(publicat n revista Convorbiri literare n 1877) o lume eterogen, colectnd n structura lui vestigii esoterice din toate prile lumii, transformndu-se ntr-un Cafarnaum de civilizaii. Remarcabil prin oralitate, prin ponderea moderat asupra materialului fabulos, prin structura arborescenta a lumii, basmul se aproprie mai degrab de exagerrile rablesiene dect de fantasticul ce caracterizeaz modelul prototipic al acestui tip de naraiune. n acest fel, Creanga figureaz o lume pe dos (M. Bahtim) care este guvernat de dispoziia fiinei de a ironiza trsturile supradimensionate, pornirile hiperbolizate ale oamenilor, transformndu-se ntr-un pelerinaj spre Unitate (V. Lovinescu, Creang i creanga de aur).