Sunteți pe pagina 1din 9

CURS 2 ANESTEZIE

d) IMOBILIZARE PARTIALA SAU TOTALA


cauze: slabiciune, lesin, coma, deficit al fortei muscular ( hemilpegii, mono- pare- tetrapareze
sau paralizii)
e) ALTERAREA STARII DE CONSTIENTA
cauze:
Afectarea SNC prin intoxicatii, traumatisme craniocerebrale, AVC, dezechilibru hidric, etc
- Coma, delir, confuzie, agitatie sau apatie, dificultate de a intelege( afazia), dezorientare in
timp si spatiu
f) ELIMINARE INADECVATA
1. in exces Cauze: varsaturi, diaree, poliurie, eliminari patologice: hematemeza, melena,
drenaj, supuratii, plasmoragii (pierdere de plasma din circuitul sanguine) , hematurie.
2. eliminare deficitara cauzata de oligurie, constipatie
g).ALTERAREA SOMNULUI
Hipersomnie
- din cauza epuizarii, din cauza unor afectiuni organice( cerebrale, dezechilibre) sau din auza
efectelor terapeutice ale munor medicamente
Insomnie
Din cauza anxietatii, ambiantei inadecvate manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri
frecvente.
h). ALTERAREA TEMPERATURII CORPORALE
Hipertermie- Din cauza unui process inflamator infectios sau din cauza dereglarii centrului
termic ( traumatisme, AVC)
Hipotermie- Din cauza insuficientei circulatorii periferice ( socul) sau expunerii la intemperii
( frig)
i). RISC DE ACCIDENTARE ( atingerea integritatii fizice)
Din cauza agitatiei psihomotorii sau din cauza starii de inconstienta ( loviri, caderi din pat)
j). COMUNICARE VERBALA INADECVATA

legat de modificarea starii de constienta- pacientul nu comunica verbal dar poate reactiona la
stimuli durerosi, mangaiere sau chiar afectiv. Comunicarea prin toate modurile reprezinta cheia
de bolta a ingrijirilor pacientului grav.
k). DEPRESIE
Legat de dificultatea de a se adapta bolii, manifestata prin apatie, tristete, idei pesimiste.
l). LIPSA DE ACCES LA ASISTENTA SPIRITUALA- legat de incapacitatea de a participa la
activitati religioase, manifestata prin dorinta de a si vizitat de un preot, preocuparea pentru
asistenta religioasa

OBIECTIVE
-

Sustinerea/restabilirea functiilor biologice afectate ( cardiocirculatorii, respiratoroo,


excretorii, metabolice, neuropsihice)

Corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice

Asigurarea unui aport caloric crescut

Punere in repaus a tubului digestive ( HDS)

Combaterea hipovolemiei

mobilizarea la pat si asigurarea conditiilor de monitorizare si de ingrijire a pacientilor


imobilizati

mentinerea diurezei, monitorizarea permanenta prin sonda ,,a demeure

linistirea pacientului

combaterea hipo/hipertermiei

identificarea cauzelor care ar putea determina aparitia complicatiilor si prevenirea


complicatiilor

INTERVENTIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU SI DELEGAT


Interventiile se fac in functie de particularitatile cazului aflat in ingrijire si prioritati.

Asigura permeabilizarea cailor respiratorii


- se aspira secretiile din cavitatile nazale si traheobronsice
- se plaseaza pipa Guedel intre arcadele dentare
- In caz de voma vegheaza ca aceasta sa nu fie urmata de inundarea cailor respiratorii si
sesizeaza medicul, care va aprecia daca este necesara montarea unei sonde de aspiratii;
Asigura posibilitati de administrarea a oxigenului si de eliminare a dioxidului de carbon.
Instituie
oxigenarea prin sonda nazala sau prin pipa Guedel, masca, ochelari;
Sustine functia ventilatorie ( balon Ruben)
Daca bolnavul are in continuare nevoie sa fie ventilat artificial, supravegheaza functionalitatea
aparatului si semnele clinice care atesta o ventilatie corecta: presiunea de ventilatie stabilita si
expansiunea ambelor arii pulmonare, coloratia tegumentelor;
Supravegheaza sonda de intubatie sa nu se deconecteze sau cuteze sau sa se obstrueze cu
secretii
Pozitioneaza pacientul in decubit dorsal sau lateral avand degajate caile respiratorii
Suravegeaza comportamentul pacientului
Urmareste starea de constienta, agitatie, cianoza, sughitul si noteaza in foaia de observatie
Protejeaza pacientul comatos sau agitatt de traumatisme
Se autoprotejeaza pe sine in timpul perioadelor de agitatie ale pacientului
Protejeaza pacientul si se autoprotejeaza de infectii
Cateterizeaza vena periferica pentru tratamentul medicamentos.
Instaleaza perfuzii indicate de medic
Administreaza tratamentul indicat de medic, respectand ritmicitatea prescrisa.
Cunoaste actiunea medicamentelor cu care lucreaza, a dozelor de administrare, a reactiilor
adverse
Supravegheaza ritmul perfuziilor ( dupa bilant) pentru evitarea hiperhidratarii
Observa reactiile pacientului la medicamente si anunta medicul la nevoie
Efectueaza tratamentul medicamentos indicat
Supravegheaza functiile vitale si vegetative intocmind un program orar de monitorizare
Supravegheaza plaga operatorie pentru depistarea unei sangerari precoce aparuta postoperator;
Monitorizeaza bilantul zilnic: masurarea exacta a diurezei, a pierderilor ( varsaturi, scaune etc) a
constantelor care intra in calculul bilantului
Recolteaza probe de laborator indicate. Aduce analizele de laborator (rezultatele) pe cat posibil
in aceeasi zi si le inregistreaza in F.O.;
Asigura ingrijiri generale pacientului imobilizat ( igienizare, schimbarea pozitiei in pat, tapotaj
toracic etc) pentru prevenirea complicatiilor
Mobilizeaza din pat bolnavii operati recent sau imobilizati la pat o perioada de timp si ii
supravegheaza. Mobilizarea bolnavilor din A.T.I, se face la indicatia medicului, de multe ori o
mobilizare intempestiva sau nesupravegheata poate duce la accidente nedorite
Asigura alimentatia parenterala sau pe sonda gastrica.
Verifica permeabilitatea si pozitionarea sondei de aspiratie gastrica, aspectul si cantitatea
lichidului de aspiratie;
Asigura tranzitul intestinal ( clisme)
Observa orice schimbare in evolutia pacientului si anunta medicul
Completeaza fisele special de terapie intensive cu constantele clinice si biologice monitorizate

Asigura aprovizionarea cu solutii perfuzabile, materiale consumabile si medicamente de la


aparatul de urgenta, astfel incat baremul sa fie in permanenta intreg;
Intretine inventarul tehnic in stare perfecta de functionare si sterilitate
Cunoasterea principiilor de functionare a aparaturii cu care lucreaza
FOILE DE OBSERVATIE CLINICA IN TERAPIE INTENSIVA SI ANESTEZIE
Exista modele de Foi de Observatie standardizate precum si modele adaptate de anumite
compartimente la nevoile pe care acesta le are.
Indiferent de aceste diferente, partile componente de baza raman aceleasi:
- datele de indentificare a bolnavului, diagnosticul si eventuala operatie facuta,
- statusul biologic al zilei respective,
- indicatiile terapeutice si de ingrijire { nursing }, pe ore,
- grila de monitorizare a functiilor vitale de baza si a unor parametri specifici,
- tratamentul: denumire, doza, mod de administrare { ritm, interval },
- bilantul intrarilor/iesirilor,
- evaluari paraclinice { labrator, radiologie, ECG, etc. }.
- Orice manevra medicala sau modificare in stausul bolnavului se consemneaza obligatoriu
in F.O., consemnare care are atat valoare medicala cat si legala
INGRIJIREA BOLNAVUL CRITIC CU DISFUNCIE RESPIRATORIE
Monitorizarea respiratorie
Monitorizarea respiraiei n medicina intensiv are n principal urmtoarele scopuri:
- Prevenirea apariiei unor disfuncii respiratorii (ex n timpul anesteziilor pentru intervenii
chirurgicale). Anexat se evalueaz i calitatea gazelor din circuitele respiratorii sau a
anestezicelor, respectiv funcionarea aparatelor de anestezie.
- Identificarea severitii unei boli / agresiuni din punct de vedere al dezechilibrelor
respiratorii
- Prevenirea agravrii unei disfuncii respiratorii produs de o boal cronic (ex. BPOC)
sau de o agresiune acut
- Sesizarea schimbrilor survenite n timpul tratamentului, inclusiv a disfuncionalitii
aparatelor de ventilaie
Tehnicile de monitorizare respiratorie vizeaz evaluarea hipoxemieii, hipercapniei sau acidozei.
Tehnicile de monitorizare se vor referi la:
1.determinarea concentratiei de O2 in aerul inspirat (FiO2), determinata in amestecul de gaze
din circuitul aparatului de anestezie- se realizeaza cu sensori de oxygen
2.determinarea Concentraia CO2-lui n aerul expirat se realizeaz cu ajutorul capnografelor.
38-42 mmHg reprezint valoarea normal a presiunii ET CO2.( concentratia la sfarsitul
expirului)
3.determinarea saturatiei de O2 a sangelui arterial (SaO2) sau prin determinarea presiunii partiale
a O2 in sangele arterial (PaO2) realizata cu pulsoximetrul, ori prin recoltarea de sange arterial;
4.prin determinarea saturatiei de 02 in sangele venos amestecat (SvO2).

Graficul monitorizarii gazelor pe monitor intr-o anestezie generala cu pacient ventilat


mecanic
Monitorizarea gazelor sanguine n sngele arterial
Metoda
invaziv.
Testul
pentru
gazele
sanguine
arteriale
masoara:
Presiunea partiala a oxigenului (PO2)- prin care este masurata presiunea oxigenului dizolvat
in sange precum si capacitatea acestuia de a ajunge din alveolele pulmonare in sange.
Presiunea partiala a dioxidului de carbon ( PCO2)- acest test masoara cantitatea de dioxid de
carbon dizolvata in sange, precum si capacitatea organismului de a elimina acest gaz.
PHul- acest test masoara numarul ionilor de hidrogen (H+) din sange. In mod normal PHul
sangelui este cuprins intre 7.35 si 7.45.

Bicarbonatul (HCO3)- este o substanta care impiedica PHul sangelui sa devina prea acid sau
prea
bazic.
Continutul de oxigen masoara cantitatea acestui gaz in sange (aceasta este mai mica decat
capacitatea totala de transport a sangelui),
saturatia in oxigen masoara cantitatea de hemoglobina care transporta acest gaz
Metoda invaziv de determinare a gazelor sangvine necesit meninerea unui cateter
arterial, prin intermediul cruia se fac prelevri sau se recolteaza sange arterial la fiecare
testare.
Exist seringi speciale pentru prelevarea probelor pentru gazometrie, care sunt gata
heparinizate. EAB (Astrup). Probele prelevate trebuie deasemnea prelucrate in cel mult 15
minute.
Valorile normale:
presiunea partiala a oxigenului: 75-100 mm Hg;
presiunea partiala a dioxidului de carbon: 35-45 mm Hg;
PH: 7.35-7.45; Un PH mai mic de 7.0 devie acid, in vreme ce un PH mai mare de 7.0
devine bazic (alcalin), ceea ce inseamna ca sangele este prin natura sa usor bazic.
bicarbonat: 20-29 mmol/L;
continutul in oxigen: 15-22 mL per 100 mL de sange (6.6-9.7 mmol/L);
saturatia de oxigen: Sa O2 = 95%-100%. saturatia procentuala a O2 legat de Hb din
sangele arterial
Metoda noninvaziva- Pulsoximetria vizualizeaza concentratia de O2 a sngelui arterial si
frecventa pulsului (O2 in sange este legat de hemoglobina si numai o mica parte dizolvat in
plasma). Msurarea noninvaziv se va nota cu SpO2 iar cea invaziva cu SaO2.
SpO2 = SaO2 atunci cand este masurata cu ajutorul pulsoximetrului

Pulsoximetrul este compus dintrun senzor prevzut cu un cablu i un ecran de afiare a


valorii numerice a SpO2 i/sau a undei pulsului.
Mecanismul de msurare se bazeaz pe lumina infraroie transmis prin patul vascular i
care va fi msurat de fotodetectorul instalat pe deget sau lobul urechii.

Principiul de functionare a pulsoximetrului se bazeaza pe spectrofotometrie si legea lui


Bees, masurand modificarile de absorbtie a luminii de catre doua forme de hemoglobina:
oxigenata si redusa.

La pulsoximetrie sunt utilizate doua surse de lumina: o sursa invizibila in spectrul


infrarosu si o sursa in spectrul vizibil, cu lungimea de unda pentru lumina rosie. Sursa de
lumina si senzorul sunt montate intr-un cuplu ce se ataseaza la pulpa degetului sau lobul
urechii. Cum absorbtia de fond a radiatiei de catre sangele venos, tesutul subcutanat si
piele sunt practic constante, singura variabila este cantitatea de Hb (unda pulsatorie) din
patul vascular.

Masurarea saturatiei se face in varful undei pulsatile pentru a izola semnalul arterial.
Pentru eliminarea efectelor produse de sangele venos sau alte tesuturi, sunt masurate
diferentele de absorbtie date de pulsul arterial fata de cele doua surse de lumina utilizate.
Microprocesorul ce prelucreaza lumina receptionata de senzor o exprima atiin procente
fata de o valoare presilita obtinuta prin determinari facute pe un lot de indivizi sanatosi,
cifra afisata reflectand o valoare ata.

Valorile SaO2 cuprinse intre 94-l00%, reflecta o saturatie optima a Hb in O2, valorile de
93-88% definesc hipoxemia usoara, cele de 88-83% hipoxemia medie, iar cele mai mici
de 83% hipoxemia grava. Se considera de diversi autori ca scaderea SaO2 sub 93%
trebuie sa fie urmata prompt de masuri compensatorii.

Tehnica pulsoximetriei
- Senzorul se poziioneaz pe zone bine vascularizate (se evit extremitile ischemice, se
verific pulsul naintea plasrii), curate, neinfectate, indemne (fr leziuni, fr edeme),
de preferin netatuate i fr unghii artificiale sau lcuite (unele lacuri, paste care
conin n special pigmeni albatri interfereaz cu citirile corecte).
- Zona de electie trebuie sa fie bine perfuzata, relative imobila si usor accesibila. Comun
folosite sunt lobul urechii si degetele membrelor superioare. In cazul perfuziei periferice
scazute poate fi utilizat si obrazul, nasul sau limba.
- Exist senzori de tip pens care sunt reutilizabili i se plaseaz pe degetele minii, cu
excepia policelui i senzori dispozabili, care pot fi plasai oriunde permite apoziia
zonelor monitorizate: lobul urechii, aripioarele nazale, degete.
- La copii se poate fixa pe deget la mana sa la picior
Materiale necesare
- pulsoximetru

- paduri alcoolizate, acetona (dac este nevoie)


Tehnic
- se explica procedura pacientului
- asistenta se va asigura ca pacienta nu are unghii false sau oj
- se poziioneaz mna pacientului la nivelul inimii pentru a elimina pulsaiile venoase care pot
altera rezultatul
- la copii se poate fixa pulsoximetrul pe deget, la mna sau la picior, cu un leucoplast
- se pornete pulsoximetrul, se ateapt puin i se va urmri msurtoarea
- pulsoximetrul va afia att saturaia n oxigen ct i pulsul
- dac se va msura saturaia montnd pulsoximetrul pe lobul urechiei, se va masa nti zona
timp de 10-20 secunde cu un tampon alcoolizat pentru a mbuntii circulaia.
- Se va lsa s msoare timp de 3 minute pn se va stabiliza, sau se va msura de mai multe ori,
masnd de fiecare dat zona nainte de a aeza pulsoximetrul
- dup msurtoare, Senzorii reutilizabili vor fi dezinfectai cu alcool 70% ntre utilizri pentru
reducerea riscului infeciilor ncruciate i nozocomiale.
Rezultate false
- erori de pozitionare- pozitionarea incorecta, lumina nu ajunge la fotodetector
- utilizarea de senzori cu dimensiuni necorespunzatoare zonei de monitorizare
- Rezultatele pot fi afectate dac exist o slab perfuzare vascular a regiunii pe care se aeaz
pulsoximetrul, cum este la pacienii care prezint modificri ale debitului cardiac. Intensitatea
scazuta a pulsului reduce abilitatea aparatului de a inregistra correct
- pulsoximetrul nu se va pune pe aceeai mn pe care este instalat maneta de tensiune a unui
pacient monitorizat deoarece poate afecta rezultatele;
- dac rata pulsului artat de pulsoximetru nu corespunde cu cea a pacientului, se poate considera
incorect i valoarea saturaiei i se va repeta msurtoarea;
- oja, unghiile false pot da rezultate eronate
- hipotermia, hipotensiunea, vasoconstricia, micarea excesiv a pacientului n timpul
msurtorii, lumina excesiv, pot afecta corectitudinea msurrii saturaiei.
- nivelul crescut de bilirubin si lipide din sange poate da rezultate false
- la pacientii intoxicati cu CO rezultatele pot fi false, apparent normale dar in realitate sunt
scazute
- in anemii rezultate eronate se inregistreaza la o Hg de sub 5 mg/dl
Valori normale
- nivelul normal al saturaiei pe care trebuie s-l afieze pulsoximetrul este
- ntre 95% - 100% pentru un adult i 93% - 100% pentru un nou - nscut la termen
sntos.
- sub Sa O2 94% -89% = hipoxemie; pacientul necesit oxigenoterapie
- Sa O2 = 88% 83%
= hipoxemie medie
- Sa O2 < 83%
= hipoxemie grav