Intre apus si rasarit

de Tudor Robert

Ai aparut la rasarit,
Ai plecat la apus,
Cu un sincer zambet crud,
Ai respirat adanc si mi-ai spus:
"Nu te mai vreau,
Te-am parasit,
Inima tu mi-ai ranit!"
As putea sa-ti tin predici, sa gasesc explicatii inutile, sa implor
iertare,
Dar toata situatia asta e ca un ca un uragan pe mare,
Cu cat timpul se scurge-n clepsidra,
Cu atat mai mult tu te simti din ce in ce mai ranita,
Si nu inteleg faptele si gandurile noastre,
De ce nu putem sa inflorim exact ca doua flori albastre?
De ce ne pierdem intre ochi reci si priviri de gheata?
Cand noi am putea sa ne incalzim proria noastra inima, o viata,
Aceeasi inima cu doi proprietari si-o singura slabiciune,
Care plange si spune:
"In jocul asta de-a iubirea si-au facut prezenta prea multe glume,
Care pana la urma n-or sa va mai adune,
Si o sa va risipiti ca nisipul din dune."
Constat ca deja sunt prea multe intrebari fara cusur, fara rost,
Si deja tu mi-ai spus ca sunt doar un fost,

Un fost care si-a pus amprenta asupra ta,

Si din pacate ca si in cazul meu, si eu sunt in mintea ta,
Seara pare multe prea lipsita de viata fara tine,
Iar diminetile tale sunt mult prea reci fara mine,
Dar asa poate ca e mai bine,
Tu fara mine, eu fara tine,
Ai plecat la apus,
Si n-ai mai aparut la rasarit.

Aceasta, este cu adevarat povestea mea,

Din vina ta, Diana, am pus mana pe stilou...

Ai aparut la rasarit,
ai plecat la apus...

Timpul a trecut, si a imblanzit atatea intrebari

Ai aparut, tu, femeie cu nume de zeita: Diana
intr-o dimineata, ne pierdeam sub rasarit
Dorul, a mistuit acea zi fatidica: 27 august.
si-ai plecat, atat de gratioasa, spre apus...

Ingenuncheat eram, tu, zambet pierdut si crud

O clipa te-ai oprit, respirand adanc, mi-ai spus:
"N-am avut nevoie de dragostea ta, te-am parasit!
si n-am sa ma-ntorc pururi, inima mi-ai ranit!"

Intrebari si ganduri, pierdute-n noptile mele

Timpul nostru ori doar al meu, se scurge-n clepsidra
iar tu, Diana, te simti ori te simteai, din ce in ce mai ranita
Intrebari si ganduri, pierdute-n noptile mele...

Si-am incalecat pe-o sa,

Aceasta, dragii mei, a fost povestea mea
Si-am s-o port in suflet, pana-n mormant
Iar ea...
A plecat la apus,
Si n-a mai aparut la rasarit...