Sfantul Luca, Arhiepiscopul Crimeei Am iubit patimirea Traducere din limba rust de Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas Tipiriti cu bineeuvanrarea rea Sfingtului Parinte Galaction, Episcopul Alexandre’ yi Teleormanoli,fost tradusd dupa on Laka Votnd- fase Moskva, 1999, nalul fn limba rus Ta poliubit stra Tad iattel’a Ignatia Stavros Bair siunea de a publica aceasta Iucrare in Deserierea CIP a Bible Nafionale Rosdnict LUCA AL CRIMEEL, St init ptimirea ntl La, arhipiscopul Cine nin Tinisosei-Vas. = Eo 623-6 ISBN (13) 978.973-7623-61-4 Sfantl Ignatie al Stavropolei” Prefati la editia in limba romani Prin cartea de fat oferim tts romin use re aparinind unui gen rarsim in literatura dahon ‘cased: autobiografia unui Sfint, Mai mut ea par {ine unui contemporan al piriatlor not gi ~ cwea = ‘ine si adauge la savoarea si ineditl acest ninomate iti ~ inci unuia cu totul nenbisaut inte mail f= uri ale vremil sal. Urmas al une vechi fami pin- are, att inzestat chirurg genial, profesor univesi- tar care in plind teroare rose refza $i apar la cus sel deca in straie preojest si opera doar eu jeoana pe peretele slit ~ scandal nemaivdaut in epoc si ne= lat decdt de comportarea la fel de eroicd si mite svtoare a lui Pavel Florenski —, ptimitor penta ere diné in temnitele bolsevismulu, pstor st invtr, ‘ul din cei mai mari predicator ai secoluli, Sigal ‘Luca Voino-Lasenetki, ariepiscop al Crimeei,apare 1 stea de o strlucire unicd pe cer Ortodosie vre= murder din ue. Canonizat in randal fir leah Mimurisitor, el face parte in aceeasi misurk. si din soborul Doctorilor fr de agin, iar Premiul Stalin= cea mai inalti recunoastere.& meitelor simpfice Unrunea Sevieticd de atunci ~ mu a ptt ada mie | intkimea dubovnicease a doctoului care oat iia ‘ta plait cuvéntul Marelui Doctor al suleteor 9 Prilor noaste: In dar yi lua, dar 3 day Viata acestu om uimitor a fos hie si matrsite sl ta un cap La altul: medic in sljba trupurilor pret 5sie, Athi meni att de Jorina de a rin, Riz ingural luera pe care na itor a impie ui nevoie de geniul Tui iepscoplui Lua pe eare Stipa exper Editor Tatil meu era catoli, foarte evlavios adcauna la biseicd i se niga indelung 23s ‘vom de o cutie sufleteascd uimitoare; ms vedea ic ruin nimeni, aveaincredere in toi chine dac postul su ea Inconjurat de oameni ecinsti fae rita noastré ortodoxa, el, calc ind, era intucitva izolat ‘Mama se raga acasi cu ose, dar la biserie, dup it ce pare, nu mergea niciodatl,Pricina? S-a smintit le licomia preoflor si cemurile dine ci, pe cae e i= rise cu och Si ‘Cet doi frat ai mei, jurist, mu dideau seme de rel joritate, Totus, mergeau intotdeauna la scoaterea Epi- {afului sil srutay, si erau nelipsit la Utena Pail. ‘Sora mai mare, pe efnd era student, a fost att de zauduiti de catastrofa de pe cimpul Hodinsk', inet ‘va imbolnavit psihic si sa aruneat pe fereastr de la tal al doitea, suferind fracturi grave de femur st hur ‘meus, precuum si rupturi ale rnichilor, in urma eicora ‘a imbolnivit de Litiaz renal, care i-a prcinut 3 moartea la numai doudzeci si cinei de ani ‘Sora mai miei, in via st sindtoast pind in zi de ‘st, este o femeie minunati, foarte eusemicl ‘ete vor de wagdia cae a pets nv ll feet de incoonare tal Nicolae al Tea a uh eal in peioare numero amen (88) 7nea desenului so dat de arti din Kiev dice de luat in 1 citre pictur era atit de 2 gimnaziulli am hota in Arte din Petersburg. nenelor de admitere isi au pus sti- vel grele: este oare bun deumul pe leg in viath? Sovdielile, care neau au incheiat cu hotirdrea ed nu am i ocup eu ceea ce imi place mie, ei eu 's pentru oamenii care suferi, Din ‘mame o telegram in care imi intra la facultatea de medicind, fiind deja ocupate, mi sa propus si in tatea de stiifele naturi, ca mai apoi si mil a medicind. Am refuzat, intucdt nu iubeam naturi, in schimb aveam un interes pu tiinjele umaniste, mai ales fat de teolO= i istorie. Ca atare, am preferat si intru la a de drept si, vreme de un an, am studiat eu storia si filosofia dreptului, economia politic un an ins am simit din now o atractie nebie i cite picturi. Am mers la Minchen, unde m-al Inscris Ia ;coala particular de ard a. profesorull Knirr, Totusi, dupa tre siptimani dorul de patrie mea 8 ndnat aca 8 putints de impotsivire. Am plecat la Kew si mp de ined un an mam ocupat inten, mapre= ‘und cu un grup de prieteni, cu desenul seu pietura In aceastiperioadi a inceput prima dati si se ma nifeste religiozitatea mea. In fecare 2i, uneoti si de ddoud ori pe 2i, mergeam in Lavra Pecerska, deseori ‘mergeam sii bisericile Kievuti sila intoarcere dese- ‘nam ceea ce vizusem in Lavra gi in biserici, Am fcut rumeroase desene, sci i erochiur avin ca sublect 4, inchinitorit din Lavel, veniti acolo de la nenumirate verst, si pe atunci era deja cristlizat orientarea activitititanistice pe care ag fi sustinu-o de nu afi lsat pictra. As fi mers pe dr sul lui Vasnetov 9 al Tui Nesterov finden indelet- nicirle mele picturae era deja bine definith orientarea religioasd, In acea perioadi am infeles limpede scopul create artistice. Pretutindeni ~ pe tri si in tamva- ie, In piete si bazaruri— observam toate trisdturle pu temic marcate ale chipurilor, figuilor, miscitilor si, dup intoarcerea acasi, desenam toate aceste Iucrur. La exporitia organizatd la scoala de arti din Kiey am primi chiar un premiu pentru aceste desene. Ca smi odihnese de aceasti mune, tn fiecare zi mi plimbam cite doull verste pe malul Niprului, pe drum cugetind adanc la probleme teologice gi filoso- fice din cele mai dificile. Din acele cugetin, fireste, au ‘esi nimic, finde nu aveam nici o pregitire simi. Tn acea vreme am cipitat 0 atratie ptimasl cltre a lui Lev Tolstoi sam devenit, se poate spu- ‘Cele pcr ri de a fil seal XIX incepta seco XXne posea, intins Pe CO rrait: dormeam pe Pod ein tard, coseam iarbal vocoririi credintei ortodoxe, Am cease Tolstoi este un eretic, foarte rpatat de crestinismul autentic sereptia corect despre invatatura Iu Hristos mic onmasem nu cu mult timp tainte, citind tot Noul Tess eat pe care, dupa bunul obicei vechiy il primisem seul gamnaiului 0 dati cu inmanarea atesta tutor de maturitate, drept tovaris de drum in vial Foarte multe Jocuri din aceasta Carte Sfinti, pe care nistrat-o zeci de ani, av produs asupra mea o ime presie cat se poate de adnc, si le-am insemnat cu ere ‘Nimic ins nu a putut si se compare in privinta url= i facute asupra mea cu acel loc din Evan: ghelic in cre lisus,ardtindu-le ucenicilor cimpl ex rine coapte, le-a grit: Secerigul este mult, iar lwerds tori pin: deci, rags pe Dommul secerisului sd se0d- d lucritori la secerisul Sdu (Mt. 9, 37). Inima a is ceput pur si simplu si-mi tremure si am strigat fara cuvinte: 0, Doamne ! Nu cumva sunt putin Iueris i TH?!" Mai trziu, dup multi ani, end Doma ‘ma chemat si lucrez in farina Sa, am dobandit inere= lui Dumnezeu la slujirea Lui. Astfel a trecut acel an destul de ciud: acel an destul de ciudat. As fi putut si intru la facultatea de medicin’, inst din now m-8 pains 0 dinjarea ci acest text evanghelic a fost prima chemare ccurentul giindiri de tip narodnic® ifn aprinderea tine ‘etiam hotirat ct rebuie sit mit apuc eft mai degra eo activitate practicd, folositoare pentru poporul sim plu, MA batea gandul si devin felcer sau tavaitor de fart, si in aceasti dispozitie sufleteased am mers odalt {a directorul scolilor populare din cireumseriptia §eola- ri Kiev cu rugaimintea de a-mi da un post la una din faceste scoli, Directorul s-a ardtat a fl un om inteligent i pitrunzito. El a apreciat corect nizuinfele mele ma: odnice, dar m-a induplecat cu multé energie si-mi pc rasese planul si sim inser Ta facultatea de medicing- “aceasta corespundea cu nizuintele mele de a fi fo- Jositor firanilor, care stiteau atat de prost in ce prives- te asistenja medical, insa in calea mea stitea rmdntul foarte apropiat de scdrbé pe care il aveam fat Ue stinfele naturale, Totusi, mi-am birut aceasti sear pi si am intrat la facultatea de medicina a universittit din Kiev ‘in timp ce studiam fizica, chimia, mineralogia aveam senzatia, fizicd aproape, cit mi silese ereienul Sd lucreze cu Jucruri care fi sunt strine. Creierul, n= focmai ca o minge de cauciue comprimati, tindea si farunce afari-conjinutul ce fi era stein. Totus Iuam fhumai note maxime si am cSpitat pe measteptate un interes enorm pentru anatomie. Studiam oasele, le de- ‘enam si acasi le modelam din argili, iar prin fetal in ‘are preparam cadavrele am atras imediat atenia ut for colegilor gi a profesorului de anatomic: in anal dle, colegit hotiraseri deja in unanimitate c& eu vou SS Noasiaany st oo 8 a 7 Fate vor de ,poporanstn” partigull evoluiona ovinia Voli, spanor pentru numeroase ate trots ‘Ste nsasnarea aru Alexandr al U-lea (0-4) = u{ provocia tor sx implinit ee : nit, intr-adevar, profe- Dupi douizeci de tract pisimasl fai de ’ avut loc o evolutie vacitatea de a desena Tn anul wei am d or pe cadavte studierea operatil 4e si dragostea m transformat fe anatomie $i munca art setnete in realizarea preparatelor anatomice si a Ope Dintr-un artist ratat am devenit ratiilor pe cadavre artist in anatomie si chirurgie. fn anul rei am fost ales pe neasteptate sef de an. fod cum s-a intimplat asta: inaintea unui curs am aiflat cd unul dint colegii de an, potonez, lovise peste fat pe un altcoleg, care era evreu. Dupa sfarsitul cur- sulul m-am ridicat si am cerut atentie. Toti au teut ‘Am rostit o cuvantare ptm: ra fapta urd a studentului polonez. Am vorbit despre cele mai inalte norme morale, despre ribdarea jignirilor, am amintit de marele Socrate, ce indura linistit faptul ci artigoa- sa lui nevastéi-a aruncat in cap 0 oali cu kituri. Acea cuvantare a produs o impresie atit de mare incdt am fost ales in unanimitate gef de an. Examenele de stat le-am sustinut strdlucit, numai cu note maxime, si profesorul de chirurgie generali ‘mica spus la examen: ,Doctore, acum titi cu mult mai ‘mult decit mine, deoarece cunoastefi minunat. toate ‘amutle medicni, in reme ce eu am vita deja multe run ce nu privesc in mod direct specialitatea mea Doar la examenul de chimie medical (acum se mie ‘meste biochimie) am primit un rei‘. La examenul te0= * Sistemal de notare rus c ‘ wae ie tte opine unc, cw mal ei 12 retic am rispuns excelent, insi trebuia si efectuez gi 0 analizi de uring. Aga cum era, din piicate, obiceiul, Taborantul destiinuia studentilor, in schimbul unei su- ime oarecare, ce trebuie aflat in prima retort gi epru- betit ~ si eu stiam ci in urina pe care trebuia si o ana- lizez se afld glucozd. Totusi, datoritt unei miei gre- sel, reactia Trommer nu mi-a iesit, $i cind profesorul 2 intrebat far sii mA priveasci: Ei, ce ali gisit aco- Jo 7" as fi putut sf spun ci am descoperit glucozi, ins am spus ci reactia Trommer n-a decelat glucozi ‘Acest singur trei nu m-a impiedicat s& primese di- ploma de merit. ‘Dupi ce toti am primit diplomele, colegii de an m-at Intrebat cu ce am de gind si mi ocup. Cind am rs puns ci sunt hotirat si devin medic de tari, au zis eu chil cliscati de uimire: ,Cum, dumneavoastri si fii ‘medic de tari?! Doar sunteti savant de vocatie !" Am fost necijt de faptul c& nu ma infeleg deloc, finde eu studiasem medicina cu singurul scop de a fi toatl viata ‘medic de (ari, pentru a da ajutor oamenilor sirm—_ doje a caracterului. Acolo Ti ceruseri mana doi medici, dar ea ficuse legimant ci va riméne fecioara. Cisito- rindu-se cu mine, a eilcat acest legimant, sim noap- {ea dinaintea cAsatoriei noastre religioase, ce a avut Activitatea in spitalele de (ara loc in biserica construitii de decembristi?, sa nugat —_ inaintea icoanei Mantuitorului si dintr-0 dati i sa ple Na am pile deveni indatt medic de tard, finde rut cd Hristos Si-a intors fata si icoana Lui a disparut ah St Bie dcveni Inio% “ra Ii 1903, CME in chive el Acasa a ivi cu Japonia ~ si inee- TF) gminte de legimant, gi pentru incdlcarea lui Domnall a puna scdvigi cic de medic 4 consat 0 chirurgie Tul Cuci Rosi Kievene pedepsit-o greu, si anume cu o gelozie insuportabili, patologicl. ‘Am plecat din Cita fnainte de terminarea rizboiului si m-am angajat ca medic in judetul Ardatov dim gu- bernia Simbirsk. Acolo am ajuns sef de spital ordge~ nese. in conditii grele si mizerabile, am inceput fara intarziere si fac operatii din toate ramurile chirurgi¢i si oftalmologiei. Totusi, peste cteva luni-a trebuit si renunt la munca din Ardatov din pricina dificultati et insuportabile ‘Trebuie remarcat ci in spitalul din Ardatov m-am izbit imediat de marie dificultiti si pericole-ale-apli= cri anesteziei generale in conditile unui personal auxiliar de proasti calitate, si imi venise deja gindul cil este absolut necesar si se evite pe cat posibil anes tezia generali si aceasta si fie inlocuiti pe scard eft mai larg cu anestezia local, M-am hotirat si mit transfer cu munca fntr-un ae yamiee ‘in satul Verhnii Liubaj dim jt Kursk. Totusi, nici acolo nu era mai uso, finde fntr-un verge deseubamt 557 * este vorba, probabil, de unit dare acl participant a com juragiadecembnstd care au fost exit sau fntemua in Siberia, (mtr). 15 militari de campanie in spital de ling’ orasul Cita fn spitalul nostry erau doug sectii chirurgicale: una era condusi de un experimentat chirurg din Odessa, 0 mie, cu iar pe cealalti medicul ef mi-a incredinta toate ca in detasame rurgi mult mai in varsti decdt mine. Am inceput indati si desfigor un mare efort chirurgical, operind rinitii, si fra avea pregitire special in domeniul chirurgie, am inceput fri re si fac operatii majore pe ase, articulati, craniu, Rezultatele erau pe deplin mul- fumitoare, cazuri nefericite nu existau. in aceasté mun- i mi-a ajutat mult strlucita carte a chirurgului fran cez Lejart, apiruti nu cu mult timp in urma si inti= tulatd Chirurgia de urgenta”, pe care 0 studiasem te= ‘meinic inaintea céltoriei in Extremul Orient. Nu am fost propriu-zis medic militar si niciodatd ‘tu am purtat uniform militara {in Cita m-am cdsitorit cu 0 sori de caritate ce Iie rase mai inainte in spitalul militar din Kiev, unde © fnauiert sora sfint”. Ea m-a eucerit nu atit prim uselea sa, cit prin exceptionala bunitate gi bldit= 4— Jimi amintesc un ca orb din fragedi copiliric ‘operatiei. Dupi dous lu din toatl cite un sir lung rnultime de obi fii 1a mine teptind vindecare rec atunel a apt prima edife a cirtit profesor Braun -Anestezia local, fundamentarea ei sited Saplcaile practice”, Am citi-o cu Licomie $i dined ws eflat pentru prima dati de anestezia regional, ale ite: metode, reduse la numa, fusesera publicate’ mt Gu multé vreme in urma, Mi-am amintit, intre altele, ‘i Braun socotea realizarea anesteziei regionale a ner~ ‘uli sciatic aproape imposibil’. in mine s-a trezit un viu interes fat de anestezia regional si mi-am fixat ca sarcina si ma ocup de elaborarea unor noi metode ale acesteia {in Liubaj am intnit eAteva cazuri chirurgicale rare si foarte interesante, si despre ele am scris primele mele doui article: ,Elefantiazis al feei, neurom ple xiform’” si ,Strangularea retrogradi in hernia de ansii intestinal” ‘lta extra devense cu neputing’ de suportat [ecules primese 0 sumedenie de bolnavi in ambus oi is operez in sital dela now dines pal scar, si merg pe teren avind de acoperit 0 ‘preciabilé si noaptea si cercetez la microscop 16 rile excizate in cursul operatilor, si fae pentru artico- lele mele desene ale preparatelor microscopice ~ $i in curdind nici Ginerele mele puteri nu au mai fost indea- juns pentru aceasté muncé uriag. Merit aminti si prima mea traheotomic®, feut in condifii cu totul exceptionale. Venisem pentru a in- specta scoala judetean din apropiere de Liubaj. Orele se terminaseri deja. Pe neasteptate, da fuga in scoal © fat, ,indind in maini un copil ce se asfixia. Acesta se inecase cu 0 bueaticd de zahir. Nu aveam decit un briceag, putin vati si putin solutie dezinfectanti, ‘Totusi, am hotirit si fac raheotomia si am tugat-o pe invajitoare si ma ajute — insi aceasta, inchizdnd ochii, a fugit, Ceva mai vitewza s-a aritat babuta care ficea ‘curat in scoaki, dar si aceasta m-a parisit cind am. purces la operatie. Am asezat copilul infisat pe ge~ rnunchi si i-am ficut repede traheotomia, care a decurs ‘cum nu se poate mai bine. In locul tubului special am introdus in trahee © pani de gisci, pregititi dinainte de babuti. Din plate, operatia nu a ajutat, intrucit buciitica de zahir se oprise mai jos ~ pe eft se pare, in trahee, ‘Conducerea local ma transferat in spitalul judetean din Fatej, dar nici acolo n-am ras pentru multi vre~ ‘me, Judetul Fate} era cuibul celor mai inversunati parti- zani ai Sutelor Negre’ — si cel mai extremist dintre ““Traheotomie = incizarea traeli urmat de introducerea in conduetul trabeal « unui tub, in vederearestabilttrespraict im Cade obstuctie sever clilorrespratoit superioare (D1) Orzanizaie de dreapla, monathist-patioi, scat in de ‘enue premergatoare revolute: bolyevice din 1917 siaviind so pul de a contracara ativitaea din ce in ce ma puternick a mie "7 a fi dati ca robi mosierilor, si de lege co coer cr revoluionar pent faptul ~ “i at, Liséind toate bat, la ispravnicul orin hotdrarea conduceritam cere se tmbolndvise, $i P He peat din siya Oricum,afacerea a isit prost wei intro zi de tirg, unul dintre orbii vindecagi aoa ea suit pe un butoi, a rostit © cuvéntare:ing jai multimea a inceput si devasteze sediul conduceri we ala chiar in plata unde se tinea tirgul. Acolo sa fla un singur membra al conducerii care de frict sa ee ee a a mai repede din Fate Asta sa intmplat fn anul 1909, in anal 1907 s-a nascut in Liubaj primul mew eopil, Misa, iar in cel urmitor, 1908, s-a niseut fica Elena. indatorirea de moasi a fost implinité chiar de mine. Din Fatej am plecat la Moscova, si acolo fost ceva mai putin de un an extern in clinica de his rurgie a profesorului Diakonov. Potrivit regulila®: lei clinic, tori extern erau obligati si-si susfind de doctorat, si mie mi s-a propus tema aticulaiei geaunchiului”, Dupi doud-trei mma chemat profesorul Diakonov si m-a tntrebat ‘merge lucrul la dizertaie. Raispunsul meu a fost Parcurs deja bibliografia, ins tema nu mii Silo revoluionare stngiste. La fel de controversial guiarealeponar la noi, pentru unit reprezin 6 tuodi asasini fanatic, pentru alti o a Patou nie) Mt inruchipane ce se afl 18 ‘ce, Inveligentul profesor a dat atentie rispansului/meu si, afland ci am propria mea tem, a inceput si-mi pundi eu viu interes intrebiiri asupra ei. A reiesit ef el nu stia nimie despre anestezia regional, $i a trebuit si-i pos vestesc despre cartea lui Braun. Spre bucuria mea, el 'mi-a props si continui munca pe tema anesteziei re- sgionale, abandondnd tema initial. {Co privire la felul in care se raporta arhiepiscopal Luca Ia munca sa este graitoare urmitoarea srisoare cate sotie: .Din Moscova nu vreau sa plee ma inane de a tua de Ia ea lucrurle de care am nevole: cunogtinie 4e si abiltatea de a tucra stintfic. Dupa obiceiul meu, ‘nu am misuri im muned si dea sunt extenuat. lr mun ace imi st inainte este mare: peau dizer tebuie inv Limba francezi sis parcurg vreo cinei sute de Jueraci in limbile francera st germand. Pe langa asta, ‘sebuie si lucrez mult pentru examenete de doctorat.. I ‘orice caz, nu voi putea deveni doctor in medicina nain- te de ianuarie 1910, si asta numai dae in tot acest is timp voi fi liber de orice alt ocupate. In schimb, dupa aceca voi avea inainte perspective largi.."|* Dat fiind cX tema mea cerea cercetiri de anatomie i experiente cu gelatin colorati pe cadavre, am fost nevoit si trec in Institutul de anatomic si chirurgie to- Pografici, al cirei director era profesorul Rein, prese- dintele Societitii chirurgicale moscovite. S-a dovedit insi cd nici acesta nu auzise $i nu citise nimic despre ‘anestezia regional.cusit si ds A ete a ancstezicului In efi er din-bazin ERY Be sciatic, chiar 1¢ 65a aproape ca neputintl ic Bea a injectanit nervull median si scoperit si metods MS cheicturi a mdinils Ca regional ® jescoperti ale mele am is isin mat cm ae cl Se aaa fp dea we fr acca weme, fiona, era aes saci sin suferits. Te Eni 1908-1909 apar in revista ,Chirurgia” cele ints ler igifice al lui V. F. Voino-lasenetki, de= ‘heate problemelor anestezici. In primi doispreaece ati {activiate chirurgical, viitoral episcop a publicat now: Spreaace dintre cele patruzeci si dowit de lucrae, sis fifice pe care le-aelabora.| Nu aveam ins din «J traiesc in Moscova Cu fia si doi copii mici, asa incat am fost silit si satul Romanovka din judetul Balagovsk, gubernia ratov, pentru a lucra intr-un spital cu doudzeci gi de paturi, unde am sustinut o intens& activitate cali i am elaborat 0 dare de seama tiparita dupa lul darilor de seam din clinica profesorului Di 20 fileev, biti cu sisuri, Pourivit selatrlor batrinalat medic Victor Fedosievici Elatomiey, care a lucrat in Romanovka la scurté vreme dup Voine-lasenetki, boli- Te cipatau acolo o amploare uriagi: de sifilis putes ‘bolnav la un moment dat tot satu, ,preumonia o vedeal de la post, in flegmoane era puroi cu vadra” Doi me= ci, te felcerite si un feleer, incrind far odin’ zie st ‘opt intregi, de-abia ficeau fat afluxului de bolnavi- fh ambulatoriu yeneau cite o suti, o sutd cincizeci de bolnavi. Pe Hingi asta, medicul tebuia sa mearga ellare sau cu brigca prin satele mai mici din imprejurimi. De fuera era destul si acolo, fiinde’ in grija medicului din Romanovka erau douazeci de sate si doudsprezece ett ne, unde adeseori trebuiau ficute operat sub marcaza si aplicati de forceps pe teren. Tati cum se prezenta spitalul local din Romanovks potrivit ,Priviri de ansamblu asupra stirit medicinit din judejul Balasov pe anit 1907-1910 gio parte a anulut 1911”: Circumscriptia Romanovka. Suprafata: 580 ver~ ste patrate. Populatia: 30506 oameni. Mai, malt de 70% dlintre locuitori domicifiazt la mai mult de 8, verste de ‘casa doctorului, In ambulatoriu sunt in medic 31640 de solicitiri pe an. Circumscriptia este de dowd ori mai ma- re ca suprafatd si de rei ori mai mare ca populatie i v0- tum de munci decit norma”. Primind 25-30 de bolmavi fieciruia nu mai mult de dow iagnosticul twebuiaw si fie ful-oe ‘ nei mcascd panda 200 de | rentru ambulatoriu tg via Balagov, deem scant ae ae ae are cari constltatile gineeologh nea loc de canalizare paraliza pentru citeva ceasuri act Ce ee fac cee vitatea din spit, Acesta servea drept centru de asisten- et senor de {Ui medicala pentru intreg judetu, asa neat la consulta hesuialit st galls ‘Alexandru, vizitiul spitalului, venea cu tal s tate dimine st inregistrate cazuri de lipotimie dim pricingl brisea la casa medicului sef. Familia Voino-lasenetki sa fn ee co asculatie « bolnavala wi cocupa o casi din len, desta de spatioast, a moyieresei fn aceastt tnghcouially Sanaa Tileeva de pe stra Troitkaia, nu departe de locul unde sitoare si paligie a tcrat $1 Fetixovici. In F soscaua Moscova-larosla intersecteaz vechiul val de -onsultrilor si a muncii de teren fm sarcina Int eis int. De la locuinta pind ta spital nu era mai mult de 2 chirurgicala. Am ficut in Romae dar medicul sef nu piendea nici aceasté vreme, sets no mai ptin de 300 de operat pe an”, Serie et 5) ci luau sine ris 15-20 de fie cuvinte germane intron curriculum vitae din anul 1945. ,Privirea de ane si franceze si le invita pe drum. sabia” confirma: in anul 1909 chirurgul a ficut 292: Fil cel mare al Viddicti Luca, Mihail Valentinovic, ‘acclea, povestea: ,Tata luera mptea, Dinnineata aul vedeam, finde ple- ca la pital devreme, Luam przul impreund, dar tata 1 gi atunci tcut, si de obiceicitea la masi'o ear- ‘nui distraga atengia. Nici ea nu anului urmitor tempoul a erescut | peri. La Incepu La problema anesteziei regionale am continuat si rez la Moscova pe timpul concediilor de o lund din fiecare an, muncind de dimineat pain seara tm Insti» cera prea vorbireat Fosta menajer familie’ Voino-tasenetki, care a tutal pofesorilor Rein si Karuzin pe lang catedra de flat sapte ani in servicial ei, Blisaveta Nikanorovna anatomic descriptivd. Acolo am studiat sute de eranii 7 Kokina, igi aminteste despre ei cu multi dragoste: Ana $i am descopert © metoda foarte valoroasti de YVasiliovna era cea mai aritoasi femeie din wt orapul. vere « celei de-a doua ramuri a nervului. trigemet Tnalti, zdravind ta infitigare, inst obosea repede. $i din foramen rotundum, Cand am ajuos ‘cum xi nu oboseasei? S& cosi hulnele si si faci min- ram in Rot care pentru save oameni nu-i lyeru de glum. Pe atunei hu era ca acuma, si te duci la magazin gi sii cumperi tot rebuie ul aeeste Iucriri nu mai i erm medic sf i chirurg al spitalului judeteam izeci de paturi din Pereiaslav-Zalesski 2ick oc ote 1 cu multi vreme inainte de plecarea noastr din Romanovka sa niscut fiul nostra Alioga, eu care fost o intreaga aventura. Se apropia vremea re to pea ta nebu wu se atingea. Ni se ee ee ce ee pentru sedinta Comi- iat In sD ee oe itll santa, sper wl nore in scurti vreme. a Lin A ae, Fic smal upept fcheires sini um gOS ce ae ao eet ei sam ve el de Denne et pt smal eae Neapcknd so la nn an ca mam erat In vag. Ge 8 so Ye rl sete AS ll a ba sch nt momar ac De cal sn ES eso ces ce nu intl wel de Romnaeias St A onan ers roc Ne gt nimersem weal wet fn cel de Har- i ee clad ach”. EE OG Et ts TA ae la prima state an, Elisaveta Nikanorovi si si mi intore la Balasov. insi Dumnezeu mia. ajutat, $i in Romanovka mi-am gisitfiul deja méscut: la mas- tere asistase o doctorit care se intorsese inaintea mea de la sedinti i trecuse pe acolo in drum spre circum= > scriptia sa in anal 1916, pe end locuiam in Pereiaslay, mi-am sustinut la Moscova dizertaia de doctorat despre anes- tezia regional. Comisia a fost aleituith din profesorul Martinov, un privat-docent in anatomie si chirurgie opograficd al efrsi nume nu mi-l amintese gt profeso~ rul Karvzin. Interesanti a fost aprecierea profesorului Marti nov. Ela spus: ,.Ne-am obisnuit ea dizertaiile de doc torat si fie scrise de obicei pe 0 tem dati cu scopul dobandirii unor functii mai inalte si-ca atare si.nu abit mare valoare sintifiel. Cand am citit insi cartea dum neavoastri am rimas cu impresia c&-este e€ntecul unci pisiri care qu poate si nu cfinte si am apreciat-o in mod deosebit”. lar profesorul Karuzin, foarte emotio- rep repeat ing, O data pe lund venea @ iis aa cn mnie Fedorov sls. cai cic ob mine mare, Mai. venea In vith dotnaas Se cota, Sofia Mibailovea, Frau cole I einai Elisaveta Nikanorovtily he + foarte drigistosi, Ni-i. pedepseat Pal i wren cunt mai grosolan le spunea aaa Miga fl mai inchidea citeodat: mana fa i has pnt engi, dar nu inea acolo mul final Valeninovcinu-si mai amintea le maga dar aunosfera mangaitoare din familie i s-& tai dine in amintire. ,.Mobila din casa de la Pereiaslay era) Cat se poate de uta", povestea el Tata na AV BO nomi nici aun, nici dupa aceea”, Despre aceasta best iE. N. Kokina:,Familialasenetki n-aven se impieze, Vin tutun nu fineau in eas mig calesen-aveau niciodata. Doar ert it yeneat I prin post. Avea multe cdr. Nu mergeau nici Ia nici in vzt, si rareori venea cineva la ef" spit, Cu copii 25 4indus ‘Ma tomr hrm % experienta intr-o carte separatdt Studii de chirurgie apropiat precipitat d¢ iM pentru ot Am alcituit planul acestei crt gi i-am seris mana, mea cerut din tot suf asad prefata Si atunci, spre mirarea mea, mi-a venit un gand. nteresase de munca mes 4 eras at iruitr si extrem de sania: ,CAnd aceasta cate va fi si mu Binuise ci acok terminati, pe ea va sta numele unui episcop”. Je strilucith 1 Universitatea Nici nu visam si fiu cleric, eu att mai puyin epis- Pentru dize ” ruth! 1 VOR cop, ins nestiutlo edi ale vietii noastre sunt pe deplin din Vargovia im yo a DUNE stu de Atotstiutoral Dumnceeu tncd din viemen ed de noui su ei ease aug suntem in pantecele marie. Dup& cum vetl vedea mai en warece catea fuses® OSM dcparte, dup cliiva’ani gindol mew ‘ecb sileuior: am 3 c, de numat 750 de ¢XSOPLARSGRM Cand aceast carte afi terminate ea tule ane ic in libririi, unde fACUSeT itNpRM ete nei episcop” a devenit pe deplin real. © wnt, si n-am putut prezenta Universiti In Pereiaslav-Zalesski am tit sase ani gi jumatate, a iru cerut de exemplare Acolo s-a niscut fiul meu cel mai mic, Valentin. in spitall ordsenese si in cele de pe ling’ fabricd ‘am susfinut © vast activitate chirurgicala si am fost ‘unul dintre pionierii operatillor majore, noi pe atunci, Pe clile biliare, stomac, pancreas si chiar pe creier. Pe gl asta, n anii 1915-1916 am condus un mic spital Pentru riniti, La inceputul anului 1917 a venit sora mai mare a Sotiei mele, care tocmai isi. ingropase in Crimeea fica ‘moarti de tuberculoza galopanti, Din nenorocire, ea aadusese cu sine plapuma vituita sub care zicuse fica i bolnavd. Lam spus sotiei ca in plapumé a fost adusd vreme dupa plecare i am descoperit la Ana semne vidite de tubereulozi iImonari. ‘Asta se intimpla atunci cand, fn urma unui concurs foarte puternic, 1a care parti ic de tari, cum am fost ew trels iminicile si sirbitorle sunt cele mai oeu ae se depune o munca riasi. Ca ataey mie ii im Romanovka, nici in Pereiaslav-Zales ut posibiitatea sl merg la slujbe $i multi ani mi stit Totus, in ulimit ani ai sederii mele fi © greutate, si merg la bi am locul meu statornic ~ lucru ce a stents mare bucurie inte credinciosii Pereiaslavului {n viata mea a mai fost un mare eveniment Domnul -a pus inceput in Pereiastay. semnitate uriasé are chirurgia septica si citde: pestinte despre ea dobindisem in, universitates ‘nat ca sarc studiul aprofundat, de sine diagnoze si erapei bollor septice. La ‘nimele in Pereiaslay mi-a venit in Band si 26sna pape ot al mala spital Bio o servitoare ce tema ie Serghieva, C8 UE rd mare. Calatoria cu ova sin continuare la irucit circulatia Feros artament de pe tament_ de ef, pat 4 dezorganiziti produse isitulanului. 1917, situapia din Tage $e iruieas sumitor.S-au seumpi u siricicioase, Menajera fami ica la covi de dimincata pan seara pitaluluisuierau gloantele, Giuaile estea acopereay precum virsatul zie via asemenea schimb de focuri a fost 1 de chirurgie Sofia Sergheevna Bee Jat un glon a suierat chiar pe Hing ure 2 medioli-ef. Profesorulanropolog Lev Vasilevici Oyanin, care dic n sptall din Taskent sub wea Ii Voino-lasenefki gi a de sa, st amunteste fn manuscrisul Si ‘storia comuniai medicale din Tag remuri de tulburare. Ficean 1920 in orag #4 Noaptea mereu. Cine i de ee (nigel 2% tw sia, dar rnii ras aug pital, Bu son ie ure i cu except cazurilor ujoane, H-chemau Sao ‘Jeauna pe Voino-Lasenetki pentra a hati dak bola ‘ul tcbuie pansat si lsat pnd dimineala sat OpeCat Fad intraiete. La orice ork a noptit ef se brie B= iat i vena la apelal meu. Uncor rnitit venean fem tinun, Adescori eras operat imediat, aya inet noaptea {uecea fr som, Se intimpla ea Voino-lasenetii fie chemat noaptea pentru consulate sau operatic imediatS fcasd la un boloay sau in alt sptal. El purcedea fra in- Ulrviere la acele drumuti de noapte ee mu erau nici pe ‘dcpartelipsite de primejie, find jafurile era la ond hea lei. La fel de prompt venea end fl chemai in sec tia de interme pentru consult. Niciodat nu se vedea pe aia Tui suplrare, nemultumire ¢3 este deranjat pentru Jucruti care in ochii unui chirarg cu experient sunt ni fleacuri, Dimpoitiva, se simtea disponibiltatea total de aaj Nu lam vit niciodats manos, inferbantat saw pur si simpla iritat, Vorbea intotdeauna Linitit, ik graba, fir sd ridice niciodatd vocea. Asta nu Toseammnd el era nepiisitor: multe lucrusi il nernultumeau, dar niciodati, nv isi desea din fire, ei fg arlta nemulumirea eu acelasi elas € Sinitatea Anei Vasilevna se inriutfea, ner et erau mereu incordat. Spre ia a venit de-a binelea foame tea, Ana umbla de bine, de riu prin casi, dar nu mai po tea nici si pateased, nics deretice. Copii Ii amimtese ccd Valentin Felixoviei spala seara podelele, infigurnd handaje vechi pe peria de frecat podele. Masa a inceput sli se aduca de la bucdtaria spitaluluis varzi murat “ubioas care pluta inte-o zeamd tulbure. Pe Ana Vasi- liewna o trata doctorul Moise Slonim, cel mai bun inter- hist al orasului, care trata persoanele sus-puse $i aven 2»‘cabinet particular: Om bun, aceste se striduia §-0 Int fet pe bln me may edie ¥ in mbunajrea regimului de hrand: 1 imitea de la pro ‘masi prinzuri desul de bogate pentru accle ve faci. Dar nici peiazurile ui Slonim, aici alimentele pe ‘care tn ascuns de Voino-lasenetki le trimitea sotiei lui familia chirugului Rotenberg nu au adus mare folos, ‘Koa hmpiciea mincarea copillor, iar ea manca aceeasi ‘Glog de vari ca soqul shu. In cele din urma,sindtates ia fost defini distrust de arestareaIui Valentin Fel ‘ovici in vemea revolt egimentuluituremen.| in snul 1919 in ores au avut loc lupte inte garni ana frtireei si tegimentul de Soldati turement con- ‘das de un comisar militar care tridase revolujia. Prin {ot oraful, chiar pe deasupra spitalului, zburau din “amindout pile numeroase obuze, si trebuia si merg Jaspital tecind pe sub bombardament. ~_(Comisaral militar al Republic Turkestan, K. Osi- eee Ss areata BP BINA dictator, dar cx prilejul inatusde Ser ns ethene rarevolutionarii, Cu . acest pri ‘conomic al spitalului am Am fost arest arestati de un 8a spital ficute de a —_ mine, Eu si directorul economic am fost dui in atelie- rele clilor ferate, unde avea loc judecarea regimen- tului turemen, Cand am trecut pe podul de calle ferat, ‘muncitorii care stiteau pe sine i-au strigat ceva tut ‘Andrei, Dupi cum aveam si aflu mai apoi, il sftuise- 1 si nu se mai impovireze cu noi, ci si ne Impuste sub pod, ‘Uriasa elidire era pln cu soldat din regimentul re- voltat. Acestia erau chemati pe rind intr-o cameri se- parati, unde aproape in dreptul fieciruia se punea, pe lista numelor, cruce. Din tribunal ficeau parte si An- ‘drei impreund cu un alt lucritor al spitalului, care areu- sit sii prevind pe ceilalti judecitori ci eu si direetorul ‘economic fuseserim arestati de Andrei din url perso- nali, in dreptul numelor noastre nu s-a pus eruce gi am fost eliberati In scurti vreme. Cand am fost condusi ‘napoi ta spital, muncitorii de pe drum au fost foarte ‘uimiti de fapeule2 ni se diduse drumul din ateiere, [Profesorul Ossi povestese despre arestarea tui ‘Voino-fasenetki urmatoare Medicul-sef a fost arestat impreuni cw eel ana apcopiat discipol al si, chirurgul R. A. Rotenberg, de patruld formata din doi muncitor si doi matrozi. Aces. tia fusesera adus in secta chirurgialt de Andrei, lueré tor ln morgit ~ betiv si bot, cirvia Voino-tasenetki, co - Vestea ci Valentin Felixovici a fost dus in atelierele calor ferate a stint in spital 0 deeded adine’. Ate lierele aveau © repatatie cumplita. Insisi propovitia: a 1a cu, mpusea’, Asta s-a intmplat dimineata devre ‘me, si pind noaptea tirziu nimeni na aflase aimic de a1figs Rotenberg. care se intorese soit de 0 HN tor In atelier fuseserd dust tao Incpere dest de suis, unde eras muti alt ares. O una ces in cx tmera unde se alla ,rika extraodinars™ Tol ac hora ‘er repeiciune. De acolo se Intorecau putin. Majoritateg odamnatoe (pen a hot sour iedruia tribune Iu pieres a mai mule de tei minute) erau sco pe 6 ar senting ra executat fir intiziere, (ei doi medici au petrecut inaintea uit fatale mai mul deo jumatte de i In wt acest tip Voino-tase- © etki tias absolut netuburat. La desce intrebiri pli ‘ede ingore ale lui Rotenberg: De ce nu ne chea- 2 Ce pate si insemne asta” Valemin Felisovie +O si ne cheme cind ya veni veemea, sai Sear tiriu prin sala mori” « aecut un eo. "nist de vars, eae cunontea pe medicul-se dupa f BH Acesta samira vind acolo pe faimosul chi Ting, ce sa init si dsparut in au Intra ficu prabn erabnic inconju ari au incepat 4 se ate voia si se incredinjeze ol Voino-Tasenetki este ‘tui, ca cere nu mumai 8 nu fl =. bolnavul a fost ise afl Ia locus irurgul sa apropiat meze cu scalpel Mai tarziu am aflat ed in seara aceleiasizile tn uria- sul cimin al atelierelor fusese organizat un groaznic abator uman, fuseserd ucisi soldatitregimentului ture ‘men si numerosi ordgeni. lar biata, bolnava mea Ana stia cd fusesem arestat, stia unde fusesem dus si trise ceasuri cumplite pin la intoarcerea mea. Acea profundi zguduire sufleteas- ce sa reflectat in mod foarte vitimitor asupra siniti- Uiiei, $i boala a inceput si progreseze repede. Au vent si ultimele zile ale viewii ei. Ardea de febed, nu mai utea deloc si doarmi si se chinuia foarte mult. Ulti- ‘mele douisprezece nopti am sezut la cBpataiul ei, iar iva Iucram in spital. A venit cea din urma si infrico- sitoare noapte. Pentru a usura suferinjele muribundei i-am ficut 0 injectie cu morfind, $i ea sa linistit vizi- bil. Dupii douiizeci de minute aud: ,Mai fi-mi 0 injec- tic”. Dupa o jumitate de ori aceasta +a repetat, si in decurs de doud-trei ore ii ficusem o multime de injec tit depitsind cu mult doza admisi. Actiune toxied ins ru am observat. Deodatit Ana s-aridicat in capul eas Piii". Au venit copii sia insemnat pe toti cu femandu-se pese Dupii ce s-a iertat cu copii crucii, dar nu i-a strut molipsease icdind linistti cu ochii inchisi, si respiratia i -a rit din ce in ce mai mult, pand ce a venit si ultima suflae, Sicriul fusese pregitit din vreme. Dimineata au ve- nit infirmierele mele, au spiat si au imbricat trupul lipsit de vial si -au pus tn sieriu, Ana a murit fn vér- Sti de teizeci gi opt de ani, la sfirgitul lui octombrie 1919, si am rimas cu patru copii, dintre care eel mai ‘mare avea doisprezece ani, iar cel mai mic sase, 33sicriui - sui deasupra Dai np am ci eu insu dears ru Praia snd a pire ripest dein i rate In cede dos mop os, cam Peli 112, ci opt se cnt inte a Seamer rete are 4a apusuri (Ps. 112, 3), si ukimele cuvinte ale ps Suelo cm pf wea curemurs, Cnc Joa fed ict ob e nste cuvinte ale lui Primit fr nici o indoiala cape nite cuvin Dumnezealnsusi cite mine: Cel ce face a locui cea earpdincasi, maica ce se vseleste de feciori (1), Domaul Durnezeu sta ce cale grea, spinoast eps i ndatd dup moatea mamei copiilor met Ss invite ei El insu si a usuratstarea grea ty are mi alan. Din ourecareimbold Liuntric. amr tne ks dia cele cuvite din psalm ce mi eutremuraneg ge Dumecen in aad spre asisenta mea Softe Sen heer Bela, n numa cd Ti ine rela dine vate operat. $i despre care si ‘tu demult soful si nu a foi se reduce yi, am tu convorbiri legate de i nici 0 indoiala cuvine be a ct wn sera i Dune ae ‘iti si educdinit cox Pill a te al Tari eo fee Wad © fat owe pligh i Ht ort decal = in mere de Ase Miner PATINIREA Sofia Serghoevna a muri la adnci bite in casa ha Valentin Voino-lasenetki ful mezin al Vidi Lea.) De-abia am asteptat si vini orele sapte dimineata gi am mers ta Sofia Sergheevna, care locuia tn sectia de chirurgie. Am bitut la usi. Deschizlind-o, ea s-a dat inapoi cu vimire vizdindu-! la 0 asemenea ordi pe seve= ‘ul siu Sef si a ascultat adsine miscati ceea ce se fine ‘implase noaptea Lingd sicriul sotiei mele. Am intrebat-o numai daci crede ia Dumnezew $i daca vrea st implineasca porunca dumnezeiascd de a © inlocui pentru copiii mei pe mama lor moart3, Sofia Sergheevna s-a invoit cu bucutie. Ea a spus ci i-a venit foarte grew si priveascl doar de la depirtare cum se chinuia sofia mea si ed ar ff rut foarte mult si ne jute, dar se sfise 8 ne propund ‘ajutorul siu, Ea fi iubea pe copii mei mai mici, der se temea cd n-o si se impace cu Misa, ful meu cel mare, findcd fi necijea pe cei mai mici. Asa sa si intam. Plat. Pe cei tei copii mai mici ii iubea foarte mult $ ‘mai ales mezinul, Valia, au se mai didea jos de pe ge- nunchii ei, Pe Misa inst a trebuit si-1reeduce, Apartamentul meu de medic-sef era alcdtuit din inci camere atit de fericit dispuse ci Soffa Sergheev. ‘84 a putut si ocupe 0 camer cu totul izolati de ele Pe care le ocupam eu, Ea.a trit tn familia mea vreme indelungati, insi a fost doar © doua mami pentru opi. finde Cel preainalt ste cd Jegitura dintre noi a Fost cu totul curati. Mi voi opr aici, iar despre marile au primit de la Dum "ezeu prin Sofia Sergheevna voi povesti mai apo binetaceri pe care copii meiww Preotia ti » frie bie Tn curdnd am ailat ci in Taskent exist 0 f Sericeascd si am mers la una dintre adunirile ei, Lay una din temele discutate am imervenit cu 0 cuvantare: ddestul de intinsi, ce a produs mare impresie, care Sa transformat in bucurie cind au aflat ci sunt medi- cubsef al spitalului ordgenesc [Mai inaimte de a incepe operata,vtorul episcop ig ficea imoweauna semnul cruit si se rugn concentra Tntorendu-se cite jcoana Maicii Domnului care a atir= at multi ani in sala de operati a spitalului ordgenese, cio Ls inept air 20 wade cate dere pars ida can, neg Yon elovl a lca dn spl cleric Fimo dar dps ce icra va fea Ie ost at nia ro. V. Opn, conte Cag la an ‘cd ssala de operatie este 4 statului. Lil te sparati de sat. Dac chiro meni nu 1 impiedic, dar ill cia epetat cl nu ea Io ina, an mel 8 pital sia tn Vint sue vara pind cind icoana nu va fi pusi la Joe. Sojul bolnavel si-a dat cuviantul de onoare ca icoana va fi a dows zi la i daca bolnava este operat irk intirziere. ia intrat imediat in aripa de chirurgie si a ope- ‘aco pe femeie, care sa insinitosit complet. {a dimmi- ‘neala urmatoare icoana ata intr-adevae la locul ei”. Cunoscutul protoiereu Mihail Andreev, parohul bi- sericii de Hingi gard, organiza adunde la bsericd. in zilele de duminied, adundr la care el sau afi doritor din rindulcelor de fat vorbeau pe teme scripturstice, dupa care cAntau cu totii cantiri duhovnicesti, Luam parte des la aduniile acestea nu rareori susineam discuitserioase, Nu stam, fires, c& ele vor fi doar ‘nceputul uriayei lucrii de propov’duire care mi ag- tepta in vitor Ciind a apirut ,Biseria vie" cea de rea pomenire’ Pretutindeni era, precum se stie, judecat’ activitatea episcopilor in congrese locale ale clerului si mirenilor, ‘si unii dintre ei erau inlocuiti de la catedre. Astfel, judecarea” episcopului de Taskent si Turkmenia. a avut loc la Tapkent intro eamerd mare pentru edn reli, foarte aproape de catedrali. Am fost de fata si eu, i calitate de invita, si asupra une probleme de mare important am finut o cuvéntare lunga gi aprins’. Luan de cuvant dure nu au fost, $i activitatea Prea- sfingituluttnochentic (Pustinski) a primit o apreciere pociivi. Dupi ce sa termina congress participan- (ui au plecat, m-am cioenit pe neasteptate in usd cu "Grupa schismatic ail de oleic ce» rod ‘nate ster Bert Onto Ras a de ieept at pani novia te ”Vln och, cesta na ut de brat a ator tout on catalase mia spus i Ime & prods mae impese ~ dup cae, op peat?” jurul catedralei. Am inconjurat de recuse vreodati tele Preasfinjtului Inochentie ca pe 0 chemare a Iii Dumnezeu prin guri arhiereasci, si fir a sta pe gine dari nici o clip, am rispuns: ,.Bine, Stipane! Voi fi Preot, dai asa fi place lui Dumnezeu Totus, mai trziu am vorbit cu Viidica despre fps ful el in casa mea locuicste asistenta Belefkaia, pe fre in urma unei vidite si minunate porunci a Iai PPumnezeu am adus-o in casi ca maica ce se veselest i Fecor, iar preotu nu poate locui in aceeasi cast eu Fore rind. Viiiea ini n-a dat insemnitate ob et mele, spuniind cd nu se indoieste de credineiogi ea fai de porunca a saptea "7 J diinica umitoare, in timp ce se citeau cease Ginbticat nto dulama string, am fort deg de doi tea pe catedri si am fost nai pantent neobisnuit al hirotonidil Groresor care se bucura de tall ria dante i Taskent, i ll bal ane, tudenti ai Facultiii da local nasal suvomr Pécs {Pentru primitea hitotoniei paintele Valentin fost wat in raspar de eitre tot colaboratori si. Tinerele stu dente indrizneau si-i fact observatie si sil slemagte” pe chirurgul-preot. La aceasta el rispundea, din eit fs Aaminteste prof. Z. 1. Umidova, doar print-un zimbetplin de condescendent. Lar in prima zi cind pcintele Valentin 4 venit la sptal in ras, stadenta lui AL. Veniaminowiel a declarat: Fs sunt ate si orice gi inventa vl vo spune doar pe Pentru mine nu exist nici un parinte Valentin Fireste, ei nu puteau si inteleagi si si aprecieze ges- ‘ul meu, flinded erau depirtati de religie. Ce ar fi price. Put ci dict lea fi spus cd a vederea mascaraelor blastemiatoae si a batjocuilor indrepate asupra Dom, nului nostn lisus Hrists inima mea stiga eu puter: Nu pot si tac” i simjeam ck datora mea este 8h ape bin propovdire pe Mantuitoral nostra jignit aud ‘nemasurata Lu milotvie fai de nama omenese ? Dupo siptimin de ta hirtonire int discon, de prazniculIntampindrii Domnulu din anul 1921 am fost hirotonit intra preot de etre episcopal Inochentie. Mai devreme am vita s-amintese de fatale am ‘ost unul dintre initiatorii deschiderii Universititii din Taskent, Majriatea catedrelor de medicinal fost ccupate de profesor lei din rndul doctorilor a me dicind originari din Taskent si numai eu, nu stiu de ce, aim fast ales de Moscova la etedra de anatomic gi hi- rurgie topograic, {Universitatea din Taghen sa deschis toma ana us 1920. Devening pros, Valentin Felxovic fst evo x8 munceasc mai lt ma nerd fsa 11 Hse pregitea cu continent pny cu neti 39sd ser fe pro atc ‘arora In Tagkent bintuiaw malaria, b me Ste cen np vgn ni Then NE ‘Srp is Meni coer rv ‘28 ponile spitalulu. In fata nesfarsitului potop de “a fie Gmina nesta nc in anal 1917, race a Tn tot Turkestanul erau viinati cei ce aveau vreo Oa ental itu CO ard judecatd. Un general care isi aritase deplinul dis- pre fat de prigonitori si a fost impuseat inte-o celal de inchisoare pin ferestruicavsil. fn ziae sa scris de spre asta ca despre ointmplareobisnuit Potrivit amincrlor-profesorul a a pirintele Nakai unbl pin rn ast, cu eracea pe pit in acai enerva foarte tare conducerea Taskentull ® atuci era medic-set al sptalului origencsc, rec de tats lume ca cel mai bun chiru Uninit Medicio, Oganin, “ presedinte al ® Universitate le preda studentiloe SLM Pe Pint. Preda bine, sudenti il iubeau,ebia Se. # lemeao puin de el In afara operatlon gt et a sce ocupa mul en pit pani Per bisects desena plane de ll pai ei Aworitiile au rabdat vreme inde ia a conving irene la delet isa induplecat”, far in pital 40 ei ce il socoteau pe Voino-Lasenetki ,pierdut pen tru stiinga” au fost, probabil, dezamgi(i Tntlnindu-se ‘cu plrintele Valentin la primul Congres stinfic al me= dicilor din Turkestan, ee a avut loc la Taskent fa anul 1922, unde preotul-chirurg a prezentatpatry comuniciri de dimensiuni mari sia luat de zece ori cvintul in dex hater, aviind o mare experients simjficd si practic8. Multi medici povesteau ci plrintele Valentin arta ‘multd dragoste si profundi atentie flecdrui bolnay, cl atitudinea lui fad de bolnay era yeaa”) ‘Am fost nevoit si imbin activitatea chirurgical eu Sustinerea de cursuri tn eadrul Faculti de medicind, pe care veneau sii le asculte si multi studenti de la alte tcursuri. Predam in rasi, cu crucea pe piept; pe aftnci Jincd se mai putea ceea ce acum este cu. neputingi. Am rrimas si chirurg-sef al spitalului origenese din Taskent, ‘drept care slujeam la catedrali numa duminicile. Preasfinfitul Inochentie, care predica rar, m-a nu rit al patrulea preot al catedralei si mi-a incredinat oat lucrarea propoviduirii, spundndu-mi eu cuyin- tele apostolului Pavel: ,.Lucrarea dumneavoastri: mu este si botezati, ci sd binevestif (1 Corinteni 1, 17). {ln vara anului 1921 pvitele Valentin fost nevoit ‘ia cuvantal in-mod public la un proces. Prof Osanin isi aminteste: ,.in Taskent a fost adus din Buhara un rup de militari righ ai Armatei Rosi, care fusesera hhanajagi pe drom fn tren sanitar. Ka vark tas, i pe sub bandaje sau dezvollat ou de muse... Ranitit av fost internati in clinica profesorului Sitkovski. Ziva de Iucru se sfaryse gi medieli au plecat acast. Medic de tara facut rapid pansamente acolo unde era espa a auperfical, a bandajat superficial, jou i dimineata ‘vonul ct medi 1 new, ar pe cial rn Ba amin tratamenta ais! pen Ina -a raspindic nse ste de wn i linc se oc cu sab. fete Fit alco ini sunt apt de we" Pe aun eka locale conus de tonal tery Aces ana in cry sins opt wu om de lp rurime implacail si foute rapid in ce priveste prowl nteloecapitale. La ordiul lui au fost ime fcteazi pe ostasiil unares sen _ iat aesti si inchisi pro. P,P. Sitkovski pi ti medicil linicé lui. Au fost arestaji si doi-trei medici din Coma ‘rata poporului peatrs sinatte Peters a viet si fac un pe majortatea letnilor din Ceka, v0 Dill. Cu toate asta, s-anumitsingur acuzator public. fa exemplar. La fel ea acest ol arstit un discursacuzato Iatical, fast zdrobitor si expresile canal albe evidenta”. Pe acuzati li amenina impuscare ameninaimpuscarea Nurmi adie aint u prea corect gras vinea, binetnfeles, contrarevolui alte Iuiri de cuvint”, serie cuvint”, serie prog Fesoril Ofanin, .afari de cea a lui Voino-Lasenei, eal i ca expert-chiturg. Acesta b dat, frd teams, pe infrico Pe indi P 1 Peters, liter EA he hrc Sa’. Prof $. A. Maximoy is aoe a mines despre ro a pind. Cei mai au mise primise +, profesorul ub para cavalerigtilo mainile legate ba tact. Procesul era necesar pentru scopuri ‘casi fie aritaji mai bine clase! muneitoare servitorit capitalismului mondial. Insi olul maiestru concepat si repizat soa dus de rip llui a chemat ta bard in eal {ate de expert pe profesorul Voino-lasene(ki ~ Popo si profesore lasenetki-Voino ~ se adres Peters puirintlui Valentin ~ considera cd profesor Sitkovski este vinovat de dezandinile descoperit fn clinica li’? rebarea viza primal cap de aeweare. Directorului clinic ise pusese in spate vinaprbusiré discipline in ‘ndul bolnavilor si personalului de deserve. Rakiit internat in elnied se imbitay, se biteau, aduceau in sa loane prostituate iar medicié si asistemele, pasimit, i acoperea Cetitene acuzator public ~ urmarispunsul exper- ‘lui Voino-lasenetki ~ cer ea pentru aceasta sf ares- lat si eu, deoarece si in clinica mea domneste aceeasi eras Krupa Shrew Sepa, Dom Wreme dupa eat» api in Trahan wre prime inte pe care le-a pus tte 9 ties, color din Binrca Vi hom 7 Att wie cela it ie dau spans ainda peor Paarl Tio, ie = din ogi ot pecs eee 8 a incl Matin ea neplct rea unl partizan ext al Pax i malt 4 nec cod Vi peopasands e satieigons” late Savinskaia, fare pata ame a dup weniea aan eno 1 Oumen ci Torsha i spans Ce pracmice imprest eed sre spit pk Ia ieee wpete lar nett ciara nceDupi maki ani Verei Matinovas i ut se ndlneascs eu Vien Luca in 1926. cand finds fn Krasoiask la itorcerea din exif {at ma api penn neupunere fats de autor ca ost 3:68 ck pre refuzase x ie prevent a da deren moustlr fats mocenic Vaile al Mang care olin tn fsta ministre din Turuhansk, Pp tai’ amineste Vera Marino, Cand ne-u e Visca Luca i | | | rel Bisel it sii nto Prog a ' 1 put fant din p — va Re care tangusil pr, eta. Pett toate pc ‘exe scum, Ah sa de operas» yy eae lp ima nc aprind. Se povestete ¢ Fusesem prevenit ed pre al Turuhansk este un mare ~ of al sedinele sovietului re itului regio rljnas si unto al re Be ftuyi, nu imple 'ezeu dupa ajutor edn Isa pn © barcuti pe Enis). L ’ cererea acestui presedin. imputernicital GPU a cealalt p i nai de operatic: Visca rue pe tap inavului oat fi. mia declarat iniez bolnavi ste interzis bolnavilor sm bineinjctes, a putut 0 lll problema am propa, lor 5 mi duct in Am fost GPU maws fi se seaeees tecene ot eo Moma cil FL Balkin c2 maf ise vi 5 pa al epee eui oat tn are Var ar mai departe 0 si merger repede I ilu cms coe a | | fii Rca un brat intreg de Jucrur cllduroase chiar ceva bai) Calea pe Eniseiul inghefat in conditii de ger ex “fost foarte anevoioasi pentru mine. Totusi a in acest rdstimp grew si ape aievea, ci alinuri de mine este insusi Do Hristos, sprijinindu-md si intindu-mi Tnnoptind in citunele” de pe maluri, am asri Bee i catasers in numeroase Cemace ehterleges 2" ai grev. Unul di Tucontinuare drumul fost sims 1) ren ae eee Sc ci spon oes cae ec a ee a ee... ies iere siege chiar eb locul de exil, gicl sa hoirit si ma lase a = fabe sin dood (mi sau put mie) grimedt se blepar i arcina de at i, care de fapt eau Joeuinele a inca > 144 fami mai mic. Am itrat in iba peep, wade ‘eau art in curs vreme un dupa altel Wocuito- x am, din ahi. Tou m4 Inch Sfinpia voaste Binevoit a present unl dup alll pe eal ‘1 femei, spunding Noi am ehibzui ora sa sarcina Sd vl dea cate y fe lemne pe luni, Uitat fe Va face griji pentru ni- ‘oul pentru damneavoustrd". Mi siteni, bitbati Binevoiti a mi vat face grit penta deja totul. Ficcare ‘mujic ia umitate de sajen™ a asta © Sh VA giteaacal, ‘nu Vi face griji pen au cerut binecuvantare simian Binevoiti Jocuinta pregatiti pentru mine in alt ib, me jumititi. fnts-una din jumitity locuia Cu sotia sa Acestia. au fost mutati tn i, inghesuindw-i pe eei.ee lou ‘Comsomolistul care mi escortase observa, cum ficeam. cunostint’ eu loeuitonii /ebuia si plece imediat si innopteze in lat la cdtiva kilometri de Plahino, oneazi despartirea de mine, Learn uri binecuvantandul $1 siutiin= ‘cum vom vedea mai ineolo, isa ‘uinta mea, Aceasta era 0 jue 4, cu doud ferestre in ‘rind de geamuri erau lipite roase de gheata. Cripiiturile © cu nimic, iar in colful i printe-o cripituri: mare + intr-un colt o griimada de re la fel ca prima mu se | izbei in pragul sii de ‘dic8 2.13 en (nt,at de la punctul comercial. Nu- curiozitate mi-aiesit la prima inte cum am ficut cump prj peste, dar imi adue bine kiscl™. Am fiertrichifele gi am inceput si torn peste Sewer tap te sore ‘Perak hn tamern eu mine. In ap 5 mms cu fuiba mes din Bland se 021s - — no eee spl om cominsat st tra eniden ‘mak sperine scintele care (6% ‘titer imines, end mi scularo Win ps Pili tablicare cerca apa din hardiu si se scopere ‘cu un strat gros de she: (Gia din prima 2 ar inceceat < asup crapatuile iit i Gin ereasted ew cle =! hicce cro ‘ ‘eae limpachetate cupirdtirile fa. mercial tot aga ar incereat si acsup Goh ina al ibe: Tieam ay negple Cindi asczam La masa in hainel fe deasupes bed imi era cald, mai jo secbtige Oda ar fost evo si ma sp nd Tua ge buia si gisese o ibivire, Pind la urma s-a indura exilurilor mele. $i in Plahino ai povesti inc un Iucru al Iai Dumpezeu pe Acum, cid MEME ees un lienean si dou ai mult de treizec si spe ncunel ap de phesta, in celal . rai ule tant ‘cum am cess i. Cite a uci copii aah Sa dah ma we nic sd ou er ris 5a= Htsinge Omenesti, dintre care pe una o luasein dept Ff te oie cod akin Simesvind moltitnic am aleituit rugiciunile ey tcc Lectin sixsctcoasi era att de seund cm putea q i comercial, jar Berens cin anna nen tr i iliese ior si veibt,cdei me a 4 afumatd, demalt a ne Beret etna i elDonna! Dumaezc wi dat de vs fi Tucdhansk Pe faa i Kons Imeie, inst Vliet i alt necreincos. Ci rece aga va "Duy arta Gt acl: see hs Tra Doar lainceputl Yu sarc Dorn Heasipiate abies incur! St Plahino un eurer din Turan FPSO Sk Foor in Turuash Sse ndings, Jc co aa ala abi i i Dospan Turron eyoie medi Pines Lact acess 2 MMOTrahans ied scestia sy BEM pir ponane GPO KE ws Fa spear sci Ge incr le afar de... vk at af Cicut fl | | | : din ea POO Tndatd cea primit de ta mine © moneda di aur decnes ruble. Atincl mia dat‘ pecece de ote-tinad ‘in edtunele urmicoare am feut experi ‘ltunele urmitoare am fut expe CU un eehipaj de fini: 1a sane au fost ‘dll draveni siberiens. Acestia fugeau bine, dar dint-o dati unl dintre ei a muscat pe sal, nadi. Viziiul a coboedt si a inceput sie atoiasel pe clini cu joarda din lem pe care 0 folosea "ur a+ elem pe ein. Ondinea a fost restabilita ot au dus cu bine pin la destinaue pinat fo Turubansk eu. bra se $i cU nepreficuth bucurie a fost chiar mk anul-comsomolist ce mi dusese din Turubansk ta inceput iarisi Iuerul in spital, lmputerniciaal PU, care cu mult rdutate $i sacragnire a dinilor a Turuhansk in nord, pe Enisel tn jos, pe Pe in jos, pen unerea mea, ma intimpinat cu o pele min pre sindtatea mea Sf fel inti ncident picant. ImputeWsecetesainy Visca Lace ner Baleg ioe se atic eons Povo site rss PeeeL Sesh pore tists La capt Hebets as 1.100 verse md de Torcansh “pec, pia a {52 es pouty evavia Dunne poate jung la tmp Mara sna Doma Simerial Loca, = Tapken i Turkestan ( ‘Blin te 5. s Paden $4 su, . ide Durmetvoas cu tot suet L *iocul veri idea printe-o usd in bise iptimnite treceau na dup *inainte. Atm car a icoanei din ra, ¢ limpede. si Tint de slobonire. $i diate yoThaintea celui de-al doilea ex! SF pron tril exit meu dn Tashan ce sete pos tumcrgt ei rei ool nl nostra se incteas, si ultimele vapoare eb n Krasnoiarsk, Ce unul sii gropui ven cle 2 de i iar ev nu eram chemat la GPU pene ta primiea documentel Oddi, ino sear de la timul vapor, ce webuia sh itl ji august, a yeni S i tulburaser, exist dimineata ili de 20 august citeam ca de obieel din cazanul vaporuluiiegeau abu. Prioul sirenei de pe vapor... Citesc a atta Pale. Uh nte ale psalmulul a trisetul... Le primese ei amea ca pe glasul lui Dumnczeu edtre mine Wt calea inu-o barji murdard pe care © minoasa cale arbiereasc’ upd tre luni, iar nu dup un an, Domnul a porun- it simi se-dea drum, trimitindu-ani un mic uleer aricos al gambei insojit de o inflamatie violent a te- sumentelor din jur. Au fost nevoiti Sk mi trimitt a Krasnoiarsk Eniseiul i el se into haotici ingrimidive de (uri enorme. Drumul eu sania pe el trebuia si de- rnd sigur doar la mijloeu! Jui ianuarie. Doar anul din wena, eserul Ciudinov, mai fusese refimut end 18 ultimele vapoare si a fost nevoit si plece ‘und cu mine. La acesta veniseri sofia $i filea de ‘care a muri pe neasteptate in Turuhansk. wsem de seami c& Ciudinov ereu la bisericd, ascultindu-mi cu Ivare-aminte le. Pe Enisei cilitorii erau dusi doar ew nar na vreme bi entry mine tiranii au facut © sanie mare $i i. A venit mult asteptata zi a plecdri.. Am ing biserica ministri, ce se afla la iesirea Turuhansk, unde predicasem malt gi uneod chiar In bisericd m-au intimpinat preotul eu ert ul mi-a povestic o intimplare neobismuitl. Dus a plecarit mele stinsese ste lumanarite, fast ednd a ick pregitindy-se si mi petreact sa re din policandru, a struct 0 mic Vasile de MangasiaCalen anoint pe Hise w fos ae ale aleenscl pe re a plearea 0 0 ‘nico prevestiseInsusi Durneney prin «ste Il eas Pelee 1 Iwai sire eer "= ‘chil Mei. Vou privi cur mer Hi fe last spre Yapor ea wn cal sav ca un cate Ca tinteyeare trebule eric cu frie gt zal Galea mea pe Bnisei a toss cw FERRER Mlindel x toare popasurile unde era biserieh funele chiardeschise, era invimpinat cv sunet de ely Poe; sujeam tedeurnur si prectican Toeurile acelew nu se mai vizuse arhierew din Gele mal indepirtate vrermur, iFun sat mare, 1a nici 400 de verste de Enis, tw fost prover Ghunu! este primejdios, findcd pe Enisei se flcuse @ ct nu $e poate merge mai departe, feripituri mare in gheat’, iar Lang’ maluri apa legge deasupra ghetii pe intinderi mari, dnd nastere asa-m imitelor ,zabereghi, si dealtfel nu era nici drunmuei fi (aigava de Lang maluri $i totugi, am mers mai depart Am ajuns ta 0 cripitur’ mare, larg de un mettly Wwabitea de-a curmezigul intreg raul. Am vizutel De a Tar tana sk pln la Krasnolarsk: ann a Jo timpal unei zite sribiteun di rs W-eltun 54 ltul ~ iw medie patruzect de velocecacttt tibeut in haine din blank ues, i bicioarete ‘0 gui din enot, Oda (ait! Mew Fugat stn friele pin co aven sf indeep- ! harnasamentut de peo cai. tn a ink aver, lepure, ins indath ce misam seos minile i sub subi si am luat friele minile au Taeeput si-mni cain foc, aga cumplit era gerul tune veneaul la mine fost pacienti pe cane kf adue amninte in special de wl prin transplant de- my ws, Rezultatul operatil fusese ae ‘bun inca bird ‘ul impusea la fel ca tnainte vreme veverite nimerin Un bate! operat pentru osteomie ia femuralé extrem de avansatd a venit la mine slndios ajuns eu bine la Eniseisk, unde elerul care mal inte era pe de-anregul sub ascultaren sBiserieay i dup ce am ieul Nasteri |i Heist In Krasnoiarsk poporut, asteptindu-msosiren, ap. Acwilohie. Stujitorl Iu He imors la episcopBel ac — re eal pine jectomia, mi-am artat pie Seed uot tle demons pate Secl imal ca Esai mat mae interes. Mi sa sad napalm olay ene ote Trax petit pee ¢l-am rll Brame gid si fac eet operatic, A ee etecdns acon: aa Erect reer veu: ceon maal a meee gp depts mn ncep tents res= > ee Fe penta desire fia ico Cun bolaay 91 aproape fd hcmoragic. In ziua il a center com clon choc creel asec am mer acolo ep pe un cone | leet in im coma Ar ox hema Teetal do Un eels dra tncept resell esc, tok ts sot to a Sele GPU, a tarrupetecropacrl eee a ietieensees sapere orl sam ction cup pti PE Sima coma encoutv eunal. Coal seins tn tee ispenaurile mele sa rotburat gi era IB tro vid curr ‘A intrat iardsi adjunctul seful url eka ee mi inerogainsemn : dupa care le-a aruneat in sertarul mesei. Spre uluires ‘mea, si-a schimbat bruse tonul dur dinainte si, aratand ve treated pre catedala ,Bisericit Vi" mira zis Seance tia y dap, iar pe cei ca dunce: ee ecpccdin tlt. Mea itrebat unde am de Jind si merg, lucru ce m-a mirat. Cum, pot oare sa Tadent?™ Binet sop ecient eri ti cene 9 robuls seaplane Cokie nak wsecoptat seca ‘Feanyshghnde-ok-ca jogos nina Ting rl itd we Nel boul ma pis ogee 1ui GPU, a citit peste ‘nsemnarile acestuia, praznic al la bisericd sem tin pai la nde avusese loc impuscarea cazacilor. Bo Tn acen cute adjunct GPU ma pus eu o potaye jah ina a1, ordoninde cok a iam dit EXPericatl ce periculoe este ' sole cekstilr oi asteptam cu gril eh vid Gee U rj si vad incouro tl acolo unde drummul ota ta‘am trecut strada indreptindts Jocuia Prea Sfintitul Amfilohte. reepul discus inrat nonabl eleven fd oP cre ukdunta de ami ves. DUDE dah ea vr de Cilio a fnvurma extol fn care era afd nigra caine st vad i V4 ioare mijine a ea, spre ala Instn, spe pscine pl ce Pes Stniul Amlohic «dat permis camer nat in fa Cudioy din cle af emojiont a arnt in genuch a nico tele tingunds. Dup cea prt incest de la mine de la episcopal Amon. nev ne IEE Pe andi sine rugim pon eine cota gies sale de zece ani. care murise pe neasteptate ta -s Pe neasteptate Dood privegherea s-Liturghia de Criciun, pe care team slut impreuni cu episcopul Amfilohie st Keage Aojarskului, cei de la GPU minnu at 0 trisuried tras lecat la pari cw Ciudinow. La jumdeted steptate un tnd militia gh de La ard ma astepta deja 0 multime de oameni care Vensee si mi petreac is in Taskent mam intrs prin oragul Cerkassk: din regiunea Kiew, unde locuiaw pirintii met si Vladimir, fratcle meu mai mare. Din Krasnoiarsk am ajuns, Cu pune, pand la Cerkasak. Cildtoream impreund cu'Ciudinov, gi la Omsk tre- bul si telegrafiex m Cerkassk. Oprirea era scurt iar legraful la et, si nu am reusit sé dau fuga jos ina ine ca trenul sf porneasea. fn urma unei telegrame date de mine, Ciudinov mi-a Wisat lucrurile im statia urmitoare, unde le-am si primit ~ fas cu bunul meu e mergea fn regiunea Arhan- els, nu am mai itd Misctoae a fost intlniea bitrénilor mei pring sit le, profesor de chirurgic devenit episcop. An Hewat cu dragoste mina fului lor, au asciltarea tee ini panihida pe care am stu © 4 Soe Ge am slujit-o pe mormantul ripo- ovary de drum, od kassk m-am intors in ‘askent ~ asta implat la star — nrmas tn locuinta unde tie 1926. fn Tagkene i, pe care fi tia Sofia Beletkaia cu.co- Pe timpul exilului mey, | “N° 19 tinusee in rem Principal ai comunittis harey tS at fOSt i bapui in mod e ste. Acestia oe P ce pentru ming pul vizitel or. Mai ee = miserd de la Silov.presbieey iu aim afta ea . lor lenin nda st ma "AS Priving Mt Printr-unSee Raking fos enc plin de rivod ot NS peta neet een apes io corumtatea bart pe meeectenedrals cra deja demolatd si in bserigs Poteet Carisalui Serghie de Radone) « slit de SRE Reeamepiscop exilat, recut in .Biserica Viel ‘chbfssesem eu exist ni Mibail Andreev, care imparise cu mine Geel eu in gnats Eniseiuti, apo in Bogue Hee gi care se inapoiase nu cu mult inaintea mea, Gpetindes sh sfiniese biserca Sfintului Serghie dup piecpal recut in schisma. Am refuzat si indeplinese Ppeeeniia Tui, fapt care a inceput al une pee amiricium. Protoiereul Andreev a ist din sie Gpeverca fati de mine si a inceput si slujeascd la el easi pentru un grup mic de ps EL a seris de mai multe ori despre mine locitont Jui patriarhal. mitropoltul Serghe sa reusit sii mane teze imporiva mea pe lotitor, de la care am pei ia a seplembrie a aceluiasi an tei hotirari care sa rapid despre transferul meu de la catedat dhiald a Taskentului in oragul Ralsk din regiuaea Kursk po} in orasul Elet ca vicar al epise le Orlov si in fine, ca episcop titular in jevske irtire acestor muti, inst An politul Novgorodului, care tri) PE rab ila oase si al pedepselor dum- La catedra Taskentului m-a ndru, care fiicea parte tot fost Ineeputul rezeiesti pentru ur jocuit mitropolitul Ni Jintre exilagi din Task ‘Ocupindu-m doar cu primirea bolnavilor fa mine fhreste ci nu am incetat si mi rog in biserica 1 toate slujbele, stind in altar im- 3 preund cu mitropolitul Arsenic. Viidica Luca locuia nu departe de biserica Sfintul Serghic. In ziua fixaté pentru inserierea boluavilor 02 menii se adunau sub ferestre dinainte de a sini soare- ; dimineata incepea inscrierea si dupa un ceas umatate, dowd, pe lista pentra luna wmaoare s¢ ad peste patra sute de nume. KF. Pankratieva, pensionari din Taskent, isi ami~ we. Cin avea saisprezece a T de ruberculord pulmo . Sa spus cl sul apt in urma cara ea -a ump de wlbwrare Os ani au aftuit-o sh se adeseze episcopuls-peale= td wreme se inscrie ped 68 cat int familie de 96 oi ge Pind la wr 8 cnt bin dup 0 ak * ominat-o si ausuli in 0 a 8ban petr Dupitce ip termina trcburile,fetele venea in cai; cle pil n ; Senibil 1 nese de vorbi despce felurtele intimmplir ale will, despre ek | rile citite, Raia fi amintea neni tise oath Viidica fs Luca, a yazut pe ct scenti si un bile a bint nda ‘$a dovedit ci tatil lor are le era apropiat — mama 1or nuts veme. Lea a ds Pe OB Dae a 2 gaat o femeic care 18 abl eri {Orice disci cu eta par de intr net am ncepot 5 fe avea shi se insinatoseased mama. fo chema Sura Kojusko), care avea aveal inisprezece-aisprezece ani, a inceput sil ‘Visdica Luca la consulta. Ea s-ainsusit repede Visdica pe Raia ySe wet c& i Mele mesicini $i dupa un an, fr si fi cut nie @ te specialitae, a devent o bund asistentd medical dice Luca o timitea mereu pe Sura in oras sa cate B ‘nav fla in nevoie de ajutor yi sustinere material inte orfanele descoperite de ca a fost Raia Purtova. "Aceasta fati venise in Taskent indati dupa t rea gimoaziului in nddejdea de a-si continua stu Din pica, ea +a imbolnivit de pneumonic. Zacea't ceion (cas sein, 9.0 trateze si sh on Viiaiea Raia era epuizat. In acele vremuri cand inca no €x tombe. ae . eres de eredicios\ nici mu incipeas sub-tbolile Soictice a pute! foarte uy sf moa. La rug t - in disericit Sfintului Serghie, umpleau curtea biserie A ala Punk, Dela casa episcopal fraa cra acoperita pe Tntinderea a dou “Jc toamnd. lar curtea cased wade {Usbecii cate traiau in Tash pe episeopulmedic. © multime de bolnavi uzbeck ve- fea in casa de pe Ucitelskaia. Traducitor era Sura, care ‘rorbea fluent uzbeca. Tofi il cinsteau pe Viidica Luca, ‘indu-t sea judecator in conflictele dintre ei up Liturghie pe episcopul Luca i petrecea de obt I. mare de oameni, Dragostea for fat de ovina mai ales In ziva lui de mume, 31 0 “se savirgea 0 slujbd sibitoreascd {ca episcopoli Luca, fata a nceput si primeaseal er ‘are tun iir-» familie de credincion. Raia chiar © pate inspre biserick pare, Ames cvs or capac Tech eke o sive, opal a tmprcienit tocar i gl etm nee eee eae {1930 sa aflat cst biserie it demolari, Nu amv putt iat sorocul 9 fuse= ree areata ¢ on sama 5 nd 9 end aproeta fut den pers 9 “a ‘anghie, dup care.» . 3 te ~ cell “a Sa ria gain etende sine oer 2 posta va yeti mele + D ei = 18 very ~ s bisenich te ~ i ruse Exilul din Arhanghelsk sa scape de Vutoa Lae, st pen Hp esate santosihailovski si fi PPOs De ieee ces fos nil de de merrier i de Heel rs nt mil At Bees src spn ups ene sine Pome ics 0 celui care s-a impuscat — Deiat ce cs imrmanare eres SPME Bea scris pe 0 foaie paratata: .Adeverese ci profs esa rece cnr rv ig bees pcs ceca cae a EI mctnt cpscop Le 3. Vu.) SpAtebtsnt svc care conduca carl Mito PB cx 0 siowcidere. ci cu un asasinal, Seif viduva profesorului. In presi au apa iia ea Br plc ase De curs a Bit antenatal Hao font inl Htiei« Sven prs deta tatu U Fa convocat unl dupa tat ‘mai important medic ora over fondamentate tiie ctl dine Voino-Laseneii Hi smo ovaki. Savangi isd vorbeat co dag te aabilitenpihicd aul Minor ‘eferinge foarte respec ‘existe nici un conflict eqtel anchetstor a dat masttia doit eae plates {cl s spunea: .Experientleprofesorslui Miaionay lovese Puleric In principle religions fla profese, “Tee fligioad,adevering clr mincinoaa despee oats psitieN” a profesorului Mitailovsk pe eare aot pera rofesoru-medicIasenegki (sca) poate nese eaut tn primal rnd ca’ avind scopul ascundrt bagi ‘rime asasinarea lui Miatlovaki ‘an sinaciderea din motive de boala rec alvin ca Scop fnturares li Mibailoald ty ‘edetea api principio religioase ga Frofesori Slonim si Ragoza tau dat inchetatorului ncsinov © adeverint’ autenificatl of Gptul kV. F. Voino-tasenetki suferd de thi cl ei 7d isis vermeil oe ‘ti, cei mai bunt internist din Tag Au Seris ed na rain eps Ste Voino-ascot panseto awe acmacoris ae tape ease cate nace Ta ta eins rr 00s Ae Tiere pct Lica Fa rp be ances iar ngddae pica de cir sini Pe cor r ih cclula suprapling, unde mi * phvse refuss’ ope vides bce irr corte da in Teper Aditi inchison a feu 8 0 “tampa in Pa clicva vile dupa lesin Vlidiea Luca a fost ridieat Tipe tinct usin cant anchetator tenn. din nou protocols aca rl Tahal 1990, 6c 9, nd in conierre fps ch 1) Voinodaa eke demuocat i rival ch pedal S gu! 1929, adc a hn moti ui Milo Mitalowski~ so hi Ekaterina, a cbt altel winch co cinoma let experi! medicolegal: 2) ch acon fap al 1d premeditat fal in care din punct de vedere psibie, cu scopul de firmat de misursiie acuzatulvi $i documentele ane zate la dosar; 3) acesteaetiuni criminale sunt previ in art. 10-14, punciul 1, din Codul Penal al RSE Urbekistan, S-AHOTARAT €2 cetiieanul Voino-tasenetki V al RSF Uzbek Imputernicival P Sunt de acord: Butenko, Seful Seetick Secret Confirm: Karutki, imputernicit al Sectiei Secret Viidica Luca a ascultt in picioare toate aces roi. De pe et curgeau sicodie de sudoure de slabic mn srs ATIIREA ne nen ie sl ca oe lipsit de anuluiv tii Speciale a colegilor GPU. Trei necunoscu” au ste bili fard nici 0 confruntare cu acuzatul .._Voino-lase- ne(ki Valentin Feliksovici si fie exilat prin punetul de 1 pentru © perioada de tei ani calcula ne 1930", Ekaterioa Mihuilovska- sedinti in 12 localitis Omsk pent tei a frontiera Gi ccepind ev data de 6 m iva fos lipsitd de dreptul dere 2 fos exilata in raionul Cita si ‘Vadis Luca a sri de tei ort anchetalorla #6 os dea ise Infocu ext Si “Turkestanul Chine, lor acestuia ew rugiimit neria cw colin Asia Central st Jara fost efuzat Th pres .amuncitores eH 1 Oe at A «eric inten de pronvci artis’ fo 0 ey Experiena” Ta i ies ane. In fccae dite ae a ra cae pn experi #6 = ul din clebree wibnale foie i es a ne ro (2= gan descr oP = caetiio rau chiar cas de en et faa in pres twpativ © aractenulut ab. a ene pe rife al acest on a inert eam ahepundecintamiose t a ep va de protest De obicel 2° declarati et ‘si detinutii sunt Vasati sil fa. Tor devine pei ci am declarat greva a sunt transferati in spitalul in- os ot ea is a spiel ide chor ems esa nin give fae, Am ios a aes carac de st ae ean ice din wT am a ning, Acs fap laa fare inst Jot GPU, cre mi via in fccare eral de gov fuel, pe lapiz, dorm ae sacs dsompolef care ra am si tact! ev se afi un grp de oameni. Desc vant cham vt un grup de cekig $8 medic te cx erin pofsorl Stn, Mes ta examina ini a opt efi cele Iuerurile sau prost. S-a dat ordin sit fiu dus cu pat cu Casa, i doar atunei ‘ot in cabinetal medicului inchisori, unde nu i s-a pet ‘mis si tind nic} micar profesorului Slonim. iti sdaeeeaau Dens yin sh toe sm cunoaseti sunt Joctitorulgefului GPU nour ctv poli kt it da i iy ereva foamei”. Ticeam. ,De ce ost? Neavey i creer fm mine” Am nips as Sfestin, iar legea lui Hristos ne po Gim elu despre nimeni Bine, vi ered - Sti doar sunt nceyte sn gin cine plinge ? Pentru ce plangeti” $i am aucit um enti taoatints te epeccoah tag vdv? De tip rin cna eee dunneavoase vt pean at pee secant un mamta ol cone oni i at soctlintevluionarir” Na enti Me rou ch inculterea x bub cane a 0- a al deparamentll secre al GPU. Aca 8 vera ch vor dace Sanatand onde ese acolo i voreliters Pi un om ie ats dena face ou GPU case creat see aut El rain & noulspeaece de Be Seca ede lie avi vitimire $i fricd de moarte carei cirora unseen pong ons i en le fre 0 sa yep ne eiesc's cle pach oem unc et Sept ast at a Most wi cara prem mon eae” Rass aw neat En spuseleeckstilor eter gre (00 feat meg 10 ont i liber tvimis din etapa in etapa Semon ptr dein pan a Samar siamese oq ncn, C2 fee ascend may smas aint ‘necate si apiisitoare. sre ocova am fost ransferai fn alt vagon pent decisis. am mers in continuare pan ‘oragul Kotlas.. in vagon erau tit de multi pduchi et dimincata $t sears steam de pe mine toathlenjeria, gsind in fieca- ‘einen url sa de phi rine cise afl ‘mai vizusem. Ca rani eschiaburl” din fore make uber ale R wie, eihceaul doa detenl Gigantic tele 8 dreptul din pinta nisipos. in ba nur de lavite i acter te, iar tn mijloc un oe de ci se revirsau torente de apa, a negistrare au fost man soem de Nord. pe prin locus pusti,codsi desi, neu nt af tal te ut cel tare au fost bare in adic cdr ace Ya zeci de verste de Kotas, li s-au dat topoare gi feis- Iie si fi $2 ordonat si construiasca izbe, Nu stu ce sa mai fntdmplat cu ei. Eu bat. Precum ave: un fost matat la scut imp fin Makara in Kotlas simi s- propus si cont bo tuavii fn ambulatoriu, iar ceva mai tiziu am fos was ‘calitate de chirurg in sptalul din Kodas inte de afi mutat in Kotlas din Makara a jzbuenit 0 epidemic de tifos exantematic. Locuitori Kotlasului mi-a povestit ci in Makariha bintuiau cu ‘un an inainte tifosul exantematic s alte varie de fos, precum si epidemii de mai toate bolile contagioe se ale-copilarie. in acea perioadi: cumpltt in Ma- tariha se sipa zilnic cite o groapt mare in care se > cam saptezeci de cadavee deci foarte eur timp it ch rebuie Si meremai medicil din spita, arc eS geen CPT) OAS a eat de dUsANOS. rug in. ambulstorial vid femei ope tea st : try cancer al B — radical. Afland de wi facut plangete impo= ita, ci fi efectuam, cancer de in ambulaoct © © aces vet egional pen hesk, am observat cA mi-a aparut - emtjene mera prcminentce mi Fices SAA ccerun caer, wor pcre Fam Comics! sefului se see, cerind permisiunea si plec 1a Srerora pentru operate. Acesta a intrebat 1a Moscova ‘ani_am primit permisiunea de a joscova, ci in Lenin- ‘Locund in Asha piece si mi opete (pa. Am fost it rmterea la Leningrad calea artati mie de Dumne7ey. in agon am few canon cu un ind medic, cae dup ssa in Leningrad invita sta Ia el, sh ‘pandu-md de dificultiile care mii asteptau intr-un Oras secure. Dupit extern A 5 am fot rites NovorDee Ye mitropolitul Serafim,ce loeuia aco ns Pritenie Din-clinic&. m-a:condus in min taotent, doctoral Jolondz.'Am sur agate teme medicale, hind foarte depae de Bscewa, Pe Maponics cit de ct mistige. ag fon inst contin. Lata amas pHs, 0 cu mul ip inimes pcveehe ns owe, 3m ie een mae ‘pistirii cu cea mai banal stare su ae ie in altar, Cind a apropiat ‘Gomea citi Evangheli am simi deodats owl ire neintelead, care creslea foane repede $i care a Jans sail o putere ried in imp ce ascltam x afele sfinte Eta a unsprezecea Evangel alvin ‘hm peimit cuvintele Domnuhi.Tisis Briss cite Spostolul Petr: Simone, ful ui ona, Maines mai it deci acest 2. Pase ole Mele (In 2, 16). 64 egrat cutremur si moi, ca find spuse i Pen i emijlocit mie. "Tremuram cu tot tspul; mv a put ‘gkmai astept sfargitul privegheri, am mers ta mitropo- final Serafim si i-am povestit despre cee ntamplate. EL fmva ascultat cu rmulté Iuare-aminte,spundndo-i es fn viaga lui se intimplaser lucrun asemindtore ‘Vreme de inci dout-trei luni de fiecare dat cnt {iti aduceam aminte de cele trite I iiea cele de> ‘ngprezecea Evangheli ineepeam iar sk emus taate indelungate. fntrucat cal i te here o catedra de veeomis ©. J limped Mee poate de PC rea aierease 1a celui de-al vamplat o ct se poate indcdi am scris 0 sisunt la iti cli este posibil stare, dacd cinul meu duhov- ae indica aceasta, 2 vrea sl capa Posi sem in omni circ. TOUS, ma dat de cinul arhieresc” jeg deloc cum am putut si uit suis de repede porunca insusi Domnului Tisus Hristos 2 m cttemurase att de adéinc in Leningrad: Paste ‘mieluseii Mei... Paste oile Mele... Singura explicate pe care 0 pot gisi e faptul c& im! cera din cale afar de greu si ma desprind de chirurgic. ‘Dupé aceasti declaratie a mea, a cirei copie am Serghie, nu numai ci nu am fost cum se intimpli de obicei ial, ci dup itecivotoceeaigaie 193 oat Mosca. Pes a ce . ree et am ry de gind si fac un now pas payee nzeH ia ch fr FP ineenoen telat fit de judecatS, mi-am sport greul picat dind paws teem horn oleMeeetibaaee eee Garant dota baien siete a ferocecm in scest sens mitopolmis Anchors din rispunsul lui am priceput ci nu se bucuri deloe de venirea mea. {inca dinainte de incheierea exilului din Athanghelsk i-am trimis lui Viadimirski, comisaral poporlui rina dakaiire sun eae da posibilitatea si mi ocup cu elaborarea studilor de chirurgie septic int-un institut special de cercetare. Spre pierzania mea, de la mitropolitul Serghie am mers la Ministerul pentru ocrotirea sinitigt pentru a face personal demersuri in aceasti privingl. Comisarul po- porului, Vladimirski nu m-a primit, ct m-atrimis a ad junctul su, I-am cerut adjunctului si se organizeze__ gra pit de pir, anal TFjnile unui Piscop tiie. ai nl ite aie sfalt $n je In calea dreapti 5, ancam fte-un big nee ican 5am SFIS ri ann css gm ore Tn A Fit din nou bolnavi in ambu. a in Aranghelsk st dex ne do de icin 8 8 Opus od gic. Am refuzat i> vyenindu-mi intra. std de chi ‘ ta Taskent San pln it sere anenie, aera cu pulnta, Am decdzut in aja eta am imbriicat haine civile si in Ministerul pensu oertrea indi am primit postul de consul: tant e lings spitalul de boli exotice. 3 ‘colo simieam ci harul lui Dumnezeu m-a plist Operate pe care le ficeam erau nereusite. Am intrat in ‘wlulnepotrivit pent un episcop de lector de oncologie s\incurid am fst re pedepsit de Durmneze. Mam cova, in clinica lui Odinjoy. Acene am es a a Gopin,fiinded prima data ae ase exict Cale punctele de devipne: Dag tie ziceam cu Ochi! banda sean rag noe, prins iarisi dorinta patimasai de a continua munce iq tlomeniulchirurgiei septice. Chibauiam cum eee, din nou co tis cua nisarului poporului pentru octotitea siniti- este giinduri am adormit. Mantuindy-mi, Domnul Dumnezeu mi-a trimis un somn prevestitor eu totul neobisnuit, pe care mi-l aduc aminte cu desi vvirgiti limpezime si acum, dupa multi ani, Visam ci sunt intr-o bisericuta pustie, in care era Juminat puternic doar altarul. in bisericuti, nu departe de altar, ling’ perete, se afla racla unui oarecare cuvi- ‘0s, acoperita cu un capac greu din lemn, in altar, pe Sfinta Masi, era pus’ o scdnduri lata, iar pe aceasta cra intins un cadavru omenese gol. De amandou pir- {ile mesei si inapoia acesteia stiteau in picioare stu- engi si medici, care furnaw in timp ce eu le tinea un curs de anatomie pe cadayru. Deodati m-a cutremurat md, am vizut c& a cizuttoes a rai Ste sil PE i en a 8 pen ait i ee ck i Pa ash een una UP ii fee bse veut mele de poctint® | ins odatt septic: rt nespus de mult putered sume antireligioase. nei bemoragi Sergheevna si mergea deseori la ei. Mi-at fovografit ale sale, seriind pe una dintre x mls aeamint ile preuia mul jpot do ani UN iy catinnat eh ath MU ara; contin Tegal MY ararcon mune cadavre. Si nu g este de pine de doi ani am ream Si mi CUP de falta descoperiti tic ile acurnulate iq ‘si aleltuiascd maj ment pentru carted mea urge PS sing am cerut cu ositdie a vreme de rugiciunea a he sci Jumea nepamanteasci meas fost prt Oe ei 2" Siam infeles ci Studi Frau fost plicute lui Dumnezeu, si insemnd. Jui Hristos de cAtre mine in Pe data de 10 februanie 1936 a murit subit in urma itul Arsenie. Cu Prea ‘Stincnl Arsenieintreineam cele mai apropiate $1 mii pretest reli i ubea pe copii mei si pe Sofa iruit dou ele; Jertfei penira jenfé(Flipeni 2, 17), iar pe cealalta: Prin tine, ‘frase, au odihnt inimile sfinilor (Filimon 1, 7). Sa ‘otoprafiat 9 mpreuni cu mine. Imi asculta predicile Despre sine sim Al treilea arest Dupé un an, in 1937, a ince tru Sfanta Biserick — Peset al GPU-ului. de la sai Je dusminie Impotriva puteri sovieice, Bineinele fam fost arestat si eu, Hen, {fn ajuoul ares a Vliica Loca sa egret Ts Lea ro céiiva oamen in civil un ian pra. Av ha ieoanee, s-au bigat nasul in senarcle mese in dla puri, Un tins cekist a spimerat cua cu sts go fatel Anna Lanskaia. Vidica Lica gedeaiatan co fk SirosteascA o vorbs in mijloul oli abu la gris da castile, hainele, manuscrisele medicale, Tamirul co- ist a cerut permisiunea si fumeze, Episcopul a ris- puns: Va bigatinasul in srsone sof mele oe) nu se stie cce in casa mea. Agadar, faceti ce wet st in ‘ochiul drept orbise cu desavargie _ Regimul Jui Ejov era tnu-adevir infricositor. La imerogatri se foksea chit 9a &S intrerupere 2i yj weet cu. schirmbul, Ty eros doar ira vist 80 ate. I" of ie, dar curnd am cit pe cn pterice Halu er eat na SUP st Ba a ear poh aur de fa gear pe mine tsum pede. pense i ears afl un ssrpiesaeri Felmar CH Sim. int Pans mi 2 cole pe é sarvingd sf recunose cl Sunt spon. $nsh era si arate pentru care ‘stat ere bineinfeles of n-aveau ce si spun and rant. coninuat unsprezsce Sprezece nopgisim 0 dat arm fost gat 5 2 em nevis pest Cap ap Ce Ne. voded capa acest interogatoriv, m-am gandit {sper pe eek. Am cert si fie chemat seful sect i Secete si cind acesta a venit i-am spus ca voi sem ee oor A i coer bem kb oe pos . ‘0 ad explicatie posibil a fi aceea posi at sovielict nce vor, afar poate de g NRE Bains _ Neeta greva for se trimiti masa ‘Aveam de 1a Sai Am a cert i mi un cut athlon pnt i lating 2. aera temporal Pe dosul lamei. Pentra opri loving po she ch ai ar fi fost sitti sma dy : r-0 clinic de china ar fistrnit mare scandal in Tagen et Cie al ia ae enone ‘yins cd nu voi reusi xf pect enemy Sacp nul cu cutitul ~insd n-am reusitsi-mi tai nici pielea, Cekistul s-a aruncat asupra mea ca 0 pisiely mi-a exceed eae eee tern Pe erymesperepe steer moo fa ty cen esc ean am adormit si nu fin minte daci am dormit vreme indelungati. ‘mi Sectionez eu el artera tem. MB astepta deja seful sectici Secrete ca si semnez ‘minciuna alcdtuiti de ei despre spionajul meu, Eu inst doar am ras de pretentia lui. Suferind un. fiasco cu banda rulant” de aproape ‘m-au dus inapoi in beciul GPU. Eran interogatori si cdi s-a dat dru- pe podeaua umeda si murds- pe rate, In ziua urmitoare »=» an inchisoarea cen, ot rut 681 OP on fy ecw acol0 de Vig, oe sn Moana mi rain. de S10 ly ot ison regional iy a pt Sa oe et, cll se a secretari de Comite, ‘central, profesor, cm st si aparinic. Acolo ave te si vii eciproce, Ate ce 41 atragit in disput pe epi » insis Viidica refuza si fn cursurile sale de me: le Fe en cu 8 AES bleme de politic. fp celula era fata de toi impartial s Be de nna mescal: anes rt rai de pine. Attia fath de V'adic & apes ced era fa general respectuoasi. Pins cerducerea incisor fi acorda wn tratament ares i seaea de splatl toaletei si vasa, “iu meuaroc sind et toe fie pus in berate oon fea eile tiie en nreie Le ee tigen woe Visca Lea isi mine i 7 tists Lac i mites i cri Ne te pn equaes -Di journey, Eas echeopekoee ta. Ea, rasa, va imine cu mine pind Se . pin la mar” St ma tangata sng ald fox Aj oameni ca doctor, jt ca sljitor al seri, Cui fi face ru ata? Ca nig iar se annch Spa ne ci GP en fe celula unde sttea Visdia Loca sa indimplt ca nit definut nate de a merge la iterogtn, ck plecctune episcopal cern biscwinia: Fup 2 Pat dual i Vl fst chemat in pital chi reey unde doctoral Oboe inerat wee fndluness Ait convingl i lepede rasa sin general snug Shupra sa atenia ma mult deci ste neve, ODO deeared recunoascd mai apo in faunal cust cn. rest sf indeplineasch Iniciar pcre 0 A fa pivinga episcoplu deer fis, son sare tact dere cols ime pln t Toem, apc ck ga hat suk min ile sale.aot" a heer er nicidECUTD, Ci, imap wets LO cer. De JO On pe pie a aeercnde-sc cre rene och mh ek pms Sg nic i orl i, Me anon ume hig : fa tiniste. Toi OAMeNii ce y i ce i a) i slant, gg Pera yt 5 cet aaa a eeiecsche je mai prejos deci, si chat ce ay ar 1939, dup sel pe permis pactle. Dun spc hi 3 (Akovdian), céind primea pact i ove plangea niciodata si niciodati mu Timpotriva lui. Nu s-a plans de treisprezece ‘ile pe bandi ulant. Se spune ci mai mult de treisprezece zile nu re- ‘istasenimeai. Dupa ,banda rulanta” Viidica a fost t- tit in camerd ca 0 zdreanti. Potrivit marturiei fice Luca, Elena Valentinovna Jukova-Voino, in una dine acesteinterogatori in camera le an- chet a dat buzna de edteva ori un cekist imbriicat pes- fnezeu Ie Va da si ajungg nati tran cco fame ee em 1 Dose net ht tie a yor ple wrechea la rusia Oe aon iste de an, i vi 240 go Dank a n vara lui 1940, Ar: transtnis accast rugiminte pron ies Esacunae enemies aaa an nor ie La opi i my sare i. Pile we sn pe ‘velo fous ines ne ete gecea rudclor Ia penis st ses as, ton, Elena Valeninovna gra ving oe fimpalprogramolui de pital sess ayes ain uth cu un Gl Un Scat pou ees hgck hctnd un cara 6 a aed aS fain gura mare: Facet lo! Face cing pe Higa Elena ia spt: Este sno, sn” Dupl aceca avea si ale cl Vida Lact decree a foamei gi fasese dus in pital, aa pit de {al stu un bit Jin 24 de oe voi aca Naa vent ‘cast nici dupt 24 de oe nic pho spina Urns orl bilt transmis, prin satan glia afl: M20 “amit, nu imi dau drumol, fc din 900 preva foams ‘rlbdat de foame optsprezece zl)a oe a ting 8 36 19 Nar, t oat 2 SPae strabatand toatl carer, a . sk Se an nis Pe POU. Pig se ag ces Bi paset hi ace 8 NET Je prizul din Zita Bung pa acum I a etoare de DUMNe2U, pin, esti Pres St mae de ap fesbinte in cay aici ite putin Ns vive din ce motiv Am ajuns j ae ae ca uo ‘unui tandr eSCrOC grav’ bok “drirul medic al inchisorii nui inte. ‘Lam examinat eu si am descoperit un {Am reusit sf obtin consimtiimant) ses loli A ey mite pe ace! boas no cinich unde fora clevul mev, doctorul Roten- erg. Fam sexs aestua ce si cum avea si giiseasca la ‘operatic si el mia seris mai apoi cd s-a ‘confirmat ad Theram ceea ei comunicam in epistola mea. ‘Viataeseroculu a fost salvaté si mult vreme dup ‘ceca in timpulplimbsrlor noastre prin curtea inchi- sori criminalit imi adresau de la etajul doi saluturi si lumi isuntoae ‘Din pécate, am uitat multe din cele traite in inchi- doar ci m-au dus la se deel boul. Je picioarelor Cu cizmele qn OM si sedeam cu caput plecat aie gt PP aan tly Hoi ea ene fo caer ote wa eae nd. Soldati de para wnt Je mel [Sa aipanles ire picioarele mele $i m-au intebat de ung neat ‘Am fdspuns c m-a batut cu picioarle easy tt inbecs in carcerd am os cha ti foarte aspre: Mai tira aveam st aha nce primului'meu interogatoriu fusesers conta” concludente de GPU-ul moscovit si de aan a ordi $4 se intreprind’ © nou ancheta. Pe eit se pa eee are chisoarea regional’ sal doilea interogatorin pe banda rulanta. ‘Cu toate ci si a doua anchetd a rimas fir rezultt, tot am fost exilat in Siberia pentru trei ani ‘De asti dati nu m-au mai dus prin Moscova, ci prin Alma-Ata. si Novosibirsk, Pe drumul pind la Krasnoiarsk am fost prdat in chip foarte ticlos de escrocii din vagon. in fata tuturor detimutiloc sa apro- ‘iat de mine un tinr escroe, fiu de procurorleningr’r dean, gi. m-a clus cu preyul” weme indelunga, timp ce sub acoperita li ati dol im esasol fin comma ne ge rasboi 3500 de oar, jy sans in A viaica Lea 1 Fneeisiey oe ©? nional, A.V. Barski, cary e ani, isi aduce ase de an, Ii AUC aig ro fncepotul Iai martie ven pe atelier ig de Ia incep oie opal Lace 2 St e.g PEZEMAL: Ey fina cn baa alt = Acestnumme Tn cra cunog. profesor Voino ls sie septica™ ri is Krank oy sn ore mar de fot diving at wins! i aionul Boag san 1957 jn bea. cali e Ma ie smegma nt aia rag. Sarah i asiqur doa lenera si brana,figidy, er bond aut in munca de chirurg. Am fost intrucitya mam tact de ut asemenca ajutor 5.0 ase tes i : ‘Doctoral Baki spunea ¢& fn ristimpul ct au lucrat imprema, profesorul Voino-lasenetki +a tinut in fape un intreg ears practic de chirurgie. Cu mare greutate seusit si capete pentru episcopul-profesor exilat permi- _Sefaraionali pe probleme de sandtate”, isi amintes- ‘e Barski, rao femeie foarte energici, dar fara nici o ‘Prepiire medical si aproape complet analfabetd, care ‘ia numa sl se semneze. Doctoral Barsky Tas profesor ect tall rao Dace ge se aera turilorYacame ba ge pa isdica Lica pce pi iain cdc Losin Mo tra fo mare {il iubeau si bucitireasa Ekaterina Ty dia it aducd profes ce cms pa el ruga si nu i se aduct nimi. Copilor Vida Loca i: seria: Bani si nu trimitei.. Dulcur ae aru dele gurii s& mu trimiteti..” Inficmicra T, 1, Starodubjeva iyi amines: .Noi asistentele si infirmierele, 1 iubeam. Profesor wa su ferit nici un necaz din partea noasra.neat en etna 43 Ia vision i a St wie de che sot itd cd ene a Sin Kraak Vins centeem ncn ‘Loca ajunsese Sa net jute orang 2 MAI CU creer inceput in nevo, li locuingg _ eo psnaiat camer pe on ti inst dest va oferitposibilitatea de jr hap a edicullocului $i de sofa ui, ¢y cscs eipetc. Mai trziv acestia Vea $8 Prt bia mi tieam pe picioare c€nd m-au yj oan prima dati (asta urma hranei foane roa primi in nchisoarea din Taskent) si mi ce ‘ser un mogneag decrepit. M-am intrittotusi dest, de repede gi am dezvotat 0 intensi activitate chirur ial in pital din Mura. eo azar din ectia septic a spitalului de acolo, asa incit am avutposibitatea sf scriu.numeroase capitole din area mea Studi de chirurgie septica”. ‘Acolo am ‘L4.un moment dat am fost chemat sedial GPU din ‘00 0a, posibilitatea de a.m al Septic, crag qe a ea rurgia militar de yee, ® omeniut chi. La Tomsk mars eur hi 0 aan minans care mit us-6 la gi Porites og pe pavitoae aching 4 Mem mand, franceza si englent gf PU i tnt, : 2 iam twee ea: Duplttntoarcerea in Bolg Mura et 3" din colt mace Sit ecu 2 Sm A venit vara anului 19. termindnd cu fArile oecig, rele URS, cand armatcehiteige, otale, au pitruns inre hous {Cand a inceputrzboiu sala tal i erm tick ele ma nae asistentele erau silite si spele by fok ‘nacea perio Vita Loca tae ea bold foarte putemic de atrimite ocereest nie a Post iu domeniul ingrijri nilor, ins apo am bce Sa astept pani la sfirsitul cri mele, cerind si fe ei. {ath ct mai urgent, dati find mares ei important pea- tru chirurgia militar de tern, fn Murta a pst un spe- ccialist grafician... Acesta mi-a ficut Schije minunate ale ilustratilor pentru carte.” $i dup oun del incepu- {ul rézbojului: ,.Dupa terminarea ci voi nite la Co- ‘misariatul poporului pentru sinitate si la Burdenko, _ chirurgul-sef al armatei, cerere si mi se dea un post de ‘in domeniul ingrjiii rinitilor”| sti, a p-a1 al spall py princi mn sana its POS cup El eaje a erg Aoes SP ay Anant HOCAHLL ung Treva 15 Tt al fuse Pirin de doi ani 5 ie une mas amintri laminge col. i rt ae mila ui Dumnezeu, epg Rs i int a en “ny tului fluvial de pe Enisei, 1 Foal A pl iso Vides Na Jo cle Present Pred So ta Kali, episcop Laa, e Nee kere 0 condarmare I xl a fee, tl Bolla Mur din Ginn elas seiit in chirurgie epic fx ‘ae in code ro sau in stl fe ‘at mle i ev icredng un pst Rog excel et fe eg iri no wnat pie eck So pcp nce uli sm ‘a ek gic Lc”. Cind aceasta ajuns tie pale orgenese, ca mu a fost trimisi la Moscova, ci i -concondans cu disporivile existente — la comitetul & fin. La comite au chibzwit indelung: sd o wisnité, Str? Mimi Neary a vazut-o 51 pe masa primului sol son ite ci in up spel i Ness teas peu cur bn ny inoiarskul era de : dip cami mena ins in prim rnd de condacere metcals akin Voino-Lasenetki. Seok Mili Loca pfs ines aoe Coa oes ‘Viidica Lica a mai. rimas ined dot ant in poziia de ein naeatsertrmmmaneees « Sectlaston pan eg dnryo ‘MAnd. SA mearga a conferinfe stiintifice care aveaw loc local de 139ceo eae te ong de 17 pu ern previ 88 fi penny a 8 ate Sy tk lui iu Mihai Keasnoiars, ay, gj mi iubeaw mult, Cand fi- niii mi, salutau cu {Fou chieurgs V. A. Subodotskaia fst amines ‘Noi, chur tineri, a inceputul rAzboiului nu ne Pr epeam li mai nimie. La Voino-Tasenetki ne vitam det ‘rept cu evavie. El ne-a invjat multe lucrusi. Oster” ‘afar de el, iar bok Tit, cH personal nate apeeteony i tei de consultatt date de ue Siptimani ale aout 194). yt spitale, consuliase mai malt de gpa foaia bolnavulut: Rita caare at te ‘Vides Late Ti ua la el pe rant au sai grave: Radiologul V. A, Kluge din Kramer ferath unde erat deseircat tenutilcsanitare th San ea ene mo ono st a a pe male ach male sl oe ese ae ee aaa spunca dupa ce a vitat spitalul 15-15 Ain nie ul utvit He sn io ute”. Monieg epodical i tbr, roodats de sufi sf, ino eaten bone dp pul La, A fot si cect as dirk ati rt chinurile acest ei ere ce mai gre. Ma Ua peti este biserica eM i more ona ge Vidic Lc Dee el 04 au pista istorii ale me ee en seins Aseina Nites in Tash ain Urbekista inc dinate de ae 4 et: Pe Valentin Felixovii 1 doe reusitd. Oda, find rein Sent teres cae i tie oe ‘monndntali: ,Uite un chirurg care mu st oe ‘un'bolnay. lar la mine € cel de-al gua i sit: nile de marginea mess 2™O nav tort trae bolnav ton i net ‘Daca ou exists alté pose =" Inavul pe cane tt oe aj inti 9 se nchides i eames 804 cy Despre aceasta iji amimeye a = salon si veden 8 boy pent cas else wane ea protien lt cctonn pe moar eb wpa sie cde we ao pet ota Grele era gi conti de ty cate. Spal 1315 ear ean eae Iueritorit de partid comiteus de Gt saaic grea a acesuispialnvell tanta cass, calitateaschts a ingsii bola dase aces remarcabileloreapacti ale ype eaiica cae este profesor Voino-lasenei, cin scr ao cul de munck W agaed tn el spar pene > {ntr-o serisoare cate fl iu cel mae Visa Lac se plingea ef trie s lcreze incom insperaie personal aoxlar este nepcet gs. a fw cunose fundamentleehruyic.Prcse It a fost toate im seama wreme de wh an nae, des evr ba lteralmente de cine. Am devent foarte irs cum ctv i am avut o izboenire de mini ait de puted inet awe ‘uit iu 0 doz de bro, smi fc ont c caCirare gence: wel vi eet fea pase Tos aoa serra ve 0 we ane oul mai dineaw picio’ Si ape i a in apisitor ai se Semple sich sae, eay cole i seit cece cone ame mr i mir ee em er Meera nino ce Sone ‘In prindvara anului 1942 atitudinea autoritigilor fat de jaeetoarcimas Comet se de verifies agfrint intr-un. chip cat 1 ait Viadicd. In timput Cog ee Pala fost Vital Je Hume ” ea, fies ‘pts capese micul dejun, prnzal i cna de la bucditiia piu rau lat suri penta imbunattiea cond ‘ilo ii de munca, In Irkutsk, la consfatuirea inter-regio~ nal a chirurgiborsefi arhiepiscopului Luca. sa ong a oo veil tiumf", din cite ii scria el L tn icp OPE pe in HE deg i parca me ‘comandanilor, tise age a ae fone episcopal Lae ich nn ear pre ae ae ate; Despre aceat pina seria lui N-P. Purin ea ei Sle Vises Le fn Krasnolarsk (amin > " $ cunscie dp spl Li hi NP pos ef ences piscopal Luca st seisorite eats et get SP ahi 20 junie 1942, Molt stimate Nikolai Pavlovic Simi smitropolitl pondenta p pare ct ple TSoghcca demi ce pe keme reigns fsa, sco i $i tctice,coresponeni cae var wn eat ies um mare interes. Desigur, meni puree Avi transmiteaceasticoresponden ‘Ammo mare amiciun: din Novosti mi ya o- aonicat ei ns po eit crea mea dn ia dere Mise poarti o exceptional pj pacientes fot de fark ee dde--venirea’ lui Student medicinigs care Iau primit cu flori in Simferopol pe Vii Lea au fost pedepis pent aeestiucta La inceputul lui 1947 Viadica ii scria fiului siu: Comunicarile pe care le-am fiicut in Societatea chirur- Bical si ta dow congrese ale medicilor au avut un suc- ces enorm. La Societate se ridicau toti in picioare cind intram fn sala. A inceput obstructionarea. Mi sa dat de _injeles fri: ocolisuri ci mu trebuie si mai fac rapoarte trial serie ci te Plecarea din Tamboy ‘u ini; tot prof aminat-o considera cd mtr mine i pcisesca medicilor gla Socictates anngat © sipawi din intreaga C cd de pe GosPitalnaia —s cultatilor si munci, «Simferopol simi la ari. Medics malian or, M. F- Avercenko, ‘impirtisi experienta sa medi ‘bucurie si dea consulta vm mai sunt chemat nici la consulta Din cs cid se ppdesc bolnavi cu afectiuni sep- in p SS - ‘Am fost la 4° lar In al scrisoan ewe FCW Filatow an th eroe despre tenes Wa wines ye. ar oia inp yom cee se ‘opt la unsprezece tinea Liturghia Wigs DE Mor a iccere i. Tn mpl eon a Lea re modest secretara Evghenia Pavigwng Ponsent® Gin Noul Testament. Dupi acces nce oo parhiale: dispozitile Patriachie, pont panies ne fai, numivile si transferuile, preemie mans (Canéelaria se afla tot in apartament. Secretar! on un preot in varstl, plintcle Vitalie ~ se bignews faptul ci arhiereul cerea rapoante exacte si riopoone Tmpedi la fnrebsi.Athiepscopal Lacs a neue fd intrciere st sovdiald Secretara personal 2 Vict, Evphenia Pavlovna Leichfeld era un om foarte apropiat lui, o intelectual in varstd, profesoari de literaturd cu educate univer sitari. Ea a scris cu multé himicie sute de senses predici, .Amintirile” revizuite mu dath ale ahicps copului. in timpul eft a lucrat ta Vididica ea a citt de patru ori gi jumatate Biblia cu voce tare, a itt nen imirate gazete, reviste (unele in limbile german 9 franceza),tratate teologice Citirea presei si a clnilor continua pind la prinz ‘Dupa prainz Vldica se odihnea, iar de La patra la cin primea bolnavi. Spre sear ficea o muct plmbare pe ‘bulevard tn josut riuletului Salghir. La plimbare ev sot adesea de nepotit Gheoeghii wi Nikola. Arie- 1sacest 14st: Fe poves, Dupd ei. Dupa mul ea yea piscopel ie it eerie i coeons Sia de 2 le gp cabinet: Vind aan a pc enon eal PE emenea Toae neeae le de a ag HSUPA may ere. ota Danko eI Se jropol 8 Danko sunt rk (nn a Acopet is de a goat de lowelt. *toare de Dumneze. Li Pree Sfintei Ni ‘ . Nast pat ceastri Si Un ceas ait dich cu 11 Fis cn preich CO ral. Am obosit. Nam mines s ines 30 seri el fiului Mihail in 195) oath nospte obi - donmit toatl noses munca-mea, Mai ales acum in ste Tj inet ceasuri 1a rind. Sunt Tat de Tambo se assert cl eal ris fica Luca, or pu din nc de veer i, Sea “dupa rinduiala intreaga. a viaica se muta din ora int-o casut de Is Alas, da siacolo continua zi de 2i acceasi munci ircondatd. Singura deosebire consta in faptul cd pe ide sud al Crimeci el igi ingiduia plimbiiri ceva ‘mai lungi si inota cu pliicere ‘in mare. "Prete si sfituitor duhovnicesc al arhiepiscopului Luca era arhimandritul Tion (Bogoslavet), care se ‘bucura de mare cinstire in Ucraina si Crimeca si la care veneau cameni de departe pentru povete duhow nicest, Athimandritul Tihon fusese intai-statator al (Crimeea), mandstire aflatt ao pester iar Sup’ ce Nessa fot inchs Eo Feopol. Sau paaKaLmeeage ge ne eat ia Saovnicest Pe cael avea pre Ta deri mandriva Tibon intle Ton Seeeet i mont tea 150 piscopul Lace spunes ‘mn al stareului ar- Amma ferciea ea in pe i Dine de cdrmuite a eparhiei Cries crm a eparhie Crt en Prieten si cel neal rap sfauitor. Toate sfaule ee, tintuindo com cd oe pisericesti. sf eu aveam ne - felepte €1 erau plitrunse de alevantal duh cone Bae el kit stati Sao urea ta mas evrat ucenic al lui Hristos". Pomenives parinete Propoviduirea arhiepiscopttui Luca despre nsx ea indreptat si lire rudele sale, Ficei Elena Visca fisedia: ,Oare va amin, tug Ana (nepoat), de prea ta rispandere pe care o Veli avea inaintea iui Dun rpereu daca nu le vet invita pe loci si pe Katia cu fegea fui Dumnezeu si ct rugiciunea? Doar le ame inf cumplita primejdie a propagandei antireligioase. ‘As putea si ii timit Noul Testament cu Psaltis, tia Patriarhici, dacd tu si Ana promiteti ci le vet cit ‘sirinepoatelor mele. Cu. grew. am reust si fac rost de ‘Noul Testament in patru exemplare pentru tov. cop ‘Viidica Luca mérturisea intr-una din predicile sale ch pe atunci erau chiar si preoti care mu putea face rost de Biblie. Fiii Viddicdi au ajuns savangi cv renume: Mibail = anatomist, doctor in sinte medicale, profesor; Valen mcot An Oates N.S nj BIOIPE, pgilejul zilei de nume = cauna cuvdntl Tui Dumnezsy, a ain Tat ying Gina ot fo hia sprains diy ist en Pa Sd ce ear on Val Mat mak midi 1 a auld 9 In ser pe arhiplstorl or, tune inst 1 ma val Maret desi conducerea din Tamboy bia fe entra eum i at sg imputerncil cu problemele Bie os Sn Simterool a raporta la Moscova car ret Lua ie in caterall © sere de predic cu caracter antimaterialis. Ta mol arilor 50 Karpov sa pronuntat cu du- sine a atesa cuvintirilorachiepiscopului Crimec. Gnd Viddica Luca sa plins de fapeul ci Revista Pa- thats Moscovei nu ti public predicite, presedintele Sovitului pent problemele Bisercit a rispuns: ,.Dum- eavoast’ tlburatiapele acolo, in catedrala din Sim- eropol.Bine, twlburai-e, dar in arens international va las”. v 4m comitetul regional de pang send woth Cte Vides mi CHM, gedineeni. profesor, inginen asc la bise sick *Mlui arheologic al Crimeci, Dibliotecari, Se lt, savand de reer Pavel Ne eipevici Se ant de enune ag eat N Sarelsi Rabo! pene med pan dnp entry Apirares Batizan in sme cum erEea a ad fae a fasculte propoviduirea Viagieq tt &U soi a ig gen ota oO raja «2 fe regi $1 stitd.Pentr aceaa Sonitetul regional, IMLCrOEAt, ameningy, Wrote 8 cota pe care 0 eTCAse. lipsit de de a anii "50 Vilidica Luca a incerea toys. : gehutt si salveze de la demolare bisencs ett SPXIV-lea aflath pe drumul Simteropat Senn seo didirea si au ajuns la concluzia ci biseriea seats oneluzia specialistilor sia cerut pe loc ca biserer ne thilor crestini si fie dat crestinilor de acum, ca wes. tia sf poat\ relua in ea slujbele. Monumentul de ari tectura a fost, bineinteles, demolat fiird intirziere, iar je profesoru! Schultz istoria aceasta aproape ca La cos tat cametul de partid — in comitetu! regional au tipat la ek .Esti membru de partid si ajuti obscurantisilor! Te Impotrivesti propagandei antiteligioase ”!" La inceputul anului 1951 arhiepiscoput Luca, care mersese la Moscova cu oarecare trebut, 4 intors la ‘Simferopol cu avionul. in urma unei neinjelegert nu & Yenit nimeni si il astepte la aeroport. Arhiereul, cae ‘€f4 pe jumaitate orb, stiitea pierdut in fata clidirit aero" ‘estiind cum si ajungi acas’. Origen thew 179Stor in suinte med sei institu de inemenisth ol. Me Seceno . ilejul lei de nume, np Mia Pal w- MUenicu seria me a fe pil de credin souna cuvintul tui Dumnezey, aya ml “ied in Tambo (era ebrua = intl Pear spit Piinile di a ea ed plecind Tn. acea seard de st midajduiau Si-L mai audi til pe amipistorul Tor, Atunci ins se for et, deiconaiceres din Tarnboy ie eva on predicaona nemuleumitea sa ates 1948 impterietl cu problemele Bisrici in Simferopol a raportat la Moscova ci fine tn catedral 0 serie de predici cu ist. 50 Karpov s-a pronuntat cu du- rise la adresa cuvintirilor arbiepiscopului Crimeci Gand Viddica Luca s-4 plans de faptul c& Revista Pa- tran’ Moscovei nu ii publici predicile, presedintele Sovietului pentrproblemele Bisericii a rispuns: ,Dum- ‘neavoastr tulburati apele acolo, in catedrala din Sim- feropol. Bine, tulburati-le, dar in arena international sel mai vad vt ‘si gesturi ale arhiepiscopului, -medicii necredinciosi, desteptau te sais ni Peace sien, len an, mush Schulz, Savant de rename tl Pavel Ny Marelui Rizboi pentru Ape! Patizan in ete cum mergea la catedrals yas’ Pati, ig, ulte propoviduirea Vikas 8 sta ide ma despre el gi oi ou TECUNOSTING Vorbeau to ¥, gi necredinciogi. Veness ote sil “ tpreuni ar religie 81 SUiMlA. Pentru aceasta fae lia Syetul regional, interogat, ameninyg SSM a Peni *50 Vididica Luca. incera gjut sf salveze de la demolae binned ct 31 x1V-lea aflati pe drumul Simferopol Sune! a rugimintea arhiepiscopului arheslogh ae didirea si au ajuns la concluzia ci biserica sent | conctuzia specialistilor si a cerut pe loc cabserier restni si fic dati erestinorde scum es tia si poatii relua in ea slujbele. Monumentui deat tectur’ a fost, bineinteles, demolat fara intirziere. ie pe profesorul Schultz istoria aceasta aproape ci a eos. fat eametul de partid — in comitetul regional a iat a i ,Esti membru de partid si ajuti obscurantisilor! Te ‘mpotrivesti propagandei antircligioase ?!" La inceputul anului 1951 arhiepiscopul Luca, care metsese la Moscova cu oarecare treburi, s-a intors la Simferopol cu. avionul. in urma une neintelegeri nu Yenit nimeni sa il astepte la aeroport. Arhiereul, cre fa pe jumiitate orb, stitea pierdut in fata clit sero- | Nestiind cum sA ajungd acasi. Ordgenti fl ew 179wae se-wseze 10 autobur see ind arhiepie osteo ros HE Sa pete La rugi Mpatut de 12 Waseu si, prit autobUZul chiar PViidiea & coborat despre cate ey at in aplawzeecventeaZat Diss ees ao ori m vietile celor sfing, eu spas Sa serspectat chiar $i de cei de ve rca ee ee eee De pruznicele mari si drei iin paren il felicite epitroput au eetin medic fica Luca il sat- ae feropol, pe care Via ten ree Pent arhiplstorul todo da de Ia mos, mai ales de cAnd affasers sinagoe grit in 1957 flu ck a Patiarhii Moscovei si Gruzici, fe Merei si de fa comunitatea evre- relatia bund cu evreii”. Vidic. a wut sii igi piard’ definitiv ve- an aa ecpule sii vada prost inci de er Oo arma li 1947 ahiepiscopul a fos vidal mean In Odessa, la Filatov, Celebrul oftal- wg ta examina fndelung pe Viidica sia spus ci pin’ la orbire mai este cale lung’, »Filatoy mi-a des- ifiere a cristalinului care va progresa Cn ele de a cise ve nai pan si zece)’, soria Viadica Luca. dup’ patru ani arhiepiscopul Luca = si citeasci si si asin tees tumbre. A way ieee ae peg Ht -Anesteziarepong In toarnna anului 1952 profes Boma 2 profesor “a Luca, coperatie preliminari ~ iridecten de acord, intrucit la el, diaber, cu 0 infectie ia propus 0, fli, operatia se ct apropati era poipiathentoeete Sense a iu de secretari, Pe Pipe sera hartite pri ‘Tandrul episcop Mihail (Ciub) at {n Simferopol pentru a face cunostin. iyi aminteste: .Am trecut pragul si am vizut pe Vi dica, Stitea in mijlocul cabinetuli. Mainile ppt prin vazduh neajutorate; era limpede ci se striduie xk gliseascii fotoliul si masa pe care nu le vedea. M-am prezentat si am auzit 0 voce joasi, fermi, care nu se potrivea deloc cu infétisarea stipanului casi: «Sa tie iti, Prea Sfingite. Va aud vocea, dar nu vi vid. Apron afi-vi, rogu-vio. Ne-am imbrtisat. S-ainnodat o dis- cutie. fl interesa si unde lucrasem, si unde invitasem, cine fuseseri profesorii mei. In timpul convorbiri sa tidicat si a aprins o lamp mare si puternicd din spa- tele unui orologiu cu cadranul transparent. Incordin- $a vitat singur cat e ora. Dupi Lajshutui, vent eu Vildica Lica, 181Vii nssscopol Mill a fos 2 ve amines bis de subsu0r, iat dupa a pe antl festive Vlidicg Bearictsscaceaiies La ite 2 pa a Joma usar a oo a a alco v pe a i andr peace opi aici pe em ate ot Ca eet 1954, 4. oF ibunlies propegundei ste- PCUS i pavis val de prigoane impotriva Bise~ ares aestarea ctedincot, x splic preatilor, inchiderea biser Sep eased ae seeMecke de evesimenteleanilor’20-"30. rea mdr despre faptul cera urmiriti o3- ‘meni ar tnretieau corespondenti cu Vildica Lica Inginei la. Borisov a fst convocat la KGB-ul din ; ‘Tambov din pricina corespondentei intretinute de so- ‘ia lui ew athiepiscopul Luca al Crimeei. Corespon- denta atingea probleme atat religioase, cat si persona- Je, dar inginerului ia spus ci daci sotia ui, Sofia ‘Wvanovna, nu va inceta sit corespondeze cu omul bise- sic, el va fi dat afard din uzina de cazane si nu va mal ‘Pisi nicdieri de Jueru in Tambov, iar copiii ui, st lar in Simferopol, unde e090 scrisorile arhiereulut ip SH ahem {elefonice, dupa decree @iculane ea Sehise ‘un n0¥ Post: fotografia de tale ALEC ag we ‘uurul bisericilor si Hi fotopran es NEEM facea a se ficeau dosare la vorganete conn a Ma an aavyut loc un congres a} w H954 a Sim ‘Athiepiscopul Luca a prezentay nt Ci iepscopl Lac nunca ae incizeei $i Opt de biserir fn Crimeca patruzeci si noud (eclee nn essterh Imputernicitl cu problemeie Buena tibede primejdie inc doua biserici. Viddica tus fad despre faptul ci propaganda 2.8 vorbit pe formele disimul lista cu problemele de discutat era formulat chiar fel; ,Felul in care s-a reflectat propaganda antibiser- ceascli asupra numirului rugitorilr din biseii” De spre decretul CC al PCUS gi declaratile ti Heuxio din ziare athiepiscopul a spus scurt: .Nu am socait necesar sii combat aceste declarati, M-am mirginit doar lao, predicd pe tema: «Nu te teme, turn’ ai- ey"! Dupa dou decenii credinciosit din Simferopol {nei isi aminteau acea predic rostiti in zua prizmuirt 183,ara es en NTE IN 2, gos a voit 0 GALE, Mica Doral ase Hs ul in sini Lui apostoi,ag apace 20 a primal in Fra not ee a pes om fren ee paresis ae iV, Yr v0 Com asc ta, sue sande x en tutmi Lui Hlristos $i se pls cast ur ic et ee te feet ch mica turmd a lui Hristos Bc eer se anime, finde ses plzeste trdeauna mail saree ui Hristos: Vo tdi Biserica Mea, si por ‘ina mu ovr bir. Asa c& Jac’ nic porile ia (i vor br Bisrica Lui, mica Lui turma, pen- tevez sine ulbur, pentru ce si ne facem gi, pen- trvcesd ne inistim’?! N-avem de-ce, n-avem de ee! Mica turd ai Hristos,adevdrataturm lui Hristos ‘nw poate fi vitimati de nici o propaganda’ ‘Asa vorbea arhiepiscopul Luca 1a nici patru luni dupa ce yeful statului proclamase necesitatea de a tet ‘mina defini cu Biserica. Vorbea mu pe ascuns, ci fie ie Sipe mul inti, pe muy 1a nceputul soului 195 1985 Via dup ata replat al I Fg arsire. La scurtd veeme Giseipolul cel mai ap Seveliov. Vlidica Lac fx Domnul imi va iin a Te seria rude dea in ce! mai bun exz foane putin ag apt Sem pick un caz putina dea ci AYO In in (Cu mule simp taint de pen rea vse .Coeazul Vasil Tiomn celui ce ea orbit: «imi r ceopul Luca seria iis optics Vion game Se Sapiens oa ee eden ne sa Beep nae inst pon erent ietin ancient pnd ced yeh pa owe Wend sfingr abipson, Vs as fox tr cured tus, Carnie. 50 dispozitiile date de el privitor ls problemele eps hiale infiereazi neglijenta si indiferena, Hicomia st 185tic a nt TnW-0 pas toca peoni ai epariet Crimee wi 9 fa, Apel tte seis Cv mae dere ss atiePCOP se ese doar de sitbitorl sl eet ste foarte im it, Preoi ere : vd alujbe cu polieleu s = =a = pas En me sluje cer chelluieli supl tdelemmn, vin, $i mai ales mae nu vor si slujeas se in ill pre peo ai “Tusa agin in sei Fe acpscop atta eel pet bisrct cv impul £5 Fore Baer. A fost fabric un protocol rote Pre nchier cael din Expat a ami, ran perco simu ntrunea cond i Fa explore, Brigada de MRC ans deimpuemic a sipat lang funda bseici Sproape pd a bark pd i au avai. Vida Laca a incept i protesteze a tele ‘att a Paine, Au veit doi ingeri, au exam it eatedala, aw aleduit un nou act, care eisuia fundatia este absolut integra si sigur. Cu wate astea, imputerniciuul a inchis catedrala, autoritaile locale au at jos in pripd cupoele gi au plasat in clidirea peti ‘euloasi” proprile depozites biroun. ecazut: se prelun exnicitul ia descoperit” nu stis 186 nr Karpov athe ulti mao dat: Sum copa pnt ee ey cute Treburile epatiei mery din autrtiit mele arhiereyi niente re sind mere el hile pet em Sse te a ee tigae ree tae scien in 198 ooh on nha aman Genseeurinseieabicer osm nv fern ale Berl Mee tsovs Aa Tipe al bin de oul e pet i ce ee © eave In Dj! pata ar 187th 2 arta dea : Yass Loe ei diigo) sicomumustor ait P eee ance sn seca, wea 0 acd ie Viidica Loca. ei sf seu Leon Abgarovick acne napus 1958, Pe atunci Orbel av ica din pat i 8 muri Te ‘i pontancate i seniment Orbel ttt pro Fre apc fat de aa, aiatia pentru statoricia ‘Sovingelor hi, pentru fapul ca eimas intotdeauna Si doctor types, ets duhovnicesc, ra fires ca tra de acer, yricaiaten tak sh tn deosbit hi Leon Abgarovici inrucitiel ref- ‘sein an de distugere a fiiolgie sb abjue dela convingerile sl ug cavorbire, ins [Duph sesiunea din august 1948 a VASHNIL", to ‘uma crea we mi de bilo aw ras Fk oe de u- A iar mul 9 ie berate, Stain g-u hota Mae Ua ie Apomomse¥ eni™ Wa Ort ama pop tui" gi arestarea tui, el astepta aceasta c: a bibhe” Vida cas L.A Otel Sa re Gu fl ew Aleei Lg rats ast ine fice pentru declara

S-ar putea să vă placă și

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5819)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3045)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  De la Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5646)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  De la Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7770)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20105)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13281)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20479)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3313)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  De la Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9991)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  De la Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (10370)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7503)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (25894)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2487)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7879)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12956)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5734)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9975)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2508)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2559)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6699)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2572)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9765)
• Life of Pi: A Novel

  

  De la Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13495)
• Stardust

  

  De la Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (8160)