Sunteți pe pagina 1din 48

Prof.

CRINGANU MIRELA
NEFROLOGIE, UROLOGIE SI
NURSING N AFECIUNILE RENALE
Suport de curs
EDUCAIA PACIENTULUI PENTRU MENINEREA UNEI ELIMINRI URINARE
ADECVATE I PREVENIREA AFECIUNILOR LA NIVELUL APARATULUI RENAL
- dobndirea obinuinelor corecte de eliminare;
- evitarea inhibrii reflexului de miciune (produce distensia vezicii urinare, staz urinar care
favorizeaz formarea de calculi);
- asigurarea unui aport corespunztor de lichide;
- evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxice, fr prescripie medical;
- toaleta regiunii perineale pentru a evita ptrunderea microorganismelor n tractul urinar (infecie
urinar)
- tratarea corespunztoare a anginei streptococice (previne G.N.A.);
- evitarea aportului excesiv de sruri minerale (alimente, ap mineral);
- cunoaterea factorilor favorizai n apariia i evoluia afeciunilor renale: oboseala, frigul, umiditatea,
traumatismele, agenii toxici, afeciuni cardiovasculare;
- creterea tonusului muchilor perlnealj i abdominali prin exerciii fizice pentn favorizarea
contraciilor vezicii l a sfincterului extern al uretrei;
- evitarea excesului de proteine i sare care suprasolicit funcional rinichiul.
MANIFESTRI DE INDEPENDEN
-pacient constient,
-mobilitate pstrat,
-absena durerii,
-semne vitale (R, P , T.A., T0) in limite normale,
-eliminri urinare normale din punct de vedere calitativ si cantitativ,
-somn odihnitor,
-confort psihic.
PROBLEME DE DEPENDEN
- alterarea eliminrii urinare,
- alterarea confortului,
- alterarea eliminrii digestive,
- comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv,
- anxietate,
- deficit de autongrijire,
- risc potenial de violenta,
- risc nalt de deteriorare a strii de sntate.
-

SURSE DE DIFICULTATE
de ordin fizic (leziuni, obstrucii ale aparatului renal),
de ordin psihologic (anxietate, stres),
de ordin social (schimbarea modului de via, program de munc inadecvat)
lipsa de cunostine.

MANIFESTRI DE DEPENDEN
- disurie, cistalgie, oligurie, poliurie, grea, vrsturi, disconfort fizic, agitaie, odihn insuficient, glob
vezical, tulburri de dinamic sexual, etc.

DUREREA
-Lombar uni sau bilateral
-Hipogastric
-Perineal

Durerea lombar
Nu este caracteristic bolilor renale putnd aprea i n suferine ale coloanei vertebrale, biliopatii,
pancreatopatii, afeciuni ginecologice (uter retroversat).
a) Difuz permanent
- perceput sub form de jen, discomfort;
- are tendina de iradiere spre flancurile abdomenului;
- se accentueaz n ortostatism i trepidaii;
- diminu n clinostatism.
Poate fi:
- bilateral- caracterizeaz bolile ce afecteaz simultan ambii rinichi = nefropatii medicale (glomerule
acute, cronice, rinichi polichistic).
- unilateral caracterizeaz nefropatii chirurgicale (litiaz, hidronefroz, pionefroz, tuberculoz,
calcul renal, ptoz renal, abces perirenal).
b) Colicativ
Este n majoritatea cazurilor unilateral.
Cauze - apare prin migrarea pe ureter :
- calculilor (litiaz reno-ureteral)
- cheagurilor de snge (hematurii)
- fragmente de cazeum (tuberculoz)
- fragmente tumorale (cancer renal)
Colica reno-ureteral
Mecanism de producere - complex, particip mai muli factori, cu cot diferit:
- spasmul localizat al musculaturii netede ureterale, calice, bazinet
- staza urinar distensia bazinetului
- iritaie mecanic asupra mucoasei pieloureterale edem scderea calibrului
Analiza semiologic
Caracter durere violent, cu caracter de torsiune, traciune, sfiere, de intensitate foarte mare
Localizare lombar
Iradiere pe traiectul ureterului corespunztor, ctre vezica urinar n hipogastru i organele genitale
externe.
Durat greu de prevzut, minute-ore-zile.
Debut brusc, de cele mai multe ori legat de factori declanatori: efort fizic susinut, zdruncintur
(trepidaii), cztur, consum exagerat de lichide, administrare de diuretice.
Circumstane de dispariie (ameliorare): antispastice, antiinflamatoare, cldur local.
Simptome de acompaniament:
- tulburri urinare:
- diurezei oligurie (anuria calculoas)
- miciune disurie, algurie, polakiurie, tenesme vezicale
- modificarea urinii hipercromie, hematurie, tulburi (infecii urinare?)
- manifestri generale (extrarenale)
- ascensiune febril suprainfecie
- stare de agitaie psihomotorie, pacientul nu-i gsete nici o poziie antalgic
- transpiraii, hipotensiune arterial, paloare
- tahicardie, dispnee
- manifestri digestive - importante (uneori domin tb clinic) grea, sughi, vrsturi, balonare
abdominal cu ntreruperea tranzitului intenstinal ce poate crea confuzia diagnosticului cu abdomen acut
chirurgical
Dispariia durerii
- brusc datorit eliminrii calculilor n vezica urinar, ntoarcerii n bazinet
- este marcat de instalarea senzaiei de bine i de eliminarea unei mari cantiti de urin (criz
poliuric).
Durerea hipogastric
Simptom al sindromului cistitic alturi de tulburrile de miciune (disurie, polakiurie, tenesme
vezicale).
Localizare: suprapubian; nu iradiaz
Intensitate: medie
Caracter: jen dureroas, arsuri = cistalgia, permanent, cu exacerbare micional

Cauze: patologia vezicii urinare


-cistite acute, cronice
-litiaz vezical
-tumori ale vezicii urinare
-retenie acut de urin durerea are caracter de presiune, distensie, se accentueaz la mers sau presiune
local, cedeaz dup sondaj vezical.
Durerea pelviperineal
- tensiune, neptur
- iradiaz spre organele genitale externe
- nsoit de tulburri micionale
Cauze:
-tuberculoz genital
-afeciuni prostatice (prostatite, adenom periuretral, litiaze, calculi)
-litiaz uretral
Tulburrile miciunii
- polakiuria (POLAKIS adesea, OURON urin)- este creterea anormal a numrului de miciuni
n decurs de 24 ore (N = 3-5/zi)
Cauze:
- scdedea capacitii vezicii urinare procese inflamatorii, tumorale, scleroz, tulburri de tonus;
compresiuni extrinseci tumori pelvine compresive
- disectazia colului vezical dificultate n nchiderea/deschiderea colului vezical (pseudopolakiurie,
pacienii urineaz greu cnd vezica urinar este plin urinare frecv)
- hiperreflexia muchiului detrusor: calcul ureteral juxtavezical, calcul inclavat n uretra posterioar.
- secundar poliuriei.
Polakiuria:
- cu urini clare,
- cu urini tulburi-infecii urinare,
- diurn litiaz vezical: polakiurie n perioada de activitate, noaptea dispare,
- nocturn,
la brbaii peste 50 de ani cu adenom de prostat, apare n a doua parte a nopii; dac apare n tot
timpul nopii ,
tuberculoz renourinar, trebuie difereniat de nicturie = volumul micional normal sau crescut
(polakiurie: volum micional sczut),
- miciuni imperioase- scurtarea timpului de la apariia senzaiei de urinare pn la nevoia de a urina
propriu-zis.
- senzaia imperioas de a urina-tenesme; apare n:
- perturbri ale activitii motorii sfincteriene ale vezicii urinare
- tulburri de sensibilitate ale colului vezical afeciuni neurologice
- afeciuni uretrale, prostatice.
- disuria - dificultate la miciune, caracterizat clinic prin:
-urinare cu efort mare;
-ntrzierea actului micional (ntrzierea jetului urinar fa de senzaia de urinare, prelungirea
miciunii miciune lent, modificarea jetului urinar.
Bolnavul cu disurie urineaz lent, greu, fiind nevoit s fac apel la musculatura abdominal.
Jetul este modificat: presiunea sa scade pn ajunge vertical, filiform (pacientul urineaz pe vrful
pantofului), ntrerupt, pictur cu pictur.
Contractura musculaturii abdominale favorizeaz apariia herniilor (inghinale, ombilicale),
eventraiilor sau herniilor interne (N.N.)
Mecanism: perturbarea activitii funcionale neuromusculare a zonei cervico-vezico-uretrale.
Clasificare disurie:
-iniial (dificultate n iniierea actului miciunii) adenom de prostat; apare dup polakiurie
-total (complet) disurie pre- i postmicional
-terminal : efortul este ndreptat spre eliminarea ultimelor picturi de urin
Cauze:
-patologia prostatic (inflamatorie, tumoral)
-litiaza uretral
-disectazia colului uretral

-patologia genital feminin.


- durerea la miciune (alguria)
Pe parcursul actului micional durerea poate surveni:
- iniial sugereaz afeciunile uretrei posterioare sau prostatei
- pe tot parcursul miciunii miciuni dureroase total uretrita gonocic, polipi uretrali
- terminal tensiune dureroas la sfritul miciunii (boli vezicale) tenesme vezicale, deoarece se
acompaniaz de miciune imperioas, polakiurie i senzaia de golire incomplet a vezicii urinare.
- retenia urinar- diminuarea incomplet a coninutului vezical cu apariia reziduului vezical.
n raport cu cantitatea de urin eliminat:
- complet
- incomplet
- corelate cu 2 noiuni: miciunea incomplet i miciunea imposibil.
n funcie de modul de instalare:
- acut
- cronic
Retenia incomplet de urin evolueaz n dou etape:
- fr distensie vezical (reziduu < 300 ml)
- cu distensie vezical (reziduu > 300 ml)
Imposibilitatea de urinare se acompaniaz de nelinite, jen dureroas sau durere hipogastric intern cu
iradiere de-a lungul uretrei i apariia globului vezical.
Globul vezical
vezic urinar destins ce apare ca o tumor situat median, suprapubian, de consisten remitent; la
percuie matitate rotund-ovalar cu convexitatea superioar (difereniere: sarcin, chist ovarian,
fibrom uterin, peritonit cloavazonat).
Cauze:
- retenia acut de urin cauze obstructive (intrinseci, extrinseci)
- obtrucie uretral (adenom de prostat, stricturi i calculi uretrali, tumori de vecintate, cistorectocel)
- tulburrile reflexului sau actului micional
- vezica neurogen (disectazia colului vezical, areflexia detrusorului, leziuni medulare)
- incontinena urinar (enurezis)
Eliminarea, pierderea involuntar a urinii datorit pierderii controlului, al content vezicale dup vrsta
de 3 ani (enurezis nocturn peste 3 ani, pierdere de urin n timpul somnului).
n raport cu cantitatea de urin restant n vezica urinar:
- adevrat situaie n care vezica urinar este n permanen goal
- fals, paradoxal sau parial dup miciunea involuntar mai rmne urin n vezica urinar.
-incontient pierderea de urin se face fr ca bolnavul s aib senzaia nevoii de miciune (pictur
cu pictur prin prea plin, sau n jet la intervale mari); este miciunea automat la pacienii cu
suferin medular
- involuntar pacientul percepe ca prin vis senzaia nevoii de a urina, dar nu se poate opune pierznd
urina.
Incontinena urinar poate fi:
- ortostatic
- de efort (tuse, strnut, sughi, ridicare de greuti).
Cauze:
- vezicale: insuficiena sistemului sfincterian (sarcin, dup natere, intervenii pe micul bazin)
- neurologice: leziuni de neuron motor central, leziuni medulare
- psihiatrice: psihoze, nevroze isterice
Tulburri ale diurezei
Volumul urinar normal variaz n condiii fiziologice ntre 800-2000 ml/24h, n funcie de aportul i
pierderile lichidiene.
Modificri cantitative urinare:
-poliuria,
-oliguria,
-anuria,
-nicturia (nocturia)
- poliuria - creterea diurezei peste 2000 ml.
Mecanism fiziopatologic
-creterea filtrarii glomerulare,

-scderea resorbiei tubulare a apei.


Poliuria poate fi:
-trectoare (pasager),
-permanent (durabil)
Poliuria pasager, ocazional
Cauze:
- fiziologice
-ingestie crescut de lichide
-ingestie alimente cu efect diuretic (pepene, alcool, cafea)
-dup emoii (eliberare de catecolamine)
-dup expunere la frig (vasoconstricii exagerate)
- patologice
-perioadele de defervescen (criz poliuric pneumonii)
-dup evenimente acute de tipul crizelor (tahicardie paroxistica supraventriculara, criz epileptic,
colic reno-uretral, angin pectoral)
-dup administrare medicamente: diuretice, cardiotonice, baze xantice
Poliuria permanent
Se clasific n funcie de densitatea urinar: hipotone, izotone.
- oliguria -reducerea volumului urinar <500 ml/24h.
Mecanism fiziopatologic
-scderea filtrarii glomeruolare
-creterea reabsorbiei tubulare a apei
-obtrucia ureterelor
n raport cu osm urinar, oliguriile pot fi:
- hipertone
- cauze fiziologice: regim sec, transpiraii profuze
- cauze patologice: GNA, faza de instalare a edemului cardiac, renal, hepatic
-hipo/izotone
- faza iniial a IRA,
- faza terminal a IRC.
- anuria - scderea diurezei < 100 ml
- secretorie (adevrat)
- excretorie (fals)
Anuria secretorie - apare atunci cnd se produce ncetarea formrii urinii
Anuria excretorie
- are drept cauz imposibilitatea drenrii urinii formate.
In ambele cazuri avem o vezic urinar goal!
Anuria secretorie
- prerenala :
- hipovolemie sever (hemoragii, deshidratri, arsuri, etc.)
- stri de oc (scderea tensiunii arteriale)
- sindrom de hipoperfuzie renal (ICC)
- renala apare n IRA (n per de stare), IRC stadiu terminal.
Anuria excretorie
- postrenal - apare prin obstrucia simultan a ambelor uretere (tumori, fibroz retroperitoneal,
obstacole endogene anuria calculoas)
- nicturia (nocturia) - egalizarea sau inversarea raportului ntre diureza nocturn i cea diurn.
Nu trebuie confundat cu polakiuria nocturn care este o tulburare micional.
Cauze: consumul excesiv de lichide seara, insuficien cardiac, hepatic,renal.
Alte semne/ simptome
- Edemul renal
Edem generalizat, mai accentuat matinal la nivelul feei acre nspre sear coboar la nivelul
memebrelor inferioare: retromaleolar. Este moale, alb, pufos, nedureros, bilateral.
- HTA secundar renal
Hipertensiune diastolic, convergent n afeciunile glomerulare; HTA n GNA; GNC
HTA n PNC, IRC cu rezisten la tratament.
- Anemia secundar renal

-apare n afeciuni cronice: IRC prin deficit de eritropoetin.


- Sindrom de hiperhidratare cu fenomene de decompensare cardiac sau edem pulmonar acut
Semne la nivelul diferitelor aparate :
- greuri
- vrsturi
- deshidratare
- edeme (localizare, caracteristici)
- alterarea strii de contient, convulsii
- tulburri respiratorii (polipnee)
- modificri ale T.A.
- dezechilibru hidro-electrolitic i acido-bazic
- hemoragii.
EXAMENUL OBIECTIV
Manevra Giordano
Palparea lojelor renale
Punctele dureroase ureterale:
o Costo-vertebral: intersecia coastei a XII i marginea lateral a masei musculare
sacrolombare
o Costo-muscular: intersecia coastei XII cu coloana
o Ureteral superior: linia ombilical cu marginea lateral a dreptului abdominal
o Ureteral mijlociu. Linia bispinoas cu marginea lateral a dreptului abdominal.
o Ureteral inferior: tueu vaginal/rectal
Bombarea sau mpstarea lojelor renale: abcese renale a.
INVESTIGAII
I. EXPLORAREA FUNCIONAL A APARATULUI RENAL
Scopul explorrii funciei renale stabilete dac rinichiul satisface funciile n mod normal sau nu; s se
obin relaii asupra mecanismului perturbat calitativ i cantitativ.
Metode i mijloace de explorare a funciei renale
Activitatea rinichiului trebuie explorat pe trei direcii principale:
analiza urinei;
examenul sngelui;
explorarea
mecanismelor
funcionale
renale propiuzise glomerulare i tubulare.
Analiza urinei:
Examenul de urin poate furniza date asupra strii funcionale a rinichilor i asupra homeostaziei
organismului.
Examenul cuprinde:
un examen macroscopic;
Urina normal este limpede, uneori mai nchis dac este concentrat.
Urina tulbure: urin infectat sau albuminurie: n piurii este tulbure, opac, albicioas.
- culoarea
-roiatic:
o hematurie nalt aspect de coca cola: brun, negricioas
o franc hematuric- tumori vezicale
o aspect de zeam de carne - tumori renale
-aspect de bere ictere
-transparent: poliurie, urina izostenuric

un examen microscopic;
Sedimentul urinar
A. Cristale: sruri precipitate sub form cristalin sau amorf. Cristalizarea depinde de gradul de
concentrare al urinii, de pH-ul urinar.
Urina acid permite cristalizarea acidului uric, oxalatului de calciu i cistinei.

Urina alcalin favorizeaz cristalizarea fosfatului amoniaco-magnezian, srurilor de calciu a.


Eliminarea abundent de cristale la bolnavi cu diet echilibrat anun o litiaz renal.
Cristalele de urati - prezente n cazul alimentatiei carnate, dar si n caz de distrugeri tisulare mari,
hemoragii digestive, leucoze, stri febrile, litiaz uric, gut.
Cristalele de fosfai de calciu sau amoniaco-magneziene, precum si cristalele de oxalat de calciu se
gsesc n sedimentul urinar n cazul alimentaiei vegetariene, dar si n litiaza renal, n diabetul zaharat
si n gut.
B. Celule :
Celule epiteliale: provin din rinichi, ci urinare si vagin.
a. Renale - patognomonice pentru o afectarea renal sunt celulele epiteliale renale
concomitent cu mpreun cu cilindrii hialinogranulosi.
b. Ci urinare
c. Vagin
Prezenta n urin a ctorva celule epiteliale nu are nici o semnificatie patologic, abundenta
lor exprim o descuamare considerabil si semnaleaz o inflamatie a tractului urinar.
Leucocitele apar normal 2-3 pe cmp. Cnd numrul leucocitelor depeste 10 pe cmp si
apar libere, grupate sau alterate, este vorba de o leucociturie patologic. Aceasta semnific o infectie
urinar.
Eritrocitele pot apare i n urina normal, mai puin de 1-3 hematii pe un cmp (n medie).
Peste acest numr este vorba de hematurie microscopic. Cnd urina este vizibil hematuric i conine
foarte multe hematii (tot cmpul microscopic acoperit) este o hematurie macroscopic.
Dup originea si cauzele lor, hematuriile pot fi:
o renale: litiaza renal, tumori renale benigne sau maligne, TBC renal, infarcte renale, necroz
papilar, rinichi polichistic, glomerulonefrite acute sau cronice, etc. hematii dismorfe
o vezico-ureterale: neoplasm de prostat, infecii, tumori vezicale, litiaza vezicii urinare, corpi
strini intravezicali sau ureterali, diverticuli vezicali, traumatisme vezico-ureterale, etc.
o necroz papilar n DZ complicat
o extraurinare: genitale,
o boli de sistem: endocardite, diateze hemoragice, supradozaj anticoagulant etc.
Hematuria macroscopic este remarcat de bolnav, este roie-rozat, prin pstrare poate deveni brunnegricioas. Spre deosebire de colorarea urinii de la alte substane hematuria macroscopic determin
caracterul opac al urinei.
Proba celor trei pahare:
o hematurie iniial: origine subvezical: prostat, uretr
o terminal: vezical, cistite hemoragice, tumori
o total: n toate paharele: renal dac se asociaz cu cilindrii sau ci urinare dac cilindrii
(mulajele tubulare) nu sunt prezente.
Hematuria microscopic:
o
Poate s apar i fiziologic la:
Efort
Tranzitorie
Izolate
Sindroame hemoragipare
Supradozaj anticoagulant
TBC renal
Tumori

Cilindrii sunt formaiuni alungite, cilindrice, bine colorate, ce reproduc ca nite mulaje forma
tubilor uriniferi.
o cilindrii hialini - mulaje proteice
o epiteliali hialinogranuloi, prezeni n nefritele difuze acute si cronice.
o cilindrii leucocitari indic prezenta unor procese inflamatorii ale parenchimului
renal. Au valoare diagnostic important n pielonefrite.
o cilindrii hematici conin hematii intacte sau alterate, indic sediul nalt al
hematuriei, leziune glomerular a.
Alte elemente care pot fi gsite n sedimentul urinar :
o flor microbian, necesit examinare prin urocultur.

o parazii
o celule neoplazice (celule atipice izolate sau conglomerate).
o spermatozoizi
o filamente de mucus, ca benzi subiri, albicioase, fr semnificaie patologic.
o levuri (pot fi confundate cu eritrocitele)
Proteinuria- reprezinta o eliminare de proteine prin urina care depaseste limita fiziologica. In mod
normal se elimina urinar 50-100 mg proteine/24 ore, care provin din plasma, din rinichi si din caile
urinare.
In functie de cantitate, proteinuriile pot fi:
usoare - sub 1 g/24 ore. Ele apar in: efort, stari febrile
medii - intre 1-3 g/24 ore. Ele apar in: ortostatism, hipertensiune arteriala, pielonefrite,
polichistoza renala, glomerulonefrite acute sau cronice
severe - peste 3 g/24 ore. Ele apar in: sindrom nefrotic, hipertensiune arteriala maligna,
glomerulonefrite acute, nefropatia lupica, nefroangioscleroza diabetica, mielomul multiplu
Glicozuria
Urina nu contine fiziologic glucide. Starile in care se elimina zaharuri prin urina se numesc
meliturii.
Glicozuria este prezenta cel mai des in diabetul zaharat clinic manifest, cand glicemia depaseste pragul
renal de 180 mg/dl.
Ea mai poate sa apara in:
diabetul renal
glicozuria de sarcina, glicozuria alimentara (postprandial), unele boli endocrine cu
hiperglicemie (hipertiroidia), infectii grave
in sindromul Fanconi
Aciditatea titrabila a urinii
Aciditatea totala sau titrabila a urinii reprezinta totatlitatea componentilor acizi care sunt titrati de catre
baze.
In practica determinarea se face intr-un esantion de 25 ml urina din amestecul din 24 ore.
Valorile normale sunt intre 200-500 ml, cu media de 300 ml/litru urina.
Modificarile aciditatii titrabile:
scade in alcalozele de cauza extrarenala si in sindroamele de insuficienta renala
creste in acidozele de cauza extrarenala
Ionograma urinara
Ionograma urinara presupune dozarea principalilor cationi si anioni.
Valorile normale ale principalilor ioni urinari:
Excretia in 24 ore la o diureza de
Concentratia medie
Ioni dozati
1,5 litrii
urinara/litru
Na

80-200 mmol

50-140 mmol

60-120 mmol

50-110 mmol

Ca

40-200 mmol

25-135 mmol

Cl
80-200 mmol
80-140 mmol
Din cauza ca valorile electrolitilor variaza in limite largi in fuctie de aportul alimentar, de stare de
hidratare si de eventuale tratamente diuretice, ionograma urinara are o utilitate diagnostica relativ
redusa.
Studiul cantitativ al elementelor figurate i ai cilindrilor din urin se face prin testul ADDISHAMBURGER.
a] Pregtirea bolnavului:
- se anun bolnavul cu o zi nainte de efectuarea probei;
- se recomand regim fr lichide cu dou ore nainte;
- dimineaa bolnavul este rugat s urineze, se noteaz ora exact, aceast urin se arunc;
- n acest moment bolnavul este rugat s rmn culcat de 100-180 minute;
- bolnavul nu bea nimic n tot acest timp.
b] Pregtirea materialelor pentru recoltarea materialelor:
- se pregtesc materialele sterile pentru recoltare, aceeleai ca i pentru examenul bacteriologic.
c] Recoltarea urinei:
- dup 100-180 minute se face toaleta organelor genito-urinare cu ap i spun;

- se recolteaz ntreaga cantitate de urin i se msoar volumul;


- se trimite la laborator notndu-se exact intervalul de timp ntre cele dou miciuni i volumul urinei la
a doua miciune.
d] Interpretare:
- normal se elimin prin urin 1000 hematii/min i 1000-2000 leucocite/min.
un examen bacteriologic
urocultur + antibiogram: urina normal este steril.
Condiii de respectat pentru o urocultur corect:
o toalet prealabil local riguroas
o recoltare din prima miciune a zilei din jetul mijlociu
o nsmnarea trebuie fcut rapid pe medii de cultur.
un examen fizico-chimic.
Densitatea urinar.
PH urinar urina normal este acid.
Examenul sngelui
Explorarea modului n care rinichiul i ndeplinete funciile sale se poate face urmrind concentraia n
snge a produselor de catabolism azotat, urmrind izotonia, izohidria.
2. Studiul funciei renale de depurare a cataboliilor proteici
Pentru aceasta se determin:
ureea sangvin : valorea normal 20-40 mg%;
acidul uric: V.N.3-5 mg%;
creatinina: V.N.0,6-1,3 mg%
3. Studiul funciei renale de meninere constant a concentraiei ionilor. Aceast funcie renal se
apreciaz prin modificrile ionogramei serice [Na, K,Ca,Cl]:
Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%;
K+ = 3,5 mEq/1 sau 15-21 mg%;
Ca+ = 4,5/5,5 mEq/1 sau 9-11 mg%;
Cl = 95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%.
4. Studiul funciei renale de meninere a echilibrului acido- bazic se face prin:
determinarea pH-ului sangvin se recolteaz snge fr garou, pe heparin, n condiiile de strict
anaerobioza, n seringi perfect etane. V.N.=7,30-7,40;
determinarea R.A.- se recolteaz l0ml snge pe 50 mg oxalat de potasiu, eprubeta va fi foarte bine
nchis pentru a evita degajarea bioxidului de carbon dizolvat n plasm .V.N.=53-75 vol.
CO2/100ml snge sau 27 mEq/1. Scderea sub 50% arat o stare de acidoz, creterea peste 75% vol.%
reprezint alcaloz. Ph-ul i R. A. [rezerva alcalin] se determin mai exact la aparatul Astup. In acest
aparat se recolteaz snge capilar n condiii de anaerobioz, n tuburi heparinizate livrate odat cu
aparatul.
II. EXPORAREA MECANISMELOR FUNCIONALE PROPIU-ZISE
Se efectueaz cu ajutorul clearence-urilor renale. Este volumul de plasm [n ml] depurat de o substan
n unitatea de timp [1 minut].
Se calculeaz dup formula: OUxV/P U= concentraie urinar [mg/ml]; V= volumul urinar [ml/minut];
P= concentraie plasmatic a substanei [mg/ml],
III. FLUXUL PLASMATIC RENAL
Este volumul de plasm care perfuzeaz cei doi rinichi n decurs de 1 minut. Se determin cu ajutorul
Clearence-ului, acidului paraminohipuric [P.A.H.] care este eliminat integral de ctre glomeruli i tubi la
o singur trecere prin rinichi. Clearence-ul P.A.H. se efectueaz prin perfuzarea P.A.H. n mod continuu.
Determinarea concentraiei se face fotometric i are V.N.=500-700 ml/minut.
IV. EXPLORAREA FILTRATULUI GLOMERULAR
Se face prin msurarea unor substane ca: creatinina endogen sau insulina exogen care se elimin prin
filtrare glomerular. Creatinina se elimin prin urin, prin filtrare glomerular fr s mai fie reabsorbit
sau secretat de tubi.
a] Pregtirea bolnavului:
se anun bolnavul cu o zi nainte s mnnce n dimineaa examinrii i s stea culcat n pat 12-h
peste noapte i n tot timpul examenului;

naintea probei se dau bolnavului 400-500 ml ap.


b] Efectuarea recoltrii:
la ora 7 dup ce bolnavul a terminat de but apa, va urina;
prima urin se arunc;
bolnavul va bea 300 ml ceai nendulcit sau ap;
se va culca, apoi se va trezi i va urina din nou;
aceast urin, se pstreaz i se msoar volumul;
se recolteaz 5 ml snge prin puncie venoas, dup care bolnavul urineaz nc odat;
se msoar volumul urinei;
se consemneaz greutatea i nlimea bolnavului;
din cele dou emisii de urin se trimit la laborator 10 ml mpreun cu sngele recoltat pentru
determinarea creatininei.
c] Interpretare:
V.N. este de 140 ml/minut.
Valori sczute sub 70 ml/minut apar n insuficiena renal.
V. REABSORIA TUBULAR
Ureea trece prin filtrarea glomerular fiind parial reabsorbit la nivelul tubilor proximali.
Pregtirea bolnavului:
bolnavul este anunat cu o zi naintea probei;
va sta culcat peste noapte precum i n dimineaa examinrii pe tot parcursul examinrii;
n dimineaa examinrii nu va mnca nimic.
b] Efectuarea recoltrii:
la ora 7 bolnavul este rugat sa urineze;
urina se arunc, iar bolnavului i se d s ingereze 250 ml ap;
va urina msurndu-se volumul urinei;
se recolteaz 5 ml snge prin puncie venoas. dup care bolnavul va ingera nc, 250 ml ap;
bolnavul va urina n alt vas, se msoar volumul urinei emise;
din cele 2 probe recoltate se trimit la laborator 10 ml urin mpreun, cu sngele recoltat.
c] Interpretarea:
V.N.a filtratului glomerular este de 75 de ml/minut. Leziunile glomerulare sau tubulare scad capacitatea
de epurare a ureei din plasm.
VI. EXPLORAREA SECREIEI TUBULARE
Se bazeaz pe capacitatea tubului renal de a secreta anumite substane introduse n organism.
Proba cu PSP [fenolsulfonaftalein].
a] Pregtirea bolnavului:
se anun bolnavul s nu mnnce n ziua examinrii;
administrarea substanei n dimineaa zilei de examinare i se injecteaz bolnavului i.v. 1 ml de
substan.
b] Recoltarea urinei:
bolnavul este rugat s urineze la 15 i 75 minute de ia administrarea substanei;
determinarea se face calorimetric;
c] Interpretarea:
In mod momial o persoan sntoas elimin n primele 15 minute 20% din substan injectat, iar n
urmtoarele 70 de minute ntre 55-70% din substana injectat.
VII. NEFROGRAMA
Urmrete capacitatea fiecrui rinichi n parte de a capta, secreta i excreta o substan marcat, cu
radioizotopi. Se utilizeaz Hippuran marcat cu 131 iod. Proba se execut dimineaa i nu necesit
pregtirea prealabil a bolnavului, bolnavul putnd mnca nainte probei. Se injecteaz, intravenos
izotopul i se nregistreaz radiaiile emise timp de 15-30 minute cu ajutorul a dou sonde de scintilaie
dispuse la nivelul regiunii lombare.
Nefrograma permite depistarea tulburrilor functionale ale fiecrui rinichi tar a da informaii cu privire
la cauza acestora. Nu se execut la femei gravide sau n lactaie .

10

VIII. SCINTIGRAFIE RENAL


Bolnavului i se injecteaz intravenos o substan de contrast radioactiv, dup care, cu ajutorul unui
aparat scintigraf se detecteaz repartizarea substanelor radioactive n parenchiul renal.
IX. PROBA CU INDIGO- CARMIN- CROMOCITOSCOPIE
Aceast prob apreciaz capacitatea de eliminare a fiecrui rinichi n parte. Se injecteaz i.v. soluie
0,4% indigi-carmin steril. Apariia colorantului n urin se urmrete prin cistoscop.
a] Interpretare:
In mod normal, colorantul apare n vezica urinar la 5-7 minute de la administrare.
X. EXPLORAREA CAPACITII DE DILUFIE I CONCENTRAIE
Metodele executate n acest scop au la baz faptul c un rinichi sntos are capacitatea de a produce
urin mai diluat sau mai concentrat , n funcie de gradul de deshidratare al organismului.
Capacitatea de diluie i concentraie a rinichiului poate fi determinat prin mai multe probe:
proba de diluie i concentraie Volhard
Are dou etape:
diluia;
concentraia.
Practic este cel mai comod s se fac nti concentraia i apoi diluia, dac concentraia este mai bun,
evident ca i diluia este mai satisfctoare.
A. Proba de concentraie
a] Pregtirea bolnavului
la ora 12 bolnavul primete alimentaie solid [ou, unc, pine, carne] far lichide.
b] Recoltarea urinei:
din 2 n 2 ore [la orele 14, 16, 18, 20] se colectez 4 eantioane. De la orele 20 pn la orele 8 urina
se colecteaz ntr-o singur prob. Se noteaz la toate eantioanele de urin volumul i cantitatea.
c] Interpretare
n cursul dup-amiezii i noaptea ca rspuns la proba de concentraie, diureza scade mult iar
densitatea trebuie s, creasc depind 1028 cel puin ntr-o prob. In insuficiena renal sever,
densitatea variaz puin n jurul valorii de 1010 izostenurie.
Atenie!
La bolnavii la care ncrcarea cu lichid este contraindicat se face numai proba de concentraie
apreciindu-se c un rinichi care concentreaz bine are capacitatea de diluie normal.
B, Proba de diluie( Volhard)
a] Pregtirea bolnavului
cu 2 zile nainte de proba bolnavul este supus la un regim mixt alimentar, are voie s bea lichide
cte vrea.
n ziua examinrii bolnavul va sta n repaus la pat.
b] Golirea vezicii i ingerarea lichidului
la ora 7,30 i evacueaz vezica urinar;
bolnavul va ingera 1500 ml ceai sau ap timp de 1/2h.
c] Recoltarea urinei: ntre orele 8-12, timp de 4 h se recolteaz din 30-30 minute. Se noteaz cantitatea
i densitatea urinei din fiecare prob.
d] Interpretare:
In mod normal, n primele 4 ore, ca rspuns la hidratare, se elimin ntreaga cantitate de lichid ingerat.
In primele 2 ore se elimin mai mult de jumtate din cantitatea total. In cel puin una din probele de
dimiea volumul urinar depete 300 ml iar densitatea urinei trabuie s fie sub 1005 n cel puin una
din probe.
XI. Proba Zimniki
a] Pregtirea bolnavului
bolnavul este meninut la pat;
se administreaz regim alimentar i hidric normal.
b] Recoltarea urinei se recolteaz urina din 3 n 3 ore timp de 24 h;
se noteaz densitatea i volumul fiecrei probe.
c] Interpretare
Normal cu ct cifrele obinute sunt mai ndeprtate ntre ele cu att capacitatea de adaptare a
rinichiului este mai bun.

11

Alte investigaii
Imagistice: ECHO
Radiologice:
radiografia renal simpl
urografia i.v.

uretrocistografie micional, ureterocistografie)

CT

RMN

Scintigrafie renal
Investigai invazive: cistoscopie
Puncia biopsie renal -aceasta da posibilitatea, cu ajutorul examinrii microscopice a esutului renal
extras, de a defini exact tipul de afectare renal, permite aprecieri prognostice, i masurile terapeutice
adecvate. Necesitatea biopsiei este stabilita exclusiv de ctre medicul nefrolog: in cazul prezentei unui
sindrom nefrotic al adultului, a unei insuficiente renale rapid-progresive si eventual a unei hematurii
masive si/sau persistente de origine nalt (hematii dismorfe).
Examinarea radiologic a rinichilor i cilor urinare se poate face cu sau fr substan de
contrast.
Pregtirea bolnavului pentru radiografia renal simpl
Radiografia renal permite evidenierea formei, dimensiunilor, poziia rinichilor i prezena unor calculi
renali, uretrali, vezicali radioopaci.
Materiale necesare:
crbune animal;
ulei de ricin;
materiale necesare unei clisme evacuatoare.
1. Pregtirea materialelor necesare: se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus.
2. Pregtirea psihic a bolnavului: se anun bolnavul i i se explic importana tehnicii pentru stabilirea
diagnosticului.
3. Pregtirea alimentar a bolnavului:
cu dou trei zile naintea examinrii bolnavului va consuma un regim fr alimente care conin
celuloz i dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste finoase, pine] i ape gazoase;
n ziua precedent, bolnavul va consuma o can de ceai i pine prjit;
naintea examinrii bolnavul nu va mnca, nu va consuma lichide;
dup examen bolnavul poate consuma regimul sau obinuit.
4. Pregtirea medicamentoas a bolnavului:
cu dou-zile nainte de examinare se administreaz crbune animal i triferment cte 2 tablete de 3
ori pe zi;
n seara precedent zilei radigrafiei se administreaz 2 linguri de ulei de ricin.
Atenie!
n dimineaa zilei examinatoare, se efectueaz o clism cu ap cald. Aerul din tubul irigator trebuie
s fie complet evacuat pentru a nu ti introdus n colon.
naintea examinrii radiografiei bolnavului i va goli vezica urinar sau i se va efectua un sondaj
vezical.
5. Pregtirea pentru examinare:
bolnavul este condus la serviciul de radiologie;
bolnavul va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe mas;
6. Ingrijirea bolnavului dup tehnic:
dup efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat s se mbrace i s se ntoarc n salon unde va fi
instalat comod n pat;
se noteaz- examenul n F.O. a bolnavului.

Pregtirea bolnavului pentru pielografie


Pielografia radiografia aparatului renal executat cu substana de contrast administrat prin cateterism

12

ureteral sub control citoscopic.


Materialele necesare:
cele pentru radiografie renal simpl;
substan de contrast Odiston 30% sau iodur de sodiu 10%; deoarece aceste substane au
potenial alergen n ultimul timp se folosesc ultravistul i urografin.
medicamente antihistaminice;
medicamente pentru urgen.
1. Pregtirea materialelor necesare:se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus.
2. Pregtirea bolnavului:se efectueaz, pregtirea bolnavului ca i pentru radiografia renal, simpl
[psihic, alimentar, medicamentoas].
3. Testarea sensibilitii fa de substana de contrast:
se efectueaz testarea sensibilitii bolnavului la substanta de contrast. Dac bolnavul prezint o
reacie hiperalergic se ntrerupe introducerea substanei de contrast i se administreaz antihistaminice,
anunndu-se imediat medicul. Dac tolerana organismului este bun bolnavul va fi condus n sala de
citoscopie, unde va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe
masa de examinare.
4. Administrarea substanelor de contrast:
-splarea pe mini cu ap curent i spun;
-sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter;
-se introduce substana de contrast uor nclzit, 5-10 ml n fiecare parte presiune mic;
-bolnavul se transport pe targa pe masa de radiografie.
Recent s-au introdus n slile de operaie aparate Rntgen cu care se pot efectua radiografii i pielografii
fr a mai deplasa bolnavul.
5. ngrijirea bolnavului dup tehnic:
dup terminarea radiografiei se ncearc s se extrag cu o sering, substana de contrast. Bolnavul
va fi ajutat s se mbrace, va f condus n salon i instalat comod n pat;
se noteaz examenul efectuat n F.O. a bolnavului.
Atenie!
Pielografia se execut n condiii de asepsie perfect.
Substana de contrast trebuie uor nclzit pentru a nu produce contracii spastice ale bazinetului.
Injectarea substanei de contrast se face cu presiune moderat [altfel se, produce rupturi ale
bazinetului sau reflux pielorenal].
Urografia
Metoda const n umplerea cavitilor renale cu substane de contrast, descendent pe cale
intravenoas. Ca substane de contrast se folosete tot ultravistul sau urografinul i mai puin odistonul
30%, 60% sau 75%.
Pregtirea bolnavului se face tot prin evacuarea gazelor din intestin la fel ca i n cazul renalei simple,
intensitatea imaginii radiologice va fi n funcie de concentraia urinei n substane de contrast, de aceea
se va restrnge cantitatea lichidelor administrate.
n ziua examinrii bolnavul nu va consuma nici alimente solide nici lichide. n lipsa lichidelor urina se
concentreaz i n substana de contrast care se excret prin urin.
Tehnic
Dimineaa n preajma efecturii urografiei se va face nc o clism evacuatorie (prima se face
seara). Se va monta o branula pentru o ven periferic a bolnavului.
Se injecteaz pe flexul substana de contrast (ultravist sau urografin) 2ml/kgcorp, 1fiol = 50ml, 1ml =
370mg. Dup ce bolnavul a fost aezat pe masa radiologic se trece la expunerea radiologic pentru
efectuarea urografiei.
Unii bolnavi pot prezenta efecte secundare administrrii substanei de contrast: ameeli, greuri sau
dureri abdominale, hipotensiune arterial, cefalee, urticarie. I se va explica bolnavului posibilele efecte
secundare pentru a fi prevenit de unele complicaii care pot s apar.
n unele cazuri pot s apar fenomene severe de intoleran cum ar fi: vrsturi, urticarii, parestezii,
bolnavul intrnd destul de repede n stare de oc. n aceste situaii se va ntrerupe administrarea
substanei de contrast i se vor aplica msurile de urgen. Se va administra pe ven hemisuccninatul de
hidrocortizon, adrenalin n soluii, oxigenoterapie sau dac ocul este n faz avansat i funciile vitale
sunt alterate se va trece la intubaia orotraheal i resuscitare cardio respiratorie pe care o va face
medicul reanimator care va fi anunat de urgen. Se va renuna la urografie n cazurile de insuficien
renal i hepatic, boala Basedow, insuficien cardiac decompensat, stri alergice, anemii hemolitice

13

sau tuberculoz pulmonar evolutiv. n aceste situaii se vor folosi alte metode de investigaie
(ecografia renal, tomografia computerizat sau rezonana magnetic nuclear).
Examenul radiologic al rinichiului prin pneumoperitoneu artificial
Retropneumo-peritoneul artificial se realizeaz printr-un contrast invers introducnd o substan
gazoas, aer sau oxigen n spaiul retroperitoneal cu scopul de a evidenia contururile rinichilor. Metoda
poate fi combinat i cu urografia intravenoas.
Tehnic
n seara zilei dinaintea interveniei se golete colonul bolnavului printr-o clism evacuatorie.
Dimineaa pe nemncate se face insuflarea aerului sau oxigenului n spaiul retroperitoneal prin puncia
lojei perirenale, n condiii de perfect sterilitate cu aparatul pneumotorax, se introduc 1000-1200ml aer
i se efectueaz radiografiile. Gazul introdus se resoarbe n aproximativ 2 zile.
Examenul radiologic al vezicii urinare
Vezica urinar poate examinat radiologic prin cistografie
Cistografia cu substan de contrast necesit urmtoarele:
Pregtirea
Toate materialele necesare pentru o radiografie renal simpl.
materialelor
- substan de contrast Odiston 30,60 sau 75%.
necesare
- antihistaminic, medicaie de urgen, seringi i ace pentru injecii intravenoase.
-sonde Nelaton steril, sering Guyon steril, soluie steril de acid boric, pens
hemostatic, mnui de cauciuc sterile, tvi renal.
- materiale necesare pentru clism evacuatoare.
Pregtirea
Se pregtete pacientul psihic, alimentar i medicamentos ca i pentru
pacientului
radiografia renal simpl.
Se reduce cantitatea de lichide din regimul alimentar, iar n ziua examinrii
pacientul nu mai mnnc i nu mai bea (pentru reducerea volumului urinar).
Se efectueaz clisma evacuatoare naintea injectrii substanei de contrast.

pacientul este condus la serviciul radiologic, este ajutat s se dezbrace i s


se aeze n decubit dorsal pe masa radiologic.
Testarea
Se face testarea conjunctival a substanei iodate cu 30 minute naintea
sensibilitii fa examinrii.
de substana de
Dac bolnavul prezint o reacie hiperalergic se ntrerupe introducerea i se
contrast.
administreaz antihistaminice, comunicndu-se imediat medicului.
Participarea
Pacientul va fi condus la serviciul de radiologie, va fi ajutat s se aeze pe masa
asistentei
la radiologic.
examen
Splarea pe mini cu ap curent i spun, se mbrac mnuile sterile, se
introduce sonda Nelaton steril n vezica urinar, se capteaz urina prin sond n
tvi renal i se spal vezica cu soluie steril de acid boric.
n seringa Guyon se aspir 100-200 ml iodur de sodiu 10% steril sau Odiston i
se introduce n vezic, se nchide sonda cu o pens hemostatic.
Pacientul este rugat s nu urineze dect dup terminarea examenului cistografic.
Medicul execut imediat radiografia.
Se ndeprteaz pensa de pe o sond i se golete coninutul vezicii n tvia
renal.
Vezica urinar poate fi evideniat cu ocazia urografiei: la 1-2 ore dup
injectarea substanei de contrast, ea se colecteaz n vezic, dnd posibilitatea s
fie radiografiat.
Vezica urinar mai poate fi evideniat prin pneumocistografie, vezica se umple
cu aer i apoi se injecteaz substana opac prin sond. Pacientul este pregtit ca i
pentru o radiografie simpl: cu 10-12 ore naintea examinrii i se restrnge
consumul de lichide i naintea examinrii i se restrnge consumul de lichide i
naintea examinrii vezica va fi golit, se va spla i apoi cu ajutorul seringii
Guyon se introduc 100-150 ml aer; se nchide sonda cu o pens hemostatic i apoi
se injecteaz substana de contrast n vezica urinar prin puncionarea sondei cu un
ac.
ngrijirea
Pacientul va fi ajutat s se mbrace, s se deplaseze la salon i va fi aezat
pacientului dup comod n pat.
tehnic
Se noteaz examenul n foaia de observaie.

14

Atenie!

Injectarea substanei de contrast se face pe masa radiologic, foarte ncet, cu


mult precauie.

Pneumocistografia
Este metoda de investigaie radiologic care utilizeaz ca substan de contrast aerul combinat
cu o substan opacifiant. Pregtirea bolnavului se face la fel ca i pentru urografie.
Tehnic
Cu 10-12 ore naintea examinrii se restrnge consumul de lichide. naintea examinrii vezica
urinar va fi golit cu o sond vezical steril i apoi splat cu ser fiziologic. Pe sonda vezical se vor
introduce 100-150ml aer cu ajutorul seringii Guyon. Se nchide sonda cu o pens hemostatic i apoi se
injecteaz prin puncionarea sondei cu un ac o cantitate redus de substan de contrast n vezica
urinar. Bolnavul va fi aezat pe rnd n toate poziiile obinuite pentru a mprtia substana opacifiant
pe toat suprafaa mucoasei, dnd posibilitatea de a studia pe radiografii.
Ecografia
- este o metod lipsit de efect nedorit asupra rinichiului. Ecografia utilizeaz pentru formarea
imaginii ultrasunetele. Ultrasunetele ptrund n esuturile organismului i la locul de ntlnire a dou
medii cu densiti diferite, o parte a vibraiilor corpusculare sunt reflectate realiznd un efect similar
ecoului sonor, un ecou ultrasonic, de unde numele de ecografie al procesului de investigaie.
Pregtirea bolnavului pentru examinri ecografice este minim. Este o metod noninvaziv.
Pentru vizualizarea rinichilor nu este necesar nici o pregtire special a bolnavului doar c se va opri
alimentaia lui cu 6-12 h nainte de investigaie. Pentru examinarea vezicii urinare se va administra
bolnavului 500-700ml lichide cu 2-3 ore nainte de examinare. n acest mod pot fi vizualizate i
organele genitale feminine. Majoritatea examinrilor ecografice vor fi efectuate n decubit dorsal, uneori
i decubit lateral stng i drept. Medicul examinator folosete splina, respectiv ficatul ca i fereastr
sonic ctre rinichi. Cu ajutorul acestor investigaii se pun n eviden litiaza renal sau vezical, unele
malformaii renale.
Endoscopia
- este o metod de examinare a organelor cavitare prin vizibilitate direct cu ajutorul unor
instrumente numite endoscoape. Scopul investigaiilor endoscopice este : explorator i terapeutic,
biopsic, etc.
Pregtirea bolnavului pentru aceste investigaii const n evacuarea coninutului vezicii cu un
cateter renal i uoar anestezie i sedare a bolnavului.
Tehnica se numete cistoscopie care este o metod endoscopic de examinare care permite
inspecia mucoasei vezicii urinare cu ajutorul cistoscopului. Prin cistoscopie se pot identifica procesele
inflamatorii i tumorale ale vezicii urinare, prezena calculilor i a corpilor strini, cauza hemoragiilor
vezicale i unele modificri de alt natur ale vezicii urinare. Cistoureteroscopia identific unele procese
patalogice la nivelul ureterelor, bazinetelor i calicelor renale, combinat cu alte metode de explorare a
strii funcionale a rinichilor. Cistoscopul este format dintr-un tub metalic cu curbur de tip Mercier, n
ciocul cruia se gsete sistemul de iluminare proprie a aparatului, reprezentat printr-un bec electric. n
tubul cistoscopului se introduce sistemul optic format dintr-un obiectiv situat la captul vezical al
cistoscopului, ocularul la captul proximal al tubului, o serie de lentile intermediare i prisma care
readuce imaginea de la curbura extremitii cistoscopului n axa longitudinal a acestuia.
Cistoscopul de cateterism servete pentru cateterizarea ureterelor i folosete sonde ureterale.
Cistoscopul operator are n locul sondelor ureterale un dispozitiv care permite trecerea n vezic a unor
instrumente speciale pentru biopsie, prindere, electrocoagulare, etc.
Pregtirea instrumentelor i materialelor
Pentru executarea cistoscopiei asistentul medical va pregti urmtoarele:
cistoscopul de irigaie sau cateterism, n funcie de scopul urmrit la examinare (se vor pregti
ambele cistoscoape la cererea medicului);
cistoscoapele vor fi pregtite steril;
dou sonde ureterale radioopace (impregnate cu saruri de bismut) cu o lungime de 60-70cm i o
grosime de 4-8 dup scara Charier;
soluie de novocain sau lidocain de 0,5%, 40-50ml;
sering Guyon cu oliv ureteral pentru introducerea anestezicului n uretr;
o clem ureteral;

15

soluie de oxicianur de mercur 1/5000.


Pregtirea bolnavului
I se va explica necesitatea investigaiei sau manoperei terapeutice. Cu jumtate de or naintea tehnicii i
se va administra un analgetic major (petidina). nainte de a intra n sala de operaie bolnavul va fi invitat
s i goleasc vezica urinar. Examinarea se efectueaz n semiobscuritate pe masa special de
cistoscopie. Poziia bolnavului va fi n decubit dorsal.
Sarcina asistentului medical n timpul examenului propriu zis
asistentul medical va verifica nc o dat funcionarea sistemului de iluminat, curenia
lentilelor, claritatea imaginii, etaneitatea asamblrilor;
pred apoi aparatul medicului care introduce tubul montat cu canula de irigaie n vezic,
splnd-o cu o soluie de oxicianur de mercur pn cnd lichidul devine limpede;
se umple vezica cu 150ml soluie la brbai i 200ml la femei (ser fiziologic);
se nlocuiete canula de irigaie cu sistemul optic i se racordeaz sistemul de iluminat la reea;
dac examinarea se continu cu cateterismul ureterelor, asistentul medical va servi medicului
succesiv cateterele de dimensiunile cerute, pe care medicul le va introduce n canalele respective ale
aparatului.
Cateterismul ureteral permite recoltarea de urin separat din cei doi rinichi i verific
permeabilitatea ureterelor, determinarea capacitii bazinetelor i gradul de distensie a lor.
Accidente i incidente:
traumatisme superficiale ale mucoasei vezicale
dureri lombare
infecia
mici hemoragii
Scintigrafia radioizotopic
Scintigrafia radioizotopic este o metod imagistic de explorare morfofuncional. Asistenii
medicali care lucreaz n serviciul de medicin nuclear sunt instruii n mod special. Ei vor trebui s
cunoasc principiile de baz ale metodei, precum i procedeul de examinare pentru ca s:
contribuie la pregtirea psihic i fizic a bolnavului
pregteasc la nevoie bolnavul fizic, dietetic i medicamentos
tie s colaboreze cu echipa de examinare dac concomitent se fac i alte investigaii (tensiune
arterial, EKG, etc.)
pun la adpost de efectul iradiaiilor cnd nsoete bolnavul la examinare
cunoasc modul cum se izoleaz bolnavul pn la excretarea substanei radioactive din
organismul lui
stpnesc toate msurile de nursing din timpul i dup examinare
Cel mai folosit element radioactiv pentru scintigrafie este tecneiul urmat de Iod, Roz Bengal, Fe
sub form de citrat de Fe, Ca fixat pe bleomicin, Iridiu, Tc, .a.
Pentru examenul rinichilor se pot utiliza substane radiotrasoare marcate cu 99 m Tc, dintre care
unele se elimin exclusiv prin filtrare glomerular, iar altele numai prin secreie tubular.
Metoda permite stabilirea raportului funcional dintre cei doi rinichi, disfuncia unilateral a
rinichiului i a cilor urinare.
Arteriografia renal
Este o metod de explorare a aparatului renal prin administrarea substanei de contrast pe cale
arterial, renal, sau femural. Prima radiografie se execut la 2-3 secunde de la nceperea administrrii
substanei de contrast, a doua radiografie la 6 secunde i a treia la 8 secunde.
Atenie!
substana de contrast se injecteaz, i.v, durerea provocat pe durata injectrii fiind suportabil;
administrarea rapid provoac durere intens de-a lungul venei. Se avertizeaz bolnavul.
Importana pregtirii bolnavilor pentru examenele paraclinice

16

asistentul medical are sarcina s conving bolnavul asupra necesitii examinrilor cerute de
medic;
proba se face n interesul bolnavului;
probele trebuie s reflecte capacitatea funcional, real a organului explorat;
s nu existe medicaie asociat care s nu modifice rezultatul examinrii;
pregtirea corect a bolnavului pentru investigaie la prescripia medicului
pregtirea medicaiei necesare investigaiei;
regimuri speciale alimentare i oprirea fumatului;
pregtirea psihic a bolnavului i administrarea sedativelor ca i premedicaie;
respectarea locului destinat investigaiilor;
pregtirea corect a instrumentarului i aparatelor necesare;
transportul bolnavilor la locul indicat de medic;
aclimatizarea bolnavului la locul de investigaie;
absena excitanilor externi;
asigurarea linitii mediului unde se fac explorrile funcionale;
asigurarea temperaturii optime la locul investigaiei;
poziia ct mai comod din timpul investigaiei;
dotarea dulapului de urgen cu medicaie de urgen;
nsoirea bolnavului i transportul su la camera de explorri;
prezena unei persoane din familie crete sentimentul de siguran a bolnavului n timpul
examinrii;
notarea n foaia de observaie a bolnavului, a rezultatelor investigaiilor;
curirea locului de munc dup terminarea investigaiilor paraclinice;
asigurarea odihnei pasive a bolnavului dup terminarea investigaie;i
administrarea unui ceai dup investigaie sau a unui regim alimentar uor, bine tolerabil;
administrarea medicaiei necesare indicat de medic dup terminarea investigaiei paraclinice;
pregtirea teoretic i practic a asistentului medical i aplicarea cunotinelor cu
profesionalism la efectuarea investigaiilor paraclinice;
continciozitatea, devotamentul i comunicarea corect cu bolnavul;
supravegherea corect a bolnavului n pre, intra i postinvestigaie paraclinic
respectarea tuturor msurilor de urgen i a nevoilor fundamentale ale bolnavului;
completarea biletului de trimitere cu toate datele bolnavului sau prezena foii de observaie a
bolnavului;
ntiinarea serviciului de explorare pentru programarea investigaiei;
IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE PACIENTILOR CE
NECESITA INGRIJIRI IN GLOMERULONEFRITA ACUTA SI CRONICA
GLOMERULONEFRITA ACUTA
Definiii
Glomerulonefrita acut difuz este un proces inflamator renal caracterizat clinic prin prezena
sindroamelor: renal, cardiovascular, de retenie hidrosalin i uneori azotemie.
Glomerulonefrita cronica difuza este o afectiune renala bilaterala, consecinta a unei
glomerulonefrite care nu s-a vindecat dupa stadiul acut. Se caracterizeaza prin leziuni glomerulare,
tubulare si vasculare si se manifesta clinic printr-o insuficienta renala progresiva si ireversibila.
Culegerea datelor
Circumstanter de aparitie
Cauze aparitiei glomerulonefritei acute difuze:
- postinfectioase: cel mai adesea este vorba de infectii cu specii de Streptococ (de exemplu
Streptococ de grup A, beta-hemolitic), dar si alte bacterii au fost implicate (Stafilococi,
Mycobacterii, Salmonella, Treponema pallidum, actinobacili). Pot sa apara si dupa infectii virale

17

(cu Cytomegalovirus, virusuri Coxsakie, virus Epstein Barr, virus hepatitic B) sau parazitice (cel
mai adesea cu Plasmodium malariae, Plasmodium falciparum, Schistosoma, Toxoplasma), dupa
abcese viscerale, endocardite, pneumonie;
- sistemice: in principal vasculite, boli de colagen (lupus eritematos sistemic), vasculita de
hipersensibiltate, crioglobulinemia, poliarterita nodoasa, etc.. Glomerulonefrita poate sa apara si ca
urmare a unor tratamente sistemice cu peniciline, sau compusi cu aur;
- afectiuni
renale: boli
glomerulare
primare
(glomerulonefrita
membranoproliferativa, glomerulonefrita mezangiala proliferativa pura).
Factori favorizani:
- frigul.
- umezeala.
- surmenajul (oboseala).
Cauze aparitiei glomerulonefritei cronice difuze:
In mod obisnuit, boala este urmarea unei glomerulonefrite acute care nu s-a vindecat. Se considera ca
glomerulonefrita devine cronica dupa 6 - 8 saptamani de evolutie a formei acute. In evolutia spre
cronicizare joaca un rol persistenta infectiei de focar, autoagresiunea (anticorpi antirinichi), repetarea
puseurilor acute. Exista si cazuri cu etiologie necunoscuta, in care lipseste, in antecedente, episodul de
nefrita acuta.
Manifestri de dependenta:
Glomerulonefrita acuta difuza
Debut lombalgii, cefalee, adinamie, subfebrilitate.
Perioada de stare:
- edem renal, moale, alb, pufos, la nivelul pleoapelor (palpebral), las godeu;
- oligurie, anurie;
- hipertensiune arteriala;
- anxietate;
- hematurie;
- cefalee, care poate sa apara secundar hipertensiunii;
-confuzie, dezorientarea temporo-spatiala: apar ca urmare a hipertensiunii cu valori maligne;
- tahipnee, modificarea ritmului respirator si a amplitudinii miscarilor cutiei toracice;
- durere in flanc secundara punerii in tensiune a capsulei renale (prin renomegalie);
In
unele
situatii:
greturi,
varsaturi, durere
abdominala,
purpura,
artralgii, hemoptizie .
Glomerulonefrita cronica difuza
Stadiul latent sau compensat, survine dupa episodul de glomerulonefrita acuta si poate dura 10 - 20
de ani ;in aceasta perioada, simptomele sunt discrete: hematurie microscopica, proteinurie usoara,
alterare a probelor functionale, eventual reducerea capacitatii de concentratie. Uneori, apar puseuri
acute, precedate de infectii streptococice. Fiecare acutizare altereaza functiile renale si grabeste trecerea
spre faza decompensata.
Stadiul manifest decompensat apare dupa o evolutie indelungata si se caracterizeaza prin aparitia
semnelor de insuficienta renala, in decurs de ani sau decenii.
Investigatii:
1.
Hemoleucograma completa: poate evidentia o reducere a hematocritului;
2. Electroliti, uree, creatinina: apar modificate ca urmare a compromiterii functiei renale;
3. Analiza urinii: aspectul urinii este modificat, osmolaritatea este mai crescuta (exista mai multe
elemente figurate si proteine), sunt prezente proteine, eritrocite si un sediment urinar alcatuit din
fragmente celulare;
4. Testul la antistreptolizina O: titrul este crescut la aproximativ 80% dintre pacienti;
5. Determinarea markerilor inflamatiei: adesea acestia sunt crescuti, in special viteza de sedimentare a
hematiilor;
6. Hemoculturi: sunt indicate a fi realizate in cazul pacientilor cu febra, stare imunodeprimata, istoric de
abuz de droguri intravenoase.
Investigatiile imagistice presupun realizarea:
7. Radiografiile: sunt necesare in cazul pacientilor cu tuse cronica, cu sau fara hemoptizie ;

18

8. Ecocardiografiile: pot fi realizate pacientilor cu murmur cardiac anormal sau cu hemoculturi pozitive,
deoarece pot folosi la excluderea unor valvulopatii, endocardite sau revarsat pericardic;
9. Ecografiile renale: pot evalua marimea rinichilor si pot evalua gradul fibrozei. 10. Tomografiile
computerizate: sunt recomandate pacientilor cu status mental alterat, sau celor cu hipertensiune cu
valori foarte mari (maligne).
11.Una din cele mai utile proceduri in vederea stabilirii diagnosticului de certitudine este biopsia
renala.
Problemele pacientului:
- alterarea perfuziei tisulare la nivel renal legata de atingerea glomerulilor;
- eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ;
- disconfort legat de lombalgii;
- dispnee din cauza circulatiei pulmonare inadecvate;
- circulatie inadecvata legata de HTA;
- hipertermie din cauza procesului infectios;
- comunicare ineficace la nivel senzorio-motor legata de hipertensiunea cu valori maligne;
- potential de exces de volum lichidian legat de aportul inadecvat de lichide si sodiu;
- deficit de autoingrijire legat de imobilizarea la pat;
- potential de complicatii legat de:
- scaderea capacitatii functionale a rinichiului;
- cresterea tensiunii arteriale.
Obiective:
- sa fie ameliorata perfuzia tisulara;
- sa fie reglata eliminarea urinara;
- pacientul sa afirme diminuarea disconfortului;
- sa fie controlata durerea;
- sa fie alimentat corespunzator statusului;
- pacientul sa comunice eficient;
- pacientul sa fie suplinit in satisfacerea nevoilor;
- pacientul sa fie ferit de complicatii
ngrijiri:
~ Se indic repaus absolut la pat i spitalizare.
~ Repausul la pat este absolut necesar pentru vindecarea i prevenirea complicaiilor.
~ Se vor evita eforturile fizice, se aplic cldur uscat sau pern electric n regiunea lombar.
~ Personalul de ngrijire asigur linitea, repausul la pat, dieta i aplicarea tratamentului. Se ngrijete
de supravegherea permanent a bolnavilor, de pregtirea i recoltarea probelor biologice pentru
explorri complementare, pentru diagnostic i pentru urmrirea evoluiei.
~ Regimul absolut n primele 2-5 zile regim de foame i sete care obine rezultate bune privind
sindromul cardiovascular i cel al reteniei hidrosaline.
~ Se poate ncepe cu un regim sec 3-7 zile. Se pot administra 100-300 ml de ceai sau zeam de fructe.
~ Trecerea la un regim normal se va face treptat, lichidele vor fi administrate n cantiti treptat
crescute funcie de diurez.
~ Dieta se adapteaz individualizat. Dieta va fi normocaloric, hiperglucidic,hipoproteic,
normolipidic cu 20-30 g pe zi, desodat i normovitaminic.
~ Se combate infecia streptococic - tratamentul de elecie const din administrarea de Penicilin G
cristalin, cefalosporine, Quinolone sau de depozit care trebuie administrat intensiv timp de 10-14 zile.
Se combate infecia cu 1-3 milioane, minimum 10 zile, apoi n cur cronic. Astfel se vor evita
complicaiile i se va preveni nrutirea strii generale i a evoluiei bolii.
~ Identificarea agentului infecios i testarea sensibilitii lui la antibiotice i chimioterapice.
~ nlturarea factorilor care favorizeaz infecia: prezena la un mare numr de bolnavi (80% din
cazuri) a refluxului vezico-ureteral, hipotonia cilor urinare, ptoza renal, cuduri bazinetale, litiaza
urinar, malformaiile congenitale, constipaia, colitele, infeciile de vecintate, guta, hipercalcemia.
~ Corectitudinea n stabilirea i aplicarea tratamentului.
~ Totodat se pot administra vitaminele E, C, P.

19

Observaii:
~ Tratamentul poate mprit la fel ca n orice afeciune:
o Tratament preventiv.
o Tratament curativ.
o Tratament medicamentos.
~ Tratamentul profilactic const n tratarea corect a infeciilor urinare; tratarea corect a
amigdalitelor i faringitelor acute i controlul sptmnal timp de 3 sptmni dup trecerea puseului
acut, prin examenul clinic al bolnavului. Se recomand tratarea riguroas a oricror infecii cu
streptococ hemolitic care se pot complica cu glomerulonefrit acut difuz. Tratamentul profilactic se
face cu Penicilin G cristalin i de depozit fa de care microbul este foarte sensibil.
Vor fi ndeprtai factorii care favorizeaz staza, se va evita frigul i umezeala, se va face o igien local
riguroas.
Se va urmri temperatura i aspectul amigdalelor. Se va msura periodic tensiunea arterial. Periodic se
va face examenul urinei prin controale frecvente i prelungite.
IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA
REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI
IN INSUFICIENTA RENALA ACUTA SI CRONICA
INSUFICIENTA RENALA ACUTA
I.R.A. consta in suprimarea brusca a functiei renale care determina acumularea de
produsi metabolici in sange. Suprimarea functiei renale survine ca urmare a: reducerii filtratului
glomerular, reducerii permeabilitatii glomerulare, obstructiei lumenului tubular, cresterii reabsorbtiei
tubulare si are consecinta finala oligo-anuria, alterarea echilibrului hidro-electrolitic si acidobazic.
1.Culegerea datelor
Circumstante de aparitie:
-reducerea aportului sanguin la rinichi ( deshidratari, hemoragii, arsuri );
- diminuarea filtratului glomerular si a capacitatii functionale (glomerulonefrita acuta, leziuni ale
vaselor rinichilor ),
- necroza tubulara (intoxicatii, soc toxico-septic, nefropatii interstitiale ), obstructia cailor excretoare
( litiaza uretrala, tumori ).
Semne si simptome( manifestari de dependenta):
- tulburari cardiovasculare: tahicardie, aritmii, edeme, cresterea T.A. ( prin supraincarcare hidrica pt.
fortarea diurezei ;
- tulburari respiratorii: polipnee ( prin acidoza );
- tulburari gastro-intestinale: varsaturi, greata, anorexie;
- tulburari neuropsihice: astenie, somnolenta, stari de confuzie, coma;
- tulburari hematologice: mici hemoragii cutanate si la nivelul mucoaselor;
- tulburari renale: oligo-anurie;
- tulburari electrolitice:
- ureea sanguina, acid uric- cresc proportional cu agravarea functiei renale;
- creatinina sanguina- cresterea este paralela cu cea a ureei aratand scaderea capacitatii
de filtrare a nefronilor;
- hiperkaliemia- cu efecte asupra miocardului;
- hiponatriemia- este in functie de gradul de deshidratare a pacientului si are efecte
neurologice: convulsii, stari de confuzie;
- hipocalcemie;
- hiperfosfatemie- din cauza diminuarii filtratului glomerular;
- tulburari acido-bazice: acidoza metabolica;
- dezechilibre hidrice: hiperhidratare intracelulara determinata de varsaturi, tulburari de constienta,
hiperhidratare extracelulara cu risc de crestere a T.A., aparitia edemului cerebral.
2.Problemele pacientului:
-alterarea volumului lichidian:
- in exces ( actuala )
- din cauza cresterii volumului extracelular sau a ingerarii excesive de lichid si

20

- in deficit ( potentiala )
- legata de cresterea diurezei, varsaturi;
- comunicare ineficace la nivel senzo-motor legata de tulburarile hidro-electrolitice (hiponatriemia
determina stare de confuzie, convulsii iar hiperhidratarea intracelulara determina tulburari de
constienta );
- potential de complicatii: imobilizarea la pat poate duce la aparitia escarelor, tromboflebitelor,
hiperhidratarea extracelulara prin fortarea diurezei sau aport excesiv de sare poate duce la HTA,
edem cerebral, edem pulmonar acut iar acidoza determina tulburari respiratorii;
- alimentatie inadecvata prin deficit- este legata de prezenta varsaturilor sau a cresterii diurezei iar
denutritia rapida prin hipercatabolism;
- alterarea perfuziei tisulare: legata de scaderea volemiei;
- alterarea integritatii pielii si a mucoaselor: tulburarile hemostazei duc la aparitia unor hemoragii
la nivelul tegumentelor si mucoaselor;
- deficit de autoingrijire: legat de starea de slabiciune, oboseala;
- deficit de cunostinte.
3.Obiective:
- sa fie evaluata functia renala actuala,
- sa fie inlaturate cauzele declansatoare,
- sa fie corectat dezechilibrul hidro-electrolitic,
- sa fie restabilite functiilor vitale si vegetative,
- sa fie prevenite complicatiile,
- sa fie asigurata nutritia adecvata,
- sa se asigure suport emotional al pacientului si familiei,
- Pacientul s dobndeasc atitudini, obiceiuri i deprinderi noi.
4.Interventii:
- aplicarea masurilor de urgenta, asigurarea repausului la pat,
- recoltarea sangelui pentru examinari de laborator ( pH, uree, rezerva alcalina, ionograma, creatinina
),
- recoltarea urinei pentru examinari fizico-chimice,
- supravegherea bolnavului:
- urmarirea respiratiei ( respiratie Kussmaul in acidoza )
- masurarea T.A., puls, temperatura, respiratie ( febra si polipneea pot creste pierderile de apa ),
- efectuarea E.K.G. pt. a observa aparitia schimbarilor tipice de hiperkaliemie,
- observarea semnelor de hipokaliemie ( semnul Chvostek ),
- masurarea greutatii corporale, efectuarea bilantului hidric ( intrari-iesiri ),
- orice manifestri patologice vrsturi, diaree, hemoragii, modificri de comportament, contracii
sau convulsii vor fi raportate imediat medicului.
- eliminrile de lichide urin, scaun, vrsturi se noteaz volumetric. Evidena exact a diurezei i a
eliminrilor pe alte ci este baza de pornire a tratamentului i criteriul de orientare a medicului.
- asistenta medicala va determina zilnic densitatea urinar, va recolta snge pentru determinarea ureei,
creatininei, rezervei alcaline, Cl, K, pH sanguin, hematocrit, numrul globulelor sanguine i urin
dozare a ureei urinare i va ine n eviden rezultatele pe foaia de terapie intensiv a bolnavului.
- dac bolnavul este contient i se va face o clism evacuatoare.
- bolnavul trebuie cntrit n fiecare zi, la nevoie mpreun cu patul, pentru a urmri i pe aceast cale
echilibrul consumului i pierderilor;
- efectuarea bilanului hidric intrri-ieiri.
- observarea aparitiei diareei ( se pierd ioni de K+ ),
- observarea turgorului pielii, observarea semnelor si simptomelor de infectie,
- asigurarea unui mediu securitar,
- prevenirea complicatiilor,
- asigurarea igienei corporale:
~ Bolnavul va fi izolat de preferin ntr-o rezerv, deoarece, datorit strii de autointoxicaie, el
este mai nelinitit, putnd deveni mai trziu, incontient. Camera s fie bine aerisit i uor nclzit
(20-220C).
~ Patul trebuie prevzut cu accesoriile necesare pentru prevenirea escarelor: pern de ap, colac de
cauciuc mbrcat sau saltea pneumatic.
~ Poziia lui este n funcie de starea lui de contien, precum i de existena edemelor. Bolnavul
este nvelit cu 2 pturi i este bine ca patul s fie nclzit n prealabil cu termofoare.

21

- aprecierea nivelului de constienta: orientarea in timp si spatiu a pacientului,


- combaterea convulsiilor,
- suport psihic al pacientului,
- corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice,
- restabilirea diurezei,
- asigurarea regimului dietetic,
~ Regimul dietetic poate contribui n mare msur la mpiedicarea acumulrii produselor azotate
rezultate din procesele de metabolism n organism. Din acest motiv, se vor exclude substanele proteice
i sarea din regim. Se va asigura un regim alimentar bogat n glucide (230-300 g) i lipide (100-150 g)
care s asigure un aport caloric de 2000 cal pe zi.
~ Regimul va cuprinde: orez fiert sub form de piure, paste finoase, unt, untdelemn, biscuii,
zahr.
~ Se exclud: pinea, lactatele, oule, carnea, petele, alimentele cu coninut mare de K fructe
uscate, sucuri de fructe. Dac bolnavul nu poate nghii sau vars, de cele mai multe ori uremia
producnd intoleran digestiv, nutriia se va asigura pe cale parenteral. Necesarul de calorii se va
acoperi prin perfuzii de soluii concentrate de glucoz 20-40% - 500-700 ml pe zi, avnd n vedere
restricia de lichide la anurici, pe cateter central i foarte lent pentru a evita hiperglicemia, asociat cu
insulin 20-40 UI pentru un flacon de glucoz administrat subcutanat, fracionat la 6 ore.
~ n formele hipercatabolice mai ales, bilanul azotat echilibrat se poate obine numai cu perfuzii
de aminoacizi eseniali i glucoz hiperton 30-50% pe cateter venos. n aceste forme cantitatea de azot
necesar este de 0,4g/Kg/zi. 1 g azot = 6,25 g proteine, iar raia caloric de 40-50 calorii pe zi.
~ Catabolismul proteic poate fi redus i prin administrarea de testosteron n doz de 25-50 mg pe
zi n tot timpul stadiului oligo-anuric.
Hidratarea.
~ Completarea pierderilor de lichide este elementul esenial al tratamentului i ngrijirii
bolnavului, cci deshidratarea nsi poate duce la IR. Pe de alt parte i hiperhidratarea poate nruti
starea bolnavului, deoarece este redus capacitatea de eliminare a organismului prin insuficiena
organului excretor principal. La aportul de lichide se vor lua n considerare lichidele din buturi,
alimente, perfuzie, precum i apa format n organism din esuturile proprii, numit ap endogen care
se evalueaz la aproximativ 200-400 ml pe 24 ore.
~ Aportul de lichide se stabilete de la o zi la alta n aa fel nct bolnavul s scad n greutate cu o
rat de 300-700 g pe zi. Orice cretere n greutate trebuie considerat ca o retenie hidric. De asemenea
orice scdere a Na plasmatic, n absena vrsturilor i a diareei trebuie considerat ca hiponatremie de
diluie deci ca o hiperhidratare.
~ Calea de administrare i compoziia lichidelor vor fi stabilite totdeauna de medic. Dac
bolnavul este contient i nu are vrsturi, hidratarea se face pe cale oral cu lichide zaharate. Dac
bolnavul are vrsturi, dup aspirarea coninutului stomacal se va introduce sonda Einhorn n duoden i
se va ncerca hidratarea pictur cu pictur pe aceast cale. Aceeai cale se va utiliza i n caz de com.
Administrarea de clorur de sodiu trebuie s acopere numai pierderile zilnice datorate transpiraiilor i
vrsturilor. Aceast cantitate nu poate fi mai mare de 1-3 g pe zi.
~ Pentru eventualitatea cumulrii K n snge, asistena va avea pregtit soluia de gluconat de Ca
10%, soluia hipertonic de glucoz i insulin.
- administrarea medicatiei prescrise si urmarirea efectului acesteia;
- diminuarea catabolismului proteic prin epurare extrarenala hemodializata si dializa
peritoneala;
- educatia pacientului: explicarea cauzelor care au declansat I.R.A., explicarea dietei si
necesitatii restrictiei de lichide si sare, necesitatea ingrijirilor igienice riguroase, modul de
prevenire a complicatiilor, modul de administrare a medicamentelor ( doza, orar, efecte secundare,
reactii adverse), necesitatea controalelor medicale ulterioare; educarea familiei referitor la sprijinul
ce trebuie oferit pacientului.
ngrijirea bolnavilor n perioada de recuperare a funciilor renale
IRA reversibil de obicei, se amelioreaz dup 12-14 zile. restabilirea funciei renale este semnalat
prin reapariia progresiv a diurezei.
n funcie de cantitatea i densitatea urinei eliminate precum i a valorilor ionogramei sanguine i
urinare se mbogete dieta bolnavului cu un aport mai mare de ap, fructe i zarzavaturi, care asigur

22

necesitatea de vitamine i sruri minerale pentru recuperarea pierderilor n condiii menajrii rinichiului
nc bolnav, regimul trebuie s fie hipercaloric, hiperglucidic, normolipidic i hipoproteic.
Aportul de proteine se va ncepe cu proteine vegetale, urmate de lactate i pe urm carne. Aportul
alimentar i medicamentos i Na i K se va face numai pe baza ionogramei.
Pe msura ameliorrii diurezei se ridic n mod corespunztor i aportul de ap, lsnd bolnavul s
bea la discreie, dac diureza a atins 1500 ml /24 ore.
Dializa peritoneal.
Utilizeaz ca membran dializant pentru epurarea sngelui endoteliu seroasei peritoneale, care
are o suprafa de 20.000 cm2. Cu ajutorul unui tub se introduce n cavitatea peritoneal lichidul de
dializ care, dup ce traverseaz suprafaa endoteliului peritoneal este ndeprtat prin alt tub.
Pregtirea instrumentelor i a materialelor:
~ Toate materialele sunt pregtite steril. Trus de paracentez cu 1-2 trocare, ambele prevzute cu
stilet ascuit i mandren bont.
~ 20 flacoane de lichid de dializ de cte 2 l, soluie utilizat la hemodializ la care se mai adaug
heparin pentru evitarea obstruciei cateterului i antibiotice pentru a preveni infecia.
Materiale necesare pentru anestezie, dezinfecie local, pansament.
2 sonde din material plastic lungi de 20 cm, care s poat fi introduse prin canula trocarului
n cavitatea peritoneal, prevzut cu orificii laterale, la extremitatea care se introduce n abdomen.
Aparat de perfuzat soluii.
Tub de cauciuc pentru scurgerea lichidului evacuat, vas colector de 10-20 l gradat. Aparat
pentru nclzirea sau meninerea constant a lichidului de dializ la temperatura corporal (baie
termostat) sau un vas cu ap fierbinte prin care trece tubul de la aparatul de perfuzie.
Sering i medicamente pentru prima urgen n caz de accidente.
Pregtirea bolnavului:
Pentru pregtirea psihic a bolnavului se administreaz un calmant.
Bolnavul i golete vezica urinar. I se face o clism evacuatoare.
Bolnavul va fi aezat comod n pat, deoarece dializa dureaz 16-20 ore.
Tehnica:
Medicul execut paracenteza abdominal n fosa iliac stng.
Se adapteaz aparatul de perfuzie la un flacon nfurat n pern electric sau se trece tubul
de perfuzie prelungit n form de serpentin prin ap fierbinte. Flaconul se fixeaz la o nlime de 2 m,
Prin canula trocarului se introduce sonda din material plastic la care se racordeaz amboul
aparatului de perfuzie i se d drumul lichidului.
Sonda i cu amboul tubului de perfuzie se fixeaz de peretele abdomenului cu leucoplast, iar
mprejurul locului de ptrundere a tubului n cavitatea peritoneal se aeaz o compres steril mbibat
ntr-o soluie dezinfectant.
Se fixeaz debitul de 2-3 litri n prima or.
Dup ce s-a adunat n cavitatea peritoneal o cantitate de cca. 2 litri lichid, se introduce n
partea dreapt cellalt tub i se fixeaz n peretele abdominal. La aceast sond se racordeaz tub de
scurgere, ce se introduce n vasul colector.
Dup ce a nceput s se scurg lichid n vasul colector se regleaz ritmul n aa fel nct n
cavitatea peritoneal s se menin 2 l de lichid.
Asistenta va supraveghea circulaia lichidelor de dializ. n caz de dureri abdominale va
micora viteza de administrare.
Controleaz pulsul, temperatura, TA, respiraia.
Cu acest procedee se pot elimina 40-60 g uree i alte produse de dezasimilaie. Dializa poate
fi repetat dup 48 ore. Starea general a bolnavului se mbuntete considerabil i se ctig 4-6 zile
pentru recuperarea funciilor rinichiului.
Dializa peritoneal se poate executa i printr-un alt procedeu: se face o singur paracentez
abdominal la 2 laturi de deget sub ombilic, pe linia median. n acest caz se introduce soluie nclzit
la 370 ntr-un ritm de 2 l n 30 de minute. Lichidul se las n peritoneu o or dup care se elimin lent
n 30 minute i se introduc apoi 2 l. La copil, cantitatea de lichid de dializ care se introduce este n
funcie de greutate.
Trecerea progresiv la un regim dietetic:
Regimul se mbogete treptat prin introducerea proteinelor ou, lapte, brnz, carne.
Se introduc alimente bogate n potasiu, sucuri de fructe, suc de legume.

23

Cnd diureza atinge 1-1,5 l, bolnavul va putea primi regim normal srat.
Bolnavul poate s bea 500-800 ml lichide peste pierderile zilnice.
Incapacitatea de munc dureaz 2-3 luni.
Hemodializa (rinichiul artificial):
Este cea mai eficace metod de epurare extrarenal epurarea sngelui n afara organismului.
Pregtirea aparaturii i materialelor:
Asistenta pregtete aparatul pentru executarea hemodializei i soluia dializant format din
clorur de Na, clorur de potasiu, clorur de Mg, clorur de Ca, bicarbonat de Na i glucoz, realiznd
un mediu uor hipertonic, cantitatea care se folosete o dat este n funcie de tipul de aparat (poate fi
chiar 100 l).
Se pregtete 500 ml snge izo-grup, proaspt, instrumentar i materiale pentru anestezie
local i descoperirea chirurgical a vaselor de obicei se folosete artera radial i vena de la acelai
bra.
Pregtirea bolnavului:
nainte de nceperea interveniei asistenta va recolta snge pentru determinarea ureei,
creatininei, Cl, Na, K, rezervei alcaline, hemogramei, hematocritului.
Bolnavul este aezat ntr-un pat comod, deoarece edina dureaz 6-8 ore. Capul i toracele
vor fi uor ridicate, iar membrele superioare fixate n poziie accesibil denudrii vaselor.
Aplicarea tehnicii:
Se introduce n linia arterial a aparatului 1000 ml ser fiziologic heparinat, steril, pentru
umplerea compartimentului de snge. Aparatul pornete circulaia lichidului de dializ care se nclzete
pe parcurs. Se conecteaz bolnavul la aparat pe linia arterial i se nlocuiete pompa arterial cu un
debit de 100-150 ml / minut. Sngele nlocuiete serul fiziologic din linia arterial din dializor, care este
captat pe linia venoas ntr-un recipient.
Asistenta controleaz din 15 n 15 minute pulsul, tensiunea arterial, respiraia, iar din or n
or se determin hematocritul pentru depistarea srilor de hiperhidratare sau hemoliz.
Durata hemolizei pe o edin n medie este de 4-6 ore.
Se urmrete funcionalitatea aparatului pentru c pot surveni unele incidente ruperea
membranei, scderea debitului de snge, coagularea sngelui n aparat.
ntr-o edin de hemodializ se pot elimina din organism 60-110g uree i mari cantiti de
azot rezidual, acid uric, creatinin, azotemie, cobornd cu 0,5%.
Rinichiul artificial poate fi utilizat i pentru eliminarea din organism a substanelor
barbiturice, aspirinei n caz de intoxicaii. Hemodializa se poate face zilnic sau la 2 zile. cteva edine
de hemodializ pot reface funcia renal.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
INSUFICIENTA RENALA CRONICA
Insuficienta renala cronica ( I.R.C. ) survine ca urmare a alterarii ireversibile a functiei
renale. In urma distrugerii unui numar mare de nefroni ( prin ischemie, necroza, inflamatii in
cursul unor afectiuni renale ) rinichiul nu mai poate raspunde necesitatilor functionale. Astfel,
apare incapacitatea de a excreta produsi de metabolism si de a reactiona la excesul sau
deficitul de lichide si saruri.
1.Culegerea datelor
Circumstante de aparitie:
- afectiuni care distrug parenchimul renal, scad capacitatea functionala a rinichiului:
glomerulonefrita cronica, pielonefrita cronica, nefropatie diabetica, rinichi polichistic.
Factori de acutizare a manifestarilor clinice: efort fizic intens, dieta inadecvata a
restrictiei nejustificate de apa si sodiu, aport de proteine necorespunzator valorilor creatininei si
ureei, medicatie nefrotoxica, reducerea volemiei ( varsaturi, diaree, diuretice in exces ), accidente
cardiovasculare, H.T.A., insuficienta cardiaca.
Semne si simptome:
- tulburari neurologice de tip central si periferic: schimbari de comportament, alterarea nivelului
de constienta, astenie, cefalee, crampe si contracturi musculare, parestezii, convulsii, coma;
- tulburari cardiovasculare: H.T.A., insuficienta cardiaca, pericardite, aritmii, edeme; tulburari osoase:

24

dureri osoase si articulare, calcifieri osoase, deformari, fracturi;


- tulburari digestive: anorexie, greata, varsaturi, H.D.S., gastrite, stomatite, diaree sau constipatie;
- tulburari respiratorii: respiratie Cheyne-Stockes sau Kussmaul;
- tulburari metabolice: hiperlipidemie, hiperlipoproteinemie, scaderea tolerantei la glucide;
- tulburari cutanate: prurit in special noaptea, leziuni de grataj, descuamari, zone de
hiperpigmentare;
- tulburari hematologice: anemie; tulburari generale: scaderea ponderala, slabiciune, oboseala;
- tulburari hidro-electrolitice: hiperhidratare celulara consecutiva hiponatriemiei; tulburari acidobazice: acidoza metabolica;
- examene de laborator: creatinina plasmatica crescuta, ureea plasmatica crescuta, rezerva alcalina
si pH-ul scazute in acidoza metabolica, hiponatriemie, hipopotasemie.
2.Problemele pacientului:
- alterarea echilibrului hidro-electrolitic: varsaturi, diaree, exces de diuretice, restrictii dietetice;
- alterarea echilibrului acido-bazic: degradarea functiei tubulare;
- alterare senzoriala: tulburari hidro-electrolitice;
- alterarea integritatii pielii: leziuni de grataj; alterarea proceselor cognitive (potential ): tulburari
hidro-electrolitice si acido-bazice;
- reducerea mobilitatii fizice: imobilizare la pat;
- anxietate: evolutia nefavorabila a bolii, iminenta unei interventii chirurgicale ( transplant renal );
- perturbarea conceptului de sine: necesitatea efectuarii dializei.
3.Obiective:
- sa fie combatute sau diminuate cauzele,
- sa se minimalizeze deteriorarea functiei renale,
- sa fie corectate manifestarile prezente,
- sa fie prevenite complicatiilor,
- sa fie suplinila functia renala.
4.Interventii:
- tratament etiologic: antiinfectios ( pielonefrita ), chirurgical ( litiaza urinara), de echilibrare a
diabetului zaharat;
- asigurarea repausului la pat marind numarul orelor in I.R.C. avansata;
- asigurarea unei alimentatii corespunzatoare;
- observarea semnelor de deshidratare extracelulara;
- cantarirea zilnica a pacientului; masurarea diurezei;
- masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative;
- administrarea tratamentului medicamentos pt. corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si
acido-bazice, cel pt. corectarea tulburarilor hematologice, cardio-respiratorii, gastro-intestinale;
- recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator;
- pregatirea, supravegherea si ingrijirea pacientului care necesita hemodializa sau dializa
peritoneala;
- pregatire preoperatorie si ingrijiri postoperatorii pentru pacientul cu interventie chirurgicala pentru
transplant renal;
- educatia pacientului in vederea repausului la pat,
- necesitatea restrictiilor alimentare, evitarea frigului, umezelii, a efortului fizic intens,
- igiena riguroasa a tegumentelor.
IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE PACIENTILOR CE
NECESITA INGRIJIRI IN INFECTIA URINARA
Definiie. Infectiile tractului urinar (ITU) sunt cauzate de proliferarea anormal a agenilor
patogeni n aparatul urinar(ci urinare, esut interstiial, parenchim renal).
Clasificare. IU se pot localiza la nivelul:
cilor urinare inferioare (vezica i uretere) : cistita, pielita i pielocistita;
cilor urinare superioare (bazinet i calice), esutului interstiial i parenchimului renal:
pielonefrite (acute i cronice).
Culegerea datelor
Circumstate deaparitie

25

IU din serviciile cu profil medical sunt determinate n 80% din caruri de E. Coli, iar n cele cu
profil chirurgical procentajul dintre Colibacil i ceilali germeni (Proteus, Piocianic, Enterococ,
Stafilococ, Klebsiella .a.) se egaleaz datorit infeciilor iaterogene (cateterism).
Factorii favorizani
- staza urinar
- tulburrile dinamice (hipotonie, reflux vezico-ureteral), vezica neurologic (neuropatia diabetica,
polinevrita, tabes, accident vascular cerebral);
- litiaza renala ( calculii);
- manevrele urologice instrumentale (cateterism explorator sau terapeutic) intervin prin traumatismul
local, i vehicularea germenilor.
- tulburri metabolice: diabetul zaharat (IU este favorizat de glicozurie), acidoza metabolic i
neuropata diabetic, hjperuricemia hipekaliemia, hipocaliemia .a.
- abuzul de medicamente: fenacetin, corticosteroizi i imimodepresive (scad puterea de aprare local),
opiaccele (produc pareza cilor urinare) etc.
- alte afeciuni: afectiunile biliare, constipatia, colita, hemoroizii, tulburarile in evacuarea urinei,
refluxurile uretro-vezical, vezico-uretral, consumul redus de lichide, urinatul rar, metroanexita,
menopauza, infectiile genitale, sarcina, igiena intima incorecta.
Este important de precizat ca infectiile urinare in adolescenta si la varsta adulta apar mai frecvent
la femei. Barbatii pot fi si ei expusi la asemenea infectii, mai frecvent in copilarie (nou-nascuti, copii
mici) sau varstnici, de obicei daca se asociaza cu malformatii renale, cu modificari anatomice la nivelul
aparatului urinar sau cu manevre medico-chirurgicale care pot determina infectarea prin instrumentar
(de genul cateterismului vezical).
Femeile pot face in mod frecvent infectii urinare si fara a avea malformatii sau alte probleme
renale. Si asta pentru ca uretra la femei este foarte scurta fata de cea a barbatilor. De asemenea, la femei
orificiul uretral se afla in vecinatatea orificiului vaginal si a celui anal, asa ca prezenta bacteriilor si a
fungilor in aceste zone face posibila trecerea microorganismelor in uretra. Uneori aceste treceri se pot
realiza chiar foarte usor, mai ales ca unele bacterii poseda mobilitate (se pot deplasa, cum este Proteus.
Agentii patogeni (de exemplu: bacterii, fungi) pot patrunde in tractul urinar :
- pe cale ascendenta: din uretra in vezica urinara (prin existenta unui reflux uretro-vezical chiar in
conditii fiziologice sau in timpul actului sexual); din vezica urinara, prin ureter pe cale ascendenta pana
in rinichi;
- pe cale sangvina: germenii patogeni pot patrunde in sange de la un alt focar de infectie din organism si
ajung in rinichi, unde pot determina o infectie (prin rinichi trec in fiecare minut aproximativ 1,2 litri de
sange la un debit cardiac normal / pe minut / de 5 litri. Rezulta ca aproximativ 24% din debitul cardiac
ajunge in rinichi, organe cu o irigatie sangvina foarte abundenta).
- pe cale directa: prin instrumentar urologic, prin cateterism uretro-vezical, chiar si in conditiile
sterilizarii riguroase ale materialelor folosite.
Manifestari de dependenta:
- polakiuria (urini mici i dese) ,
- disurie,
- piuria (puroi) ,
- durerea (alguria). Durerea n cazul cistitei acute apare de obicei ca o durere terminal la care se adaug de obicei
tenesme vezicale dureroase. Localizarea durerii este hipogastric, iradiat pe uretr sau n gland, are localizare
vezical.
Durerea este de intensitate variabil n general destul de vie i este prezent pe tot parcursul miciunii, exagerndu-se
spre sfritul acesteia. O cistit febril reprezint de fapt o pielocistit, febra fiind datorit infeciei cilor urinare
superioare sau a parenchimului renal. n funcie de etiologia cistitei, la triada simptomatic enunat se mai poate
aduga hematuria, disuria i durerea lombar.
- nicturia
- hematuria reprezint prezena sngelui n urin. Proveniena hematuriei se stabilete prin proba celor trei pahare.
- febra, frisoane,
- dureri lombare,
- stare generala alterata.
- se pot asocia greturi, varsaturi.
Investigaii paraclinice:
Urocultura
Radiografia renovezical
Ecografie abdominala

26

Cistoscopia- poate arta unele cauze ale cistitei care nu au putut fi evideniate prin celelalte examene i de
asemenea, aspectul leziunilor mucoase i localizare.
Problemele pacientului:
- diconfort din cauza durerii, disuriei;
- hipertermie din cauza procesului infectios;
- eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativ din cauza inflamatiei vezicii urinare ;
- incomoditate din cauza disuriei;
- alterarea perfuziei tisulare din cauza atingerii interstitiului renal( in pielocistite).
Obiective:
- pacientul sa afirme stare de confort fizic si psihic;
- sa fie reglata temperatura;
- pacientul s aib eliminare urinara normala;
- pacientul sa beneficieze de somn si odihna corespunzator;
- sa fie reglata perfuzia tisulara.
Interventii:
- asigurarea repausului la pat ;
- asigurarea unei alimentatii si hidratari corespunzatoare;
- masurarea functiilor vitale si vegetative;
- administrarea tratamentului medicamentos pentru corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si
acido-bazice, cel pentru corectarea tulburarilor hematologice, cardio-respiratorii, gastro-intestinale;
- recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator;
- educarea pacientului pentru evitarea frigului, umezelii, a efortului fizic intens, evitarea distensiei
vezicii urinare prin golire completa;
- asigurarea igienei riguroase a tegumentelor si mucoaselor.
Pentru prevenirea infeciei urinare se impun urmtoarele msuri:
- evitarea frigului umed (baie rece, ploaie, loc de munc );
- igien genital (risc de infecie urinar ascendent) i golirea vezicii urinare dup raport sexual, mai
ales la femei;
- limitarea manevrelor urologice (cateterismul) ;
- tratamentul cauzal al nefropatiei obstructive ;
- combaterea constipaici cronice ;
- tratamentul bacteriuriei asimptomatice la femeile gravide;
- tratamentul bolilor favorizante (diabet zaharat, hiperuricemie, nefro-caciuoz, hipokaliemie, HTA) ;
IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA
REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN
PIELONEFRITA ACUTA SI CRONICA
PIELONEFRITA ACUTA
Definiie. Infecie bacteriana nespecific acuta a sistemului pielo-caliceal i a esutului interstiial.
Culegerea datelor
Circumstate de aparitie
Cauzele cele mai frecvente ale pielonefritelor sunt reprezentate de bacterii aerobe gram-negative,
dintre care cel mai frecvent Escherichia coli. Toate organismele care cauzeaza cistita acuta pot cauza, de
asemenea si pielonefrita acuta. Speciile de Proteus sunt in mod particular importante deoarece produc
o enzima numita ureaza, care determina alcalinizarea urinii si favorizeaza formarea litiazei
renale (pietre). Stafilococii pot infecta rinichiul pe cala hematogena (prin diseminare dintr-un alt focar
pe calea sangelui) si pot cauza abcese renale.
Factorii favorizani: la femei sarcina ; la brbai afeciunile urologice.
Manifestari de dependenta:
- frison, febr (pn la 40C), transpiraii, sindrom dispeptic necaracteristic- greata, varsatura,
meteorism, flatulenta ;
- dureri lombare uni- sau bilaterale, uneori, cu caracter colicativ (manevra Giordano pozitiv) ;

27

- disurie, polakiurie;
Investigaii paraclinice: Hemoleucograma, VSH, urocultura, proba de concentraie, radiografia renovezical, Eco
abdominal
Investigaii paraclinice evidentiaza leucociturie i bacteriurie semnificative, cilindrii leucocitari (semn
caracteristic) i granuloi, proteinurie redus (sub 1 g/24 ore) ; VSH accelerat i leucocitoz, azotemie
n PNA cu IRA sau necroza papilar ; proba de concentraie moderat alterat i nefromegalie tranzitorie
(clinic
i radiologic).
Problemele pacientului:
- alterarea perfuziei tisulare din cauza atingerii interstitiului renal;
- diconfort din cauza durerii, disuriei;
- hipertermie din cauza procesului infectios;
- eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativ din cauza inflamatiei vezicii urinare ;
- incomoditate din cauza disuriei;
- intoleranta digestiva.
-

Obiective:
pacientul sa afirme stare de confort fizic si psihic;
sa fie reglata temperatura;
pacientul s aib eliminare urinara normala;
pacientul sa beneficieze de somn si odihna corespunzator;
sa fie reglata perfuzia tisulara.

Interventii:
- asigurarea repausului la pat ;
- aplicarea caldurii in zona lombara;
- asigurarea unei alimentatii si hidratari corespunzatoare;
- masurarea functiilor vitale si vegetative;
- administrarea tratamentului medicamentos pt. corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si
acido-bazice, cel pentru corectarea tulburarilor hematologice, cardio-respiratorii, gastro-intestinale;
- recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator;
- educarea pacientului pentru evitarea frigului, umezelii, a efortului fizic intens, evitarea distensiei
vezicii urinare prin golire completa, pentru hidratarea crescuta;
- asigurarea igienei riguroase a tegumentelor si mucoaselor.
NURSING IN PIELONEFRITA CRONIC
Definiie. Infecie bacterian nespecific cronic a sistemului pielo-caliceal i esutului interstiial.
Culegerea datelor
Circumstate de aparitie- aceleasi cala pielonefrita acuta.
Manifestari de dependenta:
- febra absent sau stare subfebril (25%), cefalee, astenie, scdere ponderal,
- greata, varsatura, meteorism, flatulenta;
- tegumente palide;
- dureri lombare, disurie, polakiurie, hematurie;
- Hipertensiunea arteriala .
Explorri paraclinice:
- leucociturie i bacteriurie semnificative, cilindrii leucocitari (semn caracteristic), hematurie
discret sau absent, proteinurie redus (sub 1 g/24 ore).
- Probe funcionale renale: alterarea progresiv a probei de concentraie (semn precoce) ; scderea
fluxului plasmatic renal FPR, cu meninerea normal a filtraiei glomerulare FG( Clearence-ul
creatininei endogene) i creterea fraciunii filtrate (FF).
- Examenul radiologie. Urografia i.v.(UIV) evideniaz modificri funcionale i morfologice.
Modificri funcionale: ntrzierea eliminrii substanei de contrast (hiposecreie) i hipotonie pielocaliceal.

28

- Pielografia ascendent, pentru evidenierea modificrilor pielo-calioeale i ureterale, se practic


rar i numai n serviciile de specialitate urologice i chirurgicale, datorit riscului de suprainfecie.
- Cisto-ureterografia, pentru obiectivizarea reflexului vezico-ureteral, prezint acelai risc.
- Ecografia i tomografia renal, pentru aprecierea dimensiunilor i conturului rinichilor, se
recomand cnd urografia i.v. este contraindicat (intoleran la substanele iodate de contrast i PNC
azotemice, cu clearence-ul\ creatininei sub 30 ml/minut).
-Puncia biopsie renal (PER; pentru evaluarea leziunilor histologice n pielonefritele cronice
atipice.
-

Problemele pacientului:
diconfort din cauza durerii;
hipertermie din cauza procesului infectios;
eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativ din cauza inflamatiei vezicii urinare ;
incomoditate din cauza disuriei;
circulatie inadecvata;
intoleranta digestiva.

Obiective:
pacientul sa afirme stare de confort fizic si psihic;
sa fie reglata temperatura;
pacientul s aib eliminare urinara normala;
pacientul sa beneficieze de somn si odihna corespunzator;
sa fie reglata perfuzia tisulara.

Interventii:
- asigurarea repausului la pat (7 10 zile) este indicat numai n PNA i perioadele de acutizare ale
PNC;
- aplicarea caldurii in zona lombara;
- asigurarea unei alimentatii si hidratari corespunzatoare; diet hipoproteic, normoglucidic,
normolipidic, normocaloric.
- masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative;
- urmarirea bilantului intrari iesiri
- recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator;
- pregatirea pacientului pentru investigatii;
- asigurarea igienei riguroase a tegumentelor si mucoaselor;
- administrarea tratamentului medicamentos antiinfectios dupa antibiograma, simptomatic, adjuvant;
- schimbarea reaciei urinei; alcalinizarea urinii (pH peste 7), poteneaz aciunea sulfamidelor,
Ampicilinci, Gentamicinei i Kanamicinei; acidifierea urinii (pH sub 7), crete efectul Tetraciclinei i
Cicloserinei.
- educarea pacientului:
-cura de diurez. Const in administrarea zilnic de lichide in cantiti mari (in medie 23
1/24 ore), sub form de ap potabil, ceaiuri diuretice sau ape minerale, pentru a obine o
diurez de minimum 2 l/24 ore. Cura de diurez este contraindicat n PNC acutizat, cu HTA
sau IRC.
- educarea pacientului in privinta masurilor de profilaxie.
Pentru prevenirea infeciei urinare se impun urmtoarele msuri:
- evitarea frigului umed (baie rece, ploaie, loc de munc care favorizeaz PNA si acutizeaz PNC ;
- igien genital (risc de infecie urinar ascendent) i golirea vezicii urinare dup raport sexual, mai
ales la femei;
- limitarea manevrelor urologice (cateterismul) ;
- tratamentul cauzal al nefropatiei obstructive ;
- combaterea constipaici cronice ;
- tratamentul bacteriuriei asimptomatice la femeile gravide;
- tratamentul bolilor favorizante (diabet zaharat, hiperuricemie, nefro-calciuroz, hipokaliemie, HTA) ;
- administrarea zilnic, seara, a unei tablete de Cotrimoxazol (Biseptol) sau Nitrofurantoin, luni de zile.
NURSING IN TUBERCULOZA RENALA

29

Definiie- localizarea infeciei tuberculoase la nivelul rinichiului si cilor urinare. Tuberculoza


renal (TR) este cea mai frecventa determinare extrapulmonar a bolii.
Culegere de date
Circumstante de aparitie
Inocularea rinichiului cu bacil Koch se face dup cea meningeal, pleuro-peritoneala, osteoarticular .a.,
Infecia bacilar se produce pe cale hematogen, fapt pentru care rinichii sunt afectai de la nceput
bilateral (10 15%).
Manifestari de dependenta
- stare subfebril, transpiraii, inapeten etc.
- disurie, polakiurie,
- hematuria total, izolat (nensoit de alte simptome), nedureroas, capricioas (apare si dispare
spontan).
- hipertensiunea arterial.
Investigaii paraclinice:
Examenul urinii este nespecific: hematurie (micro- sau macroscopic), leucociturie discret, proteinurie
sub 1 g/24 ore, reacia (pH) acid.
IDR la tuberculiu este pozitiv.
Examenul bacteriologic. Evidenierea b. Koch la examenul direct al urinii;
Examenul radiologic: Radiografia renal simpl, Urografia i.v., Pielografia ascendent.
Cistoscopia
Problemele pacientului:
- diconfort din cauza durerii, disuriei;
- hipertermie din cauza procesului infectios;
- circulatie inadecvata din cauza hipertensiunii;
- eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativ din cauza inflamatiei vezicii urinare ;
- alterarea perfuziei tisulare relale;
- incomoditate din cauza disuriei;
- intoleranta digestiva.
Obiective:
- pacientul sa afirme stare de confort fizic si psihic;
- sa fie reglata temperatura;
- pacientul s aib eliminare urinara normala;
- pacientul sa beneficieze de somn si odihna corespunzator;
- sa fie reglata perfuzia tisulara.
Interventii:
- asigurarea repausului prelungit (6 12 luni), deoarece tuberculoza renal se vindec mai lent dect
tuberculoza pulmonar.
- asigurarea unei alimentatii si hidratari corespunzatoare; Dieta va fi normocaloric, bogat in proteine
si vitamine, hiposodat cnd se face corticoterapie;
- masurarea functiilor vitale si vegetative, a greutatii;
- recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator;
- pregatirea pacientului pentru investigatii;
- asigurarea igienei riguroase a tegumentelor si mucoaselor.
- administrarea tratamentului medicamentos tuberculostatic( Izoniazida, Rifampicina, Etambutol ,
Streptomicina ), corticosteroizii( Prednison) , simptomatic, adjuvant;
- educarea pacientului in privinta masurilor de profilaxie.
NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENAL
Litiaza renal este un sindrom clinic caracterizat prin prezena calculilor n bazinet i cile
urinare( de la cel al tubilor renali pana la meatul urinar).
Poate evolua sub form latent( calcul mic, imobil sau foarte mare muland cavitatile) sau
colicativ.
CULEGEREA DATELOR
circumstane de apariie

30

Principalii factori de litogeneza:


staz urinar (prin diferite obstrucii);
factori bacteriologici: infecii urinare repetate( exista
- unii germeni care secreta ureaza generatoare de amoniac, favorizand aparitia calculilor amoniacomagnezieni; pe de alta parte in urma procesului infectios rezulta material organic folosit ca prim nucleu de
precipitare cristalina;
- deshidratri ( traspiratii abundente, poliurie, diaree cronica) care duc la creterea concentraiei urinare,
- afeciuni n cursul crora crete eliminarea urinar a substanelor ce formeaz calculi; rinichi polichistic (se
elimin acid uric);
- factori metabolici: hjperparatiroidie, guta, osteoporoza (se elimina fosfat i oxalat de calciu);
- modificarea pH-ului urinar:
- scderea aciditii duce la precipitarea acidului oxalic;
- creterea aciditii accelereaz precipitarea acidului uric;
- n mediul alcalin se precipit fosfaii.
- factori anatomici, congenitali sau castigati;
- solubilitatea scazuta a unor constituenti urinari (oxalat, acid uric).
Factori favorizani:
- imobilizare prelungit la pat,
- obiceiuri alimentare:
- alimente bogate in proteine: carne, viscere;
- alimente bogate in oxalati: rubarba, spanac ,capsuni, ciocolata, tarate de grau, alune, sfecla si
ceaiul;
- abuz de produse lactate;
- aport lichidian scazut;
- mediul de viata al pacientului: cald, frig;
- aport excesiv de sruri minerale - ap bogat n sruri de calciu;
Manifestri de dependen (semne i simptome)
- durere lombar permanent , sub forma de nevralgie ( durere surda , uneori doar o jena la nivelul
regiunii lombare)
- durere colicativ , violenta, paroxistica, cu debut brutal, precipitata de un efort fizic important,
trepidatii; sediu- in zona lombara de obicei unilateral cu iradiere in hipocondru si fosa iliaca de
aceasi parte spre organele genitale externe si fata interna a coapsei. Se intensific la atingerea regiunii
lombare;
- poziie antalgic;
- anxietate, nelinite, agitaie;
- tenesme vezicale, disurie, polakiurie, hematurie;
- greuri, vrsturi, pareza intestinala, meteorism;
- paloare, transpiraii, extremiti reci, tahicardie.
- afebril deobicei ; aparitia febrei denota supraadaugarea infectiei;
- anurie (insuficienta renala) in litiaza bilaterala sau rinichi unic, cu evolutie lenta(ani de zile, degradarea treptata
a functiei renale, evolutie in puseuri si urme mici ale retentiei azotate, cu conservarea diurezei.
examinri paraclinice
- evidenierea calculului (cistoscopie, urografie, radiografie simpla, echografie)
- examenul urinei: hmaturie (macro sau microscopic), n sediment: cristale de acid uric, urai, fosfai sau
oxalai, hmaturie (macro sau microscopic)
Proba celor trei pahare:
o hematurie iniial: origine subvezical: prostat, uretr;
o terminal: vezical, cistite hemoragice, tumori;
o total: n toate paharele: renal dac se asociaz cu cilindrii sau ci urinare dac
cilindrii (mulajele tubulare) nu sunt prezenti.
NEVOI PRIORITAR AFECTATE:
1. Nevoia de a evita pericolele.
2. Nevoia de a elimina.
3. Nevoia de a manca si a bea.
4. Nevoia de a comunica..
5. Nevoia de a fi curat, ngrijit si a-si proteja tegumentele.
6.Nevoia a se mbrca si a se dezbraca.
7.. Nevoia a se mica si a-si menine o buna postura.

31

8. Nevoia de a menine temperatura in limite normale.


PROBLEMELE PACIENTULUI CU LITIAZA RENALA:
- alterarea confortului( disconfort)
- legata de prezenta calculilor
- legata de tulburarile de mictiune: polakiurie, disurie,
- potential de deficit de volum lichidian
- legata de varsaturi transpiratii abundente,
- potential de complicatii
- legat de cura de diureza la pacienti cu HTA, insuficienta cardiaca,
- legat de dilatarea pielo-caliceala;
- legat de suprarinfectia bacteriana;
- legat de litiaza bilaterala sau rinichiul unic.
- alterarea eliminrii urinare
- legata de obstructia la nivelul cailor urinare
- potential de alterare a nutritiei prin deficit
- legat de fenomenele reflexe digestive;
- comunicare ineficace - la nivel afectiv
- legata de starea generala alterata;
- anxietate,
- legata de evolutia bolii;
- iminenta unei interventii chirurgicale;
- deficit de autoingrijire,
- legata de intoleranta la efort.
OBIECTIVE:
- sa fie calmata durerea;
- pacientul sa-si exprime calmarea durerii;
- sa fie asigurat confortul fizic si psihic al pacientului;
- sa fie prevenite complicatiile;
- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- sa fie asigurata dieta corespunzatoare.
INTERVENTII:
- masuri de urgenta:
- repaus la pat
- calmarea durerii prin diverse mijloace: aplicatii de caldura in regiunea lombara (perna electrica,
comprese calde), bai fierbinti; analgetice: algocalmin, novalgin, i.m., i.v., intra-rectal sau tablete in formele mai
usoare; fortral; antispastice: papaverina, i.m. sau i.v. lent, in asociatie cu scobutil i.v. sau agocalmin, piafen i.v. sau
in perfuzii litice
- combaterea starii de soc in colicile febrile prelungite sau complicate.
- recoltarea de sange si urina pentru examinari de laborator
- suport psihic al pacientului;
- asigurarea conditiilor de confort si siguranta;
- supravegherea functiilor vitale;
- efectuarea tehnicilor de nursing si a investigatiilor comform procedurilor standardizate;
- pregatirea pre-operatorie a pacientului (cand este cazul);
- administrarea tratamentului medicamentos si urmarirea efectului acestuia- reechilibrare hidroelectrolitica
- asigurarea alimentatiei specifice:
- in litiaza calcica: reducerea moderata a aprtului de hidrocarbonate, lapte, branzeturi, tomate, elin,
sfecl, citrice, ciocolat
- in litiaza urica restructia alimentelor bogate in purine: viscere animale, carne, spanac, suprimarea
alcoolului, ridichi, fasole, mazre, ciuperci, conopid, suprimarea alcoolului.
- in litiaza cistinica: reducerea consumului de proteine, mentinerea unei diureze importante cu densitate
sub 1010 si alcalinizarea la pH 7,5-8
- in litiaza oxalica se evita alimentele cu continut crescut in oxalat: telina, spanac, morcov, bere, ceapa,
ciocolata, cafea,cacao, portocale (si tratament cu fosfati la indicatia medicului), fasole, varza, spanac, cartofi.
- calculuii fosfatici amoniaco-magnezieni impun combaterea infectiei urinare, acidifierea urinei (cu clorura
de amoniu), cura intensiva si prelungita de diureza ; dieta hiposodat, bogat n proteine i lipide; se
evit: laptele, brnza, ou, legume uscate, fructe;
- urmarirea bilantului intrari/iesiri;

32

- suplinirea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;


- administrarea tratamentului medicamentos n funcie de tipul litiazei:
-inhibitori ai formrii substanelor care precipit
-substane care scad absorbia calciului
-substane care scad absorbia intestinal de fosfai
- educatia pacientului privind necesitatea respectarii regimului igieno-dietetic, evitarea efortului fizic
intens, necesitatea controalelor periodice;
- pregtirea pentru investigaii si analize,
- administrarea tratamentului general si local,
- pregtirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii.
Atunci cand durerea este prea mare pentru a fi suportata, de regula calculul blocheaza tractul
urinar sau exista o infectie concomitenta, ceea ce-l va determina pe medic sa indice unul din
urmatoarele tratamente:
-litotripsia cu unde de soc extracorporeala (ESWL): aceasta metoda foloseste ultrasunete care
traverseaza cu usurinta corpul, dar care sunt suficient de puternice incat sa sparga calculul renal; este
metoda cea mai folosita ca tratament medical al litiazei renale
-nefro-litotripsia sau nefro-litotomia percutana: chirurgul plaseaza un tub telescopic in rinichi, prin
intermediul unei incizii mici la nivelul lojei renale si prin intermediul acestuia extrage calculul
(litotomie) sau il sparge si apoi extrage fragmentele (litotripsie sau litotritie);
-ureteroscopia: chirurgul introduce de-a lungul tractului urinar un tub telescopic foarte subtire
(ureteroscop) pana la nivelul calculului, pe care il va extrage sau il va sparge, si apoi il va extrage cu
ajutorul unor instrumente speciale; uneori este necesar un tub mic, gol pe dinauntru (stent ureteral)
care se plaseaza in ureter pentru a-l tine deschis si a facilita curgerea urinei impreuna cu eventualele
fragmente de calcul; aceasta metoda se foloseste mai ales in cazul calculilor care au alunecat din
rinichi in ureter.
-operatia chirurgicala clasica in care chirurgul face o incizie lateral de stomac, pentru a ajunge la
rinichi si a extrage calculul; metoda este rar folosita in acest moment.

COLICA RENAL (nefretic)


Este un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretic, nsoit de agitaie i iradieri ureterovezico-genitale, provocat de un spasm al cilor urinare excretoare superioare.
Cauze :
Litiaz reno-ureteral: prezena de calculi n cavitile renale, de unde pot migra n ureter i n celelalte
segmente ale cii excretoare (vezi fig. 4.5 nfind rinichiul i cile excretoare) constituie afeciunea
care este cauza colicii.
lnflamaiile urogenitale:
- pielonefrit (infecia intereseaz cile urinare, bazinetul i parenchimul renal),
- pionefroz (formarea unei pungi cu coninut purulent, prin distensie i distrugerea parenchimului
renal),
- tuberculoza renal.
lnflamaiile urogenitale determin (ns rar) colici renale prin inflamaie ureteral; obliterri ureterale
prin mucus i puroi; iritaia plexului renal
Tumorile renale i ale organelor de vecintate (uter, colon, rect) provoac foarte rar colici prin
compresiune ureteral extrinsec i spasm asociat.
Manifestari de dependenta :
- durerea, determinat de faptul c musculatura caliceal, bazinetal i ureteral se contract pentru a evacua
calculul, astfel ia natere colica nefretic (renal). De cele mai multe ori colicile apar dup un efort fizic mai deosebit,
dup o cltorie cu automobilul, pe motociclet (trepidaii), bi reci, alteori n cursul nopii.
Sediul durerii: apare n regiunea lombar, unilateral, cu iradiere caracteristic, de-a lungul urete-rului spre organele
genitale externe, rdcina coapsei.
Durerea este intens i profund, are caracter de ruptur, torsiune sau arsur. Poate s fie continu, vie sau s apar la
anumite intervale, sub form de crize. Se accentueaz pe msur ce n calice i n bazinet se adun urina care nu se
mai poate evacua, provocnd hiperpresiune. Se intensific la atingerea regiunii lombare, tuse, strnut, micri.
- poziie antalgic (culcat n decubit lateral cu membrul inferior flectat).

33

- tenesme vezicale (nevoie imperioas de miciune).


- disurie, polakiurie (uneori retenie de urin, alteori anurie),
- hematurie (adesea macroscopic).
- greuri, vrsturi, meteorism, oprirea tranzitului intestinal (scaunul i gazele) .
- bolnavul este agitat, nelinitit, fricos, palid, transpirat, cu extremiti reci, pulsul mai des tahicardic,
rareori bradicardic,
- n formele prelungite grave pot s apar hipotensiune, lesin,convulsii (la copii), delir (la aduli),
- febr moderat.
Durata colicii: de la cteva minute la mai multe ore (2-6 ore).
Problemele pacientului :
- alterarea confortului( disconfort)
- legata de prezenta calculilor
- legata de tulburarile de mictiune: polakiurie, disurie,
- potential de deficit de volum lichidian
- legata de varsaturi transpiratii abundente,
- potential de complicatii
- legat de dilatarea pielo-caliceala;
- legat de suprarinfectia bacteriana;
- legat de litiaza bilaterala sau rinichiul unic.
- alterarea eliminrii urinare
- legata de obstructia la nivelul cailor urinare
- potential de alterare a nutritiei prin deficit
- legat de fenomenele reflexe digestive;
- comunicare ineficace - la nivel afectiv
- legata de starea generala alterata;
- anxietate,
- legata de evolutia bolii;
- iminenta unei interventii chirurgicale;
- deficit de autoingrijire,
- legata de intoleranta la efort.
OBIECTIVE:
Vizeaza :
- sa fie calmata durerea;
- pacientul sa exprime stare de confort;
- pacientul sa fie echilibrat psihic;
- sa fie prevenite complicatiile;
- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido bazic;
- sa fie asigurata dieta corespunzatoare,;
- pacientul sa comunice eficint;
- sa fie satisfacute nevoile fundamentale.
Conduita de urgen:
- Repaus la pat.
- Calmarea durerii.
Dac s-a exclus eventualitatea abdomenului acut, se fac:
- aplicaii locale de cldur (sticle cu ap cald, termofor, comprese umede etc.) pe zona de maxim durere
(loja lombar, hipogastru),
- analgezice-antispastice (la indicaia medicului), scobutil compus - 1 fiol a 5 ml injectat foarte lent
i.v.
Pentru ntreinere: scobutil compus-supozitoare (sau scobutil sau lizadon - supozitoare), papaverin
fiole a 0,04 g i.v. sau i.m., atropin fiole a 1 mg i.v.; s.c; i.m., procain (novocain) 1% 10-20 ml i.v.
foarte lent, algocalmin fiole a 2 ml i.m. sau fortral fiol 1 ml i.m.
Bolnavii cu colici rebele la tratament se interneaz n spital. De asemenea se interneaz i cazurile
suspectate de asociere cu ocluzie dinamic.
Conduita n spital :
Examinri de urgen:
- examen complet de urin: volum, densitate, culoare; albumin, puroi, pigmeni biliari, sediment, testul
Addis-Hamburger, urocultur,
- radiografie renal pe gol,

34

- recoltare de snge (pentru cazuri grave): uree, ionogram, rezerv alcalin i alte examinri pentru
diagnostic diferenial: leucogram, ami-lazemie, transaminaze, glicemie, bilirubinemie.
Administrare de ceaiuri diuretice i ape minerale n cantiti de 2 000-3 000 ml/24 ore, favorizeaz
diureza i eliminarea consecutiv a calculului.
Dup calmarea durerii se fac explorri pentru diagnosticul etiologic:
- urografie
- pielografie
- cistoscopie
Tratament antalgic i spasmolitic; (indicat de medic, este descris la conduita de urgen). Se mai
asociaz fenobarbital, romergan, care poteneaz efectele procainei i atropinei.
- n colicile violente prelungite, care nu cedeaz la medicaia amintit se utilizeaz: baralgin i.m.;
mialgin i atropin subcutanat,
- n cazuri cu dureri ocogene: perfuzie intravenoas lent cu procain 1%, atropin, papaveri-n i
mialgin (sub controlul ritmului cardiac i respirator).
Antibiotice n caz de infecie.
Combaterea strii de oc.
Reechilibrarea hidroelectrolitic i acido-bazic (la nevoie).
In cazurile n care traamentul medical nu a dat rezultate sau n cazurile complicate cu suferin renal
se aplic tratament urologic i, la nevoie, chirurgical.

NURSINGUL IN HIPERPLAZIA BENIGNA A PROSTATEI


Adenomul de prostata este cea mai importanta afectiune a prostatei, fiind o tumora benigna
frecvent intalnita la barbatii peste 60 de ani,
Culegere de date
Circumstante de aparitie
Cauzele sunt pentru ambele boli neelucidate, insa la cancerul de prostata s-au identificat mai multi
factori incriminatori: genetici, alimentari (vitaminele C si A au un caracter protector), hormonali
(dezechilibrele hormonale, in special la perioada pubertatii par a avea un rol carcinogen), virusurile etc.
Dezvoltarea adenomului de prostata este influentata de alterarea echilibrului estrogen-testosteron.
Dezechilibrul acesta explica dezvoltarea bolii dar nu poate explica declansarea ei.
Manifestari de dependenta - in functie de fazele bolii apar:
- polakiurie si nicturie;
- mictiunea imperioasa; debutul tardiv sau initierea dificila a mictiunii;
- jet urinar subtire, slab proiectat;
- mictiunea intrerupta;
- mictiunea prelungita;
- pseudoincontinenta terminala,senzatia de golire incompleta a vezicii urinare;
- erectii nocturne intense si dureroase;
- senzatia de apasare dureroasa pelviana;
- senzatia de corp strain in rect;
- ejaculare dureroasa;
- globul vezical;
- semnele clinice ale intoxicatiei uremice: astenie, inapetenta, cefalee, vertij.
Problemele de ingrijire ale pacientului:
- alterarea eliminarii urinare/eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ;
- alterarea confortului general;
- comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv;
- anxietatea;
- alimentatie inadecvata cantitativ, calitativ;
- rise potential de compficatii (retentia acuta completa de urina, retentia cronica completa de urina,
litiaza vezicala, diverculii vezicali, complicatiile infectioase pot avea evolutie acuta sau cronica si pot

35

fi cistite, pielonefrite, orhiepididimite si adenomite, hemoragii postoperatorii, tulburari cerebrate,


accidente embolice);
- deficit de autoingrijire;
- durere.
Obiective de ingrijire
Pacientul sa:
- fie echilibrat hidroelectrolitic si acidobazic;
- aiba mictiuni spontane;
- fie echilibrat psihic;
- nu prezinte complicatii postoperatorii.
Obiectiveie mai urmaresc si:
- mentinerea functiilor vitale;
- combaterea durerii;
- asigurarea confortului;
- diminuarea anxietatii;
- asigurarea dietei corespunzatoare;
- evaluarea functiei renale in dinamica/supravegherea eliminarilor.
Interventiile autonome si delegate ale asistentei medicale:
- asigura conditiile de mediu:saloane calduroase, fara curenti de aer, feriti de infectii;
- repaus la pat, pe perioada indicata de medic in functie de faza bolii si eventuala interventie
chirurgicale;
- masurarea, notarea functiilor vitale;
- recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator: sange (uree, creatinine, ionograma la
care se adauga probele uzuale ca hemograma, glicemia, teste de coagulare, probe hepatice etc.), urina
(sumar de urina si urocultura; in cazul prezentei hematuriei microscopice se impune si citologie
urinara, se va evita sondajul vezical care poate declansa si dupa un timp mai indelungat procese
pielore-nale);
- pregatirea bolnavului pentru explorari imagistice (ecografie abdominala si trans-rectala, cistoscopia,
ourografia folosite pentru determinarea indirecta a volumului hiperplaziei);
- cantareste zilnic bolnavul;
- asigura igiena tegumentelor si a mucoaselor;
- efectueaza zilnic bilantul hidric;
- corecteaza dezechilibrul hidric (prin hidratare sau reducerea aportului de lichide si electroliti in
functie de ionograma serica si urinara);
- corecteaza dezechilibrul acido bazic in functie de rezerva alcalina;
- observa starea generala a pacientului si este pregatita permanent sa intervina pentru acordarea
ingrijirilor speciale care se aplica in caz de ablatie chirurgicala sau endoscopiesca;
- informeaza pacientul cu privire la insusirea regimului dietetic (hidratii de carbon, legume, fructe alimentatie lipsita de sare si proteine animate) pentru a putea preveni eventualele complicatii;
- administrarea medicatiei la indicatiile medicului (antibiotice, antispastice, opiacee);
- pregatire preoperatorie si ingrijiri postoperatorii;
- anuntarea imediata a eventualelor complicatii.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA


REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN
ADENOCARCINOMUL DE PROSTAT
Definitie
Cancerul de prostat este cel mai frecvent dintre cancrele aparatului urinar i genital masculin.
Adenocarcinomul de prostat reprezint o tumor malign epitelial la nivelul epileliului afinilor
prostatici, cu dezvoltare n general n glanda periferic (prostat caudal) si mai rar n cea central
(cranial).
Culegerea datelor
Circumstante de aparitie
Factorii incriminai n apariia cancerului de prostat sunt reprezentai de:

36

1. Factorii genetici.
2. Factorii fizici (cldura, frigul, radiaiile).
3. Factorii chimici pot avea aciune carcinogena pentru dezvoltarea tumorii. Expunerea la cadmiu poate
determina creterea incidenei cancerului prostatic.
4. Incidena sczut din rile Asiei este explicat prin regimul alimentar bogat n vegetale crude care
conin vitamine, n special A i C cu efect protector.
5. Factorii hormonali.
Manifestri de dependenta
1.
Manifestri generale:
- astenie, adinamie, scdere ponderal, inapeten,
- somn intrerupt, iritabilitate,
- durere vertebral, (metastaze osoase)
- icter obstructiv (metastaze hepatice)
- cefalee, tulburri de echilibru, migrene (metastaze cerebrale)
- oligurie pana la anurie (insuficien renal cronic - n obstrucia cii urinare superioare)
2. Manifestri locale, obstructive, de cauz mecanic:
- durere micional i perineal,
- polakiurie,
- disurie,
- pseudoincontinenta terminala;
- hematurie (mai violent ca n adenomul de prostat);
- ejaculare dureroasa;
- senzatie de corp strain in rect.
Evoluia progresiv i continu determin succesiv:
retenie incomplet de urin fr distensie vezical (reziduu sub 300 ml.);
retenie incomplet de urin cu distensie vezical (reziduu peste 300 ml.);
retenie complet de urin (instalarea globului vezical);
fals incontinen de urin (urinare fr prea plin). Infecia urinar este frecvent asociat.
Investigatii paraclinice:
-Echografia abdominal .
-Radiografia renovezical simpl poate arta metastaze osoase.
-Urografia intravenoas evideniaz eventuala staz n aparatul urinar superior.
-Radiografia pulmonar evideniaz prezena metastazelor pulmonare sau osoase costale.
-Scintigrafia osoas evideniaz prezena metastazelor eu cel puin 6 luni nainte ca acestea s determine
modificri radiografice i permite diagnosticul precoce al acestora.
-Diagnosticul de certitudine al metastazelor osoase rmne totui cel radiologic.
-Tomografia computerizat i rezonana magnetic nuclear sunt utilizate pentru evaluarea extensiei
locale, n stadializarea invaziei ganglionare i depistarea eventualelor metastaze viscerale la distan.
-Determinarea markerilor tumorali este important n diagnosticul de probabilitate, precum i urmrirea
tratamentului hormonal n cazul adenocarcinomului de prostat. Principalii markeri serici tumorali suni:
1. Antigenul specific prostatic (PSA). Valorile antigenului prostatic specific (PSA) suni:
- 0-4 ng/ml (normale)
- 4-10 ng/ml (suspiciune de cancer prostatic)
- peste 10 ng/ml (cancer prostatic cu mare probabilitate)
2. Fosfataza acid prostatic
3. Fosfataza alcalin are valori crescute n cazul creterii activitii osoase ce nconjoar leziunile
metastatice din cancerul de prostat.
Biopsia prostatic
PROBLEMELE PACIENTULUI :
P: Discofort( Durere acut/cronic).
E: agenti infectiosi (proces inflamator), proces neoplazic (compresiunea terminatiilor nervoase),
suprasolicitri fizice, oboseal, insuficiente cunostinte despre boal, mediu.
P: Circulatie/respiratie inadecvate.
E: proces inflamator, obstructii, afectri cerebrale, durere, febr, anxietate, emotii, stres, insuficiente
cunostinte despre boal, despre mediu.
P: Perturbarea strii de nutritie.

37

E: durere, febr, tulburri neurologice, anxietate, stres, insuficiente cunostinte despre boal.
P: Hipertermie.
E: proces inflamator, tulburri neurologice, anxietate, stres, mediu ambiant inadecvat.
Eliminare urinar inadecvat.
E: tulburri neurologice, durere, tumori, metastaze, proces inflamator, afectarea parenchimului renal,
P: Perturbarea mobilittii/Imobilitate.
E: modificri structurale/functionale ale sistemului osteo-articular (metastaze), durere, proces
inflamator, anxietate, insuficiente cunostinte despre boal, mediu.
P: Postur inadecvat.
E: durere, metastaze, oboseal, deficit motor, insuficiente cunostinte despre boal.
P: Integritate tegumentar si/sau a mucoaselor afectat.
E: proces inflamator, proces neoplazic, durere, tulburri circulatorii, tulburri neurologice, imobilitate,
anxietate, stres, insuficiente cunostinte despre boal si/sau despre igien personal.
P: Alterarea strii de confort.
E: durere, dezechilibre, surmenaj, anxietate, insuficiente cunostinte despre boal.
P: Deficit de autongrijire.
E: durere, oboseal, imobilitate, anxietate, dezinteres, tulburri neurologice, conditii socio-economice
precare, cunostinte deficitare.
P: Comunicare (senzoro-motorie, afectiv si/sau intelectual) perturbat.
E: durere, metastaze, afectiuni cerebrale, deficite senzoriale, fatigabilitate, anxietate, stres, tulburri de
gndire, insuficiente cunostinte despre afectiune.
P: Vulnerabilitate fat de pericole.
E: durere, tulburri neurologice, fatigabilitate, surmenaj, anxietate, stress.
P: Anxietate.
E: afectiunea tumoral, durere, perceperea viitorului, teama de moarte, stres, conflict (ntre propriile
valori si ale celorlalti), spitalizarea, mediu familial/social modificat.
P: Pierderea stimei de sine. Devalorizare.
E: tulburri neurologice, anxietate, team, stres, descurajare, insuficiente cunostinte despre sine si cei
din jur.
P: Izolare social.
E: durere, tulburri de gndire, anxietate, situatie de criz, modificri n relatiile familiale si sociale,
insuficiente cunostinte despre boal, despre sine si cei din jur.
P: Risc de complicatii (infectioase, cardio-pulmonare, renale etc.).
E: alterarea functiilor vitale, durere, tulburri de echilibru, tulburri de nutritie, tulburri neurologice,
leziuni, anxietate, stres, izolare, srcie, lipsa de cunostinte despre boal, despre sine si cei din jur.
Obiective de ngrijire (corespunztoare problemelor de dependent enuntate mai sus):
Pacientul s nu mai prezinte durere (diminuarea intensittii durerii).
Pacientul s prezinte o respiratie adecvat (mentinerea unei respiratii adecvate).
Pacientul s prezinte o bun circulatie (mentinerea unei circulatii adecvate).
Pacientul s prezinte o alimentatie echilibrat (pacientul s fie echilibrat nutritional si hidroelectrolitic).
Pacientul s prezinte o temperatur corporal n limite normale.
Pacientul s prezinte o eliminare urinar adecvat
Pacientul s prezinte o mobilitate adecvat capacittii fizice (refacerea si mentinerea mobilittii).
Pacientul s prezinte o postur fiziologic.
Pacientul s prezinte tegumente integre (refacerea integrittii tegumentare).
Pacientul s prezinte o stare de confort adecvat (mentinerea strii de confort).
Pacientul s se poat autongriji ct mai curnd posibil (diminuarea deficitului de autongrijire).
Pacientul s poat comunica eficient pe plan senzoro-motor/afectiv/intelectual (mentinerea unei
comunicri adecvate capacittilor sale).

38

Pacientul s nu mai fie vulnerabil fat de pericole (diminuarea gradului de vulnerabilitate).


Pacientul s beneficieze de un mediu de sigurant.
Diminuarea gradului de anxietate. Pacientul s fie echilibrat psihic.
Pacientul s-si recapete ncrederea si stima de sine.
Diminuarea gradului de izolare social.
Pacientul s nu mai prezinte risc de complicatii... Diminuarea gradului de risc de complicatii
Intervenii proprii i delegate.
Interventii proprii (autonome):
o asigurarea conditiilor de spitalizare, a mediului securizant si de protectie:
- saloane clduroase, nsorite, luminoase, cu umiditate adecvat si ventilaie corespunztoare;
- adaptarea nvelitorilor conform att anotimpului si temperaturii ncperii dar si strii generale a
pacientului (episoade febrile, frisoane).
o supravegherea pacientului: facies, tegumente, comportament, functii vitale si vegetative
(msurare/notare n foaia de temperatur);
o recunoasterea manifestrilor de dependent si a modificrilor survenite n evolutia strii generale a
pacientului;
o realizarea unei comunicri (verbale si non-verbale) eficiente: transmitere corect (la timp) de
informatii, stabilirea unor relatii de ncredere ntre pacient si echipa medical, obtinerea feed-back-ului;
o asigurarea dietei adecvate:
o hidratare adecvat, n cantitti mici si dese (ceai, supe strecurate, ap plat);
o aspirarea secretiilor (conform tehnicii cunoscute, respectnd msurile de asepsie);
o asigurarea igienei:
- efectuarea toaletei partiale (sau ajutor n efectuarea acesteia);
- schimbarea lenjeriei (de pat si de corp) de cte ori este necesar;
o asigurarea repausului la pat si a unei pozitii adecvate, fiziologice;
o mobilizare periodic;
- efectuarea exercitiilor de mobilizare (pasive, pasivo-active);
- ncurajare pentru efectuarea exercitiilor active;
o acordarea ajutorului n mbrcare/dezbrcare;
o consilierea pacientului:
evaluarea stadiului n care se afl pacientul (conform lui Kubler Ross: negare, furie, negociere,
depresie, acceptare) si nlturarea ideii sfrsitului apropiat;
explicatii privind afectiunea (cu pstrarea secretului profesional);
ncurajare si suport prin comunicare adecvat (acordarea atentiei necesare);
facilitarea consilierii psihologice pentru recptarea controlului constient si informat asupra
situatiei sale;
o pregtire psihic pentru tehnicile si manoperele medicale: informare, explicaii, asigurarea
confortului psihic, obtinerea consimtmntului;
o Educatie pentru sntate.
lmurire asupra necesittii respectrii conduitei terapeutice (a msurilor de reabilitare) si a controlului
medical periodic;
explicarea importantei mentinerii unui regim de viat echilibrat (inclusiv renuntarea la fumat) pentru
prevenirea complicatiilor.

Interventii delegate:
participarea la examenul clinic (conform timpilor cunoscuti):
-asigurarea conditiilor de mediu necesare examinrii;
-pregtirea documentelor medicale;
-pregtirea materialelor si instrumentelor necesare examinrii;
-pregtirea psihic si fizic a pacientului pentru examinare;
-servirea medicului cu instrumentele solicitate;
-transportul pacientului la salon (cnd examinarea s-a efectuat n cabinetul de consultatii);
-reorganizarea locului de munc;
- -recoltarea probelor biologice si patologice pentru examenele de laborator
- determinarea antigenului prostatic specific (PSA) n cancerul de prostat (valori normale = 0-4
ng/ml);

39

- recoltri de urin: sumar de urin, proba Addis-Hamburger (hematurie n cancerul de vezic ,


urocultur (excluderea infectiei);
- participarea la investigatii paraclinice
- administrarea tratamentului particularitti: radioterapia (opreste dezvoltarea celulelor
tumorale):hormonoterapie, chimioterapie;
o pregtire preoperatorie: participare la bilantul clinic/paraclinic corespunztor etapelor cunoscute
(stare general a pacientului, timp avut la dispozitie, investigatii specifice);
o ngrijiri postoperatorii: supravegherea pacientului conform etapelor cunoscute;
- prevenirea complicatiilor postoperatorii (locale si generale) prin supraveghere atent,
permanent, aplicarea corect a tuturor tehnicilor si manoperelor medicale si observarea eventualelor
modificri survenite n evolutia postoperatorie (informarea medicului pentru adaptarea conduitei
terapeutice);
o tratamente paleative si alternative
- scop: mbunttirea calittii vietii prin ameliorarea simptomelor cauzate de metastaze (n special
durerea);
Interventii specifice
o interventii de urgent:
- mentinerea functiei respiratorii/circulatorii: respiraTie artificial, traheostomie, oxigenoterapie,
IOT, monitorizare puls, respiraTie, TA;
- montarea si supravegherea perfuziei endovenoase;
- transport corespunztor metodelor cunoscute (cu brancarda, cruciorul, patul rulant);
o prevenirea complicaTiilor:
- imobilizrii: mobilizare periodic, asigurarea lenjeriei de pat si de corp curate, asigurarea dietei
adecvate (pentru prevenirea constipaTiei), aplicarea msurilor de prevenire a escarelor;
- tromboembolice: efectuarea de exerciTii pasive/active la pat, administrarea de anticoagulante;
- pulmonare: asigurarea de condiTii optime n ncpere, efectuarea de exerciTii respiratorii, a
tapotajului toracic si a poziTiilor de drenaj postural; antibioterapie conform prescripTiilor.
IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA
REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI
IN VARICOCEL SI HIDROCEL
HIDROCELUL
Definiie:
Hidrocelul se definete prin acumularea de lichid ntre foiele vaginale testiculare.
Culegere de date
Circumstante de aparitie
Hidrocelul congenital se dezvolta de la un canal peritoneo-vaginal ramas permeabil. Atunci cand
canalul este total permeabil se vorbeste despre un hidrocel comunicant lichidul peritoneal trece liber
in cavitatea vaginala. Unui hidrocel vaginal ii este automat asociata o hernie inghinala;
Hidrocelul dobandit (secundar) apare dupa: un traumatism (hematom), o infectie (contine lichid
purulent, inflamaie acut epididimo-testicular de obicei gonococic, in scarlatina, peritonite,
streptococii, stafilococii, etc), tumora testiculara (contine lichid sanghinolent) sau obstructie (blocaj
limfatic retroperitoneal, sau anasarca din insuficienta cardiaca severa).
Manifestari de dependenta:
- durere la nivelul scrotului , tumefactie
- teama, neliniste.
Diagnostic clinic:
- inflamaia acut a testicolului
- lichid seropurulent n interiorul vaginei
Diagnostic paraclinic:
- ecografie scrotal;
- sumarul de urina si urocultura.
Problemele pacientului

40

- disconfort,
- anxietate,
- risc de complicatii.
Obiective:
- pacientul sa exprime stare de confort fizic si psihic;
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
Interventii :
- asigurarea repausului la pat ;
- supravegherea pacientului : functiivitale si vegetative- T.A., puls, temperatura, respiratie, diureza ;
- monitorizarea reactiei locale ;
- recoltarea produselor biologice ;
- pregatirea pacientului pentru investigatii ;
- administrarea medicatiei prescrise ;
- pregatire preoperatorie ;
- ingrijiri postoperatorii ;
- educatie pentru sanatate.
Tratament in hidrocel:
1. Tratament cu antibiotice
2. Tratament chirurgical: incizie, drenaj.
VARICOCELUL
Definiie:
Varicocelul reprezint dilataia ortostatic a venelor din plexul pampiniform, secundar refluxului venos
reno-spermatic.
Culegere de date
Circumstante de aparitie
calitate deficitar a esutului conjunctiv al venelor, fapt ce explic apariia hidrocelului mpreun
cu alte afeciuni ale venelor (hemoroizi, varice, hernia, etc).
Manifestari de dependenta:
- durere de-a lungul cordonului spermatic, se accentueaz dup efort , ortostatism prelungit;
- pielea scrotului, n parea afectat, este mai cobort dect n partea opus;
- senzatia de greutate a testiculului ;
- atrofia testiculului;
- vena vizibila sau palpabila largita ca un sac cu viermi ;
- infertilitate.
Investigatii:
- scanarea CT arata varicocelul drept o masa care cuprinde vase serpinginoase dilatate adiacente
epididimului. Canalul spermatic este largit iar cordonul spermatic intrascrotal sau plexul pampiniform
sunt proeminente.
- echografia arata structuri tubulare tortuase. Varicocelele pot fi descoperite oriunde in scrot. Tehnica
Doppler poate fi utila in diferentierea canalelor venoase de chisturi ale epididimului cind exista dubii.
- venografia este metoda cea mai sigura de a detecta varicocelele mici sau subclinice demonstrind reflux
venos anormal in maniera retrograda in plexul pampiniform.
Problemele pacientului
- disconfort,
- alterarea tegumentelor;
- alterarea functiei sexuale;
- anxietate;
- risc de complicatii.
Obiective:
pacientul sa exprime stare de confort fizic si psihic;
pacientul sa prezinte tegumente integre;
pacientul sa si regleze functia sexuala;
pacientul sa fie ferit de complicatii.
Interventii :
- asigurarea repausului la pat ;
- supravegherea pacientului : functii vitale si vegetative- T.A., puls, temperatura, respiratie, diureza ;
-

41

monitorizarea reactiei locale ;


recoltarea produselor biologice ;
pregatirea pacientului pentru investigatii ;
administrarea medicatiei prescrise ;
pregatire preoperatorie ;
ingrijiri postoperatorii ;
educatie pentru sanatate.

Tratamentul chirurgical se adreseaz cazurilor n care dilataiile venoase ating un volum important
nsoite de fenomene subiective accentuate.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE PACIENTILOR CE


NECESITA INGRIJIRI IN TUMORI RENALE
TUMORILE RENALE
A. Maligne:
Clasificare:
1. Nefroepiteliom:
- apare la adult,
- 97% din tumorile renale,
- diverse denumiri (tumora Grawitz, hipernefron, adenocarcinom renal).
2. Nefroblastom:
- apare la copil,
- tumora Wilms.
TUMORA WILMS(nefroblastomul)
Diagnostic clinic:
- Tumora cu dezvoltare abdominala (poate deforma abdomenul)
- Dureri lombare
- Stare febrila
- Hematurie total
Diagnostic paraclinic:
- Urografia
Tratament: chirurgical: nefrectomie asociat cu radioterapie, chimioterapie.
TUMORA GRAWITZ ADENOCARCINOMUL RENAL
Cancerul renal sau cancerul de rinichi, este o afectiune de natura maligna cu localizare in
parenchimul renal, caracterizata prin proliferare celulara anarhica, scapata de sub controlul
mecanismelor reglatoare, care are drept rezultat formarea unor formatiuni tumorale unice sau multiple,
ce se pot extinde in structurile din jur sau pot metastaza la distanta.
Culegere de date
Circumstante de aparitie
Din culegerea de date pacientului trebuie retinuti factorii de risc dovediti pentru carcinomul renal:
-fumatul (Lindblad a demonstrat o crestere a riscului relativ de 1,4 2,5 ori comparativ cu nefumatorii);
- sexul masculin si varsta inaintata;
- dieta bogata in grasimi si lipide, saraca in fructe si legume;
- obezitatea;
- expunerea la radioterapie si chimioterapie;
- expunerea la cadmiu;
- formele familiale de cancer renal;
- expunerea la analgetice care contin fenacetina;
- insuficienta renala cronica in faze terminale si dializa;

42

- antihipertensivele diuretice, tiazidicele in special (este neclar daca riscul crescut se datoreaza folosiri
acestora sau hipertensiunii per se, unii autori considerand mai degraba hipertensiunea drept adevaratul
factor de risc - Shapiro si colaboratorii). Factor de risc neconfirmat este si expunerea la vitaminele A si
E, descrisa de Richard la lucratorii din fabricile de produse farmaceutce (1).
Manifestari de dependenta:
- hematurieabundenta, repetata, nedureroasa
- prezenta unei mase tumorale in abdomen;
- diminuarea apetitului ;
- durere
- nefralgie surda (distensia capsulei)
- colica renala (cheag obstructiv)
- scadere ponderala in absenta unor motive evidente;
- febra cu durata prelungita, care nu apare pe fundal de raceala, gripa sau alta afectiune de natura
infectioasa;
- astenie extrema;
- tegumente palide;
- hipertensiune arteriala;
- hipercalcemie;
- transpiratii nocturne;
- stare generala alterata;
- edeme gambiere;
- varicocel (de obicei pe partea stanga, datorat obstructiei venei testiculare - apare la 2% dintre pacientii
de sex masculin).
Daca neoplazia s-a extins si a cuprins si alte zona ale corpului, pacientii pot prezenta:
- modificari respiratorii;
- hemoptizie;
- dureri osoase.
Alte manifestari specifice varicocelului, sindroamelor paraneoplazice (policitemie prin hipersecreie de
eritropoietin, hipertensiune arteriala prin secreie de renin, hipercalcemie prin secretie de PTH-like)
Cele mai utile investigatii pentru evaluarea si stadializarea maselor tumorale observate sunt
urmatoarele:
- Pielograma cu substanta de contrast: implica injectarea unei substante de contrast si ulterior realizarea
de radiografii seriate astfel incat sa se stabileasca particularitatile parenchimului renal;
- Tomografie computerizata: a inlocuit foarte mult necesitatea realizarii pielogramelor. Ofera informatii
mult mai complexe, atat cu privire la afectarea parenchimului, dar si a sistemului colector, precum si a
organelor din jur. Este foarte utila in stabilirea extensiei neoplasmului la alte structuri din jur sau la
distanta;
- Ecografie: se poate recomanda la inceputul investigarii pacientului, fiind utila in diferentierea unei
tumori fluide de una solida, parenchimatoasa;
- Arteriografie: este indicata in vederea analizarii vascularizatiei tumorii. La ea se apeleaza mai
frecvent, in special atunci cand se intentioneaza rezectia tumorii si cand medicul trebuie sa stie exact
relatia ei cu vasele din jur;
- Venografie: are aceleasi indicatii ca si arteriografia, doar ca de aceasta data ea poate oferi informatii
utile cu privire la drenajul venos din tumora;
- Rezonanta magnetica nucleara: se poate realiza atat cu substanta de contrast cat si fara si ofera
informatii precise in legatura cu localizarea tumorii, extinderea ei, eventuale metastaze, si chiar si
consistenta ei;- Scintigrafie osoasa: se recomanda daca pacientul are si acuze osoase si daca exista
suspiciunea de metastaza osoasa.
PROBLEMELE PACIENTULUI :
P: Discofort( Durere acut/cronic)..
E: agenTi infecTiosi (proces inflamator), proces neoplazic (compresiunea terminaTiilor nervoase),
suprasolicitri fizice, oboseal, insuficiente cunostinTe despre boal, mediu.
P: CirculaTie/respiraTie inadecvate.
E: proces inflamator, obstrucTii, afectri cerebrale, durere, febr, anxietate, emoTii, stres, insuficiente
cunostinTe despre boal, despre mediu.
P: Alimentatie inadecvata prin deficit.
E: durere, febr, anxietate, stres, insuficiente cunostinTe despre boal.

43

P: Hipertermie.
E: proces inflamator, mediu ambiant inadecvat.
Eliminare urinar inadecvat.
E: durere, tumori, metastaze, proces inflamator, afectarea parenchimului renal,
P: Perturbarea mobilitTii/Imobilitate.
E: modificri structurale/funcTionale ale sistemului osteo-articular (metastaze), durere, proces
inflamator, anxietate, insuficiente cunostinTe despre boal, mediu.
P: Postur inadecvat.
E: durere, metastaze, oboseal, deficit motor, insuficiente cunostinTe despre boal.
P: Integritate tegumentar si/sau a mucoaselor afectat.
E: proces inflamator, proces neoplazic, durere, tulburri circulatorii, imobilitate, anxietate, stres,
insuficiente cunostinTe despre boal si/sau despre igien personal.
P: Alterarea strii de confort.
E: durere, dezechilibre, surmenaj, anxietate, insuficiente cunostinTe despre boal.
P: Deficit de autongrijire.
E: durere, oboseal, imobilitate, anxietate, dezinteres, condiTii socio-economice precare, cunostinTe
deficitare.
P: Comunicare (senzoro-motorie, afectiv si/sau intelectual) perturbat.
E: durere, metastaze, afecTiuni cerebrale, deficite senzoriale, fatigabilitate, anxietate, stres, tulburri de
gndire, insuficiente cunostinTe despre afecTiune.
P: Vulnerabilitate faT de pericole.
E: durere, fatigabilitate, surmenaj, anxietate, stress.
P: Anxietate.
E: afecTiunea tumoral, durere, perceperea viitorului, teama de moarte, stres, conflict (ntre propriile
valori si ale celorlalTi), spitalizarea, mediu familial/social modificat.
P: Pierderea stimei de sine. Devalorizare.
E: tulburri neurologice, anxietate, team, stres, descurajare, insuficiente cunostinTe despre sine si cei
din jur.
P: Izolare social.
E: durere, anxietate, situaTie de criz, modificri n relaTiile familiale si sociale, insuficiente
cunostinTe despre boal, despre sine si cei din jur.
P: Risc de complicaTii (infecTioase, cardio-pulmonare, osoase etc.).
E: alterarea funcTiilor vitale, durere, tulburri de echilibru, tulburri de nutriTie, tulburri neurologice,
leziuni, anxietate, stres, izolare, srcie, lipsa de cunostinTe despre boal, despre sine si cei din jur.
Obiective de ngrijire (corespunztoare problemelor de dependenT enunTate mai sus):
Pacientul s nu mai prezinte durere (diminuarea intensitTii durerii).
Pacientul s prezinte o respiraTie adecvat (menTinerea unei respiraTii adecvate).
Pacientul s prezinte o bun circulaTie (menTinerea unei circulaTii adecvate).
Pacientul s prezinte o alimentaTie echilibrat (pacientul s fie echilibrat nutriTional si hidroelectrolitic).
Pacientul s prezinte o temperatur corporal n limite normale.
Pacientul s prezinte o eliminare urinar adecvat
Pacientul s prezinte o mobilitate adecvat capacitTii fizice (refacerea si menTinerea mobilitTii).
Pacientul s prezinte o postur fiziologic.
Pacientul s prezinte tegumente integre (refacerea integritTii tegumentare).
Pacientul s prezinte o stare de confort adecvat (menTinerea strii de confort).
Pacientul s se poat autongriji ct mai curnd posibil (diminuarea deficitului de autongrijire).
Pacientul s poat comunica eficient pe plan senzoro-motor/afectiv/intelectual (menTinerea unei
comunicri adecvate capacitTilor sale).

44

Pacientul s nu mai fie vulnerabil faT de pericole (diminuarea gradului de vulnerabilitate).


Pacientul s beneficieze de un mediu de siguranT.
Diminuarea gradului de anxietate. Pacientul s fie echilibrat psihic.
Pacientul s-si recapete ncrederea si stima de sine.
Diminuarea gradului de izolare social.
Pacientul s nu mai prezinte risc de complicaTii... Diminuarea gradului de risc de complicaTii
Intervenii proprii i delegate.
IntervenTii proprii (autonome):
o asigurarea condiTiilor de spitalizare, a mediului securizant si de protecTie:
- saloane clduroase, nsorite, luminoase, cu umiditate adecvat si ventilaie corespunztoare;
- adaptarea nvelitorilor conform att anotimpului si temperaturii ncperii dar si strii generale a
pacientului (episoade febrile, frisoane).
o supravegherea pacientului: facies, tegumente, comportament, funcTii vitale si vegetative
(msurare/notare n foaia de temperatur);
o recunoasterea manifestrilor de dependenT si a modificrilor survenite n evoluTia strii generale a
pacientului;
o realizarea unei comunicri (verbale si non-verbale) eficiente: transmitere corect (la timp) de
informaTii, stabilirea unor relaTii de ncredere ntre pacient si echipa medical, obTinerea feed-backului;
o asigurarea dietei adecvate;in cazuri grave alimentatie parenterala;
o hidratare adecvat, n cantitTi mici si dese (ceai, supe strecurate, ap plat);
o aspirarea secreTiilor (conform tehnicii cunoscute, respectnd msurile de asepsie);
o asigurarea igienei:
- efectuarea toaletei parTiale (sau ajutor n efectuarea acesteia);
- schimbarea lenjeriei (de pat si de corp) de cte ori este necesar;
o asigurarea repausului la pat si a unei poziTii adecvate, fiziologice;
o mobilizare periodic;
- efectuarea exerciTiilor de mobilizare (pasive, pasivo-active);
- ncurajare pentru efectuarea exerciTiilor active;
o acordarea ajutorului n mbrcare/dezbrcare;
o consilierea pacientului:
evaluarea stadiului n care se afl pacientul (conform lui Kubler Ross: negare, furie, negociere,
depresie, acceptare) si nlturarea ideii sfrsitului apropiat;
explicaTii privind afecTiunea (cu pstrarea secretului profesional);
ncurajare si suport prin comunicare adecvat (acordarea atenTiei necesare);
facilitarea consilierii psihologice pentru recptarea controlului constient si informat asupra
situaTiei sale;
o pregtire psihic pentru tehnicile si manoperele medicale: informare, explicaii, asigurarea
confortului psihic, obTinerea consimTmntului;
o EducaTie pentru sntate.
-lmurire asupra necesitTii respectrii conduitei terapeutice (a msurilor de reabilitare) si a controlului
medical periodic;
-explicarea importanTei menTinerii unui regim de viaT echilibrat (inclusiv renunTarea la fumat) pentru
prevenirea complicaTiilor.

IntervenTii delegate:
-participarea la examenul clinic (conform timpilor cunoscuTi):
-asigurarea condiTiilor de mediu necesare examinrii;
-pregtirea documentelor medicale;
-pregtirea materialelor si instrumentelor necesare examinrii;
-pregtirea psihic si fizic a pacientului pentru examinare;
-servirea medicului cu instrumentele solicitate;
-transportul pacientului la salon (cnd examinarea s-a efectuat n cabinetul de consultaTii);
-reorganizarea locului de munc;
- recoltarea probelor biologice si patologice pentru examenele de laborator

45

- recoltri de urin: sumar de urin, proba Addis-Hamburger (hematurie n cancerul de vezic ,


urocultur (excluderea infecTiei);
- participarea la investigaTii paraclinice;
- administrarea tratamentului particularitTi :radioterapia (opreste dezvoltarea celulelor
tumorale):hormonoterapie, chimioterapie;
o pregtire preoperatorie: participare la bilanTul clinic/paraclinic corespunztor etapelor cunoscute
(stare general a pacientului, timp avut la dispoziTie, investigaTii specifice);
o ngrijiri postoperatorii: supravegherea pacientului conform etapelor cunoscute;
- prevenirea complicaTiilor postoperatorii (locale si generale) prin supraveghere atent,
permanent, aplicarea corect a tuturor tehnicilor si manoperelor medicale si observarea eventualelor
modificri survenite n evoluTia postoperatorie (informarea medicului pentru adaptarea conduitei
terapeutice);
o tratamente paleative si alternative
- scop: mbuntTirea calitTii vieTii prin ameliorarea simptomelor cauzate de metastaze (n
special durerea);
IntervenTii specifice
o intervenTii de urgenT:
- menTinerea
funcTiei
respiratorii/circulatorii:
respiraTie
artificial,
traheostomie,
oxigenoterapie, IOT, monitorizare puls, respiraTie, TA;
- montarea si supravegherea perfuziei endovenoase;
- transport corespunztor metodelor cunoscute (cu brancarda, cruciorul, patul rulant);
o prevenirea complicaTiilor:
- imobilizrii: mobilizare periodic, asigurarea lenjeriei de pat si de corp curate, asigurarea dietei
adecvate (pentru prevenirea constipaTiei), aplicarea msurilor de prevenire a escarelor;
- tromboembolice: efectuarea de exerciTii pasive/active la pat, administrarea de anticoagulante;
- pulmonare: asigurarea de condiTii optime n ncpere, efectuarea de exerciTii respiratorii, a
tapotajului toracic si a poziTiilor de drenaj postural; antibioterapie conform prescripTiilor.
IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA
REZULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN MALFORMATII
CONGENITALE RENALE
Definitie:
- boli ereditare sau congenitale, rezulat al alterarii programului genetic de structurare si modelare a
organelor.
- sunt cele mai frecvente, reprezentnd 5%.
- unice sau asociate.
I. Anomaliile parenchimului renal:
1. Anomalii de numar:
a. agenezia renala( un rinichi)
b.
rinichiul supranumerar
2. Anomalii de volum si de structura:
a. rinichi mic congenital: aplazia renala ,rinichiul hipoplazic, hipoplazia segmentara
b. hiperplazia renala
c. chisturile renale
3. Anomali de forma si de fuziune:
a. rinichi in potcoava:
b. rinichi inelar
c. rinichi discoidal ("n placinta")
4 . Anomalii de pozitie:
a. ectopia renala
b. ptoza renala
5. Anomalii de rotatie:
a. rinichi incomplet rotat (bazinet anterior)
b. rinichi super-rotat (bazinet posterior)

46

c. rinichi invers rotat (bazinet lateral)


6. Anomalii vasculare
- vase supranumerare.
Culegere de date
Circumstante de aparitie
Factorii teratogeni sunt:
- fizici : radiatii ionizante
- chimici si produsele farma 757c216h ceutice : tranchilizante, thalidomida, tetraciclinele, alcoolul.
- infectiosi : tuberculoza , sifilisul, rubeola, HIV.
- hormoni in speciali estrogeni, anticonceptionale
- carente vitaminice : avitaminoza A si complexul B
Investigatii
Urografia -evaluarea morfo-functionala a aparatului urinar
Ecografia completeaza examenul urografic, n sarcina
Uretrocistografia de umplere si mictionala - refluxul vezico-ureteral unilateral sau bilateral ,
obstructiile ale aparatului urinar inferior.
Ureteropielografia retrograda (UPR), preoperator n cazul uropatiei obstructive neelucidata de urografie
si ecografie.
Tomografia computerizata, arteriografia si scintigrafia au indicatii mai limitate.
RINICHIUL ECTOPIC, reprezint deplasarea anormal , congenital a rinichiului,
datorit unei tulburri n ascensiunea i rotaia sa.
Rinichiul ectopic este hipoplazic, se complic frecvent cu hidronefroz i infecie
urinar.
RINICHIUL POLICHISTIC
Definiie
Rinichiul polichistic este o boal congenital i familial caracterizat prin aparitia mai multor chisturi
la nivelul parenchimului rinichilor.
Manifestari de dependenta
Primele semne apar de regula intre 40 si 60 ani.
- dureri lombare cauzate de marirea in volum a rinichilor;
- dureri abdominale;
- hematurie.
- infectia intrachistica produce febra insotita de durere in flanc, staza; infectia si tulburarile metabolice
duc la aparitiacalculilor renali cca 30% din pacientii cu rinichi polichistici prezinta litiaza renala
frecvent calculi au origine urica sau oxalica.
- hipertensiunea arteriala
- edeme.
Investigaii paraclinice:
1. Ecografia: metoda sigura, ieftina, usor de efectuat si nu iradiaza. Poate detecta chisturi mai mari de 5
mm. Se sterge diferentierea corticala/medulara, rinichii au diametre crescute si margini boselate. IP
redus.
2. Tomografia computerizata evidentiaza si ea chisturile, se recurge la metoda in cazuri mai rare cand
ecografic avem incertitudine. Dar, metoda este costisitoare, iradianta, la copil este dificil de executat si
nu trebuie uitate efectele nocive ale substantei de contrast. Substanta de contrast, mai ales pe un rinichi
cu probleme poate chiar induce insuficienta renala acuta, uneori chiar necesitand dializa asa zisa
nefropatie de radiocontrast.
3. Analiza genetica este o metoda foarte scumpa si nu ajuta cu nimic un pacient care are deja chisturi.
Poate fi folosita pentru planningul familial.
4. Urografia intravenoasa se efectueaza la o creatininemie sum 3 g/dl si se foloseste in diagnosticul
diferential intre ohidronefroza si un chist cand ecografia nu e concludenta. Aspecte ecografice ale
chisturilor renale:In 8 % din cazuri polichistoza poate fi unilaterala. Rinichii, ecografic sunt mariti in
diametre. Au cca 1518 cm. Normal, rinichiul are un diametru longitudinal de 9-11 cm. Ecografic
structura renala este inlocuita de multiple formatiuni chistice, bine delimitate care boseleaza conturul
renal.
Evoluie:

47

Deseori, boala rinichiului polichistic evolueaza spre insuficienta renala cronica (IRC), HTA, litiaz
renal.
-

Problemele pacientului:
disconfort,
eliminare urinara inadecvata ,
hipetermie,
circulatie inadecvata,
anxietate
risc de complicatii.

Obiective:
pacientul sa exprime stare de confort fizic si psihic;
pacientul sa elimine normal;
pacientul sa-si regleze temperatura;
pacientul sa prezinte circulatie adecvata;
pacientul sa fie ferit de complicatii.
Interventii :
- asigurarea repausului la pat ; vor fi interzise eforturile intense care pot declansa hematuria si
manevrele endoscopice instrumentale pentru a evita infectia.
- supravegherea pacientului : functii vitale si vegetative- T.A., puls, temperatura, respiratie, diureza ;
- monitorizarea reactiei locale ;
- recoltarea produselor biologice ;
- asigurarea regimului alimentar : ratia proteica va fi de 1 gr/kg corp/zi;
regim normosodat 1-3 gr sare/zi pentru a impiedica depletia sodica si a combate acidoza
hipercloremica; daca se instaleaza HTA se impune restrictie sodica.
- pregatirea pacientului pentru investigatii ;
administrarea medicatiei prescrise ; tratamentul medicamentos este simptomatic, const n controlul
simptomelor, complicaiilor.
- pregatire preoperatorie ;
- ingrijiri postoperatorii ;
- educatie pentru sanatate.
Tratamentul chirurgical este reparator, sau se efectueaz transplant renal.
-

Bibliografie:
Corneliu Borundel Manual de medicin intern pentru cadre medii, Ed. Bic All, Bucureti, 2000.
L. Domnisoru Compendiu de medicin intern Ed. tiinTific, Bucuresti, 1995
Nicolae Angelescu Tratat de patologie chirurgical, Editura Medical, Bucureti, 2000.
Daschievici S. Chirurgie. Specialiti chirurgicale, Editura Medical, Bucureti, 2007
Angelescu N. Tratat de patologie chirurgical, Editura Medical, Bucureti, 2003
Daschievici S. Chirurgie. Specialiti chirurgicale, Editura Medical, Bucureti, 2007

48