Sunteți pe pagina 1din 2

Proprietatile terapeutice ale legumelor

Se stie ca periodic carnea poate fi inlocuita in regimul alimentar cu pestele;


fructele si legumele insa nu pot fi inlocuite cu nimic.
Legumele

izvor de vitamine si minerale

Imaginea legumelor frumoase si aromate contribuie la cresterea poftei de mincare


. Uleiurile eterice din ele actioneaza asupra mirosului si provoaca cresterea se
cretiei gastrice inca inainte de masa. Legumele sint laudate nu numai din acest
punct de vedere. In legume se gasesc multe substante diferite necesare organismu
lui, intr-o forma foarte usor de asimilat. Legumele sint asemenea unei cutii pli
ne cu saruri minerale, vitamine, acizi organici, fibre alimentare (necesare pent
ru o functionare normala a tubului intestinal si digestiv; ele elimina excesul d
e colesterol, leaga si elimina sarurile metalelor grele, in aceeasi masura si el
ementele radioactive, dar si alte substante toxice pentru organism), antioxidant
i (impiedica oxidarea intercelulara a grasimilor si in acelasi timp apara celule
le de imbatrinirea prematura, de cancer si de alte afectiuni), fitoncide si mult
e alte substante folositoare. Legumele provoaca o secretie ridicata a sucului ga
stric (de aceea este recomandata inceperea prinzului cu o salata), contribuie la
o mai buna asimilare a mincarurilor cu carne si peste si la o mai buna digestie
, stimuleaza circulatia alimentelor prin tubul intestinal, previn aparitia const
ipatiilor, a aterosclerozei, obezitatii, avitaminozelor.
In tara noastra, cei mai multi dintre consumatori prefera varza, morcovul, sfecl
a, rosiile, castravetii si ceapa. Cit de multe legume se pot consuma pe zi? Nu m
ai putin de 450 de grame.
Sfecla fiarta

recomandata impotriva constipatiei

Sfecla era folosita inca din antichitate in alimentatie, dar si ca mijloc terape
utic. Proprietatile terapeutice ale sfeclei au fost exploatate in practica lor d
e medici renumiti din trecut: Hipocrate, Dioscoride. Ei recomandau sfecla impotr
iva anemiei, afectiunilor organelor digestive si ale vaselor limfatice, dar si p
entru vindecarea ranilor. Cercetatorii ultimelor decenii au confirmat proprietat
ile terapeutice ale sfeclei rosii. S-a stabilit ca ea imbunatateste asimilarea a
lbuminelor si participa la formarea substantelor care cresc activitatea celulelo
r din ficat; activizeaza functia ficatului, are proprietati diuretice, usor purg
ative, calmante si antiinflamatoare, scade in acelasi timp tensiunea arteriala.
Una dintre calitatile sale este si numarul mic de calorii.
Sfecla fiarta este recomandata pe stomacul gol (cite 100-150 de grame) in cazul
bolilor de ficat, al constipatiilor, al tulburarilor digestive, al obezitatii si
hipertensiunii arteriale. In sfecla este suficient de mult iod (prin continutul
de iod, sfecla ocupa unul dintre primele locuri printre legume), magneziu si al
te microelemente care previn schimbarile aterosclerotice ale vaselor. In sfecla
se gaseste o combinatie unica de sodiu si calciu (10:1), ceea ce contribuie la d
izolvarea calciului si eliminarea excesului lui din organism. Ca leguma bogata i
n iod, sfecla le este recomandata bolnavilor de tireotoxicoza.
Sucul de sfecla (mai ales amestecat cu suc de ridichi si morcovi in cantitati eg
ale) este un izvor de vitamine, microelemente si alte substante necesare organis
mului. Are actiune fortifianta, imbunatateste metabolismul, creste continutul de
hemoglobina in singe (datorita prezentei in el a fierului, cobaltului si altor
microelemente necesare in formarea singelui), imbunatateste continutul lui si sc
ade presiunea arteriala (magneziul din aceasta leguma contribuie la normalizarea
tensiunii). Este recomandata administrarea a una-doua linguri de suc inainte de
masa, timp de citeva luni. Folosirea regulata a sucului de sfecla contribuie de
asemenea la pastrarea prospetimii pielii fetei.

Morcovul nu este indicat in ulcerul gastric


Morcovul este una dintre legumele cele mai folosite, fie proaspat, fie fiert, fi
e in mincare, in condimente, in bauturi vitaminizante. Morcovul nu este numai un
adaos gustos si vitaminizant in regimul alimentar. Cu ajutorul morcovului se fo
rtifica sanatatea. Medicii recomanda morcovul impotriva anemiei, hipovitaminozel
or, tulburarilor metabolice, constipatiilor, hemoroizilor.
Un morcov pe zi este de ajuns pentru a-i servi organismului copilului o parte di
n necesarul de vitamine si microelemente. Foarte indicat este morcovul si pentru
persoanele supraponderale, pentru ca acestea sufera cel mai des de tulburari de
metabolism, de ateroscleroza.
Morcovul este folosit la scara larga in alimentatia dietetica, in cazul afectiun
ilor inimii, vaselor sangvine, rinichilor, ficatului. Morcovul nu trebuie insa c
onsumat in cazul agravarii ulcerului gastric si duodenal, in cazul afectiunilor
inflamatorii ale intestinului si in cazurile de obezitate (din cauza continutulu
i ridicat de iod). Proaspat, morcovul se digera destul de greu, provoaca apariti
a unor gaze, sucul de morcov insa este foarte usor asimilabil. Dulceata de morco
v se asimileaza foarte usor, este foarte recomandata in cazurile de hidropizie.
De asemenea, dulceata de morcovi cu miere fortifica intestinul si imbunatateste
digestia.
Vaccinul impotriva hepatitei B poate fi inlocuit cu succes cu obisnuitul morcov.
Un cercetator german a reusit sa descopere in codul genetic al acestei plante g
enele hepatitei, care raspund de sinteza antigenului folosit in vaccin. Cercetar
ile in aceasta directie vor mai continua insa.
Varza are la fel de multa vitamina C ca si lamiia
Varza contine multe substante folositoare pentru organism: zahar, celuloza, pect
ine, vitamina C (in varza alba exista la fel de multa vitamina C ca si in portoc
ale sau lamii si se pastreaza atit in leguma proaspata, cit si in cea gatita), v
itaminele B1, B2, B3, P, PP, K, un intreg complex de microelemente, acizi organi
ci, fitoncide.
Varza este inclusa in regimul alimentar in cazurile de ateroscleroza, podagra, p
ietre la vezica biliara, obezitate (varza are un numar de calorii foarte scazut)
, in gastritele cu aciditate scazuta (in cazul aciditatii crescute varza este co
ntraindicata, pentru ca stimuleaza secretia de suc gastric).
Sucul proaspat de varza este recomandat in cazul ulcerului gastric si duodenal,
in gastritele insotite de aciditate scazuta, in colite, colecist, in atonia inte
stinului.
Sucul pregatit poate fi pastrat in frigider intr-un vas din sticla sau portelan,
dar nu mai mult de doua zile, pentru ca in caz contrar sint distruse vitaminele
. Cel mai bine este ca sucul sa fie proaspat pregatit si sa se bea cite un pahar
cu 20-30 de minute inainte de masa, de trei ori pe zi (pentru a pregati un litr
u de suc aveti nevoie de doua verze).

S-ar putea să vă placă și