Feteasca Neagra

``Rubinul vinurilor romanesti ``

Nastrut Marius Emanuel

Timpuriu Alexandru

2016

Feteasca Neagra

1. Istorie si Origini
Feteasca Neagra este sinonim si cu Poama fetei
neagra , Coada randunicii sau
Pasareasca neagra . Aceasta
este

considerata

de

specialisti

rubinul

romanesti

fiind

catre

vinurilor

unul

dintre

cele mai vechi soiuri autohtone

,

cultivata

doar

in

spatiu

romanesc de aproximativ 2.000 de ani de catre daci intre

Carpati

si

Nistru.

Acest soi isi are originea exacta pe valea

Prutului , in jurul localitatii Uricani din judetul Iasi , unde s-au
gasit seminte datand dintr-o perioada foarte indelungata
urmand sa se extinda treptat din podgoriile Moldovenesti
( Galati , Vrancea si Vaslui) catre podgorii mai insorite cum ar fi
Coteti,Dealu

Mare,Stefanesti-Arges

si

in

judetul

Mehedinti,unde,conditiile termine au contribuit la obtinerea unui

vin de calitate inalta , ba chiar in anii favorabili culturii,
Feteasca Neagra a ajuns sa depaseasca calitativ vinul obtinut
din soi francez numit Cabernet Sauvignon ce este considerat
regele

vinurilor

rosii.

Feteasca Neagra este unul dintre putinele soiuri

dacice care mai exista astazi in cultura , acest fapt datoranduse rezistentei mari la ger si la seceta.

2. Viticultura
Descrierea soiului Feteasca
Neagra
Frunza

de

Feteasca

Neagra este de marime mijlocie , cu

o

culoare

verde

deschis,tri

sau

pentalobata ( lobul terminal este

trunghiular si alungit) si dinat pe
margine.
Strugurele

de

Feteasca

Neagra este de marime mijlocie cu

o

forma

conica

greutatea

strugurelui fiind de 190-230 grame.

Bobul

strugurelui

este

sferic si mic. Pielita este groasa de

culoare neagra-albastruie acoperita de pruin, miezul fiind
zemos iar gustul ierbos.
Feteasca Neagra este un soi de vigoare mare ,
perioada de vegetatie la acest soi este scurta-mijlocie de 150160 zile pana la maturarea strugurilor.
Aceasta se adapteaza bine la conditiile de cultura de
la campie si de pe dealuri.In functie de conditiile climatice
anuale si de zona , dezmugurirea poate avea loc din prima
jumatate

lunii

aprilie,pana

la

inceputul

lunii

mai.De

asemenea, infloritul poate incepe de la sfarsitul lunii mai pana

spre sfarsitul lunii iunie.

Strugurii ajung sa se coaca in cursul lunii august , mai

rar la sfarsitul lunii iulie, maturarea fiind incheiata in cursul lunii
septembrie.
Feteasca neagra este un soi autofertil,putand fi
cultivat in plantatii pure, este un soi timpuriu , cultivat in
deosebi pe dealuri insorite , unde produce struguri de calitate
superioara.Nu suporta umiditatea prea mare , in conditii in care
strugurii putrezesc , inaintea atingerii maturitatii depline.
Acest soi este rezistent la ger la temperaturi de pana
la -22C -24C , dar nu si la brume si face fata cu brio secetei.
Este mai putin rezistent la mana si putregaiul cenusiu , dar
rezista bine la oidium.
In medie, un butuc poate produce intre 2,4kg si 5,6kg.
Vinurile obinute se incadreaz in categoria celor cu denumire
de origine i sunt seci sau uor demiseci, au o trie alcoolic de
12-12,5 , au o aciditate echilibrata intre 4,7-5,5 g/l iar
cantitatea de zahar este de 200-250gr/l. Pentru realizarea unei
mici plantatii pe randuri acestea trebuie sa fie orientate de la
nord la sud cu o buna expoziie la soare.

3. Regiuni viticole

Feteasca Neagra produsa in podgoria Dealu Mare este

renumita pentru calitatea ei. Primeste premii an de an la
concursuri nationale si internationale.

Despre Dealu Mare se spune ca este "patria vinurilor

rosii", dintre acestea remarcandu-se in mod deosebit
Feteasca Neagra.

Feteasca neagr este cultivat de ctre majoritatea

cramelor

romneti

(Cotnari,
Wine),

Crama
din

WineRo),

din

din

Moldova

Grboiu,

Senator

Dobrogea

(Murfatlar,

Muntenia

(Domeniile

Shteni, VinArte, LaCerta Winery,

SERVE, DaVino, Domeniile Dealu Mare
Urlai, Crama Basilescu, Cramele Halewood, Valea Clugresc
etc.), din Oltenia (Domeniile Smbureti, Agricola Stirbey,
Domeniul

Coroanei

Segarcea,

Crama

Oprior

etc.),

din

Transilvania (Crama Liliac i Nachbil) i din Banat (Cramele

Reca i Petro Vaselo).

4 . Culoare,buchet,aroma
Vinurile sunt bine colorate, avnd o culoare roie,
putnd varia de la roie rubinie strlucitoare pn la roie
intens cu nuane rubinii.
Aroma vinurilor obinute din soiul Feteasc Neagr
este plcut, complex i original, contribuind la aceasta i
aroma strugurilor din care provin i amintete de cea a
coacazelor negre sau sugereaz mirosul de prune uscate.

Feteasc Neagr se remarc printr-o complexitate

aromatic deosebit. n funcie de tehnicile de vinificaie, se pot
obine vinuri cu arome variate, de la gutuie salbatic, la fructe
roii de tipul mur neagr, afin sau prun coapt. Din acest soi
se pot obine att roze-uri deosebite, ct i vinuri roii ce pot fi
nvechite n lemn de calitate i ulterior n sticl, rezultnd vinuri
de mare marc, cu o tipicitate pronunat.
Gustul, ce aduce parc a mur, este, n general,
echilibrat,

consistent

viguros.

Aciditatea

potrivit,

caracteristic soiului, intervine benefic, lsnd n urm o

amintire plcut i persistent.
Vinul obinut din Feteasc Neagr ctig mult
calitativ prin maturare n butoaie de lemn (pn la 2-3 ani) i
prin nvechire la sticle (pn la 10 ani). Aceste perioade de timp
depind mult i de locul unde este cultivat soiul.

5. Asocieri gastronomice
n ceea ce privete asocierea vinurilor cu mncarea,
trebuie s se in cont de o serie de factori care s le
armonizeze. Astfel, trebuie s inem cont, n primul rnd, de
felurile de mncare, de succesiunea acestora, care necesit o
anumit ordine a tipurilor de vin, de natura evenimentului
(mas de Crciun, de Pate, nunt etc.), de anotimpul n care ne
aflm etc. De regul, vinurile roii nsoesc fripturile sau
preparatele pe baz de carne. Astfel, antreurile pe baz de
afumturi i mezeluri, pastrama de oaie, fripturile pregtite la

grtar, tocnia din carne de porc cu sos picant, srmluele n

foi de varz sau de vi, ardeii umplui, fripturile de vnat sau
de miel la tav, pregtite ndeosebi n sezonul rece, se
armonizeaz foarte bine cu vinurile roii, printre care i cu
Feteasc neagr.
Vinurile obinute din Feteasc Neagr (roze sau rou
nvechit), pot nsoi o gam larg de produse culinare, de la
vnat sau preparate exotice din carne roie cu sos pn la
branz maturat sau ciocolat neagr.
Vinurile Feteasc neagr se servesc, de obicei, la o
temperatur de 14-15 grade Celsius.

6. Producatori , medalii

Feteasca Neagra Prince Stirbey 2008, Agricola Stirbey

E printre puinele Feteti Negre produse de Oliver

Bauer (mai exist una din 2006). Nasul nchis i
alcoolic la nceput se deschide treptat, n note de
fructe negre (un mix de mure, afine, prune uscate,
coacaze) destul de coapte trase n ciocolat,
caramel i cacao la care se adaug i nite
condimente. n gust e subirel, cu taninuri moi.

Feteasc Neagra Purpura Valahica 2008,

DAVINO
Nasul reductiv i nchis la nceput, a scos la
iveal prune uscate pudrate din belug cu piper
negru. A fost printre cele mai tipice mirosuri de
Feteasc Neagr resimind o influen ceva mai
redus a aromelor colaterale provenite din
barrique-urii. Gustul e foarte bine structurat
un sistem dual de taninuri ferme i aciditate susinut, care
persist pe interiorul obrajilor.

Feteasc Neagr Swallowtail 2008, Vinarte

2008 a fost ultimul an n care Vinarte a produs
Feteasc Neagr Swallowtail. Vinul avea uoare
tente

crmizii

pe

contur,

culoarea

indicnd

oarecare semne de oboseal. S-a deschis progresiv,

pe final etalnd un nas de fructe negre n care
predomin prunele afumate n plus aprnd i note
subtile de scorioar i cuioare. Gustul e ceva mai
subirel, cu un plus de aciditate i taninuri mai ascuite.

Feteasc Neagr Ancestral 2008, Crama Basilescu

Singurul vin cu indicaie CIB (Cules la Innobilarea
Boabelor). Nasul e ncrcat, cu multe fructe negre
unele supra-coapte, altele ajunse deja gemuri, dar i
cu o glazur fin de ciocolat, cafea i scorioar. E
un fel de best of both worlds: fruct & barrique. O
caracteristic a multor vinuri mari din Lumea Nou.
Gustul e i el dens, greu, gliceros, corpolent i
concentrat, cu taninuri dulci i aciditate fructuoas

Feteasc Neagr Nobilis Dracula ,Crama Halewood

Feteasc Neagr, de culoare rou-rubiniu intens cu
uoare nuane violete, este un vin catifelat i are
arome de flori i fructe negre bine coapte: coacze,
afine, prune uscate. Ele i mbin frumos aroma cu
nota de vanilie provenit din stejarul franuzesc, din
care s-au construit barrique-urile n care vinul a fost
maturat. Vinul prezint un echilibru special, cu note de
condimente bine integrate n structura robust, dar fin,
datorat taninurilor blnde. Aromele sunt lungi i complexe.