UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI

ADMINISTRAREA RELAIILOR PUBLICE I ASISTEN MANAGERIAL

Cheltuielile pentru protecia mediului pe domenii de mediu i categorii de

productori, la nivel naional, n anul 2015

STATISTIC APLICAT

Masteranzi

Lector univ.dr. Mihaela Sandu

Asanache Maria
Baciu Claudia
Bratu Elena Andra

Bucuresti
2016

Obiectiv
Obiectivul principal al proiectului este de a calcula distributia sumelor investite in domeniul
protectiei mediului pentru anul 2015, pe domenii de mediu si categorii de producatori, la nivel
national.

Motivul alegerii temei

Am ales tema cheltuielilor pentru protectia mediului pentru anul 2015, deoarece este un domeniu
de interes public ce afecteaza intreaga societate si cetatenii acesteia. In urma calculelor efectuate
putem concluziona cat de eficient s-au distribuit aceste sume de bani.

Definitii indicatori folositi

Indicatorul statistic este o marime ce caracterizeaza anumite fenomene, procese, activitati si
categorii economice si sociale de-a lungul unei perioade de timp sau pe o anumita suprafata
spatiala.
Marimi relative
Marimile relative sunt cea mai simpla forma a indicatorilor derivati, obtinandu-se prin raportarea
(compararea) a doi indicatori statistici.
Categorii de marimi relative, dupa functia de cunoastere pe care o indeplinesc:

marimi relative de structura;

marimi relative de coordonare;

marimi relative de intensitate;

marimi relative de dinamica.

Marimile relative de structura (ponderi, greutati specifice) arata in ce raport se afla fiecare
parte, element al unui grup fata de volumul intregii colectivitati.
Marimile relative de coordonare compara prin raportare acelasi indicator observat in doua
grupe/colectivitati/unitati teritoriale diferite.
Marimile relative de dinamica (indici individuali) raporteaza nivelul unui proces/fenomen
dintr-o perioada, numita perioada curenta (x1), la nivelul aceluiasi fenomen dintr-o perioada
anterioara perioada de baza (x0). Raportul caracterizeaza evolutia in timp, dinamica.

Marimile relative de intensitate compara valorile unei variabile X cu valorile altei variabile Y.
Intre caracteristicile comparate exista o legatura logica, o dependenta sau o asociere. Exemple:
productivitatea unui factor de productie se determina ca raport intre volumul productiei si nivelul
factorului de productie; PIB/locuitor se obtine ca raport intre produsul intern brut si numarul
populatiei; rata somajului se estimeaza ca raport intre numarul de someri si populatia activa etc.

Marimile medii
Media este expresia sintetizarii intr-un singur nivel reprezentativ a tot ceea ce este
esential, tipic si obiectiv in aparitia si manifestarea unui fenomen de masa.
Media trebuie inteleasa ca un nivel obisnuit, ca un nivel la care ne asteptam, ca un fel de
speranta matematica sau centru de greutate capabil sa exprime esenta comuna a tuturor sau a
majoritatii manifestarilor individuale ce alcatuiesc colectivitatea cercetata.
Desi continutul acestei marimi este abstract, forma de exprimare este concreta. Prin
urmare, media se exprima in aceleasi unitati de masura ca si variantele concrete din care se
calculeaza.
Mediana (Me) reprezinta valoarea mijlocie a unei serii de date aranjate crescator sau
descrescator. Cu alte cuvinte, fata de valoarea mediana, jumatate din observatii au valori mai
mici sau egale cu mediana, iar jumatate au valori mai mari sau egale cu mediana.
Utilizarea medianei ca o expresie a tendintei centrale este recomandata mai ales atunci
cand seria contine valori extreme, valoarea medie nemaifiind, in acest caz, reprezentativa.
Abaterea standard reflect abaterea in mrime absolut a valorilor inregistrate fat de media
aritmetic. Se calculeaza ca radical din varian. Alturi de medie, este cea mai frecvent folosit
indicator pentru caracterizarea unui set de date.
Dispersia se refer la gradul de imprtiere a valorile unui set de date. Cei mai frecvent folosii
indicatori ai dispersiei sunt variana, abaterea standard i amplitudinea interquartilic. Alturi de
indicatorii tendinei centrale, indicatorii dispersiei contribuie la descrierea caracteristicilor
variabilelor studiate.
Imprastierea valorile dintr-o serie de valori pot fi mai agglomerate in jurul mediei sau mai
dispersate, adica la distante mari de medie. Un mod de a masura aceste abateri de la medie este
sa se faca diferenta intre toate aceste valori si media lor. Unele abateri vor fi positive, altele
negative. Ele nu pot fi adunate, deoarece, prin adunare dau suma 0.

Excesul sau aplatizarea se exprima avand ca etalon de referinta repartitia normala la care y2=0.
Pentru y2<0 repartitia este mai aplatizata decat cea normala iar pentru y2>0 repartitia este mai
ascutita.
Cuartilele sunt masuri numerice care imparte esantionul de valori ordonat in 4 parti egale.
Prima cuartila, notata Q1, este valoarea pentru care 25% din observatii sunt mai mici, iar 75%
din observatii sunt mai mari decat Q1.
A doua cuartila, notata Q2, este mediana, respective valoarea pentru care 50% din observatii
sunt mai mici iar 50% din observatii sunt mai mari decat Q2.
A treia cuartila, notata Q3, este valoarea pentru care 75% din observatii sunt mai mici, iar 25%
din observatii sunt mai mari decat Q3.
Pentru determinarea valorilor cuartilice se aplica urmatoarele reguli:
-

Daca indicele rezultat este intreg, atunci se allege valoarea corespunzatoare acelui indice;

Daca indicele rezultat este la jumatatea a doi indici consecutivi, atunci se allege media
valorilor corespunzatoare indicilor consecutive;

Daca indicele rezultat nu este in niciuna din situatiile de mai sus, atunci se alege, prin
interpolare, intre indicia cei mai apropiati.

Bibliografie

http://www.insse.ro/cms/

http://www.stiucum.com/economie/statistica/Indicatori-statistici-absoluti82476.php

http://www.universitatea-cantemir.ro/CursuriRei/documente/TEMA%203%20%20METODE%20NUMERICE%20PENTRU%20DESCRIEREA%20DATELOR
%20STATISTICE%20-%20NOTE%20CURS.pdf

http://www.umfcv.ro/files/b/i/Biostatistica%20MG%20-%20Cursul%20II.pdf

http://www.cermi.utcluj.ro/doc/Cap_3.pdf