Sunteți pe pagina 1din 6

Probleme sociale ale pacienilor n vrst

Virstnicii reprezinta un segment important din populatia totala in lumea


intreaga. Au o fragilitate imunologica, metabolica, vasculara, osoasa mai
accentuata decat tinerii si adultii, ceea ce explica frecventa mare de boli cronice
peste care se suprapun si numeroase afectiuni acute.
Batranetii ii sunt specifice procesele evolutive ce se manifesta diferentiat
la nivelul tuturor organelor si tesuturilor, determinand scaderea capacitatii
functionale a acestora, deci a intregului organism.
Varstei a treia ii sunt specifice anumite modificari de ordin anatomic,
fizic, psihologic si social care privite in ansamblu nu ne ofera posibilitatea sa
conturam profilul batranului. Odata cu inaintarea in varsta apare o crestere de
tesut adipos, modificari articulare datorate artrozelor, fragilitatea oaselor, ca
urmare a osteoporozei, muschii sunt afectati in procese degenerative care le
modifica troficitatea si masa musculara. . Pentru a ajuta populatia varstnica,
trebuie cunoscute modificarile fiziologice care apar la batrani. Astfel,facultatile
de perceptie sunt in regresie la batrani :
-Scaderea acuitatii vizuale- care devine factor de risc important pentru
accidente soldate cu luxatii sau fracturi;
-Auzul prin diminuarea sa, odata cu inaintarea in varsta, poate crea
dificultati socio-profesionale;
-Senzatiile dureroase si termice diminuate ; adeseori apar afectiuni
miocardice, ulcere perforate , fracturi fara dureri;
-Scaderea performantelor batranilor este legata de varsta si complexitatea,
modificarilor morfologice si functional-patologice, va favorizeaza aparitia unor
afectiuni cronice sau acute, astfel:
-Modificari ale aparatului digestiv
- Aparatul respirator prezinta modificari de tip emfizem pulmonar, pot fi
consecintele unei patologii pulmonare anterioare sau actuale.
-Aparatul cardiovascular in conditii de imbatranire accelerata, genereaza
o ingustare a arterelor cu pulsatii episternale si cu o crestere a tensiunii arteriale
sistolice. De asemenea EKG-ul poate evidentia unele semne de cardiopatie
ischemica, ateroscleroza membrelor inferioare si accidente vasculare cerebrale.
-La varsta a treia se mai pot gasi: tendinta la bradicardie, deplasarea in jos
a socului apexian si aparitia de sulfuri sistolice.
-La sistemul nervos cu inaintarea in varsta a persoanei,pot aparea:
abolirea reflexelor cutanate, abdominale, velopalatine, alterarea simtului
vibrator la membrele inferioare si amiotrofii la maini.
-Aparatul osteo-articular sau locomotor al batranilor genereaza durerea
provocata sau spontana, cracmente, rigiditatea sau anchiloza, datorita
fenomenului de imbatranire a cartilagiilor si sinovialei. Procesul de imbatranire
afecteaza dominant osul si articulatiile favorizand imobilizarea prelungita.

Caracteristice sunt: osteoporoza, fractura de col femural si artrozele, care apar


aproape intotdeauna; de asemenea, apar modificari de posturi specifice
varstnicilor. Scheletul si articulatiile, in ciuda aparentei lor soliditati sunt relativ
fragile in fata procesului de imbatranire.
La nivelul oaselor, se produce osteoporoza, iar la nivelul articulatiilor
apar artrozele (osteoartrozele).
Persoanele vrstnice au nevoi, tipuri de consum, stare de sntate,
speran de via, perspective profesionale i sociale diferite de cele ale altor
generaii.
Vrsta a treia este caracterizat de modificri specifice la toate nivelurile
organismului: la nivel molecular i celular, la nivelul organelor i a funciilor, la
nivelul personalitii. A treia perioad a vieii poate fi un proces de mbtrnire
normal senescen sau unul de mbtrnire patologic, o accelerare i o
exagerare a procesului normal de mbtrnire numit senilitate. Sub aspect
psihologic, senescena normal se caracterizeaz printr-un proces de mbtrnire
psihic, fenomen care presupune o ncetinire a tuturor funciilor psihice, o
diminuare general a vitalitii; a energiei de investire i a tensiunii
motivaionale, scderea n greutate a tuturor organelor (cu excepia creierului); o
serie de deficite funcionale, senzoriale i senzorio-motorii (primele afectate
sunt auzul i vzul).
Procesul mbtrnirii afecteaz n principal att sistemul nervos
central(creierul n special, cel imunitar, endocrin, cardiovascular etc. Creierul
este cel care d abilitatea de a exista un control asupra mbtrnirii, este singurul
organ care teoretic nu poate fi nlocuit, ne reprezint, el este EUL, de aceea
prioritatea ar trebui s fie evitarea mbtrnirii creierului.
mbtrnirea psihologic, este rezultanta modificrilor induse de vrst, n
planul bio-structurilor, care constituie suportul material al vieii psihice i n
acela al desfurrii propriu-zise al funciilor psihice.
Ieirea din cmpul muncii, ca i plecarea copiilor din casa printeasc,
creeaz modificri complexe n cmpul preocuprilor, intereselor, a stilului de
via. Bolile de degenerescen fac din aceast perioad fragil o etap de
nstrinare i aceasta cu att mai mult cu ct se triete sentimentul inutilitii
sociale i a abandonului. Modificrilor fiziologice i psihologice, specifice
senectuii li se asociaz tririle legate de pensionare ce produc o stare
emoional care este compatibil cu un comportament echilibrat.
Pensionarea, retragerea din activitatea profesional este un moment de
rscruce n existena vrstnicului, prima situaie de criz, o schimbare greu
suportat, un stres cruia i se adapteaz cu dificultate i care poate avea n multe
cazuri un rsunet important asupra strii sale de sntate. La nceput,
pensionarea a fost conceput ca o form de asisten social(1889 i 1915).
nainte de perioadele mai sus menionate, oamenii munceau pn n ultimul
moment al vieii. Primele pensii s-au pltit din taxele generale ale oamenilor,

doar dup 70 de ani i doar celor cu venituri mici i care au muncit regulat n
timpul vieii.
Dei cu o raiune i o evoluei fireti innd de asigurarea protectiv a
persoanei ajuns la vrst naintat, prin efectul ncetrii activitii organizate i
acordarea unui regim de odihn binemeritat i activitate liber precum i prin
efectul asigurrii materiale, aceast msur s-a dovedit c are ns i un impact
negativ asupra unor vrstnici. S-a delimitat o patologie a retragerii din
activitateboala pensionrii. Complexul de tulburri care poate urma retragerii
a fost descris ca oc psihologic al pensionrii.
Avem trei faze prin care trece succesiv persoana pensionat:perioada de
stres(perioada imediat post-pensionare), perioada de nelinite i de cutare a
unui rol social i psihologic, perioada de stabilizare ntre 6-12 luni-acceptarea
rolului de pensionar.
Pregtirea pentru pensionare cuprinde o informare larg privind
mecanismul mbtrnirii ca i modaliti de ntrziere a procesului de
mbtrnire (noiuni de profilaxie a mbolnvirilor i a mbtrnirii premature,
comportament prolongeviv, geroigien). Apropierea de vrsta de pensionare i
mai ales ieirea la pensie, modific statutul i rolul vrstnicului, a felului n care
acesta se percepe i se autoevalueaz.
Din punct de vedere social, pensionarea reprezint semnalul c cercul
social ncepe s se restrng. Pentru muli vrstnici, legturile cu copiii care au
devenit aduli i care i-au ntemeiat propriile familii sunt din ce n ce mai slabe.
Cu toate acestea, unele femei vrstnice devin foarte apropiate de fiicele lor
cstorite, n contrast cu relaiile mai reci din timpul adolescenei sau a
perioadei de tineree.
Brbaii, de asemenea, descoper noi mobiluri pentru restabilirea
legturilor cu fiii lor aduli. Pierderea legturilor sciale datorit vduviei este o
component obinuit a mbtrnirii, att pentru brbai ct i pentru femei.
O alt cauz a schimbrii legturilor sociale, este determinat, de
pierderea mobilitii datorit unor disabiliti fizice, ceea ce nseamn c
vrstnicii se pot afla n imposibilitatea de a urca i cobor n i din autobuz, de a
urca i cobor scrile sau de a parcurge distane mari.
Pierderile auditive i vizuale i pot obliga pe vrstnici s renune la ofat.
Barierelor fizice i senzoriale li se adaug de multe ori i barierele sociale sau
psihologice cu efect n reducerea contactelor sociale.
Pentru muli vrstnici, pierderea legturilor cu prietenii i familia este
partea cea mai dificil a mbtrnirii. De aceea, realizarea de noi relaii poate fi
o alternativ viabil n raport cu pierderile suferite. Muli dintre vrstnici
ncearc s gseasc singur soluii la diminuarea sau lipsa de relaii sociale. Unii
frecventeaz grupuri religioase sau politice, alii se ataeaz de animale. Dar
pentru persoanele care se confrunt cu problema singurtii sau a diminurii
relaiilor sociale datorit pensionrii, participarea la un grup organizat, poate fi
ajutorul potrivit pentru a face fa problemelor legate de singurtate.

Indiferent de modul n care se formeaz, grupurile joac un rol important


n viaa persoanelor vrstnice. Valoarea lor este dat de faptul c ele ajut
persoanele vrstnice care se confrunt cu probleme de sociabilitate s comunice
i s se bucure de compania celorlali prin intermediul diferitelor activiti(s-au
nfiinat centre pentru seniori). Grupurile de auto-ajutor sunt de obicei formate
de ctre i pentru membrii nii, astfel c oamenii cu probleme similare se pot
ajuta ntre ei pentru a le depi. Nu numai boala comun poate fi mobilul unui
grup de auto-ajutor ci i problemele sociale comune: respingerea de ctre
familie, relaiile cu copiii sau nepoii, tratamentul abuziv etc.
ntr-un astfel de cadru, oamenii i ofer unul altuia sprijin i ncurajarea
pentru a face fa unei probleme comune Pensionarea este un eveniment capital
n existena unei persoane avnd o multitudine de cunotine. Una dintre
principalele probleme cu care se confrunt vrstnicii o constituie lipsurile
economico-financiare. n afara sprijinului financiar direct, care poate fi obinut
din diferite surse, (instituii i servicii de protecie social), asistenii sociali pot
iniia programe informative referitoare la organizaiile care ofer anumite
gratuiti pentru bunuri i servicii sau referitoare la cel mai ieftin loc n care se
pot face cumprturile.
De asemenea, muli vrstnici, nu au experiena administrrii propriilor
venituri (partenerul decedat sau unul dintre copii obinuiau s in evidena
banilor), sau i-au pierdut aceast obinuin datorit diminurii capacitilor
intelectuale specifice vrstei. Pentru astfel de situaii, asistenii sociali pot iniia
programe de planificare a cheltuielilor (stabilirea prioritilor, ealonarea
plilor, adaptarea cuantumului pentru coul zilnic e.t.c), astfel nct resursele
oricum limitate s nu fie risipite. Pregtirea pentru pensionare ar fi una din
sarcinile asistentului social profesionist. Asistentul social narmat cu informaii
nu numai din domeniul activitii sale, ci i din domeniul geriatriei, psihiatriei i
igienei trebuie s-i asume rolul de management de situaie ntr-un cadru
instituional care s-i permit iniiativa i desfurarea unei activiti preventive.
(am curajul s afirm cu convingere si exemplificnd concret... legislaia pentru
protecia social a persoanelor vrstnice este nc incomplet i ambiguu, n
momentul de fa, la noi n ar).
Depresia este o efaciune frecvent la vrsta a treia. Cu toate acestea dou
treimi din pacienii afectai nu se adreseaz medicului psihiatru. Ea apare
frecvent asociat cu prezena unor boli somatice severe sau cu boli cu afectare
cerebral ca accidentele cerebrale vasculare, boala Parkinson sau boala
Alzheimer. De asemenea, procesul normal de mbtrnire, anumite deficite de
vitamine (din familia vitaminelor B, folat etc), problemele sociale (deficite
finaciare cronice, singurtate, neglijare din partea copiilor etc), polipragmazia
medicamentoas se adaug i ele ca posibile cauze ale depresiei la btrni.
Simptomele difer de cele ale adulilor mai tineri, fiind atipice pentru
simptomele unui episod depresiv major. Astfel, vrstnicii nu remarc un anumit
moment pentru debutul simptomelor psihice, ci se axeaz pentru simptome

legate de anxietate i de simptome somatice (astenie, cefalee, palpitaii, dureri


slab localizate, ameeli, dispnee, tulburri garstrointestinale). Aceste simptome
ngreuneaz ajungerea la medicul psihiatru i punerea diagnosticului. Frecvent
apare un declin al performanelor cognitive i mnezice (nu se pot concentra,
uit, nu mai tiu s se descurce) ceea ce ridic probleme de diagnostic
diferenial. De altfel, depresia la btrni se mai numete i pseudodemen,
fiindc aceste probleme de gndire i memorie seamn cu cele din demen.
Pot aprea idei delirante de persecuie, de obicei credine legate de
persecuia din partea vecinilor, furt din cas etc.
Tratamentul, atent condus de psihiatru, pentru a evita interaciunile cu
celelate tratamente medicamentoase, duce la mbuntirea vizibil a strii
psihice a btrnului.
Abuzul asupra batranilor se refera la orice forma de maltratare a unei
persoane in varsta de catre un ingrijitor, membru al familiei, sot/sotie sau
prieten.
Amendamentul la Actul Americanilor Varstnici din 1987 a identificat trei
categorii de abuz asupra batranilor.
Abuzul domestic asupra batranilor, care are loc de obicei in casa
varstnicului sau in casa ingrijitorului. Maltratatorul este de obicei o ruda, un
prieten apropiat sau un insotitor platit.
Abuzul in institutii se refera la abuzul care are loc intr-o casa rezidentiala
(cum ar fi un azil de batrani), orfelinat sau o casa in care se ofera asistenta
sociala. Maltratatorul are un contract financiar sa ingrijeasca persoana varstnica.
Auto-neglijarea este un comportament in care persoana varstnica isi
ameninta propria siguranta sau sanatate. Auto-neglijarea este prezenta la o
persoana invarsta care refuza sa-si asigure hrana adecvata, apa, imbracaminte,
adapost, igiena personala, medicatie, si precautii de siguranta.
Abuzul asupra batranilor poate include:
- acte de violenta, cum ar fi lovirea, bataia, imbrancitul, zgaltairea,
palmuirea, lovirea cu piciorul, ciupirea sau arderea
- folosirea neadecvata a medicamentelor sau a constrangerilor fizice,
alimentarea cu sila si pedepsele corporale de orice fel, sunt alte exemple ale
abuzului
- raporturile sexuale fortate sau raporturile sexuale cu orice persoana care
nu-si poate da consimtamantul; acestea includ atingerea nedorita si orice forma
de abuz sau hartuire sexuala, cum ar fi violul, sodomia, dezbracarea fortata si
fotografiile cu continut sexual explicit
- abuzul emotional sau psihologic, cum ar fi poreclele, insultele
amenintarile, intimidarea, umilirea sau hartuirea; tratarea persoanei varstnice ca
si cum ar fi un copil, privarea de comunicare verbala in scopuri punitive sau

demonstrative, izolarea acesteia de familie, prieteni sau activitatile obisnuite,


sunt exemple ale abuzului emotional sau psihologic
- neglijarea, cum ar fi esecul de a asigura unei persoane varstnice
mancare, imbracaminte, adapost sau alte nevoi esentiale; neglijarea include si
neplata taxei de azil daca exista responsabilitatea legala de a o plati
- abandonul sau parasirea unei persoane varstnice de catre o persoana care
are responsabilitatea fizica si legala de a-i asigura ingrijirea
- folosirea ilegala sau neadecvata a fondurilor, proprietatilor sau bunurilor
unei persoane varstnice; aceasta include si falsificarea semnaturii, furtul de bani,
bunuri sau pacalirea unei persoane varstnice sa semneze documente care sa
transfere fonduri, proprietati sau bunuri.