Sunteți pe pagina 1din 7

EXAMINAREA PRIN EMISIE ACUSTICA

DEFINITIE
Conform (STAS 6652/1-82), metoda emisiei acustice se bazeaza pe
masurarea variatiei numarului impulsurilor acustice emise de betonul unei
epruvete, in unitatea de timp, la diferite trepte de solicitare, ca urmare a
degradarilor structurale produse de eforturile din materiale.Controlul prin
emisie acustica se bazeaza pe detectarea emisiei de unde produse la variatia
rapida a tensiunilor locale din straturile analizate. Controlul tine seama de
efectul Kaiser,care consta in faptul ca emisia acustica reincepe dupa o
intrerupere, la o incarcare cu o sarcina mai mare decat valoarea maxima din
perioada de emisie initiala, sau de efectul Felicity, care consta in faptul ca
emisia acustica reincepe la solicitari reprezentand o anumita fractie (raport
sauproportie Felicity) din incarcarea maxima precedenta. Amplitudinea
redusa a semnalului indica deformarea matricei si prezenta microfisurilor, iar
amplitudinea mare indica desprinderile la interfata, rupere, precum si
smulgere.
Examinarea prin emisie acustic AET (Acousting Emission Testing) se
realizeaz prin nregistrarea emisiei acustice produs ntr-un material, ca
urmare a stimulrii acestuia ntr-un anumit mod (presare, ndoire, nclzire,
rcire, rupere).

ISTORIC
Emisia acustica este generata de o descarcare spontana de energie,
partial, sub forma de vibratii de natura mecanica produsa intr-un material, o
piesa sau o structura atunci cand este supusa unei solicitari.
In anul 1960 s-au facut primele observatii privind posibilitatile de a se
detecta fisurile din vasele si recipientii sub presiune prin captarea si analiza
semnalelor acustice generate de propagarea fisurilor. Primele aplicatii ale
emisiei acustice in controlul nedistructiv au fost semnalate incepand cu anul
1964, dar studiul sistematic al fenomenului denumit emisie acustica a
inceput dupa anul 1980. S-a conturat astfel o noua metoda de control
nedistructiv bazata pe analiza emisiei acustice care poarta informatii despre

structura materialului, continuitatea acestuia, evolutia unor discontinuitati


etc.

SCHEMA DE PRINCIPIU

Scheme de principiu sistemul care capteaz, amplific i analizeaz


emisia unui produs aflat sub o solicitare cu scopul identificrii unor defecte
sau disfuncionaliti cuprinde un ansamblu de componente prezentate
sintetic n figura 1.48. Produsul examinat este supus unei solicitri (n figur o solicitare la traciune). Fisura existent n interiorul produsului este o surs
de emisie acustic, fie datorit microfrecrilor care se produc ntre
suprafeele acesteia, fie din cauza AET 1. Defecte, neconformiti,
imperfeciuni creterii sau propagrii fisurii. Semnalul acustic produs ca
urmare a eliberrii rapide de energie se propag prin materialul controlat sub

form de unde elastice ce pot fi detectate la suprafaa produsului cu ajutorul


unor senzori denumii captori. Un captor conine, n principal, un traductor
care transform oscilaia mecanic n oscilaie electric. Semnalul electric
este transmis defectoscopului, unde este amplificat i prelucrat n diverse
moduri, astfel nct informaiile s poat fi analizate i interpretate.

COMPARATIE CU ALTE METODE

Metoda emisiei acustice este aplicat n acelai mod att pentru


materiale compozite cu matrice polimeric (vase sub presiune, structuri de
automobile i aeronautice etc.) ct i pentru cele cu matrice metalic. Spre
deosebire de procedeele ultrasonice sau de cele radiografice, unde defectele
se pot localiza foarte precis, n cazul emisiei acustice acestea nu pot fi
depistate cu precizie din punct de vedere a poziiei lor. ntruct, prin
structura lor, materialele compozite atenueaz semnalul acustic mai mult
dect materialele izotrope, numrul traductoarelor necesare este mai mare
n cazul analizei compozitelor.
Ca i n cazul materialelor izotrope, trebuie s se in seama n calcul
de toate trecerile peste nivelele prestabilite ale semnalelor acustice, numrul
semnalelor numrate depinznd de mai muli factori: rezistena sursei de
semnal acustic, sensibilitatea traductorului, cuplarea eficient a
traductorului, atenuarea materialului compozit, nivelul prestabilit al
intensitii semnalului acustic
Fa de procedeele ultrasonice, unde un singur traductor scaneaz
mecanic suprafaa structurii, o dispunere corect a traductoarelor utilizate n
emisia acustic, poate duce la o analiz rapid i precis a structurii
studiate, cu posibilitatea prelucrrii datelor pe calculator. O instalaie pentru
studiul structurilor din materiale compozite cu metoda emisiei acustice
cuprinde: traductoare (senzori), un echipament de baz pentru analiza
semnalului (amplificator, filtru, aparatur pentru achiziia i procesarea
datelor) i cteva dispozitive pentru ncrcarea structurii.
Tehnica emisiei acustice cunoate n literatura de specialitate o
utilizare tot mai mare n investigaiile experimentale care se ntreprind pe
structuri din materiale compozite. n ultimii ani aceast metod este folosit
n vederea localizrii cu precizie a unor tipuri de deteriorri (dislocaii,
delaminri, desprinderi, ruperi de fibre etc.) i pentru evidenierea
mecanismelor de producere a acestora.

n comparaie cu alte tehnici experimentale nedistructive,


tehnica emisiei acustice ofer posibilitatea rapid a nominalizrii
unei varieti mari de deteriorri care pot s apar n structurile din
materiale compozite, n urma solicitrilor la care sunt supuse.

APLICATII ALE METODEI


Aceasta metoda este aplicata in medicina , in tehnica si pentru orice
tip de material.

Fenomenul de emisie acustica poate fi generat de: aparitia si cresterea


fisurilor; scurgerea fluidelor prin interstitii; ichefierea si solidificarea
materialelor; transformarile de faza in stare solida (de exemplu, formarea
martensitei); microfrecarile intre suprafetele fisurilor sau intre alte
suprafete, fara deplasari macroscopice; degajarile de gaze in timpul
coroziunii; miscarile structurale de dislocare, in domeniul deformatiilor
elastice; realinierea domeniilor magnetice si cresterea acestora (zgomotul
Barkhausen); defectari in instalatiile electrice (strapungerea izolatiilor,
descarcari de condensatoare); spargerea peliculelor de oxizi, acoperiri de
protectie, zgura; desprinderea aschiilor la prelucrarea prin aschiere;
fenomenul de cavitatie etc.
Semnalul emis de aceste surse poate avea frecvente cuprinse in
domeniul 30 kHz...1MHz (valori frecvente in domeniul 100...300kHz). La
detectarea emisiei acustice o problema importanta este separarea
semnalelor utile din ansamblul semnalelor acustice provenite din alte surse
cum ar fi: vibratii generate de functionarea motoarelor, angrenajelor,
zgomote produse la sudare, emisii de fluide etc.
Examinarea prin aceast metod presupune eliminarea emisiei
surselor parazite (surse parazite surse de emisie acustic cauzate de
aciunea altor fenomene dect cel studiat. Exemple: zgomotul produs de
instalaiile mecanice, angrenaje, motoare electrice, surse de curent pentru
sudare, curgere de fluide, valuri etc.). Emisia acustic, asociat diverselor
fenomene, care se analizeaz pentru identificarea defectelor sau a unor
posibile disfuncii este diferit n funcie evenimentul care o genereaz (prin
eveniment de EA se nelege apariia unei microdeplasri, angajnd unde
elastice tranzitorii). Astfel, emisia acustic discret este emisia pentru care

intervalul de timp ntre impulsuri este mai mare sau egal cu durata de
cretere sau descretere a lor. Este specific apariiei i creterii fisurilor,
emisia acustic continu este emisia pentru care intervalul de timp ntre
impulsuri este mai mic dect durata de cretere sau de atenuare a lor. Este
specific producerii deformaiilor. 11. Echipament de baz un sistem folosit
n examinarea nedistructiv prin analiza emisiei acustice conine un
ansamblu de componente care asigur recepia (captarea), separarea,
nregistrarea i analiza semnalelor de emisie acustic. n principal, sistemul
cuprinde un aparat denumit defectoscop (fig. 1.49), unul sau mai muli
captori (traductori) i cabluri de legtur. Traductorii (fig. 1.50) sunt
dispozitive folosite pentru captarea semnalelor de emisie acustic i poart
denumirea de captori sau senzori. Ei convertesc undele elastice receptate, n
semnale electrice, care se pot prelucra i nregistra. Cei mai folosii captori
sunt cei piezoelectrici care, constructiv, sunt foarte asemntori
palpatoarelor normale, folosite n examinarea cu ultrasunete. Dintre
caracteristicile solicitare (for) semnal electric unul sau mai multi senzori
(traductori) solicitare (for) propagarea undelor sursa emisiei acustice
Defectoscop analiza emisiei acustice obiect examinat METODE MODERNE DE
DETECTARE A DEFECTELOR 15 lor, dou sunt mai importante n practic:
frecvena (ntre 30 kHz i 1
In ultimii ani, examinarea prin analiza emisiei acustice a cptat o
dezvoltare uimitoare ca urmare a progreselor spectaculoase nregistrate n
electronic i n tehnica de calcul. n momentul de fa, controlul prin emisie
acustic se aplic n urmtoarele situaii: - ca metod nedistructiv, la
stabilirea nivelului calitii unor produse, i anume: caracterizarea
comportamentului materialelor metalice i nemetalice n cazul unor solicitri
mecanice, termice, chimice; caracterizarea materialelor compozite;
caracterizarea mbinrilor lipite; stabilirea nivelului de calitate al custurilor
sudate; - la supravegherea proceselor de fabricare sau prelucrare a
materialelor; - la supravegherea proceselor de exploatare, ca de exemplu:
controlul construciilor sudate; controlul recipientelor sub presiune; controlul
aeronavelor spaiale. Principalul dezavantaj al examinrii prin emisie
acustic este acela c semnalul este alctuit dintr-un numr foarte mare de
componente de frecvene diferite, fiecare avnd amplitudini i faze iniiale
diferite. Din aceste motive, decodificarea, n scopul identificrii surselor care
au produs emisia este extrem de dificil. Din punct de vedere teoretic, exist
posibilitatea descrierii matematice a propagrii undelor sonore i a stabilirii
unor modele prin care s se decodifice semnalele recepionate. Pentru
evitarea situaiilor confuze este necesar studierea atent a unor produse cu

defecte cunoscute i alctuirea unei bnci de date cu tipurile de semnale


provenite de la sursele cele mai frecvente posibile ntr-un anumit context (de
exemplu, semnalul provenit de la amorsarea corect a unui arc electric, sau
semnalul provenit de la apariia unei fisuri longitudinale ntr-o custur
sudat).

BIBLIOGRAFIE

http://proiectconcord.ro/results/A7.3/MMDD%20Curs%2010_1350077617568.pdf
http://www.resist.pub.ro/Cursuri_master/MNEIS/curs5_MNEIS.pdf
http://www.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri%20de
%20doctorat/Rezumate2015/CazangiuDiana.pdf
http://www.imst.pub.ro/Upload/Cercetare/Laboratoare/TMS/TMS_Laboratorul_END.pd
f
Thiery, C., Use of Medical Tomodensitometer in Non-Destructive Testing of Composite
Materials, ICCM 6, Vol. 1, Elsevier Applied Science Public., 1987

Summerscales J., Non-Destructive Testing of Fiber Reinforced Plast Composites, Elvisier


Applied Science Publ., 1987