Fibra optica multimodala si monomodala (singlemode si

multimode)
Unul din criteriile de baza dupa care se clasifica fibrele optice este tipul de fibra folosit. Aceasta are legatura cu
modul in care se transmite lumina prin fibra - multimodala sau monomodala (single-mode sau multimode).
Fibra optica este compusa din trei elemente de baza, ce indeplinesc diferite functii):

miez,

strat protector,

invelis protector.

Structura fibrei optice

1. miez
2. strat protector
3. invelis protector
Transmisia luminii in interiorul fibrei se bazeaza pe fenomenul de reflexie interna totala. Miezul, facut de obicei din
sticla dopata (de ex. GeO2 + SiO2), este centrul de-a lungul caruia circula lumina, in timp ce stratul protector este
facut din sticla pura (SiO2). Combinatia aceasta de materiale este dictata de indexul de refractie al acestora.
Pentru a obtine reflexie interna totala, indexul stratului protector (din sticla pura) trebuie sa fie mai mic decat cel al
miezului (sticla dopata). Invelisul protector este facut din plastic si geluri speciale, acestea protejeaza fibra de apa
si influente mecanice.
Diferenta principala intre fibrele monomodale si cele multimodale este metoda de transmisia luminii prin miezul
fibrei.
Un miez de fibra multimodala transmite mai multe moduri simultan (pentru simplificare - fascicule cu aceeasi
lungime de unda). Propagarea acestor fascicule creeaza o dispersie modala, care scade semnificativ distanta si
viteza maxima de transmisie. Mai simplu, semnalul se extinde in timp deoarece viteza de propagare a sa nu este
aceeasi pentru fiecare fascicul in parte, acestea parcurgand distante diferite intre transmitator si receptor,
rezultand in unghiuri diferite de reflectie.
Fenomenul de dispersie este practic eliminat in fibra optica monomodala care transmite doar un singur fascicul
de lumina cu o lungime de unda specifica. In cazul fibrei monomodala fasciculul se transmite aproape paralel la
axa fibrei. Viteza de transmisie pe fibrele monomodale sunt limitate de dispersia cromatica si de dispersia de
polarizare. Dispersia cromatica este o combinatie intre dispersia cauzata de material si de ghidul de unda. Acest
fenomen duce la degradarea semnalului, din cauza ca diferite componente ale semnalului ajung la receptor in
timpi diferiti fata de ordinea initiala, totusi, semnalul nu este atat de afectat ca si in cazul fibrei multimodale. Exista
si fibre in care dispersia este practic eliminata in cea de-a treia fereastra de transmisie (1550 nm).

Propagarea luminii in:

1 - fibra optica multimodala,
2 - fibra optica monomodala.
Miezul fibrelor multimodale si monomodale difera dramatic ca diametru. Miezul fibrelor monomodale are intre 8 si
10 micrometri diametru (de obicei 9 um), pe cand diametrul fibrelor multimodale are 62.5 sau 50 micrometri. In
ambele cazuri, stratul protector are diametrul de 125 micrometri.
Diferenta dintre cabluri nu este vizibila - cel ce monteaza echipamentele trebuie sa ia in considerare tipul de cablu
si sa aleaga echipamentele corespunzatoare. In cele mai multe cazuri, echipamentele pentru sudarea fibrelor
optice sunt potrivite pentru ambele tipuri de fibre. Totusi, instalatorul trebuie sa potriveasca cu grija cablurile,
echipamentele si accesoriile folosite la proiecte.
Marele avantaj al cablurilor cu fibra optica monomodala este posibilitatea transmiterii semnalelor (fara
regenerare) pana la 120 de kilometri. In cazul fibrelor multimodale, raza de transmisie maxima este de
aproximativ 2 km. Desigur, distanta reala de transmitere este determinata de dispozitivele optice aplicate si
capacitatile lor. Dipol ofera o gama de echipamente monomodale si multimodale - de la dispozitive active cum ar
fi media si convertoare video la variate accesorii cum ar fi conectori, adaptori, atenuatori si diverse accesorii
precum conectori, adaptoare, atenuatoare si patchcord-uri.

De ce sa alegeti fibre optice:

mare volum de informatii transferate prin fibra unica

posibilitatea trimiterii semnalului pe distante lungi datorita atenuarii scazute a fibrelor optice

rezistenta totala la interferentele electromagnetice

greutate redusa si dimensiuni mici

nu exista riscul de electrocutare

rezistenta la conditii nefavorabile de vreme si de mediu (umiditate, descarcari electrostatice si altele)

cost scazut si in continua scadere

fiabilitate ridicata