Sunteți pe pagina 1din 1

CULTR, culturi, s. f. 1.

Totalitatea valorilor materiale i spirituale create de omenire i a


instituiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. Faptul de a poseda cunotine variate
n diverse domenii; totalitatea acestor cunotine; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectual la care
ajunge cineva. Om de cultur = persoan cu un nivel intelectual ridicat, care posed cuno tin e
universale temeinice. (Arheol.) Totalitatea vestigiilor vieii materiale i spirituale prin
intermediul crora se reconstituie imaginea unei comunit i omeneti din trecut. Ansamblu de
activiti i modele de comportament proprii unui grup social dat, transmisibile prin educa ie.
(DEX)
Cultura este un al doilea soare pentru cei culi.
definiie de Heraclit
Cultura este suma tuturor formelor de art, de iubire i de gndire, care, pe parcursul secolelor, lau ajutat pe om s fie tot mai puin nrobit.
definiie de Andre Malraux
Cultura este totul. Cultura este felul n care ne mbrcm, cum ne inem capul, cum mergem, cum
ne legm cravata, nu numai ce cri scriem i ce fel de case cldim.
definiie de Aime Cesaire
Cultura este un sistem de reguli informale care arta cum ar trebui oamenii s se comporte ntr-o
organizaie.
definiie de Deal i Kennedy (1982)
n spaiul modern al iluminismului francez, termenul de cultur se referea la nite valori
nrdcinate n starea natural, n vreme ce civilizaia era opus natur, referindu-se la
stpnirea ei prin raiune. Civilizaia este un mediu artificial de existen, identificat cu stadiul
modern al cunoaterii i organizrii societilor, precum i ansamblul de norme i reguli cu scop
de reglare a relaiilor sociale.
n spaiul gndirii germanice, civilizaiei i este devalorizat, termenul referindu-se aici la
exterioritatea vieii, cu toate formele sale tehnice, instituionale, normative etc., ntruchiparea
practic a valorilor culturale. Cultura reprezint suma activitilor sprituale, interioritatate, viaa
subiectiv. Termenul dobndete o utilizare tot mai frecvent pentru a desemna fondul
reprezentrilor unui popor, cu valorile i viaa lui spiritual, constituite istoric. Paradigma
raionalist a universalismului clasic este respins n favoarea unei viziuni istoricizante i a
relativismului cultural.
n SUA, unde tradiia gndirii antropologice este puternic, cultura i civilizaia au fost mult
vreme termeni interanjabili, desemnnd n mod global modul de via al unui popor. Acest
fapt se datoreaz faptului c antropologia s-a ocupat de studierea societilor primitive,
caracterizate de sicretismul valorilor, unde e greu s disociezi ntre aspectele culturale i cele
civilizaionale.

S-ar putea să vă placă și