Sunteți pe pagina 1din 14

www.referat.

ro

Introducere
Codul Contraventional al Republicii Moldova stipuleaza expres trasaturile
esentiale pe care trebuie sa le intruneasca o fapta,savarsita de catre o persoana ,pentru ca
aceasta sa aiba caracter contraventional,si conditiile pe care aceasta trebuie sa le
intruneasca ca sa poata fi incadrata in dispozitiile acestuia.
Prezenta acestor trasaturi este strict obligatorie,iar absenta oricarei din ele conduce
la excluderea caracterului contraventional al faptei faptei,iar ca urmare duce si la
disparitia raspunderii contraventionale.
Cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei sunt acele
stari,imprejurari,situatii,cazuri,conditii prevazute de lege a caror existenta in timpul
comiterii faptei face imposibila realizarea uneia dintre trasaturile esentiale ale
contraventiei.1
Consider ca este necesar sa amintim aceste trasaturi esentiale si anume:gradul de
pericol social al faptei,savarsirea cu vinovatie a acesteia,calificarea facuta de lege ca fiind
contraventie si posibilitatea aplicarii sanctiunii contraventionale.In toate cazurile de
intrunire a acestor trasaturi suntem in prezenta unei contraventii,care,desigur,atrage dupa
sine raspunderea contraventionala.2
Exceptie de la regula generala o fac cazurile prevazute expres de lege.Art.19,Codul
Contraventional al Republicii Moldova mentioneaza cauzele care inlatura carcaterul
contraventional al faptei si raspunderea contraventionala:

Starea de iresponsabilitate;
Legitima aparare;
Starea de extrema necessitate;
Constrangerea fizica si/sau psihica;
Riscul intemeiat;
Cazul fortuit.3

Vechiul Cod al Contraventiilor Administrative al Republicii Moldova prevedea doar trei


cauze care inlatura caracterul ilicit al faptei si raspunderea contraventionala si anume:
1

Sergiu Furdui.Dreptul Contraventional.Chisinau:Cartier,2005,p. 99.


Victor Gutuleac.Drept Contraventional.Partea generala.Chisinau:ULIM,2006,p.96.
3
Codul Contraventional al Republicii Moldova.
2

Extrema necesitate (art. 17,CCA);


Legitima aparare (art.18,CCA);
Iresponsabilitatea (art.19,CCA);4

In literatura romana de specialitate se mentioneaza ca art.11 din Ordonanta Guvernului


Romaniei nr.2/2001 prevede:caracterul contraventional al faptei este inlaturat in cazul
legitimei

aparari,

starii

de

fortuit,iresponsabilitatii,betiei

necesitate,constrangerii
involuntare

fizice

complete,erorii

sau
de

morale,cazului
fapt,precum

si

infirmitatii,daca are legatura cu fapta savarsita. (Aceste cauze vor fi explicate mai jos.)
In literatura juridica rusa am gasit, de asemenea, mentiune despre cauzele care inlatura
caracterul contraventional al faptei si raspunderea contraventionala si anume ca acestea
sunt fapte juridice prevazute de legislatia Federatiei Ruse, care sunt asemanatoare
contraventiilor administrative, dar in prezenta acestora nu apare raspunderea:
Persoana care a savarsit fapta nu a ajuns la varsta la care apare raspunderea.
Extrema necesitate.
Iresponsabilitatea.
Cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea contraventionala

Starea de iresponsabilitate
Aceasta cauza care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea
contraventionala este consacrata in art.20 al Codului Contravantional al Republicii
Moldova,care prevede:este in stare de iresponsabilitate persoana cara savarseste o fapta
aflandu-se in imposibilitatea de a constientiza sau de a dirija actiunile sale din cauza
unei boli psihice cronice,unei tulburari temporare a activitatii psihice,a alienarii mintale
sau a unei alte stari psihicepatologice.
Iresponsabilitatea poate fi determinata de diverse cauze de natura medicala (idiotenie,
cretinism, debilitate mintala, autism, boli psihice etc.). Ea poate fi permanenta sau
temporara.
Iresponsabilitate inseamna incapacitatea unor personae de a-si da seama de sensul
si de urmarile faptelor lor sau de a-si dirija in mod normal vointa in timpul in timpul
savarsirii

actiunii sau inctiunii ilicite.Iresponsabliltatea este o cauza de scutire de

Maria Orlov,Stefan Belecciu.Drept Administrativ.Chisinau:Elena-V.I.


SRL,2005,p.169.

raspunderea contraventional intemeiata pe lipsa de vinovatie din partea persoanei care a


savarsit contraventia.Aceasta stare de incapacitate poate fi constatata numai pe cale
medicala,medicii specialisti fiind cei care se pronunta asupra capacitatii persoanei de a-si
dirija actiunile

sau inactiunile in imprejurari concrete.Nu trebuie sa confundam

iresponsabilitatea cu starea de afect,care este considerata drept circumstanta atenuanta,la


care poate ajunge si o persoana perfect sanatoasa sub aspect psihic.5
Pentru iresponsabilitate se cer intrunite,cumulativ,4 conditii:

Sa existe starea de incapacitate psihica datorita careia faptuitorul sa nu-si poate da

seama de actiunile (inactiunile) sale sau sa nu le poata stapani;


Incapacitatea psihica sa existe la momentul savarsirii contraventiei,cat si la

momentul aplicarii sanctiunii contraventionale.(al.(2) art.20 CC).


Starea de incapacitate psihica sa fie determinate de alienatie mintala sau de alte

anomalii care nu permit receptivitate psihica;


Fapta comisa sa fie prevazuta de legea contraventionala.6

In literatura romana,si anume,in cartea d-lui Corneliu Manda,Drept administrativ se


mentioneaza ca,conform art.113 si 114 din Codul Penal roman impotriva persoanei
iresponsabile se pot lua masuri de siguranta cu caracter medical.
Legitima aparare
In art.21 CC al Republicii Moldova,legiuitorul descrie legitima aparare ca o situatie
in care o persoana savarseste o fapta pentru a respinge un atac direct,imediat,material si
real,indreptat impotriva sa,impotriva unei alte persoane sau impotriva unui interes
public.
Ordinea de drept din tara noastra nu permite nici unei persoane lezate n drepturile sale
sa-si faca singura dreptate. Sunt totusi situatii exceptionale n care o persoana este
victima unei agresiuni si cnd n fata unui pericol iminent, lipsita de posibilitatea de a
apela la interventia autoritatilor nu are alt mijloc de a evita pericolul dect savrsind o
contraventie.7
5
6

Victor Gutuleac.Tratat de Drept Contraventional.Chisinau:2009,p.118.


Sergiu Furdui.Dreptul Contraventional.Chisinau:Cartier,2005,p. 101.
www.scritube.com

Inlaturarea caracterului contraventional al faptei in cazul legitimei aparari s


intemeiaza pe absenta trasaturii esentiale a vinovatiei.Pentru a fi in prezenta legitimei
aparari este necesara ezistenta mai multor conditii si anume:

Fapta de aparare sa fie precedata de un atac.

Prin atac se intelege o actiune efectuata cu intentia de a aduce o atingere sau o vatamare
valorilor sociale care formeaza obiectul ocrotirii legale.

Atacul sa fie material,direct,imediat si injust;

Atacul este material ,atunci cand se realizeaza prin actiuni sau inctiuni de natura sa puna
in perico,in mod fizic,valoarea sociala impotriva careia este indreptat.
Atacul este direct cand manifestarea materiala a agresorului este indreptata catre o anume
valoare sociala pe care o pune in pericol in mod nemijlocit.
Atacul este imediat in cazul in care acesta s-a dezlantuit si se afla in curs de
desfasurare.Acesta se consuma odata cu incetarea agresiunii.Daca atacul nu a fost
declansat,dar cuvintele,gesturile,demonstrarea diverselor unelte etc. indica obiectiv ca
atacul va incepe,fapta cade sub incidenta legitimei aparari.8
Atacul este injust atunci cand persoana care recurge la comportarea agresiva impotriva
altei persoane,a drepturilor acesteia,ori impotriva unui interes public,nu are temei juridic.

Atacul sa fie periculos;

Atacul este periculos atunci can pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat
ori interesul public.

Fapta savarsita pentru inlaturarea atacului sa fie o contraventie prevazuta si


sanctinata de un act normativ;

Legitima aparare in materie contraventionala nu poate fi invocata si nu produce efecte


juridice decat atunci cand fapta comisa este o contraventie prevazuta si sanctionata de
lege.
8

Victor Gutuleac.Tratat de Drept Contraventional.Chisinau:2009,p.116.

Apararea sa fie proportional cu intensitatea atacului.

Pentru ca apararea efectuata impotriva unui atac,sa fie considerata legitima,este necesar
sa existe un raport de aproximativa proportionalitate intre fapta savarsita in aparare,pe de
o parte,si atacul care a determinat nevoia de aparare,pe de alta parte.
Exemplu: Avem drept exemplu fapta unui taximetrist aflat noaptea in statie. Fiind atacat
de doi infractori, care vor sa-l talhareasca si sa-i ia autoturismul, claxoneaza insistent si
striga cerand ajutor cetatenilor. Desi a tulburat linistea locuitorilor din zona, nu va fi
considerata contraventie, fiind comisa in stare de legitima aparare.
Starea de extrema necesitate
Art.22 CC al Republicii Moldova metioneaza ca este in stare de extrema necesitate
persoana care savarseste actiuni pentru a salva viata,integritatea corporala ori
sanatatea sa,precum si viata,integritatea corporala ori sanatatea unei alte persoane,un
bun pretios al sau ori al unei alte persoane,sau interesele publice de la un pericol grav
iminent,care nu poate fi inlaturat altfel.
In dispozitia art.2.7 al Codului Contraventiilor Administrative al Federatiei Ruse este
stipulat expres ca va fi considerata fapta savarsita din extrema necesitate daca paguba
produsa va fi mai mica decat cea evitata.
Nu este in stare de extrema necesitate persoana care in momentul cand a savarsit
fapta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fiputut
produce daca pericolul nu era inlaturat.
Pentru existenta extremei necesitati se cer intrunite cumulativ urmatoarele conditii:
1. Cu privire la pericol:
Sa fie iminent,adica amaninta cu producerea sa,excluzand masurile de

preintampinare a acestora;
Sa fie real si vadit,adica nu trebuie sa fie o simpla banuiala sau impresie

subiectiva a faptuitorului ca se va declansa o amenintare efectiva;


Sa ameninte anumite valori socialeocrotite de lege;

2.

3.

Cu privire la atacul de salvare:


Sa fie o fapta prevazuta de legea contraventionala;
Sa fie singurul mijloc de inlaturarea a pericolului;
Cu privire la corelatia dintre pericol si actul de salvare:
5

Actul de salvare sa nu produca urmari vadit mai grave decat valoarea salvata;
In cazul unor urmari vadit mai grave produse prin actul de salvare decat cele puse

in pericol,faptuitorul,in momentul comiterii contraventiei,sa nu-si fi dat seama ca


pricinuieste urmari vadit mai grave.9
Constrangerea fizica si/sau psihica
Al.(1) art. 23 CC al Republicii Moldova prevede ca nu constituie contraventie
fapta,prevazuta de prezentul cod savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia
persoana nu i-a putut rezista si care nu putea fi inlaturata in alt mod.
Al.(2) art. 23 CC al Republicii Moldova prevede ca nu constituie contraventie
fapta,prevazuta de prezentul cod,savarsita din cauza unei constrangeri psihice exercitata
prin amenintare cu un pericol iminent,pentru sine ori pentru o alta persoana,care nu
putea fi inlaturat in alt mod.
Motivul care inlatura caracterul contraventional al faptei,in acest caz,consta in lipsa
trasaturii esentiale contraventiei vinovatia corelata cu lipsa libertatii de vointa si
actiune a faptuitorului,care este o conditie indispensabila subiectului oricarei contraventii.
Ca sa putem fi in prezenta constrangerii fizice trebuie sa fie indeplinite un sir de
conditii:

Fapta comisa sa fie prevazuta si sanctionata drept contraventie intr-un act

normativ;
Contraventia sa fie savarsita datorita unei actiuni exterioare de constrangere
fizica exercitata asupra faptuitorului prin care este paralizata capacitatea

contravenientului de a-si dirija liber actiunile;


Constrangerea fizica exercitata trebuie sa fie de natura a paraliza libertatea de
vointa a faptuitorului care nu poate lua alte masuri decat comiterea
conraventiei,acesta devanind un instrument al unui factor exterior caruia el nu-i
poate rezista nici intr-un fel.In cazul in care se demonstreaza ca persoana avea
posibilitatea sa reziste sau sa se sustraga de la constrangerea data,nu mai suntem
in prezenta acestei cauze de inlaturare a caracterului contraventional al faptei.10

Sergiu Furdui.Dreptul Contraventional.Chisinau:Cartier,2005,p. 100.


www.facultate.regielive.ro

10

Ca si constrangerea fizica,cea morala este o cauza care rapeste persoanei constranse


posibilitatea de a-si putea determina si dirija liber vointa,fapt ce exclude existenta
vinovatiei si,pe cale de consecinta,inlatura caracterul contraventional al faptei.Pentru
exisatenta constrangerii morale trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

Sa se exercite asupra psihicului faptuitorului o actiune de constrangere de catre o


alta persoana prin amenintare.Exista constrangere morala atunci cand o persoana
aflata sub presiunea unei temeri puternice,provocata de amenintarea venita din
partea unei alte persoane care o constrange sa actioneze in sensul dorit de cel care

ameninta;
Amenintarea sa fei grava.Persoana expusa pericolului poate fi faptuitorul sau alta
persoana,indiferent daca intre ele exista vreo legatura(de rudenie,de prietenie sau
de interes etc.).De asemenea este necesar ca intre raul care se ameninta si cel care

ar rezulta din savarsirea contraventiei sa existe o anumita proportie.


Pericolul grav sa nu poata fi inlaturat in alt mod decat prin savarsirea unei
contraventii prevazuta si sanctionata de un act normativ,situatie impusa de cel
care ameninta.

Cu alte cuvinte,cel constrans nu are o alta posibiltate,decat cel mult,sa suporte producerea
raului cu care este amenintat,ceea ce nu reprezinta o solutie de salvare.
Exemplu: Analizam cazul unui sofer de taxi particular care a luat in cursa un pasager.
Soferul este amenintat de acesta cu un cutit si obligat sa circule cu viteza
excesiva. Constituie contraventie fapta comisa din cauza unei constrangeri fizice?
Iata care este raspunsul consultantului!
Pentru aceasta fapta, nu se va retine vinovatia conducatorului auto deoarece era lipsit
de libertatea de a hotara si actiona.
Riscul intemeiat
Al.(1) art.24 CC al Republicii Moldova prevede ca nu constituie contraventie
fapta,prevazuta de prezentul cod,care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege in cazul
riscului intemeiat in atingerea unor scopuri socialmente utile.

Cuvintul risc putem sa-l intelegem ca fiind posibilitatea de a ajunge intr-o stare de
primejdie,de a avea de infruntat un necaz sau de suportat o paguba.Deci,riscul inseamna o
actiune (inactiune) cu posibile cosecinte daunatoare.
Consider de cuviinta de a mentiona faptul ca legislatorul admite in calitate de cauza care
inlatura caracterul contraventional al faptei comise doar riscul intemeiat.
Conform dispozitiilor art.24 CC alRepublicii Moldoa riscul se va considera
intemeiat numai in cazul in care:

Scopul socialmente util nu putea fi atins fara actiunile (inactiunile) insotite de

risc;
Persoana care a riscat,a luat (a epuizat) toate masurile de prevenire a cauzarii de
daune intereselor ocrotite de legea contraventionala.
Din cele mentionate mai sus concluzionam ca va inlatura caracterul contraventional

al faptei si raspunderea contraventionala doar acea actiune (inactiune),autorul careia nu a


gasit alta modalitate de a atinge scopul socialmente util.11
Legislatia in vigoare,si anume Codul Contraventional al Republicii Moldova prevede in
al.(3) art.24 limitele riscului sau cazurile cand acesta nu se considera intemeiat:

Era cu buna stiinta imbinat cu pericolul pentru viata persoanei;


Continea amenintarea de a provoca un dezastru ecologic;
Continea amenintarea de a provoca un dezastru social;
Mai exista o opinie,potrivit careia mai sunt si alte circumstante care caracterizeaza

riscul intemeiat dar care nu sunt stipulate expres in lege.Potrivit acestei opinii,riscul nu se
considera intemeiat in cazurile in care:

11

Scopul social util putea fi atins prin alte mijloace si actiuni care nu presupuneau

risc;
Persoana care a riscat nu a luat toate masurile pentru a proteja interesele si

valorile ocrotite de lage;


Persoana a riscat pentru a atinge scopurile personale.

Victor Gutuleac.Tratat de Drept Contraventional.Chisinau:2009,p.120.

Cazul fortuit
Al.(1) art.25 al CC al Republicii Moldova prevede ca nu constituie contraventie
fapta,prevazuta de prezentul cod,al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care
nu putea fi prevazuta.
Cazul fortuit a fost definit in doctrina ca fiind o imprejurare de fapt imprevizibila si
de neinlaturat care impiedica im mod obiectiv si fara nici o culpa ,executarea unei
obligatii,justificand exonerarea de raspundere.
Caracterul contraventional al faptei este inlaturat anume de faptul ca faptuitorul a
fost in situatia de caz fortuit ,neavand posibilitatea de a prevedea factorul extern care a
produs rezultatul;el nu a prevazut si nici nu putea sa prevada aceasta intamplare care s-a
suprapus peste activitatea sa si rezultatul survenit in urma acestei suprapuneri ;lipseste
deci factorul intelectiv.In lipsa lui,contraventia a fost comisa fara vinovatie,aceasta fiind
motivul pe baza caruia este inlaturat caracterul contraventional al faptei.
Cazul fortuit nu trebuie confundat cu situatia in care faptuitorul din cauze
subiective,nu a prevazut rezultatul pe care,in mod obisnuit,orice persoana l-ar prevede.
De exemplu,incalcarea liniei continue ce separa benzile de circulatie pe o artera rutiera si
trecerea autovehiculului pe sensul opus circulatiei datorita exploziei unui pneu uzat
condtituie contraventie;nu ne aflam in prezenta unui caz fortuit deoarece conducatorul
auto putea si trebuia sa prevada explozia pneului si sa-l inlocuiasca.
La cazul fortuit imprevizibilitatea este obiecitva si deci generala,privind limitele
cunoasterii umane in general,pe cand in cazul expus,contraventia s-a produs din cauza
neglijentei si lipsei de prevedere a faptuitorului,astfel ca imprevizibilitatea este
subiectiva,si deci personala.
Pentru existentacazului fortuit este necesar sa fi indeplinite urmatoarele conditii:

Rezultatu actiunii sau inactiunii ilicite a contravenientului sa fie consecinta unei

imprejurari straine de cunoasterea si vointa acestuia;


Imprejurarea care a determinat producerea rezultatului trebuie sa fie de asa natura
incat aparitia ei sa nu fi putut fi prevazuta.In cazul fortuit faptuitorul nu prevede
un anumit rezultat fiinca obiectiv nu poate fi prevazuta ivirea intamplarii care va
produce acel rezultat;

Contraventia comisa ca urmare a intamplarii neprevazute trebuie sa fie


sanctionata de legea contraventionla,deoarece numai in privinta acestor fapte
existenta cazului fortuit este considerata ca o cauza de inlaturare a caracterului
contraventional al faptei.
Voi analiza urmatoarele cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei
si raspunderea contraventionala gasite in literatura romana de specialitate pentru
a intelege mai bine ce reprezinta fiecare dintre ele. (Celelate cauze sunt
explicate mai sus)
Betia involuntara completa
Betia involuntara completa produsa de alcool sau alte substante,datorata unor
imprejurari independente de vointa faptuitorului,constituie o cauza care inlatura
caracterul contraventional al faptei savarsite.
In acest caz intoxicarea cu alcool sau cu alte substante produsa in mod fortuit,fara
vointa celui ajuns in aceasta stare,motiv pentru care este denumita accidental sau
fortuita.
Starea de betie complete este caracterizata de un grad avansat de paralizare a
energiei fizice si de o intunecare a facultatilor psihice.Faptuitorul este lipsit
temporar de capacitatea de a intelege si de a voi datorita tulburarilor psihice
produse de alcool sau alte substante.
Eroarea de fapt
Eroarea de fapt se refera la necunoasterea sau cunoasterea gresita de catre
faptuitor a existentei unei stari,situatii sau imprejurari de care depinde caracterul
contraventional al faptei.Din definitia erorii de fapt observam ca aceasta are un
continut format din reprezentarea gresita a realitatii,adica necunoasterea acesteia
ori cunoasterea ei gresita.
Aceasta cauza se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul desi are capacitatea
psihica intact in momentul savarsirii unei fapte,isi reprezinta gresit realitatea
deoarece nu cunoaste anumite stari,situatii sau imprejurari existente la momentul
respective ori le cunoaste gresit sau deformat.
Infirmitatea

10

Infirmitatea spre deosebire de legea penala,este o cauza de inlaturare a


caracterului contraventional al faptei atunci cand aceasta stare se manifesta intr-o
forma care sa aiba legatura cu fapta comisa.
De exemplu,traversarea strazii de catre un pieton pe culoarea rosie a
semaforului,constituie contraventie.Aceasta fapta nu se considera contraventie in
cazul in care este savarsita de o persoana care sufera de daltonism.
Minoritatea
Fapta savarsita de un minor sub 14 ani nu constituie contraventie.Fata de minorul
care nu a implinit varsta de 14 ani exista prezumtia absoluta ca nu are capacitatea
de a intelege suficient caracterul faptelor sale si nici nu are experienta necesara
pentru a cunoaste si intelege normele juridice.
Din aceasta cauza legiuitorul a instituit principiul imunitatii minorului care nu a
implinit 14 ani,indiferent care ar fi normele inculcate si consecintele faptei
sale.Inlaturarea incidentei legii cat il priveste pe minor nu exclude raspunderea
civila a persoanelor care,la data savarsirii faptei il aveau pe acesta in supraveghere

Concluzie
Dup o analiza profund a subiectului n cauza am reuit s fac o comparaie cu legislaia
din alte ri pe aceasta problem i bineneles c am observat unele diferene minore dar
care fac diferen n multe cazuri. Spre exemplu, n legislaia Roman ntlnim: beia
involuntar, infirmitatea i eroarea de fapt ca cauze care nltura caracterul
contravenional al faptei. Dac e s privim n legislaia noastr nu ntlnim aceste cauze.
Eu sunt de prerea c ele ar trebui incluse i la noi n cod deoarece nu se explic faptul c
o persoan care se dovedete c a avut unele dereglri psihice cauzate de o boal nu va
rspunde de fapta sa iar cel care a svrit o contravenie fiind n stare complet de
11

ebrietate involuntar trebuie s rspund. Doar fiind n stare de ebrietate persoana de


asemenea nu i d seama de faptele sale. Dac se dovedete de un medic desigur.
Rmne un subiect deschis spre a medita i ateptam ca autoritile s fac unele
modificri care ar duce la o mbuntire a legislaiei, care ar diminua i procesul de
contravenionalitate n RM.

12

Bibliografie
1. Codul

Contraventional

al

Republicii

Moldova

nr

218-XVI

din

24.10.2008//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr3-6/15 din 16.01.2009.


2. Maria
Orlov,Stefan
Belecciu.Drept
Administrativ.Chisinau:Elene3.
4.
5.
6.
7.
8.

VISRL,2005,p.270.
Sergiu Furdui.Dreptul Contraventional.Chisinau:Cartier,2005,p.238.
Victor Gutuleac.Drept Contraventional.Chisinau:ULIM,2006,p.267.
Victor Gutuleac.Tratat de Drept Contraventional.Chisinau:2009,p.320.
www.facultate.regielive.ro
www.scritube.com
http://blogulspecialistului.manager.ro/a/Important/Resurse-juridice/5765/Cazpractic:-Contraventie-Constrangere-fizica-si-psihica.html

Curpins
Introducere
1.Cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea
contraventionalapag.2-9

1.1 Starea de iresponsabilitate


1.2 Legitima aparare
13

1.2 Starea de extrema necesitate


1.4 Constrangerea fizica si/sau psihica
1.5 Riscul intemeiat
1.6 Cazul fortuit
2.Cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea
contraventionala gasite in literatura romana de
specialitate.pag.10-11
2.1 Betia involuntara completa
2.2 Eroarea de fapt
2.3 Infirmitatea
2.4 Minoritatea

Concluzie ..pag.12
Bibliografie...pag.13

14