In ziua de 19 august 1939, orele 15:00, Molotov intra in biroul lui Stalin, care ii cere sa semneze

imediat pactul cu Germania si s-ai abandoneze pe occidentali.Molotov il suna la telefon pe

ambasadorul Germaniei, contele von Schulenburg, ii comunica faptul ca Stalin accepta conditii le
pactuluisi il convoaca pe ministrul de Externe German, Joachim von Ribbentrop, la Moscova, pe
23 august, pentru semnarea pactului.
La 22 august 1939, tratativele franco-anglo-sovietice esueaza. Adoua zi, la 23 august1939, Stalin
il primeste pe Ribbentrop la Kremlin, unde este semnat Pactul de neagresiune dintre Germania si
URSS, iscalit de ministrii de Externe ai Germaniei naziste si Uniunii Sovietice, Joachim von
Ribbentrop si, respecrtiv, Veaceslav Molotov.
Cu aceasta ocazie se semneaza si Protocolul Aditional Secret aq carui existenta nu va fi
recunoscuta de Komintern pena la dizolvarea sa in 1943, si nici de URSS pina in 1990/ Protocolul
precizeaza la punctul 3 :In privinta Europei sud-estice, partea sovietica subliniaza interesul pe
care il mqanifesta
Pentru Basarabia. Interes pe care, am adauga noi l-a manifestat permanent incepend inca din
1918. In urma semnarii Protocolului Aditional Secret Stalin are miinile libere in Finlanda,
Estonia, Letonia, Basarabia si Polonia Orientala. Lituania ramine in sfera de influenta germana.
La 23 septenbrie 1939, dupa incherea Companiei germane din Polonia- declansate la 25 august,
apoi la 1 septembrie1939-swi a celei sovietice, declansate la 17 septembrie 1939, cela doua
puteri fac schimb de teritoriu in Polonia, in baza unui protocol secret : URSS abandoneaza
Polonia Centrala in mana Germanie si capata in schimb Lituania.
Insa Moscova rivnea ci la ocuparea Bucovinei romanesti- care nu fusese mentionata in
Protocolul Aditional Secret- si cu care Germania nu putea fi de acotd, din cauza numarului
mare de etnici germani (Volksdeutsche), care ar fi trecut astfel sub administratia sovietocomunista.
Cuvintarea lui Molotov din 29 martie 1940
La 29 martie 1940 trei luni inaintea ultimatului din 26 iunie 1940 adresat de URSS guvernului
roman ministrul de Externe sovietic Veaceslav Molotov tine un important discurs in fata
Sovitului Suprem, privind pretentiile URSS, acum aliata Germaniei, fata de Romania. Discursul a
ramas inedit si vom vadea de ce. Iata pasajul cu privire la Basarabia :
Dintre statele vecine din sud pe care eu le-am mentionat, Romania esre cea cu care noi nu
avem un pact de neagresiune. Acest fapt se datoreazaexistentei unei dispute nerezolvate, si
anume problema Basarabiei, a carei ocupare de catre Romania, Uniunea Sovietica nu a
recunoscut-o niciodata, desi noi nu am ridicat niciodata problema recistigarii Basarabiei prin
mijloace militare. De aceea nu exista nici un temei pentru inrautatirea relatiilor sovieto-romane.
Este adevarat ca , de mult timp, noi nu avem un ministru plenipotential in Ramania, iar
indatoririleacestuia au fost indeplinite de un insarcinat cu afaceri. Faptul acesta s-a datorat unor
imprejurari specifice din trecutul apropiat.
Care sunt imprejurarile specifice? Molotov se grabeste sa le explice:Daca este cazul sa ne
ocupam de aceasta problema, atunci trebuie sa reamintim rolul dubios pe care l-au jucat
autoritatile ramane in anul1938 in legatura cu Butenko, ambasadorul Uniunii Sovietice in
Romania. Este binecunoscut faptul ca ulterior el a disparut in inprejurari misterioase nu numai din
incinta legatiei, ci si din Romania, si nici pina astazi guvernul sovietic nu a reusit sa obtina vre-o
informatie autentica cu privire la disparitia lui si, ceea ce este si mai mult, s-a sperat ca noi vom
crede ca autoritatile romane nu au nimic de-a face cu aceasta afacere scandaloasa si criminala.
Nu mai este nevoie sa spunem ca astfel de lucruri ne se intimpla intr-o tara civilizata sauintru-n
stat bine organizat in acest scop. In urma acestei afaceri, motivul pentru care am intirziat sa
numim un ministru al Uniunii Sovitice in Romania, este cit se poate de clar. Este de presupus insa

ca Romania va intelege ca astfel de lucruri nu pot fi tolerate.

Dupa cum se observa, Molotov pune cu ipocrizie neincherea unui tratat de neagresiune cu
Romania nu pe seama ambitiilor sovietice si ale Kominternului, manifestate inca de la inceputul
anilor20, de acaparare a Basarabiei-pod strategic al sovieticilor spre Balcani sisudul Europei-ci
pe un incident diplomatic nefericit, in care Romania nu a avut, de altfel, nici un rol : disparitia
subita a ambasadorului sovietic Butenko la Bucuresti, in urma proceselor politice staliniste
instrumentate la Moscova.
Ribbentrop salveaza o parte din Bucovina romaneasca..
La 23 iunie 1940- cu trei zile inaintea ultimatului sovietic dat Romaniei- ambasadorul german la
Moscova, Von Schulenburg, avertiza, Berlinul :Molotov mi-a facut astazi urmatoarea declaratie ;
Rezolvarea problemei basarabene nu mai sufera nici o aminare. Guvernul sovietic se mai
straduieste inca sa realizeze o solutionare pasnica a acestei probleme. Insa este hotarit sa
faloseasca forta, in caz ca Guvernul roman refuza o intelegere pasnica ! Cererea sovietica se
extinde, de asemenea, si asupra Bucovinei, care are populatie ucraineana.
Deoarece Bucovina romaneasca nu fusese obiectul partajului oriental din Pactul Aditional
Secret germano-sovietic, von Schulenburg primeste instructiuni pe 25 iunie 1940- o zi inaintea
ultimatului sovietic adresat Romaniei- sa faca o declaratie Guvernului sovitic , in numele celui
german, care la punctul 2 apreciaza[ :
Revendicarea de catre Uniunea Sovietica a Bucovinei constitue o noutate pentru noi. Dupa cum
se srie, Bucovina a fost in trecut o provincie a Coroanei austriece si este dens populata de
germani. Germania esta interesata, in mod deosebit, de soarta acestora Volksdeutsche.
Tot din instruntiunile privind declaratia ambasadorului german la Moscova, von Schulenburg, mai
citam :Va rog sa-i expuneti din nou in mod clar domnului Molotov ca noi avem un interes
deosebit ca Romania sa nu devina un teatru de razboi.
La 26 iunie 1940, ora 12.59 a.m., von Schulenburg telegrafiaza la Berlin si anunta, ca in seara
precedenta, la orele 21 ;00, ii prezentase lui Molotov declaratia oficiala a Guvernului german.Ian aratat lui Molotov ca renuntarea de catre Uniunea Sovietica la Bucovina care nu a apartinut
niciodata, nici macar Rusiei tariste, ar putea facilita in mod substantial o solutionare pasnica.
Molotov a raspuns ca Bucovina constitue ultima parte care mai lipseste dintr-o Ucraina unificata
si tocmai din aceasta cauza guvernul sovietic trebuie sa acorde inportanta cfuvenita rezolvarii
acestei probleme, in mod simultan cu problema Basarabiei. Cu toate acestea ,Molotovnu a exclus
cu totul posibilitatea renuntarii la Bucovina, in cursul negocierilor cu Romania.
Pe de alta parte, in cursul intrevederii cu ambasadorul von Schulenburg , Molotov a incercat un
santaj abil :Molotov a mentionat ca Guvernul sovietic isi urmareste doar propriile interese si nu
are intentia de a incuraja celelalte state(Ucraina, Bulgaria) sa ceara anumite parti in Romania.
Un santaj abil, pentruca dezmembrarea Romaniei era inscrisa intre obiectivele Kominternului si
ale Partidului Comunist din Romania.Politica interna si externa. Legea votului universal, aplicata
prima data in 1919, aduce pe scena vietii politice taranimea. Partidele conservatoare dispar si se
afirma Partidul National Taranes (creat in 1926) cu toate ca cel mai puternic partid al Romaniei
interbelice ramane Partidul National Liberal, care conduce tara intre 1922 si 1928 si intre 1933 si
1937. Dupa criza economica din 1929-1933 se dezvolta si partide extremiste: Garda de Fier (la
dreapta) si Partidul Comunist Din Romania (la stanga), ultimul avand o situatie periferica in viata
politica romaneasca pana la 23 august 1944.
Regii Romaniei au fost in aceasta perioada Ferdinand I (1924-1927) si Carol al II-lea (1930-1940)
Carol a instuit un regim politic autoritar, dar dupa pierderile teritoriale din 1940 a fost nevoit sa
cedeze puterea generalului Ion Antonescu.

Pe plan extern, Romania a avut de luptat mai ales pentru mentinerea integritatii ei teritoriale, tel
pentru realizarea caruia a si format doua aliante politico-militare: Mica Antanta (Romania,
Cehoslovacia, Iugoslavia) si Intelegerea Balcanica (Romania, Grecia, Iugoslavia, Turcia).