queen contrc Secretary of State for the Home Department, tn Recueil, 19953/4, p. 1-608. Adoptarea unei masuri restrictive privind schimburile intracomunitare nu poate sa fie justifieatfi, pe temeiul
art. 30. prin asigurarea mentinerii unei anumite Tntreprinderi.
138

De exemplu, no^iunea de ordine publica nu include protecia consumatorilor (C.J.C.E., 6 noiembrie 1984,
af. 177/83, Th. Kohl KG, in Recueil, 1984-10, p. 3663).

139

C..T.C.E., 14 decembrie 1979, af. 34/79, M.D. Henn ?i J.F.E. Darby, in Recueil, 1979, partea a treia, p. 3812-3814.
C.J.C.E., 11 martie 1986, af. 121/85, Conegate Limited, in Recueil, 1986-3, p. 1022-1023. In statul unde coexists mai
multe sisteme legislative, vor fi analizate reglementrile legale care se aplica Tn toate regiunile sau provinciile |arii
respective.
140

publica permite interzicerea exportului de monede din aliaj de argint, btute in Marea Britanie,
care nu mai au curs legal, dar a cror distrugere este interzisa in aceasta tara. 141 Faptul ca
nesocotirea unei anumite reglementari legale este sancionat penal nu este suficient pentru a
aprecia ca aceasta intra in domeniul de aplicare a noiunii de ordine publica 142; Securitatea
publica justifica instituirea unei autorizaii speciale pentru tranzitul mrfurilor care sunt
materiale strategice143 sau obligarea importatorilor de produse petroliere de a se aproviziona
pentru o parte a necesitailor acestora, de la o rafinrie situata pe teritoriul naional, a crei
existenta este necesara in scopul deservirii intereselor generale144; Protecia sntii i a vieii
persoanelor ndreptete interzicerea importurilor de cacaval, in condiiile in care, la
fabricarea acestuia, s-a folosit un antibiotic ce permite o conservare mai buna a produsului, dar
respectivul antibiotic este nociv, pe termen lung, pentru sntatea persoanelor145. Aceeai
excepie a justificat reglementarea legala engleza prin care era prohibita nlocuirea, de ctre
farmaciti, a unui medicament determinat cu altul similar, pentru ca prescrierea unui
medicament tine seama de particularitile psihosomatice ale pacientului, a cror ignorare poate
sa compromit nsntoirea persoanei in cauza.146 Protecia sntii si a vieii persoanelor este
invocata adesea de autoritile statelor membre pentru a motiva dispoziiile legale prin care
sunt interzise unele componente la fabricarea produselor sau pentru a explica verificarea
sanitara a bunurilor importate; Protecia sntii i a vieii animalelor justifica prevederile legale
germane privitoare la necesitatea prezentrii unui certificat eliberat de autoritile veterinare
ale statului exportator sau a unei autorizaii acordata de autoritile veterinare ale tarii
importatoare, pentru achiziionarea furajelor strine147; Ocrotirea vegetalelor motiveaz
dispoziiile prin care era stabilit controlul fitosanitar al produselor vegetale importate din alt
stat membru, pentru a lupta mpotriva duntorilor148; Protecia tezaurelor naionale permite
adoptarea unor reglementari legale potrivit crora un stat membru poate sa interzic
exportul obiectelor de arta si istorie de interes naional 149 ; Protecia proprietii industriale i
comerciale justific opoziia titularului unui drept de proprietate intelectuala fata de
importul produsului obinut in alt stat membru si care este ocrotit in propria tara din
Comunitate. In alte cuvinte, derogrile de la principiul liberei circulaii a mrfurilor sunt
admise in scopul salvgardrii dreptului care constituie obiectul specific al acestei
proprieti 150 . Orice drept de proprietate intelectuala, protejat prin reglementari legale
naionale, este supus prevederilor art. 30.151 DE exemplu, in cazul unui brevet de invenie,
141

C.J.C.E., 23 noiembrie 1978, af. 7/78, Regina centre E.G. Thompson, B.A. Johnson, C.A.N. Woodwiss, in Recueil, 1978,
partea a treia, p. 2277.
142
C.J.C.E., 13 martie 1984, af. 16/83, Prantl, in Recueil, 1984-3, p. 1329-1330.
143

C.J.C.E., 4 octombrie 1991, af. C-367/89. ,,Les Accessoires Scientifiques", in Recueil, 1991-8/1, p. 1-4652.
Securitatea publica privete att securitatea interna a unui stat membru. cat i pe cea extemfi
144

C.J.C.E., 10 iulie 1984, af. 72/83, Campus Oil Limited, in Recueil,,

1984-7, p. 2751. In aceasta afacere, Curtea de Justice a hotrt ca ntreruperea aprovizionarii cu produse petroliere
i riscurile care pot sa apra pentru economia statului in cauza, pentru funcionarea instituiilor ^i a serviciilor sale
esentiale i pentru populate justifica invocarea excepiei rnentionate
145
C.J.C.E., 5 februarie 1981, af. 53/80, Koninklijke Kaasfabrick Eyssen BV, in Recueil, 1981-2, p. 421-423.
146
C.J.C.E., 18 mai 1989, af. 266 si 267/87, Royal Pharmaceutical Society of Great Britain, in Recueil, 1989-5, p. 1329. Prin
interdic^ia aratata, s-a urmrit ca intreaga responsabilitate a ingrijirii pacienfilor sa revina medicilor acestora.
147

C.J.C.E., 27 martie 1985, af. 73/84, Denkavit Futtermittel, in Recueil, 1985-3, p. 1025.
C..1.C.E., 8 iulie 1975, af. 4/75, Rewe-Zentralfmanz e GmbH, in Recueil, 1975, prima parte, p. 861. Curtea de
Justice a subliniat insa ca trebuie sa existe temeiuri sa se considere ca, in absenta controalelor fitosanitare la
import, poate sa apra o raspandire a daunatorilor.
149
Decizia Comisici din 7 noiembrie 1987, afacerea ,,Lebon", in Memento pratique Francis Lefebvre,
Communaute europeene 1994-1995, p. 255.
148

150

C.J.C.E., 31 octombrie 1974, af. 15/74, Centrafarm BV, in Recueil, 1974, partea a doua, p. 1162-1163.
Exempli gratia, pentru brevete de inventie, C.J.C.E., 31 octombrie 1974, at'. 15/74, Centrafarm BV, in Recueil, 1974, partea
a doua, 1149 si unn.; pentru marci, C.J.C.K.. 17 octombrie 1990, af. C-10/89, Hag CF AG, in Recueil, 1990-9, p. 1-37583759; pentru dreptul de autor, C.J.C.E., 17 mai 1988, af. 158/86, Warner Brothers Inc. si Metronome Video ApS, in
Recueil, 1988-5, p. 2628-2631; pentru denumirile de origine si indicatiile de provenienta, C.J.C.K., 1 3 martie 1984. af. 16/83.
K. Prantl. in Recueil, 1984-3, p. 1328; pentru desene si modele, C.J.C.E., 14 septembrie 1982, af. 144/81, Keurkoop BV, in
Recueil, 1982 8. p. 2870.
151

obiectul specific al proprietii industriale este de a asigura titularului dreptul exclusiv de

folosire a inveniei, in scopul fabricrii si punerii in circulate, pentru ntia oara, a
produselor industriale, astfel nct efortul sau creator sa fie recompensat. Prin urmare,
protecia proprietii industriale poate sa fie invocata in ipoteza unui produs din alt stat
membru, in care nu se poate obine un brevet si unde bunul a fost fabricat de un ter, fara
consimmntul titularului brevetului, precum si in situaia existentei mai multor brevete
de invenie, a cror titulari sunt, din punct de vedere juridic si economic, independeni.
In schimb, titularul unui brevet nu se poate opune importului produsului care a fost
pus in circulate in alt stat membru, de ctre el sau de o alta persoana, cu consimmntul
sau (teoria epuizrii dreptului).
Semnificaia noiunilor de la art. 30 este stabilita de fiecare stat membru. Orice tara
din Comunitate poate sa determine care sunt exigentele moralei publice pe propriul
teritoriu sau nivelul de protecie a vieii si sntii persoanelor pe care dorete sa le
asigure. Controlul invocrii excepiilor de la art. 30, in raport cu cerinele dreptului
comunitar, este insa realizat de Curtea de Justiie a Comunitilor Europene.
Deoarece art. 30 nu privete nici echilibrarea balanei de pli, nici reducerea
cheltuielilor publice, aceste temeiuri nu pot sa fie aduse in atenie in legtur cu
reglementarea legal menionat152.
b) Excepiile jurisprudeniale. Curtea de Justiie a Comunitilor Europene s-a
referit, pentru prima oara, la aceste excepii in afacerea Cassis de Dijon. In afacerea
Cassis de Dijon, Curtea a hotrt ca reglementarea legala germana potrivit creia
buturile alcoolice trebuiau sa aib un procent de alcool de cel puin 32 grade,
constituie o msur cu efect echivalent, in sensul art. 28 din Tratatul C.E.
Totui, corespunztor hotrrii Curii de Justiie, obstacolele la libera circulate
intracomunitar, care rezulta din deosebirile existente intre legislaiile naionale privind
comercializarea produselor luate in considerare, trebuie sa fie acceptate, in msura in care ele
pot sa fie apreciate ca fund necesare, in scopul satisfacerii exigentelor imperative care
in, in special, de eficacitatea controalelor fiscale, protecia sntii publice, corectitudinea
tranzaciilor comerciale si protecia consumatorilor.153
Dup cum se observa, enumerarea nu este limitativa, ulterior fund reinute, de
altminteri, i alte excepii: protecia produciei cinematografice154; protecia creaiei i diversitii
culturale in domeniul crii155; protecia mediului nconjurtor156; protecia reelei publice de
telecomunicaii157; protecia libertii de expresie i a pluralismului in domeniul presei158.
Att motivele de interes general de la art. 30 din Tratatul C.E., cat i exigentele
152

C.J.C.E., 19 decembrie 1961, af. 7/61. Commission centre Republique italienne, in Recueil. 1961, p. 657. Dup cum s-a
subliniat in hotrrea Curii de Justiie, prevederile art. 30 se refera la ipoteze care nu au natura economica.
153
C.J.C.E., 20 februarie 1979, af. 120/78, Rewe-Zentral AG, in Recueil, 1979, prima parte, p. 662.
154
C.J.C.E., 11 iulie 1985, af. 60 s.i 61/84, Cinetheque S.A., in Recueil, 1985-6, p. 2626-2627. Protecia productiei
cinematografice a justificat reglementarea legala iranceza potrivit creia filmele trebuiau sa fie rulate intai in salile de
cinema, iar dup un an puteau sa fie vandute pe videocasete.
155

C.J.C.E., 10 iulie 1986, af. 95/84, Boriello, in Recueil, 1986-7, p. 2260-2261.

156

C.J.C.E., 20 septembrie 1988, af. 302/86, Commission centre Danemark, in Recueil, 1988-8, p. 4630-4632. In aceasta
aiacere, Curtea de Justiie a hotrt ca prevederile legale daneze prin care productorii de here si de buturi racoritoare
erau obligai sa organizeze un sistem de recuperare a ambalajelor sunt justificate de obiectivul protectiei mediului
nconjurtor.
157
C.J.C.E., 13 decembrie 1991, af. C-18/88, RTT centre GB-Inno-BM S.A., in Recueil, 1991-10, p. 1-5983-5984. In
absen^a unor reglementari legale comunitare in domeniu si |inand seama de diversitatea tehnica a retelelor telefonke
din statele membre, fiecare tara din Comunitate poate stabili criteriile tehnice pe care trebuie sa le ndeplineasc aparatele
telefonice racordate la retea si sa instituie un sistem de verificare a modului in care aceste criterii sunt respectate.
158

C.J.C.E., 26 iunie 1997, af. C-368/95, H. Bauer Verlag, in Recueil, 1997-6, p. 1-3714-3720, privitor la
reglementarea legala austriaca prin care se interzicea includerea, in caclrul revistelor si a ziarelor, a jocurilor
care ofereau cititorilor posibilitatea de a obine premii in bani, ntruct, in condiiile concurentei de pe piaa. editorii
erau inclinati sa acordejiremii tot mai substantiale cititorilor, ceea ce ar fi determinat ruinarea micilor editori. In
aceasta afacere, Curtea de Justiie a hotrt ca primeaza coninutul publicatiilor, nu metoda de promovare a
vanzarilor, referitor la care s-ar fi putut invoca jurisprudena Keck i Mithouard.

imperative evideniate in jurisprudena Curii de Justiie nu au, in esen, natura economica.

Cu toate acestea, ntr-o cauza, s-a inut seama de dificultile economice pe care le-ar determina
ntreruperea aprovizionrii cu produse petroliere a unui stat membru, ele fund subsumate insa
aspectelor privitoare la securitatea publica.159
Exigentele imperative artate in jurisprudena Curii de Justiie exprima valori care
sunt specifice Comunitii, receptate, de asemenea, in cadrul sistemelor juridice ale statelor
membre.160 Autonomia ordinii juridice comunitare nu exclude colaborarea cu sistemele de
drept naionale. Intre valorile comunitare i cele menionate la art. 30 exista similitudini
semnificative i conexiuni nsemnate, pentru ca, bunoar, protecia consumatorilor presupune, intre altele, protecia mrcilor.
Totodat, valorile pe care le analizam se nruresc reciproc, cci, protecia mediului
nconjurtor este, de exemplu, asigurata i prin ocrotirea vegetalelor, iar, pe de alta parte,
protecia sntii i a vieii persoanelor i a animalelor implica protecia mediului
nconjurtor.
Mai mult, in unele afaceri, sunt invocate alturi de exigentele imperative subliniate in
jurisprudena Curii de Justiie, temeiurile enumerate la art. 30161, iar sntatea publica a
fost inclusa, deopotriv, intre motivele de interes general i excepiile jurisprudeniale.
Raiunile de interes general care pot sa fie invocate de ctre statele membre i au
fundamentul in dispoziiile art. 30, nefiind, prin urmare, posibil sa fie puse sub semnul
ntrebrii. In schimb, motivele care pot constitui excepii jurisprudeniale sunt susceptibile de
a fi contestate, chiar daca ele sunt, in principiu, in continua dezvoltare.
O alta deosebire intre categoriile pe care le examinam este aceea ca excepiile legale pot sa
fie aduse in atenie in situaia unor masuri care reprezint restricii cantitative la import sau care
pot sa fie calificate drept restricii cantitative la export, in timp ce excepiile jurisprudeniale
sunt admise numai in cazul restriciilor cantitative la import, interzise conform textului art. 2X
din Tratatul C.E.
c) Condiiile n care pot sa fie invocate excepiile legale sau jurisprudeniale. Aceste
condiii sunt urmtoarele:
- Sa nu existe o directiva de armonizare a legislaiilor statelor membre, care sa aib
acelai scop cu msura care a fost adoptata. Prin dispoziiile art. 30 din Tratatul C.E. nu se
stabilete competenta exclusiva a tarilor din Comunitate in anumite materii. Motivele enunate la
art. 30 au caracter provizoriu, ele putnd sa fie oricnd Maturate in procesul de armonizare
legislativa. De exemplu, in situaia in care directivele comunitare prevd armonizarea masurilor
necesare pentru a asigura protecia sntii persoanelor, invocarea art. 30 nu se mai justifica.
Condiia artat se aplica si in cazul excepiilor jurisprudeniale.162
Directivele de armonizare a legislaiilor trebuie sa fie insa exhaustive, sa exclud orice
competenta reziduala a statelor membre. Derogrile de la principiul liberei circulaii a mrfurilor
pot sa fie invocate in ipoteza unei armonizri pariale;163
- Sa nu se instituie o discriminare intre bunurile importate sau exportate si, respectiv,
bunurile indigene care sunt comercializate pe piaa naional a unui stat membru. Cerina
menionat este necesar sa fie, totui, nuanat, dup cum este vorba de o excepie legala ori
jurisprudenial.
Excepiile legale pot sa fie invocate in situaia restriciilor cantitative si a masurilor cu efect
echivalent la import, precum si in cazul restriciilor cantitative si a masurilor cu efect echivalent la
export. Corespunztor prevederilor art. 30, interdiciile sau restrictive instituite de statele membre
nu trebuie sa constituie un mijloc de discriminare arbitrara, nici o restricie deghizata in comerul
159

C.J.C.E., 10 iulie 1984, af. 72/83, Campus Oil Limited, in Recueil, 1984-7, p. 2752.
C.J.C.E., 20 septembrie 1988, af. 302/86, Commission contre Danemark, in Recueil, 1988-8, p. 4608.

160
161

C.J.C.E., 17 decembrie 1981, af. 272/80, Biologische Producten BV, in Recueil, 1981-9, p. 3289; C.J.C.E., 11 mai 1989. af.
25/88, E.R. Wurmser, in Recueil, 1989-5, p. 1131.
162
C..I.C.H., 13 decembrie 1991, af. C-18/88, RTT centre GB-lnno-BM S.A., in Recucil, 1991-10, p. 1-5983-5984.
163
C.J.C.K.. 4 iunie 1992, af. C-13/91 ?i C-l 13/91, M. Debus, in Recueil, 1992-6, p. 1-3640.

dintre tarile din Comunitate.

De regula, se solicita ca aceeai msura sa se aplice att bunurilor strine, cat si celor
indigene. Cu toate acestea, prohibirea discriminrilor ,,arbitrare" prezint nsemntate,
ntruct, in unele cauze, discriminrile instituite referitor la produsele importate si cele
naionale au fost acceptate, printr-o interpretare lato sensu, de ctre Curtea de Justiie, fiind puse
in practica dispoziiile art. 30 din Tratatul C.E.164
In ceea ce privete cerina ca masurile adoptate sa nu reprezinte o discriminare
arbitrara sau o restricie deghizata in comerul dintre statele membre, se poate observa ca
cele doua concepte sunt analizate de ctre Curtea de Justiie mpreun, fr s se fac distincie
intre ele.165 Accentul pare sa fie insa pus, referitor la restrictive deghizate, pe masurile cu caracter
protecionist.
In principiu, msura luata de un stat membru nu constituie o discriminare arbitrara
ori o restricie deghizata, daca ea este justificata prin considerente obiective.
Excepiile jurisprudeniale pot sa fie invocate doar in cazul restriciilor cantitative si a
masurilor cu efect echivalent la import. Msura stabilita trebuie sa se aplice, deopotriv,
bunurilor importate si celor indigene;
- Msura adoptata sa fie necesara pentru ndeplinirea obiectivului urmrit.
Interveniile statelor membre prin care sunt introduse restricii in domeniul liberei circulaii a
mrfurilor sunt admise, in ipoteza in care ele apar ca fiind indispensabile in scopul realizrii
unuia dintre obiectivele artate la art. 30166 sau reinut in cadrul excepiilor jurisprudeniale167;
- Msura luata sa fie proporionale in raport cu obiectivul avut in vedere. Intre doua
masuri diferite, care pot sa fie stabilite pentru atingerea aceluiai obiectiv, statul membru este
obligat sa o aleag pe cea care restrnge cel mai puin libera circulate a mrfurilor in
Comunitate. De exemplu, Curtea de Justiie a hotrt, intr-o cauza, ca protecia mediului
nconjurtor justifica reglementarea legal potrivit creia productorii de bere si de
buturi rcoritoare trebuiau sa organizeze un sistem de recuperare a ambalajelor, fr s se
impun ns obinerea unei autorizaii pentru ambalajele care puteau sa fie folosite.168
Intr-o alta afacere, Curtea de Justiie a decis ca protecia consumatorilor si loialitatea
tranzaciilor comerciale pot sa fie asigurate prin etichete corespunztoare aplicate produselor,
fara sa fie, aadar, ndreptit interzicerea importurilor unor bunuri alimentare care nu erau
obinute conform metodelor tradiionale din tara de import.169

Seciunea a VIII-a
Clauze de salvgardare
Aceste clauze permit, in situaii deosebite, derogri de la prevederile Tratatului C.E. in
domeniul circulaiei mrfurilor pot sa fie invocate mai multe clauze de salvgardare.
164

C.J.C.E., 8 iulie 1975, af. 4/75, Rewe-Zentralfinanz eGmbH, in Recueil, 1975. prima parte. p. 860. !n afacerea mentionata,
Curtea de Justiie a statuat ca un regim juridic diferit aplicat produselor importate ?i celor naionale. in scopul
prevenirii raspandirii anumitor daunatori ai vegetalelor. nu constituie o discriminare arbitrara. daea sunt adoptate
masuri eficiente pentru a preveni circulaia produselor indigene contaminate.
165
C.J.C.E., 17 decembrie 1981, af. 272/80, Biologische Producten BV. in Recucil, 1981-9, p. 3290 si p. 3301.
166
C.J.C.E., 10 iulie 1984, af. 72/83, Campus Oil Limited, in Recueil, 1984-7, p. 2755-2756.
167

C.J.C.E., 14 iulie 1981, af. 155/80, S. Oebel, in Recueil, 1981-6, p. 2009. In afacerea aratata, Curtea de Justice a hotrt ca
reglementarea legala germana prin care era interzisa fabricarea produselor de brutarie $i patiserie in timpul noptii este
necesara pentru a-i proteja pe lucratori.
168

C.J.C.E., 20 septembrie 1988, af. 302/86, Commission centre Danemark, in Recueil, 1988-8, p. 4630-4632.

169

C.J.C.E., 14 iulie 1988, af. 407/85, 3 Glocken GmbH et G. Kritzinger, in Recueil, 1988-7, p. 4280-4281.

Potrivit art. 95 din Tratatul C.E., in situaia in care, dup ce Consiliul sau Comisia a
adoptat o msura de armonizare, un stat membru considera necesar sa menin dispoziii
naionale justificate prin exigentele importante de la art. 30 sau referitoare la protecia
mediului nconjurtor ori a mediului de lucru, le va notifica Comisiei, indicnd motivele
meninerii dispoziiilor respective.
In plus, fara a aduce atingere paragrafului anterior, daca, dup adoptarea de ctre
Consiliu sau de Comisie a unei masuri de armonizare, un stat membru apreciaz necesar sa
introduc dispoziii naionale bazate pe noi probe tiinifice privitoare la protecia mediului
nconjurtor sau a mediului de lucru, datorita unei probleme specifice a acelui stat, aprut
ulterior adoptrii msurii de armonizare, va notifica Comisiei masurile avute in vedere,
precum si motivele lurii lor.
ntr-un termen de sase luni de la notificrile menionate la paragrafele de mai sus,
Comisia va aproba sau va respinge dispoziiile naionale in cauza, dup ce va verifica daca
ele reprezint sau nu un mijloc de discriminare arbitrara ori o restricie deghizata in cadrul
comerului dintre statele membre i dac ele constituie sau nu un obstacol pentru funcionarea
pieei comune.
n absenta unei decizii a Comisiei in termenul artat, dispoziiile naionale respective
sunt considerate aprobate.
n cazul in care complexitatea problemei o justifica si daca nu exista pericol pentru
sntatea umana, Comisia poate notifica statului membru interesat ca perioada de sase luni
este prelungita cu o noua perioada de cel mult sase luni.
Atunci cnd un stat membru este autorizat sa menin sau sa introduc dispoziii
naionale care deroga de la o msura de armonizare, Comisia va examina imediat daca
este oportun sa propun adoptarea acelei masuri.
In situaia in care un stat membru ridica o problema particulara care tine de
sntatea publica, intr-un domeniu care a format, in prealabil, obiectul unei masuri de
armonizare, va informa Comisia, care va examina imediat daca este cazul sa propun
Consiliului masuri adecvate.
Masurile de armonizare vizate implica, in mprejurrile corespunztoare, o clauza
de salvgardare care autorizeaz statele membre sa adopte, pentru unul sau mai multe din
motivele fara caracter economic de la art. 30, masuri provizorii supuse unei proceduri de
control comunitar.
In general, clauzele de salvgardare pot sa fie aplicate cu aprobarea Comisiei. Art.
95 par. 4 poate sa fie invocat, spre deosebire de excepiile legale sau jurisprudeniale, dup
ce Consiliul ori Comisia a adoptat o msura de armonizare. Textul artat permite oricrui
stat membru sa menin dispoziii naionale derogatorii, care sunt fundamentate fie pe
motivele de la art. 30, fie pe doua temeiuri ce au fost reinute in cadrul excepiilor
jurisprudeniale (protecia mediului nconjurtor sau a mediului de
lucru).
Introducerea unor prevederi naionale derogatorii de ctre o tara din Comunitate,
dup ce a fost adoptata o msura de armonizare de Consiliu ori Comisie, se poate face in
condiii mai restrictive dect cele stabilite in scopul meninerii unor dispoziii naionale
derogatorii. Astfel, derogrile stipulate la art. 95 par. 5 sunt admise numai in situaia unei
probleme specifice din statul membru interesat, aprut ulterior adoptrii msurii de
armonizare, si daca ele sunt bazate pe noi probe tiinifice referitoare la protecia mediului
nconjurtor sau a mediului de lucru.
Distinct, art. 95 par. 10 prevede posibilitatea ca msurile de armonizare adoptate de
ctre Consiliu sau Comisie sa cuprind o clauz de salvgardare, prin care statele membre
s fie abilitate sa ia, pe temeiul unuia dintre motivele de la art. 30, masuri derogatorii.
Alt clauz de salvgardare este prevzut la art. 134. Corespunztor art. 134, in
scopul asigurrii ca executarea masurilor de politica comerciala, adoptate in conformitate cu
Tratatul C.E., de ctre orice stat membru, nu este mpiedicat prin devieri ale traficului

comercial sau daca disparitile dintre aceste masuri antreneaz dificulti economice in
unul ori mai multe state, Comisia recomanda metodele prin care coopereaz celelalte tari din
Comunitate. in lipsa lor, ea poate autoriza statele membre sa ia masurile de protecie
necesare, definindu-le condiiile si modalitile.
in caz de urgenta, statele membre solicita Comisiei autorizarea de a lua ele masurile
necesare, iar Comisia se pronun in termenele cele mai scurte; statele in cauza le notifica
apoi celorlalte tari din Comunitate. Comisia poate decide oricnd ca statele membre in
cauza trebuie sa modifice sau sa elimine masurile respective.
Prioritar, trebuie sa fie alese masurile care provoac cele mai puine perturbri in
funcionarea pieei comune.
Prevederile art. 134 permit statelor membre sa adopte, cu autorizarea Comisiei,
masurile de protecie care se impun fata de importul intracomunitar a unor mrfuri
originare din tari tere, care au fost puse in libera practica in alt stat membru, precum si in
eventualitatea exportului intracomunitar a unor produse care urmeaz sa fie scoase in afara
Comunitii. Asemenea masuri de protecie sunt, uneori, necesare, ntruct, de exemplu, in
relaiile cu tarile tere, statele membre pot sa menin taxe cu efect echivalent sau masuri cu
efect echivalent restriciilor cantitative. In aceste mprejurri, mrfurile din tari tere pot sa
fie puse in libera practica intr-un stat membru care are o politica comerciala mai liberal,
dup care ele vor fi introduse in tara din Comunitate unde se aplica reglementari legale
restrictive.
Doua clauze de salvgardare sunt prevzute la art. 296 par. 1. Conform art. 296 par. 1,
dispoziiile Tratatului C.E. nu mpiedic
aplicarea urmtoarelor reguli:
a) nici un stat membru nu este obligat sa transmit informaii a cror dezvluire o
considera contrara intereselor eseniale ale securitii sale;
b) orice stat membru poate sa ia masurile pe care le considera necesare pentru
protecia intereselor sale eseniale de securitate i care sunt in legtur cu producia sau cu
comerul cu arme, cu muniii si cu material de rzboi; aceste masuri nu trebuie sa afecteze
condiiile de concurenta in cadrul pieei comune in ceea ce privete produsele care nu sunt
destinate unor scopuri specific
militare.
O alta clauza de salvgardare este cuprinsa la art. 297. Potrivit acesteia, statele
membre se consulta pentru a adopta in comun dispoziiile necesare in vederea evitrii ca
funcionarea pieei comune sa fie afectata de masurile pe care un stat membru poate sa fie
nevoit sa le ia in situaia unor tulburri interne grave care aduc atingere ordinii publice, in caz
de rzboi sau de tensiune internaional grava care constituie un pericol de rzboi, ori pentru ai ndeplini angajamentele asumate in scopul meninerii pcii si securitii internaionale.
Corespunztor art. 298, daca masuri luate in situaiile prevzute la art. 296 si 297 au
ca efect distorsionarea condiiilor de concurenta in cadrul pieei comune, Comisia examineaz cu
statul interesat modul in care aceste masuri pot sa fie adaptate normelor stabilite in Tratatul
C.E.
Prin derogare de la procedura prevzut la art. 226 si 227170. Comisia sau orice stat
membru poate sa sesizeze direct Curtea de Justiie, daca apreciaz ca o alta tara din
Comunitate folosete abuziv prerogativele recunoscute la art. 296 si 297. Curtea de Justiie
hotrte in edin secret.
Clauzele de salvgardare de la art. 296 si 297 permit derogri de la principiul liberei
circulaii a mrfurilor pentru aspecte care sunt in legtur cu securitatea si aprarea
naional a statelor membre. Art. 296 poate sa fie invocat in condiii obinuite; art. 297 este
170

Sesi/.area Curii de Justice se face in situatiile artate lara ca tarile interesute sa isj pre/inle in contradictoriu
Comisiei observa(iile lor scrise s,i orale s.i fara sa fie necesar avi/,ul ei motivat.

aplicabil in situaiile de criza.

Raportul dintre prevederile art. 30 si cele ale art. 296 nu este precizat, dar deosebirea
intre securitatea publica si securitatea (naional) nu credem ca este relevanta. Chiar daca art.
296 par. 1 lit. b se refera la problemele militare ale securitii naionale, la lit. a din cuprinsul
articolului artat sunt avute in vedere orice informaii a cror divulgare ar aduce atingere
intereselor eseniale ale securitii unui stat membru.
In cazurile de criza, securitatea statului membru in cauza poate sa fie, firete, invocata
pentru aplicarea art. 297, iar masurile pe care le poate lua tara respectiva nu sunt limitate la
anumite domenii.
Hotrrile Curii de Justiie sunt puine in materie, ntruct statele membre au cutat
sa evite litigiile cu privire la aceste probleme aparte.
Dispoziiile art. 296 si 297 se interpreteaz stricto sensu.
Unele clauze de salvgardare sunt cuprinse si in cadrul directivelor adoptate de ctre
Consiliu, cum este, de exemplu, clauza de salvgardare prevzut in Directiva nr. 89/106,
referitoare la produsele de construcie.

CAPITOLUL II
LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR
SI A SERVICIILOR
Seciunea I
Preliminarii
Libera circulaie a lucratorilor salariai si independeni (nesalariai) este reglementata
in Tratatul C.E. distinct de libera circulaie a serviciilor. Prevederile legale consacrate liberei
circulaii a lucratorilor salariai si independeni sunt cuprinse in capitolele 1 si 2 din titlul in
a celei de a treia pri din Tratatul C.E.; dispoziiile legale referitoare la libera circulaie a
serviciilor formeaz obiectul capitolului 3 din acelai titlu. Totui, vom analiza mpreun cele
doua liberti fundamentale care caracterizeaz piaa intern europeana, ntruct reglementrile

legale care le exprima privesc, in mod nemijlocit, persoanele fizice si juridice; libera circulaie a
serviciilor nu poate sa fie pe deplin asigurata in absenta liberei circulaii a persoanelor;
principiul egalitii de tratament guverneaz ambele domenii si exista semnificative prevederi
legale aplicabile, adecvat, celor doua situaii.
De asemenea, se poate observa ca, potrivit art. 50 din Tratatul C.E., dispoziiile legale
privitoare la servicii sunt luate in considerare in msura in care nu se aplica cele referitoare la
libera circulaie a mrfurilor, capitalurilor si persoanelor.
In cadrul liberei circulaii a persoanelor, vom strui asupra aspectelor care sunt in legtur cu
dimensiunea economica a acestui principiu, deoarece ele prezint, ndeosebi, relevanta pentru
dreptul comunitar al afacerilor. Unele precizri vor fi insa consacrate libertii de circulaie a
persoanelor care nu desfoar o activitate economica, ncercnd astfel s ntregim tema care
face obiectul acestui demers.
Totodat, subliniem ca analizarea, in contextul care ne intereseaz, a liberei circulaii
a persoanelor implica, in principal, examinarea problemelor puse de exercitarea profesiilor
independente (industriale, comerciale, artizanale, liberale sau agricole) in statele membre,
chiar daca libera circulaie a lucratorilor salariai, subsumata liberei circulaii a persoanelor, nu
va fi nesocotit.
Seciunea a II-a
Persoanele care beneficiaz de principiul liberei
circulaii in temeiul dispoziiilor legale privitoare
la activitile salariate, dreptul de stabilire si
prestarea serviciilor
Aceste persoane sunt urmtoarele:
a) Lucratorii salariai. Corespunztor prevederilor art. 39 par. 1 din Tratatul C.E., libera
circulaie a lucratorilor in interiorul Comunitii este asigurat. Dreptul la libera circulaie este
subordonat cerinei ca persoana in cauza sa aib cetenia unui stat membru si sa exercite o
activitate profesionala.
In absenta unei definiii comunitare a ceteniei, fiecare tara determina in mod suveran
care sunt condiiile in care acorda cetenia.
Noiunea de activitate profesionala sau economica este neleas lato sensu. Bunoar,
Curtea de Justiie a apreciat ca aceasta cerina este satisfcut in cazul activitilor sportive
profesioniste, hotrnd ca juctorilor profesioniti de fotbal li se pot aplica fie prevederile
legale consacrate lucratorilor salariai, fie dispoziiile referitoare la libera prestare a serviciilor.171
Noiunile de ,,lucrtor" i de ,,activitate salariat" au semnificaie comunitara,172 ntruct,
in eventualitatea in care ele ar fi interpretate in raport cu reglementrile legale din sistemul
juridic al unui stat membru determinat, prevederile Tratatului C.E. s-ar aplica in mod diferit
de la o tara din Comunitate la alta.
Dup cum s-a artat in practica judiciara, lucratorul salariat este o persoana care
realizeaz o activitate cu valoare economica certa in beneficiul altei persoane i sub
conducerea acesteia, in schimbul unei remuneraii.173
mprejurarea ca persoana in cauza lucreaz cu program redus sau obine un salariu
inferior celui considerat in statul de primire ca fiind necesar pentru subzistenta, nu prezint
relevanta, indiferent daca ea are ori nu alte venituri, cu condiia ca activitatea desfurat sa nu
fie marginala sau accesorie.174
De asemenea, motivele care au nrurit decizia unei persoane de a-i cuta un loc de
munca in alt stat membru nu au nsemntate pentru aplicarea prevederilor art. 39 din Tratatul
171

C.J.C.E., 14 iulie 1976, af. 13/76, G. Dona centre M. Mantero, In Recueil, 1976, partea a doua, p. 1340
C.J.C.E., 19 martie 1964, af. 75/63, M.K.H. Unger, in Recueil, 1964, p. 362-363.
173
C.J.C.E., 3 iulie 1986, af. 66/85, D. Lawrie-Blum, in Recueil, 1986-7, p. 2121
172

174

C.J.C.E., 23 martie 1982, af. 53/81, D. M. Levin, in Recueil, 1982-3, p. 1050-1051.

C.E., in situaia in care persoana in cauza dorete sa exercite o activitate reala si efectiva.175
Potrivit jurisprudenei Curii de Justiie nu este obligatoriu ca persoana care beneficiaz de
dispoziiile Tratatului C.E. sa i desfoare activitatea pe teritoriul Comunitii.176 De exemplu,
o persoana aparinnd unui stat din Comunitate poate sa fie angajata de o societate comerciala
cu sediul in alt stat membru, iar apoi sa fie trimisa sa lucreze ntr-o ar ter, care nu este
integrata in Comunitatea Europeana. Organele de jurisdicie din statele membre urmeaz sa
aprecieze, in funcie de circumstanele fiecrui litigiu, care este sistemul de drept in cadrul
cruia poate sa fie localizat raportul juridic.177 Criteriile obiective reinute in cuprinsul art. 6
din Convenia de la Roma cu privire la legea aplicabila obligaiilor contractuale sunt in acest
sens semnificative. Potrivit art. 6, contractul de munca este supus legii statului pe al crui
teritoriu salariatul i ndeplinete in mod obinuit munca, in temeiul contractului, chiar daca
este detaat temporar intr-o alta tara, sau legii statului unde se afla sediul ntreprinderii care
a angajat salariatul, daca acesta i ndeplinete munca, prin natura funciei sale, in mai multe
tari; totui, din ansamblul circumstanelor, poate sa rezulte ca exista legaturi mai strnse ale
contractului cu legea altui stat. Subliniem insa ca determinarea domeniului de aplicare a
dispoziiilor comunitare referitoare la lucratorii salariai este o chestiune distincta de aceea a
precizrii legii care guverneaz contractul de munca. In scopul lurii in considerare a
reglementarilor legale comunitare, se solicita existenta unei legaturi relevante, din perspectiva
dreptului comunitar, cu sistemul juridic al unui stat membru. Doar criteriile subiective credem
ca nu sunt suficiente pentru afirmarea existentei unei atare legaturi.
In literatura de specialitate i in practica judiciar s-a pus problema de a ti dac o
persoana poate invoca prevederile dreptului comunitar chiar in statul cruia ea ii aparine.
Curtea de Justiie a hotrt ca orice persoana poate sa i fundamenteze solicitrile pe
dispoziiile dreptului comunitar in cazul in care a folosit posibilitile oferite de acesta, adic
dac s-a stabilit, in mod legal, o anumita perioada de timp intr-un stat membru i a
desfurat o activitate economica, aa cum este neleas noiunea corespunztor
jurisprudenei Curii de Justiie.178 Soluia se justifica prin aceea ca, in ipoteza contrara,
persoana in cauza ar fi tratata, comparativ cu persoanele aparinnd altor state membre, in
mod discriminator, chiar in tara a crei cetenie o are. Prevederile dreptului comunitar nu
mai pot sa fie insa invocate in mprejurarea in care este vorba de o ,,situaie pur
interna",179 ntruct aceste dispoziii nu se aplica unor asemenea ipoteze.
In majoritatea litigiilor aduse in atenia Curii de Justiie, o persoana se prevaleaz,
in propria tara, de experiena profesional dobndit n alt stat membra. Totui, cerina ca
resortisantul unui stat membra sa fi fost stabilit, o anumita perioada de timp, intr-o alta
tara din Comunitate nu credem ca reprezint o condiie sine qua non pentru luarea in
considerare a reglementarilor comunitare, ntruct apreciem ca ori de cate ori o persoana a
folosit prevederile legale comunitare consacrate liberei circulaii, inclusiv pe cele referitoare
la libera circulate a serviciilor, care nu presupun, in mod necesar, deplasarea in alt stat
membra, va putea fi aplicat principiul comunitar al nediscriminrii intre cetenii statelor
membre.
Resortisanii statelor membre, care se afla in cutarea unui loc de munca in alta tara
din Comunitate, pot sa invoce dispoziiile privitoare la libera circulate a lucratorilor,180 dar
statul de primire este ndrituit sa limiteze durata de edere a acestora la un termen
rezonabil (de exemplu, sase luni).181
175
176
177

Ibidem, p. 1052.
C.J.C.E., 12 iulie 1984, af. 237/83, Sari Prodest, in Recueil, 1984-7, p. 3162-3163.
C.J.C.E., 12 decembrie 1974, af. 36/74, B.N.O. Walrave, in Recueil, 1974, partea ;i doua, p. 1421.

178

A se vedea, G. Druesne, Droit et Politiques dc la Communaute et de 1'Union europeennes. Presses Universitaires de

France, Paris, 1995, p. 138-139.
179
C.J.C.E.. 28 iunie 1984, af. 180/83, H. Moser, in Recueil, 1984-6, p. 2547.
180

C.J.C.E., 26 februarie 1991, af. C-292/89, G. D. Antonissen, in Recueil, 1991-2. p. 1-776-779.

Ibidem, p. 1-777-778. Dup implinirea termenului stabilit in cadrul reglementarilor legale rationale, resortisanii
statelor membre pot sa ramana in continuare in tara de primire. daca dovedesc ca se alia in cautarea unui loc de munca
181

Lucratorii salariai care au ncetat activitatea lor profesionala au dreptul sa rmn

pe teritoriul statului membra unde au ocupat un loc de munca, corespunztor prevederilor
Regulamentului nr. 1251/70, care conine dispoziiile legale in aceasta materie;
b) Lucratorii independeni. Prevederile eseniale referitoare la lucratorii independeni
sunt cuprinse la art. 43 si 49 din Tratatul C.E.
Potrivit art. 43, consacrat dreptului de stabilire, restriciile privind libertatea de
stabilire a cetenilor unui stat membra pe teritoriul altui stat membra sunt interzise.
Aceasta interdicie se extinde, de asemenea, asupra restriciilor care se refera la nfiinarea
de agenii, sucursale sau filiale de ctre cetenii unui stat membru stabilii pe teritoriul
altui stat membra.
Sub rezerva dispoziiilor privitoare la capitaluri, libertatea de stabilire implica
accesul la activitile care nu sunt salariate si la exercitarea lor, precum si constituirea si
gestionarea ntreprinderilor, in special, a societilor,182 in condiiile prevzute pentru
proprii ceteni de legea tarii unde are loc stabilirea.
Conform art. 49, referitor la servicii, restriciile privind libera prestare a serviciilor
in cadrul Comunitii sunt interzise in ceea ce Ti privete pe cetenii statelor membre
stabilii in alt stat al Comunitii dect cel al destinatarului prestaiei.
Dup cum se observa, lucratorii independeni pot sa invoce fie prevederile art. 43, fie
dispoziiile art. 49 din Tratatul C.E. Libertatea de stabilire presupune implementarea durabila
pe teritoriul unui stat membru, crearea unei structuri permanente, chiar daca activitatea
desfurat necesita o anumita mobilitate (cum se ntmpl, de exemplu, in cazul operaiunilor de
transport).183
Spre deosebire de dreptul de stabilire, prestrile de servicii au caracter ocazional.
Corespunztor art. 50 alin. 1 i 2, in sensul Tratatului C.E. sunt considerate servicii prestaiile
furnizate, in mod obinuit, contra unei pli, in msura in care nu se iau in considerare
dispoziiile referitoare la libera circulate a mrfurilor, a capitalurilor i a persoanelor.
Serviciile cuprind, in special, activiti cu caracter industrial, cu caracter comercial,
activiti artizanale i cele innd de profesiile liberale.
Persoanele fizice pot sa se stabileasc in tara de primire cu titlu principal sau cu titlu
secundar.
In situaia in care o persoana fizica se stabilete cu titlu principal in alt stat membru,
ea i ncepe activitatea sa profesionala in acea tara ori i transfera activitatea dintr-un stat
membru in altul.
Daca persoana in cauza se stabilete cu titlu secundar in tara de primire, aceasta
nseamn ca, fiind instalata intr-un stat membru, ea nfiineaz un stabiliment dependent de
primul intr-o alta tara din Comunitate.
De pilda, in jurisprudena Curii de Justiie s-a artat ca prevederile art. 49 nu se aplica
ceteanului unui stat membru care se stabilete in alta tara din Comunitate, in scopul de a
furniza unele servicii sau de a beneficia de ele pe durata nedeterminat.184 In asemenea situaii
vor fi luate in considerare reglementrile legale comunitare care consacra dreptul de
stabilire in statele membre a lucratorilor salariai, a lucratorilor independeni sau a altor
categorii de persoane.
s.i au sanse reale sa fie angajati. In orice caz, nu poate sa fie evidentiata o legatura necesara intre perioada in care
persoana in cauza beneficia/a, in statul de origine, de ajutor de somaj $i durata pe parcursul creia este abilitata sa caute,
in fara de primire, un loc de munca.
Prevederile legale dintr-un stat membru corespunztor crora, dup implinirea termenului fixat in scopul cautarii unui
loc de munca, resortisaivfii apartinand altor tari din Comunitate trebuie. in mod automat, sa paraseasca statul de primire,
au lost considerate contrare dispoziiilor legale comunitare (C.J.C.E.. 20 februarie 1997, af. C-344/95, Commission contre
Belgique, in Recueil, 1997-2, p. 1-1052-1053).
182
Corespunztor art. 48 alin. 2 din Tratatul C.E., prin societati se inteleg societatile civile si comerciale, inclusiv
cooperativele. si celelaltc persoane juridice de drept public sau privat, cu excepfia eelor lara scop lucrativ.
183
C.J.C.E., 4 decembrie 1986, af. 205/84, Commission contre Republique federate d'Allemagne, in Recueil, 1986-11, p. 3801.
184

C.J.C.E., 5 octombrie 1988, af. 196/87, U. Sicymann, in Recueil, 1988-9, p. 6173-6174. Potrivit acestei
hotarari, activita(ile desfasurate de membrii unei comunitati religioase pentru a asigura autonomia economics
a comunitajii lor au caracter economic, in sensul dispoziiilor Tratatului C.E

!n cazul liberei prestri a serviciilor se deplaseaz persoana care presteaz serviciul sau
beneficiarul unui anumit serviciu, dup cum este posibil sa nu se deplaseze nici prestatorul
serviciului, nici clientul sau.
Persoanele fizice care beneficiaz de dreptul de stabilire si de prevederile legale
referitoare la libera prestare a serviciilor in cadrul Comunitii sunt cele care au cetenia unui
stat membru i desfoar o activitate independent. Consiliul poate, insa, hotrnd cu
majoritate calificata, la propunerea Comisiei, potrivit art. 49 alin. 2, sa extind prevederile
Tratatului C.E. consacrate serviciilor la prestatorii care sunt ceteni ai unui stat ter si care
sunt stabilii in interiorul Comunitii.
In ipoteza exercitrii dreptului de stabilire cu titlu secundar in alt stat membru sau daca
sunt invocate dispoziiile privitoare la libera prestare a serviciilor este necesar, totodat, ca
persoana in cauza sa fie deja stabilita in alta tara din Comunitate. La libera prestare a
serviciilor, aceasta cerina determina caracterul transfrontalier al serviciilor furnizate.
Activitatea realizata de ceteanul unui stat membru este caracterizata in funcie de
gradul de independenta al persoanei si de riscul economic pe care aceasta i-l asum.
mprejurarea ca persoana nu primete salariu pentru munca depusa este semnificativa, dar nu
decisiva.
In ceea ce privete solicitarea preexistentei unui stabiliment ntr-un stat membru, ea
prezint att similitudini, cat i deosebiri la dreptul de stabilire cu titlu secundar si, respectiv, la
libera prestare a serviciilor. Astfel, sub aspectul asemnrilor dintre cele doua situaii,
reinem ca cerina preexistentei unui stabiliment ntr-o ar din Comunitate este ndeplinit
in eventualitatea in care persoana aparinnd unui stat membru are intr-o tara comunitara
un centru de activitate secundar, chiar daca centrul ei principal de activitate se gsete in
afara Comunitii. Concepia liberala care este luata in considerare, in aceasta materie, in
cazul societilor comerciale, apare firesc sa se aplice i persoanelor fizice.185
Referitor la deosebirile care pot sa fie evideniate intre cele doua ipoteze, se observa
ca, la dreptul de stabilire, centrul de activitate preexistent poate sa se afle in statul
membru unde va fi nfiinat apoi un centru de activitate secundar. De exemplu, o persoana
de cetenie francez deschide un cabinet profesional in Belgia, la Bruxelles (drept de
stabilire cu titlul principal), iar, dup o anumita perioada de timp, nfiineaz un centru de
activitate secundar, in aceast ar, la Bruges.
In schimb, libera prestare a serviciilor presupune, potrivit art. 49, ca prestatorul sa
fie stabilit intr-un stat membru diferit de cel al destinatarului serviciului respectiv. Totui,
Curtea de Justiie a atenuat, in practica, condiia artat la art. 49, hotrnd ca
prevederile legale comunitare se aplica i in mprejurarea in care persoana care presteaz
un serviciu i destinatarul acestuia sunt stabilii intr-un anumit stat membru, daca serviciul
va fi furnizat in alta tara din Comunitate.186
Dispoziiile Tratatului C.E. nu se iau in considerare pentru ,,situaiile pur interne",
indiferent daca persoana in cauza invoca dreptul de stabilire187 sau reglementate privitoare la
libera prestare a serviciilor.188
Lucratorii independent! pot sa rmn pe teritoriul statului membru unde au
desfurat o activitate nesalariat, in conformitate cu prevederile Directive! nr. 75/34,
consacrata aspectului menionat;
185

A se vedea. B. Goldman, A. Lyon-Caen, L. Vogel, Droit commercial europeen. Dalloz, Paris, 1994, p. 112113.
186

C.J.C.E., 26 februarie 1991. af. C-154/89, Commission contre Republique franc-aise, in Recueil, 1991-2, p. 1-685; C.J.C.E., 1
iulie 1993, af. C-20/92, A. Hubbard, in Recueil, 1993-7, p. 1-3794. Potrivit Curii de Justilic, dispoziiile art. 49 se aplica in
toate cazurile in care prestatorul ofera serviciile sale pe teritoriul altui stat membru dect cele unde el este stabilit, indiferent
care este (aru din Comunitate in care e stabilit beneficiarul acelor servicii.
187
C.J.C.E., 20 aprilic 1988, af. 204/87, G. Bekaert, in Recueil, 1988-4, p. 2038-2039. In afacerca aratata, un coinerciant de
cetatenie franceza, stabilit in Frana, a sustinut ca prevederile legale franceze prin care se instituia obligatia de a obine, in
cazul infiintarii sau extinderii unui centru comercial, o autorizaie administrativa. contravin reglementarilor comunitare
consacrate dreptului de stabilire, ntruct. in condiiile existentei unui numar mare de centre comerciale. probabilitatea
eliberrii autorizatiei respective era minima.
188
C.J.C.E., 24 octombrie 1978, af. 15/78, W. Koestler, in Recueil, 1978, partea a treia, p. 1979.

c) Persoanele fizice care sunt destinatare ale unui serviciu. De regula, persoana care
presteaz un serviciu se deplaseaz in statul unde se gsete beneficiarul acestuia (bunoar,
avocatul francez care este solicitat sa reprezinte un client din Luxemburg; arhitectul
Italian care este nsrcinat sa elaboreze planurile unei construcii in Olanda). Aceasta
ipoteza a fost avuta in vedere in cuprinsul art. 49 din Tratatul C.E.
n alte cazuri este insa posibil sa se deplaseze persoana care beneficiaz de un serviciu
determinat. Directiva nr. 73/148, privitoare la nlturarea, in materia dreptului de stabilire i
a prestrii serviciilor, a restriciilor la deplasarea i ederea cetenilor statelor membre in
cadrul Comunitii, stabilete, in mod expres, in cuprinsul art. 1 lit. b, suprimarea unor
asemenea ngrdiri pentru cetenii statelor membre care doresc sa se deplaseze in alta tara
din Comunitate, in calitate de destinatari ai unui serviciu.189 Totodat, Curtea de Justiie a
decis ca libertatea prestrii serviciilor include libertatea destinatarilor acestora de a se
deplasa in alt stat membru.190
Persoanele fizice din categoria analizata pot sa invoce principiul liberei circulaii,
daca au cetenia unui stat membru si urmeaz sa beneficieze de un anumit serviciu.191
Nu se solicita ca persoana in cauza sa fie destinatara unui serviciu in cadrul activitii ei
profesionale. De exemplu, pot sa se prevaleze de dispoziiile legale comunitare in materie
turitii192 si persoanele care se deplaseaz in alt stat membru in scopul de a primi ngrijiri
medicale.
De asemenea, nu prezint nsemntate, pentru aplicarea reglementarilor legale
comunitare, faptul ca serviciul prestat este pltit de beneficiarul acestuia sau de o alta persoana;193
d) Membrii familiei lucratorilor salariai sau independent, precum $i membrii familiei
persoanelor care sunt destinatare ale unui serviciu. Membrii familiei persoanelor artate se
bucura de libertatea de circulaie, ntruct, in situaia contrara, prevederile Tratatului C.E.
consacrate acestui principiu nu ar fi efective. Lucratorii salariai sau independent ori
persoanele care doresc sa beneficieze de un serviciu determinat ar putea renuna la proiectul lor
de a se deplasa in alt stat membru, tiind c vor trebui sa se separe de membrii familiei. De
aceea, Regulamentul nr. 1612/68, privitor la libera circulaie a lucratorilor in interiorul
Comunitii, stipuleaz, la art. 10, ca membrii familiei lucratorului salariat au dreptul sa se
instaleze pe teritoriul tarii din Comunitate unde lucratorul respectiv i desfoar activitatea,
iar Directiva nr. 73/148 cuprinde, la art. 1, dispoziii similare referitoare la membra familiei
lucratorului independent si la membrii familiei persoanei care este destinatara a unui serviciu.
Membrii familiei persoanelor menionate se pot deplasa i stabili pe teritoriul tarii de
primire, chiar daca nu au cetenia unui stat din Comunitate. Condiia pe care acetia trebuie
sa o ndeplineasc este de a face parte din familia lucratorului salariat sau independent ori din
cea a persoanei care beneficiaz de un serviciu, in nelesul atribuit noiunii de dispoziiile in
domeniu. Membrii familiei acestor persoane sunt urmtorii:
- soul;
- descendenii sub douzeci i unu de ani ai lucratorului salariat sau independent, ai
destinatarului unui serviciu i ai soului;
- descendenii si ascendenii lucratorului, ai destinatarului unui serviciu si ai soului, care se
afla in ntreinerea lor.
Mai mult, statele membre faciliteaz admiterea oricrui membru al familiei
189
190
191

Prevederile Directive! nr. 73/148 se aplica numai persoanelor fizice.

C.J.C.E., 2 februarie 1989, af 186/87, J. W. Cowan, in Recueil, 1989-2, p. 220-221.

Persoanele fizice care sunt stabilite m Comunitate, lara sa aib cetatenia unui stat membru, nu beneficiaz de
principiul liberei circulaii, corespunztor prevederilor Tratatului C.E., dar pot sa fie destinatare ale unui serviciu cu
caracter transfrontalier, care credem ca va fi guvemat de dispoziiile legale comunitare.
192
C.J.C.E., 2 februarie 1989, af. 186/87, J.W. Cowan, in Recueil, 1989-2, p. 221.
193
C.J.C.E., 26 aprilieA1988, af. 352/85, Bond von Adverteerders, in Recueil, 1988-4, p. 2130-2131. In afacerea
aratata, societatile care transmiteau programe de radio si televiziune prin cablu prestau servicii persoanelor juridice
stabilite in alte state membre, care le emiteau, iar plata acestor servicii era iacuta de ctre abonatii societatilor in cauza.

lucratorului salariat sau independent, al familiei destinatarului unui serviciu sau al familiei
soului, care se afla in ntreinerea acestora ori locuiesc mpreun cu ei (art. 10 pct. 2 din
Regulamentul nr. 1612/68 si art. 1 pct. 2 din Directiva nr. 73/148).
Dreptul membrilor familiei este un drept derivat, nu unui propriu. Acesta decurge din
dreptul persoanei care lucreaz sau este destinatara a unui serviciu intr-un stat din Comunitate.194
Calitatea de membru al familiei care se afla in ntreinere rezulta dintr-o situaie de
fapt - susinerea asigurata de ctre lucrator - fara sa fie necesara determinarea motivelor
ce au justificat recursul la acest sprijin.195
Membrii familiei se pot stabili pe teritoriul tarii de primire inclusiv in eventualitatea
in care nu locuiesc mpreun cu lucratorul care beneficiaz de principiul liberei circulaii.196
Daca lucratorul salariat sau independent are dreptul sa rmn pe teritoriul tarii de
primire, dup ce a ncetat activitatea sa profesionala, membrii familiei beneficiaz si ei de
acest drept, chiar ulterior decesului lucratorului in cauza.
In anumite condiii, membrii familiei pot sa rmn pe teritoriul tarii de primire, in
mprejurarea in care decesul lucratorului salariat sau independent a survenit pe parcursul
desfurrii activitii sale profesionale, far! ca el sa fi dobndit dreptul de a rmne pe
teritoriul acelei tari (art. 3 din Regulamentul nr. 1251/70 si art. 3 din Directiva nr. 75/34);
e) Persoanele juridice care ndeplinesc cerinele nscrise in cadrul prevederilor legate
comunitare. Libertatea de stabilire si libera prestare a serviciilor este recunoscuta si
persoanelor juridice, potrivit dispoziiilor art. 43, 48 si 55 din Tratatul C.E.
Corespunztor art. 48, societile constituie in conformitate cu legea unui stat
membru si avnd sediul statutar, administraia centrala sau sediul principal in interiorul
Comunitii, sunt asimilate, pentru aplicarea prevederilor referitoare la dreptul de
stabilire, persoanelor fizice care sunt ceteni ai statelor membre.
Prin societi se neleg societile civile si comerciale, inclusiv cooperativele, si
celelalte persoane juridice de drept public sau privat, cu excepia celor fara scop lucrativ.
Potrivit art. 55, reglementrile de la art. 45-48 sunt aplicabile si serviciilor.
Dup cum reiese din articolele artate, persoanele juridice care beneficiaz de
dreptul de stabilire si de dispoziiile privitoare la libera prestare a serviciilor trebuie sa
ndeplineasc urmtoarele condiii:
- sa fie constituite in conformitate cu legislaia unui stat membra;
- sa aib sediul statutar, administraia centrala sau sediul principal in interiorul
Comunitii;
- sa aib scop lucrativ.
Aidoma persoanelor fizice, este necesar ca reglementrile legale comunitare sa
permit! si persoanelor juridice dreptul de a se stabili in tara de primire cu titlu principal sau
cu titlu secundar. Totui, Curtea de Justiie a hotrt ca prevederile art. 43 si 48 nu pot sa
fie invocate in situaia transferului administraiei centrale a unei societi dintr-un stat
membru in altul, fiind vorba de o problem! care se rezolv! fie potrivit dreptului intern al
tarilor in cauza, fie pe temeiul dispoziiilor unui tratat internaional. Or, Convenia
ncheiat intre statele membre, la 29 februarie 1968, privitoare la recunoaterea reciproca a
societilor si a altor persoane juridice, nu a intrat in vigoare, iar dispoziiile cuprinse in
sistemele de drept ale tarilor din Comunitate impun, in scopul transferrii administraiei
centrale, dizolvarea societii sau subordoneaz aceasta modificare a actului constitutiv
anumitor cerine si restricii, in special in materie fiscal. 197 197 Prin urmare, persoanele
juridice se pot stabili in statul de primire cu titlu secundar ori au posibilitatea s!
194

C.J.C.E., 13 februarie 1985, af. 267/83, A. Diatta, in Recueil, 1985-2, p. 590.

C.J.C.E., 18 iunie 1987, af. 316/85, Marie-Christine Lebon, in Recueil, 1987-6, p. 2838-2839. Nu are, aadar, nsemntate
daca acel membru al familiei isi poate procura singur mijloacele de subzistenta necesare, nici nu se solicita ca
lucratorul sa aib obligatia legala sa ii asigure intretinerea.
195

196

C.J.C.H., 13 lebruaric 1985, af. 267/83, A. Diaiin. m Recueil, 1985-2, p. 590. Nu prezinta important?! laptul ca sotii locuiesc
scparal si an inlentia sa divorteze.
197
C.J.C.E., 27 septembrie 1988, af. 81/87, Daily Mail, in Recueil, 1988-8, p. 5510-5512.

beneficieze de prevederile legale comunitare referitoare la libera prestare a serviciilor.

In cazul dreptului de stabilire cu titlu secundar si a liberei prestri a serviciilor,
persoanele juridice trebuie sa ndeplineasc o condiie suplimentara, si anume ca activitatea
acestora sa aib o legtur efectiv si continua cu economia unui stat membru. Cerina
menionat a fost introdusa prin doua programe generale adoptate de ctre Consiliu la 18
decembrie 1961, in vederea nlturrii obstacolelor existente in domeniul libertii de
stabilire si a liberei prestri a serviciilor.
Condiiile pe care le-am prezentat necesita unele precizri.
In principiu, dispoziiile privitoare la dreptul de stabilire si la libera prestare a serviciilor
se aplica persoanelor juridice. Dintre acestea, art. 43 se refera, in mod aparte, la societi,
noiunea artat fiind neleas lato sensu (societi civile, comerciale, cooperative, grupri de
interes economic).198
Anumite societi care au patrimoniu propriu si capacitatea de a sta in justiie sunt, de
asemenea, supuse, potrivit doctrinei dominante, reglementarilor legale comunitare, cu toate ca
ele nu au personalitate juridica. Prevederile legale naionale le confer ns atribute
semnificative personalitii juridice. Aa este, de pilda, cazul societii comerciale deschise
(Offene Handelsgesellschaft -OHG) din dreptul german.199
Convenia privitoare la recunoaterea reciproca a societilor si a altor persoane juridice
a adoptat o soluie similara, solicitnd, in scopul recunoaterii societilor, ca ele sa aib, potrivit
lex societatis, capacitatea de a dobndi drepturi si de a-si asuma obligaii.
In schimb, societatea in participaie nu poate sa fie asimilata societilor reglementate la
art. 48 din Tratatul C.E.
Persoanele juridice crora li se aplica prevederile legale comunitare referitoare la
dreptul de stabilire si la libera prestare a serviciilor trebuie sa fie constituite in conformitate cu
legea unui stat membru. Fiecare tara din comunitate determina persoanele juridice care i
aparin. Normele comunitare indica numai circumstanele in care este luata in considerare
legtura dintre un stat membru si o anumita persoana juridica. Bunoar, tarile din
Comunitate pot sa consacre, in calitate de puncte de legtura, sediul statutar, real sau principal ori
combinaii intre aceste criterii.
O alta condiie este ca persoana juridica sa aib sediul statuar, administraia
centrala sau sediul principal in interiorul Comunitii. Sediul statutar este sediul menionat in
actul constitutiv. Referirea la administraia centrala aduce in atenie criteriul sediului social
real, adic locul unde se afla organele de conducere ale societii. De regula, sediul real
coincide cu sediul statutar. Sediul principal este locul unde se gsete centrul activitii
industriale sau comerciale a societii, de exemplu, cea mai importanta fabrica a acesteia.
Totui, in unele sisteme de drept, cum este, de pilda, cel belgian, sediul principal este identificat
cu administraia centrala.
Dup cum se observa, dispoziiile legale in materie au caracter liberal, ntruct sunt
folosite, alternativ, mai multe criterii, iar naionalitatea persoanei juridice sau a asociailor
care dein controlul acesteia nu este, pentru punerea in practica a art. 43 sau 49 din Tratatul
C.E., relevant!
Cerina ca persoana juridica sa aib scop lucrativ este si ea neleas, in dreptul
comunitar, in sens larg. Spre deosebire de societile comerciale si civile care urmresc
obinerea profitului, unele persoane juridice de drept public se abat de la aceasta condiie.
Ele vor fi insa supuse reglementarilor legale comunitare, daca desfoar o activitate economica
contra unei pli.200 Formula artat a fost reinut, de altfel, in cuprinsul Conveniei din 29
februarie 1968.
Persoanele juridice care ndeplinesc condiiile analizate sunt, potrivit art. 48 si 55 din Tratatul
198

In dreptul francez, societatea civila are personulitate juridica.

A sc vcdea. Memento pratique Francis I^efebvie, C'ommunaute Euro-peenne, 1998-1999. p. 276.
200
C.J.C.E., 17 iunie 1997, af. C-70/95, Sodemare S.A., in Recueil, 1997-6, p. I- 3423. In aceasta hotrre, Curtea de Justiie a
refinut ca societatea m cauza participa, in mod stabil si continuu, la activitatea economica dintr-un stat membru.
199

C.E., asimilate persoanelor fizice, in vederea aplicrii dispoziiilor privitoare la dreptul de

stabilire si libera prestare a serviciilor. In alte cuvinte, aceste persoane juridice sunt
recunoscute implicit in statele membre. Totui, pn la momentul intrrii in vigoare a
Conveniei din 29 februarie 1968 sau a adoptrii, pe temeiul art. 293 din Tratatul C.E., a
unui nou acord internaional in domeniu, persoanele juridice nu se pot stabili in alt stat
membru dect cu titlu secundar.
In cazul persoanelor fizice, exercitarea dreptului de stabilire cu titlu secundar in alt
stat membru sau invocarea dispoziiilor referitoare la libera prestare a serviciilor presupune
ca persoana in cauza sa fie deja stabilit in alta tara din Comunitate.
Pentru persoanele juridice a fost stipulata, prin programele generale din 18 decembrie
1961, o condiie mai simpla, solicitndu-se ca activitatea acestora sa aib o legtura efectiva si
continua cu economia unui stat membru. Aceasta condiie a fost pusa in scopul evitrii
aplicrii reglementarilor comunitare unor societi care au numai sediul statutar in
interiorul Comunitii, nu contribuie la dezvoltarea economica a ei, dar ar putea ncerca sa
beneficieze de avantajele oferite de dreptul comunitar.
Cerina examinata este ndeplinit in ipoteza in care persoana juridica are sediul real
sau central de activitate in Comunitate. Legtura cu economia unui stat membru este creata
si in mprejurarea in care societatea a nfiinat intr-o ar comunitar o filial ori o sucursala,
ea avnd sediul real intr-un stat ter. Pornind de la asemenea entiti, persoana juridica se
poate stabili cu titlu secundar sau poate presta servicii in alte state membre.
Dimpotriv, legtura efectiva si continua cu economia unui stat membru nu poate sa
fie evideniat in situaia in care activitatea societii se realizeaz in mod ocazional, nici nu
este posibil sa depind de naionalitatea asociailor, a membrilor organelor de gestiune sau de
supraveghere ori de cea a persoanelor care dein majoritatea prilor sociale in cadrul
societii.
Durata pe parcursul creia s-a desfurat activitatea unei societi intr-un stat
membru nu prezint importanta, ntruct, in caz contrar, ar nsemn sa fie defavorizate
societile recent constituite.
Pe de alta parte, programele generale adoptate de Consiliu, in scopul nlturrii obstacolelor
existente in domeniul libertii de stabilire si a liberei prestri a serviciilor, sunt planuri de
activitate, care s-au concretizat ulterior intr-o serie de directive. De aceea, in literatura de
specialitate si in jurispruden s-a manifestat si tendina de a considera ca dreptul de
stabilire cu titlu secundar in interiorul Comunitii poate sa fie exercitat de ctre o societate
care are sediul statuar intr-o tara membra ce aplica sistemul nregistrrii (incorporation),
chiar daca societatea in cauza nu desfurase vreo activitate comercial n statul unde se gsea
respectivul sediu.201
In mprejurarea in care o societate se stabilete cu titlu secundar in alt stat
membru, acesta i constituie, potrivit art. 43 alin. 1 din Tratatul C.E., o agenie, o
sucursala sau o filiala. Enumerarea de la art. 43 alin. 1 nu este insa limitativa. De
altminteri, Curtea de Justiie a hotrt ca dispoziiile art. 43 se aplica in ipoteza unei
,,prezente permanente" in tara de primire, care poate sa se manifeste sub forma unui
,,simplu - birou", administrat de personalul propriu.202
Menionm, totodat, ca libera prestare a serviciilor nu este subordonata cerinei de a
nfiina un stabiliment in tara in care se furnizeaz serviciile, exceptnd situaiile in care o
asemenea exigenta apare ca fiind necesara pentru atingerea obiectivului urmrit.203

201
202

A se vedea, A. Decocq, op. cit., p. 80.

C.J.C.E., 4 decembrie 1986, af. 205/84, Commission centre Republique federale d'Allemagne, in Recueil, 1986-11, p.
3801
203
Ibidem, p. 3803.

Seciunea a III-a
Deplasarea $i stabilirea persoanelor fizice in
oricare stat membru, in scopul desfurrii unei
activiti profesionale sau pentru a beneficia de
anumite servicii
Persoanele care au cetenia unui stat membru se pot deplasa, mpreun cu membrii
familiilor lor, in oricare tara din Comunitate, pe baza prezentrii crii de identitate sau a
paaportului.
In materie se aplica, pentru lucratorii salariai si membrii familiilor acestora,
Regulamentul nr. 1612/68 si Directiva nr. 68/360, iar privitor la lucratorii nesalariai,
persoanele fizice care sunt destinatare ale unui serviciu si membrii de familie, Directiva nr.
73/148.
Lucratorii salariai care au ncetat activitatea lor profesionala si membrii de familie sunt
supui prevederilor Regulamentului nr. 1251/70, iar referitor la lucratorii nesalariai care si-au
ncetat activitatea si membrii de familie ai acestora se iau in considerare dispoziiile Directivei nr.
75/34.
Cetenii statelor membre pot prsi tara de origine si sa intre pe teritoriul oricrui
stat din Comunitate, unde vor desfura o activitate salariata sau independent ori vor beneficia
de anumite servicii, fara nici o restricie. Aceste persoane nu au nevoie de viza de intrare in tara
de primire si nici nu li se solicita sa ndeplineasc alte formaliti, in afara celor prevzute in cadrul
dreptului derivat.
Reguli similare se aplica si celor care fac parte din familia uneia dintre persoanele
artate, daca au cetenia unei tari din Comunitate,
In situaia in care membrii de familie nu au cetenia unui stat din Comunitate, ei trebuie sa
obin viza de intrare a tarii unde doresc sa se stabileasc. Autoritile din ara de primire
acorda acestor persoane toate facilitate, in scopul obinerii vizelor necesare.
Potrivit art. 61 din Tratatul C.E., Consiliul adopta, intr-o perioada de cinci ani de la
intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam, masuri menite sa asigure libera circulate a
persoanelor conform art. 14, conjugate cu masuri legate de domeniul controalelor la frontierele
externe, azil i imigraie, precum si masuri de combatere a criminalitii.
Corespunztor art. 62, Consiliul va adopta, intr-o perioada de cinci ani de la intrarea in
vigoare a Tratatului de la Amsterdam, masuri menite ca, in conformitate cu art. 14, sa asigure
absenta oricrui control asupra persoanelor care traverseaz frontierele interne, fie ca este
vorba de ceteni ai Uniunii, fie ca ele privesc cetenii statelor tere; masuri referitoare la
trecerea frontierelor externe ale statelor membre; masuri stabilind condiiile in care
cetenii statelor tere pot circula liber pe teritoriul statelor membre pe o perioada a crei durata
nu va depi trei luni.
In cuprinsul prevederilor legale comunitare se distinge intre frontierele interne si cele
externe ale Comunitii.
Controalele la frontierele interioare ale Comunitii vor avea caracter excepional. Ele
se vor putea realiza pentru motive care in de ordinea publica sau de securitatea interna (art.
64 din Tratatul C.E.).

Controalele la frontierele externe se vor desfura dup o procedura care va

corespunde cerinelor de securitate ale tuturor tarilor din Comunitate. Intrarea pe teritoriul
comunitar se va realiza, in continuare, numai prin puncte vamale prestabilite. Regimul
eliberrii vizelor de intrare in statele membre va fi, potrivit Tratatului C.E., uniform.
Sistemul electronic de date, pus deja in practica, va permite schimbul informaiilor
referitoare la persoane si bunuri.
Experiena dobndit prin aplicarea acordurilor de la Schengen din anul 1985 este
semnificativa si va permite aprofundarea procesului care trebuie sa conduc la asigurarea
deplina a liberei circulaii a persoanelor in cadrul pieei interne. 204 Rezolvarea acestei
probleme depinde insa si de aspectele privitoare la circulaia, pe teritoriul statelor membre, a
cetenilor tarilor tere si de eficienta masurilor care vor fi adoptate referitor la imigrani.
Reinem, totodat, in context, ca art. 29 din Tratatul U.E. prevede obiectivul
Uniunii de a oferi cetenilor, fara a aduce atingere competentelor Comunitii Europene,
un nivel ridicat de protecie, ntr-un spaiu al libertii, securitii i justiiei, prin
elaborarea unei aciuni comune a statelor membre in domeniul cooperrii poliieneti si
judiciare in materie penala si prin prevenirea si reprimarea rasismului si a xenofobiei.
Resortisanii statelor membre trebuie sa solicite autoritilor competente ale rii din
Comunitate, unde doresc sa desfoare o activitate profesionala, eliberarea unui document
denumit carte de edere. Acest document se obine pe baza crii de identitate sau a
paaportului si a declaraiei persoanei care 1-a angajat ori a unui nscris din care sa reias
ca resortisantul face parte dintre beneficiarii prevederilor Directivei nr. 73/148 (de
exemplu, persoana interesata va dovedi ca este nmatriculat la registrul comerului sau ca
ndeplinete o profesie liberal, fiind nscris in organizaia profesional din ara de primire).
Hotrrea asupra eliberrii crii de edere se ia in cel mult sase luni de la solicitare. Pana la
momentul deciziei, resortisantul are dreptul sa se stabileasc, in mod provizoriu, in tara de
primire (art. 5 din Directiva nr. 64/221 referitoare la coordonarea masurilor speciale aplicate
strinilor in ceea ce privete deplasarea si ederea acestora, care sunt justificate prin motive
ce in de ordinea publica, securitatea publica si sntatea publica). ndeplinirea formalitilor
in vederea obinerii crii de edere nu poate sa constituie un obstacol pentru executarea
imediata a contractului de munca ncheiat de ctre pri (art. 5 din Directiva nr. 68/360).
Cartea de edere este, in principiu, valabil pe ntreg teritoriul tarii de primire.205 Ea
se elibereaz pe o durata de cel puin cinci ani si se rennoiete in mod automat. Retragerea
acesteia se poate face daca persoana absenteaz peste sase luni consecutiv din statul
membra care a eliberat documentul sau in ipoteza in care se afla, in mod voluntar, in
omaj. Nu este justificata retragerea crii de edere in cazul in care ncetarea temporara a
activitii profesionale este datorata bolii sau unui accident, daca persoana se gsete, in
mod involuntar, in omaj ori in mprejurarea in care a fost chemata sa efectueze serviciul
militar.
Statul de primire nu elibereaz documente de edere pentru persoanele care
desfoar activiti salariate, furnizeaz servicii sau beneficiaz de servicii a cror durat nu
depete trei luni.
Lucratorii salariai care sunt angajai pentru o durata de 3-12 luni obin un
document temporar de edere a crui valabilitate poate sa fie limitata la perioada de munca.
In cazul lucratorilor care se afla in tara de primire, in mod involuntar, in omaj de mai mult
de dousprezece luni consecutiv, cu prilejul primei rennoiri a crii de edere, valabilitatea
acesteia poate sa fie limitata la o durata care nu este, totui, posibil sa fie inferioara unei
perioade de dousprezece luni.
204

A se vedea, pe larg, referitor la acordurile de la Schengen. V. Herblay, La libre circulation des personnes. Les accords de
Schengen, Presses Universitaires de France, Paris, 1994, passim.
205

Totusj. Curtea de Justiie u admis ca acest document ar putea sa aib valabilitate numai in anumite zone ale statului
de primire, in eventualitatea in care astfel de masuri pot sa fie institute 51 referitor la naionalii tarii in cauza (C. J.C.E., 28
octombrie 1975, at. 36/75, R. Rutili, in Recueil, 1975, partea a doua, p. 1234-1235).

Persoanelor care presteaz servicii si beneficiarilor acestora li se elibereaz un

document de edere, daca durata serviciilor este de peste trei luni. Pentru persoanele
menionate, dreptul de edere corespunde perioadei serviciilor respective.
Membrii familiei lucratorilor salariai si independent! obin cartea de edere pe baza
documentului cu care au intrat in tara de primire si a dovezii ca intra in categoria
persoanelor care se pot stabili in alt stat din Comunitate.
Valabilitatea documentului de edere a membrilor familiei lucratorilor salariai i
independeni care nu au cetenia unei ri din Comunitate este aceeai cu cea a
documentului de edere eliberat lucratorului de care depind.
Lucratorii salariai si independeni care au ncetat activitatea lor profesionala, precum si
membrii familiilor acestora obin cartea de edere, daca au dreptul sa rmn pe teritoriul arii
de primire. Cartea de edere este valabila cel puin cinci am si se rennoiete in mod automat.
Eliberarea crii de edere are efect declarativ. Cartea de edere este un act prin care
se constata de ctre tara de primire situaia individual a unei persoane aparinnd altui stat
membru, in raport cu dispoziiile dreptului comunitar.206 206 Prin urmare, autoritile statelor din
Comunitate nu pot sa refuze, in mod discreionar, eliberarea crilor de edere pentru
persoanele care se bucura de dreptul la libera circulate.
Omisiunea de a solicita cartea de edere se sancioneaz. Nu este insa posibila
condamnarea persoanei in cauza la pedeapsa nchisorii, nici expulzarea acesteia.207
Autoritile tarii de primire sunt abilitate sa controleze, eventual la frontiera,
deinerea crii de edere de ctre persoanele care beneficiaz de dreptul la libera circulate, in
condiiile in care resortisanii statului in cauza au obligaia de purta asupra lor cartea de
identitate. Asemenea controale nu pot sa fie insa sistematice, arbitrare sau inutil de
constrngtoare.208
Seciunea a IV-a
Semnificaii i implicaii ale principiului liberei circulaii
Semnificaiile si implicaiile acestui principiu vor fi analizate lund in considerare
situaia lucratorilor salariai, a celor independeni, a persoanelor fizice care sunt destinatare
a unui serviciu, a membrilor familiilor lucrtorilor salariai si independeni, precum si a
persoanelor juridice care sunt guvernate, sub aspectul care ne intereseaz, de reglementrile
legale comunitare in materie.
a) Lucrtorii salariai. Corespunztor prevederilor cu caracter general ale art. 12 din
Tratatul C.E., in domeniul de aplicare al tratatului si fara a aduce atingere dispoziiilor
sale particulare, este interzisa orice discriminare bazata pe naionalitate.
In cazul lucratorilor salariai, potrivit art. 39 par. 2 din Tratatul C.E., libertatea de
circulate implica eliminarea, intre lucratorii statelor membre, a tuturor discriminrilor
fondate pe cetenie, in ceea ce privete angajarea, remunerarea si celelalte condiii de munca.
In cuprinsul paragrafului 3 al art. 39 sunt apoi dezvoltate unele dintre elementele
subsumate dreptului cetenilor statelor membre de a avea acces la un loc de munca, aidoma
resortisanilor tarii de primire.209 Sub rezerva limitrilor justificate prin motive de ordine publica,
securitate publica i sntate publica, lucratorii au dreptul:
- sa accepte ofertele efective de munca;
- sa se deplaseze liber in acest scop pe teritoriul statelor membre;
- sa se afle in unul din statele membre, in scopul exercitrii unei activiti conforme cu
206
207

C.J.C.E., 8 aprilie 1976, af. 48/75, J. N. Royer, in Recueil, 1976, prima partc, p. 512-513.

Ibidem, p. 515-516. Omisiunea unei persoane avnd cetatenia unui stat membra de a indeplini
formalita^ile cerute pentru intrarea. deplasarea si stabilirea in alta tara din Comunitate nu aduce atingere
ordinii publice.
208
209

C.J.C.E., 27 aprilie 1989, af. 321/87, Commission contre Royaume de Belgique, in Recueil, 1989-4, p. 1010-1011.

In sensul ca enumerarea de la art. 39 par. 3 este exemplificativa, C.J.C.E., 26 fcbruarie 1991, af. C-292/89,
G. D. Antonissen, in Recueil, 1991-2, p. 1-777.

dispoziiile legislative, de reglementare si administrative care crmuiesc angajarea lucratorilor

naionali;
- sa rmn pe teritoriul unui stat membru, dup ce au fost angajai in acea tara, in
condiiile care se stabilesc de ctre Comisie, prin masuri de aplicare.
Pe temeiul art. 40, Consiliul adopta, prin directive sau regulamente, masurile
necesare in scopul realizrii liberei circulaii a lucratorilor, aa cum este aceasta definita la art.
39.
Examinarea situaiei lucratorilor salariai presupune sa ne raportam, totodat, la
prevederile Regulamentului nr. 1612/68, consacrat liberei circulaii a lucrtorilor in interiorul
Comunitii, si la jurisprudena Curii de Justiie.
Referitor la anumite chestiuni specifice (recunoaterea reciproca a diplomelor si a altor
titluri intre statele membre, protecia sociala a lucratorilor, dreptul lucratorilor care au
ncetat activitatea lor profesionala de a rmne pe teritoriul tarii de primire s.a.), urmeaz sa
avem in vedere si alte izvoare ale dreptului derivat.
Pornind de la dispoziiile art. 39 si 42 din Tratatul C.E., precum si de la cele ale
Regulamentului nr. 1612/68, se pot retine urmtoarele semnificaii si implicaii ale principiului
liberei circulaii a lucratorilor salariai:
- Lucratorii salariai au dreptul sa ocupe un loc de munca in condiiile prevzute pentru
naionalii tarii de primire.210 Statele membre nu sunt abilitate sa stabileasc, referitor la
persoanele de cetenie strin, reguli aparte in ceea ce privete remuneraiile,
concedierea, reintegrarea profesional, durata contractului de munca, criteriile de
avansare,211 formalitile necesare in scopul obinerii unei locuine212 etc.
Dispoziiile legale comunitare interzic nu numai discriminrile ostensibile, care sunt
fundamentate pe criteriul ceteniei, ci, deopotriv, pe cele disimulate. Discriminrile
disimulate sau indirecte apar in cazul unor masuri care se aplica, fara distincie, cetenilor
strini si naionalilor rii de primire, dar care tind sa-i afecteze mai ales pe cetenii strini.213
Pe de alta parte, o msur care poate sa ii dezavantajeze ndeosebi pe lucratorii
aparinnd altor state membre nu contravine prevederilor legale comunitare, daca ea este
bazata pe criterii obiective si a fost adoptata cu respectarea principiului proporionalitii.214
Faptul ca lucratorii salariai aparinnd statelor membre sunt angajai in condiiile
210

Dispoziiile legislative, de reglementare si administrative, precum si praclicile administrative luate in considerare in

cazul cetatenilor aparu'nand altor state membre si a tuijionalilor tarii de primire trebuie sa lie aceleai. Kgalitatea de
tratament este necesar sa fie asigurata referitor la persoanele artate. conform prevederilor Regulamentului nr. 1612/68,
,,in fapt si in drept" (C..T.C.I'., 7 inai 1986, af, 131/85. E. GUI, in Recueil, 1986-5, p. 1591-1592).
211
212

C.J.C.E., 16 iunic 1987. af. 225/85, Commission centre Republique italienne, in Recueil, 1987-6, p. 2640.

Aplicarea regimului naional cetatenilor apartinand altor state membre pnveste nu numai regulile care guveraeaza
excrcitarea unei profesii, ci si pe cele care se retera la alte aspecte, ce sunt utile deslasurarii acesteia.
213
Bunoar, au lost considerate incompatibile cu prevederile legale comunitare. dispo/itiile luxemburgheze care
conditionau restituirea impozitului excedent care fusese perceput de exercitarea unei activitati salariate pe parcursul
Tntregului an, in raport cu care a fost calculat respectivul impozit (C.J.C.E., 26 octombrie 1995, af. C-151/94,
Commission contre Grand-cluche de Luxembourg, in Recueil, 1995-9/10. p. 1-3706-3707); practica italiana a unui juriu de
concurs care, la stabilirea punctajului celor aflai in coinpetitie, a tinut seama numai de perioadele de activitate din Italia
(C.J.C.E., 23 februarie 1994, af. C419/92,1. Scholz. in Recueil, 1994-2, p. 1-521); reglementarea luxemburgheza care
condifiona acordarea unei alocatii la nasterea copilului si a alocajiei de matemitate de existenta, in Luxemburg, pe o
anumita durata inainte de nastere, a domiciliului legal al mamei sau al sotului (C.J.C.E., 10 martie, 1993, af. C-lll/91,
Commission contre Grand-duche de Luxembourg, in Recueil, 1993-3, p. 1-843-846); dispoziiile germane care impuneau
angajarea, in universitati, a profesorilor de limbi strine, numai pe o durata delerminata, aceasta cerinta neliind. in
general, solicitatain cazul altor cadre didaetice care indeplineau sarcini particulare, nici referitor la cercetatorii stiintifici (C.
J.C.E.. 20 octombrie 1993. af. C-272/92, M. C. Spotli.in Recueil, 1993-9/10, p. 1-5206-5207).
214
C.J.C.E.. 30 mai 1989, af. 33/88, P. Allue et. C.M. Coonan, in Recueil, 1989-5, p. 1611; C.J.C.E., 12 februarie 1974, af.
152/73, G. M. Sotagiu, in Recueil, 1974, prima parte, p. 164-165 (in aceasta afacere, Curtea de Justiie a hotural ca
reglementrile germane prin care se acordau lucratorilor separaji de lamilia lor sume diferite, dup cum ei aveau, la
momentul ncheierii contractului de munca, domiciliul in strintate sau in Germania, ^in seama de aspecte de ordin
obiectiv i ii favorizeaz pe lucratorii men^ionati fa|a de cetatenii germani si strini care lucreaza in localitatea germana
unde isi au domiciliul).

aplicate naionalilor din ara de primire nseamn ca acestora li se solicita sa ndeplineasc

toate cerinele stabilite prin reglementrile legale din statul unde doresc sa i desfoare
activitatea. Aadar, punerea in practica a principiului liberei circulaii a persoanelor necesita
coordonarea, intre tarile din Comunitate, a condiiilor in care poate sa fie ocupat un loc de
munca.
Potrivit art. 150 din Tratatul C.E., Comunitatea pune in aplicare o politica de formare
profesionala care sprijin si completeaz aciunile statelor membre, respectnd in totalitate
responsabilitatea statelor membre pentru coninutul si organizarea formarii profesionale.
Pe plan comunitar, demersurile in domeniu au nceput cu adoptarea Deciziei
Consiliului nr. 63/266, privitoare la principiile generale pentru punerea in practica a unei
politici comune de formare profesionala, fiind conturate trei direcii de activitate: asigurarea
corespondentei intre calificrile care se obin in statele membre in cadrul formarii profesionale;
promovarea schimburilor de tineri lucratori; dezvoltarea posibilitilor de orientare profesionala.
Apoi, prin Decizia Consiliului nr. 85/368, referitoare la corespondenta intre statele
membre, a calificrilor obinute in cadrul formarii profesionale, a fost prevzut obligaia
Comisiei de a stabili, in strns cooperare cu tarile din Comunitate, corespondenta
calificrilor pentru profesii si grupe de profesii determinate.
In prezent, Comisia publica, in Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene, tabele care
cuprind corespondentele intre diferite calificri obinute in statele membre, pentru aproximativ
doua sute de profesii, din nousprezece sectoare de activitate, precum hotelrie-restaurante,
ateliere de maini, construcii, electricitate-electronica, agricultura, textile-vestimentaie,
industria metalurgica, chimie, turism, transporturi etc.
Progrese nsemnate au fost realizate si in domeniul echivalrii, intre statele membre, a
diplomelor, certificatelor si a altor titluri. Este lesne de neles ca ori de cate ori dispoziiile
legale dintr-un stat membru condiionau accesul la o profesie de deinerea unei diplome
eliberata in acel stat, persoanele aparinnd altor ri din Comunitate nu puteau sa exercite
profesia pentru care s-au pregtit in statul respectiv. Ele erau nevoite sa i desfoare
activitatea in ara in care au studiat, adic, de regula, in tara de origine. De aceea, la art. 47 a
fost prevzut, in sarcina Consiliului, obligaia de a adopta directivele care se impun pentru
recunoaterea reciproca, intre tarile din Comunitate, a diplomelor, certificatelor si a altor titluri.
In cadrul sistemului general de echivalare a titlurilor intre statele membre, au fost
adoptate, de ctre Consiliu, Directivele nr. 89/48 si 92/51.
Directiva 89/48 prevede recunoaterea reciproca, de ctre tarile din Comunitate, a
diplomelor din nvmntul superior, pentru studiile a cror durata minima este de trei ani.
Dispoziiile acesteia se aplica tuturor persoanelor care au cetenia unui stat membru si
doresc sa desfoare, in mod independent sau ca salariai, una dintre profesiile reglementate
in tara de primire (art. 2 alin. 1 din Directiva nr. 89/48).
In situaia in care in statul de primire este solicitata, in scopul desfurrii unei
activiti profesionale, o anumita diploma, autoritile competente din acel stat nu pot refuza
unui cetean din alt ar comunitara exercitarea profesiei respective, daca el a obinut in
propria tara o diploma care l ndreptete sa exercite profesia in cauza.
Totui, in ipoteza in care durata nvmntului in statul in care a fost obinut
diploma este mai mica cu cel puin un an fata de durata studiilor in tara in care se solicita
recunoaterea, persoanei care dorete sa desfoare o activitate i se poate cere justificarea
experienei sale profesionale.
Daca disciplinele studiate de resortisantul unui stat membru difer in mod substanial
de cele din tara de primire, acesta poate sa fie obligat sa urmeze un stagiu de adaptare de pana
la trei ani sau sa se supun unui examen de aptitudini.
Directiva nr. 89/48 nu se aplica profesiilor care au format obiectul unor msuri de
armonizare specifice (art. 2 alin. 2).
Prevederile Directivei nr. 92/51 le completeaz pe cele ale Directivei nr. 89/48.
Dispoziiile Directivei 92/51 stabilesc recunoaterea reciproca intre statele membre a
diplomelor, certificatelor si a altor titluri care permit desfurarea unei activiti profesionale

independente sau salariate ce este reglementata in tarile din Comunitate,215 215 daca ele au
fost eliberate pentru studiile artate in cuprinsul directivei
Menionm, totodat, ca, in funcie de activitatea salariata pe care o va desfura,
lucratorului i se poate solicita sa ndeplineasc anumite condiii de onorabilitate (art. 6 par.
1 din Directiva 89/48 si art. 10 par. 1 din Directiva nr. 92/51), privitoare la sntatea sa fizica
sau psihica (art. 6 par. 2 din Directiva 89/48 si art. 10 par. 2 din Directiva 92/51) ori
referitoare la cunoaterea limbilor strine (art. 3 alin. ultim din Regulamentul nr. 1612/68);
- Lucratorii salariai care au cetenia unui stat membru beneficiaz in tara de
primire de avantajele sociale si fiscale de care se bucura naionalii acesteia. Noiunea de
avantaj social este interpretat in sens larg. Potrivit jurisprudenei Curii de Justiie sunt
avantaje sociale ansamblul facilitilor care sunt recunoscute resortisanilor tarii de primire,
datorita calitii obiective a acestora de lucratori sau pentru ca au reedina pe teritoriul
statului care le reglementeaz, faciliti care pot sa fie ori nu in legtura cu contractul de
munca, ele favoriznd mobilitatea forei de munca in cadrul Comunitii, dac sunt
consimite persoanelor aparinnd altor state membre.216 Aceasta interpretare este menita
sa evite descurajarea persoanelor care au intenia sa caute un loc de munca intr-o tara din
Comunitate a crei cetenie nu o dein.217
Accentuam insa ca principiul egalitii de tratament in materia avantajelor sociale
si fiscale se aplica numai lucratorilor. Persoanele care se afla in cutarea unui loc de munca
in alt stat membru dect acela a crui cetenie o au nu beneficiaz de egalitatea de
tratament.218 mprejurarea ca aceste persoane au realizat demersurile necesare in vederea
ocuprii unui loc de munca nu le ndreptete sa solicite avantajele sociale si fiscale de care
se bucura naionalii tarii de primire. Sub aspectul menionat, situaia este diferita de ceea ce
admit prevederile legale comunitare si jurisprudenei Curii de Justiie referitor la ocuparea
unui loc de munca, ntruct nu este posibil sa se fac nici o discriminare intre persoanele
aparinnd statelor membre privitor la condiiile de angajare a acestora.
Curtea de Justiie a considerat, bunoar, ca reprezint avantaje sociale tarifele
prefereniale pe calea ferata acordate familiilor numeroase,219 mprumuturile fr dobnd
consimite familiilor cu venituri reduse, la naterea unui copil, in scopul favorizrii
natalitii;220 prestaiile sociale prin care sunt asigurate veniturile minime necesare pentru
existena;221 bursele acordate in vederea ameliorrii pregtirii profesionale.222
Pe plan fiscal, Curtea a hotrt ca subordonarea restituirii unei pri din impozitul pe
venit care a fost pltit cerinei ca persoana in cauza sa fi avut, pe parcursul ntregului an
pentru care a fost perceput impozitul, reedina in statul care acorda acest avantaj contravine
textelor comunitare;223
- Lucratorii salariai aparinnd statelor membre sunt admii in colile profesionale sau
in centrele de readaptare si reeducare din tara de primire, in condiiile prevzute pentru
cetenii acesteia. In cadrul colilor profesionale, nvmntul este intercalat activitii
215

Prin profesie reglementata se mtelege o activitate profesionala supusa. privitor la condiiile de acces si de exercitare a ei,
in mod direct sau indirect, in cadnil dispoziiilor legislative, de reglementare si administrative, cerinei de a avea o
diploma, un certificat ori un alt titlu (art. 1 lit. f si e din Directiva nr. 92/51, precum si C.J.C.E., 8 iulie 1999, af. C-234/97, T.
Fernandez de Bohadilla, pet. 16).
216

C.J.C.E., 30 septembrie 1975, af. 32/75, A. Cristini, in Recueil, 1975, partea a cloua, p. 1094-1095.

217

C.J.C.E., 31 mai 1979, af. 207/78, G. Even, in Recueil, 1979, partea a doua. p. 2033-2034.
C.J.C.E., 18 iunie 1987. af. 316/85, M.-C. Lebon, in Recueil, 1987-6, p. 2839.
219
C.J.C.E., 30 septembrie 1973, af. 33/75, A. Cristini, in Recueil, 1975, partea a doua, p. 1095-1096.
218

220

C.J.C.E., 14 ianuarie 1982, af. 65/81, Francesco et Letizia Reina, in Recueil, 1982-1, p. 44-45.

221

C.J.C.E., 27 martie 1985, af. 249/83, V. Hoeck, in Recueil, 1985-3, p. 988-990. Aceste prestatii nil pot sa fie subordonate
conditiei ca beneficiarul sa fi avut o perioada de timp detenninata re^edin^a in tara de primire. daca o asemenea cerinta se
apliea numai ceta{enilor apartinand altor state membre.
222

C.J.C.E., 21 iunie 1988, af. 39/86, S. Lair, in Recueil, 1988-6. p. 3194-3200. Persoana care a intrerupt
activitatea sa profesionala pentru a urma anumite studii universitare is.i menfine calitatea de lucrator s.i, in
consecinta, poate sa beneficieze de avantaje sociale s.i fiscale, daca exista legatura intre activitatea profesionala
anterioara s.i studiile respective.

223

C.J.C.E., 8 mai 1990, af. C-175/88, K. Biehl, in Recueil, 1990-5, p. 1-1792-1795.

profesionale sau in strns legtura cu aceasta, in special in perioada iniierii in profesie;224

- Lucratorii salariai care au cetenia unui stat membru se pot nscrie in organizaii sindicale,
au drept de vot, pot sa fie alei in organele de conducere potrivit criteriilor aplicate
naionalilor tarii de primire (art. 8 din Regulamentul nr. 1612/67). Conform jurisprudenei
Curii de Justiie, dispoziiile art. 8 se iau in considerare pentru orice organizaii care urmresc
aprarea intereselor salariailor, nu doar pentru cele sindicale;225
- Lucratorii salariai beneficiaz, in principiu, de securitatea sociala acordata potrivit
normelor sistemului de drept al tarii din Comunitate unde lucreaz (lex loci laboris), chiar daca
au reedina in alt stat membru. Dispoziiile care ne intereseaz in aceasta materie sunt cele
cuprinse in cadrul art. 42 din Tratatul C.E., a Regulamentului nr. 1408/71, referitor la
aplicarea regimurilor juridice de securitate sociala lucratorilor salariai, independeni i
membrilor de familie care se deplaseaz in interiorul Comunitii, i a Regulamentului nr. 574/72,
prin care au fost fixate modalitile de aplicare a Regulamentului nr. 1408/71.
Conform art. 42, Consiliul adopta, in domeniul securitii sociale, masurile necesare in
scopul realizrii liberei circulaii a lucratorilor, instituind, in special, un sistem care sa asigure
lucratorilor imigrani si succesorilor in drepturi ai acestora cumulul tuturor perioadelor luate in
considerare de diferitele legislaii naionale pentru a dobndi si a menine dreptul la prestaii
sociale, precum i pentru calculul acestor drepturi.
Potrivit unei a doua reguli cuprinsa la acelai articol, lucratorilor imigrani i
succesorilor in drepturi li se asigura plata prestaiilor care li se cuvin, in ipoteza in care s-au
stabilit in alt stat din Comunitate dect cel a crui cetenie o au.
Art. 42 prevede numai coordonarea reglementarilor legale din statele membre,
continund, aadar, sa subziste deosebiri de la o tara la alta din Comunitate referitor la normele
de drept material si de drept procedural aplicabile in materie. Totui, statele membre sunt
obligate sa nu accentueze deosebirile din domeniul securitii sociale care ar putea sa aduc
atingere principiului liberal circulaii a lucratorilor salariai.226
Regulamentul nr. 1408/71 se aplica prestaiilor in caz de boala sau de invaliditate,
pentru maternitate, prestaiilor pentru limita de vrst, pensiilor de supravieuitor,
prestaiilor pentru accident de munca si pentru boala profesionala, ajutoarelor de deces,
ajutoarelor de omaj, prestaiilor familiale (art. 4 par. 1 din Regulamentul nr. 1408/71).
Independent de modul in care este calificata, pe temeiul dispoziiilor legale dintr-un stat
membru, o prestaie din domeniul securitii sociale, Regulamentul nr. 1408/71 este luat in
considerare, in situaia in care prestaia analizata prezint elementele constitutive ale uneia
dintre prestaiile enumerate limitativ la art. 4, ndeosebi daca reglementrile legale naionale se
raporteaz la unul dintre riscurile menionate la articolul artat.227
In ipoteza in care resortisantul unui stat membru are dreptul la o prestaie determinata
doar in circumstanele in care a fost asigurat o durata minima de timp, instituia de securitate
sociala din tara de primire va trebui sa tina seama de perioadele in care lucratorul in cauza a
fost asigurat in conformitate cu reglementrile legale din alte tari din Comunitate, aidoma
situaiei in care perioadele de timp luate in considerare s-ar fi mplinit in statul respectiv.
Aceeai regula va fi aplicata si pentru stabilirea cuantumului prestaiilor a cror mrime depinde
de durata desfurrii unei activiti profesionale.
Cumulul perioadelor la care ne-am referit va conduce apoi, in tara de primire, la o
prestaie din domeniul securitii sociale, proporional cu durata pe parcursul creia
lucratorul a fost asigurat in statul menionat, el avnd, totodat, posibilitatea sa solicite alte
prestaii similare, al cror cuantum va fi determinat dup metoda nfiat, in tarile
membre unde a fost asigurat anumite perioade de timp. In acest sens sunt, de exemplu,
prevederile art. 46 din Regulamentul nr. 1408/71, care concretizeaz dispoziiile art. 42 din
224

C.J.C.E., 21 iunie 1988, af. 39/86, S. Lair, in Recueil, 1988-6. p. 3197-3198.

C.J.C.E., 4 iulie 1991, af. C-213/90, Association de soutien aux travailleurs imigres, in Recueil, 1991-7/1, p. 1-35303532.
226
C.J.C.E, 15 ianuarie 1986, af. 41/84, P. Pinna, in Recueil, 1986-1, p. 24-25.
227
C.J.C.E., 27 martie 1985, af. 249/83, V. Hoeckx. in Recueil, 1985-3, p. 986.
225

Tratatul C.E. in materia pensiilor pentru limita de vrst si a pensiilor de supravieuitor.

Dup cum am artat, drepturile ctigate in domeniul securitii sociale intr-un stat
membru sunt respectate in alt ar din Comunitate, instituia debitoare nefiind abilitata sa se
prevaleze de faptul ca beneficiarul are reedina in strintate, in scopul reducerii,
modificrii, suspendrii sau neacordrii prestaiilor care i se cuvin (art. 42 din Tratatul C.E. si
art. 10 din Regulamentul nr. 1408/71).
Persoana care a desfurat o activitate salariata poate sa rmn, dup ncheierea
acesteia, corespunztor prevederilor art. 2 din Regulamentul nr. 1251/70, pe teritoriul unui stat
membru, daca:
- La momentul la care a ncetat activitatea sa, lucratorul este ndreptit, potrivit
legii tarii de primire, sa obin pensie pentru limit de vrst, a ocupat un loc de munca in
statul respectiv in ultimele dousprezece luni si a avut reedina in acea tara, fara ntrerupere,
mai mult de trei ani;
- Lucratorul a avut reedina in statul de primire, fara intre-rupere, mai mult de doi ani
si a ncetat activitatea sa salariata datorita unei incapaciti permanente de munca. In ipoteza
in care incapacitatea de munca a fost cauzata de un accident de munca sau de o boal
profesional care l ndrituiete pe lucrator sa obin de la o instituie a rii de primire o
despgubire (renta) total sau parial, nu se solicita ndeplinirea condiiei privitoare la
durata reedinei in statul respectiv;
- Lucrtorul a desfurat o activitate salariata pe teritoriul unui alt stat membru, dup
ce a fost timp de trei ani salariat si a avut reedina in ara din Comunitate unde dorete s
rmn, i-a meninut reedina in acea ar i a revenit, in principiu, pe teritoriul ei in
fiecare zi sau cel puin o data pe sptmn. Perioadele de munca din celalalt stat membru
sunt considerate ca fiind ndeplinite in ara de reedina, in scopul dobndirii drepturilor artate
in cele doua situaii anterioare.
n primele doua situaii menionate, cerinele referitoare la durata de desfurare a
activitii salariate si la perioada in care persoana interesata a avut reedina in ara de
primire nu trebuie sa fie respectate, in mprejurarea in care soul lucrtorului este cetean al
rii in cauz sau a pierdut cetenia acelui stat in urma cstoriei;
b) Lucratorii independeni. Pornind de la prevederile cu caracter general ale art. 12 din
Tratatul C.E., in cuprinsul art. 43 alin. 2 se stipuleaz ca libertatea de stabilire implica
accesul la activitile independente si la exercitarea lor, in condiiile prevzute pentru proprii
ceteni de legea tarii unde are loc stabilirea.
Privitor la servicii, conform art. 50 alin. ultim, fr a aduce atingere dispoziiilor
consacrate dreptului de stabilire, prestatorul poate, pentru executarea prestaiei sale, sa i
exercite activitatea cu titlu temporar in statul unde furnizeaz prestaia, in condiiile impuse
de acest stat propriilor ceteni.
Cu toate ca, in cazul lucrtorilor independeni, dreptul de a intra si de a se afla pe teritoriul
tarilor din Comunitate nu a fost reglementat, in mod expres, prin dispoziiile Tratatului C.E.,
aa cum s-a realizat aceasta in cadrul art. 39 referitor la lucratorii salariai, apare evident ca
exercitarea unei activiti independente potrivit art. 43, precum si, in unele situaii, prestarea
serviciilor conform art. 49 si 50, presupun prezenta persoanei fizice in statul de primire. In
consecin, dreptul de a intra i de a se afla pe teritoriul oricrei tari din Comunitate poate sa
fie invocat de ctre resortisanii statelor membre in fata organelor de jurisdicie din tara de
primire. Astfel, Curtea de Justiie a hotrt in afacerea Reyners, in materia dreptului de
stabilire, si in afacerea van Binsbergen, in domeniul prestrii serviciilor, ca art. 43 si, respectiv,
art. 49 i 50 alin. 3 au efect direct,228 228 afirmnd prin aceste decizii posibilitatea, pentru cetenii
statelor membre, de a desfura, in alt ar din Comunitate, o activitate independent,
corespunztor cerinelor fixate in ara de primire pentru proprii ceteni, fara sa fie necesara
adoptarea unor directive specifice.
228

C.J.C.E., 21 iunie 1974, af. 2/74, .). Reyners, in Recueil, 1974, pvima parte, p. 648-652; C.J.C.E., 3 decembrie 1974, af.
33/74. J. H. M. von Binsbergen, in Recueil, 1974, a doua parte, p. 1310-1313. Articolele 43, 49 alin. 1 si 50 alin. 3 au efect
direct, tara ca neadoptarea directivelor la care se refers prevederile art. 44 par. 1 si 47 par. 1 si a masurilor artate la art. 52
$i 55 sa inraureasca aceasta calificare. 229 A se vedea si supra, titlul I, cap. n, sec{iunea a H-a, lit. e, p. 109-113.

Pana la hotrrile pronunate de Curtea de Justiie in afacerile Reyners si von

Binsbergen, Consiliul a elaborat doua programe generale, in scopul nlturrii obstacolelor
existente in domeniul libertii de stabilire si a liberei prestri a serviciilor229. Ulterior, Consiliul
a adoptat, in vederea aplicrii programelor generale, o serie de directive: Directiva nr.
63/340 privitoare la plile aferente serviciilor prestate; Directiva nr. 64/220 referitoare la
eliminarea restriciilor existente, in materia dreptului de stabilire si a liberei prestri a serviciilor,
la intrarea si rmnerea cetenilor statelor membre in alta tara din Comunitate, nlocuit prin
Directiva nr. 73/148 s.a.
In prezent, resortisanii statelor membre sunt abilitai sa se prevaleze de dispoziiile
art. 43 si 49, precum si, eventual, de stipulaiile directivelor adoptate in diferite domenii de
activitate.
In cadrul programelor generale din 18 decembrie 1961 au fost enumerate unele dintre
obstacolele la libera circulate a lucratorilor independeni, cum sunt: interdiciile, pentru
cetenii altor state membre, de a desfura anumite activiti in tara de primire;
necesitatea obinerii de ctre acetia a unei autorizaii specifice; stabilirea unor condiii mai
dificile, in scopul eliberrii unei autorizaii, pentru resortisanii strini dect cele aplicate
propriilor naionali; exigenta unei rezidente sau a unui stagiu prealabil; sarcini fiscale
specifice; dispoziiile sau practicile care limiteaz, stnjenesc ori fac mai oneroasa
aprovizionarea sau desfacerea bunurilor, ce prohiba sau stnjenesc accesul la o formaie
profesionala ori la mijloacele securitii sociale, care exclud, limiteaz sau subordoneaz unor
cerine particulare posibilitatea cetenilor altor state din Comunitate de a ncheia
contracte, de a prezenta oferte pentru achiziiile de bunuri de ctre stat si de alte persoane
juridice de drept public, de a dobndi, folosi si nstrina bunuri mobile si imobile, de a
deveni titulari ai unor drepturi de proprietate intelectuala, de a obine mprumuturi, de a
beneficia de ajutoarele de stat, de a se nscrie in organizaiile profesionale, de a sta n justiie.
Dup cum am subliniat, programele generate sunt planuri de activitate, nu au
caracter normativ, dar prevederile acestora pot sa fie utile pentru a orienta activitatea
organelor de jurisdicie.229
De asemenea, se poate observa ca principiul liberei circulaii a persoanelor are
semnificaii si implicaii similare pentru lucrtorii salariai si independeni: interzicerea
discriminrilor directe si disimulate in ceea ce privete accesul la o profesie si exercitarea
acesteia; luarea in considerare a acelorai avantaje sociale si fiscale, indiferent daca este
vorba de un cetean strin sau de un naional al arii de primire;230 egalitatea de tratament
in domeniul formarii profesionale;231 prohibirea discriminrilor in cazul nscrierii intr-o
organizaie profesionala; accesul egal la mijloacele securitii sociale.
Curtea de Justiie a hotrt, bunoar, ca cetenii aparinnd altor state membre
pot sa organizeze in tara de primire scoli profesionale si sa desfoare, la domiciliul
persoanelor interesate, activiti care sunt in legtur cu procesul de nvmnt; 232 sa
deschid mai multe cabinete profesionale in cadrul Comunitii233; sa nchirieze imobile234 sau
229

Exempli gratia. C.J.C. Republique hellenique, in Recueil,

A se vedea, refer!tor la la C.E.E., vol. 3, p. 44.

230

231

Noiunea de formaie profesional include orice form de nvmnt care pregtete persoanele pentru o
profesie sau meserie ori care confer aptitudinea particular de a exercita o profesie sau meserie, fr s aib
relevan vrsta elevilor ori studenilor i nivelul formaiei i chiar dac programa de nvmnt cuprinde
discipline de cultur general (C.J.C.E., 2 februarie 1988, af. 24/86, V. Blaizot, n Recueil, 1988-2, p. 403.
232
C.J.C.E., 15 martie 1988, af. 147/86, Commission centre Republique hellenique, in Recueil, 1988-3, p. 1656.
233

C.J.C.E., 12 iulie 1984, af. 107/83, O. Klopp, in Recueil, 1984-7, p. 2989-2990. Curtea de Justiie a hotrt in afacerea
mentionata ca, in abseivfa unor prevederi comunitare specifice, fiecare stat membru poate sa reglementeze exercitarea
profesiei de avocat pe propriul tcritoriu, fara sa fie insa posibila adoptarea unor dispoziii legale prin care sa se
stipuleze ca un avocat nu poate sa aib dect un singur centru de activitate pe teritoriul comunitar. Art. 43 din Tratatul
C.E., prin care sunt interzise restrictive privitoare la constituirea de agentii, sucursale sau tiliale, reprezint expresia
specifica a unui principiu general, aplicabil si profesiilor liberale. in temeiul caruia dreptul de stabilire implica posibilitatea
de a constitui si mentine, respectand regulile profesionale. mai multe centre de activitate pe teritoriul Comunitatii.
234

C.J.C.E.. ISiunie 1985. af. 197/84, P. Steinhauser, in Recueil, 1985-5. p. 1827-1828. Potrivit hotrrii Curii de

sa le cumpere235; sa beneficieze de avantajele fiscale acordate naionalilor236; organizaiile

profesionale237.
Resortisanii statelor membre pot sa presteze servicii in tara de primire in condiiile
prevzute pentru naionalii acesteia238 , nefiind supui sarcinilor fiscale pe care le suporta deja
in propriul stat, cci un asemenea regim juridic ar reduce avantajele pe care prestatorul le
obine pentru ca este stabilit intr-o tara diferita de cea unde furnizeaz serviciile sale 239.
Situaia juridica a lucratorilor care invoca dispoziiile legale comunitare privitoare la
dreptul de stabilire este insa diferita, sub unele aspecte, de cea a resortisanilor statelor
membre care se prevaleaz de reglementrile referitoare la libera prestare a serviciilor.
In cazul libertii de stabilire, persoanei avnd cetenia altui stat membru i se poate
aplica, fara sa se pun probleme aparte, principiul egalitii de tratament cu resortisanii tarii
de primire, ntruct aceasta se instaleaz in tara respectiva.
In schimb, libera prestare a serviciilor nu presupune, in mod necesar, constituirea
unei structuri permanente in tara de primire, deoarece o astfel de exigenta ar echivala cu
negarea libertii fundamentale consacrata la art. 49 din Tratatul C.E. De aceea, in ipoteza
artat, prevederile legale din statul unde este prestat un anumit serviciu se articuleaz cu
dispoziiile legale din tara de origine a prestatorului 240.
Aspectele analizate anterior privitor la competenta Comunitii in domeniul formarii
profesionale, precum si cele referitoare la echivalarea, intre statele membre, a diplomelor,
certificatelor si a altor titluri, potrivit dispoziiilor Directivei nr. 89/48 si ale Directivei nr.
92/51, prezint relevan nu numai in legtur cu situaia juridic a lucrtorilor salariai 241,
ci si in contextul examinrii problemelor puse de circulaia lucratorilor independent! in
interiorul Comunitii. De altminteri, art. 47 din Tratatul C.E., prin care a fost instituita
obligaia Consiliului de a adopta directive care vizeaz recunoaterea reciproca a diplomelor,
certificatelor si a altor titluri, apare inclus in capitolul din tratat consacrat dreptului de
stabilire.
In scopul facilitrii accesului la activitile independente i la exercitarea lor, art. 47
prevede, totodat, obligaia Consiliului de a adopta directive viznd coordonarea dispoziiilor
legislative, de reglementare si administrative ale statelor membre care privesc materia
artat.
Profesiile independente pentru care au fost adoptate directive sunt cele de agent de
afaceri (Directiva nr. 67/43), arhitect (Directiva nr. 85/384), avocat (Directiva nr. 77/249), dentist
(Directiva nr. 78/686) si 78/687), farmacist (Directiva nr. 85/432 si 85/433), infirmier (Directiva nr.
77/452 si 77/453), medic (Directiva nr. 93/16) si cele care permit asistenta specializata a
Justiie. inchirierea unui imobil in scop profesional este utila exercitrii activitatii profesionale fiind. prin urmare,
aplicabile prevederile art. 43 din Tratatul C.E.
235
C.J.C.E., 30 mai 1989, af. 305/87, Commission centre Republique hellenique, in Recueil, 1989-5, p. 1479-1480.
In afacerea aratata, Curtea de Justiie a hotrt ca Grecia nu a ndeplinit obligaUile asumate prin art. 39, 43 i 49
din Tratatul C.E.. mentinand reglementrile legale na{ionale prin care se interzicea persoanelor fizice 511
juridice strrdne sa devin titulare ale dreptului de proprietate si a altor drepturi reale asupra unor bunuri imobile din
regiunile de frontiers.
236
C.J.C.E.. 11 august 1995, af. C-80/94, G. H. E. J. Wielockx, in Recueil, 1995-8, p. 1-2516. Interdicia
prevazuta pentru cetatenii strini de a participa la constituirea unui fond folosit in scopul acordarii pensiilor
pentru limita de varsta, in condiiile fiscale aplicate naionalilor Jarii de primire are caracter discriminator, daca
respectivele persoane strine realizeaz cvasitotalitatea veniturilor in statul de primire.
237
C.J.C.E., 14 iulie 1988. af. 38/87, Commission centre Republique hellenique, in Recueil, 1988-7, p. 44284431. Curtea de Justiie a hotrt ca lipsa prevederilor legale prin care sa se reglementeze posibilitatea
strinilor de a se inscrie intr-o organizaie profesionala creeaza o situate ambigua, iar simplele practici
administrative care, prin natura lor. pot sa fie modilicate de organele administrative i sunt lipsite de o publicitate
adecvata, nu denota executarea corespunzatoare a obligatiilor asumate prin Tratatul C.E.
238

C.J.C.E., 22 martie 1994, af. C-375/92, Commission centre Royaume d'Espagne, in Recueil, 1994-3, p. 1-339-340.
Prevederile legale spaniole care subordonau exercitarea profesiei de ghid cerin^ei de a avea cetatenia spaniola au fost
considerate incompatible cu art. 39, 43 i 49 din Tratatul C.E.
239

C.J.C.E., 28 martie 1996, af. C-272/94, M. Guiot, in Recueil, 1996-3, p. 1-1923.

240

A se vedea si Ch. Gavalda, G. Parleani, op. cit., p. 176-177.

241

A se vedea, supra, titlul I, capitolul E, seciunea a IV-a, lit. a, p. 122-124.

femeilor la natere (Directiva nr. 80/154).

Bunoar, in domeniul medical, durata studiilor trebuie sa fie de sase ani sau sa
nsumeze 5500 de ore de nvmnt teoretic si practic (art. 23 par. 2 din Directiva nr. 93/16) 242.
La acestea se adaug, eventual, o perioada de formare specializata intre trei si cinci ani. Statul
de primire poate sa solicite nscrierea medicului, care invoca prevederile legale comunitare
referitoare la dreptul de stabilire, in organizaia profesionala din acea tara (de exemplu, in
Frana, Ordinul medicilor). Exigenta artat nu este solicitata in ipoteza prestrilor de
servicii (art. 17 par. 1 din Directiva nr. 93/16).^
In cazul avocailor, Consiliul nu a intervenit dect pentru a favoriza reprezentarea si
aprarea clienilor de ctre acetia in oricare stat din Comunitate. Pentru avocai nu au
fost adoptate, datorita deosebirilor profunde de reglementare din statele membre, directive
privitoare la stabilirea in alte tari ale Comunitii.
Avocatul dintr-un stat membru este ndreptit sa i reprezinte clienii in oricare
ar din Comunitate, in condiiile prevzute pentru avocaii stabilii in ara respectiv, fr
s se cear ca el sa aib reedina in statul unde i reprezint clienii sau sa se nscrie in
organizaia profesionala din acea tara. Avocatul in cauza este insa obligat sa respecte
regulile profesiei din statul unde este stabilit si din ara in care i desfoar activitatea (art.
4 par. 1 si 2 din Directiva nr. 77/249).
Faptul ca, in ceea ce ii privete pe avocai, Consiliul nu a adoptat nici o directiva
referitoare la stabilirea in statele membre, nu nseamn, firete, ca acetia nu beneficiaz de
dreptul de stabilire in oricare ar din Comunitate. Autoritile din statele membre nu pot
sa refuze, pe motivul ceteniei, nscrierea unui avocat in organizaia profesionala care l
intereseaz.
Pe de alta parte, obligaia de nscriere a avocailor in barou prevzut in cadrul
dispoziiilor legale din unele state membre este compatibil cu reglementrile comunitare,
daca nu se face discriminare intre cetenii rilor din Comunitate 243.
Persoana care a desfurat o activitate independent poate s rmn, dup
ncheierea acesteia, potrivit art. 2 din Directiva nr. 75/34, pe teritoriul unui stat membru, daca:
- La momentul la care a ncetat activitatea sa, lucratorul este ndreptit,
corespunztor legii tarii de primire, sa obin pensie pentru limita de vrsta, i-a desfurat
activitatea in ultimele dousprezece luni in statul respectiv i a avut reedina in acea ara, fara
ntrerupere, mai mult de trei ani.
In situaia in care prevederile legale din tara de primire nu recunosc anumitor
categorii de lucratori independent! dreptul de a obine pensie pentru limita de vrsta,
condiia referitoare la vrsta lucrtorului este considerat ndeplinit la 65 de ani;
- Lucratorul a avut reedina in statul de primire, fara ntrerupere, mai mult de doi
ani si a ncetat activitatea sa din pricina unei incapaciti permanente de munca. In ipoteza
in care incapacitatea de munca a fost determinata de un accident de munca sau de o boala
profesionala care l ndreptete pe lucrator sa obin de la o instituie a tarii de primire o
despgubire total sau parial, nu se solicita ndeplinirea condiiei privitoare la durata
reedinei in acel stat;
- Persoana in cauza si-a desfurat activitatea intr-un alt stat membru, dup ce a
fost trei ani lucrator si a avut, fara ntrerupere, reedina in tara din Comunitate unde
dorete sa rmn, i-a meninut reedina in respectiva tara si a revenit, in principiu, pe
teritoriul ei in fiecare zi sau cel puin o data pe sptmn. Perioadele de activitate din
celalalt stat membru sunt considerate ca fiind ndeplinite, in scopul dobndirii drepturilor
artate in cele doua cazuri anterioare, in tara de reedina.
Dup cum se poate remarca, prevederile art. 2 din Directiva nr. 73/34 sunt similare cu
cele ale art. 2 din Regulamentul nr. 1251/70;
242

Directiva nr. 93/16 privitoare la facilitarea liberei circulaii a medicilor si la recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si
a altor titluri ale acestora se aplica persoanelor care exercita profesia menfionata in mod independent sau in calitate de
salariai.
243
C.1C.E., 19 ianuarie 1988, af. 292/86, C. Gullung. in Recueil, 1988-1, p. 139-140

c) Persoanele fizice care sunt destinatare ale unui serviciu. Aceste persoane pot sa
beneficieze de servicii in alt stat membru dect cel a crui cetenie o au, in condiiile
prevzute pentru naionalii tarii de primire. Resortisanii statelor membre pot sa se bucure
de orice serviciu oferit naionalilor tarii de primire, fara sa se fac discriminare in funcie de
criteriul ceteniei sau al reedinei244;
d) Membrii familiei lucratorilor salariai sau independeni. Soul si descendenii sub
douzeci si unu de ani sau aflai in ntreinerea lucrtorului salariat ori independent pot sa
desfoare o activitate salariata in tara de primire, chiar daca nu au cetenia unui stat membra (art.
11 din Regulamentul nr. 1612/68).
Membrii familiei lucrtorilor salariai sau independent! beneficiaz de avantajele sociale i
fiscale acordate naionalilor rii de primire, ceea ce constituie o consecin a principiului egalitii
de tratament aplicat lucratorilor si favorizeaz integrarea persoanelor artate in statul membru
unde s-au stabilit. Discriminrile directe ori disimulate sunt interzise si in acest domeniu.245
Descendenii salariatului sunt admii in instituiile de nvmnt in condiiile prevzute
pentru naionalii tarii de primire, in cazul in care ei au reedina in respectivul stat (art. 12
din Regulamentul nr. 1612/68). Egalitatea de tratament nu se reduce insa la modul de admitere
in instituiile menionate. In cazul in care dispoziiile legale din tara in care ei nva conin
stipulaii referitoare la acordarea de burse sau alocaii, acestea profita, in egala msura,
descendenilor salariatului.246
Mai mult, Curtea de Justiie a hotrt ca descendentul unui lucrator salariat i poate
ncheia studiile in tara de primire, inclusiv in situaia in care are peste douzeci i unu de ani si
nu se afla in ntreinere.247
Principiul egalitii de tratament credem ca se aplica in mod similar si privitor la
descendenii lucratorului independent, fara sa prezinte nsemntate forma de nvmnt luata
in considerare.
In domeniul securitii sociale, membrii familiei lucratorilor salariai sau independeni beneficiaz
de prestaiile specifice, pe temeiul prevederilor Regulamentului nr. 1408/71 si ale legii statului
unde lucratorul i desfoar activitatea profesionala. Corespunztor art. 1 lit. f din
Regulamentul nr. 1408/71, legea tarii pe baza creia este ndeplinit o anumit prestaie va
244

Curtea de Justiie a hotrt ca, in situaia in care prevederile legale comunitare garanteaza unei persoane tizice
libertatea de a se deplasa in alt stat membru. protecia integritafii persoanei respective, la nivelul la care aceasta este
asigurata pentru cetatenii tarii in cauza si pentru persoanele care isi au in acea tara resedinta. constituie corolarul
principiului liberei circulaii. Dispoziiile legale penale si de procedure penala sunt de competen(a fiecrui stat
membru, tara ca prin asemenea reglementari sa se poat face insa discriminare intre persoanele crora prevederile
legale comunitare le confera dreptul la egalitate de tratament si tara sa poat fi restranse liberta^ile fundamentale
garantate prin textele legale comunitare (C.J.C.E.V2 februarie 1989, af. 186/87, J. W. Cowan, in Recueil, 1989-2, p. 221222).
Intr-o alta afacere, Curtea de Justice a decis ca reglementrile legale spaniole potrivit crora cetatenii spanioli,
persoanele care aveau resedinta in Spania si tinerii sub douazeci si unu de ani beneficiau de intrare gratuita in muzeele
naionale, in timp ce resortisanii altor state membre care aveau peste douazeci si unu de ani trebuiau sa plateasca o taxa
de intrare, contravin dispoziiilor art. 12 si 49 din Tratatul C.E. (C.J.C.E., 15 martie 1994, af. C-45/93, Commission centre
Royaume d'Espagne, in Recueil, 1994-3, p. 1-920-921).
245
Ascendenii care se afla in intretinerea lucratorului pot sa invoce principiul egalitatii de tratament, nefiind
admisibil reluzul de a le plati anumite ajutoare de batranete, pe motiv ca nu indeplinesc cerinta, pusa numai in
cazul resortisanilor strini, de a avea resedinta in tara de primire de eel puin cincisprezece ani (C.J.C.E., 9 iulie 1987, af.
256/86, M. Frascogna. in Recueil, 1987-7, p. 3442). Conditionarea acordarii unei alocatii pentru tinerii care se alia in
cautarea primului lor loc de munca de ncheierea studiilor in tara de primire sau de obinerea unei diplome ori a unui
certificat in acea tara reprezint o discriminare disimulata. ntruct condifia aratata este mai dificil de ndeplinit de
ctre cetatenii strini (C.J.C.E., 12 septembrie 1996, af. C-278/94, Commission centre Royaume de Belgique, in Recueil,
1996-8/9, p. 1-4340).
246
C.J.C.E., 3 iulie 1974, af. 9/74, D. Casagrande, in Recueil, 1974, partea a doua, p. 779-780.
247
C.J.C.E., 4 mai 1995, af. C-7/94, L. Gaal, in Recueil, 1995-5, p. 1-1048-1050. Principiul egalitatii de tratament
afirmat la art. 12 din Regulamentul nr. 1612/68 se aplica inclusiv in ipotezele in care descendenii au mai mult de douazeci si
unu de ani si nu se afla in intretinerea parmtilor (potrivit art. 12 din Regulamentul nr. 1612/68, descendenii lucratorului
salariat sunt admisi la cursurile de formare profesionala in condiiile prevzute pentru naionalii tarii de primire,
daca ei au resedinta in tara respectiva).

fi analizat in scopul determinrii persoanelor care fac parte din familia lucrtorului.
Totui, in ipoteza in care legea competenta conine cerina ca membrii familiei sa locuiasc
mpreun cu lucratorul in cauza, aceasta condiie va fi socotita ndeplinit, daca
persoanele respective se afla, in principal, in ntreinerea lucratorului. Prin urmare,
noiunea de membru al familiei in sensul dispoziiilor Regulamentului nr. 1408/71 nu este, in
toate mprejurrile, echivalenta cu cea definita in Regulamentul nr. 1612/68 si in Directiva nr.
73/148.
Membrii familiei lucratorilor salariai sau independent! care au reedina, mpreun
cu lucrtorul in cauza, in tara de primire, pot sa rmn pe teritoriul acesteia, daca
lucratorul respectiv este ndreptit, potrivit prevederilor Regulamentului nr. 1215/70 ori ale
Directive! nr. 75/34, sa rmn in statul luat in considerare. Dreptul membrilor familiei de a
rmne in ara de primire se menine dup decesul lucratorului.
Totui, in situaia in care lucratorul salariat sau independent a decedat in cursul vieii
sale profesionale, fara sa fi dobndit dreptul de a rmne in statul de primire, membrii
familiei acestuia pot sa rmn in ara respectiv, in una din urmtoarele ipoteze:
- la momentul decesului, lucratorul avea reedina in ara de primire, fr
ntrerupere, de cel puin doi ani;
- decesul lucratorului a survenit din cauza unui accident de munca sau a unei boli
profesionale;
- soul supravieuitor are cetenia rii de primire sau a pierdut-o in urma cstoriei
cu acel lucrator (art. 3 din Regulamentul nr. 1251/70 si art. 3 din Directiva nr. 75/34);
e) Persoanele juridice care ndeplinesc cerinele nscrise in cadrul prevederilor legate
comunitare. Dispoziiile art. 12, 43, 49 si 50 din Tratatul C.E. se aplica si persoanelor
juridice. De asemenea, prezint nsemntate reglementrile de la art. 48 din Tratatul C.E.,
pe temeiul crora pot sa fie precizate persoanele juridice care beneficiaz de dreptul de
stabilire si de libera prestare a serviciilor. 248
Dup cum am artat, art. 43, 49 si 50 alin. 3 au efect direct, persoanele juridice fiind
abilitate sa le invoce in fata organelor de jurisdicie naionale.
Potrivit art. 48 alin. 1, societile constituite in conformitate cu legea unui stat
membru si avnd sediul statuar, administraia centrala sau sediul principal in interiorul
Comunitii sunt asimilate, in scopul aplicrii prevederilor referitoare la dreptul de
stabilire, persoanelor fizice care sunt ceteni ai statelor membre. Aceste persoane juridice
sunt recunoscute implicit in statele membre. Ele se bucura in tara de primire de toate
drepturile de care beneficiaz persoanele juridice aparinnd respectivului stat.
Totui, asimilarea intre persoanele juridice si persoanele fizice care sunt ceteni ai
statelor membre nu trebuie sa conduc la ideea ca persoanele juridice pot sa se prevaleze in
tara de primire de ansamblul reglementarilor legale care se aplica cetenilor acelei tari. De
exemplu, o persoan juridic strin nu poate sa constituie in statul de primire un cabinet
avocaial, in situaia in care legea tarii luata in considerare nu admite exercitarea profesiei
de avocat in cadrul unei societi pe aciuni.
Corespunztor art. 55, prevederile art. 48 se aplica si in materia prestrilor de
servicii, iar potrivit art. 50 alin. 3, prestatorul poate, pentru executarea prestaiei sale, sa
exercite activitatea cu titlu temporar in statul unde furnizeaz prestaia, in condiiile
impuse de respectivul stat propriilor ceteni.
Nici asimilarea persoanelor juridice care presteaz servicii naionalilor din alt stat
membru nu este deplina. De pilda, ar fi dificil de conceput sa i se solicite unei societi
prestatoare de servicii in alt stat nmatricularea la registrul comerului din acea tara.
n schimb, principiul egalitii de tratament se aplica si in cazul persoanelor juridice,
in vederea interzicerii discriminrilor directe si disimulate care se bazeaz pe criteriul
248

A se vedea, supra, titlul I. capitolul n, seciunea a Il-a, lit. e, p. 108-113.

naionalitii; pentru luarea in considerate a acelorai avantaje fiscale249 sau in scopul stipulrii
unor condiii identice la includerea intr-o organizaie profesionala.
Prevederile programelor generale din 18 decembrie 1961 pot sa orienteze activitatea
organelor de jurisdicie pentru asigurarea punerii in practica a dispoziiilor legale
comunitare referitoare la dreptul de stabilire si la libera prestare a serviciilor.
Realizarea pieei unice a presupus, in acelai timp, privitor la societi, adoptarea unor
directive de coordonare a reglementrilor legale din statele membre. Temeiul juridic al acestui
demers 1-a constituit art. 44 par. 3 lit. g din Tratatul C.E., potrivit cruia Consiliul si Comisia
asigura exercitarea dreptului de stabilire prin coordonarea, in msura necesara si in scopul de a
le echivala, a garaniilor care sunt solicitate, in statele membre, societilor artate la art. 48
alin. 2, pentru a proteja att interesele asociailor, ct i pe cele ale terilor.
In esen, coordonarea prevederilor legale din statele membre s-a realizat fie prin
stipularea unor reguli minime de protecie, fie prin menionarea unor soluii alternative,
tarile din Comunitate avnd posibilitatea sa opteze in favoarea uneia dintre acestea.
Coordonarea dispoziiilor legale din statele membre referitoare la societi a avut ns
consecine nu numai in ceea ce privete dreptul de stabilire, in special, pentru dreptul de
stabilire cu titlu secundar - cocontractanii putnd, bunoar, s cunoasc, fr dificulti, care
sunt reprezentanii societii si puterile acestora, daca actele juridice ncheiate de ctre
reprezentani cu depirea mputernicirii lor sunt anulabile, care sunt conturile societii - ci,
deopotriv, referitor la prestarea serviciilor in alte ri din Comunitate.
Pe lng coordonarea reglementarilor legale din statele membre privitoare la
societi au fost adoptate si dispoziii care permit anumitor entiti s se constituie i s
funcioneze pe baza stipulaiilor legale comunitare. Astfel, conform art. 308 din Tratatul C.E., in
situaia in care realizarea - in cadrul funcionrii pieei comune - a unui obiectiv al
Comunitii necesit o aciune a Comunitii, fr ca Tratatul C.E. s fi prevzut puterile de
aciune cerute in acest scop, Consiliul ia masurile adecvate hotrnd in unanimitate, la
propunerea Comisiei si dup consultarea Parlamentului european.
Pornind de la dispoziiile art. 308, Consiliul a adoptat Regulamentul 2137/85, din 25
iulie 1985, prin care a fost instituita gruparea de interes economic europeana.
In scopul coordonrii prevederilor legale din statele membre referitoare la societi au
fost adoptate urmtoarele directive:
- Prima directiva de coordonare privitoare la publicitatea societarilor, valabilitatea
angajamentelor asumate de ctre acestea si eventuala nulitate a societarilor (Directiva nr.
68/151 din 9 martie 1968). Aceasta directiva se aplica societilor pe aciuni, in comandit pe
aciuni i celor cu rspundere limitat.
Directiva nr. 68/151 stabilete actele si informaiile care formeaz obiect al publicitii
(actul constitutiv, modificarea acestuia, transferul sediului social, indicative referitoare la
organele de conducere, administrare si control ale societii), modurile in care se realizeaz
publicitatea si sanciunea nendeplinirii acesteia; reglementeaz aspectele referitoare
valabilitatea angajamentelor luate in numele societii in cursul constituirii ei i ulterior
etapei menionate; enumera limitativ cazurile de nulitate a societarilor si arata sanciunile
aplicabile;
- A doua directiva de coordonare privitoare la constituirea societii pe aciuni, la
meninerea si modificarea capitalului ei social (Directiva nr. 77/91 din 13 decembrie 1976).
Directiva nr. 77/91 cuprinde dispoziii referitoare la coninutul actului constitutiv; stabilete ca
nu este posibila dizolvarea societii dect prin hotrrea instanei de judecat, dac
249

C.J.C.E.. 15 mai 1997, af. C-250/95, Futura Participations S.A. et Singer, in Recueil, 1997-5, p. 1-2504-2506. Potrivit
prevederilor art. 43, un stat membru nu poate subordona raportarea pierderilor sucursalei unei societati strine cerinei
ca. in perioada exercitiului financial in care s-au produs respectivele pierderi, in cadrul sucursalei sa fi tost realizata o
contabilitate distincta pentru activita(ile din acea tara. Totui, autoritatile statului in cauza pot solicita persoanei juridice
sa probeze ca pierderile suferite corespund cuantumului care ar ft lost obinut prin aplicarea metodelor nafionale de
calcul a veniturilor si pierderilor.

numrul acionarilor este redus sub minimul legal, iar instana poate acorda un termen in
vederea completrii numrului asociailor pn la numrul minim legal; fixeaz minimul
capitalului social, care nu poate sa fie sub 25000 Euro; prevede ca, pe lng aporturile in
numerar, sunt posibile orice aporturi susceptibile de a fi evaluate patrimonial; 250 arata
condiiile in care pot sa fie distribuite avansuri din dividende (nu este insa obligatorie
autorizarea acestora in cadrul sistemelor de drept ale statelor membre), precum si condiiile
minime potrivit crora societatea poate dobndi propriile ei aciuni; stipuleaz regulile care
guverneaz mrirea sau reducerea capitalului social;
- A treia directiva privitoare la fuziunea societarilor pe aciuni (Directiva nr. 78/855
din 9 octombrie 1978). Aceasta directiva a instituit norme uniforme in domeniu, fund,
aadar, depit nivelul unei simple coordonri. In cuprinsul directivei este definita fuziunea,
apare reglementata procedura care trebuie respectata in cazul operaiunii menionate si sunt
limitate situaiile in care instana de judecata poate pronun nulitatea ei;
- A patra directiva privitoare la conturile anuale ale anumitor tipuri de societi (Directiva
nr. 78/660 din 25 iulie 1978). Directiva artat se aplica societarilor pe aciuni, in comandita
pe aciuni si cu rspundere limitata. Ea se refera la structura bilanului si a contului de
beneficii si pierderi, precum si la publicitatea conturilor anuale;
- A cincea directiva privitoare la structura societarilor pe aciuni si la participarea
lucratorilor in cadrul organelor de conducere. Aceast directiv a fost prezentat ntia oar
Consiliului in anul 1972, fund, ulterior, supusa mai multor modificri. In prezent, ea constituie
doar un proiect;
- A asea directiva privitoare la divizarea societarilor pe aciuni (Directiva nr.
82/891 din 17 decembrie 1982). Conform Directivei nr. 82/891, divizarea este posibila
numai in ipoteza in care e reglementata de legea statului cruia ii aparine societatea.
Dispoziiile directivei referitoare la divizare sunt similare celor consacrate fuziunii
societarilor (ntocmirea proiectului de divizare, aprobarea adunrilor generate ale
societarilor implicate, raportul privitor la divizare realizat de administratori, raportul
experilor independeni, informarea acionarilor, protecia creditorilor, controlul si
publicitatea operaiunii), iar cazurile de nulitate a divizrii sunt enumerate in mod limitativ;
- A aptea directiva privitoare la conturile anuale consolidate (Directiva nr. 83/349
din 13 iunie 1983). Directiva nr. 83/349 se aplica societarilor pe aciuni, in comandita pe
aciuni si cu rspundere limitata. Societile-mam din aceste categorii, care aparin unui
stat membru, trebuie sa stabileasc conturi anuale consolidate, indiferent unde se afla
sediul filialelor grupului de societi.
Conturile anuale consolidate sunt ntocmite de societatea-mama a unui grup de societi,
dac ea deine majoritatea voturilor acionarilor sau asociailor unei filiale; poate sa
desemneze majoritatea membrilor consiliului de administrate, direciunii sau consiliului de
supraveghere; poate sa exercite o influenta dominanta asupra filialei unde este acionar ori
asociata, datorita unui contract ncheiat cu aceasta sau a unor prevederi din actul
constitutiv al filialei; este acionar sau asociata a unei societi si a desemnat, in temeiul
aciunilor deinute, majoritatea membrilor consiliului de administraie, direciunii ori
consiliului de supraveghere sau controleaz, pe baza unui acord perfectat cu ceilali asociai,
majoritatea voturilor in cadrul societii respective.251
Conturile anuale consolidate permit cunoaterea situaiei financiare si a rezultatelor
grupului de societi, ele cuprinznd bilanul consolidat, contul consolidat de beneficii si
pierderi, precum si o anexa cu alte informaii semnificative (identificarea societarilor din
grup, valoarea datoriilor pe termen lung ale grupului, remuneraiile membrilor organelor de
conducere ale societii-mam i creditele acordate acestora etc.);
250

A se vedea i D. Nemoianu, Protecjia acjiunarilor minoritari din perspectiva ,.aquis communautaire", in

,.Dreptul" nr. 1/2000, p. 36 s.i unn.
251

Dispoziiile Directivei nr. 83/349 pot sa constituie, totodat, fundamental defmirii grapurilor de societa|i, care au o pondere
apreciabila in comerul international.

- A opta directiva privind agrementul persoanelor nsrcinate cu controlul legal al

documentelor contabile (Directiva nr. 84/253 din 10 aprilie 1984). Prin directiva artat au
fost coordonate dispoziiile legale din statele membre referitoare la persoanele fizice si
juridice care sunt autorizate sa efectueze controlul conturilor anuale ale societarilor i ale
conturilor anuale consolidate ale grupurilor de societi;
- A noua directiva privind grupurile de societi este in stadiu de proiect;
- A zecea directiva referitoare la fuziunea societarilor pe aciuni aparinnd unor
state diferite nu a fost nici ea, pana in prezent, adoptata;
- A unsprezecea directiva privind coordonarea regulilor de publicitate ale sucursalelor constituite
intr-un stat membru de ctre societi aparinnd altei ri din Comunitate (Directiva nr. 89/666
din 21 decembrie 1989). Dispoziiile directivei menionate se aplica. in cazul sucursalelor
nfiinate de societile pe aciuni, in comandita pe aciuni si cu rspundere limitata in alt stat
membru. In plus, Directiva nr. 89/666 guverneaz si regulile de publicitate ale sucursalelor
constituite in statele membre de ctre societi din ri tere.
In esena, Directiva nr. 89/666 prevede asigurarea publicitii datelor referitoare la
constituirea, structura si reprezentanii societii care a constituit sucursala, precum i a
celor privitoare la sucursala respectiva (sediul si activitile pe care le poate desfura).
Publicitatea se realizeaz potrivit legii statului unde este situata sucursala;
- A dousprezecea directiv privitoare la societile cu rspundere limitata cu asociat
unic (Directiva nr. 89/667 din 21 decembrie 1989). Aceasta directiva se aplica societarilor cu
rspundere limitata, dar dispoziiile ei pot sa fie luate in considerare si pentru societile pe
aciuni cu un singur acionar, daca legea unui stat membru le reglementeaz. In cuprinsul
directivei sunt stabilite atribuiile asociatului unic in cadrul societii, forma deciziilor pe care
le ia si a conveniilor dintre asociat si societate;
- A treisprezecea directiva referitoare la ofertele publice de cumprare sau de schimb este
in faza de proiect.
Cu toate ca dispoziiile art. 44 par. 3 lit. g din Tratatul C.E. permit si adoptarea unor
directive de coordonare in legtur cu societile de persoane, instituiile comunitare i-au
limitat demersurile in domeniu la societile de capitaluri, activitatea acestora avnd,
ndeosebi, relevanta in interiorul Comunitii.
In ceea ce privete gruparea de interes economic europeana, instituita prin
Regulamentul nr. 2137/85, pot sa fie reinute cel puin urmtoarele caracteristici ale acesteia:
- Gruparea de interes economic europeana se nfiineaz cu cel puin doi asociai,
persoane juridice sau fizice, din state membre diferite. Persoanele juridice care pot sa fie
asociai sunt societile ratate la art. 48 alin. 2 din Tratatul C.E., precum si alte entiti
juridice de drept public ori privat, constituite potrivit legii unui stat membru, care au sediul
statutar sau legal si administraia centrala in cadrul Comunitii;252 in situaia in care, conform
legii unui stat membru, o societate ori alta entitate juridic nu este obligat s aib sediu
statutar sau legal, se considera suficient ca aceasta sa aib administraia centrala in interiorul
Comunitii.
Persoanele fizice care pot deveni asociai sunt cele care desfoar o activitate
industrial, comerciala, artizanala, agricola, o profesie liberala sau alte activiti din categoria
serviciilor.
De asemenea, tarile din Comunitate pot sa limiteze la douzeci de persoane
numrul celor care se asociaz in cadrul gruprii;
- Gruparea de interes economic se constituie prin central, denumirea acesteia nu este
supusa unor exigente specifice,253 ea trebuie sa aib sediul intr-un stat membru si este
nmatriculat la registrul indicat de legea rii respective (de exemplu, registrul comerului);
252

Regulamentul nr. 2137/85 exclude participarea in calitate de asocial al gruparii de interes economic
europeana a unei societati care are numai sediul statutar in Comunitate, chiar daca ea apartine unei Jari unde se
aplica, in scopul determinarii nationalitatii acesteia, criteriul locului inregistrarii.
253

In cuprinsul denumirii se va men^iona, totusj, ca este vorba de o grupare de interes economic europeana (a se vedea.
C.J.C.E.. 18 decembrie 1997, af. C-402/96, Information Technology Observatory, in Recueil, 1997-12. p. 1-7527-7529).

- Gruparea se constituie in scopul de a contribui la nlesnirea i dezvoltarea activitii

economice a asociailor si. Activitatea gruprii este auxiliara in raport cu a celor care au
infinitat-o. In consecin, obiectul de activitate al gruprii de interes economic europeana este
comercial sau civil (de pilda, pot constitui o grupare de interes economic doua societi care
urmresc realizarea in comun a unor studii de pia si promovarea vnzrilor, dar si mai multe
cabinete avocaiale);
- Gruparea de interes economic europeana se constituie cu sau fara capital social. Asociaii pot
cesiona prile lor sociale unor persoane din afara gruprii sau altor asociai numai cu
acordul unanim al membrilor gruprii. In aceleai condiii pot sa fie primii noi asociai. Se
nelege, aadar, ca entitatea analizat nu poate s fac apel la economiile populaiei;
- Administrarea este realizata de unul sau mai muli administratori, persoane fizice ori
juridice. Fiecare administrator poate sa angajeze gruparea in raporturile cu terii;
- Beneficiile si pierderile gruprii se mpart intre asociai in proporia prevzut in
contract sau, in lipsa unei clauze in acest sens, in pri egale;
- Legea de la locul nregistrrii gruprii guverneaz funcionarea acesteia si arata daca
ea are sau nu personalitate juridica. Totui, corespunztor prevederilor art. 1 par. 2 din
Regulamentul nr. 2137/85, gruparea de interes economic europeana poate sa aib drepturi si
obligaii, sa ncheie contracte si sa stea in justiie, de la data nmatriculrii.
In cuprinsul Regulamentului nr. 2137/85 sunt precizate. totodat, aspectele cu privire
la care hotrrile trebuie adoptate de ctre asociai in unanimitate (transferul sediului social,
modificarea obiectului de activitate, modificarea numrului de voturi atribuite asociailor s.a.).
In concluzie, gruparea de interes economic europeana a fost instituita prin norme
comunitare, dar regimul juridic al acesteia este numai parial transnaional, ntruct, in anumite
materii, se recurge la prevederile legale, uneori deosebite, ale statelor membre.
La nivelul experilor a fost elaborat si un proiect referitor la constituirea si funcionarea
societarilor europene, prin fuziunea unor societi pe aciuni care au administraia centrala
in tari diferite din Comunitate, prin nfiinarea unui holding sau a unei filiale comune.
Adoptarea acestui proiect a fost insa, in mod succesiv, amant.

Seciunea a V-a
Dinamica dreptului de stabilire
dup directivele din 28 iunie 1990
Pana in anul 1990, dreptul de stabilire a fost recunoscut persoanelor fizice care
desfoar o activitate profesionala, celor care beneficiaz de anumite servicii, membrilor
familiilor acestora, precum i persoanelor juridice pe care le-am analizat anterior.
n condiiile pe care le-am nfiat, in cadrul reglementrilor legale comunitare a
fost prevzut si dreptul lucratorilor salariai si independent! care au ncetat activitatea lor
profesional de a rmne, mpreun cu membrii familiei, n ara din Comunitate unde au
ndeplinit acea activitate.
In perspectiva introducerii noiunii de cetenie a Uniunii, Consiliul a adoptat apoi trei
directive privind dreptul de stabilire al studenilor (Directiva nr. 90/336), al lucratorilor salariai
si nesalariai care au ncetat activitatea lor profesionala (Directiva nr. 90/365) i al resortisanilor
din statele membre, care nu beneficiaz de dreptul artat in temeiul altor dispoziii legale
comunitare
(Directiva nr. 90/364).
Ulterior, Tratatul de la Maastricht a consacrat si detaliat noiunea de cetenie a
Uniunii europene. Potrivit art. 17 din Tratatul C.E., orice persoana care are cetenia unui
stat membru este cetean al Uniunii. De asemenea, prin Tratatul de la Amsterdam s-a

accentuat ca cetenia Uniunii completeaz, nu nlocuiete cetenia statelor membre.

Calitatea de cetean al Uniunii europene presupune urmtoarele:
- Dreptul de a circula i de a se stabili in mod liber pe teritoriul statelor membre,
sub rezerva limitrilor si condiiilor prevzute in Tratatul C.E. si a dispoziiilor adoptate
pentru aplicarea acestuia;
- Dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile locale si europene din statul membru de
reedina;
- Dreptul de a se bucura, pe teritoriul unei ri tere in care statul cruia ii aparine nu
este reprezentat, de protecie din partea autoritilor diplomatice si consulare ale oricrui stat
membru, aidoma naionalilor respectivului stat;
- Dreptul de a nainta petiii Parlamentului european si mediatorului instituit in
conformitate cu dispoziiile art. 195 din Tratatul C.E.;254
- Dreptul de a se adresa instituiilor comunitare de la art. 7 din Tratatul C.E., precum si
mediatorului, la care se refera prevederile art. 195, in limba unui stat membru si de a primi
un rspuns in aceeai limb (art. 18-21 din Tratatul C.E.).
La 29 octombrie 1993, Directiva nr. 90/366 a fost nlocuit prin Directiva nr. 93/96.
Corespunztor Directivei nr. 93/96, studentul, soul acestuia si descendenii lor se pot
stabili, pe durata formarii profesionale, intr-un stat membru, daca persoana in cauza asigura
autoritile tarii de primire, printr-o declaraie sau alt mijloc echivalent, ca dispune de
resursele necesare, astfel nct s nu recurg la asistenta sociala din tara de primire; s-a
nscris intr-o instituie de nvmnt autorizat, in scopul de a obine, cu titlu principal, o
formaie profesional i dispune de asigurare de sntate pentru toate riscurile care ar putea
surveni in tara unde dorete sa se instruiasc.

Directiva nr. 90/365 consacra dreptul de edere in statele membre a lucratorului salariat sau
independent care a ncetat activitatea sa profesionala, mpreun cu soul, descendenii i
ascendenii care sunt in ntreinerea lor, dac persoana care i-a ncetat activitatea beneficiaz
de pensie de invaliditate sau pentru limit de vrst, a fost pensionata anticipat ori a obinut o
despgubire pentru accident de munca sau boala profesionala al crei cuantum ii permite sa
nu apeleze la asistenta sociala din tara de primire pentru el si membrii familiei sale si, in plus,
are, mpreun cu membrii familiei, asigurare de sntate pentru orice riscuri care ar putea
aprea in tara de primire.
Conform Directivei nr. 90/364, cetenii statelor membre care nu se bucura de dreptul
de edere in temeiul altor prevederi legale comunitare se pot stabili, mpreun cu soul,
precum si cu descendenii si ascendenii aflai in ntreinere, in oricare tara din Comunitate,
daca au resurse suficiente, pentru ei si membrii familiei, nefiind obligai s fac recurs la
asistenta sociala din ara de primire i, de asemenea, au, mpreun cu membrii familiei,
asigurare de sntate pentru ansamblul riscurilor care s-ar putea ivi n ara menionat.
Dreptul de edere al studenilor, al lucratorilor salariai sau independeni care au ncetat
activitatea lor profesionala si al persoanelor crora li se aplic dispoziiile Directivei nr.
90/364, precum si al membrilor de familie a acestora este constatat prin eliberarea crii de
edere.
254

Mediatorul instituit potrivit art. 195 este imputernicit sa primeasca plngeri de la orice cetajean al Uniunii sau de la
orice persoana fizica ori juridica cu resedinta sau sediul statutar intr-un stat membru, care privesc cazuri de administrare
defectuoasa in activitatea instituiilor sau organelor comunitare, cu excepjia Cur^ii de Justiie si a Tribunalului de prima
instanfa in cadrul exercitrii funcjiunilor jurisdictionale.

Membrilor de familie care nu sunt resortisani ai unei ri din Comunitate li se

elibereaz un document de edere a crui valabilitate este aceeai cu cea a documentului de
edere al persoanei de care depind.
Soul si ceilali membri de familie pot s desfoare in ara de primire o activitate
salariat sau independent, chiar in ipoteza in care ei nu au cetenia unui stat din
Comunitate (art. 2 par. 2 alin. 2 din Directiva nr. 93/96, din Directiva nr. 90/365 i din
Directiva nr. 90/364).

Directivele artate consacr dreptul de edere in statele membre a cetenilor dintr-o ar

din Comunitate, mpreun cu membrii familiei, independent de existenta unei legaturi
nemijlocite cu exercitarea unei activiti economice. Aceast afirmaie se verific, n primul rnd,
in cazul Directive! nr. 90/364, dar 1 pentru Directiva nr. 93/96 si nr. 90/365, dei studenii se
pregtesc in scopul exercitrii unei profesii, iar persoanele crora li se aplica prevederile
Directivei nr. 90/365 au desfurat anterior o astfel de activitate.
Veniturile persoanelor supuse dispoziiilor Directivei nr. 90/365 si nr. 90/364 trebuie sa
fie, totui, suficiente, adic superioare celor care permit, in tara de primire, acordarea asistentei
sociale, innd seama de situaia ceteanului in cauza i, eventual, a membrilor familiei acestuia.
Prin urmare, statele din Comunitate sunt abilitate sa determine nivelul resurselor de care este
necesar sa dispun persoanele la care se refera cele doua directive, fiind chiar posibil sa se
stabileasc, sub aspectul analizat, un regim juridic mai favorabil pentru persoanele care au
ncetat activitatea lor profesionala si membrii lor de familie, in raport cu persoanele care invoca
prevederile Directivei nr. 90/3 64.255 257
Privitor la studeni, se solicit, corespunztor reglementrilor legale comunitare,
numai o declaraie sau un alt mijloc similar prin care resortisantul unui stat din
Comunitate asigura autoritile din ara de primire ca resursele materiale de care dispune
ii permit sa evite, mpreun cu membrii familiei, sa recurg la asistenta sociala din statul unde
i va desfura studiile. Dispoziiile legale distincte din Directiva nr. 93/96 se explica prin faptul
ca studenii se stabilesc temporar in tara de primire.
In general, se poate observa ca prevederile legale comunitare consacrate dreptului de stabilire
nu au caracter unitar. Lucratorii salariai i nesalariai pot circula in oricare stat din
Comunitate pentru a desfur o activitate economica, fara sa prezinte nsemntate
resursele de care dispun. Totodat, aceste persoane beneficiaz in tara de primire de
avantajele sociale si fiscale de care se bucura naionalii respectivei ri.
Persoanele crora li se aplica dispoziiile Directivelor nr. 90/365 si nr. 90/364 se pot
stabili, pe durata nedeterminat, in statele membre, dar nu sunt ndrituite sa invoce principiul
egalitii de tratament in materia avantajelor sociale si fiscale. Aceste persoane trebuie sa aib
resurse materiale suficiente.
Studenii care au cetenia unui stat membru se pot stabili, in scopul desfurrii
studiilor, in alta tara din Comunitate, insa nu sunt ndreptii s beneficieze, pe baza
prevederilor Directivei nr. 93/96, de bursele care sunt acordate in tara de primire (art. 3 din
Directiva nr. 93/96).
Seciunea a VI-a
255

C.J.C.E., 25 mai 2000, af. C-424/98, Commission centre Republique italienne, pct. 26

Excepii de la principiul liberei circulaii

a persoanelor i de la principiul liberei circulaii
a serviciilor
Excepiile de la principiile artate sunt, pe de-o parte, cele reglementate in Tratatul C.E.
si in cadrul dreptului derivat, iar, pe de alta, excepiile jurisprudeniale.
a) Excepiile prevzute in Tratatul C.E. }'/ in cadrul dreptului derivat. Statele membre
nu au atribuit liberei circulaii a persoanelor si liberei circulaii a serviciilor caracter absolut.
Corespunztor dispoziiilor Tratatului C.E. si a actelor adoptate de instituiile comunitare in
scopul realizrii obiectivelor acestuia, tarile membre pot institui, in anumite situaii, restricii in
domeniile menionate. Limitele aduse principiului liberei circulaii a persoanelor si principiului
liberei circulaii a serviciilor se clasifica in doua categorii:
- Masuri care au fost stabilite in funcie de natura sau caracteristicile unor activiti
profesionale. Pe baza acestora, statele membre pot sa rezerve exercitarea unor activiti
persoanelor care
le aparin;
- Masuri care au fost instituite luandu-se in considerare conduita resortisanilor
statelor membre. Ele ndreptesc rile din Comunitate s refuze intrarea i ederea
persoanelor de cetenie strin pe teritoriul lor. Refuzul poate sa fie justificat prin motive
care in de ordinea publica, de securitatea i sntatea public.
In legtur cu fiecare dintre aceste categorii de restricii sunt necesare unele precizri.
Prima categorie de msuri se ntemeiaz pe prevederile art. 39 par. 4, art. 45 si art. 55
din Tratatul C.E. Reglementrile din Tratatul C.E. i privesc att pe lucratorii salariai,
cat si pe cei
nesalariai.
Potrivit art. 39 par. 4, principiul liberei circulaii a lucratorilor salariai nu se aplica
locurilor de munca din administraia public. Acestea sunt, in conformitate cu jurisprudena
Curii de Justiie, ansamblul locurilor de munca care presupun participarea, directa sau
indirecta, la exerciiul puterii publice i la funciunile care au ca obiect salvgardarea
intereselor generate ale statului ori ale altor colectiviti publice. Ele comporta din partea
celor care le ocupa existenta unui raport particular de solidaritate fata de stat, precum si
reciprocitatea drepturilor si ndatoririlor care reprezint coninutul acestuia.256
Restrictive prevzute pentru locurile de munca din administraia publica corespund
intereselor legitime ale statelor membre. Interpretarea acestui concept nu se poate insa
realiza folosind, in mod exclusiv, dispoziiile din sistemele de drept ale tarilor din
Comunitate. In situaia in care ar fi adoptata o asemenea soluie, eficienta i scopul stipulaiilor
Tratatului C.E., referitoare la libera circulate a lucratorilor si la egalitatea de tratament a
persoanelor aparinnd statelor membre, ar putea sa fie afectate.
Aplicnd prevederile art. 39 par. 4, Curtea de Justiie a hotrt ca pot sa fie
rezervate naionalilor statelor membre posturi cum sunt cele de ,,controlor principal",
,,controlor de lucrri", ,,arhitect al administraiei din Bruxelles".257 259 Tot astfel sunt
considerate locurile de munca din armata, politic si alte forte de ordine, magistratura,
administraia financiara, diplomatic.
Art. 39 par. 4 nu justifica, in schimb, un regim juridic distinct pentru funcionari in
general.258 mprejurarea ca, de la un anumit nivel, locurile de munca sunt rezervate
naionalilor si, prin urmare, cetenii strini ar fi tratai, sub aspectul posibilitii de a
promova, in mod discriminator fata de persoanele aparinnd rii de primire, nu poate sa
fie invocata pentru a-i exclude ab initio pe cetenii altor state membre de la ocuparea unui loc
256

C.J.C.E., 17 decembrie 1980, af. 149/79, Commission centre Royaume de Belgique, in Recueil, 1980-8, p. 3900.
C.J.C.E., 26 mai 1982, af. 149/79, Commission centre Royaume de Belgique. in Rccueil, 1982-5, p. 1851.
258
C.J.C.E., 2 iulie 1996, af. C-473/93, Commission contre Grand-duche de Luxembourg, in Recueil, 1996-7, p. 1-3251-3262.
257

de munca.259
In alte cauze, Curtea de Justiie s-a pronunat in sensul c excepia de la art. 39 par.
4 nu poate sa fie adusa in atenie in cazul posturilor de infirmieri260, cercettori tiinifici261,
profesori stagiari262, a celor din domeniul distribuiei apei, gazului si electricitii, a
transportului maritim si aerian, cailor ferate, transportului urban si regional, potei si
telecomunicaiilor, radioteleviziunii, operei si filarmonicilor.263
In ceea ce privete libertatea de stabilire i libertatea prestrii serviciilor,
corespunztor dispoziiilor art. 45 si art. 55 din Tratatul C.E., acestea nu se aplica
activitilor care presupun exercitarea, chiar cu titlu ocazional, a autoritii publice. Aceste
activiti sunt rezervate naionalilor statelor membre.
Consiliul, statund cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei, poate excepta,
potrivit art. 45 alin. 2, anumite activiti de la aplicarea prevederilor referitoare la dreptul
de stabilire si la prestarea serviciilor. Pana in prezent, Consiliul nu s-a prevalat insa de
dispoziiile menionate.
Art. 45 si art. 55 se iau in considerare in cazul persoanelor fizice si a persoanelor
juridice.
Prin exercitarea autoritii publice se nelege ndeplinirea de prerogative in afara
dreptului general, de puteri de constrngere asupra persoanelor si a bunurilor si
posibilitatea de a aciona independent de consimmntul sau chiar mpotriva voinei altei
persoane.264 Definiia pe care am reinut-o permite, credem, si nelegerea sintagmei
,,exercitare a puterii publice", de la art. 39 par. 4.
Participarea la exercitarea autoritii publice se solicita sa fie directa si specifica.
Condiia nu este ndeplinit dac persoana in cauz are numai un rol auxiliar.265
Invocndu-se textul art. 45, cetenilor strini li se poate interzice, bunoar,
ocuparea unui post de notar sau de executor judectoresc. Prin urmare, nu ar fi posibil ca,
pe temeiul dispoziiilor art. 49, un notar francez sa autentifice un act in Italia ori un
executor judectoresc belgian sa realizeze executarea silita in Germania.
De asemenea, reglementrile cuprinse la art. 45 se aplica si persoanelor nsrcinate sa
vegheze la conservarea i exploatarea legala a fondului forestier, cinegetic si piscicol.266 268
Accesul la profesiile liberale nu este ngrdit, dar unele atribuii rmn in sarcina
resortisanilor fiecrui stat membru. De exemplu, medicii de cetenie strin nu sunt ndrituii
s elibereze certificate de nhumare.
Intr-o alta afacere, Curtea de Justiie a hotrt ca realizarea si asigurarea unor sisteme
informatice sunt activiti cu caracter tehnic, care nu implica participarea la exercitarea
autoritii publice, nefiind, aadar, ntemeiate criteriile discriminatorii fixate de ctre guvernul
unui stat membru privitor la persoanele juridice care puteau ncheia contracte in acest
domeniu cu organele administrative.267 269
259

C.J.C.E., 17 decembrie 1980, af. 149/79, Commission contre Royaume de Belgique, in Recueil, 1980-8, p.
3903-3904.
260
261

C.J.C.E., 3 iunie 1986, af. 307/84, Commission contre Republique francaise, in Recueil, 1986-6, p. 1739-1740.

C.J.C.E., 16 iunie 1987, af. 225/85, Commission contre Republique italienne, in Recueil, 1987-6, p. 2639.

262

C.J.C.E., 3 iulie 1986, af. 66/85, D. Lawrie-Blum, in Recueil, 1986-7, p. 2144-2148.

C.J.C.E., 2 iulie 1996, af. C-473/93, Commission contre Grand-duche de Luxembourg, in Recueil, 1996-7, p. 1-3263;
C.J.C.E., 2 iulie 1996, af. C-173/94, Commission contre Royaume de Belgique, in Recueil, 1996-7, p. 1-3282; C.J.C.E., 2 iulie
1996, af. C-290/94, Commission contre Republique hellenique, in Recueil, 1996-7, p. 1-3327-3330, precum si Comunicarea
Comisiei nr. 80/C72/02. In ultima hotrre aratata, Curtea de Justice a statuat ca nici locurile de munca din invatamantul
primar, secundar $i universitar nu pot sa fie supuse, in mod general, unei condiii privitoare la cetatenie, tara a nesocoti
dispoziiile art. 39.
263

264

A se vedea, G. Druesne, op. cit., p. 156, precum i C.J.C.E., 21 iunie 1974, af. 2/74, J. Reyners, in Recueil, 1974, prima
parte, p. 654-657.
265
C.J.C.E., 13 iulie 1993, af. C-42/92, A. Thijssen, in Recueil, 1993-7, p. 1-4071-4074.
266
A se vedea, Directiva nr. 67/43 din 12 ianuarie 1967.
267
C.J.C.E.. 5 decembrie 1989, af. C-3/88, Commission centre Republique italienne, in Recueil, 1989-11, p. 4060.

A doua categoric de masuri care justifica, potrivit prevederilor Tratatului C.E., derogri
de la principiul liberei circulaii a persoanelor si de la principiul liberei circulaii a serviciilor sunt
cele bazate pe motive care in de ordinea publica, de securitatea si sntatea publica. Statele
membre pot sa refuze, pe temeiul motivelor artate, intrarea si stabilirea persoanelor aparinnd
altor ri din Comunitate pe teritoriul lor. Dispoziiile in materie sunt cuprinse la art. 39 par. 3,
art. 46 par. 1 si art. 55 din Tratatul C.E., la art. 10 din Directiva nr. 68/360, la art. 8 din
Directiva nr. 73/148 i la art. 9 din Directiva nr. 75/34.
Ordinea publica, securitatea si sntatea publica pot sa fie invocate si conform art. 2
par. 2 alin. 3 din Directiva nr. 93/96, art. 2 par. 2 alin. 5 din Directiva nr. 90/365 i art. 2 par. 2
alin. 2 din Directiva nr. 90/364.
Totodat, analizarea excepiilor din aceasta categorie presupune luarea in considerare a
prevederilor Directive! nr. 64/221 referitoare la coordonarea masurilor speciale aplicate
strinilor in ceea ce privete deplasarea i ederea acestora, care sunt justificate prin motive ce
in de ordinea publica, securitatea si sntatea publica, adoptata corespunztor art. 46 par. 2 din
Tratatul C.E.
Articolele din Tratatul C.E. i majoritatea dispoziiilor din Directiva nr. 64/221 pot sa fie
aduse in atenie de ctre persoanele interesate direct in fata organelor de jurisdicie naionale.268
Prevalndu-se de reglementrile legale privitoare la ordinea publica, la securitatea i
sntatea publica, statele membre sunt abilitate sa refuze unor persoane care, in mod obinuit,
ar beneficia de libertatea de circulaie, intrarea si ederea pe teritoriul lor. Refuzul se explica,
in esen, prin comportamentul acestor resortisani ai tarilor din Comunitate.
In raport cu restriciile instituite pentru activitile care implica exercitarea autoritii
publice, masurile examinate sunt mai drastice. Persoana care a dorit sa desfoare o
activitate care presupune exercitarea autoritii publice va putea, totui, sa se stabileasc pe
teritoriul unui stat membru, in situaia in care s-a ndreptat apoi spre o activitate care nu ii
este prohibita prin dispoziiile Tratatului C.E. Invocarea ordinii publice, a securitii i sntii
publice conduce insa la interzicerea intrrii si ederii pe teritoriul unei tari din Comunitate,
indiferent care este profesia persoanei avuta in vedere.
Excepia de ordine publica poate sa fie invocata in mprejurarea in care exista o
ameninare reala si grava care aduce atingere unui interes fundamental al societii.269
Sintagma ,,interes fundamental al societii" este posibil sa fie neleas in mod diferit de la un
stat la altul. De aceea, ordinea publica poate sa fie, in coninutul sau, diferita de la o tara la
alta si chiar de la o perioada la alta, in cadrul unei singure tari.270 Controlul aplicrii excepiei de
ordine publica este asigurat, din perspectiva dreptului comunitar, de ctre Curtea de Justiie.271
Dup cum am subliniat, invocarea excepiei de ordine publica este motivata de
comportamentul personal (art. 3 par. 1 din Directiva nr. 64/221). Expulzrile colective sau in
scopul preveniei generale nu pot sa fie justificate prin aceasta excepie. 272 Curtea de Justiie a
hotrt ca apartenena la o organizaie apreciat drept periculoas n ara de primire,
ndreptete organele competente sa se prevaleze, fata de persoana care a solicitat cartea de
edere, de excepia menionat.273 Intr-o asemenea situaie, se apreciaz ca persoana in cauza
adera la obiectivele si mijloacele de aciune ale organizaiei respective. Acest argument credem
ca rmne pertinent, indiferent care ar fi mrimea organizaiei ce a fost luata in considerare.274
Faptul ca persoana care intenioneaz s se deplaseze in alt stat membru a fost
condamnata penal, nu justifica, in sine, invocarea excepiei de ordine publica (art. 3 par. 2 din
Directiva nr. 64/221). Bunoar, suntem de prere ca o persoana care s-a fcut vinovata de o
268
269

C.J.C.E., 4 decembrie 1974, af. 41/74, Yvonne van Duyn, in Recueil, 1974, partea a doua, p. 1347-1350.
C.J.C.E., 27 octombrie 1977, af. 30/77, P. Bouchereau, in Recueil, 1977, partea a treia, p. 2014-2015.

270

C.J.C.E., 4 decembrie 1974, af. 41/74, Yvonne van Duyii, in Recueil, 1974. partea a doua. p. 1351.

271

C.J.C.E., 27 octombrie 1977, af. 30/77, P. Bouchereau, in Recueil, 1977, partea a treia, p. 2013. Prin masuri de ordine
publica se in^eleg toate actele juridice care afecteaz dreptul persoanelor de a intra si de a se stabili pe teritoriul unui stat
membru in aceleasj condiii ca si naionalii tarii de primire.
272

C.J.C.E., 26 februarie 1975, af. 67/74, C. A. Bonsignore, in Recueil, 1975. prima parte, p. 304-308.

273

C.J.C.E., 4 decembrie 1974, af. 41/74, Yvonne van Duyn. in Recueil, 1974, partea a doua, p. 1350.
In sens contrar, Ch. Gavalda, G. Parleani, op. cit., p. 160.

274

infraciune svrit din culpa nu reprezint, de regula, pentru societate, o ameninare

real, grav i actual. In principiu, nimic nu las s se ntrevad posibilitatea ca acea
persoana sa comit o nou infraciune.
Excepia de ordine publica nu poate sa fie invocata de persoanele de cetenie
strin, n cazul in care statul de primire tolereaz comportamentul similar al unora dintre
resortisanii si.275
Nu se solicit ns, pentru a fi adusa in atenie excepia de ordine publica, ca, in ara de
primire, anumite comportamente sa fie interzise prin lege, fiind suficient daca autoritile
competente au avut o poziie neechivoc fa de activitile examinate si le-au contracarat prin
masuri administrative.276 Autoritile din statele membre pot astfel sa acioneze cu
promptitudine in variatele situaii care necesita punerea in practica a excepiei pe care o
examinam. In plus, in unele ipoteze poate sa nu fie considerata adecvata adoptarea unei legi.
Principiile dreptului comunitar trebuie sa fie insa respectate in toate circumstanele.277
Motivele de ordin economic nu justifica, nici ele, aceasta excepie (art. 2 par. 2 din
Directiva nr. 64/221).
Cu toate ca in cuprinsul textelor comunitare se face distincie ntre ordinea public i
securitatea publica, Curtea de Justiie pare s considere cele doua noiuni echivalente. In
literatura de specialitate s-a propus insa sa se aprecieze ca ordinea publica privete
fundamentele societii, libertatea i securitatea persoanelor, iar securitatea publica se refera la
fundamentele statului si securitatea acestuia.278 Trasarea unei linii de demarcate intre cele doua
concepte este, totui, dificila, datorita conexiunilor care exista intre ele. O persoana care
nesocotete regulile de ordine publica poate, totodat, s aduc atingere securitii publice; i
invers.
Invocarea sntii publice constituie, alturi de ordinea publica si securitatea
publica, temei valabil al refuzului admiterii intrrii i ederii, pe teritoriul unui stat
membru, a persoanelor aparinnd altor ri din Comunitate i, eventual, a membrilor
familiilor acestora. Maladiile sau infirmitile care justifica restriciile in materia liberei
circulate a persoanelor si a liberei circulaii a serviciilor sunt artate in anexa Directivei nr.
64/221. Enumerarea este limitativa (art. 4 par. 1 din Directiva nr. 64/221). Maladiile menionate
in anexa sunt mprite in doua grupe: maladii care pot s pun in pericol sntatea publica
(tuberculoza, sifilis, alte maladii infecioase sau parazitare contagioase care, n ara de primire,
formeaz obiect al unor dispoziii prin care sunt protejai naionalii acesteia); maladii si
infirmiti care pot sa pun in pericol ordinea publica ori securitatea publica (toxicomania,
anumite psihoze).
Daca maladia sau infirmitatea a survenit dup eliberarea primei cri de edere,
refuzul rennoirii ei ori expulzarea persoanei afectate nu poate sa fie justificata prin aceasta
mprejurare (art. 4 par. 2 din Directiva nr. 64/221). O data intrata, in mod legal, pe teritoriul tarii
de primire, persoana de cetenie strin este asimilat, inclusiv pe planul ngrijirilor medicale,
resortisanilor din acel stat.
Refuzul eliberrii sau rennoirii crii de edere, precum si hotrrea de expulzare de pe
teritoriul tarii de primire se notifica persoanei in cauza (art. 7 din Directiva nr. 64/221).
Notificarea cuprinde motivele care au fundamentat decizia luata. Ele sunt prezentate in
mod amnunit, pentru ca persoana interesata sa se poat apra.279 Temeiurile care justifica
hotrrea care a fost adoptata nu sunt comunicate in cazul in care se opun raiuni legate de
securitatea statului (art. 6 din Directiva nr. 64/221). Notificarea se realizeaz intr-o limb care s
275

C.J.C.E., 18 mai 1989, af. 249/86, Commission contre Republique federale d' Allemagne, In Recueil, 1989-5, p. 12901292.
276
C.J.C.E., 4 decembrie 1974, af. 41/74, Yvonne van Duyn, in Recueil, 1974, partea a doua, p. 1351-1352.
277
C.J.C.E., 28 octombrie 1975, af. 36/75, R. Rutili, In Recueil, 1975, partea a doua, p. 2131-2132. De exemplu, excepia de
ordine publica nu poate sa fie invocata avnd in vedere activitatile sindicale destas.urate de persoana in cauza, ntruct in
materie se aplica principiul egalitatii de tratament.
278
A se vedea, B. Goldman, A. Lyon-Caen, L. Vogel, op. cit., p. 238.
279

C.J.C.E., 18mai 1982, af. 115 i 116/81, R. Adoui, in Recueil, 1982-5, p. 1709

permit persoanei care o primete s ia cunotin de coninutul si efectele deciziei.280 in mod

obinuit, credem ca este adecvat ca aceasta sa fie limba tarii de origine a persoanei
respective, fara sa fie exclusa, totui, folosirea limbii statului de primire sau a unei alte tari din
Comunitate.
Conform jurisprudenei Curii de Justiie, interdicia de intrare i de edere se ia, in
principiu, cu privire la ntreg teritoriul rii de primire. Limitarea acestei interdicii la o parte a
teritoriului este posibila doar in circumstanele in care o astfel de msur poate s fie instituit i
n cazul naionalilor acelui stat.281
In mprejurarea in care resortisantul unui stat membru solicita cartea de edere,
eliberarea acesteia se realizeaz in termen de cel mult ase luni de la formularea cererii (art. 5
par. 1 din Directiva nr. 64/221). in cazul persoanelor care doresc sa desfoare in tara de
primire o activitate profesionala, prin reglementrile legale din acel stat este precizata durata
in cadrul creia persoana interesat poate cuta un loc de munc sau sa ncerce sa realizeze o
activitate independent.282
Daca resortisantului care a formulat cererea i se refuza eliberarea sau rennoirea crii de
edere ori in ipoteza in care acesta este expulzat, termenul acordat pentru prsirea
teritoriului tarii de primire nu poate sa fie mai mic de cincisprezece zile, in situaia in care
persoana intenioneaz sa obin eliberarea crii de edere, respectiv, de o luna de zile, in
celelalte variante, afara de eventualitatea in care este vorba de un caz urgent (art. 7 alin. 2 din
Directiva nr. 64/221). Masurile urgente se solicita sa fie justificate de ctre autoritile rii de
primire,283 dar organele de jurisdicie naionale nu se pot pronuna, in mod distinct, asupra
acestui aspect.284
Termenele instituite in cadrul art. 7 alin. 2 al Directive! nr. 64/221 permit persoanelor
nemulumite sa ndeplineasc formalitile necesare, in scopul unei eventuale modificri a deciziei.
Potrivit art. 8 din Directiva nr. 64/221, resortisanii statelor membre pot sa formuleze
plngeri la organele administrative $i sa introduc cereri de chemare in judecata, in condiiile
prevzute de reglementrile legale din tara de primire. Cerinele legale care trebuie respectate de
ctre resortisanii statelor membre nu pot sa fie mai defavorabile dect cele pe care sunt datori sa le
ndeplineasc naionalii tarii de primire care doresc sa atace in justiie un act administrativ.
In ipoteza in care atacarea unui act administrativ in justiie are, corespunztor dispoziiilor
legale din tara de primire, efect suspensiv, aceste reglementari vor profita, in egala msur,
resortisanilor statelor membre care considera ca au fost vtmai in drepturile lor. In caz contrar,
statele membre nu sunt obligate sa permit persoanelor de cetenie strin sa rmn pe teritoriul
lor pana la ncheierea procesului.285
Daca organul administrativ competent refuza rennoirea crii de edere sau ia hotrrea
expulzrii persoanei creia i s-a eliberat acest document, conform art. 9 din Directiva nr. 64/221, va
fi necesara, in situaia in care prevederile legale din tara de primire nu reglementeaz posibilitatea
atacrii deciziei la organele de jurisdicie sau organele de jurisdicie se pot pronuna numai cu
privire la legalitatea msurii, iar nu referitor la oportunitatea ei, ori in cazul in care atacarea actului
administrativ nu are efect suspensiv, obinerea avizului autoritii consultative. Autoritatea
consultative poate sa fie diferita de la un stat la altul. Bunoar, in Frana, exist, in fiecare
departament, comisia de expulzare a strinilor, care este formata, in mod exclusiv, din
magistrai. In Italia, aceleai atribuii sunt ndeplinite de o comisie care i desfoar
activitatea pe lng Ministerul de Interne i in a crei componen intr funcionari ai
ministerului menionat.286 Prin urmare, ceea ce are relevanta nu este natura juridica a
autoritii consultative, ci respectarea cerinei ca aceasta sa fie independenta de organul
280

Ibidem, p. 1709.
C.J.C.E., 28 octombrie 1975, af. 36/75, R. Rutili, in Recueil, 1975, partea a doua, p. 1233-1234.
282
C.J.C.E., 26 februarie 1991. af. C-292/89, G.D. Antonissen, in Recueil, 1991-2, p. 1-776-779.
283
C.J.C.E., 8 aprilie 1976, af. 48/75, J. N. Royer, in Recueil, 1976, prima parte, p. 517.
281

284

C.J.C.E., 5 martie 1980, af. 98/79, J. Pecastaing, in Recueil, 1980-3, p. 715.

285

Ibidem, p. 713-714.
A se vedea, G. Druesne, op. cit., p. 163-164.

286

competent sa hotrasc rennoirea crii de edere sau expulzarea resortisantului unui stat
membru.
Avizul autoritii consultative se comunica persoanei interesate.287 El trebuie sa fie
apropiat in timp de data la care a fost luata msura de expulzare.288 In caz de urgenta, msura
de expulzare poate sa intervin fara sa se solicite, in prealabil, avizul respectiv (art. 9 par. 1 alin.
1 din Directiva nr. 64/221).
Daca organul administrativ competent a refuzat sa elibereze resortisantului unui stat
membru prima sa carte de edere sau a luat hotrrea expulzrii acestuia, fara sa ii fie
eliberata cartea de edere, autoritatea consultant formuleaz avizul sau doar a posteriori, la
cererea persoanei in cauza. In circumstanele descrise, avizul autoritii consultative este mai
puin eficient, pentru ca intervine dup ce decizia de expulzare a fost pusa in practica;
b) Excepiile jurisprudeniale. Curtea de Justiie a hotrt intr-o serie de cauze ca ,,motive
imperative de interes general" pot sa justifice instituirea unor restricii in ceea ce privete
exercitarea libertilor fundamentale consacrate in Tratatul C.E.289 Aadar, deosebirea intre
,,exigentele imperative" menionate ntia oara cu prilejul afacerii Cassis de Dijon si ,,motivele
imperative de interes general" invocate in cadrul unor decizii referitoare la principiul liberei
circulaii a persoanelor si la principiul liberei circulaii a serviciilor pare sa nu fie dect de ordin
terminologic. De altminteri, numeroase exigente imperative pe care le-am nfiat cu prilejul
analizrii excepiilor jurisprudeniale de la principiul liberei circulaii a mrfurilor au fost reinute
de ctre Curtea de Justiie si in afacerile in care au fost puse probleme in legtur cu principiul
liberei circulaii a persoanelor si cu principiul liberei circulaii a serviciilor, Curtea de Justiie lund
in considerare, in unele cauze din domeniu, in mod explicit, jurisprudena Cassis de Dijon290
n plus, condiiile care trebuie ntrunite pentru a fi invocata o excepie jurisprudenial de la
principiul liberei circulaii a persoanelor si de la principiul liberei circulaii a serviciilor sunt aceleai
cu cele potrivit crora pot sa fie aduse in atenie excepiile de la principiul liberei circulaii a
mrfurilor: sa nu existe o directiva de armonizare a legislaiilor statelor membre; msura naional
instituita sa se aplice in mod nediscriminator; msura adoptata sa fie necesara pentru atingerea
obiectivului urmrit; msura luata sa fie proporional in raport cu obiectivul avut in vedere.291
Subliniem, totui, ca exigentele imperative pe temeiul crora sunt admise excepii de la
principiul liberei circulaii a mrfurilor nu pot sa fie luate in considerare, in mod mecanic, in materia
liberei circulaii a persoanelor si a serviciilor, ntruct este necesar sa se tina seama de trasaturile
specifice acestor domenii. Prin urmare, adagiul mutatis mutandis, servatis servandis are
aplicare si in cazul excepiilor pe care le analizam. De exemplu, se poate observa ca, in materia
liberei circulaii a persoanelor si a serviciilor, exista tendina de a fi invocate mai frecvent aspecte
de ordin moral, etic si religios.292
In general, Curtea de Justiie a hotrt ca sunt motive imperative de interes general, care
justific masuri restrictive in domeniul liberei circulaii a persoanelor: eficacitatea controalelor
Fiscale293, coerenta sistemului fiscal294, asigurarea comunicrii adecvate intre medic si pacient, precum
si intre medic si autoritile administrative sau organismele profesionale295.
Excepiile jurisprudeniale nu pot sa fie invocate insa pentru ca principiul liberei circulaii a
persoanelor sa nu se aplice unui sector economic 296, nici nu pot sa fie fundamentate pe obiective cu
287
288

C.J.C.E., 18 mai 1982, af. 115 i 116/81, R. Adoui, in Recueil, 1982-5, p. 1665.

C.J.C.E., 22 mai 1980, af. 131/79, M. Santillo, in Recueil, 1980-4, p. 1601. Aceasta cerin^a este pusa,
ntruct elementele de apreciere ale comporta-mentului persoanei in cauza se pot modifiea in timp.
289

C.J.C.E., 4 iulie 2000, af. C-424/97, S. Haim, pet. 57; C.J.C.E., 8 iulie 1999, af. C-254/97, Societe Baxter e.a., in Recueil,
1999-7, p. 1-4831.
290
C.J.C.E., 15 mai 1997, af. C-250/95, Futura Participations et Singer, in Recueil, 1997-5, p. 1-2500-2501.
291
C.J.C.E., 4 iulie 2000, af. C-424/97, S. Haim, pet. 57.
292
A se vedea. C.J.C.E., 4 octombrie 1991, af. C-159/90, Society for the Protection of Unborn Children Ireland Ltd, in
Recueil, 1991-8/1, p. 1-47394741.
293
C.J.C.E., 8 iulie 1999, Societe Baxter e.a., af. C-254/97, in Recueil, 1999-7, p. 14831.
294
C.J.C.E., 6 iunie 2000, af. C-35/98, B. G. M. Verkooijen, pet. 43.
295
C.J.C.E., 4 iulie 2000, af. C424/97, S. Haim, pet. 59.
296
C.J.C.E., 29 octombrie 1998, C-l 14/97, Commission centre Royaume d'Espagne, in Recueil, 1998-10(B), p. 1-6743-6744.

caracter economic297, cum este, de pilda, acela al atenurii reducerilor nregistrate la ncasarea
impozitelor si taxelor298
Masurile restrictive in materia liberei circulaii a serviciilor pot sa fie instituite, daca sunt
bazate pe motive de interes general, in cadrul acestora fund evideniate, de pilda, in jurisprudena
Curii de Justiie: protecia lucratorilor299, a consumatorilor300, protecia destinatarilor unui
serviciu301, protecia mediului nconjurtor302 protecia si valorificarea patrimoniului istoric303 305,
protecia unei limbi sau a unei culturi304 306, pluralismul in domeniul presei si audiovizualului305
307
, coerenta sistemului fiscal306 308.
In unele situaii, in tara unde este prestat un serviciu, se solicita ca prestatorul sa aib o
anumita autorizaie. O asemenea cerin poate sa fie admisa, dar daca persoana care
presteaz serviciile poseda o autorizaie eliberata in statul de origine in condiii similare cu
cele instituite in tara unde dorete sa presteze servicii, iar aceasta determina supravegherea
adecvata a conduitei sale, nu i se va mai pretinde obinerea unei noi autorizaii in tara unde se
afla destinatarul serviciilor.307
Totui, in ipoteza in care criteriile de apreciere folosite in cele doua state membre, in
scopul eliberrii unei astfel de autorizaii, difer, o noua autorizaie va fi solicitata prestatorului
de servicii in tara de primire, inndu-se ns seama de justificrile si garaniile prezentate de
persoana respectiv n statul de origine.308
Seciunea a VII-a
Clauze de salvgardare
297

C.J.C.E., 6 iunie 2000, af. C-35/98, B. G. M. Verkooijen, pet. 48.

C.J.C.E., 16 iulie 1998, af. C-264/96, Imperial Chemical Industries, in Recueil, 1998-7, p. I- 4723.
299
C.J.C.E., 17 decembrie 1981, af. 279/80, A. J. Webb, in Recueil, 1981-9, p. 3325-3326. Potrivit acestei hotarari, in tara de
primire poate sa fie solicitata obinerea unei autorizaii, in scopul recrutarii lucratorilor din statele membre si
punerea lor la dispozifia intreprinderilor interesate din respectiva tara.
298

300

C.J.C.E., 10 mai 1995, af. C-384/93, Alpine Investment, B.V., in Recueil, 1995-5, p. 1-1178-1183. In aceasta
afacere, Curtea de Justiie a statuat ca, in tara din Comunitate unde se alia prestatorul de servicii, pot sa fie
adoptate reglementari legale prin care sa se interzica ofertele telefonice facute unor persoane din alt stat membru,
care nu le-au solicitat, privitoare la realizarea unor investiii pe piaa valorilor mobiliare si a mrfurilor.
301

C.J.C.E., 18 ianuarie 1979, af. 110 si 111/78, Willy van Wesemael, in Recueil, 1979, prima parte, p. 52. Conform
hotrrii Curii de Justiie. aplicarea regulilor profesionale care se fundamenteaza pe interesul general si
necesitatea asigurarii protectiei artitilor justifica instituirea unor existente specifice privitoare la eonditiile in care pot sa tie
prestate servicii pentru persoanele artate
302
C.J.C.E., 14 iulie 1994, af. C-379/92, M. Peralta, in Recueil, 1994-7, p. 1-3506. Protecia mediului nconjurtor justifica
interdicjia, stabilita pentm toate navele, prin reglementrile legale dintr-un stat membru, de a deversa substante
chimice toxice in apele teritoriale.
303
C.J.C.E., 26 februarie 1991, af. C-154/89, Commission centre Republique fran9aise, in Recueil, 1991-2, p. 1-685-689.
Subordonarea prestarilor de servicii realizate de un ghid care insote^te un grup din alt stat membru. in locuri diferite
fata de muzee sau monumentele istorice susceptibile sa fie vizitate numai cu ghizi profesionisti, cerinei ca acea persoana
sa ft ob^inut o calificare detemiinata, incheiata printr-un examen, a fost considerata Tnsia disproporionate in raport
cu obiectivul avut in vedere.
304

C.J.C.E., 28 noiembrie 1989, af. C-379/87, A. Groener, in Recueil, 1989-10, p. 3992-3995. Aceasta hotrre,
pronuntata in materia liberei circulaii a lucratorilor salariai, credem ca poate sa tie luata in considerare si in
domeniul liberei prestari a serviciilor.

305

C.J.C.E.. 25 iulie 1991, af. C-288/89, Stichting Collectieve Antennevoor-ziening Goucla e.a., in Recueil, 1991-7/1, p. 1-4043.
C.J.C.E., 28 ianuarie 1992, af. C-204/90. H.-M. Bachmann, in Recueil, 1992-1. p. 1-284-285. In afacerea men|ionata,
Curtea de Justiie a hotrt ca reglementrile legale belgiene prin care se prevedea ca sumele platite in cadrul
asigurarilor complementare pentru boala, invaliditate, limita de varsta sau deces se deduc din veniturile impozabile, daca
mtreprinderile de asigurari care le-au incheiat sunt stabilite in Belgia ori si-au constituit sucursale in aceasta tara, nu
contravin dispoziiilor legale comunitare, ntruct sumele deduse din baza impozabila sunt compensate prin
impozitarea pensiilor si a despagubirilor datorate de ctre asiguratori. ceea ce nu s-ar putea realiza in circumstaivfele in
care asiguratorii ar fi stabiliti in strintate.
306

307
308

C.J.C.E., 18 ianuarie 1979, af. 110 si 11/78, Willy van Wesemael, in Recueil, 1979, prima parte, p. 54-55
C.J.C.E., 20 mai 1992, af. C-106/91, C. Ramrath. in Recueil, 1992-5, p. I- 3386-3387.

Clauzele de salvgardare de la art. 296 par 1 si art. 297 din Tratatul C.E. pot sa fie
invocate si in materia liberei circulaii a persoanelor si a serviciilor. Bunoar, intr-o
afacere, prevederile articolelor artate au fost analizate in raport cu dispoziiile legale dintrun stat membru, corespunztor crora persoanele de cetenie strin trebuiau sa obin o
anumita autorizaie pentru a putea cumpra imobile situate in zone de interes strategic
din ara in cauza.309
Dup cum am subliniat, art. 296 si 297 permit derogri de la principiile care
caracterizeaz piaa interna privitor la aspecte care sunt in legtur cu securitatea si aprarea
naional a statelor membre.
Masurile adoptate pe temeiul art. 296 sau al art. 297 presupun cooperarea dintre
statul care le-a luat i Comisie, n situaia n care ele au ca efect distorsionarea condiiilor de
concurenta in cadrul pieei comune.
CAPITOLUL III
LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR
Seciunea I
Preliminarii
Principalele dispoziii in materie sunt cuprinse in titlul HI a celei de a treia pri din Tratatul
C.E., in cadrul unui capitol aparte, intitulat ,,Capitalurile i plile" (art. 56-60).
Prevederile consacrate acestei liberti fundamentale vor fi analizate in funcie de deosebirea
dintre capitaluri, nelese stricto sensu, i pli.
De asemenea, vor fi examinate excepiile jurisprudeniale si clauzele de salvgardare din
Tratatul C.E. care pot sa fie invocate, in domeniu, de ctre statele membre.
Seciunea II
Libera circulaie a capitalurilor
Cu toate c la art. 3 i la art. 14 din Tratatul C.E. nu s-a fcut distincie ntre libera circulaie a
capitalurilor i, respectiv, libera circulaie a mrfurilor, persoanelor i serviciilor, reglementrile privitoare
la capitaluri au fost, pn la Tratatul de la Maastricht, prudente310, datorit nsemntii pe care o are,
pentru politica economica i monetara a statelor, meninerea controlului asupra micrilor de
capitaluri.
nscrierea in Tratatul C.E. a obiectivului realizrii uniunii economice si monetare a condus
apoi la crearea unui spaiu financiar' unic, in care toate instrumentele monetare si financiare circul
liber i n care serviciile financiare sunt oferite in condiii uniforme.311
Circulaia capitalurilor este constituita din operaiuni financiare care vizeaz, in mod
esenial, investirea fondurilor, iar nu remunerarea unui serviciu. Prin aceasta, circulaia capitalurilor
309

A se veclea, concluziile avocatului general in afacerea C-423/98 (A. Albore), pet. 11 si urm.
De exemplu, potrivit Tratatului C.E.E., statele membre erau obligate s suprime n mod progresiv ntre ele,
n cursul unei perioade de tranziie i n msura necesar unei bune funcionri a pieei comune, restriciile
referitoare la micrile de capitaluri aparinnd persoanelor care i au reedina n rile din Comunitate, ca
i discriminrile de tratament bazate pe naionalitatea sau reedina prilor ori pe localizarea plasamentului.
310

311

Inlaptuirea uniunii monetare a general numeroase controverse. In sprijinul acestei idei a fost invocata necesitatea
asigurarii dinamicii europene, a cresterii economice si a intaririi rolului Europei pe plan international. Pe de alta parte, s-a
observat ca uniunea monetara conduce la diminuarea rolului statelor in materia politicii monetare si la disfunctionalitati
economice in cadrul Comunitatii europene (a se vedea, pe larg, D. Cahen, L'euro, Paris, 1998, p. 310-317; G.
Raymond, L'unification monetaire en Europe, Presses universitaires de France, Paris, 1993, p. 59-71).

se distinge de categoria plilor, care reprezint contraprestaii in cadrul unor tranzacii principale.312
Libera circulaie a capitalurilor a fost asigurata in mod progresiv, pe temeiul prevederilor
mai multor directive, dintre care reinem Directiva din 11 mai 1960, prin care au fost liberalizate
investiiile directe; Directiva nr. 86/566 din 17 noiembrie 1986, prin care au fost liberalizate
operaiunile de achiziionare a aciunilor si obligaiunilor ce nu erau negociate la bursa si Directiva
nr. 88/361 din 24 iunie 1988, prin care s-a nfptuit liberalizarea completa a micrilor de capitaluri.
In urma acestei evoluii, dispoziiile specifice din Tratatul C.E. 313 au fost, cu prilejul ncheierii
Tratatului de la Maastricht, modificate.
Tratatul de la Maastricht a recunoscut liberei circulaii a capitalurilor o importanta
egala cu cea atribuita celorlalte liberti fundamentale. Libera circulaie a capitalurilor a fost
afirmata, prin textele tratatului, in mod ferm, att in relaiile dintre statele membre, cat si in
cele dintre tarile din Comunitate i statele tere.
Potrivit art. 56 par. 1 din Tratatul C.E., toate restrictive privind circulaia
capitalurilor intre statele membre, precum si intre statele membre i rile tere sunt interzise.314
Prevederile art. 56 au efect direct in cadrul Comunitii Europene.315
Spre deosebire de dispoziiile de la art. 56, cele din Tratatul C.E.E. consacrate
capitalurilor nu aveau efect direct, ntruct modul in care fuseser formulate si consecinele
pe care le-ar fi putut avea asupra politicii economice si a balanei de pli a rilor din
Comunitate o asemenea calificare, a determinat Curtea de Justiie sa adopte, in materie, o
poziie restrictiva.
Efectul direct al reglementarilor de la art. 56 poate sa fie insa avut in vedere numai in
Comunitatea Europeana. Art. 56 nu are efect direct in cazul circulaiei capitalurilor intre
statele membre ?i tarile tere, deoarece, corespunztor art. 57 par. 2, Consiliul poate adopta
masuri referitoare la circulaia capitalurilor avnd ca destinaie sau provenind din state tere,
chiar in ipoteza in care ele reprezint un regres in domeniu.
Circulaia capitalurilor include investiiile realizate in scopul constituirii sau dezvoltrii unei
societi comerciale ori a unei sucursale, investiiile imobiliare, operaiunile cu privire la
titlurile cotate i necotate la bursa, mprumuturi pe termen mediu i lung, emisiunea de aciuni
i de obligaiuni pe piaa altor state membre, micrile de capitaluri in interes personal
(mprumuturi, donaii, succesiuni, transferul economiilor dintr-un stat in altul), vrsminte
in conturi curente si ncheierea contractelor de depozit in strintate, investiii in bonurile de
tezaur, importul sau exportul mijloacelor de plata, daune-interese, drepturi de autor etc.
In esen, circulaia capitalurilor presupune un transfer de valori dintr-un stat
membru in altul sau, in interiorul aceleiai ri, ctre un nerezident, operaiunea respectiva
avnd caracter
autonom.
In practica, distincia intre circulaia capitalurilor i celelalte liberti fundamentale nu
este, totdeauna, lesnicioasa. De exemplu, intr-o afacere s-a analizat daca limitarea ajutoarelor
sociale pentru construirea unei locuine la persoanele care ncheie un contract de mprumut cu
o banca stabilita in cadrul teritoriului naional contravine principiului liberei circulaii a
capitalurilor ori principiului liberei circulaii a serviciilor.316 318 Exigenta referitoare la existenta
unui stabiliment bancar in statul membru in cauza poate aduce atingere principiului liberei
circulaii a capitalurilor in cazul in care reprezint un obstacol pentru obinerea unor
mprumuturi de la bnci stabilite in alte tari din Comunitate. Pe de alta parte,
reglementarea legala artat poate nesocoti principiul liberei circulaii a serviciilor, in
eventualitatea in care afecteaz accesul bncilor strine pe piaa serviciilor din statul luat in
considerare.
312

C.J.C.E., 31 ianuarie 1984, af. 286/82 si 26/83, G. Luisi si G. Carbone, in Recueil, 1984-1, p. 404.
A se vedea privitor la liberalizarea progresiva a circulate! capitalurilor. D. Servais, Un espace financier europeen, Office
des publications officielles des Communautes europeenes, 1995, p. 37-39.
314
Modul de redactare al art. 56 este similar cu eel al art. 1 din Directiva nr. 88/361.
315
C.J.C.E., 14 decembrie 1995, af. C-163/94, C-165/94 si C-250/94, L.E. Sanz de Lera e.a., in Recueil, 1995-12, p. 1-4841-4843.
316
C.J.C.E., 14 noiembrie 1995, af. C-484/93, P. Svensson 51 L. Gustavsson, in Recuei'l, 1995-11, p.I-3974-3977.
313

In astfel de situaii, rspunsul va depinde de determinarea raportului de cauzalitate

intre prevederile legale dintr-un stat membru si unul din principiile stipulate in Tratatul C.E.
Nu este, totui, exclus ca prin dispoziiile legale adoptate intr-o tara din Comunitate sa fie
ignorate mai multe principii ale dreptului
comunitar.
Art. 58 din Tratatul C.E. modereaz, sub anumite aspecte, reglementrile de la art. 56.
Conform art. 58, statele membre sunt ndreptite:
- sa aplice dispoziiile pertinente ale legislaiei fiscale care stabilesc o distincie intre
contribuabili care nu se gsesc in aceeai situaie in ceea ce privete reedina lor sau locul in
care capitalurile lor sunt investite;
- sa ia toate masurile necesare pentru a mpiedica nclcarea legilor si regulamentelor,
ndeosebi in materie fiscala sau in domeniul supravegherii prudeniale a instituiilor financiare,
sa stabileasc proceduri de declarare a circulaiei capitalurilor, in scop de informare
administrativa ori statistic sau sa ia masuri justificate prin motive legate de ordinea publica ori
securitatea publica.
Prevederile cuprinse in capitolul din Tratatul C.E. referitor la capitaluri si pli nu
nltur posibilitatea aplicrii, in materia dreptului de stabilire, a restriciilor care sunt
compatibile cu acest tratat.
Masurile si procedurile de la paragrafele 1 si 2 nu trebuie sa constituie un mijloc de
discriminare arbitrara, nici o restricie disimulat la libera circulaie a capitalurilor si a plilor.
Circulaia capitalurilor intre statele membre si tarile tere este guvernata, in principal,
de dispoziiile art. 56 si 57 din Tratatul C.E.
Art. 56 conine singurele reglementari consacrate uneia dintre libertile fundamentale
care intereseaz, in mod nemijlocit, tarile tere. Art. 39, 43 si 49 nu cuprind atare dispoziii.
Potrivit art. 57, statele membre sunt abilitate sa pstreze restriciile existente la 31
decembrie 1993, in temeiul dreptului naional sau al dreptului comunitar, care privesc
circulaia capitalurilor avnd ca destinaie sau provenind din state tere, daca acestea implica
investiii directe, inclusiv investiii imobiliare, sedii, prestarea de servicii financiare ori
admiterea de titluri pe pieele de capitaluri.
Strduindu-se sa realizeze obiectivul liberei circulaii a capitalurilor intre statele membre si
tarile tere in cea mai larga msura posibila si fara a aduce atingere celorlalte dispoziii
ale Tratatului C.E, Consiliul, hotrnd cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei, poate
adopta masuri referitoare la circulaia capitalurilor avnd ca destinaie sau provenind din
state tere, cnd acestea implica investiii directe, inclusiv investiii imobiliare, sedii, prestarea
de servicii financiare ori admiterea de titluri pe pieele de capitaluri. Masurile luate in baza
acestui paragraf, care reprezint un regres in dreptul comunitar in ceea ce privete
liberalizarea circulaiei capitalurilor avnd ca destinaie sau provenind din tari tere, trebuie
adoptate in unanimitate.
Referitor la art. 57 par. 1, se poate observa ca la 31 decembrie 1993 nu existau, in
temeiul dreptului comunitar, restricii la circulaia capitalurilor avnd ca destinaie sau
provenind din state tere.
Corespunztor art. 57 par. 2, Consiliul este ndrituit s indice restriciile existente, in
baza dreptului naional, la circulaia capitalurilor intre statele membre si tarile tere. Totodat,
Consiliul poate adopta masuri care constituie un pas napoi in dreptul comunitar referitor
la circulaia capitalurilor intre statele membre si tarile tere (de exemplu, sa instituie masuri
discriminatorii, dup cum este vorba de investirea fondurilor comunitare sau a celor
necomunitare), aceasta dispoziie prezentnd caracteristicile unei
clauze de salvgardare.
Art. 57 se aplica numai in situaia in care circulaia capitalurilor intre statele
membre i rile tere are legtur cu investiiile directe, dreptul de stabilire, prestarea
serviciilor financiare ori admiterea de titluri pe pieele de capitaluri.

Seciunea a III-a
Libera circulaie a plilor
Prin art. 56 din Tratatul C.E. au fost interzise att masurile restrictive privind circulaia
capitalurilor, cat ?i orice ngrdiri referitoare la plile intre statele membre, precum i intre
statele membre i rile tere. Orice restricie asupra plilor era, de fapt, prohibit, dac ne
raportam la vechea reglementare, nc de la sfritul perioadei de tranziie (art. 106 din
Tratatul C.E.E.).
Corespunztor prevederilor art. 106 din Tratatul C.E.E., fiecare stat membru se
angaja sa autorizeze, in moneda tarii din Comunitate unde era stabilit creditorul sau
beneficiarul, plile aferente schimbului de mrfuri, de servicii i de capitaluri, precum i s
permit transferurile de capitaluri i de salarii.
Pornind de la aceste dispoziii, Curtea de Justiie a distins intre libera circulaie a
plilor i libera circulaie a capitalurilor. In categoria ,,plilor" au fost incluse transferurile
care reprezint contraprestaii in cadrul unor tranzacii principale. Este lesne de neles c, in
absena liberei circulaii a plilor, dispoziiile legale comunitare consacrate liberei circulaii a
mrfurilor, persoanelor i serviciilor ar fi fost dificil de pus in practica.
In principiu, plile se pot realiza prin bancnote, cecuri, virament, cambie, bilet la
ordin, acreditiv documentar etc.
Delimitarea plilor fata de capitaluri este relevanta i in prezent. Cu toate ca art. 56
din Tratatul C.E. se aplica deopotriv circulaiei capitalurilor i plilor, unele prevederi din
Tratatul C.E., cum sunt, de exemplu, cele de la art. 57 i 59, sunt luate in considerare numai n
materia circulaiei capitalurilor.
Seciunea a IV-a
Excepii de la principiul liberei circulaii a capitalurilor i a plilor
In cadrul temei artate vom analiza excepiile prevzute in Tratatul C.E. i excepiile
jurisprudeniale.
Dup cum am subliniat, art. 58 din Tratatul C.E nuaneaz dispoziiile art. 56. Reglementrile
de la art. 58 pot sa fie invocate privitor la circulaia capitalurilor i, de asemenea, referitor la
pli. In sensul declaraiei asupra art. 58 (73 D), adoptata cu prilejul ncheierii Tratatului
de la Maastricht, statele membre sunt abilitate sa aplice numai ,,dispoziiile pertinente" ale
legislaiei lor fiscale existente la sfritul anului 1993. Sintagma menionat trimite la
motivele imperative de interes general, care justific restricii inclusiv la celelalte principii ce
definesc piaa interna.317
Pe lng motivele imperative de interes general care pot sa determine adoptarea unor
masuri ce afecteaz libera circulate a capitalurilor si a plilor, art. 58 permite, totodat,
luarea msurilor necesare pentru a mpiedica nclcarea legilor i regulamentelor, ndeosebi
in materie fiscal sau n domeniul supravegherii prudeniale a instituiilor financiare. In esena,
prin astfel de masuri se urmrete prevenirea fraudelor in domeniul fiscal.
Procedurile folosite in scop de informare administrativ sau statistic pot sa
stnjeneasc i ele libera circulate in materia in care sunt aplicate, dar privitor la capitaluri
acestea sunt, pe temeiul articolului menionat, admise.
In plus, art. 58 poate sa fie invocat de statele membre pentru a explica masurile care
sunt in legtur cu considerente de ordine si securitate publica. Cele doua noiuni trebuie,
credem, nelese in funcie de elementele generale evideniate in literatura de specialitate si
317

A se vedea, V. Constantinesco, R. Kovar, D. Simon, op. cit., p. 184-185, precum sji C.J.C.E., 6 iunie 2000, af. C-35/98,
B.G.M. Verkooijen, pet. 46.

in jurispruden, in cadrul liberei circulaii a mrfurilor, persoanelor i serviciilor.318 320

In situaia in care sunt aduse in atenie masuri naionale justificate prin motive
imperative de interes general, se solicit sa fie ndeplinite condiiile stabilite cu prilejul afacerii
Cassis de Dijon
Seciunea a V-a
Clauze de salvgardare
In cadrul raporturilor dintre Comunitate si rile tere pot s fie invocate mai multe clauze
de salvgardare.
Astfel, pe temeiul art. 57 par. 2, Consiliul poate adopta masuri referitoare la
circulaia capitalurilor intre statele membre si rile tere, care constituie un regres in dreptul
comunitar in ceea ce privete liberalizarea circulaiei capitalurilor implicnd investiii directe si
care au ca destinaie ori provin din tarile necomunitare.
Potrivit art. 59, in situaia in care, in circumstane excepionale, circulaia
capitalurilor avnd ca destinaie sau provenind din state tere cauzeaz ori amenin s.
provoace
dificulti
grave
pentru funcionarea Uniunii economice i monetare, Consiliul poate s adopte fa de rile
tere, cu majoritate calificat, la propunerea Comisiei si dup consultarea Bncii Centrale
Europene, masuri de salvgardare pentru o perioad de cel mult ase luni, dac acestea sunt strict
necesare.
Bunoar, asemenea masuri, care pot s constea in instituirea unor interdicii, limitri
sau proceduri de autorizare a circulaiei capitalurilor, sunt susceptibile s intervin in cazul
unor perturbri in funcionarea pieei financiare a unui stat membru, a unui dezechilibru in
balana de pli sau a unor dificulti care afecteaz, pe termen scurt, politica monetara a
unei ri din Comunitate.
In schimb, in ipoteza in care circulaia capitalurilor avnd ca destinaie sau provenind
din state tere implic investiii directe, inclusiv investiii imobiliare, sedii, prestarea de servicii
financiare sau admiterea de titluri pe pieele de capitaluri, msurile corespunztoare vor fi
adoptate in conformitate cu dispoziiile art. 59.
O alta clauz de salvgardare este prevzut la art. 60. Corespunztor acestui articol, in
cazul in care este hotrt, in cadrul politicii externe si de securitate comuna, o aciune a
Comunitii care vizeaz ntreruperea sau reducerea, totala ori parial, a relaiilor
economice cu una sau mai multe tari tere, Consiliul poate sa stabileasc fata de respectivele
ri, cu majoritate calificat, la propunerea Comisiei, masurile urgente necesare referitoare la
circulaia capitalurilor si a plilor.
Masuri similare pot sa fie adoptate si in mod unilateral de ctre statele membre, cat timp
Consiliul nu a luat el nsui msurile necesare, daca acestea sunt justificate de motive politice
grave i urgente. Comisia si celelalte state membre vor fi informate cu privire la masurile
adoptate cel mai trziu in ziua intrrii lor in vigoare.
Consiliul, hotrnd cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei, poate decide ca
statul membru vizat trebuie sa modifice sau sa nlture masurile in discuie. Preedintele
Consiliului informeaz Parlamentul european asupra deciziilor luate de ctre Consiliu.
In fine, doua clauze de salvgardare sunt prevzute la art. 119 si 120 pentru
mprejurrile in care ar aprea dificulti sau o ameninare grava cu consecine negative in
balana de pli a unui stat membru, dar aceste clauze au aplicare limitata la statele membre
care fac obiectul unor derogri. Celelalte tari din Comunitate nu le pot invoca.

318

C.J.C.E., 23 ianuarie 1995, af. C-358/93 si C-416/93, A. Bordessa e.a., in Recueil. 1995-1/2, p.I-384. Spalarea banilor,
traficul de stupefiante si activitatile teroriste justified, intre altele, aplicarea dispoziiilor art. 58.

Titlul II
REGULILE APLICABILE N DOMENIUL CONCURENEI

Regulile privind concurenta i au fundamentul in dispoziiile art. 2 din Tratatul C.E.,

potrivit crora realizarea unui grad nalt de competitivitate constituie unui dintre obiectivele
comunitare. Politicile sau aciunile de nfptuire a obiectivelor comunitare care prezint
relevan in materia analizata se refera, conform art. 3 din Tratatul C.E., la punerea in
practica a unei politici comerciale comune (lit. b), la instituirea pieei interne caracterizata
prin abolirea, intre statele membre, a obstacolelor la libera circulate a mrfurilor, a
persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor (lit. c), la un regim care sa creeze sigurana ca, in
cadrul pieei interne, concurenta nu este denaturata (lit. g), la apropierea legislaiilor
naionale, in msura necesara funcionarii pieei comune (lit. h).
De asemenea, corespunztor dispoziiilor art. 4 din Tratatul C.E., obiectivele enunate la
art. 2 presupun instaurarea unei politici economice bazata pe strns coordonare a politicilor
economice ale statelor membre, pe piaa interna si pe definirea telurilor comune, politica
care sa se realizeze cu respectarea principiului unei economii de piaa deschise, in care
concurenta este libera.
Concurena poate sa fie mpiedicat, restrns sau denaturat prin acte sau fapte
svrite de ntreprinderi sau ca urmare a interveniei statelor membre.
Bunoar, ntreprinderile au posibilitatea sa contribuie, prin unele din nelegerile pe
care le ncheie, la compartimentarea pieelor si la reinstaurarea, pe cale indirecta, a
frontierelor interne pe care regulile referitoare la libera circulaie a mrfurilor caut s le
nlture. La rezultate similare se poate ajunge si in ipoteza abuzului de poziie dominant sau
a operaiunilor de concentrare.
In general, regulile din domeniul concurentei sunt invocate in mprejurrile in care
libertatea economica a ntreprinderilor ar putea sa fie, in cadrul pieei interne, afectata.
In ceea ce privete interveniile statelor membre, acestea pot sa aduc atingere
principiului liberei concurente, dac este nclcat regula echitaii economice. Corespunztor
regulii menionate, ntreprinderile trebuie sa beneficieze, in spaiul comunitar, de condiii
concureniale identice. in acest mod sunt asigurate anse egale tuturor participanilor la
activitile economice.

Pornind de la aspectele artate, se poate afirma ca regulile in domeniul concurentei

implica, potrivit dispoziiilor legale comunitare, cel puin urmtoarele trasaturi definitorii:
- Ele exprima un obiectiv al Comunitii Europene, constituind, totodat, un mijloc de
asigurare a progresului economic si social.
Realizarea unui grad nalt de competitivitate este unul dintre obiectivele comunitii,
ceea ce nseamn ca acest deziderat are, in principiu, valene pozitive.
Pe de alta parte, progresul economic i social presupune, pe lng alte politici sau aciuni,
un regim care sa creeze sigurana ca, in cadrul pieei interne, concurenta nu este denaturata.
Finalitatea regulilor aplicabile in domeniul concurentei rmne ns aceea a susinerii
progresului economic si social, in diversele sale forme de manifestare: sporirea productivitii
muncii, creterea veniturilor lucratorilor, diversificarea produselor, reducerea preurilor, protecia
mediului nconjurtor etc.;
- Regulile pe care le examinam sunt aplicabile ntreprinderilor si statelor membre.
Privitor la ntreprinderi, acestea se iau in considerare att in situaia nelegerilor monopoliste si
a abuzului de poziie dominanta, cat si in cazul operaiunilor de concentrare;
- Regulile in domeniul concurentei interzic, in principiu, svrirea anumitor acte sau
fapte de ctre ntreprinderi i statele membre, nefiind, prin urmare, necesara analizarea
distincta a fiecrui act ori fapt care a fost realizat;
- Respectarea regulilor in domeniul concurentei este asigurata, in cadrul Comunitii,
de ctre Comisie i de Curtea de Justiie;
- Verificarea modului in care sunt respectate regulile din domeniul concurentei este
nfptuit de ctre Comisie, in mod obinuit, a priori, ntruct nelegerile intre ntreprinderi,
practicile ntreprinderilor care dein o poziie dominanta pe piaa, operaiunile de concentrare
si ajutoarele acordate de ctre statele membre sunt notificate, in prealabil, Comisiei. Aceasta
autorizeaz proiectele nfiate, acorda atestri negative sau exceptri individuale, transmite
scrisori administrative, iar, in unele ipoteze, acorda, prin regulamente, exceptri de grup;
- In scopul aplicrii regulilor in domeniul concurentei este suficient ca actele sau faptele
svrite de ntreprinderi ori interveniile statelor membre sa fie susceptibile sa afecteze
comerul intracomunitar, chiar daca astfel de efecte negative nu s-au produs in mod concret;
- Atingerile aduse concurentei trebuie sa aib loc in cadrul pieei comune, fiind lipsit de
nsemntate ca actul examinat a fost ncheiat in exteriorul Comunitii sau ca ntreprinderile in
cauza au sediul social in state care nu sunt in Uniunea Europeana;
- Afectarea concurentei trebuie sa se realizeze pe piaa unde ntreprinderea se afla in
concurenta;
- In anumite circumstane, nelegerile intre ntreprinderi si ajutoarele acordate de ctre
statele membre pot sa fie considerate, prin derogare de la prevederile generate aplicabile,
compatibile cu piaa comuna.
In continuare, vom analiza, avnd in vedere practicile care pot sa aib repercusiuni
asupra liberei concurente, regulile aplicabile, in materie, ntreprinderilor si cele care se iau in
considerare in cazul statelor membre.
CAPITOLUL I
REGULILE APLICABILE IN DOMENIUL
CONCURENTEI INTREPRINDERILOR
Seciunea I
Preliminarii

n cadrul regulilor care se aplic n domeniul concurenei ntreprinderilor, distingem

ntre cele privitoare la nelegerile monopoliste, cele consacrate abuzului de poziie dominant i
cele referitoare la operaiunile de concentrare.
Prevederile fundamentale n materie sunt cuprinse, pentru nelegerile monopoliste ntre
ntreprinderi, la art. 81 din Tratatul C.E., iar pentru abuzul de poziie dominant, la art. 82 din
acelai tratat.
Aplicarea regulilor privitoare la nelegerile monopoliste i la abuzul de poziie
dominant de ctre autoritile comunitare este guvernat de dispoziiile Regulamentelor nr.
17/62, nr. 99/63, 2988/74 i nr. 3385/94.
Exceptrile de grup sunt supuse prevederilor unor regulamente distincte pentru fiecare
categorie.
Operaiunile de concentrare ntre ntreprinderi sunt crmuite de dispoziiile
Regulamentelor nr. 4064/89 i nr. 2367/90.

Seciunea a II-a
Interzicerea nelegerilor monopoliste
intre ntreprinderi
Potrivit art. 81 din Tratatul C.E., sunt incompatibile cu piaa comuna i interzise
toate acordurile intre ntreprinderi, toate deciziile asociaiilor de ntreprinderi si toate
practicile concertate care sunt susceptibile sa afecteze comerul intre statele membre si care
au ca obiect sau ca efect mpiedicarea, restrngerea ori distorsionarea concurentei in
interiorul pieei comune si, in special, acelea care constau in urmtoarele:
a) fixarea, in mod direct sau indirect, a preturilor de van-zare ori de cumprare sau a
altor condiii ale tranzaciilor;
b) limitarea sau controlul produciei, a distribuiei, a dezvoltrii tehnice ori a
investiiilor;
c) repartizarea pieelor sau a surselor de aprovizionare;
d) aplicarea unor condiii inegale la prestaii echivalente partenerilor comerciali,
creadu-le astfel un dezavantaj concurenial;
e) condiionarea ncheierii contractelor de acceptarea, de ctre parteneri, a unor
prestaii suplimentare, care nu au legtur, prin natura lor sau conform uzanelor
comerciale, cu obiectul respectivelor contracte.
Acordurile sau deciziile interzise sunt nule de plin drept.
Totui, dispoziiile paragrafului 1 pot sa fie declarate inaplicabile:
- oricrui acord sau categorii de acorduri intre ntreprinderi;
- oricrei decizii sau categorii de decizii ale asociaiilor de ntreprinderi;
- oricrei practici concertate sau categorii de practici concertate, care contribuie la
ameliorarea produciei ori a distribuirii produselor sau la promovarea progresului tehnic ori
economic, rezervnd, totodat, utilizatorilor o parte echitabila din profitul realizat si fara:
a) sa impun ntreprinderilor interesate restricii care nu sunt indispensabile pentru
atingerea acestor obiective;

b) sa dea posibilitatea ntreprinderilor sa elimine concu-renta pentru o parte

substanial a produselor in cauza.
Dup cum vom vedea, in scopul lurii in considerare a art. 81 par. 1 trebuie sa fie
ntrunite mai multe cerine.
/. Condiiile de aplicare a regulii prohibitive de la art. 81 par. 1. Prevederile legale
comunitare interzic svrirea unor acte sau fapte de ctre ntreprinderi, fara a definii insa
aceste entiti. In jurisprudena Curii de Justiie, ntreprinderile au fost caracterizate
independent de accepiunea atribuita noiunii analizate in sistemele de drept ale statelor
membre. Corespunztor hotrrilor Curii de Justiie, prin ntreprindere se nelege orice
entitate care desfoar o activitate economica, fr s prezinte nsemntate statutul ei
juridic si modul in care este finanat319. In consecin, in dreptul comunitar este reinut o
semnificaie larg a conceptului menionat, ntemeiat pe un criteriu de natura economica.
Pentru ca statutul juridic al entitii examinate nu are relevanta, termenul de
ntreprindere poate sa desemneze societi comerciale, filiale, sucursale, societi civile,
cooperative320, asociaii si chiar persoane fizice care realizeaz o activitate economica in mod
autonom321.
Definiia artat se aplica i entitilor care nu au scop lucrativ, daca ele desfoar o
activitate economica322.
ntreprinderile publice beneficiaz, in domeniul concurenei, de un tratament
similar celui luat in considerare pentru intre-prinderile private. In conformitate cu
dispoziiile art. 86 par. 1 din Tratatul C.E., statele membre au obligaia sa nu adopte i s
nu menin, privitor la ntreprinderile publice i la ntreprinderile crora le acorda drepturi
speciale sau exclusive, masuri contrare regulilor Tratatului C.E., in special celor de la art.
12 ?i de la art. 81-89.
Reglementrile paragrafului 2 al art. 86 nuaneaz, totui, stipulaiile paragrafului 1,
ntruct ntreprinderile crora li s-a ncredinat gestiunea unor servicii de interes economic
general sau care au caracterul unui monopol fiscal sunt supuse regulilor de concurenta, in
msura in care aplicarea acestor norme nu mpiedic astfel, n fapt sau in drept, ndeplinirea
sarcinilor particulare care le
revin.
mprejurarea ca activitile realizate sunt subvenionate i ca se percep cotizaii
obligatorii de la lucratori nu influeneaz calificarea unei anumite entiti ca fiind o
ntreprindere323.
Statului sau oricrui organ central sau local i se aplica regulile din domeniul concurentei,
daca desfoar o activitate de producie, de distribuie sau presteaz servicii. Situaia este
diferita in ipoteza in care statul ori un organ al sau acioneaz ca autoritate publica324.
In general, activitile economice sunt cele care pot sa fie exercitate in sectorul privat
319

Exempli gratia, C.J.C.E., 23 aprilie 1991, af. C-41/90, K. Hofner i F. Riser, in Recueil, 1991-4, p. 1-2016. A se
vedea i O. Capatana, Subiectele de drept ale practicilor monopoliste, ,,Revista de drept comercial", nr. 4/1999, p. 89.
320

T.P.I.C.E., 2 iulie 1992, af. T-61/89, Dansk, in Recueil, 1992-7, p. II-1952-1954.

C.J.C.E., 1 octombrie 1987, af. 311/85, ASBL Vereniging van Vlaamse Reisbureaus, in Recueil, 1987-9, p. 3828, privitor
la reprezentan^i. In acela^i sens, referitor la persoana tiziea care exploateaza un brevet de inventie, o opera literara,
artistica sau stiintilica, B. Goldman, A. Lyon-Caen, L. Vogel, op. cit, p. 351; G. Druesne, op. cit., p. 185.
322
C.J.C.E., 8 iunie 1982, af. 258/78, L. C. Nungesser si K. Eisele, in Recueil. 1982-6. p. 2056, privitor la un Institut
national de cercelare agronomica.
321

323

C.J.C.E., 23 aprilie 1991, af. C-41/90, K. Hofner si F. Elser, in Recueil. 1991-4. p. 1-2012 s.i p. 1-2017-2019,
referitor la un oficiu public pentru plasarea foitei de munca.
324

Activitatea de supraveghere a poluarii intr-un port petrolier este in legatura eu proteetia mediului inconjurator, care face
parte dintre prerogativele puterii publice (C.J.C.E., 18 martie 1997, af. C-343/95, D. Carli & Figli Sri, in Recueil, 1997-3, p. I1587-1589).

Art. 81 nu se aplica contractelor de concesiune incheiate intre comune care actioneaza in calitate de autoritati
publice si intreprinderile insarcinate cu executarea unui serviciu public (C.J.C.E., 4 mai 1988, af. 30/87, C.
Bodson. in Recueil, 1988-5, p. 2512-2513).

sau, cel puin, se realizeaz in concurenta cu activiti comparabile desfurate de ctre

ntreprinderile private325.
O asociaie fr scop lucrativ, care folosete, in esena, schimbului de informaii
intre membrii ei, privitor la pieele de export, nu este o ntreprindere326.
De asemenea, nu au fost incluse in categoria ntreprinderilor organismele din
domeniul securitii sociale care ndeplinesc o funcie cu caracter exclusiv social327.
Acordurile sau practicile concertate intre ntreprinderi care aparin aceluiai grup
de societi, in calitate de societate-mama si filiale, nu sunt supuse prevederilor art. 81 par. 1,
dac ele formeaz o unitate economic n cadrul creia filiala nu beneficiaz de autonomie
reala in determinarea liniei sale de aciune pe piaa si acordurile ori practicile concertate
respective au in vedere numai o repartizare interna a sarcinilor intre ntreprinderi328.
Prin urmare, hotrtoare in scopul aplicrii dispoziiilor art., 81 par. 1 este, att in
cazul persoanelor fizice, cat 1 in cazul persoanelor juridice, autonomia economica de care
acestea dispun.
Persoanele juridice formeaz o singura ntreprindere in eventualitatea in care, in
interiorul grupului, filialele nu sunt abilitate sa decid comportamentul lor pe piaa.
Unitatea de conduita a subiecilor - societate-mam i filial - pe piaa este precumpnitoare
fata de separarea formala a lor329.
In circumstanele artate vor putea fi, eventual, puse in practica reglementrile de la
art. 82, consacrate abuzului de poziie
dominant!
Enumerarea nelegerilor de natur monopolist de la art. 81 par. 1 cuprinde
acordurile intre ntreprinderi, deciziile asociaiilor de ntreprinderi i practicile concertate.
Acordurile intre ntreprinderi se realizeaz in situaia in care ntreprinderile i-au
exprimat voina intr-un mod determinat330. Noiunea analizata este neleas, in dreptul
comunitar, in sens larg. Asemenea acorduri pot sa ia forma contractelor de concesiune,
actelor constitutive ale unor societi comerciale, tranzaciilor331 sau a unei nelegeri care are
numai semnificaie morala332 14.
Nu prezint nsemntate, in cadrul problematicii pe care o examinam, calificarea
juridica atribuita de ctre pri nelegerii dintre ele333, nici daca acordul este sens sau oral,
public ori secret, semnat sau nu.
Relevant este ca ntreprinderile se obliga sa aplice prevederile asupra crora au ajuns la
consens.
Facturile si circularele adresate de ctre un productor concesionarilor au
325

C.J.C.E., 16 noiembrie 1995, af. C-244/94, F.F.S.A., in Recueil, 1995-11. p. 1-4028-4030.

C.J.C.E., 27 septembrie 1988, af. 89, 104, 114, 116, 117 si 125-129/85, A. Ahlstrom Osakeyhtio et autres, in Recueil, 1988-8,
p. 5245.
327
C.J.C.E., 17 februarie 1993, af. C-159/91 si C-160/91, C. Faucet, in Recueil, 1993-2, p. 1-670.
Un organism fara scop lucrativ care administreaza un fond privat de pensii ce are caracter complementar in domeniul
securitatii sociale, afilierea la acesta fiind facultativa. nu functioneaza insa decat intr-o masura limitata pe baza
principiului solidaritatii ?i, in consecinfa, constituie o intreprindere in sensul art. 81 din Tratatul C.E. (C.J.C.E., 16
noiembrie 1995, af. C-244/94, F.F.S.A., in Recueil, 1995-11, p. I-4029-4030).
326

328

C.J.C.E., 31 octombrie 1974, af. 15/74, Centrafarm BV et Adriaan De Peijer, in Recueil, 1974, partea a doua. p. 1198.

329

A se vedea 1 O. Manolache, Regimul juridic al concurentei in dreptul comunitar, Ed. ALL, Bucuresti, 1 997, p.

9.
330
331
332

T.P.I.C.E., 17 decembrie 1991, af. T-4/89, BASF AG, in Recueil, 1991-10, p. 11-1605
C.J.C.E., 27 septembrie 1988,, construction mecaniques Hennecke GmbH, in Recueil, 1988-8, p. 5285-5287.

Cand intreprinderile nu atribuie efecte juridice intelegerii dintre ele. credem ca regulile in domeniul concurentei
vor fi, totu^i, luate in considerare in eventualitatea in care partile inten^ioneaza sa puna acea intelegere in practica.
333
C.J.C.E., 15 iulie 1970, af. 41/69, ACF Chemiefarma NV, in Recueil. 1970. vol. 2. p. 695-696, privitor la un
gentlemen's agreement pe care partile au declarat ca il vor respecta si care detennina angajarea raspunderii
intreprinderii ce nu il va lua in considerare.

semnificaia unor acorduri, daca acestea au fost acceptate fara rezerve334.

Prohibiia instituita la art. 81 par. 1 privete, deopotriv, acordurile orizontale si pe
cele verticale. Criteriul de distincie dintre unele si celelalte decurge din poziia economica in
care se afla prtile interesate in raporturile reciproce pe care le stabilesc intre ele.
In cadrul unui acord orizontal, prtile se situeaz la acelai nivel al procesului
economic. Aa se ntmpl, de exemplu, in cazul fabricanilor unui produs similar sau a
distribuitorilor de mrfuri apropiate.
Acordul vertical intervine intre ntreprinderi care i desfoar activitatea pe trepte
economice diferite, cum sunt, pe de o parte, productorii, iar pe de alta, distribuitorii de mrfuri335.
Dispoziiile art. 81 par. 1 se aplica inclusiv acordurilor verticale, ntruct concurenta
poate sa fie denaturata nu doar in ipoteza acordurilor care o limiteaz intre pri, ci i in
situaia in care este restrns concurenta care s-ar putea exercita intre una dintre prtile la
acord si un ter. Or, in ultimul caz, astfel de efecte sunt generate de acordurile verticale336.
Deciziile asociaiilor de ntreprinderi sunt acte de voina colectiva care emana de la
organul competent al unui grup profesional337. Nu se solicita ca gruparea (asociaia) de
ntreprinderi sa aib calitatea de subiect de drept de sine stttor. De asemenea, mprejurarea
ca este vorba de o asociaie de drept public nu influeneaz calificarea acesteia ca fiind o
asociaie de ntreprinderi338.
Gruparea poate sa includ persoane juridice si ntreprinztori individuali. De regula,
aceste grupri iau forma unei asociaii fara scop lucrativ sau a unui sindicat profesional.
Lobbing-ul nu este interzis de prevederile art. 81 par. 1. Este insa necesar ca deciziile
asociaiei sa nu nesocoteasc regulile din domeniul concurentei.
Bunoar, se poate aprecia ca sunt prezente notele definitorii ale unei asociaii de
ntreprinderi, in cazul unei asociaii a bncilor, a unui comitet de navlu fluvial, a unui birou
naional al coniacului339, a unui fond de finanare a activitilor din agricultur la care participa
mai multe ntreprinderi, a unui comitet de experi care primesc instruciuni din partea
ntreprinderilor reprezentate 340.
Unele asociaii de ntreprinderi, cum sunt, de exemplu, asociaiile bncilor sau
UER/Eurovision341 au, in cadrul sectorului lor de activitate, o for economica deosebita.
Deciziile care sunt susceptibile de reprimare din cauza caracterului lor monopolist
sunt acte adoptate in cursul vieii sociale. Ele se subsumeaz noiunii de ,,decizie", cu toate
ca, in practica, au denumiri diverse, precum directive, regulamente interioare prin care se
solicita membrilor sa acioneze intr-un mod determinat, circulare. ntreprinderile le aplica
efectiv, conformn-du-se astfel dispoziiei difuzate de la centru.
334

C.J.C.E., 11 ianuarie 1990, af. C-277/87, Sandoz prodotti farmaceutici S.p.A., in Recueil, 1990-1, p. 1-45, privitor la mai
multe facturi adresate de producator clientilor sai. care cuprindeau clauza ,,exportul este interzis"; C.J.C.E., 17 septembrie
1985, af. 25 si 26/84, Ford-Werke AG si Ford of Europe Inc., in Recueil, 1985-7, p. 2741 -2744. referitor la o circulara
adresata de producator concesionarilor. prin care era modificat contractul de concesiune dintre parti, in sensul ca
producatorul nu mai accepta comenzi pentru vehicule cu volanul pe partea dreapta.
335
A se vedea si O. Capa|ina. Dreptul concurentei comerciale. Concuren-(a patologica, Lumina Lex, Bucuresti, 1993, p. 4042.
336
337

C.J.C.E., 13 iulie 1966, af. 56 si 58/64, Grandig-Verkaufs-GmbH, in Recueil. 1966, vol. 2, p. 492-493.

A se vedea, B. Goldman, A. Lyon-Caen, L. Vogel, op. cit., p. 363.

C.J.C.E., 30 ianuarie 1985, af. 123/83. Bureau national interprofessionel du cognac, in Recueil, 1985-1, p. 422-423. In
general, calificarea unei asociatii de intreprinderi, potrivit reglementarilor legale dintr-un stat membra, nu inraureijte
aplicarea regulilor comunitare din domeniul concurentei.
339
C.J.C.E., 3 decembrie 1987, af. 136/86, Bureau national interprofessionel du cognac, in Recueil, 1987-11, p. 4811-4814,
privitor la o decizie prin care erau stabilite cote de productie pentru membrii organizatiei, precum i obligatia de a plati
anumite cotizatii in cazul depairii cotelor fixate.
340
C.J.C.E., 17 noiembrie 1993, af. C-185/91, Gebr. Reiff GmbH & Co. KG. in Recueil, 1993-11, p. 1-5847-5849. Imprejurarea
ca experti care stabilesc tarifele de transport rutier a marfurilor sunt numrfi, dupa ce au fost desemnati de catre
intreprinderi, printr-un act al autoritatilor publice, este lipsit de relevanta.
Dimpotriva. in situatia in care expertii propu^i de intreprinderi actioneaza in mod independent, stabilesc tarifele de
transport in functie de interesul general, iar autoritatile publice pot interveni, daca este cazul, in scopul modificarii
tarifelor. prevederile art. 81 par. 1 din Tratatul C.E. nu sunt aplicabile.
341
T.P.I.C.E., 11 iulie 1996, af. T-528/93, T-542/93, T-543/93 si T-546/93, Meti-opole television SA e.a., in Recueil, 1996-7/8/9, p.
H-655 si urm.
338

Totodat, Curtea de Justiie a hotrt ca sunt vizate aici si recomandrile (care nu au

avut efect obligatoriu), daca acceptarea lor de ctre ntreprinderi le destinatare poate avea
influenta in domeniul concurentei342.
Deciziile analizate se disting de actul iniial prin care ntreprinderile s-au reunit intr-o
asociaie. Actul constitutiv apare ca un acord specific, eventual monopolist, in sensul reinut
anterior, dar care nu se confunda cu o decizie.
nelegerile intre asociaiile de ntreprinderi credem ca trebuie asimilate acordurilor
intre ntreprinderi, ntruct ele exprim, prin intermediul asociaiilor in cauza, voina
ntreprinderilor de a aciona ntr-un mod determinat343.
In schimb, directivele unui holding in cadrul cruia filialele se bucura de autonomie
funcional si cele ale unei grupri de interes economic opinam ca fac parte din categoria
deciziilor asociaiilor de ntreprinderi.
Practicile concertate exprima o forma de coordonare intre ntreprinderi, care nlocuiesc
cu buna tiin riscurile concurentei cu o cooperare practica intre ele, ce conduce la condiii
de concurenta care nu corespund condiiilor normale de piaa, innd seama de natura
produselor, importanta si numrul ntreprinderilor in cauza, dimensiunile i caracterul pieei344.
Elementul obiectiv, considerat in mod izolat, nu constituie prin el nsui o practica
concertata. Orice ntreprindere are dreptul sa tina seama de politica economica a
concurenilor si i s i alinieze, in mod corespunztor, propria conduita. De pilda, in
ipoteza unui oligopol sau a unei alte piee care se particularizeaz printr-o transparent!
deosebita, ntreprinderile i adapteaz cu rapiditate comportamentul, in funcie de cel al
concurenilor acestora.
In scopul aplicrii art. 81 par. 1, va trebui ca aciunea ntreprinderilor pe piaa sa fie
rezultatul cooperrii dintre ele, al urmrii unui tel comun.
Dup cum a hotrt Curtea de Justiie, fiecare ntreprindere este datoare s i
determine, in mod autonom, politica pe care nelege s o pun in practica pe piaa comuna,
inclusiv alegerea destinatarilor ofertelor si vnzrilor sale. Exigena artat se opune oricrei
luri de contact, direct sau indirect, intre ntreprinderi, avnd ca obiect sau ca efect, fie sa
influeneze comportamentul pe piaa al unui concurent actual sau potenial, fie sa dezvluie
concurentului conduita proprie pe piaa, care a fost stabilita ori se afla doar in stadiu de
proiect345.
Contactele intre ntreprinderi se pot concretiza in desfurarea unor reuniuni secrete, in
transmiterea informaiilor prin reprezentani sau prin scrisori comerciale ori fax. De
asemenea, este posibila folosirea spaiului publicistic al revistelor profesionale.
Transmiterea informaiilor intre ntreprinderi trebuie sa fie reciproca, ntruct, n
situaia contrara, nu poate sa fie evideniat existenta unor practici ,,concertate". Nu se
solicit, insa ca datele schimbate sa aib valoare apropiata.
De exemplu, in literatura de specialitate si in jurisprudena au fost considerate practici
concertate schimburile de date statistice si de informaii generale, comunicarea reciproca a
preturilor si a cantitilor vndute, a condiiilor de livrare si de piaa intre ntreprinderi, a
datelor de identificare a clienilor346. Asemenea comportamente ale ntreprinderilor sunt
sancionate, chiar daca ele nu au avut consecine efective.
342

C.J.C.E., 27 ianuarie 1987, af. 45/85, Verband der Sachversicherer e.V., in Recueil, 1987-1, p. 456-457. Nu este insa
necesar sa se probeze ca recomandarile au produs, efectiv, urmari negative in domeniul analizat.
343
In acelasi sens, C.J.C.E., 15 mai 1975, af. 71/74, Frubo, in Recueil, 1975, prima parte, p. 583.
344

345

C..I.C.E., 14 iulie 1972, af. 48/69, Imperial Chemical Industries Ltd., in Recueil, 1972. vol. 1, p. 657-658.

C.J.C.E., 16 decembrie 1975, af. 40-48, 50, 54-56, 111, 113 i 114/73, Cooperatieve Vereniging ,,Suiker Unie" UAet
autres, in Recueil, 1975, partea a doua, p. 1664-1665.
346
T.P.I.C.E., 24 octombrie 1991, af. T-l/89, Rhone-Poulenc SA, in Recueil. 1991-8/n, p. 11-1052-1053, p. n-1054-1056, p. H1058-1059, p. 11-1063-1065, p. H-1073-1074; T.P.I.C.E., 24 octombrie 1991, af. T-2/89, Petrofina SA, in Recueil, 1991-8/n,
p. n-1122-1124; p. n-1131-1134, p. 11-1138-1140, p. 11-1144-1148, p. H-1156-1157; T.P.I.C.E., 24 octombrie 1991, af. T-3/89,
Atochem SA, in Recueil, 1991-8/n, p. H-1198-1200, p. H-1211-1215, p. H-1218-1220, p. E-1229-1239, p. H-1244-1245;
C.J.C.E., 21 februarie 1984, af. 86/82, Hasselblad (OB) Limited, in Recueil, 1984-2, p. 903-904.

Faptul ca o ntreprindere a participat la tratative, dar apoi nu a respectat disciplina

convenita in cadrul acestora, nu nltur aplicarea regulilor din domeniul concurentei,
deoarece aciunea pe piaa a respective! ntreprinderi nu a mai fost stabilita in mod autonom
347
.
Practicile concertate exclud existenta unui acord propriu-zis ca fundament al comportamentului
analog pe piaa relevanta. ntreprinderile nu se angajeaz la nimic, nici mcar din punct de
vedere moral348. Nu este necesar sa fi fost elaborat ,,un plan" intre ntreprinderi349. Ceea ce
prezint relevanta este stabilirea unei legaturi intre ntreprinderi, care afecteaz autonomia de
decizie a acestora pe piaa. Se nelege, aadar, ca nu orice contact intre ntreprinderi va fi
considerat o practica concertata.
Din pricina elementului subiectiv, proba practicilor concertate nu este lesnicioasa.
nlocuirea riscurilor concurentei cu o cooperare practica intre ntreprinderi poate sa fie
dovedita pornindu-se de la elementul obiectiv. De pilda, comportamentul paralel al
ntreprinderilor poate sa le permit acestora stabilizarea preturilor la un nivel diferit de cel la
care ar fi condus concurenta si consolidarea poziiilor, in detrimentul libertii efective de
circulate a produselor in cadrul pieei comune si al libertii consumatorilor de a-si alege
furnizorii. Aa se ntmpl in cazul in care productorii mresc, cu procente identice, la acelai
moment, preul cerut pentru produse similare350. Astfel de indicii sunt coroborate cu informaiile
cuprinse in diverse documente ale ntreprinderilor, cu mrturii si cu date privind caracteristicile
pieei.
In toate afacerile, circumstanele in care au intervenit comportamentele paralele ale
ntreprinderilor sunt determinate.
Comisia apreciaz ca dovada practicilor concertate este realizata in situaia in care
comportamentul identic al ntreprinderilor pe piaa nu se poate explica dect prin
urmrirea unui obiectiv anticoncurenial Constatrile Comisiei nu sunt insa suficiente, in
ipoteza in care argumentele prilor pun intr-o lumin noua faptele aduse in atenie de ctre
aceasta, permind luarea in considerare a unor justificri diferite pentru comportamentele
identice ale ntreprinderilor351.
Delimitarea neechivoc a unor ntreprinderi de ncercrile fcute de ctre concureni, in
scopul stabilirii unei legaturi susceptibile sa le afecteze autonomia de decizie pe piaa, determina
nesancionarea acestora.
Acordurile ntre ntreprinderi, deciziile asociaiilor de ntreprinderi si practicile
concertate sunt cuprinse in domeniul de aplicare al art. 81 par. 1 daca:
- Sunt susceptibile sa afecteze comerul intre statele membre;
- Au ca obiect sau ca efect mpiedicarea, restrngerea ori distorsionarea concurentei in
interiorul pieei comune;
- Au efecte negative sensibile sau potenial sensibile asupra concurentei.
Prima condiie este ndeplinit in eventualitatea in care nelegerile monopoliste pun
in cauza libertatea comerului intre statele membre intr-un mod care ar putea sa compromit
realizarea obiectivelor pieei interne.
Dup cum se observa, in vederea aplicrii art. 81 par. 1 este suficient ca o anumit
nelegere sa poat avea consecine nefavorabile asupra comerului intre statele membre,
nefiind necesar ca asemenea efecte sa se fi produs in concret. Apoi, nelegerile monopoliste
trebuie sa fie susceptibile sa influeneze negativ schimburile intracomunitare, deoarece, in caz
347

T.P.I.C.E., 24 octombrie 1991, af. T-l/89, Rhone-Poulenc S.A., in Recueil,, 1991-8/n, p. H-1059.
T.P.I.C.E., 6 aprilie 1995, af. T-141/89, Trefileurope Sales SARL, in Recueil. 1995-3/4, p. n-830-831, in sensul ca uii
gentlemen's agreement constituie, potrivit art. 81 din Tratatul C.E., un acord intre intreprinderi.
348

349

C.J.C.E., 16 decembrie 1975, af. 40-48, 50, 54-56, 111, 113 i 114/73, Cooperutieve Vereniging ,,Suiker Unie"
UA et autres, in Recueil, 1975, partea a doua, p. 1665.

350

C.J.C.E., 14 iulie 1972, af. 48/69, Imperial Chemical Industries Ltd, in Recueil, 1972, vol. 1, p. 660-664.
C.J.C.E., 28 martie 1984, af. 29 i 30/83, Compagnie royale astunenne des mines SA si Rheinzink GmbH, in Recueil,
1984-3, p. 1700-1703. In aceasta afacere. intreprinderile in cauza au aratat ca intreruperea livrarilor de zinc laminat
catre o societate din Belgia nu s-a datorat unui schimb de informatii survenit intre ele, in scopul de a mentine pre|ul
produsului pe piata germana, unde zincul era revandut de catre beneficiara din Belgia, ci nerespectarii de catre
beneficiara a obligatiilor financiare asumate.
351

contrar, se vor aplica normele unui drept naional al concurentei, nu dispoziiile art. 81 par. 1
din Tratatul C.E.
nelegerea intre ntreprinderile aceluiai stat membru, care are efecte numai pe piaa
respectivei tari, poate sa determine, totui, aplicarea regulilor comunitare, in mprejurarea
in care aceasta conduce la compartimentarea pieelor, ngreunnd astfel interpenetrarea economica
urmrit prin Tratatul C.E.352
Totodat, Curtea de Justiie a sancionat si afectarea, in mod indirect, a comerului intre
statele membre. De exemplu, Curtea a hotrt ca prevederile art. 81 par. 1 pot sa fie luate in
considerare in ipoteza unei nelegeri intre ntreprinderi referitoare la materii prime si
semifabricate care nu erau comercializate in Comunitate, daca produsele finite obinute prin
prelucrarea lor erau vndute in statele membre353.
nelegerile monopoliste intre ntreprinderi sunt considerate contrare dispoziiilor art. 81
par. 1, in situaia in care sunt susceptibile s produc efecte in cadrul pieei comune, fund lipsit de
semnificaie ca ntreprinderile participante au sediul in afara Comunitii sau ca nelegerea
respectiva s-a ncheiat intr-un stat ter354.
Atingerile aduse concurentei sunt analizate in raport cu piaa pe care pot sa aib consecine
asemenea comportamente ale ntreprinderilor. Piaa relevanta (piaa pertinenta, piaa de referin
piaa in cauza) cuprinde doua componente - piaa produsului (serviciului) si piaa geografica355 37.
Piaa produsului sau serviciului se analizeaz din punct de vedere al cererii si al ofertei.
Preferinele manifestate de ctre utilizatori sunt influenate de materialitatea produselor sau
serviciilor si de factori psihici.
In majoritatea situaiilor, se stabilete nti daca produsele sau serviciile sunt ori nu
interschimbabile. Aceasta presupune ca ele sa fie similare, astfel nct utilizatorii sa le ia in
considerare atunci cnd se decid sa cumpere. De regula, se tine seama de un grup relativ omogen de
bunuri (de exemplu, tractoarele agricole 356 38), fara sa lipseasc, totui, cazurile in care evaluarea se
realizeaz in funcie de un bun izolat (de pilda, bananele357 39).
Produsele sau serviciile sunt substituibile in ipoteza in care ele au caracteristici fizice,
funcionale si calitative apropiate358 40, ceea ce determina ntreprinderile sa se concureze.
Factorii de ordin subiectiv, precum gusturile si obinuinele consumatorilor, pot sa
influeneze la rndul lor delimitarea pieei relevante359 41.
Aprecierile exprimate de ctre utilizatori pe temeiul unor criterii obiective si subiective sunt
precumpnitoare, fara sa fie insa ignorata oferta ca indicator al pieei relevante a produsului ori
serviciului. Din aceasta perspectiva, sunt avui in vedere att vnztorii actuali, care pot sa ofere
produse sau servicii comparabile, ct i cei poteniali, care au capacitatea sa migreze de pe
352

C.J.C.E.,
2, p. 992.

17

octombrie

1972,

af.

8/72, Vereeniging

van Cementhandelaren, in Recueil, 1972, vol.

353

C.J.C.E., 31 martie 1993, af. C-89/85, C-104/85, C-l 14/85, C-l 16/85, C-117/85 1 C-125/85, A. Ahlstrom Osakeyhtio e.a., in
Recueil, 1993-3, p. 1-1617. De pilda. o intelegere intre intreprinderi privitoare la o materie prima al carei cost
contribuie cu 50%-75% la formarea pretului produsului fmit, afeeteaza comertul intracomunitar.
354
C.J.C.E., 27 septembrie 1988, af. 89, 104, 114, 116, 117 si 125-129/85, A. Ahlstrom Osakeyhtio et autres, in Recueil, 19888, p. 5241-5244. Potrivit hotararii Curtii de Justitie, determinant este locul unde ir4elegerile intre intreprinderi is.i produc
efectele. iar daca in|elegerea intre intreprinderi care is.i au sediul in afara Comunitatii se refera la pretul unor marfuri
vandute in Comunitate s,i furnizorii se afla in concurenta pentru a obtine comenzi, implicit concurenta prives.te piata
comuna. Sub aspectul analizat, apare lipsit de relevanta daca intreprinderile furnizoare au lacut sau nu apel la filialele ori
sucursalele lor din Comunitate, In scopul de a-i contacta pe potentialii cumparatori din statele membre.
355
A se vedea s.i O. Capatina, Nojiunea de piafa relevanta in dreptul concurentei comerciale. in ,,Revista de drept
comercial", nr. 4/1998, p. 7 i urm.
356

T.P.I.C.E., 27 octombrie 1994, af. T-34/92, Fiatagri UK Ltd et New Holland Ford Ltd, in Recueil, 1994-8/9/10,
p. 11-934-936.
357
C.J.C.E., 14 februarie 1978, af. 27/76, United Brands Company et United Brands Continental B V, in Recueil,
1978, prima parte, p. 274-277.

358

In conditiile aratate, preturile pot sa fie s.i ele un reper al interschimbabilitatii produselor ori serviciilor; aeestea
pot insa constitui s.i un instrument de concurenta intre intreprinderi.
359
T.P.I.C.E., 12 decembrie 1996, af. T-88/92, Groupement d'achatfidouard Leclerc, in Recueil, 1996-10/11/12, p. U-2008. De
pilda, in cazul parfumurilor de lux, ,,imaginea" lor este importanta pentru consumatori, ceea ce determina un grad redus
de substitute a acestora cu alte produse cosmetice.

o piaa pe alta, intr-o perioada de timp rezonabila, fara sa realizeze investiii deosebite.
Piaa geografica cuprinde teritoriul unde sunt implicate ntreprinderile in scopul
livrrii produselor sau realizrii serviciilor si unde condiiile de concurenta sunt omogene.
Factorii care sunt luai in considerare la definirea pieei relevante sunt tipul si
caracteristicile produselor (serviciilor) in cauza, preferinele consumatorilor, nivelul
cheltuielilor de transport.
Orice ncercare de a delimita o piaa poate sa suscite insa contestri si aprecieri
divergente, datorita relativitii elementelor de care se tine seama in cadrul unei astfel de
analize.
A dona condiie este satisfcut in mprejurarea in care nelegerea prilor are ca
obiect mpiedicarea, restrngerea sau distorsionarea concurentei, dar rezultatul urmrit nu
s-a concretizat; daca nelegerea intre ntreprinderi a intervenit fara sa se aib in vedere
provocarea unor efecte negative pentru concurenta, insa ele, totui, s-au produs ori in cazul in
care nelegerea prilor a avut ca obiect si ca efect alterarea situaiei concureniale.
Prin urmare, o nelegere intre ntreprinderi poate sa fie contrara dispoziiilor art. 81
par. 1, chiar daca nu a fost pus n practic. Cu toate acestea, in eventualitatea in care exista
ndoieli cu privire la efectele negative ale nelegerii stabilite, va fi necesar sa se atepte
aplicarea ei, pentru a se hotr dac pot sau nu s fie evideniate consecine negative sensibile
in domeniul concurente360.
In cuprinsul art. 81 par. 1 sunt folosii trei termeni diferii sub aspect terminologic mpiedicarea, restrngerea sau distorsionarea concurentei -, dar aceste distincii sunt fara
interes practic, formularea din Tratatul C.E. acoperind toate atingerile aduse concurentei.
A treia condiie este ndeplinit n ipoteza in care nelegerea intre ntreprinderi are
efecte negative sensibile sau potenial sensibile asupra concurentei361. nelegerile
monopoliste minore nu determina aplicarea art. 81 par. 1.
Prin comunicri succesive, Comisia a artat care sunt nelegerile intre ntreprinderi
care afecteaz intr-o proporie insignifianta comerul intracomunitar. Ultima dintre ele,
intervenita la 9 decembrie 1997, exclude, in principiu, orice aciune a Comisiei in cazul
ntreprinderilor mici si mijlocii, afirmnd, totodat, efectele negative mai pronunate ale
nelegerilor orizontale fa de cele verticale.
Comunicrile Comisiei nu sunt insa obligatorii pentru Curtea de Justiie362. Numrul
ntreprinderilor implicate sau caracteristicile produselor care formeaz obiectul nelegerii pot
sa fie, de asemenea, luate in considerare, in scopul analizrii nelegerilor intre
ntreprinderi.
Bunoar, realizarea echipamentelor de nalt tehnicitate necesita angajarea unor
investiii deosebite, reunirea unor competente din domenii variate de activitate si asumarea
unor riscuri care depesc, de multe ori, posibilitile unei singure ntreprinderi.
2. Specificri ale nelegerilor monopoliste sancionabile. Art. 81 par. 1 cuprinde cinci
categorii de nelegeri intre ntreprinderi care pot afecta concurenta. Enumerarea nu are
caracter limitativ, ci exemplificativ. Ea include cazuri socotite ca fiind atingeri tipice aduse
concurentei, prin nelegeri care i mpiedic funciile normale, restrngnd-o sau
denaturnd-o.
Dup cum reiese din prevederile art. 81 par. 1, afectarea concurentei poate sa se
datoreze, in esena, fie unei strategii de compartimentare a pieei, ceea ce presupune
divizarea acesteia si repartizarea diferitelor pri de pia intre ntreprinderile concurente,
fie unei aa-zise strategii de asfixiere, care implica adoptarea de ctre ntreprinderile interesate a
unui comportament uniform pe pia i permanentizarea clienilor.
Examinarea cauzelor instrumentate de ctre Comisie si a jurisprudenei Curii de
Justiie arata ca, in majoritatea afacerilor, concurenta a fost afectata prin fixarea preturilor,
360

C.J.C.E., 30 iunie 1966, af. 56/65, Societe Technique miniere, in Recueil. 1966. vol. 1, p. 359-360.

361

C.J.C.E., 18 februarie 1971, af. 40/70, Sirena S.R.L., in Recueil, 1971, vol. I, p. 83.
T.P.I.C.E., 14 mai 1997. af. T-77/94, VBA. in Recueil. 1997-5/6, p. II-806.

362

prin repartizarea pieelor sau a surselor de aprovizionare, prin masuri restrictive in domeniul
produciei ori referitor la modalitile de vnzare. nelegerile intre ntreprinderi care determina
cuplarea contractelor sunt, in schimb, arareori ntlnite in practica363.
a) Fixarea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vnzare ori de cumprare sau a
altor condiii ale tranzaciilor. nelegerile prin care sunt fixate preturile de vnzare sau de
cumprare afecteaz mobilitatea preturilor, mpiedicnd funciile cererii si ofertei in stabilirea
nivelului acestora.
Prtile pot sa fixeze, prin nelegeri ilicite, preturile la export, pe cele la import sau
preturile din cadrul pieei interne a unui stat membra.
Astfel, au fost considerate interzise nelegerile prin care prile au fixat preturi de
vnzare364, au stabilit preturi indicative la produsele importate si la bunurile indigene 365, au
hotrt sa tina seama de baremuri-cadru de calcul al preturilor366.
De asemenea, au fost apreciate ilicite clauzele de rabat comercial in cazul in care
acesta este calculat in funcie de volumul total al vnzrilor realizate de ctre participanii la
nelegere, nu dup cifra de afaceri nregistrat in relaiile dintre productor si clientul sau367;
daca fiecare participant la nelegere acorda acelai rabat, indiferent care este cantitatea de
marfa cumprat de ctre clieni sau in ipoteza in care rabatul ce poate sa fie ncuviinat
clienilor este plafonat pentru participani368; in situaia in care rabatul nu este consimit dect
unei categorii specifice de clieni369; in mprejurarea in care cuantumul rabatului este diferit,
dup cum cocontractantul se aprovizioneaz sau nu, in mod exclusiv, de la productor370; daca
rabatul este condiional de revnzarea bunurilor numai in cadrul teritoriului naional371.
Pe lng prestabilirea de preturi obligatorii sau convenirea in comun a unor rabaturi,
libertatea pieei poate sa fie afectata si prin nelegeri in cadrul crora sunt fixate alte condiii
comerciale, cum ar fi, modaliti si termene identice de livrare, niveluri de credite si de
garanii de acelai tip, clauze similare de agravare sau de limitare a rspunderii s.a.
b) Limitarea sau controlul produciei, a distribuiei, a dezvoltrii tehnice ori a
investiiilor. In aceasta categorie sunt incluse nelegerile prin care participanii accepta sa i
restrng posibilitile de dezvoltare si cele susceptibile sa mpiedice ntreprinderile sa intervin pe
pia.
De exemplu, au fost considerate ilicite nelegerile prin care au fost fixate cote de
producie sau de vnzare, s-a renunat la folosirea unui procedeu tehnic nou in procesul de
fabricate372 ori ntreprinderile i-au coordonat investiiile intr-un anumit domeniu.
Acordurile de colaborare intre ntreprinderi sunt permise, daca ele sunt limitate la
aspecte contabile sau fiscale ori se refera la folosirea in comun, de ctre ntreprinderi ce nu
sunt concurente, a capacitilor de depozitare 51 transport sau la executarea in comun, de
ctre astfel de ntreprinderi, a unor comenzi373.
363

A se vedea, Memento pratique Francis Lefebvre, Communaute europeenne 1998-1999, p. 359.

C.J.C.E., 31 martie 1993, af. C-89/85, C-104/85, C-l 14/85, C-l 16/85, C-117/85 i C-125-129/85, A. Ahlstrom Osakeyhtio, in
Recueil, 1993-3, p. 1-1615: C.J.C.E., 16 decembrie 1975, af. 40-48, 50, 54-56, 111, 113 i 114/73, Cooperative Vereniging
,,Suiker Unie" DA et autres, in Recueil, 1975, partea a doua, p. 2014-2022; C.J.C.E., 15 iulie 1970, af. 41/69 ACF
Chemicfarma NV, in Recueil, 1970, vol. 2, p. 698.
364

365

C.J.C.E., 17 octombrie 1972, af. 8/72, Vereeniging Van Cumenthandelaren, in Recueil, 1972, vol. 2, p. 991.
Preturile indicative permit intreprinderilor sa cunoasca cu grad rezonabil de certitudine care va ft politica de
prefuri urmata de catre concuren|i

366

C.J.C.E., 26 noiembrie 1975, af. 73/74, Groupement des fabricants de papiers peints de Belgique et autres, in Recueil,
1975, partea a doua, p. 1511.
367
Ibidem, p. 1512.
368

Decizia Comisiei din 22 decembrie 1972, af. ,,Cimbel" i decizia Comisiei din 13 iulie 1983, af.
,,Vimpoltu", cf. Memento pratique Francis Lefebvre, Communaute europeenne 1998-1999, p. 361.

369

Decizia Comisiei din 15 iulie 1982, af. ,,SSI", cf. Memento pratique Francis Lefebvre, Communaute europeenne 19981999, p. 362.
370

C.J.C.E., 13 februarie 1979, af. 85/76, Hoffmann-La Roche & Co. AG, in Recueil, 1979, prima parte, p.
542-544.
371

C.J.C.E., 10 iulie 1980, af. 30/78, Distillers Compay Limited, in Recueil, 1980-6, p. 2260. Un asemenea sislem stanjene^te
exporturile paralele spre alte state membre.
372
C.J.C.E., 15 iulie 1970. af. 41/69, ACF Chemieforma NV, in Recueil, 1970, vol. 2, p. 701-702.
373
C.J.C.E., 14 mai 1975, af. 19 si 20/74, Kali und Salz AG et Kali-Chemie AG. In Recueil, 1975, prima parte, p. 518-521.

c) Repartizarea pieelor sau a surselor de aprovizionare. Repartizarea pieelor intre

ntreprinderi i alocarea intre acestea a surselor de aprovizionare aduce atingere, in mod
deosebit de nociv, funciilor concurenei, ntruct asemenea nelegeri sunt susceptibile sa
contribuie la delimitarea, repartizarea i izolarea pieelor, adic la restabilirea obstacolelor pe
care prevederile Tratatului C.E. referitoare la libera circulate a mrfurilor i serviciilor
caut s le nlture.
De pilda, productorii pot, prin acordurile orizontale pe care le ncheie, sa i
repartizeze, din punct de vedere geografic, pieele sau sursele de aprovizionare'374.
Acordurile verticale care conin clauze de exclusivitate de vnzare sau de
exclusivitate de cumprare pot sa fie socotite, si ele, incompatibile cu dispoziiile art. 81 din
Tratatul C.E.375.
Obligaia impusa angrositilor de ctre un productor de a-i aproviziona cu aparate
electronice de divertisment numai pe vnztorii cu amnuntul agreai de ctre acel
productor a fost apreciata, totui, licita, in situaia in care alegerea persoanelor abilitate
sa achiziioneze aparatele respective s-a fcut dup criterii obiective, inndu-se seama de
calificarea lor profesionala, de angajaii i de instalaiile de care dispuneau.
Totodat, interdicia instituita de ctre productor, pentru angrositi, de a vinde
direct aparatele electronice clienilor finali a fost analizata ca fiind conforma cu prevederile
art. 81 par. 1, in lipsa acesteia angrositii beneficiind de un avantaj concurenial nejustificat
in raport cu vnztorii cu amnuntul376.
d) Aplicarea unor condiii inegale la prestaii echivalente partenerilor comerciali,
crendu-le astfel un dezavantaj concurenial. Concurenta poate sa fie distorsionata prin
nelegeri destinate sa creeze, fata de unii parteneri contractuali, condiii care sa-i
dezavantajeze comparativ cu ali clieni.
nelegerile discriminatorii pot s fie motivate de naionalitatea, sediul sau fora
economica a partenerului contractual.
De cele mai multe ori, discriminarea consta in impunerea, fata de anumii parteneri,
a unor preturi superioare celor practicate in mod obinuit. Tratamentul difereniat poate sa
priveasc insa si alte elemente contractuale, precum nlesniri de plata prin ealonri,
garaniile oferite clientelei etc.
De exemplu, prevederile art. 81 par. 1 lit. d au fost aplicate de Curtea de Justiie referitor la
un acord ncheiat, in Belgia, intre Asociaia naional a serviciilor pentru distribuirea apei si
productori si importatori exclusivi de maini de splat. Potrivit acordului, mainile de
splat care nu ndeplineau normele belgiene in domeniu, nu puteau sa fie racordate la
reeaua de apa. Controlul de conformitate realizat de Asociaie era insa mai exigent in cazul
comercianilor de maini de splat care nu erau pri la acordul perfectat, dect fata de cei
care participaser la nelegerea in cauz377
e) Condiionarea ncheierii contractelor de acceptarea de ctre parteneri a unor prestaii
suplimentare, care nu au legtur. prin natura lor sau conform uzanelor comerciale, cu
obiectul respectivelor contracte. Cumprtorul nu este nevoit, potrivit art. 81 par. 1 lit. e, sa
accepte in plus, la ncheierea contractului dorit, din pricina presiunii exercitate de ctre
productor sau distribuitor, prestaii suplimentare, care nu au legtur, prin natura lor ori
potrivit uzanelor comerciale, cu obiectul contractului primar. Admiterea unor asemenea
prestaii suplimentare ar afecta autonomia ntreprinderilor pe pia, stnjenind desfurarea
liber a concurenei.
374
375

C.J.C.E., 15 mai 1975, af. 71/74, ,.Frubo" in Recueil, 1975, prima parte, p. 583-584.

C.J.C.E., 10 decembrie 1985, af. 31/85, SA ETA Fabriques d'Ebauches, in Recueil, 1985-10, p. 3933 si p. 3940-3941
privitor la un contract de concesiune exclusive prin care concesionarul se obliga sa nu vanda produsele otyinute de la
concedent in afara teritoriului concedat.
376
C.J.C.E., 25 octombrie 1977, af. 26/76, Metro SB-GroBmarkte GmbH & Co. KG, in Recueil, 1977, partea a treia, p. 19081911.
377
C.J.C.E., 8 noiembrie 1983, af. 96-102, 104, 105, 108 1110/82, NVIAZ International Belgium et autres, in Recueil, 1983-10,
p. 3410-3412.

De pilda, se poate considera ca s-a recurs la procedura juridica a contractelor

cuplate, in ipoteza in care cumprtorul a trebuit sa achiziioneze, pe lng produsul care l
interesa, un altul, nevandabil sau nvechit, care nu-i era util; in cazul in care utilizatorul a
fost obligat sa accepte accesorii sau piese de schimb necesare pentru funcionarea ori
ntreinerea utilajului cumprat, cu toate ca acesta nu prezenta o specificitate tehnica
aparte; in mprejurarea in care cumprtorul a trebuit sa accepte o cantitate excesiva de
piese de schimb, care depeau, in mod vdit, nevoile sale normale; daca vnzarea cantitii de
marfa necesara cumprtorului a fost condiionat de achiziionarea unor cantiti
suplimentare, peste cerinele beneficiarului.
3. nelegeri monopoliste nesancionabile. Art. 81 par. 3 subordoneaz neaplicarea primului
paragraf de ndeplinirea a patru condiii, doua pozitive si doua negative. Subliniem ca art. 81 par.
3 este luat in considerare att in situaia in care Comisia acorda o exceptare individual, ct
si in cazul exceptrilor de grup sau pe categorii. In cuprinsul art. 81 par. 3 se face, de
altminteri, referire, pe de o parte, la acorduri intre ntreprinderi, decizii ale asociaiilor de
ntreprinderi si practici concertate, iar, pe de alta, la categorii de acorduri, de decizii si de
asemenea practici.
Corespunztor primei condiii (pozitiva), nelegerea monopolist trebuie s contribuie la
ameliorarea produciei ori a distribuirii produselor sau la promovarea progresului tehnic ori
economic. Este suficient ca unul dintre avantajele artate in cadrul primei condiii sa se
realizeze, pentru ca aceasta s fie considerat ndeplinit.
Avantajele menionate sunt insa examinate in mod obiectiv, adic innd seama de
efectele favorabile ale nelegerii pentru economia comunitara si pentru teri, nu de
consecinele ei pentru participani378.
Nu se solicita, in schimb, ca nelegerea intre ntreprinderi sa produc efecte numai pe
teritoriul statelor membre unde sunt stabilii participanii, cci o astfel de interpretare ar fi
incompatibila cu conceptul de piaa unic379.
Bunoar, ameliorarea produciei poate sa fie determinata de faptul ca fiecare
participant la nelegere renun la fabricarea unor produse, specializndu-se in anumite
operaiuni, ceea ce conduce la sporirea productivitii.
mbuntirea distribuirii produselor poate sa fie asigurata prin clauzele de exclusivitate
de vnzare sau de cumprare. Exclusivitatea de vnzare permite beneficiarului sa i dezvolte
activitile de promovare a vnzrilor si de investiii in zona concedat; exclusivitatea de
cumprare poate sa implice participarea productorului la expansiunea pieei i s conduc la
aprovizionarea regulata de ctre angrositi a persoanelor care vnd mrfuri cu amnuntul380.
Promovarea progresului tehnic sau economic se poate realiza prin folosirea unui
procedeu nou de fabricate si prin utilizarea, pentru un singur produs, a unor tehnologii
care erau luate anterior in considerare doar in mod izolat, in cazul unor bunuri diferite381.
La art. 81 par. 3 nu se face referire si la progresul social, dar Curtea de Justiie a
hotrt ca acesta poate sa fie subsumat, in unele circumstane, progresului economic. De pilda,
meninerea locurilor de munca este posibil sa constituie unul din factorii de apreciere a
nelegerii monopoliste 382.
A doua condiie (pozitiv) este ca nelegerea intre ntreprinderi s rezerve utilizatorilor o
parte echitabila din profitul obinut.
Noiunea de utilizatori cuprinde, deopotriv, pe consuma-toni finali si pe partenerii
direci ai ntreprinderilor participante la nelegerea monopolist!
De exemplu, o corecta repartizare, pentru utilizatori, a avantajelor care rezulta din
378

C.J.C.E., 13 iulie 1966, af. 56 ?i 58/64, Etablissements Consten S.A.R.L. et Grundig-Verkaufs-GmbH. in Recueil. 1966, vol.
2. p. 502-503.
379
A se vedea, O. Manolache, op. cit., p. 59.
380
C.J.C.E., 25 octombrie 1977, af. 26/76, Metro SB-GroBmarkte GmbH & Co. KG, in Recueil, 1977. partea a treia, p. 1916.
381
382

T.P.I.C.E., 15 iulie 1994, af. T-17/93, Matra Hachette SA, in Recueil, 1994-6/7, p. II-633.

C.J.C.E., 25 octombrie 1977, af. 26/76, Metro SB-GroBmarkte GmbH & Co. KG, in Recueil, 1977, partea a treia, p. 19161917.

ameliorarea produciei sau a distribuirii produselor, din promovarea progresului tehnic ori
economic poate sa nsemne reducerea preului la o serie de mrfuri, la un nivel inferior celui
la care ar conduce libera concurenta.
Avantajele pe care le obin utilizatorii nu sunt insa totdeauna pecuniare. Ele pot sa
constea, in unele situaii, in mbuntirea calitii bunurilor sau serviciilor; accesul la produse
noi care incorporeaz, eventual, tehnologii avansate; protecia sntii persoanelor; protecia
mediului nconjurtor;
A treia condiie (negativa) este ca nelegerea survenita sa nu impun ntreprinderilor
interesate restricii care nu sunt indispensabile pentru ameliorarea produciei sau a distribuirii
produselor ori pentru promovarea progresului tehnic sau economic. Efectele negative ale
restrngerii concurentei sunt tolerabile, daca nu au fost folosite dect mijloacele necesare
pentru atingerea obiectivelor artate.
ntreprinderile interesate sunt toate ntreprinderile care suporta consecinele restriciilor
ce au fost stabilite sau care beneficiaz de efectele nelegerii respective, nu numai cele care
sunt pri la ea.
De pild, nu pot s fie puse n discuie prevederile restrictive dintr-un acord in ipoteza
in care nlturarea sau modificarea unora dintre acestea ar compromite ndeplinirea
scopului care a fost urmrit.
In schimb, clauzele de exclusivitate absoluta din contractele de concesiune, nu sunt
socotite, in general, indispensabile pentru realizarea efectelor pozitive ale acordurilor ncheiate383.
A patra condiie (negativa) este ca nelegerea monopolist s nu dea posibilitatea
ntreprinderilor participante sa elimine concurenta pentru o parte substanial a produselor
in cauza. Indiferent care ar fi amploarea consecinelor benefice ale nelegerii ntre ntreprinderi,
aceasta nu poate sa fie apreciata ca fiind licita in eventualitatea in care ar conduce la nlturarea
totala a concurentei sau ar determina eliminarea ei pentru o parte substanial a produselor
luate in considerare.
Aplicarea condiiei analizate depinde de modul in care este stabilita piaa produsului sau
serviciului. Dup cum am menionat, Curtea de Justiie examineaz cu prioritate, in vederea
delimitrii pieei relevante, daca produsele sau serviciile sunt ori nu substituibile384.
n cazul in care o anumita nelegere reunete 95% din productorii si importatorii
de igri, aceasta nu poate sa fie inclusa, de exemplu, intre nelegerile nesancionabile385.
4. Prevederi legate comunitare referitoare la exceptrile de grup sau pe categorii. Unele
categorii de acorduri, decizii sau practici pot sa beneficieze de exceptri de la aplicarea art. 81
par. 1, fara sa fie necesara o solicitare in acest sens de la ntreprinderile in cauza. Aceste
exceptri, denumite ,,de grup" sau ,,pe categorii", sunt prevzute in unele regulamente ale
Consiliului sau ale Comisiei.
Potrivit art. 83 din Tratatul C.E., regulamentele si directivele utile in scopul aplicrii
principiilor artate la art. 81 si 82 sunt adoptate de ctre Consiliu, hotrnd cu majoritate
calificata, la propunerea Comisiei si dup consultarea Parlamentului european. Pornind de la
experiena acumulata de ctre Comisie in domeniul concurentei, Consiliul a adoptat o serie
de regulamente care cuprind exceptri de grup sau a abilitat Comisia sa adopte asemenea
regulamente.
Exceptrile de grup sau pe categorii degreveaz Comisia de acordarea unui numr ridicat
de exceptri individuale si permit, in principiu, ntreprinderilor sa cunoasc ca nu se afla sub
incidena dispoziiilor art. 81 par. 1 din Tratatul C.E.
Regulamentele prin care sunt stabilite exceptri de grup se adopta pentru o perioada
limitata de timp. Ele cuprind definiia categoriilor de acorduri, de decizii si de practici
concertate crora li se aplica prevederile regulamentului, clauzele care trebuie sa fie incluse in
cadrul nelegerii intre ntreprinderi sau condiiile care urmeaz sa fie ndeplinite, clauzele
383
384

A se vedea, C. Grynfogel. Droit communautaire de la concurrence, L.G.D.J., Paris, 1997, p. 28.

C.J.C.E., 14 mai 1975, af. 19 i 20/74, Kali und Salz AG et Kali-Chemie AG, in Recueil, 1975, prima parte, p. 519.
C.J.C.E.. 29 octombrie 1980, af. 209-215 si 218/78, Heintz van Landewyck sari si altn. in Recueil, 1980-7, p. 32793280.
385

sau restrictive care pot sa figureze in acea nelegere, precum si clauzele sau restrictive care nu
sunt admise.
Exceptrile de grup trebuie sa corespunda cerinelor de la art. 81 par. 3. In consecin,
Comisia poate sa retrag beneficiul aplicrii unui regulament, daca ea constata, intr-un caz
determinat, ca nelegerea exceptata pe temeiul dispoziiilor respectivului regulament are, totui,
efecte incompatibile cerinelor de la art. 81 par. 3.
nelegerile intre ntreprinderi care nu sunt supuse prevederilor legale comunitare
referitoare la exceptrile de grup pot sa beneficieze de dispoziiile legale consacrate exceptrilor
individuale.
Bunoar, au fost adoptate regulamente prin care sunt stabilite exceptri de grup in
ceea ce privete acordurile de distribuire exclusiva, acordurile de cumprare exclusiva,
acordurile de specializare, acordurile de cercetare si dezvoltare, acordurile de franchising,
acordurile de transfer de tehnologie, anumite acorduri din domeniul asigurrilor, a
transporturilor maritime si aeriene, a agriculturii s.a.
Seciunea a III-a
Abuzul de poziie dominant
Potrivit art. 82 din Tratatul C.E., este incompatibila cu piaa comuna si interzisa, in
msura in care comerul intre statele membre poate sa fie afectat, exploatarea abuziva, de
ctre una sau mai multe ntreprinderi, a unei poziii dominante pe piaa comuna sau pe o parte
substanial a acesteia.
Asemenea practici abuzive pot sa constea, in special, in urmtoarele:
a) impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vnzare ori de cumprare
sau a altor condiii inechitabile ale tranzaciilor; b) limitarea produciei, a distribuiei sau a
dezvoltrii tehnice, in dauna consumatorilor;
c) aplicarea unor condiii inegale la prestaii echivalente partenerilor comerciali,
crendu-le astfel un dezavantaj concurenial;
d) condiionarea ncheierii contractelor de acceptarea, de ctre parteneri, a unor
prestaii suplimentare, care nu au legtur, prin natura lor sau conform uzanelor comerciale,
cu obiectul respectivelor contracte.
Dup cum se observa, prevederile art. 82 sunt similare celor de la art. 81 par. 1, cu
excepia dispoziiilor art. 81 par. 1 lit. c (repartizarea pieelor sau a surselor de aprovizionare).
Interzicerea practicilor abuzive are insa caracter absolut, nefiind admise nici un fel de
excepii. Severitatea reglementarilor de la art. 82 se ntemeiaz pe ideea ca abuzul de poziie
dominanta nu poate sa aduc niciodat o contribuie pozitiva pe piaa pe care se manifest! Prin
urmare, exceptrile individuale sau pe categorii nu sunt, in aceasta materie, posibile.
/. Condiiile de aplicare a regulii prohibitive de la art. 82. In cadrul prevederilor art. 82 este
interzisa exploatarea abuziva, de ctre una sau mai multe ntreprinderi, a unei poziii
dominante pe piaa comuna sau pe o parte substanial a acesteia. In principiu, deinerea unei
poziii dominante nu este prohibita, ci numai exploatarea ei abuziva, cu toate ca poziia
dominanta pe piaa a uneia sau mai multor ntreprinderi poate sa aduc atingere concurentei.
Vom vedea, totui, in legtur cu operaiunile de concentrare, ca, potrivit dispoziiilor
Regulamentului nr. 4064/89, dobndirea unei poziii dominante datorita unei asemenea
operaiuni, poate sa fie sancionat.
Aplicarea art. 82 din Tratatul C.E. presupune ndeplinirea urmtoarelor condiii:
- Deinerea de ctre una sau mai multe ntreprinderi a unei poziii dominante, care este
susceptibila sa produc efecte in cadrul Comunitii;
- Exploatarea abuziva a poziiei dominante;
- Posibilitatea sa fie afectat comerul intre statele membre.
Poziia dominanta este o situaie de for economica deinut de o ntreprindere, de natura
sa mpiedice meninerea unei concurente efective pe piaa relevanta, permindu-i sa aib un

comportament care este, intr-o msura apreciabila, independent fata de concureni, de

clienii si si, in cele din urma, fata de consumatori386.
Aceast definiie poate s fie luat n considerare, cu adaptrile corespunztoare, i n
cazul in care poziia dominanta este deinut, pe piaa pertinenta, de mai multe ntreprinderi387.
Semnificaia noiunii de ntreprindere este aceeai in cuprinsul art. 81 i a art. 82. Aadar,
precizrile fcute referitor la conceptul artat, in contextul analizrii nelegerilor monopoliste
intre ntreprinderi, ar putea fi reiterate i la abuzul de poziie dominanta388. Ne mrginim sa
subliniem aici ca prevederile art. 82 se aplica inclusiv ntreprinderilor publice, cu elementele
specifice stipulate la art. 86 par. 2.
Poziia dominanta pe piaa este o problema de fapt. Nu are relevanta ca ea decurge din
acordarea unor drepturi exclusive389 sau ca absenta ori limitarea concurentei este favorizata de
dispoziiile leg ale aplicabile390.
De regula, poziia dominanta este deinut pe piaa de cafea o singura ntreprindere.
Totui, nu este exclusa o poziie dominanta colectiva. Aceasta poate sa fie deinut de
ntreprinderile aparinnd aceluiai grup, n ipoteza n care intre ele exista legaturi ndeajuns de
strnse pentru ca entitile artate s adopte o singur linie de aciune pe pia391, sau de
ntreprinderi care nu sunt integrate unui grup determinat, dar care sunt unite prin legaturi
economice care le situeaz, daca ele sunt avute in vedere mpreun, pe o astfel de poziie, in raport
cu celelalte ntreprinderi de pe piaa relevanta392.
Privitor la prima varianta in care poate sa fie evideniat poziia dominanta colectiva,
se poate meniona ca absenta autonomiei reale a filialei fata de societatea-mama in determinarea
comportamentului ei pe piaa, nltur aplicarea dispoziiilor art. 81, insa poate sa conduc la
punerea in practica a reglementarilor de la art. 82.
Referitor la a doua varianta a poziiei dominante colective, remarcam ca nu este
suficient sa existe o coordonare a aciunii ntreprinderilor pe piaa, fund necesar, in plus, ca
activitatea lor sa aib caracter ,,colectiv", adic ntreprinderile in cauza s i unifice strategia pe
care neleg s o aplice in continuare. In mprejurarea contrara, vor fi luate in considerare
stipulaiile art. 81.
Poziia dominanta este apreciata in funcie de piaa relevanta. Aceasta poate sa fie, de exemplu,
piaa Comunitii393, piaa mai multor state membre394, piaa unei tari din Comunitate395 sau sa
fie circumscrisa unei anumite zone dintr-un stat membra396. n toate ipotezele, dominaia
economic se exercita in cadrul Comunitii, dar sediul ntreprinderii respective se poate
afla in afara perimetrului geografic al acesteia397. n consecina, ceea ce prezint semnificaie
este locul unde sunt susceptibile sa se produc efectele poziiei deinute de ctre ntreprinderea
386

C.J.C.E., 13 februarie 1979, af. 85/76. Hoffmann-La Roche & Co. AG. in Recueil, 1979. prima parte, p. 520.
T.P.I.C.E., 10 martie 1992, af. T-68/89, T-77/89 ?i T-78/89. Societa Italiana Vetro S.p.A. e.a., in Recueil, 1992-3/H, p.
n-1548. Cnteriul hotarator al pozitiei dominante il constituie comportamentul. intr-o masura apreciabila. independent al
uneia sau mai multor intreprinderi fata de concurenti, de clienti si, in final, fata de consumatori.
387

388

A se vedea. supra, titlul n, capitolul I, sectiunea a II-a. pet. 1, p. 187.

389

C.J.C.E., 10 decembric 1991, af. C-179/90, Merci convenzionali porto di Geneva S.p.A.. in Recueil, 1991-10, p. I- 59285929. In aceasta afacere, o Tnlreprindere era titulatura dreptului exclusiv de a organiza operatiunile portuare in Geneva.
390
C.J.C.E., 4 mai 1988, af. 30/87, C. Bodson, in Recueil, 1988-5, p. 2514
391
C.J.C.E., 27 aprilie 1994, af. C-393/92, Gemeente Almelo e.a., in Recueil. 1994-4, p. 1-1520.
392
T.P.I.C.E., 10 martie 1992, af. T-68/89, T-77/89 si T-78/89, Societa Italians Vetro S.p.A. e.a., in Recueil, 1992-3/H, p.
tt-1548. Asa este, de exemplu, cazul a doua sau mai multor intreprinderi care dispun, pe temeiul unor acorduri de
licenta, de un avans tehnologic considerabil.
393
C.J.C.E., 6 martie 1974, af. 6 si 7/73, Istituto Chemioterapico Italiano S.p.A. et Commercial Solvents Corporation, in
Recueil, 1974, prima parte, p. 249-251.
394

C.J.C.E., 14 februarie 1978, af. 27/76, United Brands Company et United Brands Continentaal BV, in
Recueil, 1978, prima parte, p. 277-280.
395

C.J.C.E., 9 noiembrie 1983, af. 322/81, NV Nederlandsche Banden-Industrie-Michelin, in Recueil, 1983-10, p. 35013502.
396
C.J.C.E., 17 mai 1994, af. C-18/93, Corsica Ferries Italia Sri, in Recueil, 1994-5, p. 1-1824-1825. In aceasta afaeere,
Curtea de Justitie a hotarat ca piata relevanta este piata portului Geneva.
397
T.P.I.C.E., 10 martie 1992, af. T-68/89, T-77/89 si T-78/89, Societa Italians Vetro S.p.A. e.a., in Recueil, 1992-3/H, p. 111550.

in cauza. Situaia este similara cu cea nfiat la nelegerile monopoliste intre ntreprinderi.
Piaa relevanta este delimitate inndu-se seama de piaa produsului (serviciului) si de
piaa geografica.
Piaa produsului sau serviciului se analizeaz, in principal, dup criteriul
interschimbabilitii bunurilor ori serviciilor, care este influenat, dup cum am artat, de
materialitatea acestora si de obinuinele utilizatorilor398.
Plata geografica cuprinde teritoriul unde sunt implicate ntreprinderile in scopul
livrrii produselor sau realizrii serviciilor i unde condiiile de concurenta sunt omogene 399.
In cadrul art. 82 se face referire numai la piaa geografica, stipulndu-se ca este
interzisa exploatarea abuziva a unei poziii dominante pe piaa comuna sau pe o parte
substanial a acesteia. Noiunea de parte substanial a pieei comune nu este imuabila400. In
vederea stabilirii daca un teritoriu determinat prezint importanta suficienta pentru a
constitui o parte substanial a pieei comune, trebuie luata in considerare, in special,
structura si volumul consumaiei produsului in cauza, precum i obinuinele si posibilitile
economice ale vnztorilor i cumprtorilor401.
Delimitarea pieei relevante presupune insa examinarea ambelor componente ale
acesteia, iar mrimea teritoriului unde sunt implicate ntreprinderile nu este, dup cum
reiese din hotrrea anterioara a Curii de Justiie, dect unul dintre elementele de apreciere
ale pieei geografice.
In mprejurarea in care ntreprinderea desfoar mai multe activiti, apare necesar
sa se analizeze daca fiecrei activiti i corespunde o piaa distinct sau, dimpotriv,
disocierea nu este posibil402.
In orice caz, in absenta delimitrii riguros motivate a pieei relevante, deciziile
Comisiei sunt desfiinate de Curtea de Justiie 403.
Existenta poziiei dominante este probata de deinerea unei mari pri din pia, de
raportul dintre prile de piaa deinute de ntreprinderea in cauza si de concureni, de
avansul tehnologic fata de concureni, de dezvoltarea unei reele comerciale deosebit de
perfecionate si de absenta concurentei poteniale404 86.
De regula, existenta poziiei dominante este dovedita cu ajutorul mai multor factori
care, luai in considerare in mod izolat, nu sunt, totdeauna, determinant!405 87.
Intre acetia, se distinge, prin importanta, partea de piaa deinut de
ntreprinderea in cauza. In ipoteza in care partea de piaa deinut este de 50% sau
superioara, ne aflam in prezenta unui indice care, in lipsa unor circumstane excepionale,
este socotit suficient pentru a afirma existenta poziiei dominante406 88.
398

In sensul ca exista o piata a instalatiilor telelbnice, lara sa se distinga dupa cum echipamentele respective sunt
cumparate sau inchiriate, C.J.C.E., 5 octombrie 1988, af. 247/86, Alsatel, in Recueil, 1988-9. p. 6009-6010; Pia{a
inlormatiilor sapta-manale, prin reviste specializate, cu privire la programele de radio s.i televiziune este insa distincta de
piafa infonnatiilor referitoare la aceste programe, realizata prin intermediul ziarelor coticliene, intrucat
numai revistele specializate permit persoanelor interesate sa cunoasca din timp emisiunile pe care le pot urmari
in cursul saptamanii (T.P.I.C.E., lOiulie 1991. af. T-69/89, Radio Telefis Eireann, in Recueil, 1991-7/H, p. H-515-516;
T.P.I.C.E., 10 iulie 1991, af. T-70/89, The British Broadcasting Corporation si BBC Enterprises Limited, in Recueil,
1991-7/H, p. H-559-561; T.P.I.C.E, 10 iulie 1991, af. T-76/89. Independent Television Publications Limited, in Recueil,
1991-7/H, p. 11-598-599). Piesele ornamentale pentru caroseria autoturismelor sunt interschim-babile in conditii
dilicile. Obtmerea unui brevet pentru asemenea piese nu constituie, totusi, un abuy, de pozitie dominanta (C.J.C.H.,
5 octombrie 1988, af. 53/87. Regie nationale des Usines Renault, in Recueil, 1988-9, p. 6072-6073).
399
A se vedea. supra, titlul n. capitolul I, sectiunea a Il-a, pet. 1, p. 200.
400
401

C.J.C.E., 13 februarie 1979, af. 85/76, Hoffmann-La Roche & Co. AG, in Recueil, 1979. prima parte, p. 520.

Ibidem, p. 520; C.J.C.E., 16 decembrie 1975, af. 40-48, 50, 54-56, 111, 113 si 114/73, Cooperatieve
Verenigmg ,,Smker Unic" UA et autres, in Recueil, 1975. prima parte, p. 1666.
402

C.J.C.E., 9 noiembrie 1983, af. 322/81, NV Nederlandsche Bancien-Industrie-Michelin. in Recueil, 1983-10, p. 35043507. De exemplu, pia^a pneurilor pentru camioane si autobuze este diferita de piata pneurilor pentru autolurisme si
camionete.
403

Exempli gratia, T.P.I.C.E., 10 martie 1992, af. T-68/89, T-77/89 si T-78/89, Societa Italiana Vetro S.p.A. e.a.,
in Recueil. 1992-3/H, p. 11-1548-1551.
404
C.J.C.E., 13 februarie 1979, af. 85/76, Hoffmann-La Roche & Co. AG, in Recueil, 1979. prima parte, p. 524.
405
C.J.C.E., 2 martie 1994, af. C-53/92 P, Hilti AG, in Recueil, 1994-3, p. I- 697-700: T.P.I.C.E.. 12 decembrie
1991, af. T-30/89, Hilti AG. in Recueil, 1991-10. p. 11-1480.
406
C.J.C.E., 3 iulie 1991. af. C-62/86, AKZO Chemie VB, in Recueil. 1991-7/1, p. 1-3453.

In celelalte situaii, criteriul prii de piaa deinut de ntreprindere se conjug,

pentru a hotr daca aceasta se gsete sau nu pe o poziie dominanta, cu elemente
suplimentare.
ntreprinderile care beneficiaz de un anumit monopol sau crora li s-au acordat
drepturi exclusive se afla, evident, pe o poziie dominanta407 89. Regulile de concurenta nu se
aplica insa, potrivit art. 86 par. 2, ntreprinderilor crora li s-a ncredinat gestiunea unor
servicii de interes economic general sau care au caracterul unui monopol fiscal.
n schimb, deinerea unei pri de piaa intre 5% si 10% exclude, in mod obinuit,
existenta unei poziii dominante 408.
Alturi de partea de piaa care aparine ntreprinderii in cauz, poate sa fie
semnificativ si raportul dintre aceasta si prile de piaa deinute de ctre concureni.
Bunoar, intr-o afacere, Curtea de Justiie a constatat c partea de pia deinut de o
ntreprindere este de cteva ori superioara celei aparinnd concurentului mai bine plasat, ca
ali concureni dein pri de piaa mult reduse si ca activitile de promovare a vnzrilor si
campaniile publicitare ale concurenilor nu au avut consecine semnificative pe piaa de
referin409.
De asemenea, avantajele tehnice si comerciale ale ntreprinderii in cauza sunt evocate
adesea de Curtea de Justiie. Ele pot sa constea, de exemplu, in capaciti de producie care
permit acceptarea oricror comenzi, in folosirea unor metode de fabricate sau instalaii
avansate din punct de vedere tehnic, in utilizarea unei forte de munca calificate, in deinerea
unor materiale proprii in scopul ambalrii produselor, in asigurarea transportului prin
mijloace proprii410.
Absenta concurentei poteniale, datorata, de pilda, costurilor ridicate ale investiiilor
poate sa reprezinte un alt factor relevant.
Criteriile reinute de Curtea de Justiie, cu prilejul afacerii Hoffmann-La Roche,
pentru a statua cu privire la existena unei poziii dominante, nu sunt, totui, limitative. Lor li
se pot adaug gradul de permeabilitate al pieei, determinat de uzura morala rapida a
produselor, ceea ce permite apariia unor noi concureni; fidelitatea clientelei s.a.
Poziia de lider al unei ntreprinderi sau cifra de afaceri totala a acesteia nu trimite
insa eo ipso la ideea existentei unei poziii dominante, ntruct celelalte ntreprinderi i pot
pstra ansele competitive, iar cifra de afaceri obinut poate s fie rezultatul valorificrii
unor bunuri care au piee distincte.
Pe de alta parte, lipsa temporara a profitului sau chiar pierderile nu sunt
incompatibile cu existenta unei poziii dominante.
ntreprinderea care deine o poziie dominanta este inut de o responsabilitate
particulara referitor la respectarea regulilor de concurenta411 93. Aceasta nu nseamn insa ca
ea ar fi lipsita de posibilitatea de a-si apra interesele, de a se dezvolta si de a dobndi noi
clieni, cci, dup cum am subliniat, poziia dominanta nu este interzisa in cadrul art. 82 si nu se
poate solicita ntreprinderii care o deine ca, prin comportamentul ei, sa i favorizeze
concurenii. Ceea ce se prohiba prin dispoziiile art. 82 este exploatarea abuziva a poziiei
dominante.
407

C.J.C.E.. 23 aprilie 1991, af. C-41/90, K. Hofner et F. Elser, in Recueil. 1991-4, p. 1-2018. privitor la un oficiu public care
detinea monopolul legal al plasarii fortei de munca; C.J.C.E., 13 noiembrie 1975, af. 26/75, General Motors Continental NV,
in Recueil, 1975. partea a doua, p. 1378-1379, referitor la dreptul exclusiv acordat conslructorilor de autoturisme sau unui
mandatar unic al acestora de a realiza controlul tehnic al autoturismelor pe care le-au fabricat, in scopul punerii lor in
circulatie inlr-un stat membru.
408

C.J.C.E., 25 octombrie 1977, af. 26/76, Metro SB-GroBmarkte GmbH & Co. KG, in Recueil, 1977, partea a
treia, p. 1903.
409

C.J.C.E., 14 februarie 1978, af. 27/76, United Brands Company et United Brands Continental BV, in Recueil, 1978, prima
parte, p. 286-287.
410

Ibidem, p. 282-285; C.J.C.E., 9 noiembrie 1983, af. 322/81, NV Nederlandsche Banden-Industrie-Michelin, in

Recueil, 1983-10, p. 3510-3512; C.J.C.E., 6 martie 1974, af. 6 i 7/73, Istituto Chemioterapico Italiano S.p.A. et
Commercial Solvents Corporation, in Recueil, 1974, prima parte, p. 249-251.
411

T.P.I.C.E., 1 aprilie 1993, af. T-65/89, BPB Industries pic et British Gypsum Limited, in Recueil, 1993-4/5, p. IT-392.

Exploatarea abuziva a poziiei dominante este o noiune obiectiva privitoare la

comportamentele unei ntreprinderi aflata intr-o poziie dominanta, care sunt de natura sa
influeneze structura pieei unde, datorita prezentei ntreprinderii respective, nivelul de
concurenta este deja sczut, astfel de comportamente putnd sa mpiedice, prin mijloace
diferite de cele ale unei concurente obinuite, meninerea nivelului de concurenta care poate sa fie
nc evideniat pe piaa sau dezvoltarea acestei concurente 412 .
Dup cum se poate observa, in cuprinsul definiiei Curii de Justiie, accentul este pus pe
modificarea situaiei de pe piaa, datorata comportamentelor neconforme condiiilor fireti de
concurenta ale ntreprinderii care devine o poziie dominanta.
Spre deosebire de definiia Curii de Justiie, in cadrul art. 82, se tine seama, cu
prioritate, de aciunile ntreprinderii care se gsete intr-o poziie dominanta, de scopurile
urmrite i de rezultatele pe care ea le-a obinut413.
Definiia Curii de Justiie are avantajul de a sublinia caracterul obiectiv al noiunii
de exploatare abuziva a poziiei dominante. Ea se ntemeiaz, in esena, pe prevederile art.
3 lit. g din Tratatul C.E., conform crora, activitatea Comunitii comporta un regim care sa
creeze sigurana ca, in cadrul pieei interne, concurenta nu este denaturata. Aspectele de
ordin subiectiv, precum intenia de a sanciona, din punct de vedere comercial,
ntreprinderile care nu i desfoar activitatea pe baza regulilor din domeniul concurentei
sau dorina de a nltura concurenii care, corespunztor aprecierilor ntreprinderii in
cauza, vnd produse periculoase414, nu justifica abuzul de poziie dominanta.
Totodat, intervenia Curii de Justiie, pe motivul schimbrii situaiei de pe piaa,
cauzata de folosirea unor mijloace necorespunztoare de ctre ntreprinderea luata in
considerare, este posibila nu numai in cazul atingerilor aduse, in mod direct, concurentei, ci i
in ipoteza in care concurenta este afectata in mod indirect. Aa se ntmpl, de exemplu, in
circumstanele in care poziia dominant este deinut pe o anumita piaa, iar efectele
negative se produc pe o piaa distincta, conexa cu prima415.
Exploatarea abuziva a poziiei dominante se poate realiza prin utilizarea unor
procedee diferite, pe care le vom analiza in cadrul specificrii practicilor abuzive. Art. 82
cuprinde patru categorii de asemenea practici, enumerarea nefiind insa limitativa416.
Posibilitatea sa fie afectat comerul ntre statele membre constituie o cerin care
permite delimitarea domeniului de aplicare a prevederilor legale comunitare de dispoziiile
legale din statele membre referitoare la concurenta intre ntreprinderi.
In scopul punerii in practica a reglementarilor de la art. 82 din Tratatul C.E. este
suficient ca exploatarea abuziva a poziiei dominante sa poat avea consecine negative
asupra comerului intracomunitar, fara sa fie necesar ca acestea sa se fi produs efectiv417.
412

C.J.C.E., 13 februarie 1979, af. 85/76, Hoffmann-La Roche & Co.AG, in Recueil, 1979, prima parte, p. 541.
Intr-o prima etapa. s-a incercat sa se defmeasca abuzul de pozitie dominanta ca fund un comportament interzis
datorita caracteristicilor sale intrinseci. Acesta putea sa tie un ,,abuz de comportament", care ii prejudicia pe concurenti
sau, intr-o alia variants, un ,.abuz de rezultat". ce ii dezavantaja pe fumizori, pe client! ?L in cele din urma, pe consumatori.
Ulterior a fost insa retinuta o conceptie larga a notiunii de abuz de pozitie dominanta. acesta fund considerat un ,,abuz de
stnictura'", care este posibil sa nu ii dezavantajeze, de indata. pe consumatori, ci sa-i afecteze in timp, din pricina
modilicarii structurii pietei, prin inlaturarea unor concurenti actuali ori potential!. Totusi, schimbarea situatiei de pe
piata este ilicita numai in cazul in care sunt folosite mijloace diferite de cele ale unei concurente obis.nuite (a se vedea,
pentru sinteza acestor teorii, B. Goldman. A. Lyon-Caen, L. Vogel, op. cit., p. 422-426).
414
T.P.I.C.E., 12 decembrie 1991, af. T-30/89, Hilti AG, in Recueil, 1991-10. p. H-1488-1489.
415
T.P.I.C.E., 6 octombrie 1994, af. T-83/91. Tetra Pak International SA. in Recueil, 1994-8/9/10, p. H-809-811, privitor la
consecintele negative produse pe piata utilajelor ?i cartoanelor neaseptice folosite la ambalarea lichidelor alimentare. care a
fost considerata conexa piejei utilajelor si cartoanelor aseptice, utilizate in acelasi scop, unde intreprinderea in cauza
detinea o pozitie dominanta; C.J.C.E., 6 martie 1974, af. 6 si 7/73 Istituto Chemioterapico Italiano S.p.A. et Commercial
Solvents Corporation, in Recueil, 1974, prima parte, p. 253, referitor la piata unor produse derivate, obtinute din
materiile prime pe a caror piata intreprinderea se afla intr-o pozitie dominanta.
413

416

A se vedea Infra, titlul II, capitolul I, sectiunea a Hl-a, pet. 2, p. 223.

C.J.C.E., 6 aprilie 1995, af. C-241/91P si C-242/91P, Radio Telefis Eireann et Independent Television
Publications Ltd, in Recueil, 1995-3/4, p. 1-799-800. Potrivit Curtii de Justitie, conditia pe care o analizam este
indeplinita, in ipoteza in care se poate aprecia, cu un grad de probabilitate suficient, ca actiunea intreprinderii
in cauza este susceptibila sa influenteze, direct sau indirect, in mod real ori potential, comertul intre statele membre.
417

mprejurarea ca practicile abuzive au legtur doar cu produsele vndute pe piaa unui

stat membru, fara sa priveasc exporturile spre alte tari din Comunitate, sau ca ele se
refera la bunuri exportate in state tere, nu la mrfuri comercializate in Comunitate, este
fara relevanta, in eventualitatea in care astfel de practici tind sa conduc la nlturarea unui
concurent de pe piaa comuna, ceea ce poate avea repercusiuni asupra comerului
Intracomunitar418.
De asemenea, comerul intre statele membre poate sa fie afectat inclusiv in situaia in
care piaa relevanta este piaa unui stat membru sau daca aceasta este circumscrisa unei
anumite zone dintr-o tara din Comunitate, pentru ca unele ntreprinderi concurente pot sa i
aib sediul in alte state membre ori respectiva zona (de pilda, un port) sa permit
desfurarea unor operaiuni semnificative de import si de export.
Privitor la abuzul de poziie dominanta, nu se distinge intre ntreprinderile mari i,
respectiv, cele mijlocii si mici, fiind sancionate, in principiu, toate practicile abuzive, in pofida
rezervelor exprimate in literatura de specialitate fata de aceasta linie de gndire419. Aadar,
unele atenuri ale concepiei artate sunt posibile numai in msura in care se apreciaz in mod
nuanat, pe de-o parte, poziia deinut, pe piaa relevanta, de ntreprinderea in cauz, pentru
a se hotr daca este sau nu vorba de o poziie dominanta, iar, pe de alta, mijloacele care ar
putea sa fie considerate diferite de cele folosite in cadrul unei concurente obinuite.
De exemplu, cifra de afaceri totala, obinut prin valorificarea unor bunuri care au
aceeai piaa, constituie unui dintre indicii care sunt utilizai pentru a statua referitor la
existenta unei poziii dominante; obiectivele urmrite (ameliorarea produciei sau a distribuirii
produselor, promovarea progresului tehnic ori economic) si respectarea principiului
proporionalitii in promovarea unor mijloace specifice pentru atingerea acestora pot, totodat,
sa permit caracterizarea aciunii sau a inaciunii ntreprinderii pe piaa420.
In general, limitele liberei aciuni a ntreprinderilor pe piaa sunt insa mai largi in
ipoteza nelegerilor intre ntreprinderi, comparativ cu cele care pot sa fie evideniate in
cazul comportamentului unilateral al acestora.
2. Specificri ale practicilor abuzive. Art. 82 cuprinde patru categorii de practici
considerate abuzive, care sunt, cu o excepie, similare categoriilor de nelegeri monopoliste
intre ntreprinderi de la art. 81.
Repartizarea pieelor sau a surselor de aprovizionare nu a fost reiterat in cadrul art.
82, apreciindu-se ca acestea se pot realiza doar pe baza unor nelegeri orizontale sau
verticale intre ntreprinderi. In practica s-a constatat, totui, ca astfel de efecte sunt
generate, in anumite situaii, si de exploatarea abuziva a unei poziii dominante, chiar daca
ntreprinderea in cauza nu le-a avut in vedere cu prilejul aplicrii strategic! ei pe piaa. De
exemplu, interdicia impusa de ctre ntreprinderea aflata pe o poziie dominanta,
partenerilor ei comerciali, referitoare la revnzarea unui bun, poate sa conduc la fixarea acestora
pe piaa locala421.
418

C.J.C.E., 6 martie 1974, af. 6 si 7/73, Istituto Chemioterapico Italiano S.p.A. et Commercial Solvents Corporation, in
Recueil, 1974. prima parte, p. 254-256.
419

A se vedea, Gh. Gavalda, G. Parleani, op. cit, p. 321.

Obtinerea. pe temeiul art. 81 par. 3, a unei exceptari individuale sau de grup. nu exclude invocarea prevederilor art. 82,
pentru ca art. 81 si art. 82 se refera la situatii juridice distincte si, in plus, acordarea unei exceptari, pe baza dispozitiilor din
dreptul derivat, nu se poate sa deroge, in absenta unor reglementari specifice cuprinse ill Tratatul C.E.. de la stipulatiile art.
82.
Totusi, cu prilejul acordarii unei exceptari individuale, Comisia verifica o serie de aspecte ale intelegerii intre
intreprinderi care pot sa fie luate, eventual, in considerare, ^i in scopul invocarii prevederilor art. 82. De aceea. in
absen^a unei moditlcari a circumstantelor de fapt sau de drept, Comisia trebuie sa tina seama de constatarile realizate cu
ocazia acordarii exceptarii individuale.
In schimb, in cazul acordarii unei exceptari de grup, Comisia nu examineaza fiecare iutelegere intre intreprinderi i, in
consecinta, o asemenea exceptare nu are efecte juridice similare unei exceptari individuale (T.P.I.C.E., 10 iulie 1990, af. T51/89. Tetra Pak Rausing S.A., in Recueil, 1990-7, p.H-358-361).
420

421

C.J.C.E., 14 februarie 1978, af. 27/76, United Brands Company et United Brands Continental BV, in Recueil,
1978, prima parte, p. 293-294. In cauza. cele doua intreprinderi interziceau distribuitorilor sa revanda

Omisiunea de la art. 82 nu are insa inconveniente deosebite, pentru ca enumerarea

practicilor abuzive nu este limitativa.
Cu toate ca la ncheierea Tratatului C.E.E. pare sa fi fost luat in considerare, in
cuprinsul art. 82, numai ,,abuzul de comportament" si ,,de rezultat"422, invocarea articolului
menionat este posibila, deopotriv, in cazul ,,abuzului de structura" 423.
Practicile abuzive pot sa constea, in special, in urmtoarele:
a) Impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vnzare sau de cumprare
sau a altor condiii inechitabile ah tranzaciilor. Preul impus poate sa fie excesiv in ipoteza in
care nu exista un raport rezonabil intre acesta si valoarea economica a prestaiei
ntreprinderii424. De exemplu, diferenele substaniale de preturi practicate de o
ntreprindere pe piaa unde condiiile de concurenta sunt omogene constituie un abuz de
poziie dominanta425. Dependenta clienilor de produsele sau serviciile ntreprinderii care
deine o poziie dominanta poate sa determine impunerea, de ctre aceasta, a unor preturi
excesive 426.
Practicilor abuzive de la art. 82 lit. a credem ca le poate fi asimilata si situaia in care
o ntreprindere aflata intr-o poziie dominanta stabilete preturi foarte reduse, in scopul
nlturrii concurenilor de pe piaa427. Procedeul artat poate sa fie, eventual, subsecvent unui
acord intre ntreprinderi, care urmrete nlturarea de pe piaa a concurenilor care nu
participa la respectiva nelegere 428.
Condiiile discriminatorii pot sa priveasc, de asemenea, rabaturile comerciale sau
termenele de livrare care sunt consimite de ntreprinderea care deine o poziie dominanta429.
Art. 82 lit. a interzice stabilirea unilaterala a unor preturi inechitabile, in timp ce
art. 81 par. 1 lit. a, care este formulat in termeni apropiai, prohiba restrngerea libertii
prilor la nelegerea monopolista in fixarea preturilor. Aplicarea ambelor articole nu este,
dup cum am artat, totui, exclusa, in eventualitatea in care o ntreprindere aflata intr-o
poziie dominanta se prevaleaz de aceasta pentru a ncheia cu unii concureni o nelegere
monopolist, iar pe ceilali ncearc s-i nlture de pe piaa prin folosirea unor mijloace
incompatibile cu cerinele unei concurente obinuite;
b) Limitarea produciei, a distribuiei sau a dezvoltrii tehnice, in dauna
consumatorilor. De cele mai multe ori aceasta se realizeaz prin limitrile impuse furnizorilor
sau cumprtorilor de ctre ntreprinderea care are o poziie dominanta.
De pilda, Curtea de Justiie a hotrt, intr-o afacere, ca refuzul unei ntreprinderi de a
livra materii prime unui client cu care se afla in concurenta privitor la produsele obinute
cu ajutorul acelor materii prime, reprezint un abuz de poziie dominanta, daca apare riscul
nlturrii ntreprinderii concurente de pe piaa430. Aadar, o ntreprindere poate sa fie
bananele verzi cu care acestea i-au aprovizionat. Bananele puteau sa fie revandute de catre distribuitori
numai dupa maturarea lor.
422
A se vedea. B. Goldman, A. Lyon-Caen, L. Vogel, op. cit., p. 422423: Louis et Joseph Vogel, op. cit., p. 77.
423
C..J.C.E., 21 februarie 1973, af. 6/72, Europemballage Corporation et Continental Can Company Inc., in
Recueil, 1973, prima parte, p. 245 si 247. Conform hotararii Curtii de Justitie, prevederile sj spiritul art. 81
justifica sanctionarea ,.abuzului de structura".
424

C.J.C.E., 14 februarie 1978, af. 27/76, United Brands Company et United Brands Continental VB, in Recueil, 1978, prima
parte, p. 306.
425
Ibidem, p. 302-303, privitor la diferente de preturi de 30%-50%.
C.J.C.E., 14 februarie 1978, af. 27/76, United Brands Company et United Brands Continental VB, in Recueil, 1978, prima parte,
p. 306.
426
C.J.C.E., 6 martie 1974, af. 6 si 7/73, Istituto Chemioterapico Italiano S.p.A. et Commercial Solvents Corporation, in
Recueil, 1974, prima parte, p. 256.
427

C.J.C.E., 3 iulie 1991, af. C-62/86, AKZO Chemie VB, in Recueil, 1991-7/1, p. 1-3455-3456. In aceasta
afacere, Curtea de Justice a retinut existenta unui ,,abuz de structura".
428

C.J.C.E., 11 aprilie 1989, af. 66/86, Ahmed Saeed Flugreisen et Silver Line Reiseburo GmbH, in Recueil, 1989-4, p. 849.
C.J.C.E., 13 februarie 1979, af. 85/76, Hoffmann-La Roche & Co. AG, in Recueil. 1979, prima parte, p. 541-544, privitor
la rabaturi de fidelitate care erau consimtite fie in schimbul exclusivitafii, tie pe baza estimarii nevoilor fiecarui beneficiar.
nu in mod obiectiv, in functie de cantitatea de marfa cumparata; C.J.C.E., 14 februarie 1978. af. 27/76, United Brands
Company et United Brands Continental BV, in Recueil, 1978. prima parte, p. 294-295.
430
C.J.C.E.. 6 martie 1974, af. 6 si 7/73. Istituto Chemioterapico Italiano S.p.A. et Commercial Solvents Corporation, in
429

obligata sa ncheie un contract pentru vnzarea unor bunuri sau prestarea unor servicii, in
eventualitatea in care nu exista nici un substitut real ori potenial al acestora, poate sa fie
evideniat pe piaa o cerere specific potenial, constant i regulat a consumatorilor, iar
ntreprinderea in cauza are capacitatea necesara in vederea satisfacerii comenzilor pe care le-a
primit431.
Tot astfel a fost calificat, n jurispruden, folosirea de ctre un productor a unor
rabaturi de fidelitate care i mpiedicau pe concurenii din alte state membre sa comercializeze
propriile lor produse similare pe piaa432.
in circumstanele in care ntreprinderea poate livra cantiti limitate de mrfuri, ea
trebuie s i stabileasc prioritile pe temeiul unor criterii obiective, nediscriminatorii;
c) Aplicarea unor condiii inegale la prestaii echivalente partenerilor comerciali, crendule astfel un dezavantaj concurenial. Aceste prevederi nu sunt esenial diferite de cele de la lit. a si
b ale art. 82, ntruct condiiile discriminatorii pot sa se refere la preturi, rabaturi
comerciale, cantitile de mrfuri livrate etc. In cuprinsul art. 82 lit. c se accentueaz insa ca
orice condiii discriminatorii aplicate de o ntreprindere care devine o poziie dominanta
constituie un abuz.
Motivarea practicilor abuzive este, in general, similar celei a nelegerilor monopoliste,
supuse dispoziiilor art. 81 par. 1 lit. d. In contextul analizrii practicilor abuzive se remarc ins,
adesea, i livrarea cu ntietate a produselor ctre comercianii care vnd numai mrfurile
productorului, fiind dezavantajai cei care nstrineaz, alturi de acestea, bunuri concurente
importate433;
d) Condiionarea ncheierii contractelor de acceptarea, de ctre parteneri, a unor prestaii
suplimentare, care nu au legtur, prin natura lor sau conform uzanelor comerciale, cu
obiectul respectivelor contracte. Prin asemenea practici, ntreprinderea i consolideaz poziia
dominant i poate s nlture anumii concureni de pe piaa, deoarece aceasta subordoneaz
vnzarea unui bun a crui desfacere o controleaz de nstrinarea altor produse supuse
concurentei.
In situaia in care o ntreprindere cupleaz, din proprie iniiativ, independent de
vreun acord in acest sens, contractul principal cu o prestaie suplimentara, se aplic
prevederile art. 82 lit. d; daca nlnuirea este determinata de o nelegere intre ntreprinderi
la care este parte vnztorul, se iau in considerare dispoziiile art. 81 par. 1 lit. e.
Subliniem totodat ca, potrivit unei hotrri a Tribunalului de prim instan,
condiionarea ncheierii contractelor de acceptarea, de ctre parteneri, a unor prestaii
suplimentare, nu poate sa fie admisa cnd produsele in cauza sunt disociabile (de pild,
utilajele i cartoanele folosite pentru ambalarea lichidelor alimentare). In plus, contractele
cuplate nu ar putea s fie justificate prin existenta uzanelor comerciale, pe o pia unde
concurenta este deja afectata datorita poziiei dominante a unei ntreprinderi434.
Ultima afirmaie ni se pare ins susceptibil de rezerve, ntruct reglementrile de la
art. 82 lit. d se iau in considerare tocmai in situaia in care o ntreprindere deine o poziie
dominant pe pia.
Apoi, punerea in practic a unor uzane comerciale larg cunoscute i n mod obinuit
respectate de ctre prile la contracte de acelai tip in ramura comercial avut in vedere, nu
credem ca reprezint un mijloc diferit de cel al unei concurente obinuite.
Seciunea a IV-a
Recueil, 1974, prima parte, p. 253.
431
T.P.I.C.E., 12 iunie 1997, af. T-504/93, Tierce Ladbroke SA, in Recueil, 1997-5/6. p. H-969; C.J.C.E., 6 martie 1974, af. 6 i
7/73, Istituto Chemioterapico Italiano ct Commercial Solvents Corporation, rn Recueil, 1974. prima parte, p. 254.
432
C.J.C.E., 16 decembrie 1975, af. 40-48, 50, 54-56, 111, 113 ?i 114/73, Cooperatieve Vereniging ,,Suiker Unie" UA et autres,
in Recueil, prima parte, p. 1667.
433

A se vedea. Ph. Icard, Droit materiel et politiques conimunautaires. Editions ESKA, Paris, 1999, p. 422.

434

T.P.I.C.E., 6 octombrie 1994, af. T-83/91, Tetra Pak International SA, in Recueil, 1994-8/9/10, p. 11-822.

Clauze de salvgardare
Invocarea clauzelor de salvgardare care sunt in legtur cu funcionarea pieei
interne are consecine si in domeniul concurentei, ntruct obstacolele la libera circulaie a
mrfurilor, a persoanelor, a serviciilor i a capitalurilor influeneaz modul de desfurare a
concurentei in cadrul Comunitii.
Pe de alta parte, regulile in domeniul concurentei urmresc s nlture
compartimentrile pieei interne, pe care statele membre si ntreprinderile ar putea ncerc
s le restabileasc, afectnd astfel procesul de integrare care se ntemeiaz pe prevederile
Tratatului C.E.
Unele clauze de salvgardare din Tratatul C.E. se refera, in mod specific, la aspecte
din domeniul concurentei (bunoar, clauza de salvgardare de la art. 296 par. 1 lit. b),
altele privesc, in general, funcionarea pieei interne (de exemplu, clauzele de salvgardare de la
art. 95 si art. 297).
Totodat, se poate observa ca, in domeniul concurentei, Curtea de Justiie nu a
dezvoltat un sistem de excepii jurisprudeniale, aidoma celui analizat in cadrul celor patru
liberti fundamentale care caracterizeaz piaa intern, cu toate ca unii autori examineaz
libera concurenta pe acelai plan cu libera circulaie a mrfurilor, a persoanelor, a
serviciilor si a capitalurilor435; ntreprinderile i justific, uneori, comportamentele ilicite
prin motive imperative de interes general, iar, in cuprinsul unor hotrri, Curtea de
Justiie a reinut, fr distincie, ca asemenea motive pot sa explice instituirea unor
restricii in ceea ce privete exercitarea libertilor fundamentale consacrate in Tratatul C.E.436
118

Dup prerea noastr, pot s fie aduse in atenie cel puin urmtoarele aspecte care
rspund acestor preocupri, fr s fie necesar evidenierea unor excepii aparte:
- ntreprinderile pot sa beneficieze de un anumit monopol sau de drepturi exclusive.
Deinerea unui monopol nu contravine regulilor din domeniul concurentei, cat timp
ntreprinderea in cauza nu ncheie o nelegere monopolista sau nu abuzeaz de poziia s
dominant.
Mai mult, ntreprinderile crora li s-a ncredinat gestiunea unor servicii de interes
economic general sau care au caracterul unui monopol fiscal nu sunt supuse regulilor din
Tratatul C.E. dect in msura in care aplicarea acestora nu mpiedic realizarea, in drept
sau in fapt, a misiunii particulare care le-a fost ncredinat;
- nelegerile monopoliste intre ntreprinderi nu sunt sancionate, potrivit art. 81
par. 3, numai in considerarea unor factor! cu caracter economic, ci si pentru elemente de
ordin social;
- Restriciile in domeniul concurentei pot sa fie absorbite, in unele situaii, de
excepiile jurisprudeniale de la principiile fundamentale care caracterizeaz piaa interna,
fiind suficient sa se justifice, in mod corespunztor, adoptarea unei masuri contrara acestor
principii437.
Seciunea a V-a
Formele de control ale comportamentelor ntreprinderilor
Controlul comportamentelor ntreprinderilor se realizeaz de ctre autoritile
435

A se vedea, J. Schapira, G. Le Tallec, J.-B. Blaisc, op. cit, p. 213.

In acest sens, C.J.C.E., 8 iulie 1999, af. C-254/97, Societe Baxter e.a., in Recueil, 1999-7, p. 1-4831; C.J.C.E., 15 mai 1997, af.
C-250/95, Futura Participations et Singer, in Recueil, 1997-5, p. 1-2500-2501.
437
A se vedea, de exemplu, pnvitor la reglementarile legale dintr-un stat membru prin care se acorda un drept exclusiv
unei societati private de televiziune pentru emiterea publicitajii comerciale, ceea ce impiedica alte societati sa valorifice
dispozitiile legale comunitare referitoare la dreptul de stabilire si detemiina Tnlaturarea conciiieutei in cadrul unei parti
din Comunitate, T.P.I.C.E., 8 iulie 1999, af. T-266/97, Vhuiiiise Televisie Maatschappij NV, in Recueil, 1999-7/8. p. H-2369.
436

comunitare i de autoritile naionale ale statelor membre. Potrivit art. 85 par. 1 din
Tratatul C.E., Comisia are atribuia de a veghea la aplicarea principiilor stabilite la art. 81
si 82.
In materie sunt insa competente si autoritile naionale ale statelor membre, pentru
ca prevederile art. 81 si 82 au efect direct.
/. Aplicarea regulilor privitoare la nelegerile monopoliste de ctre autoritile
comunitare. In conformitate cu dispoziiile art. 83 din Tratatul C.E., Consiliul adopta
regulamentele i directivele utile in scopul aplicrii art. 81 si 82, asigurnd respectarea
interdiciilor de la art. 81 par. 1 si de la art. 82.
Pe temeiul art. 83, Consiliul a adoptat Regulamentul nr. 17/62, din 6 februarie 1962,
care este ,,primul regulament de aplicare a articolelor 81 si 82 din Tratatul C.E.".
Corespunztor prevederilor art. 24 din Regulamentul nr. 17/62, Comisia este
autorizat s adopte anumite dispoziii de aplicare a regulilor de procedura cuprinse in
regulamentul artat. In baza acestei abilitri, Comisia a adoptat Regulamentul nr. 3385/94,
din 21 decembrie 1994, privitor la cererile i notificrile adresate Comisiei de orice
ntreprindere care participa la nelegeri susceptibile sa li se aplice prevederile art. 81 par. 1
sau care ar putea sa fie supusa dispoziiilor art. 82, precum si Regulamentul nr. 99/63, din 25
iulie 1963, referitor la audierile in fata Comisiei.
Menionm totodat c, n unele domenii, cum este, de exemplu, cel al
transporturilor, se iau in considerare dispoziii diferite.
Pornind de la prevederile Regulamentului nr. 17/62, pot sa fie distinse mai multe etape
procedurale. a) Sesizarea Comisiei. Aceasta se poate realiza:
- de ntreprinderile care participa la o nelegere, eventual, monopolist sau care ar putea
s dein o poziie dominant;
- din oficiu;
- de ctre statele membre;
- de ctre persoanele juridice ori fizice care au un interes legitim.
ntreprinderile ale cror comportamente sunt susceptibile sa fie considerate contrare
reglementarilor legale comunitare din do-meniul concurentei pot sa sesizeze Comisia
pentru a obine o atestare negativa sau o exceptare individual.
Prin atestarea negativa, Comisia constata ca nu sunt motive pentru invocarea
prevederilor art. 81 par. 1 ori ale art. 82 din Tratatul C.E. (art. 2 din Regulamentul nr.
17/62). Atestarea negativ este o decizie, fiind supus, n ipoteza n care interesele
economice ale terilor sunt afectate, recursului n anulare 120. In schimb, beneficiarii
acesteia nu au deschisa calea recursului in anulare 438, chiar daca sunt nemulumii de
motivarea Comisiei.439 121
Sesizarea Comisiei, in scopul obinerii unei exceptri individuale, presupune
ndeplinirea condiiilor de la art. 81 par. 3 din Tratatul C.E. Spre deosebire de atestrile
negative, exceptrile individuale sunt acordate numai pentru nelegerile monopoliste intre
ntreprinderi.
Nu exist o obligaie general de notificare a nelegerilor ntre ntreprinderi, dar, pn la
momentul ndeplinirii acestei formaliti, nu poate sa fie luata nici o decizie de aplicare a art.
81 par. 3 (art. 4 par. 1 din Regulamentul nr. 17/62), iar decizia de exceptare nu produce
efecte anterior notificrii (art. 6 par. 1 din Regulamentul artat).
Corespunztor art. 4 par. 2 din Regulamentul nr. 17/62, nu sunt supuse notificrii
acordurile, deciziile si practicile concertate, cnd:
1. Prile care participa la ele sunt dintr-un singur stat membru440 122 si aceste
438

C.J.C.E., 10 iulie 1980, af. 253/78 i 1-3/79, B. Giry et Guerlain SA et autres, in Recueil, 1980-6, p. 2373.
T.P.I.C.E., 17 septembrie 1992, af. T-138/89, NBV et NVB, in Recueil, 1992-8, p. H-2188-2193, privitor la o decizie a
Comisiei prin care aceasta retinea, in cuprmsul dispo/.itivului, ca in^elegerea partilor nu afecteaza comertul intracomunitar,
mentionand insa, in cadrul motivelor deciziei. ca acordul analizat restrange. intr-o masura sensibila. concurenta in
Olanda.
440
Conditia aratata nu este indeplinita, daca una dintre parti are sediul iutr-o tara terta (C.J.C.E., 25 noiembrie 1971, af.
439

nelegeri nu privesc nici importurile, nici exporturile intre statele membre;

2. La nelegere particip numai dou ntreprinderi i aceste acorduri au ca efect:
a) s restrng libertatea unei pri la contract n stabilirea preurilor ori a altor
condiii ale tranzaciei cu prilejul revnzrii mrfurilor dobndite de la cocontractant;
b) sa impun beneficiarului ori utilizatorului unor drepturi de proprietate industrial! in special, brevete, desene, modele industriale i mrci - sau persoanelor ndreptite,
potrivit unui contract de cesiune ori de acordare a dreptului de a folosi anumite procedee de
fabricate ori cunotine privitoare la utilizarea si aplicarea tehnicilor industriale, limitri in
exercitarea unor asemenea drepturi;
3. Au ca unic obiect:
a) elaborarea si aplicarea uniforma de standarde si tipuri;
b) cercetarea si dezvoltarea in comun;
c) specializarea in fabricarea unui produs, fund incluse intre acestea si acordurile
necesare pentru realizarea produsului respectiv,
- daca produsele care fac obiectul specializrii nu reprezint, pe o parte substanial a pieei
comune, mai mult de 15% din volumul afacerilor realizate de ctre utilizator cu produse care
sunt considerate, datorit proprietilor, preului sau modului de folosire, ca fiind similare, si
- cifra de afaceri totala realizata anual de ctre ntreprinderile participante nu
depete 200 milioane euro.
In cazul nelegerilor intre ntreprinderi care nu sunt supuse notificrii, verificarea lor
este asigurata din oficiu si, daca sunt ndeplinite condiiile de la art. 81 par. 3 din Tratatul
C.E., exceptarea individual produce efecte de la data stabilirii acestora441 123.
Pe de alta parte, Comisia, din oficiu, precum si statele membre sau persoanele
juridice ori fizice care au un interes legitim, pot sa se formalizeze in eventualitatea
comportamentului anticoncurenial al uneia sau mai multor ntreprinderi (art. 3 din
Regulamentul nr. 17/62).
Persoanele juridice sau fizice care au un interes legitim sa sesizeze Comisia sunt cele
afectate de comportamentul ntreprinderilor in cauza, precum ntreprinderile concurente ori
clienii acestora. In mprejurarea in care plngerea aparine unei persoane juridice sau fizice
care nu are un interes legitim, se poate considera ca procedura a fost angajata de ctre Comisie din
oficiu.
b) Ancheta prealabila. In cadrul acesteia, Comisia reunete informaiile i documentele
necesare pentru verificarea unor elemente de fapt i de drept determinate 442, fiind posibil ca
ancheta sa priveasc comportamentele uneia sau ctorva ntreprinderi, adic s fie o anchet
obinuit, individual, ori s se refere la un sector economic (art. 12 din Regulamentul nr.
17/62), respectiv sa fie o ancheta cu caracter general. Forma anchetei nu influeneaz ns
actele ce se pot realiza in cursul ei.
In etapa anchetei prealabile, Comisia poate solicit informaii de la guvernele i
autoritile competente ale statelor membre, de la ntreprinderi i asociaiile de ntreprinderi. In
ipoteza in care Comisia cere informaii de la ntreprinderi si asociaiile de ntreprinderi, ea
adreseaz o copie de pe solicitare autoritilor competente din statul membru unde se afla
sediul ntreprinderii sau al asociaiei (art. 11 par. 1 si 2 din Regulamentul nr. 17/62).
Autoritile competente ale statelor membre au posibilitatea s refuze comunicarea
informaiilor cerute de ctre Comisie, in circumstanele in care divulgarea acestora ar fi
22/71, Beguelin Import Co., in Recueil. 1971. vol. 2, p. 961).
441
C.I.C.E.. 10 decembrie 1985. af. 240-242, 261, 262, 268 ?i 269/82, Stichling Sigarettenindustrie et autres. m
Recueil, 1985-10, p. 3879. Notificarea aeordurilor respective este, totusi, avantajoasa, intrucat Comisia nu poate
aplica amenzi pentru compoitamentul ilicit al intreprinderilor, intre momentul notificarii si eel al adoptarii unei dccizii
(a se vedea si prevederile art. 15 par. 5 lit. a din Regulamentul nr. 17/62).
442

C.J.C.E., 18 octombrie 1989, af. 374/87, Orkem, in Recueil, 1989-9, p. 3349. Potrivit hotararii Curtii de Justitie,
prevederile Regulamentului nr. 17/62 presupun, rel'erindu-se la etapa anchetei prealabile si la procedura contradictorie.
doua etape proceduralc suecesive si distincte.

contrara intereselor eseniale de securitate naional (art. 296 din Tratatul C.E.).
Daca ntreprinderea sau asociaia de ntreprinderi in cauza nu transmite informaiile
solicitate, Comisia le poate cere printr-o decizie, care este supusa recursului in anulare la
Tribunalul de prim instan. O copie de pe decizie este transmisa autoritilor competente
din statul membru interesat (art. 11 par. 5 si 6 din Regulamentul nr. 17/62).
Comisia nu este, totui, abilitata sa solicite ntreprinderilor date care le-ar determina pe
acestea sa admit nesocotirea reglementarilor legale comunitare. Bunoar, Comisia nu poate sa
oblige ntreprinderile sa recunoasc participarea lor la un acord care a avut ca obiect
fixarea preturilor de vnzare, limitarea sau controlul produciei ori al distribuiei, repartizarea
pieelor443.
Pe lng solicitrile de informaii, Comisie este ndreptit sa realizeze, prin agenii si,
verificri la ntreprinderi, chiar daca administratorii acestora nu au fost ntiinai n
prealabil. Agenii Comisiei, fie numai in temeiul unui mandat, fie in baza deciziei Comisiei444,
pot sa verifice documentele ntreprinderii, s obin copii sau extrase de pe documente, s
cear explicaii orale, sa accead in orice sediu al ntreprinderii (art. 14 par. 1 din Regulamentul nr. 17/62). Autoritile competente ale statelor membre sunt avizate anterior verificrii.
ntreprinderile si asociaiile de ntreprinderi nu sunt obligate sa accepte verificrile
Comisiei dect in situaia in care aceasta le-a dispus printr-o decizie 445. Decizia Comisiei este
supusa recursului in anulare.
In celelalte cazuri, ntreprinderile si asociaiile de ntreprinderi se conformeaz,
eventual, verificrilor Comisiei in mod benevol.
Comisia poate sa aplice amenzi si penaliti de ntrziere, in ipoteza in care destinatarii
nu in seama de decizia acesteia446, dar agenii ei nu sunt ndrituii s ptrund, prin folosirea
forei, in sediile ntreprinderilor sau sa efectueze percheziii fr acordul persoanelor
competente sa hotrasc in sensul artat.
Dac, din pricina opoziiei ntreprinderilor sau a asociaiilor de ntreprinderi, trebuie sa se
apeleze, in scopul desfurrii verificrilor, la msuri care implica folosirea forei de
constrngere, statele membre ofer agenilor Comisiei asistenta necesara, cu respectarea
garaniilor procedurale prevzute de legea proprie447.
c) Procedura contradictorie. In ipoteza in care, dup realizarea anchetei prealabile,
Comisia hotrte nceperea procedurii contradictorii, ea comunica ntreprinderilor sau
asociaiilor de ntreprinderi elementele pe care le-a reinut mpotriva fiecreia dintre ele.
Comunicarea se face in scris, in principal, prin notificare individuala; in mprejurri
excepional, comunicarea poate sa fie publicata in Jurnalul Oficial al Comunitilor
Europene (art. 2 din Regulamentul nr. 99/63). In cuprinsul comunicrii este stabilit un
termen rezonabil in cadrul cruia ntreprinderile ori asociaiile de ntreprinderi pot sa
prezinte Comisiei punctul lor de vedere.
In absenta unei noi comunicri, elementele care nu au fost transmise ntreprinderilor
sau asociaiilor de ntreprinderi, nu pot sa fie invocate ulterior de ctre Comisie (art. 4 din
Regulamentul nr. 99/63).
Comunicarea Comisiei nu obliga ntreprinderile ori asociaiile de ntreprinderi sa
443

C.J.C.E., 18 octombrie 1989, af. 27/88, Solvuy&Cie, m Recueil, 1989-9, p. 3356

444

C.J.C.E.. 26 iunie 1989, af. 136/79, National Panasonic (UK) Limited, in Recueil. 1980-5, p. 2053-2056. Spre deosebire
de art. 11 din Regulamentul nr. 17/62, dispozitiile art. 14 din acela^i regulament nu obliga Comisia sa realizeze
verificarile necesare, anterior adoptarii unei decizii, pe baza unui simplu mandat conferit a<pntilor ei.
445
C.J.C.E., 21 septembrie 1989, af. 46/87 si 227/88, Hoechst AG, in Recueil, 1989-8, p. 2927.
446

A se vedea, art. 15 par. 1 lit. c s.i art. 16 par. 1 lit. d din Regulamentul nr. 17/62.
In acest sens sunt prevederile art. 14 par. 6 din Regulamentul nr. 17/62. Comisia poate sa solieite asistenta
statelor membre s.i cu titlu preventiv. Organele competente ale statelor membre nu se pot pronunta privitor la
caracterul necesar al venficarilor dispuse de Comisie, dar sunt abilitate sa analizeze daca masurile de
constrangere luale in considerare sunt sau nu arbitrare ori excesive in raporl cu ohiectul venficarilor i sa
447

vegheze la respectarea dispozitiilor legale nationale pe parcursul desfasurarn acestora (C.J.C.E., 21 septembrie 1989, af.
46/87 si 227/88, Hoechst AG. m Recueil, 1989-8, p. 2927-2928).

modifice practicile lor comerciale448.

ntreprinderile sau asociaiile de ntreprinderi rspund Comisiei in scris, avnd
posibilitatea sa solicite acesteia audierea unor persoane care pot confirma faptele invocate.
In cazul in care Comisia a fost sesizata de ctre ntreprinderi sau asociaiile de
ntreprinderi in scopul obinerii unei atestri negative ori a unei exceptri individuale,
aceasta publica coninutul esenial al cererii sau notificrii ntreprinderilor, stabilind un
termen de cel puin o luna pentru ca terii interesai s i nfieze observaiile (art. 19 par.
3 din Regulamentul nr. 17/62).
Daca un stat membru sau persoanele juridice ori fizice care au un interes legitim au
sesizat Comisia cu privire la nclcarea de ctre o ntreprindere sau asociaie de
ntreprinderi a regulilor comunitare in domeniul concurentei, iar Comisia considera ca
datele pe care le-a reunit nu justifica continuarea procedurii, ea ntiineaz reclamanii
referitor la motivele pe care i ntemeiaz poziia, acordndu-le un termen in care acetia
s i nfieze eventual ele observaii (art. 6 din Regulamentul nr. 99/63).
Pe parcursul procedurii contradictorii, Comisia comunic terilor, in special,
reclamanilor, informaiile necesare desfurrii acesteia, fr s le poat transmite insa
documente care cuprind secrete comerciale ale ntreprinderilor in cauza449. Bunoar, Comisia
i ntiineaz pe reclamani referitor la elementele reunite mpotriva ntreprinderilor sau
asociaiilor de ntreprinderi si in ceea ce privete rspunsurile formulate de ele. Astfel se
asigura, totodat, ocrotirea intereselor legitime ale persoanelor juridice sau fizice care au
sesizat Comisia.
Corespunztor prevederilor art. 5 din Regulamentul nr. 99/63, persoanele juridice si
fizice care au un interes suficient pot sa solicite Comisiei s i prezinte in scris, in termenul
pe care aceasta l fixeaz, punctul lor de vedere. Sintagma ,,interes suficient" nu este
precizata in Regulamentul nr. 99/63. Aprecierea acestei noiuni se realizeaz in fiecare
cauza de ctre Comisie, soluia fund supusa controlului Curii de Justiie 450. In literatura de
specialitate s-a considerat ca exista un interes suficient ori de cate ori procedura in curs este
susceptibila sa afecteze, in mod direct sau indirect, in drept ori in fapt, situaia unui ter care cere sa
fie ascultat451. De exemplu, ar putea sa invoce un asemenea interes furnizorii, clienii sau concurenii
ntreprinderilor ori asociaiilor de ntreprinderi.
La solicitarea ntreprinderilor crora Comisia le-ar putea aplica o amenda sau penaliti de
ntrziere ori a terilor care au un interes suficient si care au exprimat, in cuprinsul observaiilor
scrise o astfel de intenie, Comisia le permite dezvoltarea pe cale orala a argumentelor proprii. De
asemenea, Comisia poate s permit oricrei alte persoane nfiarea orala a opiniei sale (art. 7 din
Regulamentul nr. 99/63).
Dezbaterile se desfoar sub preedinia consilierilor-auditori, crora Comisia le stabilete,
prin decizie, competenta. Consilierii auditori aparin Direciei generate a concurentei i se pot
adresa direct, in scopul asigurrii independentei lor, membrului Comisiei care are responsabilitate
448

C.J.C.E., 11 noiembrie 1981, af. 60/81, International Business Machines Corporation, in Recueil, 1981-8, p. 2652-2654.
Aceasta coinnnicare nu este supusa recursului in anulare. pentru ca nu genereaza efecte juridicc obligatorii de natura sa
afecteze interesele intreprinderilor sau ale asociatiilor de intreprinderi.
449

C.J.C.E., 24 iunie 1986, af. 53/85, AKZO Chemie BV et AKZO Chemie UK Ltd, in Recueil, 1986-6, p.
1991-1993. Dupa ce intreprinderile sau asociatiile de intreprinderi raspund Comisiei privitor la elementele
refinute impotriva lor. Comisia trebuie sa adopte o decizie in cuprinsul careia sa arate informafiile pe care
considera pportun sa le transmita tertilor ce au un interes suficient, in special reclamantilor. Intreprinderile
sau asociatiile de intreprinderi este necesar sa dispuna de un termen rezonabil pentru a putea promova, la
Curtea de Justitie, recursul in anulare, in circumstantele in care apreciaza ca transmiterea datelor respective
catre concurenti le-ar produce, avand in vedere caracterul secret al acelor inlbrmatiL un prejudiciu. In caz
contrar, intreprinderile ar putea sa fie inclinate sa sesizeze Comisia numai pentru a cunoaste secretele comerciale
ale concurentilor.
450
451

C.J.C.E., 17 ianuarie 1984, af. 43 si 63/82, VBVB et VBBB, in Recueil, 1984-1, p. 57-58.
A se vedea, B. Goldman, A. Lyon-Caen, L. Vogcl, op. cit., p. 588.

special in domeniul concurentei452.

Reprezentanii ntreprinderilor pot sa fie asistai la dezbateri de ctre avocai. Dezbaterile
nu sunt publice. Persoanele sunt audiate separat sau in prezenta altor persoane care au fost citate.
Declarative se consemneaz ntr-un proces-verbal.
Pe parcursul desfurrii procedurii si anterior adoptrii unei decizii, Comisia are
posibilitatea sa recomande in scris ntreprinderilor sau asociaiilor de ntreprinderi sa renune la
practicile anticoncureniale (art. 3 par. 3 din Regulamentul nr. 17/62). Recomandarea Comisiei
intervine daca au fost reunite probe ndestultoare pentru a considera ca au fost nclcate
dispoziiile art. 81 par. 1 sau ale art. 82 din Tratatul C.E.
In numeroase situaii, negocierile dintre Comisie, intre-prinderile interesate i statele
membre conduc insa la modificarea comportamentului ntreprinderilor, astfel nct acesta sa
devin compatibil cu prevederile art. 81 par. 1 sau 3 ori cu cele ale art. 82, fr s mai intervin
emiterea unei recomandri de ctre Comisie. In mprejurrile menionate, interesele legitime
ale reclamanilor sunt satisfcute, dac ei au fost informai de ctre Comisie cu privire la
rezultatul negocierilor453.
In caz de urgenta, Comisia poate sa hotrasc, pe parcursul procedurii, instituirea unor
masuri provizorii, cu respectarea urmtoarelor condiii:
- primele fapte constatate indica nesocotirea reglementarilor legale comunitare in
domeniul concurentei;
- absenta masurilor provizorii este susceptibila sa provoace un prejudiciu grav i
ireparabil unui ter ori sa aduc atingere intereselor generate ale Comunitii454.
De pilda, intr-o afacere, o ntreprindere a solicitat Comisiei s-l oblige pe productorul
care i ntrerupsese livrrile s continue aprovizionarea ntreprinderii cu marfa contractat,
ntruct, in situaia contrara, aceasta ar fi suferit un prejudiciu deosebit455.
Comisia hotrte, totui, arareori instituirea unor astfel de masuri456.
d) Decizia Comisiei. Comisia poate sa adopte decizii care sa fie avantajoase sau,
dimpotriv, defavorabile ntreprinderilor ori asociaiilor de ntreprinderi.
In ipoteza in care ntreprinderile sau asociaiile de ntreprinderi au solicitat o atestare
negativa ori o exceptare individuala si Comisia a hotrt acordarea uneia dintre acestea, ea va
adopta o decizie.
De asemenea, Comisia stabilete prin decizie modificarea sau rennoirea unei exceptri
individuale.
In aceste mprejurri, Comisia solicita, anterior adoptrii unei decizii, avizul
Comitetului consultativ in materie de practici restrictive si poziii dominante. Comitetul este
format din cte un funcionar competent din fiecare stat membru (art. 10 par. 3 si 4 din
Regulamentul nr. 17/62).
ntreprinderile nu sunt ntiinate asupra avizului formulat, iar Comisia nu este obligat
sa adopte, in urma avizului Comitetului, o poziie determinate
In cuprinsul exceptrii individuale, Comisia indica durata pentru care aceasta a fost
acordata si data de la care exceptarea produce efecte.
Acordarea exceptrii individuale poate sa fie subordonat cerinei ca ntreprinderile sau
asociaiile de ntreprinderi sa ndeplineasc anumite obligaii.
Decizia prin care Comisia a consimit o exceptare individuala poate sa fie revocata ori
modificata daca: situaia de fapt s-a schimbat cu privire la un element esenial al deciziei; prile
452

A se vedea i O. Manolaehe, op. cit., p. 47.

C.J.C.E., 17 noiembrie 1987, af. 142 i 156/84, British-American Tobacco Company Ltd et R. J. Reynolds Industries
Inc., in Recueil, 1987-10, p. 4574. Reclamantii nu sunt indreptatiti sa asiste la negocieri sau sa fie informati constant
privitor la destasurarea acestora, pentru a se pronunja referitor la propunerile avansate de Comisie si de intreprinderi le in
cauza.
453

454

T.P.I.C.E., 24 ianuarie 1992, af. T-44/90. La Cinq SA, in Recueil. 1992-1. p. H-13-14: C.J.C.E., 17 ianuarie
19X0, af. 792/79R, Camera Care Ltd, in Recueil, 1980-1, p. 129-132.
455
C.J.C.E., 17 ianuarie 1980, af. 792/79R, Camera Care Ltd, in Recueil, 1980-1, p. 127.
456

In acesl sens, Ph. Icard, op. cit, p. 385.

nu au respectat obligaiile ce le reveneau potrivit acesteia; decizia este bazata pe informaii

incorecte sau a fost obinut prin fraud; prile abuzeaz de exceptarea de la dispoziiile
art. 81 par. 1 din Tratatul C.E., care le-a fost acordata prin decizie (art. 8 par. 3 din
Regulamentul 17/62).
Atestrile negative si exceptrile individuale sunt publicate de ctre Comisie in Jurnalul
Oficial al Comunitilor Europene, fiind supuse recursului n anulare.
Subliniem, in contextul analizat, ca, in circumstanele in care ntreprinderile sau
asociaiile de ntreprinderi au solicitat o atestare negativa ori o exceptare individuala, Comisia
poate sa le adreseze, daca practicile comerciale aduse in atenie sunt evident conforme
regulilor din domeniul concurentei sau dac comerul intre statele membre nu este afectat, o
scrisoare administrativa prin care acestea sunt informate ca nu exista motive pentru o intervenie
in legtur cu activitatea notificata, cazul fund clasat. Asemenea scrisori evita ntrzierile
provocate de acordarea unei atestri negative sau a unei exceptri individuale. Ele nu pot fi
incluse in categoria deciziilor457 139.
Alte decizii care sunt favorabile ntreprinderilor se refera la respingerea plngerii
statelor membre sau a persoanelor juridice ori fizice, dup ce reclamanii au avut posibilitatea
s i nfieze in scris, conform art. 6 din Regulamentul nr. 99/63, observaiile, precum si
deciziile prin care Comisia constata, in urma analizrii fondului cauzei, ca sesizarea sa din
oficiu sau la solicitarea unei persoane juridice ori fizice nu a fost ntemeiat.
i aceste decizii sunt publicate de ctre Comisie, iar terii au posibilitatea sa promoveze
recursul in anulare.
Decizia Comisiei poate sa fie insa defavorabila ntreprinderilor sau asociaiilor de
ntreprinderi. Printr-o astfel de decizie, Comisia le poate obliga la livrarea unor mrfuri, la
suprimarea unor clauze litigioase, la descentralizarea activitii.
Totodat, Comisia poate sa hotrasc aplicarea unei amenzi intre 1.000 si 1.000.000 euro,
cuantumul amenzii putnd sa ajung, totui, chiar pana la 10% din cifra de afaceri realizata
de fiecare ntreprindere participant la practicile anticoncureniale in anul precedent.
n plus, Comisia poate sa stabileasc, in sarcina intre-prinderilor, plata unei sume
de 50-1.000 euro pe zi de ntrziere, pana la momentul la care acestea se conformeaz deciziei
luate.
De asemenea, Comisia poate revoca prin decizie, in condiiile art. 8 par. 3 din
Regulamentul nr. 17/62, o exceptare individual!
Anterior adoptrii deciziilor artate, Comisia este obligata sa obin avizul
Comitetului consultativ in materie de practici restrictive i poziii dominante.
Deciziile menionate sunt publicate in Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene,
fiind supuse recursului in anulare la Tribunalul de prim instan.
Potrivit art. 1 par. 1 lit. b din Regulamentul Consiliului nr. 2988/74, din 26 noiembrie
1974, referitor la termenele de prescripie extinctiva in domeniul dreptului transporturilor si al
concurentei, Comisia poate sa aplice amenzi si alte sanciuni, in termen de cinci ani de la
data svririi practicilor anticoncureniale.
Deciziile Comisiei prin care ntreprinderile sunt obligate la plata unor sume de bani
constituie titluri executorii (art. 256 din Tratatul C.E.).
In cazul in care comportamentele ntreprinderilor prin care sunt nclcate regulile
comunitare din domeniul concurentei au fost determinate, in totalitate, de dispoziiile
imperative dintr-un stat membru, Comisia va trebui, nti, sa sesizeze Curtea de Justiie a
Comunitilor Europene, pe motiv ca respectiva tara nu a ndeplinit o obligaie stabilita prin
Tratatul C.E., iar, ulterior, se va putea ndrepta mpotriva ntreprinderilor in cauza.
Desfurarea procedurii in succesiunea artat este necesara, ntruct Comisia nu este abilitata
457

A sc vcdea, de exemplu. privitor la o scrisoare administrativa a Directiei generale a concurentei, C.J.C.E., 10 iulie 1980,
af. 99/79, SA Lancome et Cosparfrance Nixlerlund BV, m Recueil, 1980-6, p. 2532-2533. Scrisorile aratate nu sunt supuse
masurilor de publicitate prevazute de Regulamentul nr. 17/62.

sa pretind ntreprinderilor nesocotirea legii lor naionale458.

Daca ntreprinderile beneficiaz insa, in raport cu prevederile legale imperative din
tara luata in considerare, de o anumita libertate de aciune in stabilirea comportamentului
lor pe pia, Comisia va putea aplica direct dispoziiile Regulamentului nr. 17/62.459
2. Aplicarea regulilor referitoare la practicile anticoncureniale de ctre autoritile
statelor membre. Corespunztor prevederilor art. 9 din Regulamentul nr. 17/62, sub rezerva
controlului exercitat de Curtea de Justiie, Comisia este exclusiv competenta sa declare
dispoziiile art. 81 par. 1 din Tratatul C.E. inaplicabile, conform art. 81 par. 3 din acelai tratat.
Comisia este, totodat, competenta sa aplice dispoziiile art. 81 par. 1 si art. 82 din Tratatul
C.E. Cat timp Comisia nu a angajat procedura comunitara, autoritile statelor membre sunt
competente s ia n considerare reglementrile de la art. 81 par. 1 si art. 82.
Avnd in vedere prevederile art. 9 din Regulamentul nr. 17/62, pot sa fie evideniate
urmtoarele aspecte:
- Exceptrile individuale sau de grup sunt acordate de Comisie. Consiliul abiliteaz
Comisia sa adopte regulamente care cuprind exceptri de grup. Autoritile statelor membre
nu pot sa acorde nici exceptri individuale, nici exceptri de grup;
- Comisia asigura respectarea dispoziiilor art. 81 par. 1 si ale art. 82. Autoritile
statelor membre sunt, totui, competente sa aplice aceste reglementari, in eventualitatea in care
Comisia nu a angajat procedura comunitara.
Menionm, n plus, ca, potrivit art. 81 par. 2 din Tratatul C.E., acordurile sau deciziile
monopoliste interzise sunt nule de plin drept.
Aspectele artate necesita unele precizri.
Autoritile statelor membre nu sunt competente sa aplice prevederile art. 81 par. 3 din
Tratatul C.E., ins ele interpreteaz dispoziiile din regulamentele consacrate exceptrilor de
grup, ntruct acestea au efect direct460 142. Pe temeiul stipulaiilor regulamentelor invocate de
ntreprinderile participante la nelegere, autoritile statelor membre hotrsc dac
nelegerea respectiva corespunde sau nu condiiilor stabilite prin regulamentul in cauza. In
ipoteza unui rspuns pozitiv, nelegerea intre ntreprinderi este licita, neputnd sa fie
sancionat pe baza reglementarilor legale naionale.
Regulile de competenta exclusiva a Comisiei in domeniu si ntietatea dreptului
comunitar in raport cu dreptul intern al statelor membre obliga autoritile tarilor din
Comunitate sa tina seama si de exceptrile individuale acordate de ctre Comisie.
Curtea de Justiie a statuat, in afacerea Walt Wilhelm, in acelai sens, respingnd
implicit aseriunea conform creia practicile comerciale ale ntreprinderilor ar putea s fie
calificate ca fiind licite numai in mprejurarea in care ele ar respecta att exigentele de la
art. 81 sau 82 din Tratatul C.E., cat si eventualele cerine suplimentare din dreptul naional
incident461 143.
Pe aceeai linie de gndire, in situaia unei atestri negative sau a unei decizii prin care Comisia
apreciaz, ulterior plngerii adresata de persoanele ndreptite, ca nu au fost nclcate
prevederile legale comunitare in domeniul concurentei, deoarece nu exista un acord intre
ntreprinderi, o decizie a asociaiilor de ntreprinderi sau o practica concertata ori
ntreprinderea in cauza nu deine o poziie dominanta pe piaa sau pentru ca nelegerea
intre ntreprinderi nu are ca obiect ori ca efect distorsionarea concurentei, respectiv, nu
poate sa se afirme ca ntreprinderea luata in considerare a exploatat abuziv poziia sa
dominanta, credem, alturi de ali autori462, ca autoritile statelor membre nu ar putea sa
adopte o hotrre contrara celei a Comisiei.
In schimb, o astfel de hotrre a autoritilor naionale ar putea sa intervin, daca
458

C.J.C.E.. 19 octombrie 1995, af. C-19/93P. Rendo NV e.a., in Recueil. 1995-9/10. p. 1-3355-3356.
C.J.C.K.. 29 octombric 1980, af. 209-215 ?i 218/78, Hemtz van Landewyck sari ci aulrcs. in Recueil. 1980-7, p. 32613265.
460
Privitor la aceasta problema, indicam Comunicarea Comisiei din 13 februarie 1993, referitoare la cooperarea Tntre
Comisie si organele de jurisdictie nationale, in scopul aplicarii art. 81 sj 82 din Tratatul C.E., pet. 8.
461
C.J.C.E., 13 februarie 1969, af. 14/68, Walt Wilhelm et autres, in Recueil, 1969, p. 13-15.
459

462

A se vedea, B. Goldman, A. Lyon-Caen, L. Vogel, op. cit.. p. 751-752.

decizia Comisiei a fost fundamentata pe considerentul ca nu este afectat comerul intre tarile
din Comunitate, ntruct aceasta nu exclude posibilitatea distorsionrii comerului pe piaa unui
stat membru463.
O alta idee care se desprinde din analiza dispoziiilor art. 9 al Regulamentului nr. 17/62
este ca autoritile statelor membre au o competenta subsidiara fata de Comisie, fund abilitate
sa aplice reglementrile de la art. 81 par. 1 si art. 82, in ipoteza in care Comisia nu a angajat
procedura comunitara.
In legtur cu prevederile nfiate, Curtea de Justiie a adoptat o concepie
restrictiv, stabilind ca autoritile naionale indicate la art. 9 sunt numai cele care aplica
dreptul comunitar cu titlu principal, nu si cele care l pun in practica in mod incidental464.
Bunoar, Consiliul Concurentei dintr-un stat membru si instanele de judecat
solicitate s se pronune cu privire la sanciunile aplicate de acesta iau in considerare dreptul
comunitar cu titlu principal; organele de jurisdicie care pronun nulitatea unor acorduri
sau decizii ale asociaiilor de ntreprinderi ori hotrsc acordarea unor despgubiri pentru
practicile anticoncureniale nu sunt insa supuse reglementarilor de la art. 9 din
Regulamentul nr. 17/62.
n consecin, aplicarea prevederilor art. 9 nu este influenat de natura juridica a
organului sesizat, ci de misiunea
care ii revine.
Referitor la angajarea procedurii comunitare, Curtea de Justiie a subliniat ca nu
este suficienta sesizarea Comisiei, deoarece confirmarea de primire a unei cereri de atestare
negativa, a unei notificri, in scopul obinerii derogrii permisa de art. 81 par. 3, sau a unei
plngeri, nu ndeplinete un asemenea rol465. Nici transmiterea unei scrisori administrative ctre
ntreprinderi ori asociaiile de ntreprinderi interesate nu ndeplinete cerina menionat466.
Angajarea procedurii comunitare presupune existenta unui act de autoritate al
Comisiei. De regula, aceasta se realizeaz printr-o comunicare adresata de ctre Comisie
ntreprinderilor in cauza si autoritilor competente ale statelor membre. Aceeai funcie o
ndeplinete si comunicarea prin care Comisia ntiineaz ntreprinderile sau asociaiile de
ntreprinderi privitor la elementele pe care le-a reinut mpotriva fiecreia dintre ele.
innd seama de modul in care sunt nelese prevederile art. 9 din Regulamentul nr.
17/62, reiese ca existenta unor proceduri paralele a autoritilor comunitare si a celor
naionale, care aplica dreptul comunitar cu titlu incidental, apare posibila. De aceea, in
cuprinsul Comunicrii Comisiei din 13 februarie 1993, consacrata cooperrii ei cu organele
de jurisdicie naionale, i a jurisprudenei Curii de Justiie au fost accentuate cteva
aspecte referitoare la competentele concurente ale autoritilor menionate:
- Comisia i desfoar activitatea in interesul general al Comunitii. Ea examineaz
prioritar cererile, notificrile si plngerile care au o semnificaie politica, economica sau
juridica particulara in cadrul Comunitii.
Organele de jurisdicie ale statelor membre asigura respectarea drepturilor subiective
ale particularilor, persoane juridice si fizice;
- Comisia aplica regulile procedurale comunitare, in timp ce autoritile naionale iau in
considerare regulile de procedura ale statului cruia ele ii aparin;
- Comisia nu poate sa acorde despgubiri pentru prejudiciile suferite din pricina
nesocotirii dispoziiilor art. 81 par. 1 sau ale art. 82 din Tratatul C.E.
Organele de jurisdicie ale statelor membre sunt insa competente sa se pronune
463

In sensul ca, in toate imprejurarile in care Comisia a acordat o atestare negativa, autoritatile nationale ar putea sa
intervina, fund dificila examinarea deciziei Comisiei in functie de motivele acesteia, Ch. Gavalda, G. Parleani, op. cit., p.
227. Argumentul infati^at nu ni se pare insa pertinent, in raport cu necesitatea aplicarii corespunzatoare a dreptului
comunitar si a dreptului statelor membre.
464
465

C.J.C.H., 30 ianuarie 1974, af. 127/73, SV SABAM et NV Fonior, in Recueil. 1974. priina parte. p. 61-64.

C.J.C.E., 6 februarie 1973, af. 48/72, SA Brasserie de Haecht, in Recucil. 1973, prima parte, p. 87-88. Angajarea
procedurii comunitare presupune un act de autoritate al Comisiei, care denota intenjia acesteia de a adopta o decizie, in
temeiul art. 2, 3 sau 6 din Regulamentul nr. 17/62.
466
C.J.C.E., 10 iulie 1980, af. 37/79, Estee Lauder SA, in Recueil, 1980-7, p. 2481.

referitor la daunele-interese solicitate, iar o revendicare pe temeiul dreptului comunitar

poate sa fie combinata cu o revendicare pe baza dreptului naional;
- Statele membre si Comunitatea au obligaia, potrivit art. 10 din Tratatul C.E., sa
coopereze permanent si in mod loial, in scopul atingerii obiectivelor stipulate in tratat, inclusiv
a celui de la art. 3 lit. g, privind concurenta in cadrul pieei interne. Prin urmare, autoritile
naionale pot sa solicite Comisiei, conform regulilor procedurale proprii, informaii
referitoare la eventuala ei sesizare, la durata probabila pana la adoptarea unei decizii sau la
interpretarea unor dispoziii legale comunitare.
In ipoteza unor afaceri care pun probleme juridice deosebite, organele de jurisdicie
ale tarilor din Comunitate pot, pentru motive de securitate juridica, sa suspende dezbaterea
cauzei, pana la momentul la care Comisia va adopta, corespunztor art. 81 par. 1 sau 3 ori potrivit
art. 82, o decizie467.
De asemenea, organele de jurisdicie naionale pot suspenda dezbaterea cauzei,
solicitnd Curii de Justiie sa statueze cu titlu prejudicial privitor la reglementrile comunitare
incidente468;
- Existenta unor proceduri paralele, cu finaliti diferite, nu exclude posibilitatea unui
cumul al sanciunilor. Totui, principiul echitaii implica luarea in considerare, la adoptarea
unei astfel de hotrri, a sanciunilor pronunate anterior469.
Declararea nulitii acordurilor si deciziilor interzise, conform art. 81 par. 2, este de
competenta autoritilor statelor membre. Practicile concertate, fiind comportamente ale
ntreprinderilor, nu acte juridice, nu pot sa fie declarate nule470.
Nulitatea se refera la clauzele acordului prin care sunt nclcate prevederile art. 81
par. 1 sau la nelegerea in ansamblul ei, daca stipulaiile ilicite nu pot sa fie separate de
ntreg471.
Nulitatea reglementata la art. 81 par. 2 este absoluta actul nul nu produce efecte
intre pri si nu este opozabil terilor472 avnd caracter retroactiv473
In situaia in care practicile abuzive se concretizeaz printr-un act juridic ncheiat
intre ntreprinderi, soluia este, credem, similara.
Seciunea a VI-a
Operaiunile de concentrare intre ntreprinderi
Principalele prevederi legale comunitare consacrate operaiunilor de concentrare
intre ntreprinderi sunt cuprinse in Regulamentul nr. 4064/89. Pana la momentul adoptrii
acestui regulament, Curtea de Justiie a analizat operaiunile de concentrare pe temeiul
dispoziiilor art. 81 si 82 din Tratatul C.E. Referitor la art. 82, Curtea de Justiie a hotrt ca
achiziionarea de ctre o societate comerciala a aciunilor unei ntreprinderi concurente ar
putea constitui un abuz de poziie dominanta, in situaia in care gruparea din care fcea
parte acea societate reuea astfel sa dobndeasc 80% din capitalul ntreprinderii in cauza,
accentundu-i poziia dominanta pe piaa, ntr-o msur care afecta substanial
467

C.J.C.E.. 13 februarie 1969, af. 14/68, Walt Wilhelm et autres, in Recueil, 1969, p. 15. Potrivit hotararii Curtii de
Justitie, in situa|ia in care apare posibil, in eursul procedurii nationale. ca decizia Comisiei sa tie contrara celei a
autoritatilor nationale, acestea trebuie sa adopte masurile adecvate.
468
469

C.J.C.E., 28 februarie 1991, af. C-234/89, Stergios Delimitis, in Recueil, 1991-2. p. 1-992-994.

C.J.C.E., 13 februarie 1969. af. 14/68, Walt Wilhelm et autres, in Recueil. 1969, p. 16. De exemplu,
Comisia este obligata sa tinii seama de sanctiunile aplicate de catre autontatile nationale ale statelor membre
(C.J.C.E.. 14 decembiie 1972. af. 7/72, Boehringer Mannheim GmbH, in Recueil, 1972, vol. 2, p. 1290). 3" A se
vedea, in sens contrar, O. Manolache, op. cit.. p. 27.
470

A se vedea, in sens contrar, O. Manolache, op. cit.. p. 27.

C.J.C.E., 13 iulie 1966, af. 56 si 58/64, Etablissements Consten S.A.R.L. et Grunditj-Verkaufs-GmbH, in Recueil, 1966, vol.
2, p. 498-499.
472
C.J.C.E., 25 noiembrie 1971, af. 22/71, Beguelin Import Co., in Recueil, 1971. vol. 2, p. 962.
473
C.J.C.E., 6 februarie 1973, af. 48/72, SA Brasserie de Haecht, in Recueil, 1973, prima parte, p. 89.
471

concurena474.
In legtur cu o alta afacere, Curtea de Justiie a decis ca participarea minoritara a
unei societi la capitalul unei ntreprinderi este, potrivit art. 81, interzisa, in cazul in care
societatea respectiva dobndete, in drept sau in fapt, controlul asupra comportamentului
comercial al ntreprinderii luata in considerare, in cadrul acordului ncheiat se prevede
realizarea unei cooperri comerciale intre cele doua entiti sau sunt infinitate structurile
necesare in scopul promovrii unei asemenea cooperri ori daca acordul perfectat ofer
posibilitatea prelurii efective, in viitor, a controlului acelei ntreprinderi475.
Dispoziiile art. 81 si 82 nu au fost insa apreciate ca fiind suficient de cuprinztoare
pentru sancionarea tuturor operaiunilor de concentrare care erau incompatibile cu piaa
comuna. In consecin, la 21 decembrie 1989, a fost adoptat, de ctre Consiliu, Regulamentul nr.
4064/89, privitor la controlul operaiunilor de concentrare intre ntreprinderi.
Hotrrile pronunate de Curtea de Justiie anterior adoptrii regulamentului artat
nu au devenit, totui, lipsite de interes, deoarece unele dintre aspectele evideniate in
jurispruden pot sa fie aduse in atenie, in continuare, in vederea nlturrii neajunsurilor
prevederilor Regulamentului nr. 4064/89 sau pentru inter-pretarea acestora.
/. Domeniul de aplicare a Regulamentului nr. 4064/89. Conform art. 1 par. 1 din
regulamentul analizat, acesta se aplica tuturor operaiunilor de concentrare care au o
dimensiune comunitara.
Operaiunile de concentrare se pot realiza prin doua modaliti de baza: fuziunea si
dobndirea controlului476.
Fuziunea este operaiunea de concentrare a doua sau mai multe ntreprinderi care erau
anterior independente. Ea este modalitatea de concentrare cea mai elaborata, dar, totodat,
rar ntlnit in practica, pentru ca presupune ncetarea existentei juridice a cel puin unei
ntreprinderi. Fuziunea se poate realiza, in mod obinuit, prin contopire sau prin absorbie477.
Dobndirea controlului consta in faptul ca una sau mai multe persoane care dein
deja controlul cel puin asupra unei ntreprinderi ori una sau mai multe ntreprinderi
dobndesc, direct ori indirect, controlul asupra uneia sau mai multor ntreprinderi ori pri
ale acestora, prin participri la capital, cumprarea de active, ncheierea unui contract ori prin
alte mijloace.
Controlul consta, aadar, in posibilitatea de care se bucura una din pri de a exercita o
influenta determinanta asupra celeilalte. Influenta determinanta a unei ntreprinderi poate sa
fie evideniat, daca ea are puterea de a bloca deciziile care privesc strategia comerciala a
entitii dominante, fara sa se solicite ca aceasta influenta sa se fi manifestat efectiv (art. 3
par. 3 din Regulamentul nr. 4046/89 i pct. 19 din Comunicarea Comisiei referitoare la
noiunea de concentrare, in sensul Regulamentului nr. 4064/89, intervenita la 31 decembrie 1994).
Dup cum se observa, categoria celor care dobndesc controlul include persoanele
fizice ce controleaz deja o ntreprindere si ntreprinderile. Controlul poate sa fie exercitat de o
singura persoana fizica sau de o singura ntreprindere (control unic) ori de mai multe persoane
fizice sau ntreprinderi acionnd in comun (control in comun).
In ceea ce privete ntreprinderile dominate, acestea pot sa fie controlate total sau parial.
Controlul total este exercitat asupra unei entiti autonome, abilitata sa decid
comportamentul ei pe piaa.
474

C.J.C.E., 21 februarie 1973, af. 6/72, Europemballage Corporation et Continental Can Company Lie., in
Recueil, 1973, prima parte, p. 244-246. Decizia Comisiei a fost anulata de Curtea de Justijie pentru ea ea nu
a fost motivata in mod corespunzalor. In contextul analizat, ramane insa semnilicativa recunoasterea
posibilitatii aplicarii art. 82 din Tratatul C.E.
475

C.J.C.E., 17 noiembrie 1987, af. 142 si 156/84, British-American Tobacco Company Ltd et R.J. Reynolds Industries
Inc., in Recueil, 1987-10, p. 4577.
476

A se vedea, pe larg, J. Zachmann, Le controle communautaire des concentrations. L.G.D.J., Paris, 1994,
passim.
477

A se vedea si O. Capatina, Regimul juridit al operajiunilor de concentrare economica in dreptul concurenfei, in ,,Revista de
drept comercial", nr. 5/1999, p. 11-13.

Controlul parial se realizeaz asupra unor entiti care nu dispun de autonomie

economica, asupra subdiviziunilor unei ntreprinderi (secii, uniti) sau asupra unor elemente
specifice de patrimoniu (mrci de fabrica ori de comer).
Constituirea unei ntreprinderi comune poate sa fie considerata, corespunztor art. 3 par. 2 alia 2
din Regulamentul nr. 4064/89, o operaiune de concentrare realizata prin dobndirea
controlului. Aplicarea prevederilor legale referitoare la operaiunile de concentrare este insa
posibila numai in ipoteza in care ntreprinderea comuna ndeplinete, in mod statornic, toate
funciile unei entiti economice autonome si nu implica coordonarea comportamentului
concurenial intre ntreprinderile fondatoare sau intre acestea si ntreprinderea comuna.
Condiia menionat necesit, de regul, retragerea ntreprinderilor fondatoare de pe piaa pe
care acioneaz ntreprinderea comuna si, pe cale de consecin, dispariia lor in calitate de
concureni actuali sau poteniali ai noii entiti478.
In celelalte cazuri, nfiinarea unei ntreprinderi comune este analizata ca fund o
operaiune ce are ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenial al
ntreprinderilor fondatoare, ea trebuind sa se realizeze cu respectarea dispoziiilor art. 81 din
Tratatul C.E.
Regulamentul nr. 4064/89 se aplica, deopotriv, ntreprinderilor private si publice.
Operaiunile de modificare a controlului intervenite intre societatea-mama si filiale nu
sunt supuse, in general, dispoziiilor Regulamentului nr. 4064/89, nefiind vorba de entiti
autonome.
Dobndirea controlului se poate realiza, intre altele, prin participri la capital,
cumprarea de active sau ncheierea unui contract.
Participarea la capital poate sa aib loc prin achiziionarea si exercitarea majoritii
drepturilor de vot sau a unei minoriti calificate a voturilor in ntreprinderea dominata.
Controlul majoritii voturilor decurge, in principiu, din deinerea a cel puin 51%
din capitalul social al ntreprinderii dominate.
Minoritatea calificata permite titularului sa exercite o influenta determinanta asupra
activitii unei ntreprinderi. Influenta titularului poate s i aib, de exemplu, fundamental in
prerogativele acestuia de a stabili strategia comportamentului comercial al ntreprinderii
dominate sau in deinerea unui numr de voturi care ii ngduie sa controleze ntreprinderea
dominata, ntruct exista o dispersie semnificativa a voturilor in rndul celorlali asociai479.
In cuprinsul Regulamentului nr. 4064/89 nu a fost fixat, in ipoteza minoritii calificate,
un procent minim de participare la capitalul social, fiind, aadar, vorba de o problema care se
rezolva in funcie de circumstanele concrete ale fiecrei cauze480 162.
In ipoteza controlului in comun, nici unui dintre asociai nu deine, privit in mod
individual, majoritatea capitalului social al ntreprinderii controlate, dar acioneaz concertat
cu ali asociai pentru a exercita o influenta determinanta in luarea deciziilor importante in
cadrul ntreprinderii respective.
Dobndirea controlului prin cumprarea de active se poate realiza, dup cum am
artat, prin achiziionarea unor elemente specifice de patrimoniu.
De asemenea, in situaii aparte, dobndirea controlului poate sa decurg din
ncheierea unor contracte importante de furnizare pe termen lung sau din credite
apreciabile acordate pe termen lung care, combinate cu legaturi structurale, confer o influenta
determinanta furnizorului sau clientului asupra partenerului.
478

A se vedea. partea a cincea din Comunicarea Comisiei privitoare la restrictive accesorii operatiunilor de concentrate,
din 14 august 1990.
479

A se vedea, pe larg, referitor la acest aspect, si analiza consacrata reglementarilor legale romane in
domeniu, care au lost inspirate de dispozitiile Regulamentului nr. 4064/89, O. Capatina, Regimul juridic al
operafiunilor de concentrare economica in dreptul concurenjei, in ,,Revista de drept comercial", nr. 6/1999, p. 6
si urm.

480

Privitor la o afacere in care Comisia a hotarat ca detinerea a 12.84% din capitalul social nu permite exercitarea unei
influence determinante, T.P.I.C.E., 28 octombrie 1993. af. T-83/92. Zunis Holding SA, Finan Sri et Massinvest SA, in
Recueil, 1993-9/10, p. II-1172.

De regula, controlul este exercitat direct, adic de ctre persoanele fizice si

ntreprinderile titulare sau beneficiare ale drepturilor care permit dobndirea acestuia.
In mod excepional, controlul este exercitat indirect, cnd o persoana fizica sau o
ntreprindere folosete o alta persoana fizica ori ntreprindere pentru exercitarea influentei
determinante. Acest tip de control poate sa fie probat luandu-se, de exemplu, in considerare
sursa de finanare a operaiunii sau legaturile de familie existente intre persoana fizica care
deine puterea reala de exercitare a influenei determinante si persoana intermediara.
Realizarea unei operaiuni de concentrare constituie prima condiie a aplicrii
Regulamentului nr. 4064/89. Luarea in considerare a dispoziiilor acestuia presupune, in plus,
ca operaiunea de concentrare sa aib o dimensiune comunitara.
Potrivit art. 1 par. 2 din Regulamentul nr. 4064/89, o operaiune de concentrare are
dimensiune comunitara in situaia in care:
- cifra de afaceri totala realizata pe plan mondial de ctre toate ntreprinderile in cauza
este mai mare de 5 miliarde euro;
- cifra de afaceri totala realizata individual in Comunitate de cel puin dou din
ntreprinderile in cauza este mai mare de 250 milioane euro, cu condiia ca fiecare dintre
ntreprinderile respective sa nu obin peste doua treimi din cifra ei totala de afaceri din
Comunitate in interiorul unuia si aceluiai stat membru481.
Cifra de afaceri este calculata inndu-se seama de sumele obinute de ctre
ntreprinderile in cauza, in anul financiar precedent, din vnzarea de produse si din prestarea de
servicii, care se ncadreaz in activitile obinuite ale ntreprinderilor, deducndu-se
rabaturile la vnzri, taxa asupra valorii adugate i alte taxe legate direct de cifra de afaceri.
In mprejurarea in care este dobndit controlul numai asupra unei pri a uneia
sau mai multor ntreprinderi, se ia in considerare cifra de afaceri atribuita acelei pri.
La gruprile de societi se nsumeaz cifra de afaceri a ntreprinderii in cauza cu
cifrele de afaceri ale celorlalte ntreprinderi din grupare. Prin urmare, gruparea de societi
formeaz, in cazul operaiunilor de concentrare, o unitate. Tranzaciile intre ntreprinderile
care aparin gruprii nu sunt luate in considerare la calcularea cifrei de afaceri (art. 5 par. 4 si
1 din Regulamentul nr. 4064/89).
In cazul instituiilor de credit si al altor instituii financiare, precum si referitor la
ntreprinderile de asigurare, dimensiunea comunitara este stabilita in funcie de criterii
specifice (art. 5 par. 3 lit. a si b din Regulamentul nr. 4064/89).
O operaiune de concentrare care nu are dimensiune comunitara poate sa fie, totui,
supusa controlului Comisiei, in cazul in care afecteaz comerul intre statele membre i
exista o solicitare in acest sens din partea tarii din Comunitate unde este distorsionata
concurenta, prin dobndirea sau accentuarea unei poziii dominante. In perspectiva
modificrii nivelurilor valorice care se aplica in scopul stabilirii dimensiunii comunitare,
apare posibila nlturarea acestei forme de control a Comisiei (art. 22 par. 3 si 6 din Regulamentul
nr. 4064/89).
Subliniem, totodat, ca dispoziiile art. 81 si 82 din Tratatul C.E. pot sa fie invocate in
ipoteza operaiunilor de concentrare care nu au o dimensiune comunitara, dar sunt susceptibile
sa afecteze comerul intre statele membre482.
2. Aprecierea operaiunilor de concentrare supuse prevederilor Regulamentului nr. 4064/89.
in esena, Comisia analizeaz dac operaiunea de concentrare permite dobndirea sau accentuarea unei poziii dominante care poate sa afecteze, intr-o msur semnificativa, concurenta
efectiva pe piaa comuna sau pe o parte substanial a acesteia (art. 2 par. 3 din Regulamentul
nr. 4064/89). Formula reinut in cuprinsul art. 2 este redundanta, ntruct poziia dominanta a
unei ntreprinderi este de natura sa mpiedice meninerea unei concurente efective pe piaa
relevanta. Aadar, operaiunea de concentrare va fi comparabil sau incompatibil cu piaa
comun dup cum nu permite deinerea sau accentuarea unei poziii dominante ori, dimpotriv,
481

Autoritile comunitare preconizeaz reducerea acestor niveluri valorice, n concordan cu realitile

pieei unice.
482

In :icclu$i sens. C. Giynfogel, op. cit., p. 73-74.

genereaz asemenea consecine.

Existenta poziiei dominante este probata pe baza criteriilor prezentate cu prilejul examinrii
dispoziiilor art. 82 din Tratatul C.E.: deinerea unei mari pri din piaa, raportul dintre
prile de piaa deinute de ntreprinderea in cauza i de concureni, avansul tehnologic fata
de concureni, dezvoltarea unei reele comerciale deosebit de perfecionate, absenta concurentei
poteniale.
Deinerea unei mari pri din piaa, in urma realizrii unei operaiuni de concentrare,
este considerata, pe temeiul art. 2 par. 3 din Regulamentul nr. 4064/89, ilicita, cu toate ca,
uneori, efectele economice si sociale care se produc sunt pozitive.
Se poate, totui, observa ca, in timp ce interzicerea practicilor abuzive are, potrivit art.
82 din Tratatul C.E., caracter absolut, corespunztor art. 2 par. 1 din Regulamentul nr.
4064/89, Comisia trebuie sa tina seama, la momentul aprecierii operaiunii de concentrare, pe
de o parte, de necesitatea meninerii si dezvoltrii concurentei efective a ntreprinderilor
situate in interiorul si in exteriorul Comunitii si, pe de alta pane, de interesele
consumatorilor intermediari si finali, precum si de evoluia progresului tehnic si economic,
cu condiia ca aceasta sa fie in avantajul consumatorilor si sa nu aduc atingere concurentei.
In consecin, la aprecierea operaiunilor de concentrare este avuta in vedere
poziia ntreprinderilor din Comunitate pe pieele externe, iar referirile la progresul tehnic
si economic si la avantajele rezervate consumatorilor sunt similare celor din cuprinsul art. 81
par. 3 din Tratatul C.E., pe baza crora nelegerile monopoliste intre ntreprinderi beneficiaz
de exceptri individuale si pe categorii. Astfel, bilanul economic si social al operaiunii de
concentrare orienteaz modul de apreciere al acesteia.
3. Controlul operaiunilor de concentrare de ctre Comisie. Operaiunile de concentrare,
care sunt crmuite de prevederile Regulamentului nr. 4064/89, sunt controlate de ctre
Comisie, ntreprinderile implicate avnd obligate sa notifice Comisiei proiectul lor (art. 4 din
regulamentul artat) si sa nu realizeze operaiunea proiectata nici anterior notificrii, nici
pe parcursul a trei sptmni de la notificare (art. 7).
Ultimul termen poate sa fie prorogat de ctre Comisie, pana la momentul adoptrii unei
decizii finale.
Comisia poate sa consimt ns derogri de la regula suspendrii operaiunii de
concentrare. De exemplu, o astfel de derogare este posibila in scopul evitrii prejudicierii
grave a ntreprinderilor implicate sau a unui ter.
Dei Regulamentul nr. 4064/89 nu prevede, in mod expres, aceasta posibilitate, este
nendoielnic ca sesizarea Comisiei se poate face si din oficiu.
Comisia poate sa decid ca operaiunea de concentrare nu este supusa dispoziiilor
Regulamentului nr. 4064/89; ca ea are o dimensiune comunitara, dar nu este incompatibila cu
piaa comuna, sau ca exista ndoieli serioase cu privire la compatibilitatea acesteia cu piaa
comuna.
In situaia in care Comisia continua verificarea operaiunii de concentrare, regulile de
procedura care sunt aplicate sunt similare celor din Regulamentul nr. 17/62, consacrat punerii
m practica a art. 81 si 82 din Tratatul C.E.
Prin decizia sa finala, Comisia poate sa hotrasc ca operaiunea de concentrare nu
determina dobndirea sau accentuarea unei poziii dominante ori ca, dimpotriv, aceasta este
incompatibila cu piaa comuna.
Decizia de compatibilitate a operaiunii de concentrare se refer inclusiv la restriciile care
limiteaz libertatea prilor la operaiunea proiectata, care sunt necesare i in legtur directa cu ea483
165
.
Conform art. 9 din Regulamentul nr. 4064/89, la solicitarea unui stat membru, Comisia
poate s transmit spre examinare autoritilor competente ale acestuia, un proiect notificat,
483

A sc vedea i O. Capatma, Regimul juridic al operafiunilor de concentrare economica in dreptul concuren^ei, in ,,Revista
de drept comercial", nr. 7-8/1999, p. 9-13.

referitor la o operaiune de concentrare de dimensiune comunitara, daca respectiva

operaiune este susceptibila sa afecteze in mod semnificativ concurenta efectiva de pe o piaa
a statului in cauza, care prezint caracteristicile unei piee distincte, indiferent ca este sau nu
vorba de o parte substanial a pieei comune.

CAPITOLUL II
REGULILE APLICABILE IN DOMENIUL
CONCURENTEI STATELOR MEMBRE
Seciunea I
Preliminarii
Regulile care se iau in considerare in domeniul concurentei privitor la statele membre
sunt cele consacrate ntreprinderilor publice, ajutoarelor acordate de tarile din Comunitate si
monopolurilor de stat cu caracter comercial.
Principalele prevederi sunt cuprinse, pentru ntreprinderile publice, la art. 86 din
Tratatul C.E.; referitor la ajutoarele acordate de statele membre, la art. 87-89 din acelai
tratat, iar privitor la monopolurile de stat cu caracter comercial, la art. 31.
Aceste reguli limiteaz libertatea de aciune a statelor membre, in scopul prezervrii
iniiativei private. In consecin, dispoziiile din Tratatul C.E. stabilesc condiiile in care tarile
din Comunitate pot sa menin si sa nfiineze ntreprinderi publice, sa consimt ajutoare
ntreprinderilor naionale sau, mai mult, sa intervin, prin instituirea monopolurilor de stat,
in cadrul unui anumit sector economic.
Seciunea a II-a
Statutul ntreprinderilor publice
Statele membre pot s menin i s extind sectorul public, ntruct, potrivit art. 295 din Tratatul
C.E., prevederile tratatului nu aduc atingere regimului proprietii din tarile din Comunitate.
In principiu, ntreprinderile publice nu se bucura insa de tratament preferenial in domeniul
concurentei.
Corespunztor art. 86, statele membre au obligaia sa nu adopte ?i sa nu menin,
privitor la ntreprinderile publice si la ntreprinderile crora le acorda drepturi speciale
sau exclusive, masuri contrare regulilor Tratatului C.E., in special celor de la art. 12 i de la
art. 81-89.
ntreprinderile crora li s-a ncredinat gestiunea unor servicii de interes economic
general sau care au caracterul unui monopol fiscal sunt supuse regulilor din Tratatul C.E.,
in special regulilor de concurenta, in msura in care aplicarea acestor norme nu mpiedic
astfel, in drept sau in fapt, ndeplinirea sarcinilor particulare care le revin. Dezvoltarea
schimburilor comerciale nu trebuie sa fie afectata intr-o msura contrara intereselor
Comunitii.
Comisia vegheaz la aplicarea dispoziiilor art. 86, adresnd, in funcie de necesiti,
directive sau decizii adecvate statelor membre.

ntreprinderile publice pot sa fie definite pornindu-se de la accepiunea noiunii de

ntreprindere, reinut in jurisprudena Curii de Justiie, in contextul analizrii
ntreprinderilor private484.
In plus, pot sa fie avute in vedere prevederile Directivei nr. 80/723, din 25 iunie 1980,
referitoare la transparent relaiilor financiare intre statele membre si ntreprinderile
publice, adoptata de Comisie, pe temeiul art. 86 par. 3 din Tratatul C.E.
Conform art. 2 al Directivei nr. 80/723, ntreprinderile publice sunt orice
ntreprinderi asupra crora autoritile publice pot sa exercite, in mod direct sau indirect,
in virtutea dreptului de proprietate, a participrii lor financiare ori a regulilor care le
crmuiesc, o influenta dominanta.
Influenta dominanta a autoritilor publice este prezumat in urmtoarele ipoteze: a) dein
majoritatea capitalului subscris al ntreprinderii; b) dispun de majoritatea voturilor care se
atribuie prilor sociale emise de ntreprindere; c) pot sa desemneze mai mult de jumtate din
membrii organului administrativ de conducere sau de supraveghere al ntreprinderii.
Prin autoriti publice se neleg, in sensul Directive! nr. 80/723, statul, precum i alte
colectiviti teritoriale.
Definiia de la art. 2 al Directivei nr. 80/723 nu are dect valoare orientativa485. In orice
caz, natura juridica a ntreprinderii in dreptul intern nu prezint relevanta.
Statele membre pot sa constituie, potrivit art. 86 par. 1 din Tratatul C.E., ntreprinderi
publice sau sa acorde unor ntreprinderi drepturi speciale sau exclusive, dar nu sunt ndrituite sa
determine aceste ntreprinderi sa participe la nelegerile interzise prin art. 81 par. 1 ori sa
abuzeze de poziia dominanta in care se afla.
Drepturile speciale presupun nu numai adoptarea unor reglementari legale specifice
sau instituirea unui regim juridic particular pentru anumite ntreprinderi, ci ?i posibilitatea
autoritilor publice de a obliga ntreprinderile in cauza sa aib, in schimbul avantajelor
conferite, un comportament determinat.
In ceea ce privete drepturile exclusive, acestea sunt acordate ntreprinderilor in ipoteza
consimirii de ctre autoritile publice a unui monopol in domeniul produciei, al distribuirii
bunurilor sau al prestrii serviciilor.
Drepturile speciale sau exclusive pot sa fie acordate de ctre autoritile publice,
daca ele sunt justificate prin motive care nu au natura economica486.
In mprejurarea in care, prin consimirea unui drept exclusiv, ntreprinderea beneficiara va
exploata in mod abuziv poziia dominanta pe care o deinea deja pe piaa, reglementrile de la
art. 86 par. 1 sunt nesocotite487 169.
De asemenea, Curtea de Justiie a hotrt ca o ntreprindere, creia i s-a acordat un
drept exclusiv, abuzeaz de poziia dominanta pe care a dobndit-o, in circumstanele in care
nu are posibilitatea sa satisfac cererea existenta pe piaa488 170.
Potrivit art. 86 par. 2, ntreprinderile crora li s-a ncredinat gestiunea unor servicii de
interes economic general sau care au caracterul unui monopol fiscal nu sunt supuse regulilor de
concurenta, daca restricionarea sau nlturarea concurentei altor ntreprinderi este necesara
in scopul ndeplinirii sarcinilor particulare care le revin. Aceste prevederi se explica prin ideea
meninerii echilibrului economic al unor astfel de ntreprinderi, ceea ce presu-pune posibilitatea
unei compensri intre activitile rentabile si cele mai puin rentabile. Aplicarea regulilor de
concurenta ar permite altor ntreprinderi sa se orienteze spre activitile economice rentabile si
sa practice tarife mai avantajoase fata de tarifele solicitate de titularii drepturilor exclusive, care
trebuie sa compenseze pierderile din unele sectoare cu beneficiile obinute in alte domenii489 171.
In cuprinsul Tratatului C.E., serviciile de interes economic general nu sunt definite, ele
484

A so veclea, supra, titlul n, capitolu] I, sectiunea a Il-a, pet. 1, p. 187 $i urm.

485

C.J.C.E., 6 iulie 1982, af. 188-190/80, Republique frat^aise, Republique italienne et Royaume-Uni de Grande-Bretagne et
d'lrlande du Nord contre Commission, in Recueil. 1982-7, p. 2578.
486
487
488
489

C.J.C.E.. 30 aprilie 1974, af. 155/73, G. Sacchi, in Recueil, 1974, prima parte, p. 430.
C.J.C.E., 23 aprilie 1991, af. C-41/90, K. Hofner et F. Elser, in Recueil 1991-4, p. 1-2017.

C.J.C.E.. 10 decembric 1991, af. C-l79/90, Merci convenzionali porto din Genova SpA, in Recueil, 1991-10, p. 1-5930.

C.J.C.K.. 19 mai 1993, af. C-320/91, P. Corbeau, in Recueil 1993-5 p 1-2569.

fund insa menionate, conform art. 16, intre valorile comune ale Uniunii Europene, cu rol in
promovarea coeziunii sociale si teritoriale a acesteia. O declaraie ataat de statele membre
Tratatului de la Amsterdam stabilete, totui, aplicarea dispoziiilor art. 16 prin luarea in
considerate a jurisprudenei Curii de Justiie.
Intervenia autoritilor publice pentru a asigura prestarea unor servicii de interes economic
general ctre populaie prezint, aadar, nsemntate deosebita in cadrul statelor membre, iar
jurisprudenei Curii de Justiie i s-a recunoscut, in materie, o semnificaie aparte490.
Pe temeiul jurisprudenei Curii de Justiie, pot sa fie aduse in atenie urmtoarele
caracteristici ale ntreprinderilor crora li s-a ncredinat gestiunea unor servicii de interes
economic general:
- Acestea sunt ntreprinderi publice sau private491, crora autoritile publice le-au
content ndeplinirea unor sarcini care sunt necesare pentru satisfacerea interesului general492.
Simplul control exercitat asupra unei ntreprinderi de ctre autoritile publice nu permite insa
includerea ei in categoria analizata493;
- Prestarea serviciilor trebuie sa fie asigurata de ntreprinderile respective in mod
continuu, in limitele ntregului teritoriu concedat, ctre toi consumatorii sau utilizatorii finali,
corespunztor comenzilor transmise in orice moment de acetia, pe baza unor tarife si condiii
care nu pot sa difere de la un client la altul dect in funcie de criterii obiective494;
- Derogrile de la regulile de concurenta trebuie sa fie acordate de autoritile
publice in condiii transparente, care sa permit verificarea naturii exacte a necesitilor in
cauza, precum si a tarifelor practicate495;
- ntreprinderile in cauza pot sa beneficieze de drepturi exclusive care sunt contrare
dispoziiilor art. 31 din Tratatul C.E.496
De exemplu, Curtea de Justiie a hotrt ca sunt asemenea ntreprinderi cele din
domeniul telecomunicaiilor497, a furnizrii energiei electrice498, transportului aerian499, serviciilor
potale500 i ntreprinderilor care exercita activiti portuare501.
ntreprinderile ce desfoar activiti subsumate unui monopol fiscal au menirea de a
procura venituri statului si se identific, in general, cu cele care au un monopol comercial502.
Indiferent daca ntreprinderile analizate ndeplinesc servicii de interes economic general
sau care au caracterul unui monopol fiscal, ele sunt obligate sa ia in considerare doua condiii:
restriciile in materia concurentei sa fie necesare pentru atingerea obiectivului urmrit si
dezvoltarea schimburilor comerciale sa nu fie afectata intr-o msura contrara intereselor
Comunitii.
Prima condiie prohiba restriciile in domeniul concurenei privitor la activitile
economice care nu sunt, in mod obligatoriu, asociate sarcinilor particulare ale ntreprinderii in
490

A se vedea s.i P. Nihoul, Les services d'interet general dans le Traite d'Amsterdam, in Le traite d'Amsterdam: realites et
perspectives, p. 341-355.
491

C.J.C.E., 21 martie 1974, af. 127/73, SV SABAM et NV Fonior, in Recueil. 1974, prima parte, p. 318.

492

Ibidem, p. 318; C.J.C.E., 2 martie 1983, af. 7/82, GVL, in Recueil, 1983-3, p. 504, privitor la o intreprindere careia
autoritatile publice nu ii incredin-tasera, in mod specific, gestiunea unor servicii de interes economic general; C. J.C.E., 11
aprilic 1989, af. 66/86, Ahmed Saeed Flugreisen et Silver Line Reiseburo GmbH, in Recueil, 1989-4, p. 853, referitor la o
intreprindere de transport aerian care a fost insfircinata de catre autoritatile publice sa exploateze linii aeriene ce nu erau din
punct de vederc comercial rentabile, dar a caror exploatare era necesara pentru motive de interes general.
493
C.J.C.E., 2 martie 1983. af. 7/82, GVL, in Recueil, 1983-3, p. 504.
494
C.J.C.E., 27 aprilie 1994, af. C-393/92, Gemeente Almelo e.a., in Recueil, 1994-4, p. 1-1521.
495
C.J.C.E., 11 aprilie 1989, af. 66/86, Ahmed Saeed Flugreisen et Silver Line Reiseburo GmbH, In Recueil, 1989-4, p. 853.
496
C.J.C.E., 23 octombrie 1997, af. C-157/94, Commission centre Royaume des Pays-Bas, in Recueil, 1997-10, p. 1-5777, privitor
la o intreprindere insarcinata cu gestiunea unor servicii de interes economic general, careia autoritatile publice i-au acordat
dreptul exclusiv de a importa energie electrica.
497
C.J.C.E.. 20 martie 1985, af. 41/83, Republique italienne centre Commission, in Recueil, 1985-3, p. 879.
498

C.J.C.E., 27 aprilie 1994, af. C-393/92, Gemeente Almelo e.a., in Recueil, 1994-4, p. 1-1520-1521.
C.J.C.E., 11 aprilie 1989, af. 66/86, Ahmed Saeed Flugreisen et Silver Line Reiseburo GmbH, in Recueil,
1989-4, p. 851-853.
500
C.J.C.E.. 19 mai 1993, af. C-320/91, P. Corbeau, in Recueil, 1993-5, p. 1-2568-2569.
501
C.J.C.E., 14 iulie 1974, af. 10/71. M. Muller, veuve J.P. Hein et autres, in Recueil, 1971, vol. 2, p. 730.
502
A se vedea infra, titlul H, capitolul II, sectiunea a IV-a, p. 275 s.i urm.
499

cauza503.
Cea de a doua cerina determina aplicarea prevederilor legale comunitare numai in
situaia in care este susceptibil sa fie afectat comerul intre statele membre si justifica,
totodat, intervenia Curii de Justiie, chiar daca dispoziiile legale naionale influeneaz
hotrrile ei referitoare la calificarea diferitelor sarcini ncredinate, de ctre autoritile publice,
ntreprinderilor504 186.
Comisia este abilitata sa adreseze statelor membre, in scopul aplicrii corespunztoare a
art. 86 din Tratatul C.E., directive sau decizii. Prin decizii, Comisia poate sa afirme
incompatibilitatea unor drepturi speciale sau exclusive cu prevederile Tratatului C.E.505 187
Pe de alta parte, Consiliul este ndrituit, potrivit art. 95 din Tratatul C.E., sa adopte
masuri care vizeaz apropierea dispoziiilor legislative, de reglementare si administrative ale
statelor membre ce au ca obiect instituirea si funcionarea pieei interne, masuri care conduc,
adesea, la nlturarea obstacolelor de ordin tehnic din tarile din Comunitate, fiind favorizata
astfel interpretarea economic urmrit de prevederile tratatului C.E.
Menionm, totodat, ca art. 86 par. 1 si 2 au efect direct 506 188. In consecin, organele de
jurisdicie naionale pot sa fie solicitate sa se pronune referitor la existenta unor servicii care
prezint interes economic general si, eventual, sa sancioneze nesocotirea art. 81 par. 1 sau a
art. 82 din Tratatul C.E.
Seciunea a III-a
Regimul ajutoarelor acordate de statele membre
Intervenia statelor membre prin acordarea unor ajutoare constituie o forma de
protecionism si afecteaz concurenta in cadrul Comunitii. De aceea, in cuprinsul
Tratatului C.E. a fost stabilit principiul incompatibilitii unor asemenea ajutoare cu piaa
comuna.
Totui, in anumite condiii, statele membre pot sa consimt ajutoare ntreprinderilor
naionale. Astfel de ajutoare sunt acordate in situaiile care reprezint excepii de la principiul
artat. Ele se clasifica in ajutoare compatibile de plin drept si ajutoare care pot sa fie declarate
compatibile cu piaa comuna.
Comisia are competenta generala sa examineze permanent ajutoarele existente in statele
membre, iar Consiliului ii este recunoscuta, in domeniu, o competenta excepional.
1. Principiul incompatibilitii ajutoarelor acordate de statele membre cu piaa comuna.
Reglementrile legale fundamentale consacrate ajutoarelor analizate sunt stipulate la art. 87-89
din Tratatul C.E. In unele sectoare economice, precum industria crbunelui si a otelului sau
agricultura, sunt luate insa in considerare dispoziii cu caracter special.
Art. 87 par. 1 declara incompatibil cu piaa comuna orice ajutor acordat de ctre statele
membre sau prin intermediul resurselor de stat, indiferent de forma lui, care distorsioneaz sau
amenin s distorsioneze concurena, favoriznd anumite intre-prinderi ori producia unor
mrfuri, in msura in care afecteaz comerul intracomunitar.
Prevederile art. 87 par. 1 se aplica daca sunt ntrunite urmtoarele condiii:
- Ajutorul este acordat de ctre un stat membru sau prin intermediul resurselor de
stat;
503

C.J.C.E.. 19 mai 1993, af. C-320/91, P. Corbeau, in Recueil, 1993-5, p. 1-2569. In afacerea aratata, Curtea de
Justice a hotarat ca restrictiile in domeniul concurentei nu se justifies atunci cand sunt in cauza servicii
specifice, disociabile de serviciul de interes general, care raspund unor nevoi aparte ale clientilor, presupunand
rcali/arca unor prestatii suplimentare si care nu afecteaza echilibnil economic al scrviciului de interes
economic general.
504

C.J.C.E., 23 aprilie 1991, af. C-41/90, K. Hofner et F. Elser, in Recueil. 1991-4, p. 1-2018-2019.
C.J.C.E.. 19 martie 1991, af. C-202/88. Republique francaise centre Commission, in Recueil, 1991-3, p. 1-1264-1266.
506
C.J.C.E., 23 aprilie 1991, af. C-41/90, K. Hofner et F. Elser, in Recueil, 1991-4, p. 1-2018-2019; C.J.C.E., 19 mai 1993, af. C320/91, P. Corbeau, in Recueil. 1993-5, p. 1-2569.

505

- Msura luata favorizeaz anumite ntreprinderi ori producia unor mrfuri;

- Ajutorul consimit distorsioneaz sau amenin sa distorsioneze concurenta;
- Ajutorul acordat de un stat membru este susceptibil sa afecteze comerul
intracomunitar.
Ajutorul acordat de ctre un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat a fost
definit, in jurispruden Curii de Justiie, ca fiind orice ajutor finanat prin resurse publice507.
Termenul de ,,stat" include i organele etatice ale unitilor sale administrativ-teritoriale
(provincii, regiuni, departamente .a.).
mprejurarea ca ajutorul este acordat direct de ctre stat sau prin intermediul
organismelor publice ori private instituite sau desemnate in scopul administrrii si a
distribuirii ajutoarelor de stat nu are nsemntate pentru aplicarea dispoziiilor art. 87 par. 1508.
Totodat, in vederea punerii in practica a interdiciei de la art. 87 par. 1 nu se solicit sa
fi fost adoptata, in statul membru in cauza, o msura legislative
In toate situaiile in care ajutorul acordat poate sa fie imputat unui stat membru,
reglementrile de la articolul analizat vor fi luate in considerare. Cerina menionat este
ndeplinit dac o institute funcioneaz exclusiv cu fonduri ale statului sau in ipoteza in care
autoritile publice controleaz si emit directive ce sunt aplicate de o anumit ntreprindere509.
Sprijinul acordat de ctre statele membre se poate concretiza in prestaii in bani sau in
natura ori in atenuarea sarcinilor care greveaz, in mod normal, bugetul ntreprinderii510 192. Prin
urmare, noiunea de ,,ajutor de stat" este mai larga dect aceea de ,,subvenie".
Ajutoarele acordate de ctre statele membre pot sa constea in exonerri la plata impozitelor
si taxelor511; credite cu dobnda redus512; transmiterea de cldiri sau terenuri cu titlu gratuit ori in
condiii avantajoase513; furnizarea preferenial a unor bunuri sau servicii514.
Participarea statului la mrirea capitalului social al unei ntreprinderi este apreciata ca fiind
un ajutor acordat de ctre stat in mprejurarea in care o grupare privata de ntreprinderi, cum este,
de exemplu, un holding, nu ar fi putut, in circumstanele concrete ale cauzei, sa ia in considerare
posibilitatea subscrierii unor pri sociale515.
Sprijinul acordat de un stat membru unei ntreprinderi, pentru a-i ameliora situaia
economica naintea privatizrii, reprezint, de asemenea, un ajutor prohibit conform dispoziiilor
art. 87 par. I516.
Prevederile art. 87 nu se aplica, in general, in funcie de obiectivele urmrite de ctre
statele membre prin intervenia lor. In consecin, caracterul fiscal al masurilor adoptate sau
scopul social al acestora nu permit meninerea ajutoarelor consimite de tarile Comunitii
Europene517.
507

C.J.C.E., 17 octombrie 1987, af. 248/84, Republique federate d'AIlemagne contre Commission, in Recueil, 1987-9, p. 4041.
C.J.C.E.. 22 martie 1977, af. 78/76, Steinike & Weinlig, in Recueil, 1977, prima parte, p. 613.
509
C.J.C.E., 2 februarie 1988, af. 67, 68 si 70/85, van der Kooy BV et autres. in Recueil, 1988-2, p. 272, privitor la o
intreprindere care fixa tarifele de livrare a gazului tind seama de exigence autoritatilor publice, jumatate din membrii
consiliului intreprinderii ce avea competenfa sa se pronunte in domeniu fiind deseirmati de catre stat, iar ministrul de
resort aproband tarifele stabilite.
510
C.J.C.E., 23 februarie 1961, af. 30/59, De Gezamenlijke Steenkolenmijnen in Limburg, in Recueil, 1961, p. 39 si 50.
511
C.J.C.E., 15 martie 1994, af. C-387/92, Banco de Credito Industrial SA, in Recueil. 1994-3, p. 908. Exonerarile la plata
impozitelor si taxelor nu implica un transfer de resurse publice catre intreprinderi, dar finantele publice sunt afectate prin
diminuarea incasarilor.
508

512

C.J.C.E.. 8 martie 1988, af. 62 si 72/87, Executif regional wallon et SA Glaverbel, in Recueil, 1988-3, p.
1591-1593.
513
Decizia Comisiei din 15 noiembrie 1988, af. ,,Entreprise beige clu secteur petrochimique", cf. Memento
pratique Francis Lefebvre, Cornmunaute europeenne 1998-1999, p. 702.
514

C.J.C.E., 2 februarie 1988, af. 67, 68 si 70/85, van der Kooy BV et autres, in Recueil, 1988-2, p. 275
C.J.C.E., 21 martie 1991, af. C-305/89, Republique italienne contre Commission, in Recueil, 1991-3, p. 1-1640. Un
investitor care foloseste fonduri publice si urmareste obiective ce tin de politica economica nu adopts, in mod necesar, un
comportament apropiat celui al unui investitor privat, care dorete sa obtinS beneficii pe termen scurt sau mediu.
515

Comportamentul unui asemenea investitor trebuie sa fie insa similar celui al unui holding privat, care
promoveaza, pe termen lung, o politica structurala, globala sau sectoriala.
516
I5eci7,ia Comisiei din 9 martie 1993, af. ..British-Aerospace-Rover", cf. Ph. Icard, op. cit., p. 458.
517
C.J.C.E., 11 iulie 1996, af. C-39/94, SFEI, in Recueil. 1996-7, p. 1-3596. In accasta afacere, Curtea de Justice a
hotarat ca o masura adoptata de catre autoritalile publice constituie un ajutor interzis prin dispozrfiile art.

Totui, astfel de evaluri ale ajutoarelor de stat nu sunt categoric excluse, in ipoteza
in care se pune problema invocrii uneia dintre excepiile de la principiul afirmat in cadrul
art. 87 par. 1.
Msura luat favorizeaz anumite ntreprinderi sau producia unor mrfuri in cazul in
care ajutorul este acordat unor ntreprinderi private ori publice, fara sa profite ansamblului
economiei tarii respective. De pilda, sunt prohibite avantajele consimite unui grup de
ntreprinderi dintr-un sector economic determinat518 sau cele care au menirea de a favoriza,
in mod exclusiv, exporturile519. Aceste ajutoare plaseaz pe beneficiari intr-o poziie mai
favorabila fata de concurenii lor si presupun o sarcina pentru finanele publice, exprimata
sub forma unor cheltuieli sau, cel puin, a diminurii unor ncasri.
Regulile de concurenta nu se aplica insa ntreprinderilor crora li s-a ncredinat
efectuarea unor servicii de interes economic general, daca s-ar mpiedica astfel, in drept ori
in rapt, ndeplinirea sarcinilor particulare care le revin.
Ajutorul consimit distorsioneaz sau amenin sa distorsioneze concurenta daca
acesta are ca obiect ori ca efect consolidarea situaiei unei ntreprinderi in raport cu cea a
concurenilor ei. Curtea de Justiie a hotrt ca circumstanele in care a fost acordat un
ajutor pot sa fie suficiente pentru a explica impactul acestuia asupra concurentei520.
Dispoziiile art. 87 par. 1 vizeaz att concurenta actuala, cat si pe cea potenial. De
exemplu, un ajutor de stat va fi interzis in eventualitatea in care ngreuneaz constituirea
unor noi ntreprinderi.
Ajutorul acordat de un stat membru este susceptibil sa afecteze comerul
intracomunitar in ipoteza in care poate influenta schimburile intre tarile din Comunitate.
Condiia artat este, de pild, ndeplinit dac ntreprinderea beneficiara participa in
proporie de 16% la comerul intracomunitar521.
Cerina analizata permite excluderea din categoria ajutoarelor ilicite a avantajelor
care au numai impact local522 sau care favorizeaz exporturile spre state tere, daca
mrfurile in cauza nu vor fi reintroduse pe teritoriul comunitar523.
2. Excepiile de la principiul interzicerii ajutoarelor acordate de statele membre. In
cuprinsul Tratatului C.E. se distinge intre ajutoarele compatibile de plin drept si ajutoarele
care pot sa fie declarate compatibile cu piaa comuna.
Potrivit art. 87 par. 2, sunt compatibile de plin drept cu piaa comuna:
a) Ajutoarele cu caracter social, acordate consumatorilor individuali, in cazul in care
nu se face nici o discriminate dup originea produselor. Aceste ajutoare nu favorizeaz
ntreprinderile. Ele pot sa constea, de exemplu, in alocaii consimite omerilor de lunga durata;
b) Ajutoarele destinate sa contribuie la repararea pagubelor provocate de calamiti
naturale sau de alte evenimente extraordinare. Astfel de ajutoare se pot acorda, de pilda, in
87 par. 1. daca unei inlreprinderi i se acorda un avantaj pe care nu 1-ar fi putut obtine in conditiile obiijiuiilc
de pe pia|a.
518
C.J.C.E., 12 iulie 1973, af. 70/72, Commission centre Republique federate d'Allemagne, in Recueil, 1973,
prima parte, p. 831, privitor la sectorul minicr.
519
C.J.C.E., 10 decembrie 1969, af. 6 si 11/69, Coirrmission centre Republique franfaise, in Recueil, 1969, p.
543.
520

C.J.C.E., 17 octombrie 1987, af. 248/84, Republique federate d'Allemagne centre Commission, in Recueil, 1987-9, p.
4040-4041. Bunaoara, marimea ajutorului consimtit asigura un avantaj sensibil beneficiarilor in raport cu concureirfii
acestora.
521

C.J.C.E., 14 februarie 1990, af. C-301/87, Republique fran9aise contre Commission, in Recueil, 1990-2, p. 1362.
522
C.J.C.E., 13 martie 1985, af. 296 si 318/82, Royaume des Pays-Bas et Leeuwarder Papierwarenfabrick VB,
in Recueil, 1985-3, p. 824. In afacerea aratata. decizia Comisiei a fost anulata de catre Curtea de Justice, care
a refinut, intre alte motive, ca, in cuprinsul acesteia, Comisia nu a indicat care este pia{a luata in considerare,
partea de piafa pe care o define intreprinderea beneficiara a ajutorului si volumul schimburilor intre statele
membre privitor la produsele in cauza.
523
C.J.C.E., 17 septembrie 1980, af. 730/79, Philip Morris Holland BV, in Recueil, 1980-7, p. 2688-2689. fn cazul
unui grup de societati care destasoara activitati comerciale pe plan mondial, ajutorul acordat de un stat
membru afectea/a comertul intracomunitar.

scopul remedierii daunelor cauzate de cutremure, seceta, furtuni, inundaii;

c) Ajutoarele acordate economiei din unele regiuni ale Republicii Federale Germane,
afectate de diviziunea Germaniei, in msura in care ele sunt necesare pentru compensarea
dezavantajelor economice determinate de aceasta divizare.
Ajutoarele care pot sa fie declarate compatibile cu piaa comuna sunt, conform art. 87
par. 3, urmtoarele:
a) Ajutoarele destinate favorizrii dezvoltrii economice a regiunilor cu nivel de trai
anormal de sczut sau caracterizate printr-un procent ridicat al omajului. Asemenea ajutoare
pot sa fie acordate in ipoteza in care situaia economica dintr-o regiune este, in raport cu cea a
Comunitii, extrem de defavorabila524, iar avantajele consimite reprezint o soluie durabila
si eficienta pentru problemele legate de dezvoltarea economica525;
b) Ajutoarele destinate sa promoveze realizarea unui proiect important de interes european
comun sau sa remedieze o perturbare grava a economiei unui stat membru. Un proiect
european este de interes comun in cazul in care privete economia a cel puin doua tari din
Comunitate. In aceasta categorie sunt incluse ajutoarele acordate pentru construirea unor
autostrzi sau tuneluri, pentru ameliorarea sistemelor de telecomunicaii, pentru combaterea
polurii etc.
Ajutoarele menite sa remedieze o perturbare grava a economiei unui stat membru
pot sa fie consimite dac ntreaga economic a unei ri din Comunitate sau sectoare
economice importante sunt afectate de dificulti conjuncturale, cum au fost, de exemplu,
ocurile petroliere din anii '70. Aceast situaie este ns rar ntlnit n practic;
c) Ajutoarele destinate sa faciliteze dezvoltarea unor activiti sau a anumitor regiuni
economice, daca nu modifica condiiile schimburilor comerciale intr-o msura contrara interesului
comun.
Prima parte a enunului se refer la ajutoarele sectoriale, cealalt la ajutoarele
regionale pentru zonele crora nu li se aplica dispoziiile art. 87 par. 3 lit. a.
Ajutoarele sectoriale sunt admise daca ele apar ca fund necesare; exista garanii
suficiente privitoare la competitivitatea viitoare a beneficiarilor; sunt proporionale cu
importanta situaiilor avute in vedere; o data cu atingerea unora dintre obiectivele urmrite, ele
sunt diminuate si nceteaz in momentul in care progresele realizate sunt ndeajuns de
nsemnate; nu modifica condiiile schimburilor comerciale intr-o msura contrara interesului
comun.
Aceste ajutoare pot sa aib ca destinaie industriile in declin sau ramase in urma, fund
acordate pentru programe de restructurare i modernizare. De exemplu, au fost acordate
ajutoare, pe temeiul prevederilor legale analizate, in industria siderurgica, a construciilor de
autoturisme, textila, a transportului aerian.
Ajutoarele regionale sunt acordate pentru zonele defavorizate, ce sunt stabilite de
ctre Comisie in funcie de produsul intern brut pe locuitor. Regiunile defavorizate sunt
mprite in patru categorii, de care se tine apoi seama in scopul determinrii mrimii
ajutorului ce poate sa fie consimit526;
d) Ajutoarele destinate sa promoveze cultura si conservarea patrimoniului, daca nu
modifica condiiile schimburilor comerciale intr-o msur contrara interesului comun. Aceste
ajutoare au fost incluse in Tratatul de la Roma luandu-se in considerare lrgirea
competentelor Comunitii in domeniul cultural527 209;
e) Alte categorii de ajutoare determinate prin decizia Consiliului statund cu
majoritate calificata, la propunerea Comisiei. De pilda, astfel de ajutoare au fost stabilite
prin mai multe decizii ale Consiliului in domeniul construciilor navale.
3. Controlul comunitar al ajutoarelor acordate de statele membre. Comisia are
524
525
526

C.J.C.E., 17 octombrie 1987, af. 248/84, Republique federale cT Allemaene centre Commission, in Recueil, 1987-9, p. 4042.
C.J.C.E.. 14 ianuarie 1997, af. C-169/95, Royaume d'Espagne centre Commission, in Recueil, 1997-1, p. 1-156.

A sc vcclea. Ph. Icard, op. cit, p. 460.

A se vedea, T.P.I.C.E., 18 septembrie 1995, af. T-49/93, SIDE, in Recueil, 1995-9/10, p. H-2524-2530,
referitor la ajutoarele acordate in scopul difuzarii literaturii franceze.
527

competenta generala, potrivit art. 88 par. 1, sa procedeze, mpreun cu statele membre, la

examinarea permanent a ajutoarelor existente in aceste tari. Ea propune statelor membre
masurile utile, cerute de dezvoltarea progresiva sau de funcionarea pieei comune. In scopul
artat, Comisia negociaz cu statul membru care a instituit un anumit ajutor si cu celelalte tari
din Comunitate o soluie care sa fie acceptata de ctre toate prile.
Ajutoarele pe care un stat membru intenioneaz s le instituie sau sa le modifice
sunt notificate, conform art. 88 par. 3, Comisiei. In absenta notificrii, Comisia poate sesiza
Curtea de Justiie, solicitnd suspendarea ajutorului care a fost instituit528. Totodat,
prevederile art. 88 par. 3 avnd efect direct, persoanele fizice si juridice sunt abilitate sa
ceara organelor de jurisdicie naionale s interzic, corespunztor propriilor reguli de
procedura, punerea in practica a ajutorului care nu a fost notificat529.
Obligaia de notificare a ajutoarelor noi nu este atenuata de nici o excepie; ea trebuie sa
fie respectata inclusiv in cazul ajutoarelor compatibile de plin drept cu piaa comun.
De la momentul notificrii, Comisia dispune de un termen de doua luni pentru analizarea
ajutorului proiectat530. Dup mplinirea acestuia, statul membru in cauza poate, in eventualitatea
in care Comisia nu a nceput faza contencioasa, sa instituie, cu preavizarea Comisiei, ajutorul
proiectat531. Acesta devine astfel un ajutor supus dispoziiilor art. 88 par. 1.
In situaia in care Comisia nu a putut stabili, mpreun cu statele membre, masurile
privitoare la un ajutor existent sau daca aceasta are ndoieli referitoare la compatibilitatea
unui ajutor proiectat cu piaa comuna, ea ncepe faza contencioasa, prin publicarea unui aviz in
Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene. Avizul Comisiei permite tuturor prilor interesate
(ntreprinderi beneficiare ale ajutoarelor, ntreprinderi concurente si organizaii profesionale
care ar putea sa fie prejudiciate532) s i prezinte, potrivit art. 88 par. 2 alin. 1, observaiile.
Pentru ajutoarele noi, avizul Comisiei are efect suspensiv, ntruct statul care
intenioneaz s le instituie nu poate pune in executare, pana la momentul adoptrii unei
decizii finale, masurile pe care le-a pregtit
In mprejurarea in care Comisia hotrte, dup primirea observaiilor tuturor
prilor, ca ajutorul acordat sau aflat in stadiu de proiect nu este compatibil cu piaa comuna,
ea decide suprimarea sau modificarea acestuia ntr-un termen determinat ori interzice
instituirea lui.
Daca statul in cazul nu aplica decizia Comisiei, aceasta sau oricare alta tara din
Comunitate poate sa sesizeze direct Curtea de Justiie, prin derogare de la art. 226 si 227,
care condiioneaz promovarea recursului n caren de ndeplinirea anumitor formaliti.
Pe de alta parte, statul membru interesat i ntreprinderile beneficiare ale ajutorului
ilicit, care au fost desemnate in decizia Comisiei, pot sa foloseasc, mpotriva deciziei
respective, calea recursului in anulare533.
In cazul in care Comisia hotrte, dimpotriv, ca un anumit ajutor este compatibil cu
piaa comuna, recursul in anulare poate sa fie promovat de ctre celelalte tari din Comunitate
273
i de ntreprinderile a cror poziie pe piaa este afectata in mod substanial de ajutorul care
formeaz obiectul deciziei534.
In ceea ce privete competenta excepional a Consiliului, in conformitate cu art. 88
par. 2 alin. 3, la solicitarea unui stat membru, Consiliul, statund in unanimitate, poate
528

C.J.C.E., 21 mai 1997, af. 31/77R si 53/77R, Commission contre Royaume-Uni de Grande-Bretagne et d'lrlande du
Nord, in Recueil, 1977, partea a doua, p. 922-925.
529
C.J.C.E., 11 iulie 1996, af. C-39/94, SFEI, in Recueil, 1996-7, p. 1-3590-3591. Organele de jurisdictie nafionale nu sunt insa
competente sa se pronunte privitor la compatibilitatea unui ajutor de stat cu pia^a comuna.
530
C.J.C.E., 11 decembrie 1973, af. 120/73, Gebr. Lorenz GmbH, in Recueil, 1973, partea a doua, p. 1481.
531

C.J.C.E., 11 decembrie 1973, af. 141/73, F. Lohrey, in Recueil, 1973, partea a doua, p. 1538.

532

C.J.C.E., 14 noiembrie 1984, af. 323/82, SAIntermills, in Recueil, 1984

533

C.J.C.E., 13 martie 1985, af. 296 si 318/82, Royaume des Pays-Bas et Leeuwarder PapierwarenfabrickVB, in
Recueil, 1985-3, p. 821.
534
C.J.C.E.. 28 ianurie 1986. af. 169/84. Cota/ SA, in Recueil, 1986-1, p. 416.

decide, daca mprejurri excepionale o justifica, compatibilitatea unui ajutor existent sau
nou cu piaa comuna, prin derogare de la dispoziiile art. 87. in ipoteza in care Comisia a
nceput procedura reglementata la art. 88 par. 2 alin. 1, cererea adresata de statul in cauza
Consiliului are erect suspensiv, pana la adoptarea unei hotrri de ctre acesta. Totui, in
circumstanele in care Consiliul nu a statuat in termen de trei luni de la cerere, procedura va fi
reluata de ctre Comisie.
Seciunea a IV-a
Monopolurile de stat cu caracter comercial
Reglementrile privitoare la monopolurile de stat cu caracter comercial sunt cuprinse la
art. 31 din Tratatul C.E., care este integral in capitolul consacrat interzicerii, intre statele
membre. a restriciilor cantitative si a masurilor cu efect echivalent. Aceasta soluie a fost
adoptata. ntruct, de exemplu, deinerea unui drept exclusiv de a importa anumite
mrfuri afecteaz cantitatea de bunuri care se vor afla, la un moment determinat, pe piaa
unui stat membru, influennd circulaia mrfurilor la nivelul Comunitii. Organismul care
beneficiaz de dreptul exclusiv de import poate sa acioneze, in mod nemijlocit, asupra
ofertei i a cererii, ceea ce are implicaii deosebite pentru diferite sectoare economice.
Totui, dispoziiile in materie credem ca sunt relevante mai ales in contextul analizrii
regulilor aplicabile in domeniul concurentei, deoarece existenta monopolurilor de stat cu
caracter comercial nrurete comportamentele ntreprinderilor in cadrul pieei interne535.
Potrivit art. 31 din Tratatul C.E., statele membre sunt obligate sa adapteze
monopolurile naionale cu caracter comercial, astfel nct sa fie asigurata absenta oricrei
discriminri intre cetenii tarilor din Comunitate in ceea ce privete condiiile de
aprovizionare si de desfacere.
Reglementrile de la art. 31 se aplica oricrui organism prin care un stat membru,
de iure sau de facto, controleaz, dirijeaz ori influeneaz in mod apreciabil, direct sau
indirect, importurile ori exporturile intre tarile din Comunitate. Aceste dispoziii se aplica si
monopolurilor de stat delegate.
Statele membre sunt obligate sa nu adopte noi masuri contrare principiilor enunate
la art. 31 sau care restrng domeniul de aplicare al articolelor din Tratatul C.E. referitoare la
interzicerea, intre tarile din Comunitate, a taxelor vamale si a restriciilor cantitative.
Noiunea de monopol de stat este ambivalent, desemnnd att dreptul exclusiv de a
desfura o anumita activitate economica (producie, prestri de servicii, import, export sau
comercializare a mrfurilor), cat si organismul care beneficiaz de un asemenea drept.
In cuprinsul art. 31 din Tratatul C.E. sunt luate in considerare orice monopoluri
naionale sau organisme care au ca obiect de activitate tranzaciile cu produse susceptibile sa
fie supuse concurentei si schimbului intre statele membre si care au, totodat, rol efectiv n cadrul
comerului intracomunitar536.
Formularea de la art. 31 este, aadar, general537, acoperind inclusiv interveniile statelor
membre prin care acestea acioneaz de facto sau in mod indirect asupra schimburilor
intracomunitare, precum si cele prin care tarile membre influeneaz comerul in interiorul
Comunitii538.
Art. 31 se aplica, deopotriv, monopolurilor delegate, adic ntreprinderilor private crora
535

A se vedea si C.J.C.E. , 13 martie 1979, af. 91/78. Hansen GmbH&Co., in Recueil, 1979, prima parte. p. 956.

536

C.J.C.E., 15 iulie 1964, af. 6/64, F. Costa, in Recvueil, 1964, partea a doua. p. 1165.

537

In sensul ca art. 31 prive^te strict monopolurile de stat cu caracter comcrcial, C. Grynfogel, op. cit., p. 113.
538
Potrivit Curtii de Justice, aplicarea art. 31 nu este limitata la importurile sau exporturile care constituie obiectul de
activitate al monopolului. ci se refera la orice actiune legata de existenta acestuia si care are incident?! asupra schimbului
unor produse determinate intre statele membre. De exemplu, o taxa la importul unui produs ce este supus, prin unul din
elementele sale, monopoluiui, poate sa fie interzisa pe temeiul art. 31 (C.J.C.E., 16 decembrie 1970, af. 13/70, F. Cinzano &
Cia GmbH, in Recueil, 1970, vol. 2, p. 1096).

statele membre le-au acordat drepturi exclusive.

Natura juridica a organismelor care beneficiaz de drepturi exclusive nu este relevanta.
Organismele si monopolurile delegate luate in considerare la art. 31 sunt cele care desfoar
activiti de import, export sau comercializare a mrfurilor. Afirmaia se justific prin aceea ca
obligaia de adaptare a monopolurilor de stat cu caracter comercial este prevzut in contextul
interzicerii, intre statele membre, a restriciilor cantitative si pentru ca art. 31 se refera la operaiuni
de import sau de export. Prin urmare, monopolurile In domeniul produciei ori al prestrilor de
servicii nu sunt supuse, in principiu, dispoziiilor art. 31.
Nu este exclus insa ca un monopol in domeniul produciei sau al prestrilor de servicii sa
afecteze, in mod indirect, libera circulate a mrfurilor. De exemplu, consimirea dreptului exclusiv
de a fabrica unele produse, pe baza unor materii prime indigene, are consecine asupra schimburilor
intracomunitare; anumite monopoluri in domeniul prestrilor de servicii pot sa foloseasc produse
naionale, bunurile importate fiind discriminate in raport cu acestea539.
Organismelor controlate, dirijate sau influenate de stat, care au caracter comercial, li se
aplica prevederile art. 31 in situaia in care ele practica discriminri in ceea ce privete condiiile de
aprovizionare si de desfacere a mrfurilor, bunurile importate ori exportate fiind, aadar,
dezavantajate in raport cu produsele naionale vndute pe piaa indigena, si daca activitatea acestor
organisme afecteaz importurile sau exporturile intracomunitare.
Dispoziiile art. 31 se iau in considerare in ipoteza in care un stat membru poate sa
influeneze, in mod sensibil, importurile sau exporturile intre tarile din Comunitate, fara sa fie
necesar ca respectivul stat sa controleze ansamblul operaiunilor de import referitoare la o anumita
marfa540.
Produsele importate din tari tere nu sunt, in general, supuse reglementarilor de la
art. 31, in materie aplicndu-se masurile de politica comerciala ale Comunitii541.
Cu toate acestea, in eventualitatea in care bunurile din tari tere au fost puse in libera
practica intr-un alt stat membra, anterior importrii lor in tara din Comunitate luata in
considerare, se va tine seama de prevederile art. 31, ntruct mrfurile care circula liber in
Comunitate sunt asimilate produselor comunitare.
Subliniem, totodat, ca dispoziiile legale naionale prin care se limiteaz sau se interzic
unele modaliti de vnzare, nu afecteaz, potrivit jurisprudenei Keck $i Mithouard, comerul
intracomunitar si, in consecina, nu li se aplica reglementrile art. 31.
Obligaia de adaptare a monopolurilor de stat cu caracter comercial presupune, in
esena, urmtoarele:
a) nlturarea drepturilor exclusive de import si de export a mrfurilor. Necesitatea
suprimrii drepturilor exclusive de import a fost afirmata, in mod explicit, in jurisprudena
Curii de Justiie542. Referitor la drepturile exclusive de export, in literatura de specialitate s-a
artat ca si acestea trebuie considerate interzise, ntruct, daca drepturile exclusive de import
echivaleaz, in raport cu mrfurile supuse monopolului, unei restricii cantitative la import
intre statele membre, prohibita prin dispoziiile art. 28 din Tratatul C.E., drepturile exclusive de
export sunt echivalente unei restricii cantitative la export intre tarile din Comunitate,
interzisa prin stipulaiile art. 29543;
b) nlturarea dreptului exclusiv de comercializare a mrfurilor importate din alte statele
membre de ctre angrositi. Aceasta interdicie decurge din nlturarea drepturilor exclusive de
import. In cazul mrfurilor vndute cu amnuntul, hotrrile Curii de Justiie sunt nuanate,
in funcie de circumstanele fiecrei cauze544;
539

A se vedea si C.J.C.E., 28 iunie 1983, af. 271/81. L.J.M. Mialocq et autres, in Recueil, 1983-6, p. 2072-2073.
C..I.C.E., 13 decembrie 1990, af. C-347/88, Commission contre Republique hellenique, in Recueil, 1990-11, p. 1-4789
privitor la dreptul exclusiv al statului grec de a importa si comercializa o cantitate de produse petroliere care
corespundea in propose de 65% cererii de pe piaja nationals.
541
C.J.C.E., 13 martie 1979, af. 91/78, Hansen GmbH & Co., in Recueil, 1979, prima parte, p. 956.
540

542

C.J.C.E., 3 februarie 1976, af. 59/75, F. Manghera et autres, in Recueil, 1976, prima parte, p. 101.

543

In acest sens, G. Druesne, op. cit., p. 249.

Bunaoara. Curtea de Justice a hotarat ca fixarea. in Italia, a unui procent de 8% din pretul de vanzare a produselor din

544

c) Interzicerea discriminrilor in domeniul fiscal intre mrfurile importate si produsele

naionale supuse monopolului545.
Prevederile art. 31 se coreleaz in unele situaii cu dispoziiile Tratatului C.E. consacrate
restriciilor cantitative si masurilor cu efect echivalent, abuzului de poziie dominanta,
ntreprinderilor publice sau ajutoarelor acordate de ctre statele membre.
Astfel, aplicarea reglementarilor de la art. 28 si 31 este posibila in mprejurarea in care sunt
analizate activiti intrinsec legate de exercitarea funciunilor specifice monopolului cu caracter
comercial546. In celelalte circumstane vor fi invocate numai stipulaiile art. 28.
Daca restriciile cantitative si masurile cu efect echivalent privesc mrfuri care formeaz
obiect al activitii unui monopol supus dispoziiilor art. 31, credem ca este posibil sa fie
aduse, eventual, in atenie excepiile legale sau excepiile jurisprudeniale de la principiul
liberei circulaii a mrfurilor. Luarea in considerare doar a reglementarilor de la art. 31 nu
permite insa aplicarea art. 30, deoarece acesta se refera, in mod specific, la art. 28 i 29 din
Tratatul C.E.
ntreprinderile care beneficiaz de un anumit monopol se afla pe o poziie
dominanta, iar in eventualitatea in care abuzeaz de aceasta, se aplica dispoziiile art. 31 si
82. In schimb, practicile abuzive ale monopolurilor in domeniul produciei sau al prestrilor
de servicii nu sunt supuse, in principiu, dect reglementarilor de la art. 82.
ntreprinderile publice nu se bucura de un tratament preferenial in domeniul
concurentei (art. 86 par. 1 din Tratatul C.E.).
Totui, ndeplinirea unui serviciu de interes economic general de ctre o ntreprindere
privata sau publica poate sa justifice, dup cum am artat, acordarea unor drepturi
exclusive, chiar daca acestea sunt contrare prevederilor art. 31547.
In alte ipoteze, apare posibila aplicarea cumulativa a art. 31 si a art. 87548.
Corespunztor dispoziiilor art. 87, ajutoarele acordate de ctre statele membre sunt, cu
excepia situaiilor menionate in cuprinsul articolului nfiat, incompatibile cu piaa comuna.
Dispoziiile art. 31 au efect direct, particularii, persoane juridice si fizice, avnd
posibilitatea sa sesizeze organele de jurisdicie naionale, in eventualitatea unor discriminri
care nesocotesc regulile analizate549.
In practica au fost, de pilda, adaptate monopolurile in domeniul alcoolului,
tutunului, igrilor, chibriturilor, hrtiei de ziar, srii, ngrmintelor s.a.

tutun, care revenea comerciantilor cu amanuntul, in timp ce marfurile comercializate de monopolul Italian in domeniu
puteau sa fie vandute in alte piri din Comunitate fara sa se impuna comercian^ilor straini un anumit procent pentru
stabilirea benetlciului propriu, nu ii dezavantajeaza pe producatorii straini in raport cu monopolul italian (C.J.C.E., 7
iunie 1983, af. 78/82, Commission contre Republique italienne, in Recueil, 1983-6, p. 1970).
545
De exemplu, aplicarea unui impozit numai in cazul marfurilor importate in scopul revanzarii lor pe piaja indigena,
cu excluderea produselor nationale distribuite prin acela^i monopol contravine art. 31 (C.J.C.E., 17 februarie 1976,
af. 45/75, Rewe-Zentrale des Lebensmittel-Gro(3handels GmbH, in Recueil, 1976, prima parte, p. 199).
De asemenea, o taxa la importul produselor alcoolice care este calculata in functie de diferenta intre pretul de baza
care este luat in considerare pentru fixarea pretului platit de monopolul national al alcoolului dintr-un stat membru
producatorilor nationali si, respectiv, prejul eel mai redus la care se poate obtine alcool pur in statul de export este
incompatibila cu dispozitiile art. 31 (C.J.C.E., 17 februarie 1976, af. 91/75, W. Miritz GmbH & Co., in Recueil, 1976,
prima parte, p. 228-230).
546
547

C.J.C.E., 13 martie 1979, af. 119/78, SAde grandes distilleries Peureux, in Recueil, 1979, prima parte, p. 986.

A se vedea, supra, titlul II, capitolul n, sectiunea a H-a, p. 263.

C.J.C.E., 13 martie 1979. af. 91/78, Hansen GmbH & Co., in Recueil, 1979. prima pane, p. 953.
549
C.J.C.E., 3 februarie 1976, af. 59/75, F. Manghcra et autres, in Recueil, 1976, prima parte, p. 101.
548

Tratatul
privind instituireaComunitatii Europene550
(extras)
Partea nti
PRINCIPIILE
Art. 1 - Prin prezentul tratat, naltele Pri Contractante instituie intre ele o Comunitate
Europeana.
Art. 2 - Misiunea Comunitii este ca, prin stabilirea pieei comune, a unei Uniuni economice si
monetare si prin aplicarea politicilor sau aciunilor comune prevzute la articolele 3 si 4, sa
promoveze in ansamblul Comunitii o dezvoltare armonioasa, echilibrata si durabila a
activitilor economice, un nivel ridicat de folosire a forei de munca si de protecie sociala,
egalitatea intre brbai i femei, o cretere durabila si neinflaionist, un grad nalt de
competitivitate si de convergenta a performantelor economice, un nivel ridicat de protecie si de
ameliorare a calitii mediului nconjurtor, creterea nivelului si calitii vieii, coeziunea
economica si sociala i solidaritatea intre statele membre.
Art. 3 - 1 . Pentru atingerea scopurilor enunate la articolul 2, activitatea Comunitii
cuprinde, in condiiile si conform termenelor prevzute de prezentul tratat:
a) interzicerea, intre statele membre, a drepturilor de vama si a restriciilor cantitative la
importul si exportul mrfurilor, precum si a tuturor masurilor cu efect echivalent;
b) o politica comerciala comuna;
c) o pia intern caracterizat prin abolirea, intre statele membre, a obstacolelor la
libera circulate a mrfurilor, a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor;
d) masuri privitoare la intrarea si circulaia persoanelor conform titlului IV;
e) o politica comuna in domeniul agriculturii i pescuitului;
f) o politica comuna in domeniul transporturilor;
g) un regim care sa creeze sigurana ca, in cadrul pieei interne, concurenta nu este
denaturata;
h) apropierea legislaiilor naionale, in msura necesara funcionarii pieei comune;
i) promovarea unei coordonri a politicilor statelor membre consacrate forei de munca,
in scopul ntririi acestora prin elaborarea unei strategii coordonate pentru fora de munca;
j) o politica in domeniul social care sa includ un Fond social european;
k) ntrirea coeziunii economice si sociale;
1) o politica in domeniul mediului;
m) ntrirea competitivitii industriei Comunitii;
n) promovarea cercetrii si a dezvoltrii tehnologice;
o) ncurajarea instituirii si dezvoltrii reelelor transeuropene;
p) o contribuie la realizarea unui nivel nalt de protecie a sntii;
q) o contribuie la o educaie si o formare profesionala de calitate, precum si la nflorirea
550

Tracluccrea textului nu are caracter oficial

culturii statelor membre;

r) o politica in domeniul cooperrii pentru dezvoltare;
s) asocierea tarilor si a teritoriilor de peste mari in vederea intensificrii schimburilor
comerciale si a promovrii prin eforturi comune a dezvoltrii economice si sociale;
t) o contribuie la ntrirea proteciei consumatorilor;
u) masuri in domeniul energiei, al proteciei civile si al turismului.
2. Pentru toate activitile prevzute la acest articol, Comunitatea urmrete s elimine
inegalitile si sa promoveze egalitatea intre brbai i femei.
Art. 4 - 1 . Pentru atingerea scopurilor enunate la articolul 2, activitatea statelor membre si
a Comunitii cuprinde, in condiiile si potrivit termenelor prevzute de prezentul tratat,
instituirea unei politici economice bazata pe stransa coordonare a politicilor economice ale
statelor membre, pe piata intema si pe definirea obiec-tivelor comune, promovata conform
principiului unei economii de piata deschisa, in care concurenta este libera.
2. in acelasi timp, in conditiile si conform termenelor si procedurilor prevazute in
prezentul tratat, aceasta activitate cuprinde fixarea irevocabila a ratelor de schimb, ce conduc la
intro-ducerea unei monede unice, ecu, precum si definirea si promovarea unei politici monetare si
a unei politici de schimb unice, al caror obiectiv principal este mentinerea stabilitatii
preturilor si, fara a aduce atingere acestui obiectiv, susjinerea politicilor economice generale in
Comunitate, in conformitate cu principiul unei economii de piaja deschisa, in care concurenta este
libera.
3. Aceasta activitate a statelor membre si a Comunitatii implica respectarea
urmatoarelor principii directoare: preturi stabile, fmante publice si conditii monetare sanatoase
si o balanta de plati stabila.
Art. 5 - Comunitatea actioneaza in limitele competentelor care i-au fost conferite si ale
obiectivelor care i-au fost atribuite prin prezentul tratat. In domeniile care nu tin de
competenta sa exclusiva, Comunitatea nu intervine, conform principiului subsidia-ritatii, decat
daca si in masura in care obiectivele activitatii proiectate nu pot sa fie realizate de statele
membre intr-o masura suficienta si pot, asadar, sa fie realizate mai bine la nivel comunitar,
datorita dimensiunilor sau efectelor actiunii proiectate.
Actiunea Comunitatii nu depaseste ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor
prezentului tratat.
Art. 6 - Exigentele privind protectia mediului inconjurator trebuie sa fie integrate in cadrul
defmirii si aplicarii politicilor si actiunilor Comunitatii de la articolul 3, in special pentru a
promova dezvoltarea durabila.
Art. 7 - 1 . Realizarea sarcinilor incredintate Comunitatii este asigurata de:
- un Parlament european,
- un Consiliu,
- o Comisie
- o Curte de Justitie
- o Curte de Conturi.
Fiecare institutie actioneaza in limitele atributiilor care li sunt conferite prin prezentul
tratat.
2. Consiliul si Comisia sunt asistate de un Comitet economic si social si de un Comitet al
regiunilor, care exercita functii consultative.
Art. 8 - Se instituie, potrivit procedurilor prevazute in prezentul tratat, un Sistem European al
Bancilor Centrale, denumit in continuare ,,SEBC", si o Banca Centrala Europeana, denumita
in continuare ,,BCE"; aceste institutii actioneaza in limitele atributiilor care le sunt conferite prin
prezentul tratat si statutele SEBC si BCE, denumite in continuare ,,statutele SEBC", ce sunt
anexe la tratat.
Art. 9 - Se infiinteaza o Banca Europeana de Investitii, care functioneaza in limitele atributiilor
ce ii sunt conferite prin prezentul tratat si prin statutul anexa la tratat.

Art. 10 - Statele membre iau toate masurile generale sau particulare adecvate sa asigure
indeplinirea obligatiilor care decurg din prezentul tratat sau care rezulta din actele institutiilor
Comunitatii. Ele faciliteaza acesteia indeplinirea misiunii sale.
Statele membre se abtin de la orice masuri susceptibile sa puna in pericol atingerea scopurilor
prezentului tratat. Art. 11 1. Statele membre care isi propun sa stabileasca intre ele o cooperare
intensificata pot sa fie autorizate, cu respectarea articolelor 43 si 44 din Tratatul privind
Uniunea Europeana, sa recurga la institutiile, procedurile si mecanismele prevazute de
prezentul tratat, cu conditia ca aceasta cooperare:
a) sa nu priveasca domenii care tin de competenta exclusiva a Comunitatii;
b) sa nu afecteze politicile, actiunile sau programele Comunitatii;
c) sa nu aiba legatura cu cetatenia Uniunii si sa nu faca discriminari intre resortisantii
statelor membre;
d) sa se mentina intre limitele competentelor conferite Comunitatii prin prezentul tratat
si
e) sa nu constituie nici o discriminare, nici o piedica in calea schimburilor intre statele
membre si sa nu provoace nici o distorsiune a conditiilor de concurenta intre acestea.
2. Autorizatia prevazuta la paragraful 1 este acordata de Consiliu, hotarand cu
majoritate calificata, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului european.
Daca un membru al Consiliului declara ca, din motive importante de politica nationala,
pe care le expune, are intentia sa se opuna adoptarii unei decizii care trebuie luata cu
majoritate calificata, nu se procedeaza la vot. Hotarand cu majoritate calificata, Consiliul poate
solicita sesizarea Consiliului, reunit la nivelul sefilor de stat sau de guvern, in vederea
adoptarii unei decizii in unanimitate asupra acestei probleme.
Statele membre care isi propun sa stabileasca cooperarea intensificata, prevazuta la
paragraful 1, pot sa adreseze o cerere Comisiei, care poate inainta Consiliului o propunere in
acest sens. Daca nu prezinta o propunere, Comisia comunica statelor membre interesate motivele
ei.
3. Orice stat membru care doreste sa participe la cooperarea stabilita in baza prezentului
articol notifica intentia sa Consiliului si Comisiei; aceasta din urma transmite Consiliului un aviz,
in termen
de trei luni de la primirea notificarii. In termen de patru luni de la notificare, Comisia ia o
hotarare cu privire la cerere, precum i cu privire la eventualele dispozitii speciale pe care le
poate considera necesare.
4. Actele sj deciziile necesare desfaurarii actiunilor de cooperare sunt supuse tuturor
regulilor pertinente ale prezentului tratat, in afara dispozitiilor contrare prevazute in prezentul
articol si in articolele 43 si 44 din Tratatul privind Uniunea Europeana.
5. Prezentul articol nu aduce atingere dispozitiilor protocolului de integrare a acquis-ului
Schengen in cadral Uniunii Europene.

Art. 12 - in domeniul de aplicare al prezentului tratat si fara a aduce atingere dispozitiilor

particulare pe care le prevede, este interzisa orice discriminare bazata pe nationalitate.
Consiliul hotarand conform procedurii prevazuta la arti-colul 251, poate adopta orice
reglementare in vederea interzicerii acestor discriminari.
Art. 13 - Fara a aduce atingere altor dispozitii ale prezentului tratat si in limitele competentelor
conferite de acesta Comunitatii, Consiliul, hotarand in unanimitate, la propunerea Comisiei si
dupa consultarea Parlamentului European, poate lua masurile necesare pentru combaterea
oricarei discriminari bazata pe sex, rasa sau origine etnica, religie ori convingeri, un
handicap, varsta sau orientare sexuala.
Art. 14 - 1. Comunitatea adopta masurile destinate instituirii progresive a pietei interne in
decursul unei perioade care expira la 31 decembrie 1992, in conformitate cu dispozitiile
prezentului articol si ale articolelor 15 si 26, a articolului 47 paragrarul 2, ale articolelor 49,
80, 93 si 95, si fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentului tratat.

2. Piata intema cuprinde un spatiu fara frontiere interioare, in care libera circulate a
marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor este asigurata conform dispozitiilor
prezentului tratat.
3. Consiliul, hotarand cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei, defmeste
orientarile si conditiile necesare pentru asigurarea unui progres echih'brat in ansamblul
sectoarelor vizate.
Art. 15 - Cu prilejul formularii propunerilor sale, in scopul realizarii obiectivelor enuntate la
articolul 14, Comisia tine seama de amploarea efortului care va fi suportat, in cursul
perioadei de stabilire a pietei interne, de anumite economii ce prezinta diferente de dezvoltare si
poate sa propuna dispozitii adecvate.
Daca aceste dispozitii iau forma unor derogari, ele trebuie sa aiba caracter temporar si
sa afecteze in cea mai redusa masura posibila functionarea pietei comune.
Art. 16 - Fara a aduce atingere articolelor 73, 86 si 87 si tinand seama de locul pe care il
ocupa serviciile de interes economic general intre valorile comune ale Uniunii, precum si de
rolul pe care il au in promovarea coeziunii sociale si teritoriale a Uniunii, Comunitatea si
statele membre, fiecare in limitele competentelor respective si in limitele domeniului de aplicare
a prezentului tratat, vegheaza ca aceste servicii sa functioneze pe baza unor principii si in conditii
care sa le permita indeplinirea misiunilor ce le revin.
Partea a doua CETATENIA UNIUNII
Art. 17 - 1. Se instituie o cetatenie a Uniunii. Este cetatean al Uniunii orice persoana care
are cetatenia unui stat membru Cetatenia Uniunii completeaza, nu inlocuieste cetatenia
statelor membre.
2. Cetatenii Uniunii se bucura de drepturile si au obligatiile prevazute de prezentul tratat.
Art. 18 - 1. Orice cetatean al Uniunii are dreptul de a circula si de a se stabili in mod liber pe
teritoriul statelor membre, sub rezerva limitarilor si conditiilor prevazute de prezentul tratat si
a dispozitiilor adoptate pentru aplicarea acestuia.
2. Consiliul poate adopta dispozitii pentru facilitarea exer-citarii drepturilor prevazute
la paragraful 1; afara daca prezentul tratat dispune altfel, Consiliul notara?te conform
procedurii de la art. 251. In cursul acestei proceduri, Consiliul hotaraste in unani-mitate.
Art. 19 - 1. Orice cetatean al Uniunii, rezident intr-un stat membru si care nu este cetatean al
acestuia, are dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile locale din statul membru in care isi are
resedinta in aceleasi conditii ca si cetatenii acelui stat. Acest drept se exercita potrivit
modalitatilor stabilite de Consiliu, hotarand in unanimitate, la propunerea Comisiei si dupa
consultarea Parlamentului euro-pean; aceste modalitati pot prevedea dispozitii derogatorii in
cazuri justificate de probleme specifice ale unui stat membru.
2. Fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 190 paragraful 4 si dispozitiilor adoptate
pentru aplicarea lui, orice cetatean al Uniunii, rezident intr-un stat membru si care nu este
cetatean al acestuia, are dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul
european in statul membru in care isi are resedinta, in aceleai conditii ca si cetatenii acelui
stat. Acest drept se exercita potrivit modalitatilor stabilite de Consiliu, hotarand in unanimitate,
la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului european; aceste modalitati pot
prevedea dispozitii derogatorii in cazuri justificate de probleme specifice ale unui stat membru.
Art. 20 - Orice cetatean al Uniunii beneficiaza, pe teritoriul unei tari terte in care statul
caruia ii apartine nu este reprezentat, de protectie din partea autoritatilor diplomatice si
consulare ale
oricarui stat membru, in aceleasi conditii ca si cetatenii respec-tivului stat. Statele membre
stabilesc intre ele regulile necesare si initiaza negocierile Internationale cerute in scopul
asigurarii acestei protectii.

Art. 21 - Orice cetatean al Uniunii are dreptul de a adresa petitii Parlamentului european, in
conformitate cu dispozitiile articolului 194.
Orice cetatean al Uniunii se poate adresa mediatorului instituit in conformitate cu
dispozitiile articolului 195.
Orice cetatean al Uniunii poate sa scne oricarei institutii sau organ aratat la acest
articol sau la articolul 7, in una din limbile mentionate la articolul 314 si sa primeasca
raspuns in aceeasi limba.
Art. 22 - Comisia prezinta un raport Parlamentului european, Consiliului si Comitetului
economic si social o data la trei ani cu privire la aplicarea dispozitiilor prezentei parti. Acest
raport tine seama de dezvoltarea Uniunii.
Pe aceasta baza si fara a aduce atingere celorlalte dispozitii din prezentul tratat,
Consiliul, hotarand in unanimitate, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului
european, poate adopta dispozitii pentru a completa drepturile prevazute in prezenta parte,
dispozitii pe care le va recomanda spre adoptare statelor membre conform regulilor
constitutionale ale acestora.
Partea a treia
POLITICILE COMUNITATII Titlul I. Libera circulatie a
marfurilor
Art. 2 3 - 1 . Comunitatea este fondata pe o uniune vamala care cuprinde ansamblul
schimburilor de marfuri si care implica interzicerea, intre statele membre, a taxelor vamale de
import si de export i a oricaror taxe cu efect echivalent, precum si adoptarea unui tarif vamal
comun in relatiile lor cu tarile terte.
2. Dispozitiile articolului 25 si ale capitolului 2 din prezentul titlu se aplica marfurilor
originare din statele membre, precum i marfurilor provenite din tari terte, care se afla in
libera practica in statele membre.

Art. 24 - Sunt considerate in libera practica intr-un stat membru marfurile care provin din
tari terte pentru care au fost indeplinite formalitatile de import si au fost percepute taxele
vamale si taxele cu efect echivalent exigibile in acel stat membru, daca nu au beneficial de
rambursarea totala sau partiala a respectivelor taxe.
Capitolul 1 Uniunea vamala
Art. 25 - Taxele vamale de import si de export sau taxele cu efect echivalent sunt interzise intre
statele membre. Aceasta interdictie se aplica si taxelor vamale cu caracter fiscal.
Art. 26 - Taxele tarifului vamal comun sunt fixate de Consiliu, care hotarate cu majoritate
calificata, la propunerea Comisiei.
Art. 27 - In exercitarea sarcinilor care ii sunt incredintate prin prezentul capitol, Comisia ia
in considerare:
a) necesitatea promovarii schimburilor comerciale intre statele membre si tarile terte,
b) dezvoltarea conditiilor de concurenta in interiorul Comu-nitatii, in masura in care
aceasta. evolutie va putea avea ca efect sporirea competitivitatii intreprinderilor,
c) necesitatile de aprovizionare a Comunitatii cu materii prime i semifabricate, veghind in
acelai timp sa nu se denatureze, intre statele membre, conditiile de concurenta referitoare la
produ-sele finite,
d) necesitatea evitarii unor tulburari grave in viata econo-mica a statelor membre i a
asigurarii unei dezvoltari rationale a productiei i a expansiunii consumului in Comunitate.

Capitolul 2 Interzicerea restrictiilor cantitative intre statele membre

Art. 28 - Restrictiile cantitative la import, precum si toate masurile cu efect echivalent, sunt
interzise intre statele membre.
Art. 29 - Restrictiile cantitative la export, precum si toate masurile cu efect echivalent, sunt
interzise intre statele membre.
Art. 30 - Dispozitiile articolelor 28 i 29 nu impiedica interdictiile sau restrictive la import,
export sau tranzit, justificate de motive de morala publica, ordine publica, securitate publica,
protectia sana-tatii i vietii persoanelor i a animalelor sau ocrotirea vegetalelor, protectia
tezaurelor nationale cu valoare artistica, istorica sau arheologica ori de protectia proprietatii
industriale i comerciale. Totui, aceste interdictii sau restrictii nu trebuie sa constituie un
mijloc de discriminare arbitrara, nici o restrictie deghizata in comertul dintre statele membre.
Art. 31 - 1. Statele membre adapteaza monopolurile nationale cu caracter comercial, astfel
incat sa fie exclusa orice discriminare intre cetatenii statelor membre in ceea ce priveste
conditiile de aprovizionare si de desfacere.
Dispozitiile prezentului articol se aplica tuturor organisme-lor prin care un stat membru, de
iure sau de facto, controleaza, dirijeaza sau influenteaza in mod apreciabil, direct sau
indirect, importurile sau exporturile intre statele membre. Aceste dispozitii se aplica si
monopolurilor de stat delegate.
2. Statele membre se abtin sa introduca orice i/iasuri noi contrare principiilor
enuntate la paragraful 1 sau care restrang domeniul de aplicare a articolelor referitoare la
interzicerea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative intre statele membre.
3. In cazul unui monopol cu caracter comercial, care implica o reglementare
destinata sa faciliteze desfacerea sau valorificarea produselor agricole, trebuie sa asigure, in
aplicarea normelor prezentului articol, garantii echivalente pentru nivelul de ocupare a fortei de
munca si nivelul de trai al producatorilor vizati.

Titlul III. Libera circulatie a persoanelor, a serviciilor $i a capitalurilor

Capitolul 1 Lucratorii
Art. 39 - 1. Libera circulatie a lucratorilor in interiorul Comunitatii este asigurata.
2. Aceasta implica eliminarea, intre lucratorii statelor membre, a tuturor discriminarilor
fondate pe cetatenie, in ceea ce priveste angajarea, remunerarea si celelalte conditii de munca.
3. Sub rezerva limitarilor justificate prin motive de ordine publica, de securitate publica
si de sanatate publica, aceasta implica dreptul lucratorilor:
a) de a accepta ofertele efective de munca,
b) de a se deplasa liber in acest scop pe teritoriul statelor membre, c) de a se aria in
unul din statele membre, in scopul exercitarii unei activitati conforme cu dispozitiile
legislative, de reglementare si administrative care carmuiesc angajarea lucratorilor nationali,
d) de a ramane pe teritoriul unui stat membru, dupa ce au fost angajati in acea tara, in
conditiile care se stabilesc de Comisie, prin masuri de aplicare.
4. Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile locu-rilor de munca din
administratia publica.
Art. 40 - Consiliul, hotarand conform procedurii prevazuta la articolul 251 i dupa
consultarea Comitetului economic si social, adopta, prin directive sau regulamente, masurile
necesare in scopul realizarii liberei circulatii a lucratorilor, asa cum este defmita de articolul 39,

mai ales:
a) prin asigurarea unei stranse colaborari intre organele administrative nationale din
sectorul muncii,
b) pnn eliminarea procedurilor si practicilor administrative, precum si a acelor termene
de acces la locurile de munca disponibile, care rezulta fie din legislatia interna, fie din acorduri
incheiate anterior intre statele membre, si a caror mentinere ar constitui un obstacol la libera
circulatie a lucratorilor,
c) prin eliminarea tuturor termenelor si a celorlalte restrictii prevazute fie de legislatiile
interne, fie de acordurile incheiate anterior intre statele membre, si care impun lucratorilor
din alte state membre conditii diferite pentru libera alegere a unui loc de munca fata de cele
impuse propriilor lucratori,
d) prin instituirea unor mecanisme adecvate pentru intahlirea ofertelor si cererilor de pe
piata fortei de munca si pentru echilibrarea lor, in conditii care exclud riscurile grave pentru
nivelul de trai si de ocupare a fortei de munca in diferite regiuni ?i industrii.
Art. 41 - Statele membre incurajeaza, in cadail unui program comun, schimbul tinerilor
lucratori.
Art. 42 - Consiliul, hotarand conform procedurii prevazuta la articolul 251, adopta, in
domeniul securitatii sociale, masurile necesare in scopul realizarii liberei circulatii a lucratorilor,
instituind, in special, un sistem care sa asigure lucratorilor migrant! i succesorilor in drepturi ai
acestora:
a) cumulul tuturor perioadelor luate in considerare de diferitele legislatii nationale
pentru a dobandi i mentine dreptul la prestatii sociale, precum i pentru calculul acestor
drepturi;
b) plata prestatiilor care se cuvin persoanelor rezidente pe teritoriul statelor membre.
Consiliul hotarate, in cadrul procedurii prevazuta la articolul 251, in unanimitate.
Capitolul 2 Dreptul de stabilire
Art. 43 - in cadrul dispozitiilor care urmeaza, restrictive privind libertatea de stabilire a
cetatenilor unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru sunt interzise. Aceasta
interdictie se extinde in egala masura i asupra restrictiilor ce privesc infiintarea de agentii,
sucursale sau filiale de catre cetatenii unui stat membru, stabiliti pe teritoriul altui stat membru.
Sub rezerva dispozitiilor capitolului referitor la capitaluri, libertatea de stabilire implica
accesul la activitatile independente si la exercitarea lor, precum si constituirea i gestionarea
intreprin-derilor i in special a societatilor in sensul articolului 48 alineatul 2, in conditiile
prevazute pentru propriii sai cetateni de legea tarii unde are loc stabilirea.
Art. 44 - 1 Pentru realizarea libertatii de stabilire privitor la o acti-vitate determinate, Consiliul,
actionand conform procedurii preva zuta la articolul 251 i dupa consultarea Comitetului
economic i social, hotarate prin directive.
2. Consiliul i Comisia indeplinesc sarcinile care le-au fost incredintate prin prevederile de
mai sus, mai ales prin:
a) tratarea, in general, cu prioritate a activitatilor in care libertatea de stabilire are o
contribute deosebit de utila pentru dezvoltarea productiei i a schimburilor comerciale,
b) asigurarea unei colaborari stranse intre administrative nationale competente, in
vederea cunoas.terii situatiilor particulare din diversele sectoare de activitate din cadrul
Comunitatii,
c) eliminarea acelor proceduri i practici administrative care decurg fie din legislatia
intema, fie din acordurile incheiate anterior intre statele membre, i a caror mentinere ar
constitui un obstacol in calea libertatii de stabilire,
d) asigurarea posibilitatii ca lucratorii salariati dintr-un stat membru, angajati pe
teritoriul altui stat membru, sa poata ramane pe acel teritoriu, pentru a desfaura activitati
independente, in cazul in care indeplinesc conditiile care ar fi fost solicitate, daca ar fi intrat

in acel stat in momentiil in care intentionau sa inceapa asemenea activitati,

e) asigurarea posibilitatii ca un cetatean al unui stat membru sa poata achizitiona i
exploata proprietatl funciare situate pe teritoriul unui alt stat membru, in masura in care
aceasta nu aduce atingere principiilor stabilite la articolul 33 paragraful 2,
f) realizarea eliminarii progresive a restrictiilor aduse libertatii de stabilire in fiecare
ramura de activitate luata in considerare, in ceea ce prives.te, pe de o parte, conditiile de
infiintare pe teritoriul unui stat membru a unor agentii, sucursale sau filiale i, pe de alta
parte, conditiile de acces ale personalului sediului principal in cadml organelor de gestiune sau
de supraveghere a acestora,
g) coordonarea, in masura necesara i in scopul de a le echivala, a garantiilor care le sunt
cerute, in statele membre, societatilor, in sensul articolului 48 alineatul 2, pentru a proteja atat
interesele asociatilor, cat si ale tertilor,
h) asigurarea ca ajutoarele acordate de statele membre nu afecteaza conditiile de
stabilire.
Art. 45 - Sunt exceptate de la aplicarea dispozitiilor prezentului capitol, in ceea ce priveste
statul membru interesat, activitatile care presupun exercitarea, in acel stat, chiar cu titlu
ocazional, a autoritatii publice.
Consiliul, hotarand cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei, poate excepta
anumite activitati de la aplicarea dispozitiilor prezentului capitol.
Art. 4 6 - 1 . Prevederile prezentului capitol si masurile adoptate in temeiul acestora nu aduc
atingere aplicarii dispozitiilor legislative, de reglementare si administrative ale statelor membre
care se refera la un regim special pentru cetatenii straini si care sunt justificate prin motive de
ordine publica, de securitate publica si de sanatate publica.
2. Consiliul, hotarand conform procedurii prevazuta la arri-colul 251, adopta directive
pentru coordonarea dispozitiilor aratate.
Art. 47 - In scopul facilitarii accesului la activitatile independente 1 la exercitarea lor, Consiliul,
hotarand in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251, adopta directive care vizeaza
recunoaterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor titluri.
2. In acelasi scop, Consiliul, hotarand in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251,
adopta directive vizand coordonarea dispozitiilor legislative, de reglementare si administrative
ale statelor membre care privesc accesul la activitatile independente si la exercitarea lor.
Consiliul hotara^te in unanimitate in cadail procedurii de la ait. 251 cu privire la directivele
a caror executare implica eel putin intr-un stat membai o modificare a principiilor legislative
existente in cadail regimului profesiunilor referitor la formarea i conditiile de acces ale
persoanelor fizice. In celelalte cazuri, Consiliul hotarate cu majoritate calificata.
3. In ceea ce priveste profesiunile medicale, paramedicale si farmaceutice, eliminarea
progresiva a restrictiilor este subor-donata coordonarii conditiilor de exercitare a acestora in
diferitele state membre.
Art. 48 - Societatile constituite in conformitate cu legea unui stat membru si avand sediul
statutar, administratia centrala sau sediul principal in interiorul Comunitatii sunt asimilate,
pentru aplicarea dispozitiilor prezentului capitol, persoanelor fizice care sunt ceta-teni ai statelor
membre.
Prin societati se inteleg societatile civile sau comerciale, inclusiv cooperativele, si
celelalte persoane juridice de drept public sau privat, cu exceptia celor fara scop lucrativ.
Capitolul 3 Serviciile
Art. 49 - in cadrul dispozitiile care urmeaza, restrictiile privind libera prestare a serviciilor in
interiorul Comunitatii sunt interzise, in ceea ce ii priveste pe cetatenii statelor membre stabiliti
intr-un alt stat al Comunitatii decat eel al destinatarului prestatiei.

Consiliul, hotarand cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei, poate extinde

beneficiul dispozitiilor prezentului capitol la prestatorii de servicii care sunt cetateni ai unui
stat tert si care sunt stabiliti in interiorul Comunitatii.
Art. 50 - in sensul prezentului tratat, sunt considerate servicii prestatiile furnizate in
mod obisnuit contra unei plati, in masura in care nu sunt guvernate de dispozitiile referitoare la
libera circulate a marfurilor, a capitalurilor si a persoanelor.
Serviciile cuprind, in special:
a) activitati cu caracter industrial,
b) activitati cu caracter comercial,
c) activitati artizanale,
d) activitatile profesiunilor liberate.
Fara a aduce atingere dispozitiilor capitolului referitor la dreptul de stabilire,
prestatorul poate, pentru executarea prestatiei sale, sa exercite activitatea cu titlu temporar in
statul unde furnizeaza prestatia, in conditiile impuse de respectivul stat propriilor cetateni.
Art. 51-1. Libertatea de a presta servicii in domeniul transpor-turilor este guvemata de
dispozitiile titlului referitor la transporturi.
2. Liberalizarea serviciilor bancare i de asigurari legate de circulatia capitalurilor
trebuie realizata in corelatie cu liberalizarea circulatiei capitalurilor.
Art. 52 - 1. Pentru a realiza h'beralizarea unui serviciu determinat, Consiliul, la propunerea
Comisiei i dupa consultarea Comitetului economic i social i a Parlamentului european,
hotarate prin directive, cu majoritate calificata.
2. Directivele prevazute la paragraful 1 privesc, in general, cu prioritate serviciile care
afecteaza in mod direct costurile de productie sau a caror liberalizare contribuie la facilitarea
schimbu-rilor de marfuri.
Art. 53 - In imprejurarea in care situatia lor economica generala i situatia sectorului in cauza
le-o permite, statele membre ii declara disponibib'tatea de a proceda la liberalizarea serviciilor
peste nive-lul obligatoriu stabib't potrivit directivelor adoptate m aplicarea dispozitiilor
articolului 52 paragraful 1.
In acest scop, Comisia adreseaza statelor membre interesate recomandari.
Art. 54 - Cat timp restrictiile privind libera prestare a serviciilor nu sunt eliminate, fiecare stat
membru aplica aceste restrictii tuturor
prestatorilor de servicii prevazuti la articolul 49 alineatul I, laia :i face distinctie dupa
nationalitate sau reedinta.
Art. 55 - Dispozitiile articolelor 45-48 sunt aplicabile i malcnei guvernate de prezentul capitol.

Capitolul 4 Capitalurile ?i platile

Art. 56 - 1. fn cadrul dispozitiilor prezentului capitol, toale restrictiile privind circulatia
capitalurilor intre statele membre precum i intre statele membre i tarile terte sunt interzise.
2. In cadrul dispozitiilor prezentului capitol, toate restrictiile privind platile intre
statele membre, precum i intre statele membre i tarile terte sunt interzise.
Art. 5 7 - 1 . Articolul 56 nu aduce atingere aplicarii, in privinta statelor terte, a restrictiilor
existente la 31 decembrie 1993, in temeiul dreptului national sau al dreptului comunitar,
referitoare la circulatia capitalurilor avand ca destinatie sau provenind din state terte, daca
acestea implica investitii directe, inclusiv investitii imobib'are, sedii, prestarea de servicii
fmanciare ori admiterea de titluri pe piata de capitaluri.
2. Straduindu-se sa realizeze obiectivul liberei circulatii a capitalurilor intre statele membre i
tarile terte in cea mai larga masura posibila i fara a aduce atingere celorlalte capitole ale
prezentului tratat, Consiliul, hotarand cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei, poate
adopta masuri referitoare la circulatia capitalurilor avand ca destinatie sau provenind din state

terte, cand acestea implica investitii directe, inclusiv investitii imobiliare, sedii, prestarea de
servicii fmanciare sau admiterea de titluri pe pietele de capitaluri. Masurile luate in baza
prezentului paragraf care reprezinta un regres in dreptul comunitar in ceea ce priveste
liberalizarea circulatiei capitalurilor avand ca destinatie sau prove-nind din state terte trebuie
adoptate in unanimitate.
Art. 58 - 1. Articolul 56 nu aduce atingere dreptului pe care il au statele membre:
a) de a aplica dispozitiile pertinente ale legislatiei lor fis-cale care stabilesc o distinctie
intre contribuabili care nu se gasesc in aceeasi situatie in ceea ce priveste resedinta lor sau locul
in care capitalurile lor sunt investite;
b) de a lua toate masurile necesare pentru a impiedica incalcarea legilor si
regulamentelor, indeosebi in materie fiscala sau in domeniul supravegherii institutiilor
financiare, de a stabili proceduri de declarare a circulatiei capitalurilor, in scop de infor-mare
administrativa ori statistica sau de a lua masuri justificate prin motive legate de ordinea publica ori
de securitatea publica.
2. Prezentul capitol nu aduce atingere posibilitatii de a aplica restrictii in materia
dreptului de stabilire care sunt compa-tibile cu prezentul tratat.
3. Masurile si procedurile la care se refera paragrafele 1 si 2 nu trebuie sa constituie un
mijloc de discriminare arbitrara, nici o restrictie disimulata la libera circulate a capitalurilor si
a platilor, asa cum este defmita la articolul 56.
Art. 59 - Atunci cand, in circumstante exceptional, circulatia capitalurilor avand ca
destinatie sau provenind din state terte cauzeaza ori ameninta sa provoace dificultati grave
pentru functionarea Uniunii economice si monetare, Consiliul, hotarand cu majoritate
calificata, la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE, poate lua, cu privire la tarile terte,
masuri de salvgardare pe o perioada de eel mult sase luni, daca acestea sunt strict necesare.
Art. 60-1. Daca, in cazurile avute in vedere la articolul 301, este considerata necesara o
actiune a Comunitatii, Consiliul, conform procedurii prevazuta la articolul 301, poate
adopta, cu privire la statele terte vizate, masurile urgente necesare in ceea ce priveste
circulatia capitalurilor si a platilor.
2. Fara a aduce atingere articolului 297 si atat timp cat Consiliul nu a luat masuri
conform paragrafului 1, un stat membru poate adopta, din motive politice grave si urgente,
masuri unila-terale privind circulatia capitalurilor i a platilor impotriva unui stat tert. Comisia
si celelalte state membre vor fi informate despre aceste masuri eel mai tarziu in ziua intrarii lor
in vigoare.
Consiliul, hotarand cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei, poate decide ca
statul membru vizat trebuie sa modifice sau sa inlature masurile in discutie. Presedintele
Consiliului informeaza Parlamentul european asupra deciziilor luate de Consiliu.
Titlul IV. Vizele, azilul, imigrarea si alte politici privitoare la libera circulatie a
persoanelor

Art. 61 - In scopul instituirii progresive a unui spatiu al libertatii, securitatii si justitiei, Consiliul
adopta:
a) intr-o perioada de cinci ani de la intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam,
masuri menite sa asigure libera circulatie a persoanelor conform articolului 14, conjugate cu
masuri complementare direct legate de materia liberei circulatii si care privesc controalele la
frontierele externe, azilul si imigratia, conform articolului 62 punctele 2 si 3 si a articolului 63,
punctele 1 a si 2 a, precum si masuri de combatere a criminalitatii, conform articolului 31 litera
e din Tratatul privind Uniunea Europeana;
b) alte masuri in domeniul azilului, imigratiei si al pro-tectiei drepturilor cetatenilor
statelor terte, conform articolului 63;

c) masuri in domeniul cooperarii judiciare in materie civila, vizate la articolul 65;

d) masuri adecvate pentru incurajarea si intarirea cooperarii administrative prevazuta la
articolul 66;
e) masuri in domeniul cooperarii politienesti si judiciare in materie penala, vizand un
nivel malt de securitate, prin prevenirea si combaterea acestui fenomen in cadrul Uniunii, in
conformitate cu dispozitiile Tratatului privind Uniunea Europeana.
Art. 62 - Consiliul, hotarand in conformitate cu procedura prevazuta de articolul 67, va
adopta, intr-o perioada de cinci ani de la intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam:
1) masuri menite ca, in conformitate cu articolul 14, sa asigure absenta oricarui
control asupra persoanelor care traverseaza frontierele interne, indiferent daca este vorba de
cetateni ai Uniunii sau de cetateni ai tarilor terte;
2) masuri privind trecerea frontierelor exteme ale statelor membre, stabilind:
a) normele si procedurile pe care trebuie sa le respecte statele membre cand
controleaza persoanele la frontierele externe;
b) regulile referitoare la vizele de sedere pe o durata de maxim trei luni, in special: i)
lista tarilor terte ai caror cetateni sunt obligati sa aiba viza atunci cand tree
frontierele
exteme si a farilor ai caror cetateni sunt scutiti de aceasta obligatie; ii) procedurile si
condijiile de eliberare a vizelor de catre statele membre; iii) un model de viza; iv) reguli privind o
viza uniforma;
3) masuri prin care sunt fixate conditiile in care cetatenii tarilor terte pot sa circule
liber pe teritoriul statelor membre pe o perioada a carei durata nu va depasi trei luni.
Art. 63 - tntr-o perioada de cinci ani de la intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam,
Consiliul, hotarand potrivit procedurii prevazuta la articolul 67, va adopta:
1) masuri referitoare la azil, conforme cu Conventia de la Geneva din 28 iulie 1951 si
cu Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiatilor, precum si cu alte tratate
pertinente, in urmatoarele domenii:
a) criterii si mecanisme pentru a determina statul membru responsabil pentru
examinarea cererii de azil introdusa de cetateanul unei tari terte in unul din statele membre;
b) norme minimale privind primirea solicitanjilor la azil in statele membre;
c) norme minimale privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cetatenii
tarilor terte pentru a putea solicita statutul de refugiati;
d) norme minimale privind procedura de acordare sau de retragere a statutului de
refugiat in statele membre;
2) masuri referitoare la refugiatii si persoanele dislocate, in urmatoarele domenii:
a) norme minimale privind acordarea unei protectii temporare persoanelor dislocate
din state terte care nu se pot intoarce in tarile lor de origine si persoanelor care, din alte
motive, au nevoie de protectie intemationala;
b) masuri tinzand sa asigure un echilibru intre eforturile statelor membre care
primesc refugiati si persoane dislocate si care suporta consecintele primirii lor;
3) masuri referitoare la politica de imigrare, in urmatoarele domenii:
a) conditii de intrare si de sedere, precum si reguli privind procedurile de eliberare de
catre statele membre a vizelor si a permiselor de sedere de lunga durata, inclusiv in scopul
reintregirii familiei;
b) imigratia clandestina si sederea ilegala, inclusiv repatrierea persoanelor fara drept de
sedere, intr-un slat membru;
4) masuri care defmesc drepturile cetatenilor tarilor terte cu drept de sedere intr-un stat
membni de a beneficia de dreptul de edere in celelalte state membre si conditiile pe care
trebuie sa le indeplineasca.
Masurile adoptate de Consiliu in temeiul punctelor 3 s.i 4 nu impiedica un stat
membru sa mentina sau sa introduca, in domeniile in cauza, dispozitii nationale compatibile
cu prezentul tratat i cu acordurile Internationale.

Masurilor adoptate in baza punctului 2 litera b, a punctului 3 litera a i a punctului 4

nu li se aplica mentiunea de mai sus privind perioada de cinci ani.
Art. 64 - 1. Dispozitiile prezentului titlu nu aduc atingere exercita-rii responsabilitatilor care
revin statelor membre cu privire la mentinerea ordinii publice si la salvgardarea securitatii
interne.
2. In cazul in care unul sau mai multe state membre se gasesc intr-o situatie de
urgenta, caracterizata printr-un aflux nea-teptat de cetateni ai tarilor terte, Consiliul, fara a
aduce atingere paragrafului 1, hotarand cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei, va
putea adopta masuri provizorii in beneficiul statului sau statelor in cauza, pentru o perioada care
nu va depasj ase luni.
Art. 65 - Masurile din domeniul cooperarii judiciare in materie civila cu incidenta
transfrontaliera, care vor fi luate in conformitate cu articolul 67, in masura in care sunt
necesare pentru buna functionare a pietei interne, vor urmari, printre altele:
a) sa amelioreze si sa simplifice:
- sistemul notificarii transfrontaliere a actelor judiciare si exirajudiciare;
- cooperarea in domeniul strangerii probelor;
- recunoasterea si exercitarea hotararilor in materie civila si comerciala, inclusiv a
hotararilor extrajudiciare;
b) sa promoveze compatibilitatea regulilor aplicabile in statele membre in materia
conflictelor de legi sau de competenta;
c) sa elimine obstacolele din calea bunei desfasurari a procedurilor civile, promovand,
daca este necesar, compatibilitatea regulilor de procedura civila aplicabile in statele membre.
Art. 66 - Consiliul, hotarand in conformitate cu procedura preva-zuta la articolul 67, adopta
masuri pentru a asigura cooperarea intre serviciile competente din administrative statelor
membre in domeniile prevazute in prezentul titlu, precum si intre aceste servicii i Comisie.
Art. 67 - 1. In tirapul unei perioade tranzitorii de cinci ani de la intrarea in vigoare a
Tratatului de la Amsterdam, Consiliul hotarate in unanimitate, la propunerea Comisiei sau
la initiativa unui stat membru i dupa consultarea Parlamentului european.
2. Dupa aceasta perioada de cinci ani:
- Consiliul va hotari la propunerea Comisiei; Comisia va examina orice cerere facuta
de un stat membru prin care acesta ii solicita sa supuna Consiliului o propunere;
- Consiliul, hotarand in unanimitate, dupa consultarea Parlamentului european, va lua
o decizie prin care procedura prevazuta la articolul 251 sa devina aplicabila tuturor
domeniilor reglementate de prezentul titlu sau unora dintre ele i prin care sa fie adaptate
dispozifiile referitoare la Curtea de Justitie
3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 si 2, masurile prevazute la articolul
62 punctul 2 litera b, subpunctele (i) si (iii) vor fi adoptate de Consiliu, dupa intrarea in
vigoare a Tratatului de la Amsterdam, hotarand cu majoritate calificata, la propunerea
Cornisiei i dupa consultarea Parlamentului european;
4. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, masurile prevazute in articolul 62
punctul 2, litera b, subpunctele (ii) i (iv) vor fi adoptate de Consiliu, dupa trecerea unei perioade
de cinci ani de la intrarea in vigoare a acestui Tratat, hotarand in conformitate cu procedura
prevazuta la articolului 251.
Art. 6 8 - 1 . Articolul 234 este aplicabil prezentului titlu in circumstantele i conditiile
urmatoare: atunci cand o chestiune privind interpretarea acestui titlu sau referitoare la
valabilitatea ori interpretarea actelor adoptate de institutiile Comunitatii pe baza prezentului
titlu este ridicata intr-o afacere examinata de un organ de jurisdictie national ale carui decizii
nu sunt supuse recursului, iar respectivul organ de jurisdictie apreciaza ca, pentru a se
pronunta, este necesara o hotarare referitor la una din problemele aratate, solicita Curtii de
Justitie sa decida asupra ei.
2. In orice caz, Curtea de Justitie nu este competenta sa hotarasca asupra unei masuri
sau decizii luata in temeiul articolului 62 punctul 1 i care privete mentinerea ordinii publice i

salvgardarea securitatii interne.

3. Consiliul, Comisia sau un stat membru pot solicita Curtii de Justitie sa se pronunte
asupra unei chestiuni de interpretare a prezentului titlu sau a actelor adoptate de institutiile
Comunitatii in baza acestuia. Hotararea Curtii de Justitie nu este aplicabila sentintelor
organelor de jurisdictie din statele membre care au autoritate de lucru judecat.
Art. 69 - Prezentul titlu se aplica, sub rezerva prevederilor Protocolului asupra pozitiei
Regatului Unit si a Irlandei i ale Protocolului asupra pozitiei Danemarcei si fara a aduce
atingere Protocolului asupra aplicarii anumitor aspecte ale articolului 14 din Tratatul instituind
Comunitatea Europeana, Regatului Unit si Irlandei.
Titlul VI
Regulile comune privind concurenta, fiscalitatea si apropierea
legislatiilor

Capitolul I
Regulile de concurenta Sectiunea 1. Regulile apticabile intreprinderilor
Art. 81 - 1. Sunt incompatibile cu piata comuna i interzise toate acordurile intre intreprinderi,
toate deciziile asociatiilor de intre-lirinderi si toate practicile concertate care sunt
susceptibile sa afecteze comertul intre statele membre i care au ca obiect sau ca efect
impiedicarea, restrangerea ori distorsionarea concurentei in interiorul pietei comune ?i, in
special, acelea care constau in urmatoarele:
a) fixarea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare ori de cumparare sau a
altor conditii ale tranzactiilor;
b) limitarea sau controlul productiei, a distributiei, a clezvoltarii tehnice ori a investitiilor;
c) repartizarea pietelor sau a surselor de aprovizionare;
d) aplicarea unor conditii inegale la prestatii echivalente partcnerilor comerciali,
creandu-le astfel un dezavantaj concuren-lial,
e) conditionarea incheierii contractelor de acceptarea, de cat re parteneri, a unor prestatii
suplimentare, care nu au legarura, l i n n natura lor sau conform uzantelor comerciale, cu obiectul
ivspcciivelor contracte.
2. Acordurile sau deciziile interzise in temeiul prezentului aiiicol sunt nule de drept.
3. Totusi, dispozitiile paragrafului 1 pot sa fie declarate inaplicabile:
- oricarui acord sau categorii de acorduri intre intreprin-deri;
- oricarei decizii sau categorii de decizii ale asociatiilor de fntreprinderi;
- oricarei practici concertate sau categorii de practici con-certate, care contribuie la
ameliorarea productiei ori a distribuirii produselor sau la promovarea progresului tehnic sau
economic, rezervand, totodata, utilizatonlor o parte echitabila din profitul realizat si fara:
a) sa impuna intreprinderilor interesate restnctii care nu sunt indispensabile pentru
atingerea acestor obiective;
b) sa dea posibilitatea intreprinderilor sa elimine concuren-ta pentru o parte substantiala a
produselor in cauza.
Art. 82 - Este incompatibila cu piata comuna si interzisa, in masura in care comertul intre
statele membre poate sa fie afectat, exploatarea abuziva, de catre una sau mai multe
intreprmderi, a unei pozitii dominante pe piata comuna sau pe o parte substantiala a acesteia.
Asemenea practici abuzive pot sa constea, in special, in urmatoarele:
a) impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare ori de cumparare
sau a altor conditii inechitabile ale tranzactiilor;
b) limitarea productiei, a distributiei sau a dezvoltarii tehnice, in dauna consumatorilor;

c) aplicarea unor conditii inegale la prestatii echivalente partenerilor coraerciali,

creandu-le astfel un dezavantaj concuren-tial;
d) conditionarea Tncheierii contractelor de acceptarea, de catre parteneri, a unor prestatii
suplimentare, care nu au legatura, prin natura lor sau conform uzantelor comerciale, cu
obiectul respectivelor contracte.
Art. 83 - 1. Regulamentele sau directivele utile pentai aplicarea principiilor prevazute la
articolele 81 i 82 sunt adoptate de Consiliu, hotarand cu majoritate calificata, la propunerea
Comisiei si dupa consultarea Pai'lamentului european,
2. Dispozitiile prevazute la paragraful 1 au ca scop, in special:
a) sa asigure respectarea interdictiilor prevazute la articolul 81 paragraful 1 si la
articolul 82, prin instituirea unor amenzi si penalitati,
b) sa determine modalitatile de aplicare a articolului 81 paragraful 3, tinand seama
de necesitatea, pe de o parte, de a asigura o supraveghere eficierita si, pe de alta parte, de a
simplifica, in cea mai mare masura posibila, controlul administrativ,
c) sa precizeze, daca este cazul, in diversele ramuri ale economiei, a domeniului de
aplicare a dispozitiilor de la articolele 81 si 82,
d) sa defineasca rolul Comisiei si al Curtii de Justitie in aplicarea dispozitiilor
prevazute in prezentul paragraf,
e) sa determine raporturile intre, pe de o parte, legislative nationale i, pe de alta parte,
dispozitiile prezentei sectiuni, precum i cele adoptate in vederea aplicarii prezentului articol.
Art. 84 - Pana la intrarea in vigoare a dispozitiilor adoptate in aplicarea articolului 83,
autontatile statelor membre hotarasc asupra admisibilitatii intelegerilor si asupra exploatarii
abuzive a unei pozitii dominante pe piata comuna, in conformitate cu dreptul lor national si cu
dispozitiile articolului 81, in special ale paragrafului 3, i ale articolului 82.
Art. 8 5 - 1 . Fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 84, fomisia vegheaza la aplicarea
principiilor stabilite in cadrul articolelor 81 si 82. Ea instrumenteaza, la cererea unui stat membru
sau din oficiu, i cooperand cu autoritatile competente ale statelor membre care ii acorda
asistenta, cazurile prezumate ca incalca principiile aratate. Daca ea constata ca aceste
principii au fost nesocotite, propune mijloacele adecvate pentru respectarea lor.
2. Daca comportamentul ilegal nu inceteaza, Comisia constata incalcarea principiilor
printr-o decizie motivata. Ea poate sa publice decizia sa si sa autorizeze statele membre sa ia
masurile necesare pentru remedierea situatiei, masuri ale caror conditii si modalitati de
aplicare se defmesc de Comisie.
Art. 8 6 - 1 . Statele membre au obligatia sa nu adopte si sa nu mentina, privitor la
intreprinderile publice si intreprinderile carora le acorda drepturi speciale sau exclusive, masuri
contrare regulilor prezentului tratat, in special celor de la articolele 12 si 81-89.
2. intreprinderile carora li s-a incredintat gestiunea unor servicii de interes economic
general sau care au caracterul unui monopol fiscal sunt supuse regulilor prezentului tratat, in
special regulilor de concurenta, in masura in care aplicarea acestor norme nu impiedica astfel,
in drept sau in fapt, indeplinirea sarcinilor particulare care le revin. Dezvoltarea
schimburilor comerciale nu trebuie sa fie afectata intr-o masura contrara intereselor
Comunitatii.
3. Comisia vegheaza la aplicarea dispozitiilor prezentului articol si adreseaza statelor
membre, in functie de necesitati, directivele sau deciziile adecvate.
Sectiunea 2. Ajutoarele acordate de catre state
Art. 87 - 1. Cu exceptia derogarilor prevazute de prezentul tratat, sunt incompatibile cu
piata comuna ajutoarele acordate de catre state sau prin intermediul resurselor de stat,
indiferent de forma lor, care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta,
favorizand anumite intreprinderi ori productia unor marfuri, in masura in care afecteaza
schimburile intre statele membre.

2. Sunt compatibile cu piata comuna:

a) ajutoarele cu caracter social acordate consumatoiilor individuali, cu conditia ca
acestea sa fie acordate fara vreo discriminare legata de originea produselor,
b) ajutoarele destinate remedied! daunelor provocate de calamitatile naturale sau de
alte evenimente extraordinare,
c) ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federate Gennania
afectate prin divizarea Germaniei, in masura in care ele sunt necesare pentru compensarea
dezavantajelor economice cauzate de aceasta divizare.
3. Pot sa fie considerate compatibile cu piata comuna:
a) ajutoarele destinate favorizarii dezvoltarii economice a regiunilor cu un nivel de trai
anormal de scazut sau caracterizate printr-un procent ridicat al somajului,
b) ajutoarele destinate sa promoveze realizarea unui proiect important de interes
european comun sau sa remedieze o perturbare grava a economiei unui stat membru,
c) ajutoarele destinate sa faciliteze dezvoltarea unor activitati sau a anumitor regiuni
economice, daca nu modifica conditiile schimburilor comerciale intr-o masura contrara
intere-sului comun,
d) ajutoarele destinate sa promoveze cultura si conservarea patrimoniului, daca nu
modifica conditiile schimburilor comerciale si concurenta in Comunitate intr-o masura
contrara interesului comun,
e) alte categorii de ajutoare determinate prin decizia Consi-liului, statuand cu majoritate
calificata, la propunerea Comisiei.
Art. 88-1. Comisia examineaza permanent, impreuna cu statele membre, ajutoarele existente
in aceste tari. Ea propune statelor membre orice masuri utile, cerute de dezvoltarea progresiva
sau de functionarea pietei comune.
2. Daca Comisia constata, dupa ce partilor interesate li s-a notificat sa-si prezinte observatiile,
ca un ajutor acordat de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat nu este
compatibil cu piata comuna in conditiile articolului 87 sau ca acest ajutor este acordat in mod
abuziv, ea decide suprimarea sau raodificarea de catre statul in cauza a ajutorului in termenul
pe care il stabileste.
Daca statul in cauza nu se conformeaza deciziei in termenul stabilit, Comisia sau orice
alt stat interesat poate sesiza direct Curtea de Justitie, prin derogare de la articolele 226 i 227.
La cererea unui stat membru, daca circumstante exceptio-nale justifica o asemenea
decizie, Consiliul, hotarand in unanimi-tate, poate decide ca un ajutor instituit sau care
urmeaza sa fie instituit de acel stat trebuie sa fie considerat compatibil cu piata comuna,
prin derogare de la dispozitiile articolului 87 sau de la reglementarile prevazute la articolul
89. In cazul in care, cu privire la acest ajutor, Comisia a initial procedura prevazuta de alineatul 1
al prezentului paragraf, cererea statului interesat adresata Consiliu-lui are ca efect suspendarea
procedurii pana cand Consiliul adopta o pozitie.
Totui, in cazul in care Consiliul nu a adoptat o pozitie in termen de trei luni de la
introducerea cererii, hotarate Comisia.
3. Comisia este informata in timp util pentru a-si prezenta observatiile in legatura cu
proiectele care tind sa instituie sau sa modifice ajutoare acordate de stat. Daca estimeaza ca un
proiect nu este compatibil cu piata comuna in termenii articolului 87, ea initiaza fara
intarziere procedura prevazuta la paragraful precedent. Statul membru interesat nu poate aplica
masurile proiectate, inainte ca aceasta procedura sa se finalizeze printr-o decizie.
Art. 89 - Consiliul, hotarand cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei i dupa
consultarea Parlamentului european, poate adopta reglementarile utile in vederea aplicarii
articolelor 87-88 si poate fixa, in special, conditiile de aplicare ale articolului 88 paragraful 3 si
categoriile de ajutoare care sunt exceptate de la aceasta procedura.
Capitolul 2 Dispozitii fiscale

Art. 90 - Nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele altor tari membre
unor impozite interne, de orice natura, superioare celor care se aplica, direct sau indirect,
produselor nationale similare.
In plus, nici un stat membru nu supune produsele celorlalte tari membre unor impozite
interne de natura sa protejeze indirect alte produse.
Art. 91 - Produsele exportate spre teritoriul unui stat membru nu pot beneficia de nici o
rambursare a impozitelor interne superioara impozitelor care le-au afectat direct sau indirect.
Art. 92 - In ceea ce priveste celelalte impozite decat taxele pe cifra de afaceri, accizele si celelalte
impozite indirecte, exonerarile si rambursarile la exportul spre alte state membre nu pot sa
fie operate si taxele de compensate la importurile din statele membre nu pot sa fie instituite
decat daca aceste masuri au fost in prealabil aprobate, pentru o perioada limitata, de Consiliu,
hotarand cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei.
Art. 93 - Consiliul adopta dispozitiile care vizeaza armonizarea legislatiilor cu privire
la taxele pe cifra de afaceri, la accize i celelalte impozite indirecte, in masura in care aceasta
armonizare este necesara pentru asigurarea instituirii si functionarii pietei interne in termenul
prevazut la articolul 14, hotarand in unani-mitate, la propunerea Comisiei si dupa
consultarea Parlamentului european si a Comitetului economic si social.
Capitolul 3 Apropierea legislatiilor
Art. 94 - Consiliul adopta directive pentru apropierea dispozitiilor legislative, de reglementare si
administrative ale statelor membre, care au o incidenta directa asupra instituirii si
functionarii pietei comune, hotarand in unanimitate, la propunerea Comisiei si dupa
consultarea Parlamentului european si a Comitetului economic si social.
Art. 95 - 1. Prin derogare de la articolul 94 si in afara de cazul in care prezentul tratat dispune
altfel, dispozitiile urmatoare se aplica pentru realizarea obiectivelor enuntate la articolul 14.
Consiliul adopta masurile care vizeaza apropierea dispozitiilor legislative, de reglementare si
administrative ale statelor membre care au ca obiect instituirea si functionarea pietei interne,
hotarand conform procedurii de la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului economic si
social.
2. Paragraful 1 nu este aplicabil dispozitiilor fiscale, dispozitiilor referitoare la libera
circulate a persoanelor si celor care privesc drepturile si interesele lucratorilor salariati.
3. Comisia porneste, in elaborarea propunerilor sale preva-zute la paragraful 1 in
materie de sanatate, securitate, protectie a mediului si protectie a consumatorilor, de la un
nivel de protectie ridicat, tinand seama, in special, de orice noua evolutie, bazata pe date
stiintifice. In exercitarea competentelor proprii, Parlamentul european si Consiliul se
straduiesc, de asemenea, sa realizeze acest obiectiv.
4. In cazul in care, dupa ce Consiliul sau Comisia au adop-tat o masura de armonizare, un stat
membru considera necesar sa mentina dispozitii nationale justificate prin exigentele
importante prevazute la articolul 30 sau referitoare la protectia mediului inconjurator sau a
mediului de lucru, le va notifica Comisiei, indicand motivele mentinerii dispozitiilor respective.
5. in plus, fara a aduce atingere paragrafului 4, daca, dupa adoptarea de catre Consiliu
sau de Comisie a unei masuri de armonizare, un stat membru apreciaza necesar sa introduca
dispozitii nationale bazate pe noi probe stiintifice privitoare la protectia mediului
inconjurator sau a mediului de lucru, datorita unei probleme specifice a acelui stat membru,
aparuta ulterior adoptarii masurii de armonizare, va notifica Comisiei masurile avute in
vedere, precum si motivele luarii lor.
6. Intr-un termen de sase luni de la notificarile mentionate la paragrafele 4 si 5, Comisia
va aproba sau va respinge dispozitiile nationale in cauza, dupa ce va verifica daca ele reprezinta
sau nu un mijloc de discriminare arbitrara ori o restrictie deghizata in cadrul comertului

intre statele membre si daca ele constituie sau nu un obstacol pentru functionarea pietei interne.
In absenta unei decizii a Comisiei in acest termen, dispozitiile nationale vizate la
paragrafele 4 si 5 sunt considerate aprobate.
In cazul in care complexitatea problemei o justifica si daca nu exista pericol pentru
sanatatea umana, Comisia poate notifica statului membru interesat ca perioada prevazuta in
prezentul paragraf este prelungita cu o noua perioada de eel mult sase luni.
7. Atunci cand, in aplicarea paragrafului 6, un stat membru este autorizat sa mentina sau
sa introduca dispozitii nationale care deroga de la o masura de armonizare, Comisia va examina
imediat daca este oportun sa propuna modificarea acelei masuri.
8. Atunci cand un stat membru ridica o problema particu-lara care tine de sanatatea
publica, intr-un domeniu care a format, in prealabil, obiectul unei masuri de armonizare, va
informa Comisia, care va examina imediat daca este cazul sa propuna Consiliului masuri
adecvate.
9. Prin derogare de la procedura prevazuta la articolele 226 si 227, Comisia si orice stat
membru pot sesiza direct Curtea de Justitie, daca apreciaza ca un alt stat membru foloseste
abuziv prerogativele prevazute la prezentul articol.
10. Masurile de armonizare prevazute mai sus cuprmd, in cazurile corespunzatoare, o
clauza de salvgardare care autorizeaza statele membre sa adopte masuri provizorii supuse unei
proceduri de control comunitar, pentru unul sau mai multe din motivele fara caracter economic
prevazute la articolul 30.
Art. 96 - Daca Comisia constata ca o deosebire existenta intre dispozitiile legislative, de
reglementare sau administrative ale statelor membre denatureaza conditiile de concurenta pe
piata comuna si provoaca astfel o distorsiune care trebuie sa fie eliminata, incepe consultarile cu
statele membre interesate.
Daca aceasta consultare nu conduce la un acord care elimina distorsiunea in cauza,
Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta directivele necesare, hotarand cu majoritate calificata.
Comisia si Consiliul pot adopta orice alte masuri utile prevazute de prezentul tratat.
Art. 97 -1 . Daca exista temerea ca mtroducerea sau modificarea unei dispozitii legislative, de
reglementare sau administrative poate provoca o distorsiune in sensul articolului precedent, statul
membru care doreste sa ia asemenea masuri consulta Comisia. Dupa consultarea statelor
membre, Comisia recomanda statelor interesate masuri adecvate pentru a evita distorsiunea in
cauza.
2. Daca statul care dorete sa introduca sau sa modifice dispozitii nationale nu se
conformeaza recomandarii pe care i-a adresat-o Comisia, nu se poate cere celorlalte state
membre sa isi modifice, potrivit articolului 96, propriile dispozitii nationale in scopul
eliminarii acestei distorsiuni. Dispozitiile articolului 96 nu se aplica in cazul in care statul
membru care a nesocotit recoman-darea Comisiei provoaca o distorsiune exclusiv in detrimentul
sau.